Cavitatea de acces si notiuni de

anatomie endodontica si
dentara

Dr. HORHAT RAZVAN MIHAI

 Tesuturile dentare
SMALT
DENTINA
PULPA
CEMENT
 Pulpa Dentara
Este situata in centrul dintelui, formand
dentina in decursul vietii (odontoblastul);
Prezinta trei potiuni corespunzatoare
structurii dintelui: coronara, radiculara si
apicala;
Prezinta o diversitate mare
de particularitati,
fiind in concordanta

cu particularitatii
spatiului endodontic.
 Cavitate de acces
Un tratament endodontic corect incepe din momentul
realizarii cavitatii de acces!!!!
 Etapele tratamentului endodontic:
Diagnostic corect (simtomatologie coroborata cu examen
paraclinic, teste de vitalitate,etc);
Anestezia;
Izolarea cu diga!!!( atat pentru tratamentele de odontoterapie
cat mai ales pentru cele endodontice)!!!;
Cavitatea de acces;
Identificarea canalelor;
Determinarea lungimii de lucru (care trebuie mentinuta
pana in momentul obturarii);
Preparare si obturare(printr-o tehnica dorita);
Restaurarea coronara(adeziva compozita sau protetica).
 Cerintele cavitatea de acces:
1.Indeparteze toata caria si obturatia
necorespunzatoare in totalitate!
2.Sa aibe 4 pereti: -mentin irigantii;
-permit plasarea clemei de
diga;
-ofera reper fix pt stopper.

3.Sa mentina medicatia

interimara si materialul
provizoriu.
4.Sa permita indepartatea intregului continut al
camerei pulpare:

Adica indepartarea intregului tavan al camerei pulpare!

Vedeti daca agata cu sonda! Daca da, indepartati cu o
freza globulara la piesa contraunghi.
5. Sa permita vizualizarea podelei camerei
pulpare si a tuturo orificiilor canalelor!

Deci trebuie extinsa suficient in toate

sensurile pentru a atinge acest obiectiv.
6.Sa permita accesul in linie dreapta a
instrumentelor de preparare, dar si a celor de
obturare!

Instrumentele NU vin in contact cu peretii camerei pulpare pentru a nu

exista frictiune intre instrument la acest nivel si dentina care determina
fracturarea instrumentului.
Instrumentul va intra in contact cu peretii canalului pe intreg diametrul
sau, pentru a nu determina modificarea formei apexului sau chiar
perforatia radacinii( prin transport apical).
 Cum preparam o cavitate de acces corecta?
 Cavitatea de acces difera de cavitatea realizata
in odontoterapie.

Se indeparteaza TOT tavanul pulpar pentru a descoperi

intreaga pulpa si a asigura accesul in linie dreapta a
instrumentelor pana in treimea apical!
 Formacavitatii de acces depinde de forma
camerei pulpare a dintelui respectiv!

Cu toate ca forma cavitatii nu e dictata de catre noi, ci de catre dinte, noi o

putem ajusta pentru a ne usura treaba!
 Cavitatea de acces se realizeaza pe suprafata
ocluzala sau palatinala!
 Pentru a realiza o cavitate de acces corecta
trebie sa stim dispozitia camerei pulpare si
anatomia radiculara a dintilor!!!
Clasificarea dupa Weine
 Etapele realizarii cavitatii de acces
1.Etapa de penetrare:
-se realizeaza cu o freza globulara cu gat LUNG cuplata
la TURBINA;
2.Etapa de largire:
-se realizeaza cu freze globlare cuplate la piesa
contraunghi prin miscari de scoatere a acesteia din camera
pulpara spre suprafata ocluzala
3.Etapa de finisara:

-se realizeaza cu freze cinidro-conice ( de preferinta cu

gat inactiv, ex freza EndoZ) cuplate la TURBINA
 Incisiv central superior
1radacina si un canal cu un foramen de cele
mai multe ori (tip 1 Wein);

Camera pulpara voluminoasa, prezinta 3

coarne pulpare;
Cavitatea de acces va avea forma
 Incisiv lateral superior
Mai mic in toate directiile decat incisivii
centrali;
Prezinta o radacina cu un canal care e de
obicei de tip 1 Weine;
De cele mai multe ori
treimea apicala e recurbata
spre distal si palatinal;
Cavitatea de acces va
avea o forma ovalara.
 Canin superior
Camera pulpara e voluminoasa;
1 radacina cu un canal larg ovalar de tip 1;
Cel mai lung dinte( utilizam instrumente cu
lungime de 31mm);
Camera pulpara e ingusta in
sens M-D, deci cavitatea de
acces va avea forma ovalara;
Canalul e drept dar de multe
ori treimea apicala e ingusta si
recurbata distal.
Erori in crearea cavitatii de acces
 Premolari primi superiori
In general prezinta 2 radacini( V si P) si 2
canale, dar poate prezenta o configuratie de
tip 2 Weine;
Camera pulpara e larga in sens V-P cu 2
coarne pulpare distincte, deci cavitatea de
acces e ovala in sens V-P;
Radacina vestibulara e mai
gracila, deci canalul vestibular e
mai ingust si curbat.
 Premolar 2 superior
Tipic prezinta 1 radacina si un canal(tip 1),
dar poate prezenta oricare din cele 4 tiputi
dupa Weine( in ordine descrescatoare
1,III,II,IV);
Camera pulpara e extinsa in sens V-P cu 2
coarne pulpare, iar canalul e centrat in camera
pulpara;
Cavitate de acces ovala in sens V-P;
Portiune apicala a radacinii poate prezenta o
curbura distala.
 Molar 1 superior
Prezinta 3 radacini( MV,DV si P) cu 3 sau 4
canale( MV1,MV2,DV si P, rar prezinta DV2)
Cavitatea de acces e patrulatera;
Radacinile vestibulare sunt curbate spre
distal;
Canalul MV e cel mai excentric aflat sub
cuspidul MV,
 Molar 2 superior
Mai mic decat molarul prim, camera pulpara
voluminoasa, 3 radacini cu 3 canale
Cavitate de acces triunghiulara mai “turtita”
 Molarul 3 superior
Multiple variatii morfologice, de obicei o
radacina voluminoasa( prin fuziunea celor 3
radacini) care poate prezenta un numar
variabil de canale
 Incisiv central inferior
De cele mai multe ori e mai scurt decat cel
lateral;
E replica miniaturala a omologului superior;
Daca are un canal, acesta e drept cu o usuara
curbura spre distal in treimea apicala;
Poate prezenta in peste 40% din cazuri 2
canale(V si L);
Radacina turtita in
sens M-D!
 Incisiv lateral inferior
Usor mai mare decat incisivul central;
1 radacina cu un canal ingust;
Cavitatea de acces e ovalara;
 Canin inferior
Mai mic decat cel maxilar;
De cele mai multe ori 1 radacina cu un
canal, dar poate prezenta 2 radacini cu doua
canale(tip 2 sau 3)
 Premolar 1 inferior
2 cuspizi si 1 radacina, cuspidul V e mult mai
mare decat cel L
Coroana e inclinata la 45gr, de accea cavitatea
de acces e situata mult spre vestibular ;
Radacina dreapta usor efilata cu un canal de
dimensiuni relativ mare( rar morfologi
diferite);
 Premolar 2 inferior
Este cel mai mare premolar, are 3 cuspizi(2 L
si unul V);
Prezinta 1 radacina cel mai frecvent cu un
canal de dimensiuni mari;
Radacina poate fi recurbata usor spre distal
 Molar 1 inferior
Cel mai voluminos molar, 5 cuspizi( 3V si
2L)
Prezinta 2 radacini cu 3 canale(2M si
1D,decele mai multe ori);
Poate prezenta un al 3-lea canal in radacina
meziala(MM) si 2 canale in
radacina D( DV si DL);
Cavitatea de acces e triunghiulara si e
realizata in portiune meziala
a coroanei
 Molar 2 inferior
Mai mic decat primul molar;
Prezinta 2 radacini(M si D), in radacina M
prezinta 2 canale(ML si MV), iar in cea D
unul;
Poate prezenta doar 2 canale (M si D);
Cavitatea de acces e triunghiulara cu baza
spre mezial.
 Molar 3 inferior
Prezinta de cele mai multe ori 2 radacini (M
si D);
In radacina meziala sunt 2 canale, iar in cea
distala 1
Erori frecvente la molari