Ortodonie

Dezvoltarea embriologic a feei. Dezvoltarea cefalic la sfritul primei luni.

*Dezv embrionara are loc in timpul neurulatiei din foita ectodermala. Partea cefalica apare in
sapt 4 a dezv intrauterine. Tubul neural se dezv in partea craniala si la inceput prezinta 3
vezicule: prozencefal, mezencefal, rombencefal. Proeminenta determinata de cresterea
encefalului e denumita tubercul fronto nazal si reprezinta totalitatea elem mezodermale,
ectodermale si mezenchimale importante in dezv encefalului. Celulele cresteu neurale mgreaza si
se diferentiaza formind elem faciale. La nivel cefalic cel crestei neurale se distribuie in:
-cel dispersate la nivelul supraf epiteliale agregate in diverse strucutir asemanatoare ganglionilor
nervosi.
-cel diferentiate in mezenchimul la nivelul masivului facial: os, cartilaj, tes conj, muschi, cel
dentare.
*Dupa partea dorsala a sacului vitelin se form tubul intestinal, partea cea mai craniana e reprez
de faringele primitiv. Intre proeminentele fronto nazala si cardiaca exista o depresiune profunda,
stomodeum sau gura primitiva inchisa de mem orofaringiana. Mezodermul ce inconjoara orif
bucal primitv se dezv rapid determinind aparitia mugurilor faciali: 1 frontal ce form latura
transversala sup a pentagonului stomodeum, 2 muguri nazali int si 2 ext, 2 muguri maxilari sup
ce form laturile oblicesupero laterale, 2 muguri mand ce form laturile oblice infero laterale.
Variaiile patologice ale erupiei dentare.
*Tulburari de eruptie dentara:
-eruptia precoce: cu 1,5-2 ani inainte de termenii norma, la dintii temporari cu 4 luni.
-eruptia tardiva: cu 1,5-2 ani mai tirziu de termenul norma, la dintii temporari cu 4 luni.
-incluzie dentara: apex inchis, si a trecut mai mult de 2 ani de la termen.
*Cauzele: boli genetice ca sd Down, Turner, nanism familial, dereglari metabolice si de
alimentatie, rahitismul, dereglari endocrine, ingectii contagioase. Local: resorbtie patologica,
procese inflamatoriia parodontiului apical, obstacole locale ca limitarea spatiului, tumori, dinti
supranumerari.
*Tratament: mentinator de spatiu in eruptia tardiva a permanentilor, aplicarea ap fixe cu
tractiune, indepartarea factorului cauzal, extractii dentare in caz de lipsa de spatiu.
Ocluzia n dentaia temporar. Planul post-lacteal. Poziiile planului post-lacteal.
*Ocluzia dintilor temporari apare la realizarea contactului dintre incisivii sup si inf; ocluzia se
stabilizeaza la 1,6 ani la aparitia mol 1 temporari cu producerea primii inaltari fiziologice.
Cuspidul mand articuleaza inaintea cuspidului max, cuspid ML sup in fosa centrala a mol inf,
incisivii fiind in poz verticala. Mol II temporar e mai mare in sens MD decit cel sup, formind
planul postlacteal. In ocluzia caninilor, cuspidul tre sa vina in interlinia dintre I mol temp si canin
inf. In plan vertical supraacoperire frontala norma.
*Planul postlacteal:in norma poat fi o linie dreapta acest raportul preluat de mol 1 permanenti
stabileste o ocluzie neutra. Cel in treapta mezializata poate determina o ocluzie mezializata in
dentitia permanenta daca apare o macrognatie sau la pierderea precoce a mol II temporar cu
mmigrarea mol I perm. In aceeasi situatie se poate ajunge si la o ocluzie neutra daca mand are o
crestere suplimentara timp de 4-6 ani in comparatie cu max sup si daca mol 1 inf ocupa spatiu
suplimentar dupa deplasarea mol II temp cu premol 2 definitiv. Planul postlacteal in treapta
distalizata-anormal, duce la form ocluziei distalizate in ocluzia perm.
Ocluzia n dentaia mixt. Caracteristica clinico- morfologic.
*Ocluzia in dentitia mixta : intre 5-7 ani erupe mol 1 perm inf, dupa 6-12 luni cel sup stabilind
raportul de ocluzie normal-cheia de ocluzie Angle. Cuspid MV a sup in foseta MV inf. Mol 1
permm inf migreaza corporal mezial, vertical si V pin la realizarea contactului cu dintii

antagonisti. Initial la eruperea mol 1 sup se stabileste un angrenaj cuspid cuspid. Intre 5-8 ani are
loc eruptia incisivilor, stabilind limitele M si D a spatiului disponibil pentru eruptia caninului si
premol. Incisivii centrali infinitial ocupa o poz linguala la pres exercitata de limba se aliniaza in
poz corecta. In sens vertical vor veni in contact cap la cap cu marg incizale a incisivilor centrali
temporari sup. Incisivii centrali sup intre 7-8 ani in poz palatinala si migreaza vertical, V si D pin
la intilnirea antagonistilor. Incisivi lat inf erup lingual, alinierea se produce prin distalizarea
caninului temporar. Intre 9-11 erupe grupul canin premol. La mand erupe mai intii caninul, apoi
premol si mol 2, la maxilapremol 1 erupe inaintea caninului in locul mol 1 temp. La eruptia
caninului sup acesta migreaza M , vertical si palatinal ducind la mezializarea si inchiderea sau
reducerea diastemelor.
Ocluzia n dentaia permanent. Caracteristica clinico-morfologic
*Ocluzia in dentitia permanenta: mol 2 perm erup intre 10-12 ani la fete, si 12-16 ani la baieti.
Cei inf erup primii si prin realizarea contactului ocluzal cu dintii antagonisti produce a 3 inaltare
de ocluzie, condilii mand adaptinduse complet la cele doua versante. In eruptia verticala, mol 2
efectueaza migrare meziala cu una transversala si erup cu o inclinare palatinala. In migrarea
meziala axul lor se redreseaza si supraf ocluzala devine paralela cu planul conventional de
ocluzie. Migrarea incompleta sau anormala determina stabilirea unor malocluzii. Formarea
completa se incheie cu eruptia celor mol 3 perm. Eruptia mol 3 inf stimuleaza alungirea si
largirea arcadei inf prin resorbtia marg ant a ram ascendent a mand si apozitia pe marg post si pe
fata ext a regiunii angulare, mand deplasinduse in jos si inainte favorizind inaltarea ocluziei cu
reducerea supraocluziei frontale. Inclinarea meziala determina mezializarea tuturor dintilor ant.
Eruptia mol 3 sup poate determina o vestibularizare a incisivilor lat sup si tendinta de
mezializare a dintilor in absenta dezv proc alv in plan sagital la nivelul suturii palato maxilare.
Deglutiia atipic.Tipuri de deglutiie.Tulburrile n dezvoltarea aparatului dentomaxilar provocate de deglutiie atipic.
*Deglutia atipica: reminiscenta comportamentului lingual ca o imaturizare a functiei de
deglutitie.
Poate fi un sm intr-un sd determinat, cauze morfologice: macroglosie, fren scurt, sau obicei
vicios.
*Tipuri de deglutitie: deglutitie infantila, deglutitie atipica, deglutitie normala.
*Tulburarile provocate: are loc ruperea echilibrului muschilor limbii, maseter si orbicular al
buzeifortele nu se mai transmit in directia laterala si post. Astfel, musc orbiculari pierd caraterul de
orpitoti pentru incisivi, limba nu mentine contactul cu bolta palatina. Cind limba se proiecteaza
pe
incisivi se realizeaza ocluzie in zona laterala, incisivii fiind vestibularizati. Cind limba e plasata
interincisival se produce hipotonia mus maseter si orbicular, mus mentalis in hipertonie, are loc
intruzia incisivizol cu ocluzie deschisa. Cind limba este in zona frontala si laterala se formeaza
ocluzia deschisa latero-fronto-laterala.
Dereglari de respiratie orala. Tabloul clinic al respiratiei orale. Tratamentul.
*Respiratia normala este cea nazala, insa datorita necesitatii crescute sau dificultatilor de trecere
a
aerului prin cav nazala, se face apel la resp orala.
*Clinica: aerul inspirat are actiune directa asupra boltii palatine provocind compresiune de
maxilar,

reducerea pres din sinusul max duce la ingustarea lui, lipsa de eficienta a buzei sup cu deplasarea
incisivilor in prodentie, compresiunea lat a mus buccinator, modificari in comportamentul
hioidian cu
retropozitia mand si a limbii, lipsa stimulilor naturali de crestere a ansamblului nazal si a zonelor
limitrofe, prezenta vegetatiilor limfoepiteliale care determina o deplasare inainte a mand., limba
se
coboara si se proiecteaza penste incisivi intruzindui, ocluzie deschisa.
*Tratament: ortodontic prin aplicarea aparatelor mobilizabile, eliminarea factorului cauzal.
Obiceiurile vicioase n apariia anomaliilor dento-maxilare.
*Obiceiurile vicioase : deprinderi , gesturi insusite spontan de subiect, practicate in mod
consecvent
pe o durata indelungata a existentei, cu o anumita frecventa, ritmicitate si ntensitate si care in
perioada dezv ap dento max, in corelatie cu alti factori pot genera sau agrava anomaliile dento
maxilare. Toate aceste obiceiuri modifica echilibrul dintre fortele musculare antagoniste,
determinind
o dezv neproportionala a elem scheletice pe care se insera.
-obiceiuri de postura vicioasa a corpului, capului, mand, in timp de veghe, in timpul somnului
sau
al activitatilor.
-obicceiuri de sugere a degetelor, buzelor, diverse obiecte.
-obiceiuri de interpozitie a limbii sau a unor obiecte pe care le musca