1.Incisivul central superior.

Anatomie interna
-lungime 23(12)
-1 radacina, 1 canal
-canalul pe sectiune este oval, aplatizat medio distal
-eruptie 7-8 si inchiderea apexului 10
-la nivelul coletului pe peretele palatinal al canalului se afla
protuberanta palatina
-camera pulapara imita forma coroanei
-canalul radicular are forma conica si se ingusteaza spre apex
2.Incisivul lateral
-22(13)
-1 radacina 1 canal(aplatizat mediodistal)
-! frecvent curbat in treimea apicala( favorizeaza caile false)
-erupe 8-9(10-11 se inchide)
-morfologie asematatoare cu a superiorului(pulpa si protuberanta)
3.Caninul superior
-27(16)
-1 canal(oval aplatizat md) 1 radacina
-apical o usoara curbura spre distal si palatinal
erupe 11-13( 12-14)
-diametrul VP mult mai mare decat cel MD
-morfologie asemanatoare cu aia de sus si e cel mai lung dinte
4.Premolalul 1 superior
-21(12)
-2 radacini cu 2 canale(rar o sg radacina si f rar 1 sg canal)
-pe sectiune radacina este reniforma aplatizata MD si curbata usor spre
distal
-erupe 10-11(11-13)
-canalul(radacina) se bifurca in treimea medie sau apicala
-morfologie foarte variabila
-camera pulpara aplatizata MD si prezinta 2 coarne
5.Premolarul 2 sup
-21(12)
-1 si 1, rar 2 radacini
-sectiune reniforma sau de piscot
-curbat distal, vestibular sau in baioneta
-diametrul de largire 1 canal(45-60) 2 canale (35-45)
! canalele mari se largesc pana la 45-60 si ale mici pana la 3045
-camera pulara cu dim mari VP(turtit MD) si 2 coarne(V si P)
-erupe 10-12(12-14)
6.Molarul 1 sup
-20(13)
-3 radacini(intodeauna) si 3 canale !!! poate avea 4 canale (55% sansa)
-! radacinile converg la prost
-largirea la alea V de 30-45 si la P de 45-60
-erupe 6-7(9-10)
-radacinile- cea P este mai lunga decat celelalte
-MV este curba spre D
-aplatizata MD cu 2 Santuri aproximale
-DV poate fi dreapta sau curbata D sau M
-P -aplatizata VO sau poate fi circulara
-curbata vestibular sau dreapta
-camera pulpara are forma de triunghi cu vf palatival si baza vestibular
-4 coarne pulpare(MV cel mai mare)

-! clinic se porneste de la ideea ca M1 are 4 canale(2 pe MV car

e
in cele mai multe cazuri se unesc inainte de apex si se deschid
intr-un sg foramen)
-primul canal MV se afla sub cuspid si al doilea canal se a
fla pe
pe linia care uneste canalul 1 MV si palatinal la 1/3 de M
V1
7.Molarul 2 sup
-20(13)
-3 radacini(mereu) si 3-4 canale
-radacinile converg
-diam de largire la fel
-eruptie 11-13(14-16)
-radacinile pot fi separate 55% sau fuzionate 45%
-camera pulpara de dim mari cu diametrul mare VO decat MD
-pe sectiune carena pulpara are forma patrulatera
-in rst morfologie la fel ca 1
8. Molarul 3 sup
-cea mai mare varietate morfologica
-erupe 17-22
-canale 1-7
-tratament nepredictibil
9. Incisivul central inf
-21(12)
-1 radacina(mereu) cu 1-2 canale si cu 1 foramen apical
-sectiune aplatizata MD
-camera pulapara de forma coroanei si 3 coarne pulpare reduse(ca la toti
incisivii)
-erupe 6-8(9-10)
-largirea 1 canal 35-45 si la 2 canale 30-35
10.Incisivul lateral inf
-24(15)
-1 rad cu 1 canal
-sectiune aplatizata MD
-largire 45-60
-erupe 9-10(13)
11.Canin inf
-21(14)
-1 rad cu 1 sau rar 2 canale
-sectiune rotunda
-largire 1 can 40-60, 2 canale 35-45
-erupe 11-12(12-13)
-radacina poate fi dreapta sau curbata apical spre distal sau vestibular
12.Premolarul 1 inf
-21(13)
-1 rad cu 1 sg canal
-camera pulpara cu 2 coarne si situata sub cusp V si diam mare VO
-erupe 11-12(12-13)
-cazuri rare in care pot fi 2 canale 2 foramene 2 radacini si alte bazac
onii
13. Premolarul 2 inf
-22(14)

-1 rad cu 1 canal f rar 2

-pe sectiune aplatizat MD
-largire 1-40-6 2-45-45
-erupe 11-12(13-14)
-rad este dreapta sau anglulata spre distal
-camera pulpara la fel ca 1
-canalul este oval la sectiune si rotund la apex( asa e cam la toti)
14.Molarul 1 inf
-21(13)
-2 rad cu 3 canale f rar 2 sau 4+
-sectiune aplatizata MD
-curburi - converg in ambele sensuri
-largire MV ML 35-45
D 45-60
-erupe 6(9-10)
-radacinile aplatizate MD- rad M are diam MO mai mare
-rad Deste dreapta sau cu apexul curbat spre di
stal
-camera pulpara este situata in primele 2-3 meziale ale coroanei
-pe sectiune transversala are forma de triunghi cu vf distal in
cazul in are rad distala
are un sg canal si patrulatera daca rad D are 2 canale
-canalele meziale au diametrul mic sunt curbate MD dupa curbura rad mezi
ale
si in sens VO
-cand rad distala re un sg canal acesta este plasat central si are secti
une ovala
15.Molarul 2 inf
-20(13)
-2 rad f rar 2
-calane 3 f rar 2 sau 4
-sectiune aplatizat MD
-! curburi mai accentuate decat M1
-largire alea M 34-45 si ala D 45-60
-erupe 11-13(14-15)
-morfologic este o replica mai mica a M1
16. Molarul 3 inf
-poate avea o morfologie similara cu M1 sau M2 inf putand avea insa rada
cinile unite sau o radacina unica
in forma de tarus
-erupe la 17-22
17.Anamneza. Antecedente generale
-este util sa se foloseasca o fisa a pacientului
*Afectiuni cardoivasculare
-cu manifestari coronariene-se ia legatura cu medicul cardoiolog si se p
rescrie
o medicatie cu analgezice pt combaterea durerii
-afectiuni valvulare-se imbart in 2 grupuri
-cardiopatii cu risc inalt(proteze,endocardite)-tratamentul endodonti
c se realizeaza in mod exceptional
\
mai ales la dintii mono si de preferat intr-o sg sedinta si necesita
anibioprofilaxie
-cu risc moderat(valvulopatii)-trat se poate realiza pe toti dintii,
antibioprofilaxia nefiind obligatorie

-antibioprfilaxia se
inte si dupa procedura
-hipertensiunea-nu lise
dinta nu trebuie sa dureze mult
*Boli infectioase(hepatita sida
-se iau masuri necesare
*Pacienti cu anticoagulante

realizeaza cu Amoxicilina/Clindamicina cu 1h ina

administreaza anestezic cu vasoconstrictor si se
herpes)
de protectie

18.Anamneza.Antecedente dento-parodontale
-scopul anamnezei dentare este acela de a afla un scurt istoric al afect
iunii respectiv evolutia
acesteia de la debut pana acum
-se vor consemna
-tratamente anterioare(care ar fi putut afecta vitalitatea pulpara),trau
matisme la nivel facial sau dentar,tratamente ortodontice sua parodontale
-deoarece durerea este semnul obisnuita a unei pulpe bolnave ii se vor pune paci
entului intrebari legate de-factorul timp(debutul durata), daca durerea este pro
vocata sau spontana, localizarea(localizata sau nelocalizata) si caracteristicil
e durerii si factorii care accentueaza(cald,rece,masticatie,resiune,dulce) sau o
presc durerea(rece,schimbarea pozitiei capului)
-printr-o amaneza puna putem diagnostica daca durerea este de origine pulpara sa
u parodontala
19.Examenul subiectiv
-principalul simptom va fi reprezentat de durere
Caracteristicile durerii
-localizarea-poate fi precisa sau inprecisa
-momentul aparitiei-ziua noaptea
-felul aparitiei: spontan sau provocat
-fact declansatori, agravanti si calmanti
-intensitatea:variabila mare medie violenta
-caracterul:intepatura lancinant, pulsatil
-durata: intermitent, permanent
-frecventa:crize dureroase sau continua
-astfeldurerea la excitanti care dureaza atat cat actioneaza excitantul ne orien
teaza spre carie simpla si durerile spontane puternice spre carii complicate(pul
pite acute ireversibile)
-pacientul mai poate acuza lipsa de substanta,modificare de culoare a dintelui e
tc
20.Obiectiv
-cuprinde examenul exo oral si apoi examenul endooral
EXOORAL
-inspectia-formei fetei,simetrei(procesele inflamatorii o pot modifica),aspectul
tegumentelor(sa nu fie modificata culoarea),
armonia etajelor fetei,fanta labiala,rosul buzelor pastrat
-palpare-se urmareste elasticitatea partilor moi,integritatea contururilor osoas
e,sensibilitatea punctelor sinusale,punctele de emergenta nervoase,grupele gangl
ionare limfatice(se apreciaza daca sunt mariti de volum,daca sunt sensibili)
-examinarea ATM
-se inspecteaza amplitudinarea care trebuie sa fie in limite normale(3-4
mm)
-palparea bimanuala(cu indexul in conductl auditiv si policele preauricu
lar solicitand pacientului sa efectueze miscari de inchidere deschidere a gurii)
ENDOORAL
-se face cu ajutorul unei sonde si a unei oglinzi in conditii de buna iluminare
-se incepe cu inspectia partilor moi(mucoaselor) si se va aprecia:culoarea(trebu

ie sa fie roz-somon), prezenta anumitor leziuni(fistule-apare in infectiile cron

ice in care se dreneaza prin ea,cancere,leukoplazie,tumefactii)
-apoi examenul arcadelor dentare-prin inspectie palpare si percutie incepand cu
arcada superioara de la minia mediana spre dereapta apoi spre stanga
-inspectia-se examineaza forma arcadelor, se consemneaza dintii prezenti
, prin inspectie si palpare cu sonda se examineaza fiecare suprafata dentara pt
a evidentia:igiena,integritatea dentara,modificari de culoare,leziuni odontale,c
arii,obturatii,lucrari protetice
-palparea-leziunile carioase se palpeaza cu sonda pt a stabili gradul de
sensibilitate
-durere vie urmata de hemoragie-deschiderea camerei pulp
are
-durere violenta+ hemoragie-inflamatie pulpara ireversib
ila
-durere moderata+picatura de puroi-inflamatie pulapara i
reversibila purulenta
-absenta durerii si sangerarii-necroza si gangrena pulpa
ra
-percutia-lovirea dintilor cu manerul unui instrument(mai intai la dinti
i vecini si apoi la ala bolnav)
-se realizeaza intai percutia axiala(pt parodontiul apical) apoi
transversal(parodontiul marginal)
-raspunsul pozitiv la percutie reprezinta un semn de inflamatie
a spatiului parodontal
-examinarea motilitatii-gr1-miscari aproape imperceptibile,gr2-miscare d
e 1mm,gr3-mai mare de 1mm+ miscare in sens vertical
21.Teste aditionale in diagnostic
*Teste de vitalitate termice
-reprezinta aplicarea unui stimul cald sau rece pe dinte pt a evalua vitalitate
a pulpara
-pulpa va raspunde la stimul in timpul aplicarii si dispare dupa(senzatia)
-reguli de diagnostic
-seva explica pacientului ce i se va face
-se stabileste pragul dureros pe 1-2 dinti sanatosi si apoi se trece la
testare
@Testul la cald
-se foloseste un instrument incalzit sau un con de gutapeca incalzit
TH-pe dintele izolat se aplica gutaperca pe fata vestibulara in zona cervicala(d
eoarece acolo
smaltul e subtire si se conduce mai usor caldura((smaltul nu conduce bn
ca dentina)))
-raspunsul normal este reprezentat de o sensibilitate moderata si dispare imed
iat dupa indepartarea
stimuluilui
-daca raspunsul este exacerbat si iradiaza poate fi o pulpita ireversibila
purulenta
@Testul la rece
-re realizeaza cu batoane de gheata, sparyuri , zapada carbonica
-TH-se izoleaza dintele
-se pulverizeaza pe o buleta de vata subst(asta inghetand) si apoi se alica p
e dinte in treimea
cervicala
se obtin urmatoarele rasp(127 sub)
-normala-sensibilitate moderata care trece dupa indepartare
-raspuns dureros-care dispare in scurt timp caracteristic pulpitelor rev
ersibile
sau pulpitei seroase partiale
-raspuns dureros care continua si dupa indepatarea stimulului timp mai i

ndelungat
specific pulpitelor ireversibile
-rasp nagativ- necroza pulpara
@ TEste electrice
TH-dintii izolati
-se aplica un electrod pe dinte si se creste progresiv intensitate curentului
pana cand
pacientul simte o furnicatura sau senzatia de cald
-testul re realizeaza comparativ, intodeauna se incepe cu dintiii sanatosi pt
a stabili
nivelul normal de raspuns
-raspunsurile ne ajuta sa stabilim daca pulpa este vitala sau nu neputand stabil
ii gradul
gradul de inflamatie
@Testul de masticatie
-se aplica doar in cazul in care pacientul acuza durere la masticatie
Th-pacientul va musca pe un rulou de vata cu cate o pereche de dinti antagonisti
o data
astfel pacientul va putea semnala care dinte este dureros
(durerea la masticatie apare frecvent in cazul unor fracturi sau a parodontopati
ilor)
@Testul frezajului explorator
-doar in cazul in care celelalte teste nu functioneza
Th-se creeaza o cavitate pana se ajunge in dentina, in acest moment daca dintele
este sanatos
prezinta sensibilitate, apoi cavitatea urmand sa fie obturata
-daca nu semnalizeaza nimic e de rau
@ Testul anesteziei selective
-pt dureri difuze
@Transiluminare
-th consta in trecerea unui fascicul luminos prin tesuturile dentare pt a eviden
tia modificari
-lumina se pune dinspre oral si pulpa pare roz daca e vitala si opaca daca e mec
rotica
@Examenul radiologic-important dar nu prea
Cele mai folosite metode radiografice sunt :
1.Tehnica unghiului bisector
2.Tehnica paralelismului
1)Tehnica unghiului bisector este bazata pe principiul de a pozitiona filmul cat
mai aproape posibil la suprafata linguala al dintelui fara deformarea acestuia
(filmului).
In acest fel nu o sa existe paralelism intre planul filmului si axul lung al din
telui si razele nu vor fi directionate perpendicular pe amandoua planuri ci dir
ectionate perpendicular pe un plan imaginar mijlociu reprezentat de unghiul bise
ctor format de aceste doua planuri.
Cu tehnica aceasta portiunea coronara a dintelui este foarte aproape sau chiar i
n contact cu filmul,iar apexul este situat la o distanta considerabila.De aceea
rezulta o distorsiune care o sa fie mai accentuata spre apexul radacinii.
In plus daca fasciculul razelor X este perpendicular fata de planul filmului si
nu de planul unghiului bisector,atunci imaginea dintelui o sa apara scurtata.As
tfel daca fascicolul este perpendicular fata de axul lung al dintelui imaginea o
sa apara alungita.
2.Tehnica paralelismului
Tehnica paralelismului este bazata pe principiul de a pozitiona filmul paralel c
u axul lung al dintelui.Dirizand fasciculul de raze X perpendicular cu axul dint

elui , automat
acesta va fi perpendicular si cu planul filmului.
Cu tehnica aceasta este relativ usor sa obtinem paralelismul la arcada inferioar
a,mentinand un contact bun intre dintii si filmul.Totusi pe arcada superioara pa
ralelismul este mai dificil de obtinut si filmul trebuie plasat mai departe de d
inti.Rezultatul plasarii filmului la distanta aceasta este obtinerea unei radio
grafii marite si pierderea de definitie.
Pentru a micsora aceste efecte nedorite este necesara folosirea conului lung,ca
re permite o marire a distantei intre sursa radiografica si obiectul.
Se obtin radiografii cu dintele usor marit ,cu deformare uniforma care nu altera
relatiile intre variile structuri anatomice .
Radiografiile au o importanta fundamentala pentru diagnosticul endodontic.Totusi
trebuie tinut minte ca radiografia este o reprezentare bidimensionala unui obie
ct tridimensional.Exista mereu riscul unei interpretarii gresite de aceea nu tre
buie folosit ca singura metoda de examinare,dar trebuie folosita in combinatie c
u celelalte metode.Radiografia nu da informatii asupra vitalitatii pulpei.
Cu toate astea radiografia ne da informatii substantiale cum ar fi :
prezenta si extinderea leziunilor carioase
vecinatatea restaurarilor dentare la tesuturile pulpare
pulpectomii
calcificarile camerei pulpare
calcificarile canalelor radiculare
resorbtii radiculare
Radiolucente*** periradiculare
Originea unui tract fistulos
Fracturi radiculare
Grosimea ligamentelor parodontale
Bolile parodontale
Informatii asupra numarului radacinilor si al canalelor
Largimea camerei pulpare
Lungimea aproximativa a radacinilor.
Grosimea peretilor dentinari
Gradul de curbatura radiculara (daca curbatura se afla pe planul meziodistal)
Gradul de maturizare al apexurilor radiculare
Evidentierea terapiilor radiculare anterioare.
22. Planul de tratament in edodontie.Specific si holistic
specific
--dupa ce s-a pus un diagnostic corect este necesar sa facem un plan de tratamen
t
-trebuie sa alegem intre solutiile-conservator(tratament endodontic),extractia d
intelui
-In cazul unor pulpite decizia medicului de a incerca sau nu un tratament conser
vator(daca leziunea este ireversibila) sau de a intreprinde imediat un tratament
endodontic
-in functie de raspunsul pacientului medicul va fi in masura de a formula un pri
m diagnostic
HOlistic
-va tine cont de pacient
-motivatia-pacientul trebuie sa fie constient de durata,dificultatile,ne
cesitatea de a venii de mai multe ori a tratamentului
?????????
23.Planul de tratament in caria simpla profunda
Planul de tratament se face in functie de
-starea de sanatate a pulpei

-aspectul plagii
-se va incepe cu indepartarea tesuturilor alterate(dentina ramolita este indepar
tata,cea dura pigmentata este conservata si cea cu aspect normal este mentinuta)
avand grija sa nu deschidem camera pulpara
-spalarea cavitatii
-izolarea dintelui
-se trece la practiacarea coafajului indirect(deoarece nu e deschisa camera pulp
ara) ce reprezinta un act terapeutic complex destinat exclusiv cav profunde prin
care se asigura dezinfectarea plagii dentinare si obliterarea canaliculelor den
tinare si protectia
pulpei fata de agentii fizici chimici precum si simularea mecanismelor de neoden
tino geneza
-in functie de aspectul dentinei se va face obturatie temporara(dentina dura pig
mentata) sau permanent(in cazul in care se ajunge pana in dentina sanatoasa)
-apoi se va folosi tehnica shandwich pt obturatia permanenta prin aplicarea unui
liner de hidroxid de calciu apoi un strat de
ionomer de sticla care sa acopere dentina pana la linia amelodentinara urmand ap
oi sa se aplice compozitul in straturi
24.PLanul de tratament in deschiderile accidentale ale camerei pulpare
-in functie de diametrul deschiderii-mic,punctiform sub 1mm -se face coafaj dire
ct
-mare-extirpare vitala sau coronara
Pt ca coafajul direct sa reuseasca bresa trebuie sa fie sub 1mm si sa nu fi patr
uns in pulpa diferite detrisutui,plaga sa fie rosie si fara hemoragie,dentina di
n jur sa fie dura si necontaminata(daca nu se indeplinesc astea se face extirpar
ea)

25.Reversibile sunt hiperemia preinflamatorie si pulpita seroasa acuta partiala(

Planul de tratament)
*tratament in Hiperemie
-procesul inflamator este in stare de debut
Faze de tratament
-eliminarea tesuturilor alterate(tratamentul cariei simple)
-indepartarea dentinei alterate, toaleta cavitatii si obturatia provizor
e sunt de multe ori de ajuns si durerea dispare
-tratarea plagii dentinare
-cu subst chimice, calmante, antibiotice
-protejarea pulpei prin obturatii de baza cu zoe/caoh
-cele mai bune rezultate in tratarea hiperemiei s-au obtinut cu preparat
ele pe baza de caoh care se aplica pe fundul cavitatii
sub obturatia de baza
-obturatia de durata cu compozit
-in cazul in care hiperemia este cauzata de variatiile de temperatura date de o
obturatie metalica fara baza se indeparteaza aceasta si se astupa corect
-daca nu merge se trece la extirpare sau amputatie sau coafaj direct daca se des
chide camera pulpara
*tratament in seroase partiale
-coae aici ai grija ca nu se mai face indirect ci coafaj direct in doi timpi sau
1 timp si daca asta nu merge extirpare(cea mai utilizata in plm) sau amputare

26.Plan de tratament in pulpite ireversibile

Pulpita seroasa partiala
-in cazul acestor pulpite metodele recomandate nu mai urmaresc conservarea pulpe
i ci prevenirea aparitiei unor complicatii pulpare si apicale
Pulpite purulente
-metoda de electie este extirparea vitala aseptico-antiseptica
Pulpite Cronice
-metoda de electie este extirparea aseptico-antispetica

27.Clasificare anatomoclinica a patologiilor puplapre

*Hiperemia preinflamatorie
*Pulpite acute
-seroase-partiale
-totale
-purulente-partiale si totale
*Pulpite cronice
-inchise(propriuzisa sau hiperplazica)
-deschise(ulceroase sau granulomatoase)
28.Clasificarea terapeutica a patologiei pulpare
-pulpa fara simptomatologie clinica
-pulpa cu simptomatologie dar cu posibilitati reversibile
-pulpa cu inflamatie ireversibila
-pulpa necrozata
29.Pulpopatiile reversibile. Diagnostic
Hiperemia
-durere provocata la rece sau la dulce
-persista cateva min dupa indepartarea stimuluilui
-existenta procesului carios fara deschiderea camerei pulpare cu hipersensibilit
ate la atingerea podelei cav
-caracter localizat
-teste de vitalitate pozitive(usuara hipersensibilitate)
Pulpita acuta seroasa partiala
-durere provocata de excitanti termici
-durere vie spontana sau provocata care dureaza de la cateva min pana la cateva
ore
-caracter localizat
-teste de vitalitate pozitive
-existenta procesului carios fara deschiderea camerei pulpare cu hipersensibilit
ate la atingerea podelei cav
30.Pulpopatiile reversibile. Tratament
-vezi 25
31. Pulpopatii ireversibile clasificare
-pulpite- acute- seroase totale
-purulente-partiale si totale
-cronice- inchise (propriu zisa si granulomul Palazzi)
-deschisa(ulceroase si granulomatoase)
32.Inflamatia pulpara acuta ireversibila. DIagnostic
*Pulpita acuta totala seroasa

-durere violenta insuportabila ce poate aparea spontan

-caracter continuu al durerii
-mare intensitate a durerii(turbarea dintilor)
-poate prezenta sensibilitate la percutia in ax(cuprindere in totalitate a pulpe
i)
-hipersensibilitate la testele de vitalitate termice
-criza dureroasa este provocata intial de un agent extern
-durerea poate fi progresiva sau la de la inceput violenta
-tendinta de iradiere in zona
-prezenta unui proces carios profund,camera pulpara fiind acoperita de un strat
subtire de edntina alterata
*Pulpita acuta purulenta partiala
-semnle subiective clinice sunt asemanatoare cu pulpita seroasa partiala
-durerea apare in crize spontane dureaza cateva ore, este violenta, la inceput l
ocalizata apoi iradiaza
-caracter pulsatil al dureii si posibilitate de localizare
-exacerbarea la cald, diminuarea la rece
-probe de vitalitate dau rasp pozitive la intensitati mai mari
-carie profunda pe fundul carea se gaseste un strat de dentina ramoliita care du
pa indepartare iasa puroi
*-..- totala
-caracter pulastil
-calmarea la rece
-teste vitalitate reduse
-sensibilitate la percutia in ax(aproape singurul lucru care il deosebeste de pa
rtiala purulenta si bineinteles durerea mai mare)
-aparitia picaturii de puroi la deschiderea camerei pulpare
34.Pulpite cronice deschise diagnostic
*Deschisa ulceroasa
-lispa durerii si aparitiei ei in anumite circumstante(masticatie etc)
-existenta cariei profunde cu deschiderea camerei puplpare
-sangerare la inteparea pulpei si apritia sensibilitatii
-raspunsuri pozitive la testele de vitalitate numai la intensitati cresc
ute
-raspuns negativ la percutia in ax
-la inspectie se consta leziunea carioasa deschisa cu depozite de dentina altera
ta pe fund si deschiderea larga a camerei,,,la aceasta deschidere se constata pu
lpa de culoare rosie inchis spre brun si cu ulceratii superficiale
-percutia in ax nu da rasp pozitive
*Deschisa Granulomatoasa
-carie profunda cu deschiderea camerei pulapre
-formatiune polipoasa in continuarea pulpei dentare cu sangerare si sens
ibilitate la intepare
-lipsa durerii ce apare dor in anumite situatii(masticatie,presiune)
-testele de vitalitate dau raspunsuri la intensitati mai mari
-percutia in ax nu da rasp pozitive
-traumatizarea polipului-> sangerare
33.Pulpite cronice inchise. diagnostic
*Cronica inchisa propriuzisa-lipsa aproape totala a simptomelor subiective
-excitatiile chimice termice nu provoaca nici macar sensibilitate
-in primul rand scaderea considerabila a vitalitatii la diverse teste de
vitalitate la dinti

cu procese carioase profunde sau obturatii care nu intereseaza camera pu

lpara
-existenta unei carii secundare sau recidive de carie
-daca trepanarea dentinei evidentiaza insensibilitate dar cu sangerare m
are in momentul
lezarii pulpei se poate pune diagnosticul
*Cronica inchisa granulomatoasa
-156 in carte
-examenul clinic ne ofera in general putine elemente de diagnostic
-testele de vitalitate releva sensibilitatea scazuta a pulpei
-examenul radiologic este concludent pt diagnostic
35.Ca 26
36.Inflamatia pulpara cronica(inchisa) tratament
-nu are nici o sansa de salvare pulpa asta
-cea mai indicata metoda este extirparea vitala aseptico-antiseptica
-daca asta nu merge se recurge la extirpare devitala
37.-..- deschisa tratament
la fel ca 36
-extirpare vitala
38.Clasificarea tratamentelor de conservare a vitalitatii dintilor
-metode de conservare in totalitate a pulpei inflamate
-coafaj indirect
-coafaj direct
-metode de conservare partiale a pulpei dentare
-amputatia vitala
-amputatia devitala
39.Coafajul indirect intr-o sedinta. Indicatii
-in principla in cazul cariilor simple profunde si in hiperemia cu camera pulpar
a inchisa
-mentinerea vitalitatii pulpare
-asigurarea unei protectii biologice
-asigurarea unei protectii fizice
-in cavitatile profunde
40.Coafajul indirect intr-o sedinta. Protocol
-indepartarea dentinei alterate
-izolarea dintelui
-toaleta cavitatii cu apa oxigenata sau neofalina
-uscarea cu jet aer
-aplicarea pe baza cavitatii a unui strat de caoh de 1 mm
-obturatie provizorie cu zoe
-se mentine sub observatie 7-10 zile dupa se trece la obturatia definitiva
41.Coafajul indirect in 2 sedinte. Indicatii
la fel ca 39
42.Coafajul indirect in 2 sedinte Timpi operatori
*Sedinta 1
-izolarea dintelui
-toaleta plagii dentinare cu apa oxigenata
-uscarea cavitatii cu jet de aer cald si bulete de vata
-pe fundul cav se aplica pasta cu antibiotice deasupra se aseaza o buleta de vat
a si un ciment ionomer de sticla

-pansamentul se tine 48 ore

*Sedinta 2
-izolarea dintelui
-indepartarea cimentului buletei si pastei de antibiotic
-uscarea cav
-aplicarea unei paste de hidroxid de calciu un strat de 1mm
-aplicare ionomerului de sticla pana la etasiezarea cavitatii
Se mentine sub obs 12-21 zile
-daca in aceasta perioada semnele de hiperemie au cedat se indeparteaza o parte
din ionomer si se pune material de obturatie permanenta
-daca inca il doare pe prost se declara coafaj indirect nereusit si se trece la
extirpare
43.Coafajul direct. indicatii.protocol
INdicatii
-deschideri acidentale ale camerei pulpare
-traumatisme dentare cu deschiderea mica a camerei pulpare
-hiperemie preinflamatorie
-pulpita seroasa partiala !
Protocol
1 sg timp
-izolarea dintelui cu diga
-aspirarea salivei
-hemostaza plagii pulpare
-spalarea cav cu clorura de NA
-degresarea peretilor laterali cu hidrol
-uscarea cavitatii cu aer caldut
-aplicarea pastei cu caoh pe 1 mm
-apoi zoe sau ionomer se astupa cavitatea
-se mentine sub observatie 20-30 zile
-daca e reusit se indeparteaza o parte din ciment si se pune deala permanent
2 timpi
Sedinta 1
-anestezie
-izolare
-indepartarea dentinei alterate
-hemostaza
-splarea
-uscarea
-pasta antibiotic
-buleta de vata
-ionomer de sticla
-se mentine 48 de ore si inca 48 daca inca il doare pe prost
sedinta 2
-izolare
-indepartare pasta antibiotic
-pe orificiu si baza cav se pune hidorxid de ca 1 mm
-ionomer sau zoe
-20-30 de zile sub observatie
44.Amputatia vitala partiala. indicatii
-este metoda prin care se indeparteaza pulpa coronara, mentinandu-se pulpa radic
ulara
-tratamentul dintilor temporali sau al dintilor permanenti la tineri caz in care
se urmareste edificarea radacinii dintelui

-in cazul esecului coafajului direct sau indirect

-in hiperemie pulpara si pulpita seroasa partiala(pulpopatii incipiente)
45.Amputatia vitala partiala. protocol
-anestezie
-izolarea dintelui
-exereza dentinei alterate
-se largeste orificiul de deschidere a camerei pulpare in cazul in are camera pu
para este deschisa/ in caz contrar se creeaza aces si se largeste
-excizia pulpei coronare se face cu lingurile Black bine ascutite evitand smulge
rea pulpei radiculare
-hemostaza se face cu bulete de vata prin tamponament
-se repreeaza orificiile canalelor radiculare cu sonda dentara
-cu ajutorul unei freze sferic emia mari ca diam canalului in zona coronara se f
ac lacasuri de 1-1.5 mm
-din nou se face hemostaza
-se pune caoh in lacasuri si apoi pe fundul cav
-se pune un ciment provizoriu
-se tine sub obs 15-20 zile
-se face obt permanenta
46.Amputatia vitala conventionala indicatii
ca la 44
Este indicata dupa esecul coafajului direct sau al pulpotomiei partiale si in pu
lpita reversibila.
Dupa ce se face anestezia si se izoleaza dintele medicul indeparteaza tesutul de
ntar coronar pt a expune pulpa.Tesutul este indepartat pana la podeauan pulpara
la dintii pluriradiculari sau pana la jonctiunea smalt-cement la monoradiculari
.Se iriga cavitatea cu solutii saline sau anestezice si se opreste sangerarea cu
pansament steril.In cazul in care sangerarea nu se opreste se realizeaza pulpec
tomie partiala-indepartarea unei portiuni din pulpa radiculara.Dupa hemostaza se
aplica medicament biostimulator in canalele radiculare si obturatia coronara pr
ovizorie
?????????????????????
47.-..- protocol(plm e complicat44 45 46 47 citeste carte 401-405)
-anestezie
-izolare
-se indeparteaza toate tes dure alterate
-peretii laterali o sa fie usor divergenti spre oculzal pt aces si vizibilitate
buna
-cu freza globulara se creaza accesul la pulpa
-cu freza cilindrica se indeparteaza complet tavanul
-se indeparteaza pulpa coronara cu un instrument ascutit pana la nivelul canalel
or radiculare
-se spala cav cu ser fiziologic
-se face hemostaza cu bulete de vata
-cu aj unei freze globlare cu diametrul mai mare decat canalele radiculare se ex
ecuta un lacas pe o adancime de 1,5 mm
-se realizeaza din nou hemostaza si se degreseaza cav
-irigam cavitatea cu un irigant bactericid de tipul hipocloritului de sodiu
-in lacasuri se pune pasta de hidroxid de ca
-apoi se depune caoh pe tot fundul caviatii intr-un strat de 1mm
-restul cav se umple cu ciment ionomer de sticla
-2-3 sapt sub supraveghere si daca e reusit se indeparteaza o parte din ciment s
i se pune deala permanent
48.Extirparea vitala.indicatii
-metoda chirurgicala prin care se indeparteaza in totalitate pulpa dentara

-indicatii
-in pulpite acute si cronice
-deschideri accidentale ale camerei pulpare care nu pot beneficia de tr
atament
-hiperestezia si hipersensibilitatea dentinara care nu cedeaza la tratam
ent
-abraziuni dentare
-fracturi care au deschis camera pulpara
-in scopul realizarii unei coroane de substitutie
-luxatii dentare
-fracturi radiculare
-dinti aflati in vecinatatea unui proces patologic
49.Extirparea vitala protocol operator
-anestezie(se depune anestezic si in camera pulpara daca este nevoie)
-realizarea campului operator(izolarea)
-deschiderea camerei pulpare
-cu frezelele alea bla bla su sonda 17 se verifica sa nu ramana tavan ap
oi su lingurile black se scoate pulpa
-excizia si exereza pulpei coronare
-reperarea canalelor
-extirparea pulpei radiculare
-se efectueaza cu acele extratoare
-se alege acul in functie de dim canalului
-pt canale mici se folosesc ace extra-fine extrafine si fine
-acul se introduce in axul canalului pana intalnim o rezistenta, se retr
age 1 mm pt a se degaja vf dupa care
efectuam 2-3 rotatii de 360 grade apoi se retrage acul
-dupa scoaterea acului pulpa poate fi indepartata in totalitate fiind in
fasurata pe ac sau doar fragmente din ea
sau chiar deloc extirpata
-daca nu mere cu acele astea sa scoti pulpa folosesti ace kerr
-masurarea lungimii canalelor radiculare( ca la practic)
-tratamentul mecanic al canalelor
-toaleta canalelor si tratamentul medicamentos
-obturatia de canal
-obturatia definitiva coronara
50.Instrumentarul de largire a canalelor CLASIFICARE
-instrumentar de largire manuala-ace kerr burghiu, kerr reamer, Hedshtrom , k-fi
le
- rotativ: Pro Taper
-instrumentar-din NITI
-din Otel indoxidabil
51. Acele Kerr
-pot fi de mai multe tipuri
-Ace kerr brurghiu(reamer)
-relizate din otel
-8-16 spire
-3 seturi pe marimi(exact ca la lab)
-indicatii
-conformarea canalelor, largirea lor, permeabilizare, introducer
ea de paste moi
-Kerr Flex R- flexibilitate crescuta si se folosesc in canalele curbe
-Kerr pila(file)
-din otel
-24-36 spire
-datorita sectiunii patrate sunt mai rigide si mai rezistente dacat kerr
burghiu

-indicatii la fel ca kerr burghiu

mai sunt multe da da-le in plm
52.Ace Hedgestom
-fabricate prin frezarea unei piese conice cu sectiune rotunda, rezultand un num
ar de 13-14 conuri suprapuse
-structura de bradut predispune acul la fractura
-utilizate printr-o miscare de razuire de du-te vino
-indicatii
-completarea largirii canalelor
-indepartarea unor corpi straini din canal(de ex ace rupte)
-completarea dezobturarii
53.Acele extractoare de nerv
-fabricate din otel
-au proprietati elastice pt a putea patrunde in canalele curbe
-au sectiune rotunda si spini angulati in directie coronara
-este putin rezistent
-se impart dupa diametrul partii active in extra-extr-afine(culoare alba) extrafine(galbene) fine(rosii)
medii(albastre) groase(verzi)
Indicatii
-indepartarea pulpei radiculare
-indepartarea conurilor de hartia a buletelor etc
-indepartarea conurilor de gutaperca
Pentru extirparea pulpei radiculare se patrunde cu el pe 2/3 din lungimea canalu
lui apoi se retrage pt a-l degaja
se roteste pana infasoara filetul pulpar si apoi se retrage fara a fi sprijinit
de vre-un perete pt a nu pupe spinii
54.Instrumentarul rotativ de creeare a acesului endodontic
-trepanarea locului de acces se realizeaza cu freza sferica de turbina
-odata ajunsi in dentina se foloseste o freza sferica de contraunghi pana se des
chide camera pulpara
-apoi cu o freza endo-Z(cilindrica cu cap inactiv de contraunghi) se desfiinteaz
a tavanul camerei pulpare
-indepartarea depunerilor de dentina secundara se face cu freze mueller
-frezele gates pt preevazare
55.Instrumentar rotativ folosit in prelucrarea canalelor radiculare
-frezele gates cu care se realizeaza preevazarea canalului
-preevazarea consta intr-o largire strict concentrica in treime coronara a canal
ului sau pana la prima curbura
sau
Alesoire(Micro-Mega)
Ac de largit (de alezat). Este un fel de tire nerf prevazut cu 4 randuri de tep
i foarte ascutiti si cu un varf neascutit.
Este in 12 diametre de la nr 15 pana la 80 si cu 2 lungimi de 21mm si 29mm.
Indicatii:
~cateterismul canalelor
~extirparea pulpei
~slefuirea canalului prin miscari de du-te-vino
Avantaje si dezavantaje:
-tepii dirijeaza varful acului in curburile canalului,impiedicandu-l sa atace di
rect peretii canalului.
-riscul de creare de cai false sau praguri este redus
-se uzeaza rapid

-spalarea dificila ne obliga sa`l aruncam dupa folosire

Girofile(Micro-Mega)
Acest instrument are forma de Hedstrom cu un varf rotunjit.
Este prezentat in seturi cu 15 diametre de la nr.8 la nr.90; trei lungimi: 21m
m 25mm 29mm
Utilizare: este folosit dupa razuirea canalului pentru curatarea si netezirea pe
retilor
NU trebuie folosit pentru slefuirea si largirea canalului ci numai pt finisarea
acestuia ,
El lustruieste peretii canalului,usurand astfel obturarea lui.
Avantaje: in canalele curbe si subtiri el nu sufera niciun fel de constrangere,
gratie sfertului de tura pe care il parcuge.
Giropointer(Micro-Mega)
Este o freza foarte scurta (16mm) rigida care are un singur diametru50/100
Utilizare: este folosit pentru reperarea si degajarea orificiilor canalelor.
Endofit(Kerr)
-primul model efectueaza de tura alternativa asociata cu o miscare de translatie
apicala
-al doilea model nu efectueaza decat o miscare de de tura alternativa
Instrumente noi mecanice adaptate la piesa Giromatic
Rispi(Micro-Mega)
Este un instrument destinat prepararii mecanice a acelor 2/3 coronare ale canalu
lui.
Partea activa este acoperita de spini cu dispozitie helicoidala cu un pas foarte
alungit.
Extremitatea neteda imipedicand crearea de praguri. Exista in 6 dimensiuni stand
ardizate.
Utilizare:este introdusa in cele 2/3 coronare ale canalului fara rotatie lucreaz
a prin retragere in directia coronara,atingand peretii canalului. Trebuie lucrat
sub irigare constanta, canalul trebuie cateterizat pana la un diametru de 15/10
00 inaintea utilizarii Rispi.
Indicatii:prepararea celor 2/3 coronare ce duce la suprimarea interferentelor a
natomice si usureaza prepararea apicale.
Avantaje:
-instrument foarte suplu care poate trece peste curburile neinsemnate
-riscul de fractura este diminuat pt ca instr st flexibile
-permite o largire rapida a volumului canalului cu indepartatrea tuturor interf
erentelor
Dynatrak
Fabricare: este un instrument identic cu Unifile,dar prevazut pentru a fi folosi
t pe piesa Giromatic,este un instr fabricat prin turnare
Este activ decat pe partile laterale, deoarece are un varf neted
Utilizare:
-trebuie imprimate miscari de du-te-vino pana cd patrunde regulat in canal
pana la limita apicala aleasa..Trebuie folosit cu viteza foarte mica.
-este folosit pentr prepararea treimii apicale
Avantaje:
~pasul sau progresiv asigura o mare flexibilitate
~prezenta unui varf neted asigura o securitate de folosire a instrumentului
Dezavantaje:
-pierderea senzatie tactile
-prezenta varfului neted face obligatoriu calibrajul manual al ultimilor 2 mm ai
canalului la sfarsitul preparatie
Heligiro
Instrument confectionat prin turnare,avand 3 lame de sectionare care st eficace
numai in rotatie in sensul acelor de ceasornic Varful neted asigura o securitate
satisfacatoare dar impune o calibrare manuala la sf preparatiei. Este folosit p
t prepararea 1/3 apicale a canalului.
Canalul Finder

Se prezinta sub forma unei piese contraunghi ,pune in functiune instrumentatia c

lasica dar adaptata la sist de fixare al canalului Finder: pile K , ace pila Hs
au SET Hedstrom file. Permite realizarea mecanica a cateterismului.
Canal Master U
-exista atat instrumente manuale cat si mecanice
Instrumentul rotativ: exista 6 instr rotative ale caror diametru si culoare cor
espund normelor ISO -50; 60; 70; 80; 90; 100
Sunt de 16 si 21mm lungime. Au un varf de 2 mm si o parte activa de 3 mm si o pa
rte neteda de 11 sau 16 mm lungime.
Utilizare:
~preparatia este facuta sub irigatie constanta si abundenta cu hipoclorit de sod
iu 2,5%
~prepararea proprie a canalului radic cu Canalul Master U imbina prepararea manu
ala
cu cea mecanica si cuprinde:prepararea mecanica a 2/3 coronare; prep manu
ala a zonei apicale;prepararea manuala a treimii apicale
Avantaje:
-asigura o determinare mai buna a diametrului constrictiei apicale
-micsorarea fortelor de frecare intre peretele dentinar si instrument
-cresterea flexibilitatii
-eliminare mai buna a deseurilor
-diminuarea riscului perforarii laterale
Dezavantaje:
.risc de fractura
.durata preparatiei
.nu poate fi utilizat pt reluarea tratamentului
56.Frezele de largire ale canalui radicular din NiTi
-lightspeed
-pro taper
-profile
-Flex MAster
-RaCe
57.Procedee de odontometrie clinica
E)radiografia cu ac pe canal
-in scopul masurarii lungimii canalului se va introduce un ac tip burghiu all ca
rui diametru sa permita atingerea zonei apicale
-este absolut necesar sa nu se depaseasca apexul
-estimarea lungimii canalului se poate face in diferite moduri
A)th radiografiei prealabile(aceasta radiografie ne ve da info atat despre lungi
mea canalului dar si anatomia lui si eventuale obstacole sau alte tampenii)
-radiografia ne permite sa masuram lungimea aparenta a dintelui
(din aceasta lungime se vor scadea 2mm pt a compensa eventuala alungire a imagin
ii)
-dupa aceea acul se va introduce pana la aceasta lungime in canal setand
u-se stopul si apoi se face o radiografie "de masurat" pe baza careia se verific
a corectitudinea
B)Th lungimii medii a radacinii
-cunaoscand lugimea medie a dintilor vom scadea 2mm pt a evita depasirea
C) Metoda cu grila
-peste filmul dentar se aplica o grila metalica constituita dintr-o retea milime
trica
-se va executa radiografia cu aceasta grila milimetrica pe ea si se poate apreci
a direct in milimetrii lung canalului
F)Tehnici moderne
-apex locator-actioneaza pe principiul diferentei impedantei dintre electroni

-cu cat acul este impins catre apex cu atat diferenta valorilor impedant
ei incepe sa varieze mult atingand maximul la constrictia apicala
58.Procedee de odontometrie radiologica
I-ale pe alea de sus:cu ac pe canal, cu grila etc:))
59.Obiective clinice ale largirii canalului radicular
-realizarea unei cavitati de acces corecte
-largirea canalului concentric cu forma sa initiala mentinand anatomia
-realizarea unei forme conice progresive
-evaluare radiologica judicioasa
-starea parodontala a dintelui trebuie sa fie buna
-mentinerea permanenta a canalului umed
-utilizarea instrumentelor de canal fara efort excesiv
-izolarea corecta
60.Proprietati fizico-chimice ale instrumentarului din NITI
-flexibilitatea sporita(de 3 ori mai buna ca alea din otel)
-elsticitate buna
-rezistente la uzura
-nu oxideaza
-sunt biocompatibile
-memoria metalului-calitatea sa de a reveni la forma initiala ceea ce in face bu
n in canalele curbe
dezavantaj
-se pot fractura
61.Mecanismul fracturarii instrumentarului rotativ din niti
Miscarea trebuie facuta du-te vino astfel incat efectul oboselii materialului va
fi distribuit pe intreaga lungime a instrumentului
Stresul de indoire este periculos si daca este foarte intes se pot fractura rap
id. Se intampla in 3 situatii:
-cand o suprafata mare a instrumentului freaca in mod excesiv peretii canalelor(
blocare conica)
-cand varful instrumentului este mai mare decat sectiunea canalului care trebuie
largit
-cand operatorul exercita o presiune excesiva asupra piesei de mana
Spre deosebire de fortele de indoire care sunt dependente de anatomia canalelor,
si prin urmare putin modificate, putem interveni la nivelul fortelor de torsiun
e(rasucire) reducand partial efectul prin folosirea corecta a instrumentarului s
au alte tehnici ???
Fracturarea este direct asociata cu presiune excesive de torsiune(rasucire) si o
boseala. Torsiunea este forta principala de rasucire care apare atunci cand o pa
rte din instrumest se roteste intr un mod diferit de cealata parte , orice defor
mare a unui instrument precum desirarea lui(despiralarea) este cauzata de o pres
iune de torsiune. Cand un ac rezista rotatiei manuale a instrumentului , presiun
ile pot si evitate si astfel ruperea instrumentului poate fii evitata.
Oboseala este rezultatul unor presiuni repetate asupra instrumentului in timp ce
se prepara un canal curbm datorita flexiunii acestuia .oboseala metalica apare
de obicei la suprafata unde apar defecte. Un esec se poate intampla fara nici o
avertizare
62.Odontometria si evaluarea semnificatiei clinice a masuratorii
Odontometriareprezintadeterminarealungimiicanalului radicular. Lungimea de lucru
se stabilesteprindiferitemetode ,pana la niveluljonctiuniicementodentinarein ve
dereapreparariicanalului ,preveniriitraumatizariiparodontiuluiapical in timpulpr

eparariisiobturariicanaluluipana la constrictiaapicala.
Metode de masurare :
-metodaclinica
-metodeclinico-radiologice
-metodeelectronice
Metodaclinica - esteceamaivechesiinexactametodatactilace se traduce prinsenzatia
de stramtorareacanalului ,intimpulpermeabilizariicanalului ,prinatingereazonei
de constrictieapicala (jonctiuneacemento-dentinara). Se practicapatrunzand in ca
nal cu un ac Kerr nr. 10, 15, 20 ,alesdupavolumulcanalului. Se avanseaza cu aces
t ac in canal cu atentie ,faramiscari de presiune ,panasimtim in varfulacului o
rezistenta ,datoritaconstrictieapicale. Se stabilestepe ac unpunct de reperpesup
rafataocluzala la pluriradicularisi la muchiaincizala la frontali, cu rondele de
stopuriocluzaleatasateaculuisau cu pensadentara cu care se scoateacul din canal
. Se scoateaculsi se compara cu lungimeafixatapeimaginearadiologicasi cu lungime
amediecunoscuta a canalului. Dacaaceste date corespund ,inseamna ca s-a stabilit
corectlungimeacanaluluisi se noteazapefisa in mm ,dupamasurarea cu rigla. La plu
riradiculari se consemneazalungimeacanaluluipentrufiecareradacina in parte.
Metodaclinico-radiologica - pentru o determinareprecisa ,s-a recurs la efectuare
aradiografiei cu un ac pe canal. Pentru a obtinelungimeacorecta a canalului ,se
scade din lungimeamasurataperadiografie a acului din canal 1 mm, distantacecores
pundeeroriiprinmodul de expunere a filmului.Sefixeazastoperulla lungimeaastfelst
abilitasi se executa o nouaradiografie ,ce ne vaarata cu exactitatezona de const
rictieapicala.
In parodontiteapicalecronice cu rezorbtiipatologice ale procesuluiapical ,cudesf
iintareaconstrictiei
apicale) ,varfulaculuidepasesteaceastazona. De aceea ,sestabilestelungimeaacului
in raport cu
"apexul radiologic" de peradiografiapegol, apoi se introduce dinnouaculpe canal
si se realizeaza o nouaradiografie care ne aratasediul real al zoneiapicale.
Radiografia cu sondabimetalicaKuralt se face prinintroducereape canal a uneisond
ebimetalice ,compusadintr-un ac cu inelemicidintr-un alt metal ,dispuse la dista
nte de 1 mm. Peradiografiaobtinutase citeste nr. segmentelor de opacitatediferi
ta de la portiuneaapicalapana la coroana. Adunandmilimetriicereprezintafiecarese
gment ,sestabilestelungimea de lucru.
Metoda cu grilaeste tot o metodaradiologica ;pestefilmuldentar se aplica o grila
metalica ,constituita
dintr-oreteamilimetrica. Filmul cu grila e introdus intra
Metodeelectronice - metodele de masurare electronica suntfrecventutilizatedatori
taprecizieilor (95-98%). Metoda se bazeazapecorelatiadintrevaloarearezistenteiel
ectriceintreun instrument introdus in canalulradicular si un electrodaplicatpemu
coasaorala. Valoarea e constanta (6500 ohmi) si e folosita in determinarealungim
iicanalului radicular. Acurateteadeterminarii e influentatanegativ de prezentaun
eisolutii de sterilizatcanalul ,existentaunuiapex deschis ,utilizareaunor ace Ke
rr cu diametrumaimic de 0.15.
Aparate de masurare electronica existente in uzulstomatologic :
-aparateanalogice (Endometer ,Dentometer)
-aparateaudiometrice (Sono-Explorer ,Neosono M.) ,care emit un semnalsonorcandat
ingzonaapicala
-aparatedigitale (Neosono D)
-aparate de inaltafrecventa (ultrasonice) care necesitasondespecialeintracanalic
ulare
-aparat de vizualizatendodontiul (Radio-viziograful)
63. Lungimea optima de lucru in largirea canalelor radiculare

?????????????????????????????????????
64.Determinarea calibrului constrictiei apicale
????????????????????????????????????????
65???????????????
66.Principiile mecanice ale largirii canalelor
-preparatia sa includa forma initiala a canalului(sa nu ramana zone pe pereti ne
preparate)
-constrictia apicala sa nu fie modificata
-forma preparatiei canalului sa fie din ce in ce mai ingusta mergand spre apex
-forma finala a preparatiei sa fie conica
TEN RULES TO FOLLOW
1) Do not begin endodontic therapy unless a recent and
up-to-date preoperative radiograph is available.
2) The instruments must always be precurved and
equipped with a directional rubber stop.
3) Do not begin to work to the foramen, without ?rst
havingradiographically ascertained the position
of the instrument in the canal.
4) The endodontic instrument does not work for itself,
but prepares the canal for the following instrument.
5) All endodontic instruments work on withdrawal,
arriving where the canal will accept them: Take
what the canal will give you!
6) In multirooted teeth, one always performs the cleaning
and shaping of one canal at a time, always starting from the easiest.
7) Each root canal deserves a series of new instruments.
8) The instruments working length must always be
checked electronically ?rst and then radiographically:
never take an X-ray without consulting a reliable electronic apex locator.
9) It is advisable not to trust one s tactile sense.
10) Never progress to the next step unless the preceding step has been completed
.
67.Strategii de baza ale largirii canalelor
- debridareasiinstrumentarea (largirea) canalelorradiculare are urmatoareleobie
ctive:
ndepartarea pulpei radiculare
crearea accesului pentru irigarea cu solutii dezinfectante a ntregului sistem end
odontic
crearea spatiului necesar tratamentului medicamentos si a obturatiei de canal
mentinerea integritatii structuri iradiculare
- instrumentareacanalelorradicularepoate fi realizata manual sirotativ, conform
maimultortehnici
- indiferent de tehnica de instrumentareutilizata, ceamaiadecvataformafinalaobt
inutanurma
preparatieiesteceaconica
- diametrulcanalului radicular trebuiesa fie n final minim la nivelulstopului ap
ical si maxim la
nivelulorificiului de emergenta al canalului radicular
- ndepartareadentineiradicularetrebuierealizata centric, faradeci a modificaanat
omiainitiala a
canalului, curburileacestuia, diametrulconstrictieiapicalesilungimea de lucrusta
bilitainitial
- instrumentareacanalelorradicularetrebuieobligatoriunsotita de lavajeendodontic
e cu solutii de

irigare, indiferent de tehnicilemanualesaurotativeutilizate; ncanaleleradicularet

rebuiesa fie
permanentprezentasolutia de lavajpe tot timpulinstrumentarii
- tratamentulmedicamentos se aplicancadrultehnicii de extirparevitalansituatiaimp
osibilitatiirealizariiobturatiei de canal naceeasisedinta

68.Criteriile urmarite in largirea apicala

-introducerea acului in canal se face pasiv numai retragerea fiind activa
-reintroducerea acului in canal se face de fiecare data in alt punct al circumfe
rintei acestuia pt
a realiza o largire circumferentiala
-conformarea canalului va fi uniforma cu o conicitate continua
?????????????????????????????????
69.Reguli de baza ale largirii canalelor
(ca la 59)
70.Tehnica de largire a canalelor prin reaming
-miscarea de reaming consta intr-o rotatie de 90 grade in sensul acelor de ceaso
rnic urmata de retragere
-se utilizeaza in special ace kerr tip burghiu(reamere)
-aceasta tehnica permite controlul diametrului preparatiei
Reaming is an ef?cient method of enlargement and debridement of the endodontic c
avity preparation.As previously mentioned by Berutti and others, however,endodon
tic instruments used in a reaming modality, rapidly transport the endodontic cav
ity preparation toward the inner wall of the curve of the root canal system. Thu
s, reaming alone is contraindicated. When reaming is used alternately in conjunc
tion with ?ling, as described by Schilder, a more ideal shape may be created.
71.Pilire circumferentiala
-consta in miscari de du-te vino de amplitudine 2-3mm apasand circular pe toti p
eretii canalului radicular
si indepartand uniform din stratul de dentina
-se face cu ace kerr de tip pila(file)
! + ce e la 68
Although ?ling is an indispensable methodology inendodontic cavity preparation,
there are few discussions or descriptions of the actual technique of ?ling itsel
f. Ingle discussed manipulation of ?les in the pattern of a Maltese cross, while
other descriptions are more simplistic. The objective of any ?ling technique sh
ould include a purposeful motion that cleans and enlarges the endodontic cavity
space harmlessly, while maintaining the natural pathway of the space. This exerc
ise should be comparable to ?ne sculpture, where small amounts of material are r
emoved incrementally until the desired result is achieved. This, then, would dic
tate that the motions of the instrument should be harmonious push-pull strokes w
ith relatively short, i.e., amplitudes in the realm of 1-3 millimeters. An attem
pt should be made to engage all the walls of the canal circumferentially. Howeve
r,tooth structure should be removed preferentially from the outer wall of the cu
rve of the root canal system to gain the straightest possible access to the fora
men. The plane or the long axis of the stroke is altered continuously throughout
the procedure and is determined by the operator as he attempts to ful?ll the re
quirements of an ideal model.
72.Semnificatia si tehnica recapitularii in largire manuala a canalelor
-pt a evita formarea de praguri este obligatorie verificarea permeabilitatii can

alului radicular pe
toata lungimea de lucru respectiv recapitularea cu acul initial
-dupa fiecare ac se realizeaza controlul permeabilitatii pe toata lungimea de lu
cru a canalului
-aceasta manevra numita recapitulare se face cu un ac cu un nr inferior
fata de ultimul pana se ajunge
la acul master iar dupa ce incepe telescoparea(retragerea cu 1 mm), cu a
cul master pana la nivelul stopului apical
+ mai citeste la 484
73.Tehnica telescoparii regresive(step-back)
-largirea se realizeaza sub forma de telescop
-acesta tahnica este recomandata tratamentului canalelor cu o curbura usoara spr
e moderata
-primul ac care se introduce pe toata lungimea de lucru sn ac initial
-apoi cu ace consecutiv mai mari(cu 2 pana la 5 marimi) acului initial se config
ureaza segmentul apical
-se realizeaza stopul apical
-ultimul ac care s-a utilizat pe toata lungimea de lucru se numeste ac master
-urmatoarele instrumente se aleg in ordine crescatoare la fiecare ac superior ca
dimensiune
lungimea de lucru se scurteaza cu 1mm(aceasta retragere se face pana la 4-5mm d
e stopul apical)
-dupa fiecare ac se realizeaza controlul permeabilitatii pe toata lungimea de lu
cru a canalului
-aceasta manevra numita recapitulare se face cu un ac cu un nr inferior
fata de ultimul pana se ajunge
la acul master iar dupa ce incepe telescoparea(retragerea cu 1 mm), cu a
cul master pana la nivelul stopului apical
-se va face constant lavajul si recapitularea
-ultimul ac se numeste ac final
Tehnica step back este recomandata in tratamenul mechanic al canalelor radicula
re cu o curbura usoara spre moderata.
Se incepe cu prepararea regiunii apicale a canalului, pana la constrictia apical
a, care se largeste in functie de calibrul natural al acestuia, de obicei pana l
a un ac Kerr cu doua numere superioare celui cu care s-a stabilit lungimea de lu
cru. De exemplu, daca odontometria( lungimea de lucru) s-a efectuat cu un ac Ker
r 15, largirea portiunii apicale se va face pana la acul 25 inclus, iar acele re
spective se utilizeaza simultan pe toata lungimea de lucru stabilita prin odonto
metrie.
In continuare, trecandu-se la un ac Kerr cu un numar superior se scurteaza cu 1
mm lungimea de lucru. La fel se procedeaza pentru acul urmator, a carei lungime
de lucru va fi deci cu 2 mm mai scurta decat lungimea initiala stabilita prin od
ontometrie s.a.s.m.d pana la ultima marime( pana cand lungimea de lucru devine cu
4-5 mm mai scurta decat lungimea stabilita prin odontometrie)
Ca sa evitam formarea pragurilor se revine de fiecare data cu acul cu care s-a e
xecutat tratamenul mecanic al portiunii apicale, dup ace am folosit un ac Kerr c
u numar superior
Tehnica telescoparii regresive(step back) este mai greu de aplicat pe canalele c
u curbura mai accentuate, totusi daca dorim sa pastram pricipiul prepararii trid
imensionale, trebuie sa recurgem la o tehnica speciala de piliere, la ace cu var
ful netaietor si la instrumentar de canal mai flexibil.
74.TH telescoparii progresive step down/crown down
Tehnica step down, presupune o preparare telescopata care proneste din portiunea
coronara a canalelor. Metoda consta in largirea si evidarea initiala a portiuni
i coronare, continuandu-se prin coborarea in trepte telescopate spre apex. Instr
umentarul de mana este utilizat in ordinea inversa fata de tehnica regresiva, de

screscator.
Aceasta metoda prezinta o serie de avantaje cum ar fi:
-accesul rectiliniu spre portiunea apicala
-diminuarea interferentelor mecanice dentinare de pe peretii canalelor radicular
e in cele 2 treimi coronare
-posibilitati superioare de spalaturi endodontice datorita largirii accentuate a
treimii coronare a canalelor
- reducerea pericolului acutizarii in tratamenul gangrenei pulpare prin pistonar
ea transapicala a rumegusului deninar infectat.
75.TH fortelor compensate
-in tratamentelor cu curbura accentuata
-se folosesc ace pila Flex R se introduc pe toata lungimea de lucru si se rotesc
90 grade in sensul acelor aplicand
usoara presiune in sens apical
-a doua rotatie se face in sens invers de 120-360 cu presiune in directie apical
a
-acul se angajeaza in dentina avand o actiune de taiere
-a treia miscare este este din nou o rotatie in sensul miscarii de reaming pt a
incarca detrisulul care apoi va fi indepartat
-prima miscare este de pozitionare iar cea de-a doua este activa
-se pot utiliza si ace kerr reamer sau file
-este o metoda eficienta dar trebuie combina cu metoda pilirii
-tehnica permite largire suficienta pana la nivelul constrictiei
76.Tehnica de largire a canalelor prin evitarea curburii interne (Abou-Rass)
Metoda de largire prin evitarea curburilor interne a fost propusa de Abou-Rass p
entru prepararea canalelor curbe.
In practica aceasta tehnica ar trebuii sa fie mereu utilizata in prepararea cana
lelor molarilor, atat superior in special canalul meziobucal cat si inferior pe
mezial, ale caror radacini mereu prezinta o concavitate bucolinguala pe suprafat
a distal.
In practica aceasta tehnica consta in prepararea endodontia pe partea externa a
curburii.
Scopul aceste tehnici este de a se lucre cat mai departe de zonele subtiri ale c
analelor, astfel se va prepara portiunea mai groasa fara riscuri
In radacinile mai putin curbe, canalul este pozitionat central, astfel grosimea
buccolinguala si meziodistala are aproximativ aceeasi grosime. In schimb la rada
cinile curbate, canalul nu este situate central si este mai apropiata de zona in
terna. Asftel medical dentist trebuie sa actioneze instrumentarul pe partea unde
dentina are o grosime mai mare si este mai indepartata de bifurcatie
???????????????????
77.Largirea cu PRO TAPER
Sistemul permite prepararea inclusive a canalelor curbe, prin flexibilitatea lor
, instrumentele pot ramane in pozitie central in canal.
Sistemul Protaper are urmatoarele caracterisiti:
-forma originala( prezinta conicitati diferite la nivelul fiecarui instrument, r
espectand princpipiul corono-apical)
-inclinarea diferita si in unghiuri variabile a spirelor ce cresc considerabil c
apacitatea de sectionare a acestora
-necesita utilizarea unui numar redus de instrumente care folosite in ordinea lo
r succesiva, permit o preparare corecta si rapida.
Aceste set de instrumente este format din urmatoarele tipuri de freze:
-Freze pentru preparare (Shaping Files):
Shapping File 1- utilizat pt prepararea treimii coronare
Shapping File 2- utilizat pt prepararea treimii medii
Shaping File auxiliary
se foloeste in cazurile unor canale scurte, inlocuindu-le
pe cele enumerate mai sus.

-In treimea apicala se folosesc freze pt finisare numite Finishing Files:

Finishing file 1- caracterzat printr-o conicitate de 7% iar varful este de 20/10
0
Finishing file 2- conicitea 8% iar varful 25/100
Finishing file 3- conicitate 9% si un varf de 30/100
Aceste piese se folosesc cu ajutorul piesei unghi sau a pieselor unghi cu redact
or de viteza
Intrumentele se fabrica in 2 variante 21 si 25mm
78.Tehnica de largire hibrida a canalelor
??????????????????????????
79.Enumerarea erorilor la largire
-fenestarea
-blocajul
-cai flase
-transpozitie apicala
-perforatiile
80.+ 81.Hemoragia nedodontica diagnostic tratament
Cauze
-locale-perforatie interradiculara,cale falsa radiculara,apex larg deschis la ti
neri,apex largit excesiv in timpul tratamentului mecanic,traumatizarea parodonti
ului cu acele de canal,insuficienta indepartare a pulpei la extractie
-generale-boli sanguine(hemofilia),insuficienta hepatica cu tulburari de coagula
re,cauze fiziologice(menstruatia)
Tratament
-se incearca hemostaza cu perhidrol sau acid tricloracetic.Daca nu se reuseste s
e poate lasa o mesa simpla sterila sau cu un antispetic usor pt 24-48 ore
-se trece la obturarea canalului daca nu mai exista sangerare
82.Generarea fenestratii in cursul tratamentului endodontic.DIagnostic.Tratament
Fenestrarea este un incident care poate aparea in timpul tratamentului endodonti
c in apropierea zonei de furcatie radculara pe radacinile mezio-vestibulare si/s
au palatinale ale molarilor superioari si pe radacinile meziale ale molarilor in
feriori
Cauzata de
-utilizarea de th le lucru incorecte, folosirea unui instrumentar necorespunzat
or
Consecinta acestui accident este deviatia de la anatomia radiculara prin subtier
ea peretelui intern al curburii cu o eventuala perforare in portiunea medie si c
oronara a canalului
Fenestrarea este o perforatie lunga,verticala,ce apare in special in portiunea m
ijlocie a canalului creeata de o prelucrare excesiva a peretelui intern al canal
ului curb
Fenestrarea se manifesta prin aparitia unei hemoragii spontane intr-un canal usc
at anterior si chiar o sensibilitate pe care pacientul o resimte brusc.Se eviden
tiaza prin aplicarea unui con de hartie in canal care va confirma localizarea pe
rforatiei
Diagnosticul de certitudine se pune cu apexlocatorul, imcroscopul operator,endos
copul etc
83.Fenestrarea Tratament
???????????????????????????
84.+85. Generarea clepsidrei in cursul tratmentului endodontic.DIagnostic Tratam
ent

?????????????????????????
86.Transpozitie apicala situatii clinice
Acest fenomen se caracterizeaza prin transformarea unei curburi apicale intr-o p
rtiune dreapta.Acele introduse intr-un canal curb au tendinta de a taia mai mult
in portiunea externa a unei curbe in zona apicala,aceasta determinand transpozi
tia formei initiale a canalului
Astfel formanenul apical va avea forma de lacrima si este transportat fata de po
zitia initiala
87.Transpozitia apicala diagnostic
Cel mai frecvent acest tip de problema conduce la un canal cu aspect de clepsidr
a avand anatomie inversata in treimea apicala
in conditiii in care acest accident are loc,sangerarea este mai mare
????????????????????????????
88.Transpozitia apicala Tratament
-se recurge la un meterial biocompatibil care sa creeze un stop apical pt a pute
a limita la nivelul spatiului endodontic,obturatia
-materialul optim este MTA-ul care se amesteca cu solutie anestezica sau ser fiz
iologic(obturarea zonei apicale cu MTA)
-condensarea pt a fi cat mai putin agresiva se poate face si cu un con de gutape
rca,flexibil calibrat
-se verifica radiologic pozitia MTA ului dupa care se aplica in canal un con de
hartie umezit sau o buleta de vata umezita la niv camerei pulpare,pt a asigura u
miditatea interna a cnalului de care are nevoie MTA-ul pt a face priza
-la etapa urmatoare se indeparteaza obturatia provizorie,buleta de vata si conul
de hartie, zona apicala trebuie sa fie dura.
89.??????????????????????
90.???????????????????????
91.???????????????????????]
92.???????????????????????
93.??????????????????????
94.?????????????????????????
95+96.Blocaj apical. DIagnostic+Tratament
-miscarile verticale realizate cu ajutorul instrumentelor endodontice in interio
rul canalelor radiculare imping tesutul pulpar si esturile de edentina spre apex
unde poate devenii compact si determina blocaje ale canalului radicular impiedi
cand o buna permeabilizare a acestuia
-combinarea repetata a unei irigari abundente a canalului cu recapitularea acelo
r endodontice de calibru mic este metoda de electie pt a prevenii formarea unui
dop format din resturi de dentina si tesut pulpar
Tratament
-trebuie sa se asigure un traiect direct,rectiliniu
-se inroduce un chelator pe canal
-apoi se introduce un ac file de 10 si se fac miscari de pistonare de mica ampli
tudine\
-cu rabdare si reluand manopera precum verificand si radiologic nielul la care s
e afla acum se poate depasii dopul existent
97.+98. Foramrea pragurilor DIAGNOSTIC+TRATAMENT
Pragul este definit ca o iatrogenie produsa prin realizarea unei platforme la ni

velul peretelui extern al curburii,facand dificila sau chiar imposibila inainta

rea catre apex pe o radacina permeabilizata anterior
Identificarea si depasirea unui praf poate fi realizata cu ajutorul unui ac subt
ire cu o curbura diferita la varf astfel incat o miscare de usoara rotatie a acu
lui combinatata cu o miscare de ciocanire poate ajuta adesea la avansarea instru
mentarului si depasirea pragului
Th de abordare a pragurilor
-ele pot fi depasite folosind aceeasi tehnica ca si in cazul blocajelor
-canalul este umplut cu EDTA si cu ajutorul acelor fine ISO 8 sau 10 printr-o mi
scare in sensul acelor de ceasornic fara a forta se incerca eliberarea resturilo
r de dentina de la nivelul blocajului.Cand permeabilitatea este recastigata, se
instrumenteaza un dute vino 1-2 mm de cateva ori
-dupa ce s-a retra acul dinc anal se iriga abundent cu hipoclorit de NA
99-104.Calea falsa in treimea coronara medie si apicala DIagnostic Tratament
Caile flase(perforatiile) pot survenii pe suprafetele laterale externe ale dinti
lor frontali datorita necunoasterii inclinarii anatomice ale radacinilor acestor
a in raport cu coroanele lor,in cazul in care trepanarea la locul de lectie se e
fectueaza perpendicular pe suprafata orala si se mentine aceasta directie
Cauze:
-foratrea cu acele Kerr in scopul desfiintarii pragurilor
-folosirea de ace Kerr prea groase pt desfiintarea pragurilor
-insuficienta deschidere a camerei pulpare,acul se introduce curbat,varful luand
alta directie decat cea endocanaliculara
-existenta de canale curbe,se insista cu ace Kerr inflexibile(numere mai mari de
20) care,in loc sa urmeze traseul endocanlicular curb,patrund drept in masa den
tinara,creand o cale falsa
-folosirea instrumentelor rotative de canal,ace,freze care pot duce la crearea d
e cai false radiculare
Semne clinice:
-pacientul simte o senzatie de intepatura la oa adancime a canalului care nu cor
espunde cu lungime medie a radacinii
-aparitia hemoragiei abundente si foarte greu de stapanit
Tratament(depinde de localizarea caii false):
-pt caile false in portiunea incipienta a canalului si cea medie se poate incer
ca,dupa o hemostaza corecta,obturarea cu cement ionomer de sticla cu ajutorul ac
ului lentulo
-pt caile false din regiunea apicala se poate incerca,la dintii la care conditi
ile topografice pemit,rezectie apicala.
-de asemenea indifferent de localizarea caii radiculare false se poate recurge
la una dintre intreventiile chirurgicale:
-amputatie radiculara
-extractie cu replantare
-de multe ori,dintele este compromise si trebuie sa recurgem la extractie
Caile false radiculare n treimea medie ?i n treimea apicala
Semne clinice
-pacientul simte o senza?ie de n?epatura la o adncime a canalului care nu corespun
de cu lungimea medie a radacinii
-apari?ia hemoragiei abundente ?i foarte greu de stapnit
Tratamentul (depinde de localizarea caii false):
-pt. caile false n por?iunea incipienta a canalulu ?i cea medie se poate ncerca, d
upa o hemostaza corecta, obturarea cu cement cu ionomeri de sticla, cu ajutorul

acului Lentullo
-pt. caile false din regiunea apicala se poate ncerca, la din?ii la care condi?ii
le topografice permit, rezec?ie apicala
-indiferent de localizarea caii radiculare false, se poate recurce la une din in
teven?iile chirurgicale:
-amputa?ie radiculara
-extrac?ie cu replantare
-extrac?ie
105+106.- Fracturarea instrum. endo. n canalul radicular. Diagnostic ?i tratament
Diagnostic:
Controlul instrumentului (lipsa fragment)
Examen radiologic (precizeaza nivelul la care s-a rupt localizat fragmentul)
Tratament: extragerea fragmentului rupt
Daca instrumentul (ac Kerr sau ac Lentullo) proemina n camera pulpara
ndepartare c
u o pensa sub?ire; bra?ele pensei se insinueaza cuprinznd fragmentul de ac sub ni
velul extremita?ilor sale libere (extragere dintr-o singura mi?care, vertical)
Daca fragmentul rupt se afla n por?iunea proxim. a canalului, dar nu proemina n ca
mera pulpara: largire canal n jurul sau (freze sferice) pna ce aculpoate fi apucat
cu o pensa foarte sub?ire.
Daca fragmentul rupt nu este puternic fixat: extras cu ace tire-nerfs
Daca acul Lentullo s-a rupt n 1/3 coronare a canalului ?i nu poate fi extras, se
poate lasa pe pe canal daca este steril?i daca se poate face tratament mecanic ?
i obturarea canalului, pe lnga fragmentul obturat pna la apex.
Daca fragmentul rupt este situat n por?iunea mijlocie a canalului
Mijloace chimice: dizolva fragmentul sau l fac friabil sau largesc canalul prin d
ecalcifiere: acid azotic 50%, apa regala sau iodura de potasiu 25% care produce
ruginirea acului pe canal.
Rezec?ia apicala cu obturarea retrograda
Daca fragmentul rupt este situat apical
Rezec?ie apicala
Radiculotomie
Extrac?ie asociata cu replantare
107+108.Largirea traumatica a apexului DIAG TRAT
???????????????????????????????????????
109.Inspectia canalelor radiculare
????????????????????????????
110.Preevazarea canalelor radiculare
Pt creearea accesului rectiliniu in segmentul coronar al canalului radicular sun
t necesare frezele Gates cu care se realizeaza preevazarea
Preevazarea consta intr-o largire strict concentrica a canalului in treimea coro
nara a acestuia sau pana la prima curura.
Aceste freze se utilizeaza cu miscari de pensulare in retragere pe peretele opus
furcatiei
In final peretii laterali ai cavitatii vor fi evazati spre lateral si finisati c
u ajutorul unei freze diamantate cu granulatie fina astfel incat orificiiile ca
nalelor radiculare sa fie vizibile cu ochiul liber in interiorul cav de acces,fa
ra aj oglinziiorificiile canalelor radiculare sa fie vizibile cu ochiul liber fa
ra aj oglinzii
111.creearea accesului la incisivul sup

-ca de acces va avea o forma triunghiulara la pacientii tineri

-cav va fi orientata cu vf spre cingulum si baza incizal\
-trepanarea dintelui la locul de electie se executa cu freza sferica de turbina
dispusa perpendicular pe sup dintelui
in treimea medie a dintelui si supracingular
-freza dupa ce a patruns in interior 2-3 mm ea va fi orientata in axul dintelui
-lupa localizarea canalului cavitatea se va extinde cu o freza diamantat mica as
tfel incat sa ia forma triunghiulara
112.Incisivul lateral
-la fel ca ala de sus
113.Caninul superior
-cavitatea de acces are forma ovoida cu diametrul mare incizo-gingival fiind sit
uata in cetrul fetei palatinale
si supracingular
-se vor pastra aceleasi regului de orientare a freizei cala incisivi
114.Primul premolar superior
-cel mai frecvent au 2 canale situate sub cuspizi
-cavitatea de acces are forma ovoida pe directie vestibulo-palatinala fiind situ
ata pe mijlocul santului central
115.Premolarul 2 maxilar
-are cel mai des 1 canal dar poate avea si mai multe
-cavitatea de acess este la fel
116.Molarul 1 superior
-cavitatea de acces are forma triunghiulara fiind situata in jumatatea meziala a
dintelui cu baza cate vestibular
si varful spre palatinal
-indicat sa se pastreste creasta transversla de smalt
-canalul meziovestibular se afla sub cuspidul mezio vestibular
-canalul disto vestibular se fla este situat distal si usor palatinal fata de
-poate exista si MV2 care se afla situat in-trun punct situat pe linia care unes
te MV1 si canalul palatinal si la acest punct vine
perpendiculara linia din canalul DIsto vestibular
-canalul palatinal este cel mai mare si este situat sub cusp mezio-palatinal
117. Molarul 2 superior
-e la fel ca primul dar de dimensiuni mai mici si radacinile pot fuziona
118.Molarul 3 sup
-morfologia acestui dinte este complexa si necesita o atenta analiza a radiograf
iei
-poate avea 1 2 sau cel mai adesea 3 canale
-cavitatea de acces va avea forma triunghiulara cand are 2 sau 3canale sau ovala
cand are 1 sg canal
119. Incisivul central inferior
-la pacientii tineri ca avea forma triunghiulara datorita coarnelor si la matur
i ovala deoarece coarnele sunt calcificate
-poate avea 1 sau 2 canale de aceea cavitatea de acces trebuie extinsa spre mar
ginea incizala si sub cingulum
-modul de realizare e la fel ca aia de sus
120.Incisivul lateral inferior
-e la fel ca si centralu doar ca e putin mai mare dar in rest e la fel si poate
avea 1 sau 2 canale adik la fel

121.Caninul inferior
-cavitatea de acces este ovoida situata in treimea medie a coroanei oe suprafata
linguala
-dupa creearea acesului este indicata explorarea portiunii linguale deoarece poa
te prezenta 2 canale
122.Primul premolar inferior
-ei pot prezenta 1 2 sau chiar 3 canale care se divid si se unesc in interiorul
radacinii
-cusoudul vestibular este mai mare si cel lingual mai mic
-cavitatea de acces are forma ovoidala cu directie vestibulo orala si pozotionat
a vestibular in raport cu foseta centrala
123. Premolarul 2 inf
-cavitatea de acces este ovoida cu directie vestibulo linguala si pozitionata ce
ntral
-cuspidul lingual al astuia poate fi mai proeminent decat al primuia
121.Primul molar inferior
????????????
122.-126.??????????????
127.e facut mai devreme