Endodontie LP

LP 1: Morfologia Endodontica

Spatiul endodontic = cavitate naturala din interiorul dintelui unde se gaseste

camera pulpara.
Camera pulpara: -coronara
-radiculara
Sistem 3d: -complex
-ramificat
-inchis
Pulpa dentara = este integrata in sistemul general al organismului prin orificiul
apical + canale laterale.
Exista canale pulpo-periodontale care au legatura cu canalele pulpare si
regiunea interradiculara.

Anatomia apexului:

Apex: este varful radacinii ; limita externa

Jonctiunea cement-dentina(JCD):
-este interfata C-D
-NU corespunde intotdeauna cu constrictia apicala
Foramen apical:
-canalul radicular se sfarseste la foramen apical
-dimensiunea si configuratia se modifica odata cu maturitatea
-la tineri: FA deschis
odata cu depunerea de D+C -> FA se micsoreaza
adesea NU este vizibil pe Rx
Constrictia apicala:
-apex fiziologic, foramen fiziologic
-cel mai mic apical al dintelui
-se ingusteaza cu varsta
Canalele laterale:
-de la oricare nivel de la furcatie la apex
-NU pot fi debridate, pot fi obturate
-sunt poarta de iesire pentru iritanti in spatiul periodontal lateral
- /oblice (canale accesorii)
-la pluriradiculari, frecvent de la camera pulpara la furcatie = canale pulpo-
periodontale
-probabil anomalie in timpul formarii radacinii

*Configuratia canalelor radiculare dupa Weine:

 1. 1 canal > 1 foramen apical
2. 2 canale > 1 foramen apical
3. 2 canale > 2 foramene apicale
4. 1 canal > 2 foramene apicale (se divide)

Morfologia individuala a dintilor:

Maxilar:
1. Incisiv central:
-lungime medie = 22.5 mm
-100% 1 radacina
-100% 1 canal
-pe sectiune: radacina ovalara aplatizata V-O
-de obicei radacina dreapta, uneori curba spre distal in 1/3 apicala
-prezinta protuberanta palatina (interna) la nivelul coletului pe peretele
palatinal al canalului radicular
importanta: ne restrictioneaza accesul in 1/3 apicala a canalului si trebuie
indepartata
-cavitate de acces: ovala sau triunghiulara

2. Incisiv lateral:
-lungime medie = 22 mm
-100% 1 radacina
-100% 1 canal
-pe sectiune: radacina ovalara aplatizata M-D
-frecvent radacina curba in 1/3 apicala spre D
Importanta: curbura accentuate la nivelul 1/3 apicale favorizeaza iatrogeniile
-prezinta protuberanta palatinala

3. Canin:
-lungime medie = 26.5 mm
-100% 1 radacina
-100% 1 canal
-pe sectiune: radacina ovalara aplatizata M-D
-radacina poate fi usor curbata spre D si P
-prezinta cea mai lunga radacina
-canalul se ingusteaza in 1/3 medie spre apical
 - vestibulo-palatinal > mezio-distal

4. Premolar 1:
-lungime medie = 20.6 mm
-numar radacini: 80% 2 radacini
19% 1 radacina
1% 3 radacini
-numar canale: 95% 2 canale
4% 1 canal
1% 3 canale
-pe sectiune: forma de piscot, aplatizat M-D
-pe fata M sant mai concav decat pe fata D
-la colet este mai mic

5. Premolar 2:
-lungime medie = 21.5 mm
-numar radacini: 90% 1 radacina
9% 2 radacini
1% 3 radacini
-numar canale: 75% 1 canal
24% 2 canale
1% 3 canale
-pe sectiune: forma de piscot
-aplatizare M-D foarte mare
-podeaua camerei pulpare mai apical fata de Pm1
-santul M mai putin accentuat

6. Molar 1:
-lungime medie = 20.8 mm
-100% 3 radacini
-numar canale: 60% 4 canale (MV1, MV2, DV, P)
40% 3 canale (MV, DV, P)
> radacina MV curba spre D <
> radacina DV curba spre M <
> radacina P curba spre V <
- MV1 sub cuspidul omonim
-MV2 pe linia ce uneste orificiile de emergenta ale canalelor MV1 si P, la
aproximativ 1/3 din aceaste distanta de canalul MV1
 7. Molar 2:
-lungime medie = 20 mm
-numar radacini: 90% 3 radacini
9% 2 radacini
1% 1 radacina
- numar canale: 57% 3 canale (MV, DV, P)
40% 4 canale (MV1, MV2, DV, P)
2% 2 canale (V, P)
1% 1 canal
-pe sectiune: canal aplatizat

Mandibula:
1. Incisiv central:
-lungime medie = 20.7 mm
-100% 1 radacina
-numar canale: 60% 1 canal
40% 2 canale (V, L)
-prezinta o radacina foarte aplatizata M-D, de forma ovala
-pe sectiune: ovalara si este rotund la apex

2. Incisiv lateral:
-lungime medie = 21.7 mm
-100% 1 radacina
-numar canale: 60% 1 canal
40% 2 canale (V, L)
-radacina usor aplatizata spre D in regiunea apicala

3. Canin:
-lungime medie = 25.6 mm
-numar radacini: 98% 1 radacina
2% 2 radacini
-numar canale: 94% 1 canal
6% 2 canale (V, L)
-radacina poate fi dreapta sau curbata apical spre distal sau spre vestibular
-camera pulpara mai extinsa V-O

4. Premolar 1:
-lungime medie = 21.6 mm
-100% 1 radacina
-numar canale: 75% 1 canal
 20% 2 canale
5% 3 canale
-pe sectiune: rotund-ovalara
-coroana este inclinata spre L, angulata fata de radacina

5. Premolar 2:
-lungime medie = 21.5 mm
-100% 1 radacina
-numar canale: 90% 1 canal
10% 2 canale
-pe sectiune: ovalar, aplatizat M-D
-la nivelul coronar se diferentiaza de PM1 prin dimensiunile mai mari ale
cuspidului lingual
-angulatie corono-radiculara

6. Molar 1:
-lungime medie = 21 mm
-numar radacini: 98% 2 radacini
2% 3 radacini
-numar canale: 80% 3 canale (MV, ML, D)
13% 2 canale
7% 4 canale (MV, ML, DV, DL)
rar 5 canale (3M, 2D)

7. Molar 2:
-lungime medie = 20 mm
-numar radacini: 85% 2 radacini
15% 1 radacina
-numar canale: 77% 3 canale
13% 2 canale
7% 4 canale
3% 1 canal
-caracteristic: configuratia in C a canalului deschis lingual greu de obturat

8. Molar 3:
-varietate de radacini si canale
-de obicei este extras daca nu prezinta o morfologie rezonabila sau este un
dinte stalp

LP 2: Cavitatea de Acces
 Obiective:
-indepartarea in totalitate a tesutului carios
-acces direct al instrumentelor pana la nivelul 1/3 apicale
-4 pereti (daca nu - refacere cu compozit/alt material) pentru a oferi suport
pentru diga
-indepartarea in totalitate a tavanului camerei pulpare
-indepartarea structurilor dentare nesustinute

Maxilar:
1. Incisiv central/Incisiv lateral:
-la fetei P, folosind o freza sferica montata la turbina si orientata pe fata P,
supracingular
-dupa ce am ajuns in dentina, schimbam freza cu o freza sferica montata la
contraunghi (se schimba si orientarea frezei || cu axul lung al dintelui)
-dupa patrunderea in camera pulpara, indepartarea in totalitate a tavanului
camerei pulpare
-Forma finala a cavitatii de acces:
dinti tineri: forma triunghiulara cu baza incizal, determinata de existenta
coarnelor pulpare
dinti adulti: forma ovala, pe masura ce se retrag coarnele pulpare

2. Canin:
-la fetei P, folosind o freza sferica montata la turbina si orientata pe fata P
-dupa ce am ajuns in dentina schimbam freza cu o freza sferica montata la
contraunghi (se schimba si orientarea frezei || cu axul lung al dintelui)
-dupa patrunderea in camera pulpara indepartarea in totalitate a tavanului
camerei pulpare
-Forma finala a cavitatii de acces:
forma ovala in mijlocul fetei P

3. Premolari:
-la suprafetei O in santul dintre cei 2 cuspizi cu o freza sferica de turbina
orientata pe suprafata ocluzala
-in dentina schimbam freza cu o freza sferica montata la contraunghi, dar
directia ramane aceiasi pe dentina
-Forma finala a cavitatii de acces:
forma ovala cu mare V-O
 4. Molar 1:
-la nivelul suprafetei ocluzale in foseta centrala mai spre M
-NU se atinge creasta oblica de smalt
-cu o freza sferica montata la turbina, iar cand ajungem in dentina schimbam
freza cu o freza sferica montata la contraunghi
-directia frezelor: pe suprafata ocluzala
-Forma finala a cavitatii de acces:
3 canale: forma triunghiulara
4 canale: forma patrulatera

5. Molar 2:
-cavitate de acces la nivelul suprafetei ocluzale, in foseta central mai spre M
-initial cu o freza sferica montata la turbina, cu directia pe suprafata
ocluzala, apoi schimbam freza cu o freza sferica montata la contraunghi,
orientata pe suprafata ocluzala
-Forma finala a cavitatii de acces:
de obicei forma triunghiulara

Mandibula:
1. Incisiv central/Incisiv lateral:
-la nivelul fetei L in 1/3 mijlocie
-initial cu o freza sferica montata la turbina, orientata pe aceasta
suprafata, apoi schimbam freza cu o freza sferica montata la contraunghi,
orientata || cu axul lung al dintelui
-Forma finala a cavitatii de acces:
dinti tineri forma triunghiulara, datorita camerelor pulpare
dinti adulti forma ovalara, se retrage camera pulpara

2. Canin:
-la nivelul fetei L in 1/3 mijlocie
-cu o freza sferica montata la turbina, orientata pe fata L, apoi in dentina
schimbam cu o freza sferica montata la contraunghi, orientata || cu axul lung
al dintelui
-Forma finala a cavitatii de acces:
forma ovala

3. Premolari:
-la suprafetei O, in santul dintre cei 2 cuspizi
-cu o freza sferica montata la turbina, orientata pe suprafata O, apoi
schimbam cu o freza sferica montata la contraunghi orientata || cu axul lung
al dintelui (datorita angulatiei dintre coroana si radacina)
 -Forma finala a cavitatii de acces:
forma ovala cu mare V-O

4. Molari:
-la suprafetei O
-cu o freza sferica montata la turbina, orientata pe suprafata O, apoi
schimbam freza cu o freza sferica montata la contraunghi orientata cu
suprafata ocluzala
-cavitatea de acces orientata mai spre M
-Forma finala a cavitatii de acces:
3 canale forma triunghiulara cu baza spre M
4 canale forma patrulatera

!!! la patrunderea in camera pulpara > senzatie de cadere in gol !!!

LP 3: Instrumentar

Clasificare:
-manual
-activat de micromotor
-rotativ activat de micromotor endodontic
-ultrasonic
 Manual:

Generalitati:
-alcatuit din: maner + tija + parte activa
-partea activa clasic are lungime de 16 mm
-lungimea: 21 mm / 25 mm / 31 mm
-numerotate dupa la varful acului. Exemplu, ac 15 varf = 0.15 mm
-conicitate: 2% / 4% / 6%. Cu fiecare mm, acului creste cu dimensiunea respectiva.
Exemplu, conicitate 2% ac 15 varf = 0.15 mm:
-> pe masura ce ne apropiem de tija cu 1 mm acului creste cu 0.02
= aflam la capatul partii active

1. Ace Kerr File:

-schita conica care pe sectiune este patrata
-pe maner prezinta un simbol
-miscare activa: miscarea de pilire -> se introduce in canal si se retrage pe
unul din pereti (miscarea active: miscarea de retragere).
Pilire circumferentiala: retragere pe toti peretii
-numar spire: 15-20
-indicatii:
largirea canalelor
permeabilizarea canalului radicular
permeabilizarea orificiului apical
pistonarea in canal a unei solutii medicamentoase
folosirea ca electrod metallic in aplicatii diatermice, diatermocoagulare si
ionoforeza
dezobturarea canalului radicular
reperarea orificiilor canalelor radiculare pe planseul camerei pulpare
cercetare peretilor pulpari, parapulpari ai cariilor simple pentru
evidentierea eventualelor deschideri ale camerei pulpare
pistonarea materialului de obturatie in stare plastica in canalul radicular
perforarea materialului de obturatie provizorie pentru a obtine o obturatie
semiocluziva in cursul tratamentul gangrenei pulpare
efectuarea Rx pe canal (odontometrie)
cateterizarea canalului
indepartarea pulpei din canal sau Dendritus dentinar remanent (DDR)
-prezinta si ace de dimensiuni mici: 0.6 roz
0.8 gri
10 mov
-acele Kerr File se clasifica in mai multe serii(culoare/dimensiune):
 seria I seria II seria III
alb 15 45 90
galben 20 50 100
rosu 25 55 110
albastru 30 60 120
verde 35 70 130
negru 40 80 140

2. Ace Kerr Reamers:

-schita conica care pe sectiune este triunghiulara
-pe maner prezinta un simbol
-numar spire: 8-10
-Nu exista dimensiunea de 0.6
-miscarea activa: reaming. Mai putin activa: pilire
-indicatii:
cateterizarea canalelor
permeabilizarea canalelor
determinarea lungimii de lucru
eliminarea detritusului canaliculelor
largirea canalelor radiculare
eliminarea tesutului pulpar in canalele subtiri, acolo unde acele Tire-Nerf
sunt contraindicate
realizarea stopului apical
permeabilizarea apexului in PAA (parodontita apicala acuta)
pistonarea solutiilor in canal
reperarea emergentelor canalului radicular
introducerea de paste moi in canal
electrod metallic in aplicatii diatermice, diatermocoagulare si ionoforeza
depistarea deschiderii camerei pulpare
dezobturarea canalelor

3. Ace Hedstrom:
-Nu exista dimensiunea de 0.6
-schita conica care pe sectiune este cerc
-mai rigid decat acele Kerr
-contraindicata rotatia in canal risc sa se rupa
-miscare activa: miscarea de pilire
-indicatii:
completarea actiunii de largire a canalelor dupa folosirea acelor Kerr
dezobturarea canalelor radiculare dupa folosirea celorlalte ace
 indepartarea unor corpi straini din canalul radicular (fragmene de ace
rupte, conuri de hartie)
odontometrie, exemplu: PM2 superior cu 2 canale 1 ac Kerr / 1 ac
Hedstrom
indepartarea pulpei din canal

4. Ace Tire-Nerf:
-din otel elastic
-sectiune conica ce prezinta niste incizii || cu tija
-se patrunde pe 2/3 din canal se retrage putin, se roteste 180-360 si apoi
se retrage sprijinit de un perete sau nu
-are maner diferit cilindric
-dimensiunile nu corespund cu acele mentionate anterior, dimensiunile sunt :
XXF, XF, F, FM, M, L
-indicatii:
extirparea pulpei
indepartarea detritusurilor organice
deschiderea canalului in urma procesului de largire
indepartarea conurilor de gutaperca sau de hartie

5. Acele Rat-Tail (codita de soricel):

-se aseamana cu acele Tire-Nerf
-prezinta incizii pe tija
-pe maner prezinta un simbol
-Nu se mai folosesc
-maner asemanator cu cel al acelor Kerr
-indicatii:
indepartarea dentritusului dentinar ramas in canal dupa tratamentul
mecanic
indepartarea meselor
agatarea si extragerea unor fragmente ramase in canal
largirea canalelor

6. Spreader:
-2 tipuri: finger: maner asemanator cu acele Kerr
hand: maner asemanator sondelor (parte active mai lunga = 30
mm)
-spreader finger avantaje:
sensibilitate tactile
 rotire cu usurinta in jurul axului propriu
dislocarea cu usurinta din canal fara dislocarea conurilor de gutaperca
-indicatii:
condensarea laterala a conurilor de gutaperca

7. Plugger:
-2 tipuri: finger: maner asemanator cu acele Kerr
hand: maner asemanator sondelor
-se prezinta mai tesit la varf
-indicatii:
condensarea vertical a conurilor de gutaperca

instrumentar activat de micromotor:

1. Acele Lentullo:
-prezinta o parte functionala din otel foarte elastic
-maner: plastic/metallic
-parte activa: forma de spiral conicizata cu directia dreapta/stanga
-se gasesc 4 culori:
rosu 25
albastru 30
verde 35
negru 40
-indicatii:
introducerea pastelor moi

2. Frezele Gates-Glidden:
-prezinta o parte activa sub forma de flacara, redusa ca volum situata la
varful frezei
-6 dimensiuni la varf:
I. 0.5 mm
II. 0.7 mm
III. 0.9 mm
IV. 1.1 mm
V. 1.3 mm
VI. 1.5 mm
-se rup de la maner!!!
-indicatii:
preevazare
dezobturarea canalului radicular
 pregatirea canalului pentru RCR

3. Frezele Peeso:
-prezinta partea activa sub forma de flacara, situata la varful frezei
-6 dimensiuni la varf:
I. 0.7 mm
II. 0.9 mm
III. 1.1 mm
IV. 1.3 mm
V. 1.5 mm
VI. 1.7 mm
-indicatii:
preevazare
dezobturarea canalului radicular
pregatirea canalului pentru RCR

4. Freze Beutelrock:
-prezinta partea activa si mai mare
-indicatii:
preevazare
dezobturarea canalului radicular
pregatirea canalului pentru RCR

Materiale:

1. Conurile de Gutaperca/Hartie:
-standardizate corespunzatoare dimensiunilor ISO (Nu mai mici de 15,
conicitate 2%)
-nestandardizate auxiliare (indicatie in condensarea laterala)

LP 4:

Instrumentar rotativ activat de micromotor endodontic:

Protaper:

1. Sx:
-rol: preevazare
- la varf: 0.19 mm
 -lungime = 19 mm
-se foloseste prin miscare de pensulare
-pe maner nu prezinta niciun simbol, este AURIU
-este mic si gros
-conicitate variabila
-este un ac auxiliar

2. S1:
- la varf: 0.17 mm
-conicitate variabila pe toata lungimea acului
-simbol pe maner de culoare: MOV
-activ in 1/3 coronara a canalului
-se foloseste prin miscare de pensulare

3. S2:
- la varf: 0.20 mm
-conicitate variabila pe toata lungimea acului
-simbol pe maner de culoare: ALB
-activ in 1/3 medie a canalului
-se foloseste prin miscare de pensulare

4. F1:
- la varf: 0.20 mm
-conicitate 7%
-simbol pe maner de culoare: GALBEN
-activ in 1/3 apicala a canalului
-se foloseste prin miscare ciugulire picking

5. F2:
- la varf: 0.25 mm
-conicitate 8%
-activ in 1/3 apicala a canalului
-simbol de maner de culoare: ROSU
-se foloseste prin miscare de ciugulire picking

6. F3:
- la varf: 0.30 mm
-conicitate 9%
-activ in 1/3 apicala a canalului
-simbol pe maner de culoare: ALBASTRU
-se foloseste prin miscare de ciugulire picking
7. F4:
- la varf: 0.40 mm
-conicitate 6%
-activ in 1/3 apicala a canalului
-simbol pe maner de culoare: NEGRU
-se foloseste prin miscare de ciugulire picking

8. F5:
- la varf: 0.50 mm
-conicitate 5%
-activ in 1/3 apicala a canalului
-simbol pe maner: 2 inele de culoare GALBENA
-se foloseste prin miscare de ciugulire picking

Protaper manual:
-acele sunt la fel, dar manerele sunt din silicon
-singura diferenta este la Sx unde manerul este PORTOCALIU
-se foloseste prin miscare de rotatie in sensul acelor de ceas pana cand
simtim ca nu mai putem, apoi rotim in sensul invers un sfert de tura si apoi
retragem sau se poate folosi ca la tehnica fortelor compensate

Tehnica de lucru:
-dupa ce am facut odontometria cu ac Kerr, largim canalul pana la minim
15-20 = traseul de ghidaj doar NU risc de rupere a acului datorita faptului
ca e subtire si la varf: 0.17 mm
-incepem cu S1 miscare de pensulare 3-4 miscari si scoatem acul si
curatam spirele
-realizam lavajul
-S2 miscare de pensulare 3-4 miscari si scoatem acul si curatam spirele
-apoi continuam cu F miscare de ciugulire
-de fiecare data dupa F trebuie sa verificam daca e corect diametrul:
introducem un ac Kerr 20 pe lungimea de lucru si daca atunci cand il atingem
el se infunda, inseamna ca nu ala e diametrul corect si trebuie sa mai largim
-trecem la F2 daca el se blocheaza atunci am ajuns la corect ne oprim
aici
-dupa F2 verificam cu un ac Kerr 25
->Turatia: 250-300 rotatii/min
 Preevazare:
-este indepartarea dentinei din 1/3 coronara a canalului pentru a facilita
introducerea acelor
-se face cu: freza Gates
ac Sx
-in principal la M cu radacini curbe
-ar fi o etapa buna inaintea odontometriei pentru a putea introduce mai
usor acul

LP 5: Odontometria

= determinarea lungimii de lucru

primul instrument: ace Kerr File (pila) 10-15 / Reamers (burghiu)
acul initial este ales:
-in functie de el stabilim pana la cat largim
-suficient de subtire pentru a ajunge la constrictia apicala
-flexibil pentru a putea trece de toate convexitatile canalului
-cu el facem odontometria
Lungimea de lucru (LL):
-un punct situat coronar reprezentat fie de marginea incizala, fie de varful
unui cuspid
-un punct apical situat la nivelul constrictiei apicale

Apexul anatomic varful radacinii determinat morfologic

Apexul radiologic varful radacinii determinat radiologic

Constrictia apicala:
-reprezinta zona cea mai ingusta situata la nivelul 0.5-1 mm de apex
-de cele mai multe ori se afla la nivelul JCD
 Metodele de determinare:
I. metoda clinica
II. metoda clinico-radiologica
III. metoda electronica

I. Metoda clinica:
-este cea mai inexacta metoda
-utilizarea simtului tactil pentru determinarea localizarii constrictiei
apicale

II. Metoda clinico-radiologica:

Rx cu acul in canal + Rx initial
Rx preoperatorie in care sa ne apara intreaga structura coronara a
dintelui + toate radacinile
rigla endo
ac Kerr file/Reamers
o cavitate de acces bine create
un plan de referinta bine definit (reper coronar)

->Tehnica:
-pe Rx initial se masoara lungimea dintelui
-din aceasta valoare -1 mm (detensionarea imaginii)
-se introduce acul in canal pana la reperul stability
-Rx cu acul pe canal
-ulterior pe Rx obtinuta +/- distanta necesara pentru a ajunge la apexul
radiologic, si apoi scadem -1 mm pentru a ajunge la constrictia apicala

->Cand am:
2 canale:
-regula MBD (canalul V sa fie catre D) sau MLM (canalul oral sa fie mai
mezial)
4 canale:
-regula SLOB
con de Rx -> dinspre M
tot ce e aproape de con spre L
tot ce e departe de con spre V

III. Metoda electronica:

-cu apex locator
-foloseste corpul uman pentru inchiderea circuitului
 -NU ofera valoare masurata a impedantelor parodontiului si a acului in
odontometrie
-diferenta dintre raspunsul impedantelor pentru 2 raspunsuri diferite sau
raportul impedantelor pentru 2 frecvente diferite
-acest raport ofera o valoare precisa a electrodului in interiorul canalului
indiferent de tipul de electrolit folosit
-valoarea scade pe masura ce acul ajunge in canal, ajungand 0 in
momentul atingerii foramenului apical

Erori:
obturatie metalica acul intra in contact cu aceasta
coroana cu structura metalica
acului este mult mai mic decat canalului
cand nu e izolat foarte bine
sangerare
cand canalul mai contine urme din vechea obturatie
canal lateral
perforatie

LP 6: Tehnici de tratament mecanic de canal

I. Tehnica conventionala:
-in principal in canalele drepte
-se incepe pornind de la acele 0.08-0.10 pentru canale subtiri si 15-20
pentru canale mai largi
-se introduce pe toata lungimea de lucru (pana la constrictia apicala) si
prin miscari de du-te vino se racheaza peretii canalelor
-se folosesc acele in ordine ; dupa fiecare ac se face lavaj cu hipoclorit de
sodiu minim 1 ml si se curata spirele acului

Acul Master = ultimul ac care ajunge pe toata LL

-reguli:
dupa primul ac (acul initial), se folosesc cam trei ace pana stabilim acul
master. Exceptie: canale subtiri unde se vor folosi mai multe ace
minim 25 la nivelul constrictiei apicale
dupa ace am ajuns la acul master incepem sa ne retragem folosind ace
mai mari ca acul master in 1/3 mijlocie 2 ace in 1/3 coronara
dupa fiecare ac folosit se verifica cu acul master si se face lavaj cu
hipoclorit
 -> aceasta tehnica se poate folosi si in canale cu curbura usoara, dar acele
trebuie precurbate pe directia canalelor

II. Tehnica step-back:

-pornim de la apex si ne retragem
-pentru canalele cu curbura usoara spre moderata
-se incepe cu acul initial cu care am facut odontometria, dupa care
folosim alte 2-3 ace pe toata lungimea de lucru
-ultimul ac folosit pe toata lungimea de lucru: acul master
-se scade 1 mm din LL pe masura ce crestem acul, pana cand aceasta se
scurteaza cu 4-6 mm. Exemple: ac 25 pe 22 mm
ac 30 pe 21 mm
ac 35 pe 20 mm
-dupa fiecare ac se face recapitularea cu acul master pe toata lungimea de
lucru si se face si lavaj cu hipoclorit

III. Tehnica step-down (telescopare progresiva):

-pentru canalele cu curbura accentuate
-pornim dintr-o 1/3 coronara spre 1/3 apicala
-se incepe cu ace cu mare din 1/3 coronara (ex: ac 50) si apoi se
coboara in ordine descrescatoare cu acele
-dupa ce am reusit sa ajungem cu un ac subtire (ex: ac 10) pe toata LL,
trebuie sa largim si apical incepand sa crestem numarul acelor (ex: ac 15,
20)

IV. Tehnica balanced force (fortelor compensate):

-in canale cu curbura foarte accentuate
-pile special, flexibile, cu varf netaietor (pile flex-R)
-pilele sunt introduse cu miscari usoare de rotatie, alternativ in sensul
acelor de ceas si invers pe LL
-se roteste 90 aplicand o usoara presiune in directive apicala
-alta rotatie in sens invers acelor de ceas de 360 cu aplicare de P in
directive apicala = miscare active
-rotatie in sensul acelor de ceas pentru incarcarea DDR
->Avantaje:
permite tratamentul mecanic pe toata LL, fara transportarea apexului