A controlat: Busmachiu Ion http://dent.erciyes.edu.tr/?BolumId=7&Grup=3&AnaMenuId=147&LinkTur=4&Dil=EN G 1.Definitie Malocluziile de Clasa a III-a reprezintă o entitate dismorfică incontestabilă în ceea ce priveşte: manifestările lor estetice şi funcţionale; dezechilibrul facial uneori greu de suportat de către pacient, ocluzia anterioară inversă cu dezavantajele ei. Deşi sunt mai rare ca alte anomalii ele au preocupat îndelung ortodonţii. Cu excepţia prognaţiei mandibulare ereditare, o mare parte (33-43%) din cazurile scheletice ale Clasei a III-a, observate la vârstă ortodontică, sunt de dezvoltare insuficientă a maxilarului sau combinaţii de dezvoltare maxilară insuficientă cu progenie. Astfel, profilul prognatic apare în două tipuri de anomalie: progeniile false şi adevărate 3. actual Cea mai mare parte a malocluziilor de Clasa a III-a devine evidentă pe parcursul sau după erupţia dinţilor temporari sau pe parcursul erupţiei incisivilor permanenţi. O malocluzie de Clasa a III-a în dentiţia temporară trebuie atent evaluată şi monitorizată pentru a observa dacă semnele se agravează sau au tendinţa de autocorectare. În această fază posibilităţile de tratament trebuie stabilite cu mare atenţie pentru toţi pacienţii. Înainte de adoptarea unei decizii finale, examenul clinic trebuie să fie foarte minuţios şi de asemenea trebuie luate în considerare toate semnele care pot prevede evoluţia viitoare. 4. Forme clinice Tabloul clinic cel mai caracteristic şi cel mai sever din punct de vedere al manifestărilor şi prognosticului este dat de o dezvoltare în exces a mandibulei. În majoritatea clasificărilor este adoptat sistemul comparaţiei între formele clinice, distingând ca entitate principală pe cea caracterizată prin creşterea în exces a mandibulei (deşi este mai puţin frecventă). Prognatismul mandibular anatomic (sindromului prognaţiilor adevărate – macrognaţii) se caracterizează prin dezvoltarea în exces a corpului mandibulei în plan sagital şi inversarea ocluziei în regiunea frontală în timp ce la maxilarul superior se constată o dezvoltare în minus. Pseudo-prognatismul mandibular (sindromului prognaţiilor false sau retrognaţii superioare sau conducere forţată). În această grupă sunt incluse formele clinice ce au drept caracteristică poziţia anterioară a mandibulei în momentul trecerii de la inocluzia fiziologică la ocluzia centrală, fără modificări morfologice ale mandibulei. Anomaliile de clasa a III-a se caracterizează prin: rapoarte mezializate la nivelul molarilor primi permanenţi; ocluzie inversă frontală cu sau fără inocluzie sagitală inversă. Doar 1/4 din totalul pacienţilor ce solicită terapie ortodontică se înscriu în grupul progenic. 5.Manifestari clinice Maxilarul inferior poate fi dezvoltat in exces sau poate fi ghidat in cadrul raporturilor de ocluzie intr-o pozitie anteriora. Aceste modificari in sens sagittal ale maxilarului superior sau inferior se traduc la examenul facial printr-o fata aplatizata , cu obrajii infundati , cu profil concav, prin deplasarea punctului Nsa inapoia planului Dreyfuss sau prin deplasarea punctului Gn inaintea planului Simon. Buza superiora este infundata si , de obicei , in raport invers cu cea inferioara; unghiul format prin tangenta dusa la nivelul gurii este sub 10 0 din cauza retragerii buzei superioare sau a avansarii buzei inferioare. Prin avansarea mandibulei , la examenul endobucal se pune in evidenta o arcada alveolara coronara. Ocluzia este mezializata si inversa frontal sau totala , cu sau fara inocluzie sagitala inversa. Pacientul poate prezenta incongruenta dento-alveolara si inocluzie vertical. Anomaliile cuprinse in grupa malocluziilor de clasa a III-a se caracterizeaza printr-un decalaj invers intermaxilar cu sau fara ocluzie inversa frontala , cu sau fara inocluzie sagitala inversa.Ele au mai fost descrise in sindromul prognatiilor adevarate-macrognatie - sau false- retrognatii superioare sau de conducere fortata. Modificarile pot sa intereseze maxilarul inferior , maxilarul superior sau pozitia inversa intermaxilara sa fie determinate de o conducere ocluzala sau condiliana anterioara a mandibulei ( Boboc ). Principii de tratament Se desprind citeva principia in tratamentul malocluziei de clasa a III a, care pot fi sistematizate astfel: - tratamentul malocluziei de clasa a III a de gravitate redusa; - tratamentul malocluziei de clasa a III a de gravitate medie; - tratamentul malocluziei de clasa a III a de gravitate extrema.
Rezolvarea malocluziei de clasa a III a de gravitate redusa,
cere o selectionare a metodelor de tratament in raport cu o serie de factori important, si anume: virsta pacientului, asocierea sau nu a prognatismului mandibular, proportia intre etajele fetei, factorul etiologic, marimea sau absenta inocluziei sagitale. Tratamentul malocluziei de clasa a III- a de gravitate redusa Cind decalajele intermaxilare sint de amplitudine redusa, existind o supraocluzie frontal de cel putin ½ fara inocluzie sagitala, iar “drumul de inchidere” este in treapta mezializata, metodele ortodontice vor viza,in cele mai multe cazuri,vestibulaizarea dintilor superiori si rezolvarea incongruientei arcadei superioare.
Vestibularizarea incisivilor superiori schimba
contactul initial din drumul de inchidere si permite o auto reglare a dezvoltarii ulterioare a maxilarului si a mandibulei cu pozitionarea corecta unuia fata de celalalt.In vederea saltului articular frontal,aparatele ortodontice utilizate sunt prevazute cu gutiere care sa inalte temporar ocluzia,cu sau fara tractiune extra orala mentoniera.
In unele cazuri se pot folosi pentru intrudarea
incisivilor inferiori si protrudarea celor superiori aparate de tip functional (Reichenbach- Bruckl),gutiera plan inclinat frontala, reglatorul Frankel tip 3 sau bionatorul functional tip 3. Tratamentul malocluziei de clasa a III- a de gravitate medie
Cand decalajul intre bazele maxilare este accentuat,modificarile pozitiei segmentelor
dento alveolare frontale nu permit obtinerea unui ghidaj anterior,iar pacientul a depasit varsta de 10 ani ,se impune modificarea pozitie bazelor maxilare una fata de cealalta.aceasta actiune ortodontica poate fi obtinuta cu ajutorul tractiunii intermaxilare de clasa a III-a ,dar,mai ales,cu ajutorul dispozitivelor exofaciale de tip Delaire.Elementul endooral al dispozitivului va fi ancorat pe gutiere iar placa va fi despicata transversal si prevazuta cu surub de actiune sagitala,astfel incat sa stimuleze alungirea arcadei dentoalveolare.La aceasta se poate aplica si un scut lingual in zona anterioara. Aparatura fixa de tip Mollin poate,de asemenea,alungi substantial arcada superioara si crea conditii tractiunilor intermaxilare de clasa a III-a.Trebuie de mentionat ca deplasarea sagitala a maxilarului superior este insotita de rotatia acestuia de tip posterior si,in conditiile lipsei supraocluziei frontale se poate ajunge la instalarea unei inocluzei vertical.In aceasta situatie tractionarea sagitala a maxilarului superior trebuie orientate obligatoriu in jos si inainte. Tratamentul malocluziei de clasa a III- a de gravitate extrema Aceasta reprezinta un numar de aproximativ de 20% de cazuri,cu decalaje intermaxilare crescute,la care se adauga si un grad ridicat de prognatism inferior cu etaj marit,retrognatism maxilar insotit de fenomene compensatorii reprezentate de proalveolodontie superioara si retroalveolie dentara inferioara. In peste 80% din cazuri se adauga ca fenomen agravant existent unei inocluzii frontale sau total verticale sau cu o rotatie posterioara facial.astfel,modoficarilor sagitale maxilare li se adauga un element de gravitate extrema si anume decalajul vertical in aceste cazuri,terapia ortodontica biomecanica este limitata,ea singura putand duce la rezolvarea unui numar restrains de pacienti. Corectarea disarmoniei in aceste cazuri se face pe baza repozitionarii chirurgicale a bazelor maxilare.Tratamentului orthodontic ii revine in acest caz sarcina echilibrarii relatiei ocluzale in noua situatie create,aparatura fixa,alaturi de tractiunile intermaxilare ,gasindu-si o larga aplicabilitate.