Sub.

1 Clasificarea Angle scoala Americana

Clasa I Raport neutral la niv mol 6 ani , cuspidul MV al M1 sup artic cu santul intercuspidian al M1
infer. In aceasta clasa se incadreaza toate anom situate mezial de M de 6 ani
Clasa II
Are 2 sub:
Sub 1 Clasa II/1 raport dist plus prodentie frontala, sau ocluzie adanca in acoperis
Sub 2 ClasaII/2 raport dist cu retrodentie frontala super (ocl acop)
Clasa II
Raport mezializat la niv Molar 6 ani
Are 2 subd:
A prognatie inferioar, asociata uneori cu proalveolie si proalveolodentie crestere mandibula in
exces fata de maxilar sub influenta factorilor eriditari neuroendocrine
B fals prognatism mandibular: rapoartele meziale ale ocl se dat nedezv maxil super ca o consecinta
a fact generali si locali
Dezav: ia ca criteriu pozitia M de 6 ani care este variabil si nu reflecata complexitatea fact etiologici

Sub. 2 Clasificarea dupa scoala germana (sindroame)

I.
Sindr de compresie de maxil
a. Cu protruzie cu aliniere dentara frontalii superiori sunt in vestibulo inclinare cu
contacte dentodentare
- Cu spatiere dentara frontalii superiori vestibule inclinati, fara
puncte de contact
b. Cu inghesuire dentara poate fi din cauza factorilor functionali sau cu trasmitere
ereditara
II.
Sindromul de oclz deschisa
Forma disfunctionala prin interpozitie
Forma grava de natura dismetabolica
III.
Sindrom de ocluzie acoperita
De etiologie
Predominant
Ereditara
IV.
Sindrom progenic
a. Adevaratcrestere exagerata a mandibulei datorita factorilor ereditari si endocrine
b. Fals nedezvoltarea maxil sup cu consecinta a fac ereditari sau neuroendocrine,
pozitonarea ant a mand datorata a factorilor functionali de conducere fortata sau
obiceiuri vicioasa
V.
Sindromul de incongruenta dentoalv
Dizarmonie dentoalv: a. inghesuire b. spatiere: ereditara, functionala
VI.
Consecinta extratie premature
Tulburari determinate de extractiile precoce ale dintilor temp, in special a dd care formeaza
zona de sprijin a oclz
VII.
Anomalii monocauzauzale
-de nr, pozitie, eruptive si dimensiune

Sub 3. Modificari de forma a arcadelor in timpul cresterii

1. In jurula la 2 ani jum cand se definitiveaza eruptia dd temp si se constituie arcadele dentare
O data cu aparitia Mol de 6 ani se schimba si forma arcadei : - parabola arcada super

-semielipta arcada infer

Sub 4. Dezvoltarea R/M la nou nascut pana la aparitia dd temp
La nastere:
-mandibula ocupa o poz post fata de maxilar = retrognatia mandibulara fiziologica a nou nascutului
fiziologica sau prognatismul nou nascutului ( aspect de adentat al nou nascutului )
- dimens redusa a et infer
in timpul suptuluiu
Prin stimularea functionala determinate de actul suptului se reduce decalajul interarcadic, in plan sagittal
prin ceea ce se defineste prima mezializare fiziologica mnd

Sub 5. Dezv ocluziei 6 luni 2,5

Evenimentele care au loc in aceasta per:
-Eruptia dd temp
-constituirea oclz dent temp
a. eruptia incis sup si infer care realiz primele relatii oclz. Ofera stabilitate mandibulei si se caracterizeaza
printr-un grade de supraacoperire datorat absentei oricarei unitati dentare in zona laterala.
b. prima inaltare de ocl cu eruptia primilor molari deciduali
- eruptia C si M2 temp perfecteaza inaltarea de ocl, incheind dezv ocl temp la aproxim 2,5-3 ani
Sub. 6 dezv. Ocl intre 4-6 ani
Dat dezv normale in plan sagittal si transv a oaselor maxilare in zona frontal apar spatieri
interdentare, diastemizare fiziologica. Ca semn al pregatirii maxilarilor pu eruptia front perm cu
diam meziodistal mai mare ca a front temp
Tot in aceasta perioada are loc o reducere volumetrica naturala a dintelui prin uzura supraf incizle,
ocluzale si aproximale ale dd, dat acestui fenomen are loc a 2 mezializ a mnd
Schimbarea raporturilor verticale ocluzale de la 1/3 sau ocluzie cap la cap
trecerea planului postlactial din treapta dist la linie dreapta sau treapta mezializata.
a.
b.
c.
d.
e.

Diastemizarea fiziologica
Atritie naturala a dintelui: iciz, ocl, proxim
A 2-a mezializare a mand
Schimbarea raport vertical ocluzale de la la 1/3 sau oclz cap la cap
Planul postlactial trece din treapta distalizata in linie dreapta sau treapta mezializata

Sub. 7 Ocluzia dent lla dentitia mixta pana la aparitia C si Pm 1

Cuprinde prima etapa
Debut 6 ani
Se caract prin eruptia grupului incisivo-molar
a. Incisivii inferiori erup intr-o poz linguala fata de incivii temp, sunt mai volumin si solicita mai
mult spatiu pu aliniere pe arcada. Datorita musculaturii limbii incisvii infer sunt inpinsi intr-o
poz vestibulara marind perimetru arcadei dentoalveolare, astfel rezolvand deficitul de spatiu
b. Incisivii superiori erup cu un ax de inclinare mai mare cu a incisivilor temp. aceasta pozitie
rezolva problema de spatiu si reduce gradul de supraacoperire frontal
c. Eruptia incisivilor centr superiori intr-o inclinare asor distalizata favorizaza aparitia diastemei
spatiere
d. Contactul incis super cu inc infer

e. Eruptia primilor molari perm: rol imp in reglarea tridimensionala a arcaddei dentoalveolare si a
ocl dentare: calea de eruptia a molarului unu este trasata de planul postlacteal
f. Se modifica lungimea arcadelor
g. Se reduc spatiile interdentara
h. Modific form arcadelor
i. Se produce a 2- a inaltare de ocluzie

Sub 8 Ereditatea ca factor etiopatolgenic

Majoritatea studiilor au concluiona ca factor ereditari influenteaza considerabil schema faciala finala
Amestecurile de rase si populatii au dus la cresterea incidenteii anomaliilor dento-maxilare
Se trasmite in mod dominant: prognatia mnd, macrogenia, macroglosia, anodontia incisivului lateral,
retrognatia superioara, ocluzia adanca, ocluzia deschisa
In etiologia malocluziei de Cl. A-2-a ereditatea este mai imp decat mediu si ca aceasta anomalie se
trasmite din dent temp in cea permanenta
Tiparul de crestere a bazei craniului, tipul de rotatie facial, relatii intermaxilare si fata de baza craniului
au un determinism genetic
Erorile genetice ale coordanarilor timpilor de dezvoltarea a maxilarelor si eruptia dintilor sunt surse de
anomalii dento-maxilare

Sub. 9 Embriopatia rubeolica si lusesul congenital

a. Emrbiopatia rubeolica:
-prezinta frecvente malformatii multiple: oculare, cardiac, in sfera ORL, ale sistemului dentaranomalii de
nr, forma, germinatie dentara, hipoplazii de smalt si dentina, eruptii retardate
b. luesul congenital:
-tulburari ce intereseaza: dezvoltarea maxilarelor(ocluzia deschisa)
Dezvoltarea sistemului dentar: anomalii dentare de de forma, marime, pozitie,
numar, structura

Sub. 10 Alimentatia ca factor etiopatologic

Nutritia are un rol imp in dezv ADM
Unele carente alimentare determina tulburari metabolice grave si pregatesc terenul anomaliiilor dentomaxilare
Ex: carenta Vit A in asociere cu dezechilibrul metabolic al Ca determina rahitism. Pe acest teren practicarea
obiceiurilor vicioase de interpozitie si sugere determina o anomalie grava: Sindromul ocluziei deschise

Alimentatia artificiala a nou-nascutului este responsabila de retrognatia mandibulara si predispune copilul

la practice daunatoare, cum ar fi obiceiul vicios: de sugere a degetului, interpozitia limbii, respiratia orala
Un rol imp in dezv ADM il are functia masticatorie in cadrul careia se modeleaza si se conformeaza intreg
sistemul dento-maxilo-facial

Datorita alimentatiei cat mai rafinata a omului modern, face ca supraocluzia grupului incisivo-canin in
dentitia temp sa se mentina si sa se trasmita si in cea permanenta. Supraocluzia se asociaza frecv cu bruxism
diurn si nocturne
Absenta atritiei proximale si tendinta de migrare meziala continuu si supraacoperirea determina deficitul
de spatiu pu eruptia dd terminali
Absenta atritiei vertical determina contacte premature si interferente si interferente ocluzale cu
conesecinte asupra: dinamicii mandibulare, tulburari ATM si ADM

Sub. 11 Resipratia orala etiopatogenica

poate fi cauza unor anomalii dento-maxilare
respiratia orala este determinate de unele obstacole in terit ORL sau sindromul timico-limfatic
dispare tripla inchidere orala
mandibula coboara si se distalizeaza
limba coboara si se proiecteaza peste incisive inf=>intrudandui
favorizeaza aparitia compresiunii de maxilar prin actionarea musculaturii periorale asupra maxilarului
datorita caborarii limbii
proalveolia prin retragerea buzei superioare catre pragul narinar
retroalveolodontia inferioara prin presarea procesului alv infer de catre m.mentalis si buza infer
datorita absentei contrabalansarii a musculaturii periorale cu a musculaturii valului palatin si a m.
constrictor superior al faringelui produc meziopozitia arcadei dentare laterale
R.O produce ocluzie deschisa cu sau fara inocluzie sagitala

Sub. 12 Sugerea degetului

dezechilibrele care se produc prin practicarea acestui obicei se manifesta la nivelul unitatilor musculare si
scheletale
forma anomaliei rezultate in urma sugerii degetului depinde de: degetul supt, de pozitie, durata
a.Sugerea policelui: proalveolodontie sup, intruzii incisive, retroalveolodontie infer, compresiune
transversal-endoalveolodontie
b.Sugerea mediusului si a indexului: cu sprijin pe incisivii infer determina intruzia lor cu generarea de
ocluzie deschisa
c.Sugerea indexului si a auricularului : lateropozitie mandibulara
La copii tarati psihic sugerea degetului este un obicei vicios des intalnit

Sub. 13 Cariile dd temp si consecinte

Aare ca effect pierderea calitatii functiilor majore ale dd temp: -masticatorie, fizionomie, mentinere
dimensiunea verticala facial, a arcadei si a relatiilor tridimensionale

a.Caria aproximala mai ales in zona de sprijin determina:

scurtarea arcadei prin migrarea dintilor vecini limitrofi sp liber
deficultati in eruptia C, Pm2 datorita migrarilor

b.Caria ocluzala
det tulb ale rel verticale interarcadice prin supraeruptia antagonistilor=>dezechilibru in ocluzia dentara si
dinamica mand.

c.Pierderea premature a dd temp (in special in zona de sprijin)

det tulb grave tridimensionale in arcada dentara si ocluzie
Produce: incongruenta dento-alv, angrenaje inverse, ingustari de arcada, contacte si interferente ocluzale,
supraeruptia dd antagonisti

Sub. 14 Reguli de confectionare a crosetelor

sa nu se indoaie sarma de mai multe ori in acelasi loc
sa nu se foloseasca clesti cu falci ascutite sau care au muchii
sa nu se incalzeasca sarma inainte sau in timpul prelucrarii deoarece isi pierde din elasticitate
clestele va servi intotdeauna pentru fixarea sarmei iar aceasta va fi indoita cu mana
concomitent cu miscari de indoire a sarmei se va executa si o miscare de tractiune a acesteia in axul ei
incat sa se ruleze pe conturul clestelui
se prefera indoirea in etape a sarmei, dupa probe successive pe model sau in gura
curburile largi vor fi realizate prin indoirea sarmei cu mana

Sub. 15 Croset ortodontic

Unui croset ortodontic I se pot destinge:
a. Ansaeste portiunea crosetului aflat in zona de retentie utilizata
b. Buclaportiunea elastic care ofera posibilitate ansei sa depaseasca zona retentive la mai ales in zona
retentiva la introducerea si scoaterea aparatului
c. Zona de retentiveo portiune formata din 2-3 cuduri, realizate in cel putin 2 planuri cu care crosetul
se fixeaza in baza aparatului

Sub. 16 Crosetul direct

-asemanat crosetului cervico-alveolar deschis dental
-se confectioneaza din sarma de 0,7 diametru
Este alc din:
a. Ansa plasata sub ecuatorul protetic in 1/3 vestibulara de colet
b. Bucla portiune paralela cu mucoasa gingivala

c. Zone de retentie cuprinsa in placa

Utilizare: pu stabilizarea ap. Ortod.
Pu prevenirea migrarii in zonele edentate a dd vecini breselor edentate
Sub. 17 Crosetul Stahl
mai este numit si crosetul ocluzo interdentar sau crosetul in picatura
realizat din sarma de 0,7
Format din :
a. Ansa circular de dimensiunea spatiului interdentar in care se aplica
b. Bucla incaleca arcada interdentara prin nisa masticatorie. Este portiunea elastic a crosetului
c. Zona retentiva inglobata in placa aparatului
Utilizare:
ofera stabilitate ap orto
blocheaza egresiunea dintilor pe care se aplica
necesita prezenta unui sp interdentar=> a cel putin 2 dd vecini de preferat permanenti dar se poate si pe
temp
se fractureaza greu datorita putinilor indoituri in timpul prepararii
reparatia lui poate fi facuta in cabinet
poate produce un contact premature-antentie studio de model in vederea plasarii corecte a crosetului!
imbunatateste stabilitatea unor aparate folosite pu inaltarea provizorie a ocluziei
activarea se face prin coborarea ansei intr-o zona mai retentiva

Sub. 18 Crosetul in delta

este un croset ocluzo-interdentar
se realizeaza din sarma de 0,7
ceea ce-l diferentiaza de crosetul Stahl este ansa care are forma de triunghi, asemanatoare literei delta
ansa este plasata cu varful triunghiului interdentar, iar cu baza spre mucoasa jugala, sprijininduse cu cele 2
laturi ale sale pe fetele aproximale ale dd pe care se aplica
aceasta modificare a ansei, asigura o patrundere mai profunda a ansei in spatial interdentar,o ancorare mai
buna si realizarea unei bucle mai elastice de dimensiuni marite
are aceleasi caracteristici ca crosetul Stahl

Sub. 19 Crosetul Jackson sau crosetul inelar

realizat din sarma 0,7mm diam
Alc din:
a. Ansa: pozitionata subecuatorial
b. Bucle: in numar de 2 care traverseaza planul de ocluzie prin nisele masticatorii

c. Zona retentiva: doua la numar, se fixeaza in placa

Caracteristici:
Blocheaza eruptia dd cat si migrarea lor catre proximal
Poate fi aplicat si pe dd izolati
se utilizeaza pe dd definitive
Dezavantaje:
Produce inclinarea dd pe care se aplica astfel pierzand retentivitatea si deci eficienta

Sub. 20 Crosetul Adams

= Crosetul universal
se realizeaza din sarma 0,7 diam
Alc din:
a.
b.
c.
d.

Doua Anse: ovale care vin in contact cu fetele aproximale ale dintelui
Zona rectilinie uneste vestibular cele 2 ansese afla la dinstanta de fata festibulara
Doua bucle: traverseaza planul de ocluzie prin nisele masticatorii
Doua zone de retentie se inglobeaza in placa

Caracteristici:
-Este larg utilizat in stabilizarea ap. Orto.
-Poate fi utilizat pe laterali si frontalieste singurul croset care permite acest lucru
-Se rupe greureparatia doar in laborator!
-zona rectilinie poate fi in functie de necessitate in forma de: buton, carlig, la niv ei se pot suda diferite
elemente auxiliare: tubusoare, arcuri
-poate fi aplicat pe dinti izolati si arcade integer, mono sau pluriradiculari
-blocheaza egresiunea
-poate determin inghesuiri dentare cand se foloseste la frontali
-activarea se face prin coborarea anselor catre coletul dentar

Sub. 21 Crosetul Shwartz

-crosetul in sageata sau trefla
-este un croset pluridentar aplicat pe 2,3,4 dd
-se realizeaza din sarma de 0,7 mm diam
Alc din:
a. Anse romboidale situate in dreptul fiecarui spatiu interdentar
b. Zone rectilinii: uneste ansele intre ele, se afla ala 0,5-1mm distanta de mucoasa fixa
c. Doua bucle: prima merge la 1-2 mm distanta distal de ultimul molar, a-2-a traverseaza nisa
masticatorie dintre C si Pm1
d. Retentii 2

Caracteristici:
-oferea buna stab ap orto
-se aplica exclusive pe zonele laterale in dentitia permanenta
-actiune lenta si blanda datorita lungimii sale cei mareste gradul de elasticitate
-permite egresiunea zonei de sprijin
-se fractureaza usor datorita multor indoituri in timpul prepararii
-reparatie doar in lab
-foarte retentive pu placa si alimente datorita numeroaselo indoituri
-activare prin coborare si infundare a anselor

Sub. 22 Crosetul ALT

-este asemanator cu crosetul stahl
-prezinta vestibular o bucla paralela cu fata vestibulara a dintilor care poate fi activate si care cu ajutorul unui
pinten intermediar, poate trasmite forte ortodontice de-a-lungul arcadei
-nu permite egresiunea dd

Sub. 23 Gutiera ortodontica

-acopera un grup de dd vecini, de la 2 pana la toata arcada. Pe fetele lor V, Orale si ocluzale
- se aplica pe dinti neslefuiti
-nu patrunge subgingival
-inalta provizoriu ocluzia
Caracteristici:
-Peretii gutierei trebuie sa prezinta grosimi uniforme astfel incat aceasta sa readea morfologia arcadei
-trebuie sa fie elastica pu a putea depasi ecuatorul anatomic al dintelui pe care se aplica
-se poate captusi in urma uzurii suprafetelor interne si a pierderii stabilitatii gutierei
-marginea gingivala a gutierei trebuie sa fie prelucrata efilat si la distanta de gingie
-suprafata ocluzala plana in contact cu antagonisti sau in functie de necessitate
-se confectioneaza din acrilat elastic
-trebuie de avut in vedere controlul permanent si minutios al eruptiei ultimului dinte pe arcada

Sub. 24 Surubul orthodontic

-sunt specifice ap. Mobilizabile
Este compus din :
a. Surub median

b. Doua piulite
c. Culise
Surubul median:
-filetat in doua directii
-deplaseaza piulitele, astfel activand aparatul orthodontic
- in zona centrala prezinta o ingrosare cu 2 tuneluri perpendiculare unul pe altul, ce strabat grosimea
surubului
Piulite:
-in nr de 2
-localizate la capatul surubului
-sunt fixate in masa acrilica a aparatului
-o data cu activarea filetului ele se deplaseaza in sens opus activand aparatul
-prezinta retentii pu fixare in acrilat

Culise:
-au rol de rigidiza constructia si pu a evita ca in momentul rasucirii surubului cele 2 extremitati (piulite) sa se
roteasca

La o rasucire complete a surubului cele 2 piulite se indeparteaza sau se apropie cu 1mm

Metalul din care este produs surubul este foarte rezistent si inoxidabil
Surub cu balama pu actiune angulara
Portiunea centrala a surubului initial este protejata de un material plastic, ca in momentul inglobarii in
acrilat, doar piulitele sa fie inglobate
Prezinta o sageata colorata ce reprezinta directia de actionare

Sub. 25 Arcul Cffin

-precursorul surub in balama
Alc din:
- sarma de 1-1,5 mm
- alc dintr-o bucla semicirculara cu o ansa de retentive in placa
- asezat pe linia mediana si va fi realizat la 1mm de mucoasa, pu a nu produce lez de decubit
- limita post este reprezentata de o tangenta la fata distala a mol de 6 ani super
- dimensiunea in sens transversal va fi de 1/3 din diamentrul molar
- mezial arcul se intinde pana la o linie care este tangenta la fetele meziale ale primilor Pm
- intre cele 2 anse localizate in placa trebuie sa existe o distanta de 2mm

- pu o buna elasticitate a buclei centrale, placa va fi rascroita distal pana la intersectia liniei mediene cu
tangenta la fata meziala a molarului 1 sup
- la placile ortodontice secionate in Y se pot aplica 3 arcuri: 2 anterioare mai subtiri 0,9-1mm si unul post 11,2 mm
- arcula are o actiune elastice pe distante relative mari determinand largirea ant a arcadei
- activarea se face la 10-14 zile cu un cleste cu falcile plate, pe distante de maxim 1mm, doar in cabinet
- actiunea sa este partial anihilata de cea a arcului vestibular

Sub. 26 Arc in Diapazon

portiunea libera a arcului seamana cu un diapason
alc dintr-o portiune libera si elastic de minimum 15-20mm si o portiune retentive care se angajeaza in
placa
este realizat din sarma de 0,7mm
actioneaza asupra dd prin deplasarea lor in sens mezial sau distal
ansa de sarma se monteaza la 1mm de mucoasa si vine in contact cu fata proximala (distala a dintelui)
pu o mai buna stabilitate a arcului pe dinte capatul anse se indoaie spre dinte
este efficient pe distante relative mari
dezavantaj major il constituie spatiul care ii este necesar, aceasta problema este rezolvata prin introducerea
in constructia ansei o bucla circular cu diam 3-4mm
bucla actioneaza prin desfacere si nu prin stranger
arcul in diapason cu bucla circular poate fi utilizat si in vestibularizarea dd palatinizati

Sub. 27 Arc in ciuperca

se realizeaza din sarma ff elastic de 0,6-0,7mm
actioneaza pe un grup de dd
prezinta o portiune central in contact cu fata palatinala a dd
de o parte si de alta a ansei prezinta cate o bucla de activare in S dupa care arcul se angajeaza in placa cu
2 retentii
actiuni: vestibularizare, alinieresi
pu a evita deraparea arcului pe fetele orale ale dd si stabilizarea lui, se prelungeste placa in zona frontal,
deasupra arcului
se activeaza la 7-14 zile prin deschiderea buclelor

Sub. 28 Arcul vestibular

Format din:

a. portiune centralcurbura principal, paralela cu planul ocluzal, localizata la jumatatea inaltimii

coroanelor frontale dentare
b. 2 bucle laterale: pu activare, parasesc placa prin nisa masticatorie dintre canin si Pm1, ocolind
coletul caninului la 0,5-1mm, pana la jumatatea fetei meziale
Actiune:
Alinierea si retrudarea frontalilor: prin activarea buclelor si slefuiri din placa palatinala 1-1,5mm per
sedinta la 7-14 zile
Egresiunea frontalilor: prin plasarea ansei la nivelul coletului dd front si rascroirea placii la nivelului
cingulumului
Ingresiune: placarea anse in 1/3 incizala la niv grupului frontal, placa palatinala trebuie sa fie prelungita
supracingular
Arcurile clasice nu actioneaza la niv caninilor, astfel s-a recurs la modificarea ansei ce poate fi prevazuta
cu o prelungire in forma de deget de manusa sau T sau M
Sub. 29 Arcul Canin
-In ac de siguranta
-este folosit pu repozitionarea C aflat in Mezio-Vestibulo-Infrapozitie
Alc dintr-o:
Bucla circular de 4-6 mm prelungita anterior cu o portiune rectilinie paralela cu mucoasa fixa la 0,5 mm
dist de aceasta
Ansa este sub forma de gheruta, intim adaptata la coletul C pe muchia mezio-vestibulara
-la cealalta extremitate bucla se prelungeste cu o portiune care traverseaza planul de ocluzie prin nisa
masticatorie dintre Pm2 si M1, daca Pm1 se extrage pu a crea spatiu pu C, atunci arcul va traversa nisa
masticatorie dintre M1 si M2
Actiune:
-de distalizare, egresiune, palatinizare a dintelul pe care se aplica
-se activeaza prin scurtarea ansei-gherutei cu 1-1,5mm
-arcul nu trebuie sa fie agatat de dinte
-actiunea de palatinizare se obtine in ultima instanta prin activarea intregului complex spre palatinal
-in cazul unui vestibule de adancime redusa se poate utiliza un arc a carui bucla de activare a fost
rasturnata
-daaca dorim sa obtinem distalizareconstrui arc canin pu distalizare in forma de V cu unul din brate
sprijininduse pe fata meziala a caninului, bratele de 20-25mm, necesita un spatiu redus in plan sagittal

Sub. 30 Arc lingual

Alcatuit din:
a.Portiune central = Curbura Principala
-in contact cu fetele orale ale dd frontali inferiori si laterali inferiori, supracingular

b. doua portiuni terminale:

in linie dreapta, plasate parallel cu fetele orale a dd laterali la unirea 1/3colet cu 1/3 medie

c.intre portiunea terminal si curbura principal arcul prezinta bucle de activare

d.2 inele: prevazute cu tubusoare orizontale plasate lingual, pe care se ancoreaza arcul
sistemul de ancorare a arcului poate fi: culisa-opritor-zavor, in cazul retrodontiilor accentuate anteriroare
numai culisa si opritor

Actiune:
vestibularizarea dd frontali pana la expansiunea radiara a arcadei inferioare
bucla mai aproape de linia mediana=>largire post a arcadei
ca efecte secundare:
-inclinare distala cu egresiune la niv molarilor pe care se ancoreaza
-ingresiunea dintilor frontali inferiori se contraindica in infraalveolodontie
pote fi folosita si la arcada super ca Arc oralcu conditia ca relatiile de ocluzie sa permita

Sub. 31 Arcul Transpalatinal

Alc din 3 bucle:
una central in forma de omega
doua laterale
Arcul se fixeaza in tubusoarele orizontale plasate pe M de 6 ani prin intermediu inelelor, fie pe gutiere
care solidarizeaza zonele laterale
Actiune: doar in plan transversallargind arcada atat anterior cat si posterior
avand curburi relative largiprezinta o elasticitate crescuta
activarea se face prin desfacerea selectiva a buclei central si a celor 2 bucle laterale
arcul este la distanta de mucosa 2-3 mm, ca sa nu o preseze
realizat din sarma 0,8mm

Sub. 32 Arcul Quad-Helix

-este un dispozitiv elastic palatinal de forma literei M inversateprezentand la fiecare schimbare de
directive o bucla circular (helix)
Alc:
2 brate laterale:

cu 2 capete libere in dreptul Caninilor

cealalta extremitate prezentand o culisa ce se angajeaza in tubusorul orizontal, localizat palatinal pe M
de 6 ani, continuanduse cu o bucla in forma de helix
Zona centrala:
in forma de trapez cu baza mica anterior
la fiecare unghi prez cate o bucla (in forma de helix)
Arcul urmareste forma boltii si conturul mucoasei
Actiune:
efect de largire controlata a arcadei sup
daca activam buclele posterior = largire predominant anterior
daca actionam buclele anterior = largire post

Sub. 33 Contraindicatii in extractia dentara

endoalveolii cu deficit de spatiu 5-6mm
nu se practica intr-un cuadrant cita vreme exista spatii de edentatie in celalalt cuadrant si atat timp cat
nu detinem date obiective despre M3

Sub. 34 Extractia Caninului

La mandibula:
eruptia dintelui la distanta de locul sau de pe arcada si nu poate fi adus nici printr-o metoda
ortodontica sau orto-chirurgicala pe arcada
eruptie cu inclinari dezavantajoase abordarii printr-o tehnica ortodontica, cu prezenta unei arcade
continue
canini inclusi fara perspectiva de a fi adusi pe arcada
La maxilar:
valoarea estetica si morfofunctionala a acestui dinte reclama o atitudine conservatoare in toate tipurile
de anomalii dento-maxilare
Extractia de exceptie: -malpozitii grave fara posibilitatea de al adduce pe arcada si care se prezinta cu un
sir dentar compact
-incluzii cu malpozitii grave

Sub. 35 Extracia molarului 2

Maxilar:
Nu exista indicatii de extractive in scop orto !
Exceptie:

ocluzia deschisa latero-fronto-laterala, cu sprinjin doar la niv molarilor secunzi, se indica extractia
celor 4 molari secunzi
incongruenta dento-alv cu M2 afectat de carii---doar cu certitudinea Rx ca molarul 3 va erupe fara
deficultati pe arcada
Indicatii:
Se indica extractia M2 cu putin timp inaintea eruptiei Pm2M3 trebuind sa aiba constituita 1/3 din
radacina

Sub. 36 Diastema
spatiu interincisiv
este expresia unui factor ereditar sau a unei discreptante in dezvoltarea dintilor si a maxilarelor
Factori local ice confera caracterul clinico-morfologic al diastemei
a.forma diastemei cu coroana incisivilor paraleli:
-fren inserat pe creasta
-sept osos
-anodontii Ic laterali

b.forma cu coarone divergente

-insuficienta de spatiu la nivelul bazei osoase

c.forma cu coronae convergente

-meziodens neerupt
-ondontom
Afecteaza functia estetica si fonatorie-voce siflanta
Sub. 37 Modificari dento-alveolare in ocluzia deschisa
inocluzie vertical la nivelul Incisivo-Canin
este expresia blocarii cresterii procesului dento-alv prin interpozitia degetelor, cel mai des al limbii
tulburari la niv de baza osoasa maxilara
absenta ocluzo-articularii-cu inocluzie in zona latero-fronto-laterala contactele dentare producanduse
doar la nivelul ultimilor molari
marirea et infer a fetei

Sub. 38 Ectopia si Entopia

se prezinta eruptia in vestibulo sau oropozitie a dintelui

anomalia poate fi un simptom intr-un sindrom (compresiune de maxilar, incongruenta dento-alv primara,
retrognatie maxilara)
poate fi de cauza malpozitiei mugurelui dentar de caua primara sau locala
in functie de cauzele care au produs anomalia si de varsta diagnosticarii, spatiul pe arcada poate fi
mentinut, redus sau absent
pozitia dentara in cadrul acestei anomalii dentare de sediu poate fi: joasa, medie, inalta
tulburarile produse sunt de ordin fizionomic si dinamica mandibulara
Rx este imp: ne ofera date despre: gradul de dezv a dintelui, pozitia radacinei, raporturile cu dintii vecini,
starea de sanatate odontala si parodontala

Sub. 39 Clasa II Angle terminologie (scoala franceza)

Descrie doua forme cu subdiviziuni clinice:
a)endognatia si endoalveolia pot fi fiecare paralele si in diedru
endognatia: baza maxilarului si uneri piramida nazala sunt ungustate
endoalveolie: doar sectorul alveolar este afectat

b)laterodeviatia are 2 forme:

1.laterodeviatia
2.laterognatia

(Exonatiahiperdezvoltarea transversal a maxilarului)

Sub. 40 Clasa II Angle forme clinice

Subdiviziunea 1 (evidentiata la respiratorii orali)
facies adenoidian, characteristic leptoprosop, retrognatism, cu profil convex
tegumente palide
pometi stersi
fanta labiala deschisa cu vizibilitatea incisivilor superiori
in ras si vorbire se expune mucoasa gingivala
Ic sup. Au smaltul uscat care si-au pierdut transluciditatea
Ic sup. Proeminenti, spatiati, sprijininduse pe busa super.
buza sup subtire, palida, tractionata pe comisuri si ridicata catre pragul narinar
buza infer groasa, fisurata, rasfranta in santul labio-mentonier, lasand sa se vada si o parte din mucoasa
labial

muschiul mentalis se prez ca o zona hiperactiva la inspecieprin contractia sa dand impresia de Barbie
dubla
se produc modificari ale bazei alveolara fata de baza coronara a arcadei:
-baza apicala micaapexurile se inscriu pe un spatiu redus, dand impresia de strangulare a arcadei
-baza coronara larga prin inclinare compesatorie a dintilor
Arcada dento-alv isi modifica forma in funcie de nivelul de compresiune:
-omega (la niv Pm)
-V (incisivo-canin)
-U (molar)
-trapez (mandibula)
- M si W
bolta palatina adanca ,,bolta gotica cu versanti abrupti care strajuies un torul palatin proeminet cu
cu maxilar si planseul piramidei nazale puternic ingustate
prodentia gr.incisiv superior
retrodentia gr.incisiv infer
prodentia ambelor grupe, insotita de meziopozitia zonei dentare laterale superioare si distopozitia celei
infer = raport distalizat
rotatii dentare isolate
ocluzie adanca, inocluzie sagitala, ocluzie deschisa
diferite grade de distalizare mandibulara
sangerare, tartru
tulburari de ATM

Subdiviziunea 2
etajul infer poate fi normal dar des este mic
sant labio mentonier accentuat
menton proeminent
buzele subtiri
ocluzia labial este ferma cu planul plasat in pozitie inalta pe coroana Ic super
nas proeminent datorita retroinclinarii incisivilor
baza apicala a arcadei dento-alv este mai mare decat baza coronara
arcada poate avea forma de trapez: atat superior cat si infer
inghesuire dento-alv, variaza de la forme usoare la forme grave dar cu aspect tipic
-incisivi centrali super verticali sau in palatopozitie

-incisivii laterali sun in vestibulo versie cu rotatie meziala peste coroana centralilor
-caninii in vestibulo-pozitie
-incisivii infer in retro sau proinclinare
abraziune dentara de diferite grade pe fata palatinala a superiorilor sip e cea vestibulara a incisivilor infer
ocluzie afectata in diferite grade, de catre: supraacoperirea grupului incisive, inverse premolare unilaterale
sau bilaterale si distalizari in zona laterala

Sub. 41 Respiratia orala

prin disparitia triplei inchideri orale se angajeaza un dezechilibru intre unitatile functionale musculare care
duc la: -hipertonia muschilor maseteri, buccinatori, mentalis, orbicular al buzei super
MM propulsori sunt hipotoni in comparatie cu retropulsori
limba coboara
datorita dezechilibrelor intre mm extra si intraorali se manifesta in modificari scheletale:
-compresiune de maxilar
-distalizarea mandibulei cu restructurari in ATM si modificari in ocluzia dentara
deglutitie de tip protruziv

Sub. 42 Deglutitia definitie+tipuri

Definitie: Act fiziologic reflex prin care bolul alimentar trece din gur, prin esofag, n stomac
Tipuri:
tip adult: normal, pacientul inghite cu fata dorsala a limbii in contact cu bolta palatine si varful plasat
in zona retroincisiva superioara, arcadele dentare fiind in contact prin ridicarea mandibulei
tip infantile: pacientul inghite cu limba interpuna intre arcadele dentare in special in zona anterioara.
Deglutitia infantile este normala in perioada suptului la san, in care limba interpusa intre arcadele
adentate, realizeaza cu partile moi vidul necesar extragerii laptelui din canalele galactofore. Mentinere
deglutitiei infantile dupa eruptia dd temp, este mereu patologic
deglutitia atipica:
-poate fi un symptom in cadrul unui sindrom determinat
-de cauze morofologice (fren scurt, macroglosii)
-obicei vicios
Ducand la ruperea echilibrului in triunghiul reprezentat de musculature limbii, maseter si orbicularul
buzei, fortele nu se mai transmit in directie laterala si posterioara
-mm orbiculari pierd caracterul de opritor pu incisive
-limba nu mai mentine contactul cu bolta palatine
Forme:
a.limba pozitionata pe incisivi nedepasindui anterior

- se produce ocluzie laterala

-tonicitatea mm. orbiculari, buccinatori, mentalis normal
-se produce vestibularizarea gr incisive
b.limba pozitionata pe incisive depasindui anterior
-hipotonia mm maseter, orbicular
-hipertonia mm mentalis
-intruzia acestor dinti, apare sindromul ocluziei deschise
c.limba interpusa in zona frontala si laterala
-hipotonia maseterului si orbicularului
-ocluzie deschisa latero-fronto-laterala
-m.metalis hiperton
Sub. 43 Modificari ocluzale clasa II Angle
Subdiviziunea 1
-prodentia incisivilor super si infer-insotita de meziopozitia zonei dentare laterale superioare si de
distopozitia celei infer
-distalizare mandibulara
-inocluzie sagitala
-ocluzie adanca
-ocluzie deschisa uneori
Subdiviziunea 2
-palatopozitia marcata a incisivilor centrali super
-vestibulor versia cu meziopozitia Ic lat sup
-canini in vestibulopozitie
-incisivi infer pro sau retroinclinati
-supraacoperirea grupului incisive
-angrenaje inverse Pm uni sau bilaterale
-distalizarea zonei laterale

Sub. 44 Clasa II Angle relatii ocluzale si etiopatogenie

Sub. 45 Laterognatismul mandibular Dg

se bazeaza pe controlul pozitiei de repaos al mand, in care laterodeviatia se corecteaza in tip ce
in laterognatism relatia maxilo-mandibulara nu se modifica

in pozitia de cavitate ora larg deschisa asimetria se accentuiaza

Controlul drumului: arata devierea mandibulei la contactul ocluzal in laterodeviatie, in laterognatie
ramane nemodificat
in laterognatie avanseaza atat condilul mai scurt cat si incisivii inferiori in raport cu cei
superiori
teleRx dezvaluie deficitul de crestere
electromiograma paote sa puna in evidenta diferentiere in activitatea mm propulsori

Sub. 46 Malocluzia Cls II Sindrom Progenic

Modificarile intereseaza atat maxilarul superior cat si maxilarul inferior
Clinic:
-mand poate fi dezvoltata in excess au poate fi ghidata in cadrul raporturilor de ocluzie intr-o poz ant.
-fata aplatizata, pometi infundati, profil concav
-punctul Nsa inapoia lui Dreyfuss si Gn inaintea lui simon
-buza super infundata, treapta buzelor inversata
-unghiul format de tangent dusa la nivelul gurii este sub 10* din cauza retragerii buzei super sau
avansarii buzei infer
-prin avansarea mandibulei la ex endobucal, avem o arcada alveolara apicala mica in raport cu arcada
alv coronara
-ocluzie mezializata si inversa frontal sau total fara inocluzie sagitala inversa
-incongruenta dento-alv si inocluzie vertical
pe TeleRx: < SNA mai mic de 80*
<SNB mai mare de 78*
Diferenta acetor < are de obicei valori negative
Distanta Nsa-Nsp este micsorata
Este redusa diagonal maxilarului super S-Nsa
< Tweed marit
-proalveolie si prodentie cu retroalveolodontie inferioara
-mandibula are un drum de inchidere in treapta mezializata
-in RC dimensiunea maxilarelor este in limite normal, iar relatia incisiva cap-la-cap
-tulburari fizionomice in toate formele de malocluzie Cls III, dar intensitatea lor este accentuate in
formele cu etaj inferior micsorat
-miscari doar de ridicare si coborare ale mandibulei in timpul masticatiei cu eficienta scazuta a actului
masticator, datorita reducerii unitatilor masticatorii
-cand malocluzia cls III se insoteste cu inocluzie vertical frontal si laterala, contactul interdentar se
realizeaza doar la nivelul ultimilor molarilor. Relatiile ocluzale sunt caracterizate prin miscari
dezordonate ale suprafetelor ocluzale in contact cu absenta suprafetelor de uzura

-traumatisme ocluzale la pac peste 30 ani de tipul aparitie la niv coletului a leziunilor multiple, in
explozie
-spasme musculare
-cracmente si crepitatii
-crestere exagerata a ramurilor mandibulare
- < mandibular deschis
-in cazul unui drum de inchidere mandibulara in treapta mezializata, sectoarele dento-alv frontale sun
caracterizate de proalveolodontie inferioara si retroalveolodontie super

Sub. 47 Malocluzia cls III Aspect facial

fata aplatizata, pometi infundati, profil concav
buza super infundata, treapta buzelor inversata
< gonion deschis, mia mare de 120*
inocluie vertical si sagitala frontal
aspect imbatranit al fetei
aspecte de ploua in gura
aspect de latire a fetei in totalitate
maxilar slab dezvoltat
mandibula in exces dezvoltata
sant labiomentonier sters
menton cu crestere in jos si inapoi

Sub. 48 Factori locali in ocluzia deschisa frontal

afectiuni reumatice localizate la nivelul ATM, pot determina pozitii antalgice ale condilului in glenoida
si ca atare instalare a unei inocluzii vertical in diferite sectoare ale arcadei
inghesuire dento-alv cu inghesuire primara sau secundara + interpunerea limbii
lipsa de spatiu si imposibilitatea eruptiei pana la planul ocluzal
pierderea unui dinte temporar precoce si eruptia tardiva a dd permanenti, duce la aparitia unor
tulburari de fonatie si deglutitie care permanentizate duc la instalarea inocluziei verticalacelasi
mechanism se intampla si la traumatisme, fracturi, carii complicate cu pierderea dintilor
viteza de eruptie a M1 super., deschizatorul de ocluzie poate fi compensate cu o viteza mai lenta a
M1 infer
cicatrici cheloide, retractile, dupa arsuri termice, chimice sau electrice: pot impiedica direct eruptia
dentara sau indirect prin deformarea unor zone ale arcadelor dento-alveolare

Sub. 49 Tulburari ale ocluziei deschise (Gnatica)

a.tulburari functionale:

 fizionomice accentuate
masticatorii, nu poate sa incizeze (alimente moi)
deglutitie infantile
in inocluzie laterela masticatia se executa doar unilateral, de partea normala
miscari doar de coborare si ridicare => eficienta scazuta ale actului masticator, datorate reducerii
unitatilor dentare in contact
perturbarea pronuntarii fonemelor D si T datorita inerpozitiei limbii
b.tulburari ale functiei ocluzale
lipsa ghidajului anterior:
-daca caninii nu sunt interesati in inocluzia vertical, atunci ghidajul anterior este realizat pe ei, iar
tulburarile functionale sunt moderate
-daca inocluzia vertical include si caninii, tulburarile functionale sunt de o gravitate deosebita, interesant
relatii ocluzale, activitati musculare, ATM
zone intinse de uzura care pot duce pana la desfiintarea reliefului cuspidiana
traumatism ocluzal prin reducerea nr de dd care realizeaza contactele ocluzale
-inbolnaviri parodontale
-aparitia unor forte care deplaseaza dintele din calea fortelor traumatice
-remanierea compesatorie a proceselor alv ce permite dintilor sa suporte fortele
c.tulburari parodontale
suprasolocitari: largirea sp periodontal, resorbtia limbusului alveolar, atrofie osoasa orizontala,
coborarea insertiei epiteliale, pungi parodontale adevarate
dintii aflati in inocluzie: sunt in hiposolicitare, elementele de sustinere a dintelui sun mai fragile,
vascularizatie mai redusa, orientarea fibrelor parodontale orizontala, datorita ingienei precare si a
conditiilor de mai sus, parodontiul de invelis este sediul unor procese inflamatorii: hiperplazii, mobilitate
dentara.

Sub. 50 Fizionomia in ocluzia deschisa

marirea etajului inferior fata de cel superior-fata devenind mult alungita
fanta labial este intredeschisa, lasand sa se vada marginile incizale ale dd frontali
prezenta la frontali a modificarilor de forma, volul si culoare characteristic trecutului rahitic al
acestor copii
in cazurile grave limba herniaza in spatiu de inocluzie, dand aspect de fata inexpresiva, caracteritica
copiilor cu un deficit imunitar
santul labio-mentonier poate fi sters fara ca profilul pacientului sa fie modificat
scurtarea ramului ascendant si cudarea ramului orizontal al mandibulei dau profilului un aspect
dizarmonie characteristic
aplatizarea mentonului da figurii un aspect sters, diazgratios

Sub. 51 Rotatia de tip anterior = hiperdivergent

puseul de crestere se desfasoara dupa un arc de cerc, dinspre posterior spre anterior, care adduce
mentonul sub buza superioara
Characteristic:
-Ramul ascendant bine dezvoltat cu corpul mandibular orizontal
-etajul inferiori este scazut, cu aparitia supraocluziei frontale
-arcada dento alveolara pare implantata posterior pe baza mandibulara, conferind un aspect de etaj
inferior infundat
-In sens sagittal: o crestere condiliana in sus si inainte
-hiperactivitate a mm masticatori (maseteri si pterigoidieni interni)
-unghiului mandibular inchis
-deficit de dezvoltare a zonei laterale
-articulatia temporo mandibulare plasate jos

Sub. 52 Rotatia mandibulara de tip posterior

Are ca centru condilul, corpul mandibular fiind din ce in ce mai inclinat
-ram mandibular drept si scurt
-ram orizontal inclinat
-dimens etajului infer este marita
-predispusi la inocluzie vertical
-mm mascticatori normotoni si hipotoni
Factori care influenteaza tipul de Rotatie
Posterioara:
-sugerea degetului si a limbii
-respiratia orala, interpozitii
-dureri dento-parodontale cornice
-constrictii protetice ce inalta ocluzia
-bride cicatriciale
Anterioara:
-anodontii
-microdontii
-pierderea precoce a dd temp din zona de sprinjin
-actiuni iatrogene

Sub. 53 Sindromul Down (Longdown)

-facies mongoloid
-microstomie, macroglosie cu aspect de limba scrotala sau geografica
-micrognatie
-bolta ogivala
-insuficienta dezvoltare mandibulara
-anomalii dentare de numar, volum, forma
-malocluzii grave: ocluzie inversa, angrenaje inverse, laterodeviatii mandibulare
-mari perturbari in eruptia dentara
-boala parodontala ce evoluea in ritm rapid
-ducand la pierderea dintilor, uneori foarte timpuriu

Sub. 54 Despicaturi labio-maxilopalatine aspect clinic

-sunt tulburari de embriogeneza ale ADM
Clasificarea anatomoclinica ale DLMP:
Anterioare

Posterioare
Associate

complete
}

unilaterale
incomplete }

bilaterale

D.L.M.P ***
a.dispicaturi ale palatului anterior:
-despicaturi de buza
-despicaturi ale procesului alveolar
b.Despicaturi ale palatului posterior
-despicaturi ale valului palatin
-despicaturi ale valului palatin si ale palatului dur pana la gaura incisiva
c.Despicaturi ale palatului anterior si posterior

Sub. 55 Examinare aspect facial

Pacientul este asezat in fotoliu stomatologic in pozitie sezanta, coloana vertebrala dreapta, capul
directionat dupa planul de la Frankfurt care este parallel cu podeaua

Examenul din norma frontala:

Precizeaza: tipul facial, simetria (se compara hemifaciesul stang cu hemifaciesul drept) si conturul,
coloratia, integritatea partilor moi si osoase, forma capului, forma si pozitia buzelor, santul labiomentonier, regiunea mentoniera

Examenul din norma laterala:

Precizeaza relatii intre bazele scheletale maxilare si partile moi, care pot desemna un profil convex,
drept sau concav
Ne ofera informatii asupra: ocluziei labiale, unghiul naso-labial, santul labio-mentonier si menton
-pozitia lui Gnation fata de Simon si pozitia lui Subnazale fata de Dreyffus

Examenul partilor moi si dure

Se palpeaza parti moi si dure si se pot evidentia asimetrii faciale, caracterizate prin inegalitatea ramului
ascendant si orizontal al mandibulei
Examenul ATM
-Apreciaza integritatea regiunii,
-amplitudinea deschiderii cavitatii orale
-excursiile condililor
-simetria si sinergia lor
-subluxatii, luxatii, anchiloze

Sub. 56 Planurile Dreyfus si Simon

Dreyffus
-planul nazo-frontal
-este perpendicular coborata din punctual nazion pe orizontala de la Frankfurt
-in mod normal pe acest plan se afla Subnazale
Simon
-planul orbito-frontal
-perpendiculara in punctual orbitale pe orizontala de la Frankfurt
-in mod normal gnathion se afla pe acest plan
-caninul superior se proiectea pe acest plan

Sub. 57 Punctele de profil enumerare

?
Sub. 58 Tele RX tot
-radiografie craniana
-dimensiunea pe Rx aproximativ egala cu dimensiunea craniului pacientului
-este facuta de la o asemenea distanta astfel icat dimensiunea de pe film sa fie cele reala (+/- 3-5mm)
-se fac masuratori(se pune o foaie de calc si apoi pe negatoscop), in special despre structurile osoase!
(nu dinti, dinti pe OPG!)
-este de 3 tipuri:

a. de fata: ne da informatii despre dezv verticala si orizontala, benefica in asimetrii

b. axiale: mai rar
c. de profil: evidentiata tulburari de dezvoltare in plan vertical si sagittal ale: masivului facial, si a celor 2
maxilare in spatiu

Sub. 59 Puncte antropometrice TeleRX

marcam: Sellae, Nasion, Orbitale, Pogonion, NSA, NSP, Porion, A Downs, B Downs

Sub. 60 Formula de baza mamifere (sobolan tupaia)

Primul mamifer Tupaia
1 generatie de dinti
2 siruri: extern dinti temp
Intern dinti perm
Formula: 1Ic, 2 I laterali, 1C, 4Pm, 3 Molari

Sub. 61 Modele de specializare a DD la Carnivore

-Caninii depasesc mult planul de ocluzie, nu au creste si doar cuspizi
-incisivii foarte mici (pu curatarea periostului) (limba foarte aspra)
-ATM nu are nici un grad de libertate (nu se poate rasucinu propulsie si lateralitate)
Dintii lor taie ca o foarfeca=forfecare=forte foarte mari

Sub. 62 Ocluzie om Neaderthal

Omul neaderthal avea o alimnetatie dura ocluzie cap la cap, ocluzie adanca acoperita (populatia
mediteraniene frecvent oclz adanc acoperita

Sub. 63 Ce se vede pe examenul fotografic

Facial:
Norma frontala:
-simetria facialsectionare pe jumatate si se suprapuneau
-proportia etajelorapreciat dar nu masurat in milimetri
-regiunea labial, Fanta labial deschisa
Norma laterala: aspectul profilului
-ne arata pozitia reciproca in sagittal a celor 2 maxilare
-aspectul general al profilului: N, Sn, Gn, Pg drept, usor convex, concave

Sub. 64 Ce se vede pe OPG

-gradul de dezvoltare dentara
-pozitia mugurilor
-axe de eruptive ale dintilor definitivi
-gradul de incongruenta dento-alv, estimarea carioactivitatii pacientului
-rapoartele ocluzale in plan vertical si sagittal
-morfologia ramului vertical, a ramului orizontal, a unghiului mandibular, ancosa preangulara
-directia cresterii condiliene
-directia, dimensiunea si pozitia canalului mandibular
-dimensiunea simfizei mentoniere
-se poate estima destul de precis spatiu pentru eruptia molarului de minte
-ATM in intercuspidare maxima
-calcularea disponibilitatii spatiului pu eruptia dintilor permanenti in zona de sprijin Korthaus

Sub. 65 Ce cuprinde studiul de model

-nr, forma, pozitia dintilor, eventual bilantul de spatiu necesar alinierii
-forma arcadelor, normala: maxilara = parabola
Mand = hemielipsa
Temporara = semicerc
-simetria arcadelor: in plan sagittal + transversal
-dezvoltarea arcadelor:
plan transversal: indicia lui Pont
plan sagittal: indicia de lungime
plan vertical: -modelul pe masa (cu marg incisivilor)
-ce atinge masa = supradezvoltare in plan verticaltrebuie sa avem pacientul in fata =>
sa corelam cu aspectul facial
-modificarea zonei laterale inferioare infrapozitie latelara etaj inf micsorat
suprapozitia lateralaetaj infer marit
Ex: incisivii ating + et infer micsorat = infrapozitie laterala
Incisivii ating + etaj infer normal = suprapozitie frontala

-baza apicala
- coronara
-distanta liniara 2-6
-indicele Bolton

-analiza ocluziei statice

-analiza spatiului total (alaturi de teleRx)

Sub. 66 Distanta liniara 2-6

-se masoara in dentitia mixta
-serveste pu aprecierea necesarului de spatiu pu eruptia corecta a C si Pm
-practic trebuie sa avem I + M 6 ani
-se masoara la arcada superioara, cu mandibular distantata, intre fata distala a incisivului lateral si fata
meziala a molarului de 6 ani
-se masoara in linie dreapta
- SI = 28-33 = distanta liniara 21mm
-SI mai mare de 33 mm = distanta liniara 22-23 mm
-pt aprecierea meziopozitiei cand s-au pierdut dintii din zona de sprijin

Sub. 67 Indicele Bolton

-studiaza raportul dintre dimensiunea mezio-distala ale dintilor superiori fata de cei inferior masurare
dento-dentara =>daca nu sunt correlate = discreptanta Bolton: cea mai mare imp pt Stripping
-dicreptanta nu vom putea alinia dintii si arcadele in acelasi timp =>pot ramane spatieri la o arcada si
inghesuri la alta
-2 variante:
a. -ia in considerare toti dintii: I-M de 6 ani
- suma dimensiunilor mezio-distale ale celor 12 dd inf =Suma inferioara
- suma infe * 100 =91%
- suma super

b.-ia in calcul doar cei 6 dinti frontali

suma frontala inferioara C-C

* 100 = 77%

------------------------------Suma frontal superioara C-C

-de obicei discreptanele sunt in zona frontal

-se face mai usor daca sunt obt proximale (stripping)
Sub. 68 Cu ajutorul caror < se apreciaza dezvoltarea vertical
>FMA = 25*
-unghiul dintre orizontala de la Frankfurt si plan bazal mandibular

-da gradul de divergenta facial

- > FMA crescut hiperdivergent
- > FMA scazut hipodivergent

>FMIA = 67*
-unhiul dintre incisivii inf si oriz de la Frankfurt
> IMPA = 88*
- axul incisivului cu planul bazal mandibular

Sub. 69 Elemente faciale hiper sau hipodivergent

a.hipodivergent = rotatie tip anterior = imbatraneste foarte tare
- etaj infer micsorat
- unghiul mandibular inchis
- musculatura ridicatoare de volum marit si puternica
-pometi bine dezvoltati
-buza superioara hipertona si subtire, prochelie
-buza infer groasa si rasflranta
-sant labio-mentonier accentuat
-treapta buzelor accentuate + zambet gingival
-menton rotit inainte si in sus, dar Gn posterior de Simon
-planurile faciale orizontale care tind sa fie paralele: -plan mandibular
-plan Frankfurt
b.hiperdivergent = rotatie tip posterior
-etaj infer marit
-apare prin coborarea dd frotalinu au cingulum
-zonele laterale raman pe loc
-musculatura este hipotona
-dintii infer pot fi si in oro sau vestibulo inclinare
-unghiul mnd crescut
-buza superioara + infer subtire
-profil accentuat convex
-sant labiomentonier sters sau de adancime normala
-pometi stersi
-musculatura ridicatoare hipotona
-menton cu crestere in jos si inapoi

Sub. 70 Semne articulare hipo/hiperdivergent

a.hipodivergenti
-panta tubercului articular abrupta
-cap condilian inalt si orientat anterior
-cavitate glenoida inalta
-condil ingust, alungit, cu crestere in sus si ant
b.hiperdivergenta
-panta articulara lina
-condil orientat posterior
-cavitate glenoida joasa
-cap condilian scurt

Sub. 71 Examen endobucal despicaturi

-maxilar insufficient dezv in toate sensurile
-bolta palatina: plata, putin adanca, cu cicatrici, cu sau fara orificiu de comunicare oro-nazala atentie
la amprentare!
***nu exista structura osoasa, exista doar structura fibroasacicatriciala
-arcada superioara: forme anormale: in V, foarte ingusta anterior fata de post, in M, Trapez
Simetrie accentuata in cazul DLPM unilaterale
-lipsa de continuitate la niv prc alv dintre IC si C
-buza: cicatriciala, bride, vestibul putin adanc
-anomalii dentare in zona despicaturii: anodontii, dd supranumerari, dinti nanici, malpozitii accentuate,
distrifii dentare lipsa coalescentii sau traumatizari in timpul operatiilor, deficite de mineralizare,
implantare deficitare
-tulburari de ocluzie accentuate: ocluzie inversa frontalpana la ocluzie inversa total, mandibular
scapa de sub controlul maxilarului => semne de sindrom progenic

Sub. 72 Anomalii dentare in despicaturi

-anomalii dentare in zona despicaturii: anodontii, dd supranumerari, dinti nanici, malpozitii accentuate,
distrifii dentare lipsa coalescentii sau traumatizari in timpul operatiilor, deficite de mineralizare,
implantare deficitare

Sub. 73 Obiectivele tratamentului interceptive

1. Cuprinde: depistarea dezechilibrelor dintre bazele maxilare
Indepartarea agentului determinant

Obtinerea unor realatii intermaxilare normale: fie prin stimularea dezvoltarii

maxilarului deficitar, fie prin franarea cresterii maxilarului devotat in exces
2. Depistarea permutarilor aparute in perioada permutarii dintilor
Interventia: -fie prin extractia dd temp cand este cazul
-mentinerea plus/minus reobtinere spatiului atunci cand este necesar
3. depistarea dezechilibrelor ocluzo-artic reechilibrare ocluza
Prin: -eliminarea eventualelor contacte premature =>devierea traseului mandibular
-modificarea axelor ocluzale, angrenaje inverse
4. deconditionarea obiceiurilor vicioase
Reechilibrarea functiilor

Sub. 74 Disjunctia transversala la maxilar

-in zona molarilor de 6 ani, forta se trasmite la nivelul celorlalte zone ale fetei
-fortele sunt trasmise in 2 directii: arcada zigomatica temporal
Linia medianabaza craniului
-surubul se pozitioneaza in zona PM2 M1 =>rupe sutura intermaxilara desface cele 2
maxilarecreaza zone de texiune in ax
-osul si dintii trebuie sa fie sanatosi
- necesita o buna experienta a clinicianului
-sutura intermaxilara cu varsta se inchide disjunctia se realizeaza mai greu
-momentul pana la care se realizeaza disjunctia: classic 13-14 ani
Altii, maxim 12 ani
-s-a descoperit ca sutura intermaxilara se inchide la aproximativ 30 ani
-fragmentele intermaxilare basculeaza nu se deplaseaza parallel
-mentinere pozitiei distal se realizeaza usor prin reosificare
-inclinarea laterala nu influenteaza ochiul si insertiile musculare
-se desfac in evantai, ce are balama posterior
-sutura palatinala se desface mai greu, pterigoidele raman fixe
-dintii pleaca in acelasi ax, spre exterior (nu se inclina ca la aparatele clasice)

Sub. 75 Triunghiul lui Tweed

-sta la baza tehnicii Tweed
-format din: orizontala de la Frankfurt, planul bazal mandibular, axul incisivilor inferiori (cel mai
vestibular incisive inferior)
Sub. 76 Analiza ocluziei statice
- pe modele, imbraca caracteristici pur ortodontice
-este examinata in 3 sensuri:sagittal,transversal si vertical si classic la 5 niveluri: molar, canin drepta
stanga si la nivel incisive
-modelel se plasea in relatia de ocluzie de obisnuita cu ajutorul inregistrarii in ceara a ocluziei

-se marcheaza pe soclu niste repere ca in urma indepartarii cerii, modelele sa poata fi repozitionate ca
in pozia din ceara
-pozitia modelelor se verifica pe pacient
-relatiile neutrale vor fi definite cu neutral iar ocluzia cu toate raporturile neutrale va fi numita ocluzie
neutral
-ocluzia cu raporturi modificate va fi denumite cu termenul de malocluzie
-modificari aparute la 1-2 dinti se vor numi angrenaje