AnDM în plan sagital. Prognatismul mandibular.

Pseudoprognaţiile

Aceste anomalii se încadrează în clasa a IIIa Angle.

Clasificarea în funcţie de sediu şi modul de producere(Gheorghe Boboc)

este următoarea:

Prognatismul mandibular prin dezvoltarea în exces a mandibulei(macrognaţie)

Pseudoprognaţiile

A.Prin deficit de dezvoltare maxilară(retrognatism maxilar)

B.Prin relaţii maxilare anormale

-ocluzie inversă frontală prin conducere condiliană(articulară)

- ocluzie inversă frontală prin conducere de natură cuspidiană(ocluzie

inversă forţată)

C.Prin modificarea de ax ale dinţilor anteriori

-ocluzie inversă frontală prin modificarea axului tuturor incisivilor

-angrenaj invers(modificare de ax la 1-2 dinţi)

Frecvenţa acestor anomalii creşte de sus în jos, iar gravitatea lor invers. Cea mai
frecventă formă este angrenajul invers care se poate transforma în ocluzie inversă
forţată, ce poate inhiba dezvoltarea maxilarului superior în sens sagital şi poate da
naştere unor stimuli suplimentari de creştere la nivel mandibular, determinînd
trecerea de la grupa II la grupa I. datorită acesor posibilităţi de evoluţie, se
recomandă tratamentul precoce al acestui tip de anomalii.

Forme clinice

Tabloul clinic cel mai caracteristic si cel mai sever din punct de vedere al
manifestarilor si prognosticului este dat de o dezvoltare în exces a mandibulei. În
literatura se întalnesc numerosi termeni si multiple sisteme de clasificare a acestor
anomalii. In majoritatea clasificarilor este adoptat sistemul comparatiei între
formele clinice, distingand ca entitate principală pe cea caracterizata prin cresterea
în exces a mandibulei (desi este mai putin frecventa).
Pseudoprognatismul mandibular (sindromul prognatiilor false sau retrognatii
superioare sau conducere fortata). In aceasta grupa sunt incluse formele clinice ce
au drept caracteristica pozitia anterioara a mandibulei in momentul trecerii de la
inocluzia fiziologica la ocluzia centrala, fara modificari morfologice ale
mandibulei.

Cea mai mare parte a malocluziilor de Clasa a Ill-a devine evidenta pe parcursul
sau dupa eruptia dintilor temporari sau pe parcursul eruptiei incisivilor permanenti.

0 malocluzie de Clasa a Ill-a în dentitia temporara trebuie atent evaluata si

monitorizata pentru a observa daca semnele se agraveaza sau au tendinta de
autocorectare. In aceasta faza posibilitatile de tratament trebuie stabilite cu mare
atentie pentru toti pacientii.

Inainte de adoptarea unei decizii finale, examenul clinic trebuie sa fie foarte
minutios si de asemenea trebuie luate în considerare toate semnele care pot
prevede evolutia viitoare.

Etiopatogenie

Prognatismul mandibular prin dezvoltarea în exces a

mandibulei(macrognaţie) are ca şi cauze:

-ereditatea

-tulburări neuroendocrine -hipersecreţia de STH

-hipotiroidia-prin macroglosie

-transformarea unei pseudoprognaţii mandibulare -o parte din pseudo-prognatiile

produse fie prin deficit de dezvoltare a maxilarului superior, fie prin relatii
anormale intermaxilare, cu timpul pot genera exces de crestere mandibulară,
capatand caracter de macrognatie; patogenic aceasta transformare se explica prin
modificarea relatiilor de control interarcadic si prin modificarea directiilor de
transmitere a fortelor functionale;
Etiopatogenia pseudoprognatiilor

anodontii de incisivi laterali

interval prea mare de timp între eruptia frontalilor inferiori si cei superiori

obstructia cailor nazale (amigdale hipertrofice) care obliga mandibula sa ocupe o

pozitie mai anterioara pentru a elibera caile respiratorii;

obiceiuri vicioase, în special de sugere a buzei superioare, ticuri de propulsie

prognatie mandibulara functională în perioada dentitiei mixte, cu ocluzie inversa

frontala datorita lipsei de abrazie a cuspizilor caninilor temporari;

caderea în grup a incisivilor superiori, daca eruptia succesorilor se face cu

întarziere mare, poate avea ca rezultat o vestibulo-înclinare a incisivilor inferiori
(prodentie) sub actiunea limbii, rezultind raport de ocluzie inversa frontală în
momentul erupției incisivilor superiori

macroglosia poate determina o vestibularizare mai accentuata a incisivilor

inferiori, de asemenea particularitatile musculaturii buzei superioare, care
actioneaza concentric, retrudand incisivii superiori, se cumuleaza cu actiunea
excentrica a limbii, care protrudeaza incisivii inferiori; aceste actiuni musculare
particulare s-ar exercita înca din perioada eruptiei dentare, ulterior apar si
modificari în ritmul de crestere al maxilarelor.

Retrognatismul maxilar poate fi determinat de :

-ereditate

-anodonţia incisivilor superiori-lipseşte maxilarul de stimulii de creştere constituiţi

de dinţi

-dezechilibrul grupelor musculare antagoniste intra-extraorale

-DLMP
Ocluzia inversă frontală de conducere condiliană, rar întâlnită, se caracterizează
prin posibilitatea mandibulei de a ocupa două poziţii de ocluzie-una progenă,
habituală şi alta în relaţii psalidodonte, efectuată voluntar la cerere (cu timpul apar
modificări în regiunile anterioare ale arcadelor şi nu mai este posibilă stabilirea
rapoartelor normale).

Este determinată de:

-ticuri de propulsie-unii autori consideră că la origine se află un tic izvorât din

dorinţa copilului de a imita aspectul facial al unor subiecţi progeni din anturajul
său.

-atitudini posturale vicioase-dormitul cu capul în hiperflexie

-hipertrofia amigdaliană

Etiopatogenia ocluziei inverse frontale de conducere cuspidiană (ocluzia

inversă frontală forţată). Orice contact prematur poate determina deplasări ale
mandibulei, iar cele către anterior sunt pe primul loc. Lipsa de abraziune
fiziologică a caninilor temporari reprezintă obstacolul cel mai frecvent care
determină ocluzia inversă frontală. Alte obstacole pot fi date de: obturaţii ocuzale
în exces, un angrenaj invers unidentar dacă supraacoperirea frontală este minimă

Ocluzia inversă frontală prin modificări de ax dentar se poate produce prin:

tic de muşcare a buzei superioare poate produce numai o modificare a axelor

incisivilor (retrodenţie superioară şi prodenţie inferioară), fie şi o deplasare
anterioară a mandibulei

macroglosie

pierderea precoce a frontalilor superiori

Angrenajul invers poate fi consecinţa a diferiţi factori:

-deficit de spaţiu pe arcadă

-persistenţa dintelui temporar, care determină erupţia palatinală a succesionalului

-prezenţa dintilor supranumerari

-poziţia palatinală a mugurelui

-cicatrici pe creastă sau în vestibul

Simptomatologie. Semne faciale

modificarile cele mai caracteristice se întalnesc în prognatia mandibulara cu

macrogenie; examenul exobucal evidentiaza:

forma de ,,galos" a ramurii orizontale a mandibulei;

profil concav; mentonul este proeminent mult anterior, putand chiar sa depaseasca
planul nazo-frontal cu punctul Gnathion, dand întregului profil facial un aspect
concav;

procheilie inferioara; regiunea buzei superioare apare înfundata. In cazuri foarte

accentuate, buza superioara se gaseste în spatele incisivilor inferiori. Treapta
labiala este inversata (în special prin procheilie inferioara)

etajul inferior al fetei este marit; deschiderea unghiului goniac, putand ajunge
pana la valori foarte ridicate (140º-145º) Ramura orizontala a mandibulei prezinta
o oblicitate accentuata. Există o relatie directă între deschiderea unghiului
mandibular si marirea înaltimii etajului inferior al fetei

santul labio-mentonier este sters.,

În pseudoprognatia mandibulara (pseudo-progenia, retrognatia superioara), prin

lipsa de dezvoltare a maxilarului superior se observa de asemenea profilul concav
si o inversare a treptei labiale (modificarile sunt mai putin accentuate). Punctul
nazo-spinal si buza superioara ocupa o pozitie posterioara în cadrul campului de
profil facial (retrocheilie superioara), traducand deficitul de dezvoltare a
maxilarului superior. Gnathion-ul ocupa o pozitie relativ normala (adica în dreptul
planului orbito-frontal în campul de profil facial al lui Andressen). Dimensiunea
etajului inferior al fetei si deschiderea unghiului mandibular sunt putin modificate.
Cand cauza retrognatismului este despicatura labio-maxilo-palatină, gravitatea
modificarilor fizionomice este maxima, la tulburarile anterioare adaugandu-se
aplatizarea aripii nazale.
Retrognatism maxilar

-profil concav

-treapta labială inversată prin retrocheilie superioară

-etaj inferior usor modificat

În ocluziile inverse frontale (generate fie de o conducere cuspidiana, fie de o

obisnuinta - de natura articulara) semnele faciale sunt asemanatoare cu cele din
prognatia mandibulara cu macrognatie, dar sunt de intensitate mai redusa. Profilul
este drept sau usor concav, mentonul ocupa o pozitie anterioara; treapta buzelor
este usor inversata,

Ocluzia inversă frontală prin modificarea relaţiilor intermaxilare În ocluziile

inverse frontale (generate fie de o conducere cuspidiana, fie de obisnuinta - de
natura articulara) semnele faciale sunt asemanatoare cu cele din prognatia
mandibulara cu macrognatie, dar sunt de intensitate mai redusa. Profilul este drept
sau usor concav, mentonul ocupa o pozitie anterioara; treapta buzelor este usor
inversata, dar unghiul mandibular nu este modificat, regiunea buzei superioare nu
este înfundată. Etajul inferior al fetei poate fi usor mărit, datorită pozitiei anterioare
a mandibulei.

Cand ocluzia inversa frontala este rezultatul modificărilor de ax ale dintilor

anteriori, semnul facial caracteristic îl constituie inversarea treptei labiale.
Inăltimea etajului inferior al fetei si unghiul mandibular nu sunt modificate,
mentonul ocupă o pozitie normală în cadrul profilului.

In angrenajul invers se pot observa uneori modificări usoare ale raportului inter-
labial,cand buza inferioară este împinsăde vestibulo-pozitia unor incisivi inferiori.
Prin miscarea buzelor devin vizibile malpozitiile incisive si angrenajul invers.

Semne orale

-spaţieri mari la nivelul arcadei dentare inferioare în dentaţia temporară

-arcada inferioară mărită sagital şi transversal

-arcada superioară insuficient dezvoltată

-modificări de mărime, poziţie şi tonus lingual

-rapoarte de ocluzie mezializată la nivel molar şi canin

-ocluzie inversă frontală cu sau fără treaptă sagitală inversată

-ocluzie încrucişată în zona laterală-apare de regulă în prognatism mandibular

Sistemul dentar: prognatismul mandibular anatomic: existenta unor diasteme

foarte mari în perioada dentitiei temporare la arcada inferioară; existenta pe
radiografie a unor distante mari între germenii dintilor permanenti de succesiune
din zona de sprijin la arcada inferioară; eruptia dintilor permanenti inferiori din
sectoarele laterale ale arcadelor cuspatii între ei (inclusiv spatiul dintre canin si
premolarul prim); prodentie cu diasteme;

în dentitia mixtă si dentatia permanentă, cand deficitul de dezvoltare a maxilarului

superior este initial, axul incisivilor superiori este normal sau adesea în prodentie,
ca un fenomen de compensare, pentru a se stabili contactul cu arcada antagonistă;
arcada superioară în ansamblu rămane scurtată; baza apicală este micsorată
transversal (la nivelul boselor canine) si sagital ,incisivii superiori sunt înclinati în
retrodentie si pot prezenta suprafete de abrazie pe fata vestibulară datorită
contactului cu incisivii inferiori

aspectul facial este caracteristic si în anomaliile foarte accentuate, proeminenta

exagerată a mentonului, inversarea treptei labiale, uneori o distantă sagitală între
ele, mărirea etajului inferior, toate acestea dau o înfătisare particulară.

Examenul functional: Testul de retropulsie mandibulară serveste pentru

diferentierea tablourilor clinice produse prin pozitionarea anterioară a mandibulei
de restul anomaliilor din grupa prognatiilor.

Examene paraclinice:

Examenul fotostatic: desi acest examen complementar redă în general semnele

de scrise la examenul clinic, medicul poate să culeagă date obiective,
cuantificabile, pentru diagnostic, evolutia sub tratament si rezultatele obtinute.
Fotografia de fata: poate releva asimetrie facială totală, sau în unul din etaje;
frecvent etajul inferior este mărit.

Fotografia de profil: evidențiaza urmatoarele elemente: profil concav (grade

diferite de concavitate); pozitia buzei superioare; pozitia mentonului; treapta
labială, unghi nazolabial.

Studiul de model: se constată aceleasi modificări semnalate la examenul clinic:

cresterea dimensională exagerată a mandibulei în cele trei planuri. In cazul

retrognatismului maxilar se constată modificări de dezvoltare ale arcadei alveolare
în plan sagital si transversal.

Modificări de ocluzie: ocluzie mezializată cu ocluzie inversă frontală sau ocluzie

inversă totală.

Ortopantomografia: excesul de dezvoltare mandibulară este pus în evidență prin

existenta unor distante, uneori foarte mari, între germenii dintilor succesori din
zona de sprijin; starea evolutivă si topografică a molarului 3; tipul de rotatie
mandibulară: posterioară: unghi goniac deschis,

condil gracil cu tip de crestere în sus si înapoi, ram vertical scurt si îngust, ramul
orizontal lat si abrupt, canalul dentar drept, ancosa preangulară proeminentă.

Teleradiografia: prognatismul mandibular anatomic: spatieri între germenii

dintilor permanenti; semne de crestere exagerată a mandibulei: mărirea ramurii
orizontale a mandibulei în raport cu baza craniului (normal Gn ~ Go = S
~N+3mm); oblicitatea ramurii orizontale avand drept consecintă mărirea
unghiurilor mandibulei: Perpendiculara de pe dreapta SN din punctul N formeaza
cu planul mandibular un unghi cu o valoare normala de 60°. Valoarea unghiului
scade ca urmare a oblicitatii corpului mandibular; unghiul goniac cu valoare
normala de 110°-120° creste pe masura oblicitatii corpului mandibulei; semne ale
deficitului de dezvoltare a maxilarului: micsorarea unghiului SNA (valoare
normala 85° dupa Schwarz), SNB cu valoare crescuta, baza maxilarului superior:
distanta dintre spina nazala anterioara si spina nazala posterioara este mai mica
decat 7/10 din distanta N ~ Se; modificari ale unghiurilor de profil: unghiul ANB -
are valori negative (< 2°) ca urmare a cresterii marimii unghiului SNB; modificari
ale axelor dintilor: axa incisivului central superior formeaza cu planul de la
Frankfurt unghi de 105°-107°. Micsorarea lui evidentiaza o retrodentie; axa
incisivului central inferior formeaza cu planul bazal mandibular unghiul IM cu
valori normale 90° (cu toleranta de +/- 5°), valoarea lui crescand în prodentiile
inferioare

Teleradiografia: pseudo-prognatismul mandibular: In retrognatismul

maxilar se constata: reducerea dimensionala sagitala a bazei alveolare (Spnp-
Spna) în raport cu baza mandibulei (mai mica decat 2/3 din aceasta); unghiul SNA
mai mic de 80°; unghiul SNB cu valoare normala; unghiul ANB mai mic de 2° sau
valori (-); În prodentie inferioara cu ocluzie inversa frontala rezulta: cresterea
unghiului dintre axul incisivilor inferiori si planul bazal mandibular (unghiul IM >
95°); scaderea unghiului dintre axul incisivilor superiori si planul Frankfurt
(unghiul IF< 107°); unghiul interincisiv prezinta o tendinta de scadere li < 130°.

Prognatismul mandibular anatomic: diagnostic diferential:

prognatia mandibulara functionala (drumul de închidere este normal pana

întalneste contactul prematur, moment în care condilii se deplaseaza uni sau
bilateral pentru a realiza ocluzia de obisnuinta):

Retrognatie maxilara - determinate de hipodezvoltarea maxilarului în plan sagital

si transversal (fata concava, pometi stersi);

retroalveolie superioara - se caracterizeaza printr-o ocluzie inversa

frontala fara rasunet scheletal. Malocluzia este situata la nivelul arcadei alveolare
(maxilare cu dimensiune normala);

proalveolie inferioara - este rezultatul presiunii linguale în timpul deglutitiei,

versia incisivilor inferiori, sindromul Down;

prodentie inferioara sau retrodentie superioara.

Pseudo-prognatismul mandibular:

retrognatia maxilara: diagnosticul diferential se face cu: prognatia mandibulara

prin macrognatie; prognatia mandibulara functionala; prodentia inferioara cu
ocluzie inversa frontala: retrodentie superioara (modificarea axului de înclinare a
dintilor);

prognatia mandibulara functionala: diagnosticul diferential se face cu:

retrognatia maxilara; prodentia inferioara; retrodentia superioara; ocluzia inversa
frontala; prognatia mandibulara adevarata testul de retropulsie a mandibulei

ocluzie inversa frontala: diagnosticul diferential se face cu: prognatia functionala

prin ocluzie terminala mezializata. Unde exista un contact precoce între dinti,de
obicei la canini, si unde se remarca o propulsie meziala a mandibulei în ocluzia
terminala; retrognatia sau retroalveolia superioara, unde retropozitia punctelor
Spna si Prosthion fata de planul nazo-frontal sunt evidente.

Prognosticul este dependent de: etiopatogenie, tiparul facial, tipul de crestere,

factorii de mediu, varsta la care este descoperit pacientul;

cand pozitia condililor mandibulari este distala, unghiul goniac este obtuz, planul
mandibular este înclinat în jos si înapoi, prognosticul este nefavorabil;

cand condilii mandibulari au o pozitie anterioara, unghiul goniac nu este mare,

mandibula are tendinte de orizontalizare, prognosticul este favorabil; proalveolia
incisiva are un prognostic favorabil atunci cand corectia este obtinuta fara a
perturba rapoartele dintre axele incisivilor, fata de baza apicala. In proalunecare
prognosticul este favorabil.

Tratamentul se instituie cât mai precoce şi pacientul se supravegehează până la

incheierea creşterii-în cazul prognatismului mandibular sau retrognatism maxilar în
care tiparul de creştere poate determina recidiva.

CONDUITA TERAPEUTICA

Tratamentul profilactic:

In cazurile cu macrogenie anatomica, ereditara terapia trebuie sa înceapa din

timpul dentatiei temporare, prin aplicarea unei tractiuni cranio-mentoniere pentru
diminuarea si modificarea tiparului de crestere mandibulara. Extractia în timp
optim a unui incisiv temporar superior ce persistă pe arcada peste varsta normala
de exfolieresi determina eruptia spre palatinal a succesorului permanent si aparitia
unui angrenaj invers.
In perioada dentitiei temporare (3-6 ani) îsi gaseste indicatia tratamentul ortopedic.
si tractiunea extra-orala cu capelina si barbita asociata sau nu cu placa
mobilizabila. Daca terapia nu da rezultate dupa 6 luni (corectarea ocluziei inverse)
se impune schimbarea tratamentului. Retrognatia maxilara beneficiaza de tratament
cu masca Delaire, tractiuni elastice pe gutiere cimentate pe dintii arcadei
superioare.

Scopul profilaxiei este de a combate toti factorii favorizanti: atitudini posturale

vicioase (capul în hiperflexie); ticuri de propulsie a mandibulei; respiratie orala;
muscarea buzei superioare; prevenirea aparitiei si desfiintarea contactelor
premature; slefuiri selective ale dintilor ce depasesc planul de ocluzie (în special
caninii temporari); cicatrice retractile; fonatia la cei cu despicaturi labio-maxilo-
palatina; extractia dintilor temporari supraretentionati; aplicarea preventive (2-3
nopti pe saptamana) a barbitei cu capelina la copii care provin din familii cu
prognatism mandibular; exercitii cu spatula.

Terapia interceptiva

Cu exceptia macrogeniei anatomice ereditare, în celelalte forme clinice cuprinse în

sindromul progenic tratamentul trebuie început înca în timpul dentitiei mixte, cel
mai bine în timpul eruptiei dintilor 1.1 si 2.1. Prin acesta se împiedica aparitia
ocluziei inverse frontale, a blocajului articular, a tulburarilor parodontale. Si în
cazurile în care progenia se datoreaza deficitului de dezvoltare a maxilarului
superior, trebuie intervenit cat mai devreme pentru a beneficia maxim de cresterea
la nivelul suturilor maxilarului superior.

Tratamentele interceptive urmaresc: realizarea de rapoarte sagitale frontale

normale,cu o supraacoperire incisiva, corecta pentru o ghidare anterioara si
suprimarea ticului de propulsie; modificarea rapoartelor maxilare prin terapie
ortopedica si ortodontica, în sensul stimularii avansarii anterioare a maxilarului
superior, blocajul cresterii condiliene si retropozitia mandibulei.

Crossbite-ul trebuie tratat în dentatia temporara si în dentitia mixta. Amanarea

tratamentului poate avea repercusiuni ulterioare grave va reduce semnificativ
optiunile de tratament si va determina crearea unor conditii nefavorabile pentru o
crestere si dezvoltare normala a ADM. Temporizarea tratamentului va avea drept
urmare reducerea spatiului necesar pentru eruptia caninilor. Acest deficit de spatiu
fiind determinat de retroînclinarea incisivilor superiori, situatie frecvent întalnita în
pseudo-malocluziile de Clasa a Ill-a.

Crossbite-ul anterior netratat poate determina instalarea urmatoarelor aspecte:

înclinarea labiala a incisivilor inferiori; inflamarea gingivala; trauma ocluzala;
recesii ale tesuturilor moi înconjuratoare; dezvoltarea unei masticatii patologice;
probleme de deglutitie; dezvoltarea anormala a maxilarului si a mandibulei;
instalarea unei relatii de Clasa a Ill-a permanente; disfunctie ATM.

Alegerea dispozitivului ortodontic va fi facuta în functie de:

dezechilibrul existent (scheletal, dentar, muscular);

gradul de cooperare al pacientului;

conditiile socio-economice.

Mijloace terapeutice folosite:

Spatula;

Placa palatinala;

Placa palatinala cu semigutiere posterioare si arc vestibular inversat;

Inelul ortodontic prelungit ca plan înclinat;

Gutiera frontala inferioara cu plan înclinat;

Tratamentul curativ

Obiective

-inhibarea creşterii mandibulare

-stimularea dezvoltării maxilare

-restabilirea relaţiilor intermaxilare normale

modificari de ax dentar
aparate bimaxilare: placile duble cu sistem de ghidaj (Schwarz); activatorul
Wunderer; aparatul Reichenbach; kinetorul Stockfish.

Tratamentul în angrenajul invers:

obiectivul terapeutic principal îl constituie realizarea saltului articular; saltul

articular se realizeaza fara probleme daca sunt îndeplinite doua conditii: sa existe
spatiu pe arcada Si supraacoperirea sa fie mare; daca spatiul este micsorat, primul
obiectiv terapeutic este de creare a spatiului pe arcada

CONDUITA TERAPEUTICA

• PROFILACTICA: extractia incisivilor temporari în momentul eruptiei celor

permanenti,pentru a împiedica eruptia oralizata a permanentilor superiori secundari
persistentei incisivilor temporari

• INTERCEPTIVA: exercitiul cu spatula, cu actiune reciproca de vestibularizare a

incisivilor superiori si lingualizare a celor inferiori; se poate realiza daca dintele
este în eruptie, cu supraacoperire mica si spatiu pastrat; sunt exercitii de închidere
ritmica pe spatula interpusa oblic între dintii angrenati invers, efectuate de 3 ori pe
zi cate 15-20 minute

CURATIVA: daca gradul de acoperire este mare, se pot folosi aparate ortodontice
cu
plan înclinat: inel cu plan înclinat pentru unul, maximum doi dinti sau gutiera cu
plan în-
clinat; daca acoperirea este mica, planul înclinat este contraindicat, deoarece
întreruperea
contactului ocluzal lateral va permite egresiunea dintilor posteriori, care va duce la
o redu-
cere si mai accentuata a acoperirii incisive; în aceste conditii se utilizeaza o placa
palatinala
ancorata cu gutiere, cu arc în opt sau S pentru vestibularizarea incisivilor superiori
si realizarea saltului articular; dupa realizarea saltului articular, aparatul trebuie
purtat în continuare pentru mentinerea rezultatului.

Mijloace terapeutice

-gutiera frontală cu plan înclinat-se foloseşte în angrenajul invers, în situaţia în care

există spaţiu pentru alinierea dentară

-aparate funcţionale bimaxilare

-plăci inferioare cu plan înclinat anteroincizal

-plăci palatinale ancorate pe gutiere

-aparate fixe-tracţiuni intermaxilare

-forţe extraorale-barbiţă şi capelină, masca facială Delaire

Tratamentul în dentitia permanenta va avea obiective: faciale; scheletale;dentare;

functionale; stabilitatea rezultatului.

Optiunile de tratament : tratament nechirurgical; tratament chirurgical

Tipul de tratament: tratament conservativ; tratament extractional

Terapia adultului

La pacientul adult exista doua variante de terapie: conservatoare si chirurgicala. In

perioada adolescentei se asociaza chirurgia ortognata cu terapia ortodontica. In
perioada 12 - 15 ani tratamentul ortodontic da satisfactii daca se recurge la extractii
dentare.

Indicatiile se regasesc în cazul: ocluziei inverse frontale cu contact incisiv;

alungirea mandibulei si decalaj mediu al bazelor osoase; incisivii inferiori fara
linguo-versie accentuata; usoara prognatie si brahignatie.
Masca facială Delaire

Aparatul lui Delaire a apărut din necesitatea de a crea forţe capabile să

producă deplasarea maxilarului şi dinţilor către anterior, aşa cum este nevoie în
anomaliile Clasei III-a Angle, unde deficitul de creştere marchează etajul mijlociu
al feţei. Elementele constitutive sunt aceleaşi ca la oricare alt aparat extraoral.

Dispozitivul extraoral este format din două elemente: o pelotă frontală şi o bărbiţă.
Pelota şi bărbiţa sunt unite printr-un cadru metalic, reprezentat de două bare
laterale, care urmează configuraţiei feţei, aflându-se la distanţă de părţile moi.
Barele laterale au sudat, în zona comisurilor labiale, un dispozitiv metalic de formă
trapezoidală, prevăzut cu butoni sau mici bare verticale, plasat prelabial, acestea
constituindu-se în zone retentive în care se vor agăţa inelele elastice.

Bărbiţa şi capelina

Este un aparat mult utilizat în terapia anomaliilor din Clasa III-a Angle în perioada
dentiţiei temporare şi a dentiţiei mixte. Sprijinul este situat în regiunea parietală,
dispozitivul fiind capelina. Rezistenţa mobilă este mandibula, iar dispozitvul este
bărbiţa, iar locul de aplicare a forţei este mentonul. Dispozitivul intraoral poate fi o
gutieră fixă sau mobilă. Forţa poate fi direcţionată vertical, distal. Există şi o
componentă mixtă.

Tratamentul chirurgical se aplică mai ales în cazul prognatismului mandibular,

de regulă după încheierea creşterii. Se practică osteotomii bilaterale mandibulare.

Riscul de recidivă este crescut în cazul prognatismului mandibular. În

pseudoprognaţii, dacă s-au obţinut rapoarte ocluzale corecte şi acoperirea frontală
este suficientă, recidiva este mult redusă, datorită contenţiei naturale.

Tratamentul ortodontico - chirurgical (chirurgie ortognatica)

Prognatia mandibulara este anomalia pentru care se face cel mai adesea apel la o
terapie chirurgicala.

Se recomanda efectuarea interventiei chirurgicale dupa terminarea perioadei de

crestere osoasa (datorită recidivelor).

au fost concepute numeroase procedee chirurgicale.

Osteotomiile se fac, cu predilectie, la mandibula si sunt bilaterale.

rezectii la nivelul ramurii ascendente, care au de traseu orizontal supraspinos

(pentru a evita lezarea pachetului vasculo-nervos mandibular) si la nivelul ramurii
orizontale,

osteotomii verticale, cu rezectia unei zone din ramura orizontala, fie rezectia în
scara.

rezecţia condiliană -rar (risc de apariţie secundară a ocluziei deschise).

interventii pe partile moi, cu rol de tratament etiologic sau pentru a preveni

recidivele: rezectii partiale de limba (în macroglosii) si modificarea zonelor de
insertie musculara a maseterilor.

indiferent de tipul de tratament aplicat (interceptiv, curativ) pacientul va fi urmarit

pe toata perioada de contentie, atat pentru cea naturala cat si pentru cea artificială;
durata contentiei, dupa tratamentul activ, va fi egala sau mai mare decat perioada
de tratament propriu-zis; în functie de etapa la care se gaseste pacientul, medicul
urmareste fenomenele de dinamica evolutiva ale aparatului dento-maxilar
intervenind la necesitate; daca în cazul unui angrenaj invers sau a unei ocluzii
inverse functionale se asigura la sfarsitul tratamentului o supraocluzie frontala
suficienta nu mai este necesară contentia, supraocluzia fiind cea mai sigura
contentie naturala; In cazul unei micrognatii maxilare trebuie asigurata contentia
pentru a preveni recidiva expansiunii sagitale si transversale; In cazurile cu
tendinte spre macrogenii trebuie asigurata o contentie indelungata (pana la varsta
de 18-20 de ani), deoarece cresterea continua a mandibulei predispune la recidiva.