7 Al doilea molar superior. Anatomia interna.

Modalitati de numerotare

-Copia mai mica a primului premolar

-Radacinile sunt mai apropiate mai putin divergente si in general mai putin curbe

-Existenta celui de al 4 lea canal e de 2 ori mai mica decat la primul molar

8 Molarii de minte superiori. Anatomia interna. Modalitati de numerotare

-Morfologia acestui dinte poate prezenta variatii individulale foarte diferite

-De aceea tratamentul endodontic este contraindicat pe un asemenea dinte

-Daca din motive protetice este necesar tratamentul acestui dinte este necesara o radiofgrafie facuta inainte inceperii
tratamentului pt orientare asupra numarului radacinilor si canalelor

9 10 Incisivul central si lateral inferior. Anatomia interna. Modalitati de numerotare

-In general au un singur canal drept usor de tratat

-Apare destul de frecvent o divizare a canalului catre mijlocul sau 2/3 apicala intr-o ramura vestibulara si una linguala

-Existenta unui canal secundar poate fi cauza esecurilor in terapie

-Poate prezenta si 2 canale separate pana la apex (1,3%)

11 Caninul inferior. Anatomia interna. Modalitati de numeroare

-Coroana , radacina si camera pulpara seamana cu elementele corespunzatoare de la caninul superior

-Dimensiunile sunt mai mici

-Canalul poate prezenta 2 brate

12 Premolarii inferiori. Anatomia interna. Modalitati de numerotare

-Contrar premolarilor superiori , cei inferiori au caracteristicile caniculare si pulpare foarte asemanatoare

-In mod normal au o singura radacina si un singur canal

-Cateodata se separa in 2 ramuri care in aproprierea apexului se reunesc

-2 canale apar mai frecvent la primul premolar

13 14 Primul si al doilea molar inferior. Anatomia interna. Modalitati de numerotare

-De obicei acesti dinti au 2 radacini una meziala si una distala

-Radacina distala este mai mica si mai rotunjita decat cea meziala

-Dispozitia cea mai frecventa este aceea cu 3 canale(2M , 1D)

-Ca si la molarii superiori este important sa cautam al 4 lea canal

-Camera pulpara este mai larga in mezial decat in distal

15 molarul de minte inferior anatomia interna modalit de numerotare

17 Anamneza pacientului . Antecedente patologice generale

-Pot exista unele boli generale care contraindica sau fac necesare unele masuri speciale pentru realizarea tratamentului
endodontic

- Exemplu: bolile cardiovasculare(HTA),alergiile, bolile de sistem, hepatice renale

-Este bine sa folosim un chestionar imprimat pt nu a uita una sau alta dintre bolile importante

-Uni pacienti necestita tratamente cu antibiotice curativ sau preventiv

-Alti pacienti pot fi purtatori de boli infectioase(hepatite, herpes,SIDA)

-Trebuie sa cunoastem inainte de efectuarea anesteziei daca pacientul urmeaza unele tratamente medicale pe cale
generala ( Atentie la anticoagulant!)

18.Anamneza pacientului. Antecedente patologice dento-parodontale

Este important de cunoscut :

Tratamente anterioare care ar fi putut afecta vitalitatea pulpei dentare
Traumatisme la nivel facial sau dentar
Tratamente ortodontice sau parodontale
-Durerea ste simptomul cel mai des semnalat pt diagnostic
-Este important sa se permita pacientului sa explice principalele lui probleme
-Important de semnalat este factorul timp( debutul durerii, durata acesteia ,repartitia ei
ziua/noapte)
-Localizarea durerii daca poate fi indicat dintele(localizata) sau regiunea ( nelocalizata
Obiectivul anamnezei dento-parodontale este de a determina :

De ce pacientul s-a recat la stomatolog.

Daca pacientul a avut recent un tratament dentar care ar putea influenta conditia pulpei dentare.
Cand au inceput problemele
Daca exista factori care infuenteaza pozitiv sau negativ problema lui de exemplu caldura,rece,presiune sau
masticatie.
Care este frecventa problemei
Daca exista sangerarea sau prezenta de puroi la nivelul gingiei
Daca exista mobilitate dentara crescuta.
Eventuala existenta durerii :
a)Daca exista durere trebuie stabilit unde este localizata (daca pacientul poate identifica area dintelui
responsabil sau daca durerea este difuza)
b)Originea durerii (daca durerea este spontana sau provocata)
c)Daca simptomele durerii pot fi reprodusi
d)Caracterul durerii : (acut,bland,pulsatil)
e)Durata durerii (continua sau intermitenta)
f)Daca durerea este influentata de postura (durere in timpul serii cand pacientul este culcat)

19 20. Examenul clinic subiectiv si obiectiv al pacientului in endodontie

Se evalueaza simetria faciala.Asimetria fetei poate indica edem de origine dentara sau poate fi consecinta unui
traumatism.In timpul examinarii extraorale se cauta fistule cutanate.
Cu ajutorul unei oglinzi dentare si unei sonde dentare se efectueaza examenul intraoral al tesuturilor moi si duri.

In examinarea tesuturilor moi se cauta:

Leucoplachia
leziuni canceroase si precanceroase ale cavitatii orale
fistule
tumefierea tesuturilor sau eriteme
cicatrici sau semne de chirurgie periapicala antecedenta

Trebuie evaluate integritatea dentitiei si calitatea igienei orale a pacientului.

Inaintea examinarii a tesuturilor dure dentare trebuie sa se usuce coroanele dentare cu ajutorul unui aspirator
chirurgical.Se cauta :

carii
eventuale discoloratii ale coroanelor dentare
conditia lucrarilor stomatologice antecedente.
Prezenta crepaturilor si fisurilor dentare.

Daca se suspecteaza o leziune parodontala sau o leziune mixta parodontala-endodontica , atunci este necesara si
folosirea unei sonde parodontale.

Percutia :

Testul percutiei determina prezenta unei inflamatiei la nivelul ligamentelor parodontale,dar nu da informatii despre
sanatatea pulpei.Acest test poate fi folosit la diagnosticarea unei parodontite apicale acute,care este cauzata de
inflamatie pulpara ,trauma ocluzala sau boala parodontala.

Percutia se efectueaza in primul rand usor cu indexul maiini drepte (incepand mereu de la dintele cel mai putin
suspect pentru a nu speria pacientul)

Apoi se efectueaza percutii cu manerul oglinzii dentare pe fetele ocluzale,vestibulare si linguale.Percutia usoara unui
dinte afectat de un proces inflamator la nivelul ligamentului parodontal o sa provoace durere la pacient iar
stomatologul o sa auda un sunet caracteristic cracat- .

Un raspuns pozitiv la examenul percutiei este semn cert unui proces inflamator care cuprinde si spatiul parodontal.

Un raspuns negativ totusi nu este un semn cert de sanatate pentru ca inflamatia periapicala cronica este
asimptomatica.

Examenul percutiei este contraindicat in cazul in care se suspecteaza fracturi sau fisuri dentare.

Palparea :

Examinarea prin palpare consta in aplicarea unei presiuni digitale usoare pe tesuturile moi ale cavitatii orale.

Cu indexul mainii drepte se aplica o presiune usoara pe area suspecta cu o miscare rulanta.Astfel ariile dureroase
pot fi identificate din cauza raspandirii a inflamatiei de la ligamentul parodontal la periostul adiacent.

Testul este cel mai eficient atunci cand se efectueaza simultan si la dintele respectiv al hemiarcadei opuse.
Manevra aceasta poate ajuta la depistarea unei parodontite apicale in faza incipienta.Este utila in delimitarea
marginilor ale arii inflamate (de exemplu un abces alveolar acut) si in localizarea punctului in care se va efectua
insertia bisturiului pentru incizia si drenajul exudatului purulent.

In cazul unui abces,manevra bimanuala poate evidentia daca tumefierea subiacenta este moale si fluctuanta.

Examinarea bimanuala se efectueaza pentru a investiga conditia limfonozilor submandibulari si cervicali.

In sfarsit palparea ne da informatii asupra:

- mobilitatii dentare

- prezentei unei fenestrarii apicale sau unei fracturi alveolare.

21 .Teste aditionale la examenul clinic obiectiv al pacientului in situatii de diagnostic dificil.

Teste termice

Testele termice ne dau cele mai concrete informatii in ceea ce priveste sanatatea sau gradul de inflamatie al
pulpei.Pacientii des acuza durere dupa schimbari in temperatura.O pulpa necrotizata sau inflamata raspunde foarte
diferit fata de o pulpa sanatoasa.Pulpa sanatoasa in mod normal este sensibila la stimuli termici si sensibilitatea
aceasta dispare repede dupa indepartarea stimulilor.O pulpa necrotizata sau inflamata pe de alta parte ori nu
raspunde deloc la stimuli ori raspunde in mod exagerat si prelungit.

Ca sa ajutam pacientul sa inteleaga deosebirea intre reactia fiziologica si ceea patologica este indicat sa efectuam
testul termic inainte la un dinte sanatos si apoi la dintele suspect.

Testul termic la cald se efectueaza incalzind o bucata de guttapercha pe o flacara si pozitionarea ei pe varful unei
spatule.guttapercha se incalzeste pana la nivelul in care este prea calda ca s-o atingem dar in nici un caz peste 65C.
Guttapercha incalzita se plaseaza pe treimea cervicala a fetei vestibulare,unde stratul de smalt este mai subtire.

*la dinti cu coroane de de aur folosim un disc de guma de lustruit la viteze mici care sa provoace caldura prin
atritie pe suprafata protezei*

*la dinti cu coroane de metalo-ceramice testul se face pe fata linguala a dintelui pe treimea cervicala unde de obicei
se gaseste o portiune de metal expus*

Testul termic la rece

Se efectueaza prin vaporizarea de clorura de etil pe treimea cervicala a dintelui sau pe un rulou de vata prins cu
pensa si apoi plasat pe dintele uscat.O metoda mai simpla este sa folosim bastoane de gheata

Raspunsul pulpei sanatoase la test la rece este acelasi cu raspunsul la cald.Pacientul n-ar trebui sa simta durere,doar
o senzatie moderata care cedeaza imediat dupa indepartarea stimulului.

Daca raspunsul pulpei este cu :

 durere care cedeaza greu chiar si dupa indepartarea stimulului,
durerea foarte acuta
sau
nici o reactie la test,
atunci pulpa nu este sanatoasa dar inflamata.Lipsa raspunsului ar putea indica o pulpa necrotizata sau un
raspuns fals-negativ din cauza calcificarii excessive,unui apex imatur sau un traumatism recent.

Testul electric
Testul se efectueaza cu un instrument care sa stimuleze electric inervatia pulpei.
Dintele de testat trebuie izolat cu rulouri de vata si uscat.
Instrumentul se pozitioneaza pe treimea cervicala a dintelui.
Contactul intre dintele si instrument trebuie facut printr-un gel conductor.
Instrumentul nu trebuie sa intre in contact cu gingia pacientului.

Raspunsul la test sugereaza prezenta sau nu a fibrelor neuronale , dar nu da informatii asupra starii irigatiei
sangvine a pulpei.De aceea testul acesta trebuie mereu combinat cu celelalte teste de vitalitate ale pulpei.
Prima senzatia a pacientului este foarte slaba.Poate fi descrisa ca o senzatie de intepatura usoara,sau de caldura
usoara.La un anumit punct pacientul simte durerea care incet devine insuportabila.
*testul electric trebuie evitat la pacienti purtatori de pacemaker. *

Test de cavitate
Atunci cand raspunsul celorlalte teste este dubios sau testele nu se pot efectua , (de exemplu atunci cand
dintele este total acoperit de coroane de invelis) ,se foloseste testul de cavitate,care este cel mai sigur dintre
toate si sterge imediat orice indoiala.

Testul se efectueaza pregatind o cavitate mica pe fata ocluzala a dintilor posteriori sau pe fata
palatinala/linguala a dintilor anteriori cu o freza sferica mica montata pe turbina,fara sa anesteziem pacientul.In
acest fel dupa ce patrundem grosimea protezei si a smaltului (daca a ramas ) si ajungem la dentina pacientul o sa
simta imediat o durere usoara.Durerea confirma vitalitatea pulpei.
Daca raspunsul la test este pozitiv cavitatea se obtureaza.Daca raspunsul este negativ,adica pacientul nu acuza
nici o durere nici atunci cand freza ajunge in camera pulpara atunci suspiciunea ca pulpa este necrotizata a fost
corecta.Cavitatea mica creata pentru test poate fi largita si transformata intr-o cavitate de acces.

Test de transiluminare
Transiluminarea cu fibre optice poate fi de folosi in giagnosticarea fracturilor sau fisurilor dentare.Iluminand
dintele lateral o linie mica intunecata reprezinta fractura.Pentru rezultate eficiente trebuie indepartate
restaurarile dentare preexistente.

Bite test( test de muscatura)

Este un test indispensabil pentru diagnosticarea corecta a fracturilor dentare.Pacientul este pus sa muste un
rulou de vata umezit cu o pereche de antagonisti pe rand.Manevra aceasta provoaca deplasari minime ale
fragmentelor , o intindere a proceselor odontoblastice si apoi o senzatie de durere.
 22 planul de tratament in caria simpla profunda

23 Planul de tratament in deschiderea acc a camerei pulpare

24 planul de tratament in inflamatiile pulpare acute reversibile:inflamatia acuta reversibila(pulpita acuta seroasa
partiala)

diag:durere spontana sau provocata dureaza de la cateva min la cateva ore

teste de vitalitate pozitve in secial la rece si curenti electrici

existenta unui proces carios fara deschiderea camerei pulpare si hipersensibilitate pe fundul cavitatii

67criterii de clasificare a patologiei pulpare(anatomo clinic si terapeutic)

sub 67 criterii de clasificare:inflamatii reversibile:hiperemia si inflamatiile acute seroase partiale

ireversibile:seroasa totala+purulentele partiale si totale +inchisele si deschisele

iar terapeutic:pulpa fara simptomatologie clinica

pulpa cu simptomatologie dar cu posibilitati reversibile

pulpa cu inflamatie ireversibila

pulpa necrozata

31 34 inflamatia pulpara acuta ireversibila, diagnostic si trat

Pulpita acuta seroasa totala-diagnostic pozitiv:

-se stabileste pe caracterul continuu , de mare intensitate a durerii, sensibilitate la percutie in ax, hipersensibilitate la
testele de vitalitate termice.

Pulpita acuta purulenta partiala-diagnostic pozitiv:

-caracter pulsatil al durerii, posibil de localizat

-exacerbarea la cald, diminuarea la rece

-prezenta picaturii de puroi la deschiderea camerei pulpare, urmata de exacerbarea si apoi reducerea durerii

-probe de vitalitate la rece si electrice pozitive la intensitati mai mari decat cele obisnuite.

Pulpita acuta purulenta totala-diagnostic pozitiv:

-caracter pulsatil al durerii, calmarre temporara prin lichide reci , teste de vitalitate reduse, sensibilitate la percutia in ax
si aparitia picaturii de puroi.

Tratamentul extirpare vitala. In cazul celei purulente totale se practica si un tratament medicamentos dupa metoda
aseptico-antiseptica.
32 35 infl pulpara cronica(pulpite cr inchise) diagnostic si trat

. Diagnostic pozitiv:

-se iau in considerare scaderea considerabila a vitalitatii la diverse teste de vitalitate la dintii cu procese carioase
profunde sau cu obturatii care nu intereseaza camera pulpara.

-existenta unei carii secundare sau a unei recidive de carie

-daca in cadrul acestei situatii trepa

narea exploratoare a peretelui de dentina pulpara evidentiaza insensibilitate , dar cu sangerare abundenta in momentul
lezarii pulpei , se pune diagnostic de pulpita cronica inchisa

Diagnostic diferential:

-pulpita cronica deschisa ulceroasa- camera pulpara deschisa, pulpa vizibila, ulceratii suprficiale

-necroza pulpara-raspuns negativ la teste de vitalitate , lipsa sensibilitatii la sondarea camerei pulpare , nu apare
sangerare

-pulpita cronica inchisa granulomatoasa-absenta procesului carios sau a obturatiei

-gangrena pulpara-camera pulpara deschisa , lipsa oricarei sensibilitati si sangerari, miros fetid

Tratament- extirpare vitala

33 36. infl pulpara cronica(pulpite cr deschise) diagnostic si trat

-lipsa durerii si aparitia ei in urmatoarele circumstante-inteparea pulpei cu sonda ce provoaca o durere vie

-existenta cariei profunde cu deschiderea camerei pulpare

-sangerarea la inteparea pulpei cu sonda si aparitia sensibilitatii numai la inteparea straturilor mai profunde

-raspuns pozitiv la teste de vitalitate numai la intensitati crescute ale excitantilor

-raspuns negativ la percutia in ax

Diagnostic diferential:

-pulpita cronica deschisa polipoasa-polip pulpar epitalizat sau neepitalizat si nu exista ulceratie

-neccroza si gangrena, in care la sondarea camerei pulpare si a canalelor pulpare nu apare sangerare si nici sensibilitate ,
teste de vitalitate negative

Tratament:- extirparea vitala sau devitala numai in cazul une contraindicatii de anestezie

37 clasificarea tratmentelor de conservare a vitalittii dintilor)Clasificarea tratamentelor de conservare a

vitalitatii dintilor
Metode de conservare totala a pulei dentare:coafajulindirect si coafajul direct
Metode de conservare partiala a pulpei vii sau mortificate :amputatia vitala(pulpotomia vitala),amputatia
devitala(pulpotomia devitala)
38 39 )Coafajul indirect intr-un singur timp(o singura sedinta)
Izolarea dintelui
Toaleta cavitatii
Uscarea cavitatii cu jet de aer
Aplicarea in cavitate a unei paste de hidroxid de calciu
Obturatie provizorie cu eugenat de zinc
Dintele este tinut sub observatie 7-10 zile dupa care se trece la obturatia definitiva daca semnele de hiperemie au
disparut iar pulpa isi mentine vitalitatea . in caz de esec se aplica alte metode terapeutice.
40 41)Coafajul indirect in dublu timp
Timpul 1-
Izolarea dintelui,
Toaleta plagii dentinare cu apa oxigernata si neofalina
Uscarea cavitatii cu jet de aer cald si cu bulete sterile
Aplicarea pe fund a cavitatii a pastei cu antibiotice care se aplica in doua moduri
a)cu spatula bucala sau cu o bagheta de sticla se ia o cantitate de pasta de antibiotice ce se depune in cavitate
.Cu un fuloar de ciment se intinde pasta pe fundul cavitatii intr-un strat de aprox.1mm grosime. Deasupra se aplica o
buleta de vata sterila care sa aiba volumul de aprox.1/3din vol.cavitatii.Totul se acopera cu eugenat de zinc ,asigurandu-
se etanseitatea pansamentului
b)pasta cu antibiotice se poate preleva cu ajutorul unei bulete sterile ,ce se introduce in cavitate ,asigurandu se
un contact intim al pastei cu fundul cavitatii.Daca volumul cavitatii permite se aplica deasupra inca o buleta de vata
sterila,care sa nu depaseasca1/3 sin vol.cavitatii.
Totul se acpoera cu eugenat de zinc ,asigurandu-se etanseitatea pansamentlui care se mentine in ambele situatii timp de
48de ore dupa care se trece la timpul2.
Timpul2-
Izolarea dintelui
Indepartarea eugenatului de zinc
Indepartarea buletei de vata indepartarea urmelor de pasta de antibiotice prin stergerea peretilor cu bulete sterile
umectate in neofalina
Uscarea cavitatii cu jet de aer cald
Aplicarea unei cantitati de pata de hidroxid de calciu ,in cavitate intr un strat de 1mm grosime
Acoperirea cavitatii cu eugenat de zinc avand grija sa nu se disloce prin presiune ,[asta sau hidroxid de calciu.

Se mentine pansamentul 7-10 zile timp in care se urmareste evolutia clinica . daca semnele de hiperemie au cedat si
dintele isi pastreaza vitalitatea se procedeaza la aplicarea obturatiei definitive coronare .Pentru aceasra se modeleaza in
eugenatul de zinc obturatia de baza ,dupa care se aplica obturatia definitiva coronara.In situatia in care obturatia
coronara se realizeaza cu materiale compozite, se aplica ciment fosfat de zinc ,sau CIS.peste stratul de eugenat de zinc
lasat ca obturatie de baza . Daca in intervalul de 7-10 zile durerile se exacerbeaza ,coafajul indirect se considera nereusit
si se recurge la alte metode terapeutice .
42 Coafajul direct. Indicatii . Protocol operator.

-Coafajul direct este metoda terapeutica de pansare a pulpei dentare descoperite cu o substanta izolnanta, neiritanta ,
cu actiune antiinflamatoare si dentinoneogenetica;

-Coafajul este indicat la dintii ce ofera accesibilitate si au valoare masticatorie;

-Coafajul se efectueaza la pacienti pana in 30 de ani;

-Coafajul se efectueaza la pacientii clinic sanatosi;

-Coafajul este indicat in deschiderile accidentare ale camerei pulpare ;

-Deschiderile accidentale ale camerei pulpare se realizeaza coafajul direct intr-un timp(pag140 ), pe cand in inflamatia
incipienta a pulpei dentare se realizeaza coafajul direct in dublu timp;(pag141)
In indicatiile si contraindicatiile coafajul direct se tine cont de 2 grupe de factori:factorii generali si factorii locali.

A.Factorii generali:

-varsta pacientului-coafajul se indica la pacientii pana la 30 de ani,varsta de la care incep ,in general,metaplaziille
regresive ale pulpei dentare;

-starea generala a organismului-coafajul se efectueaza la pacientii clinic sanatosi;

-factorii de ordin social-posibilitatea pacientului de a se prezenta la controalele repetate in cadrul dispensarizarii;

B.Factorii locali:

-Coafajul este indicat la dintii ce ofera accesibilitate si au valoare masticatorie.Este contraindicat coafajul la nivelul
molarii de minte ,ectopici,dinti suprasolicitati,dintii ce vor fi slefuiti in scop protetic.

-Coafajul are indicatii majore in cariile ocluzale,mai putin recomandabil in cariile aproximale cu evolutie subgingivala si in
cariile cervicale.De asemenea este contraindicat in cariile distale ale molarilor secunzi superiori,deoarece atat accesul
cat si vizibilitatea sunt reduse.

-Volumul coroanei si al cavitatii-la dintii cu volum mic ,cavitatea nu va avea adancimea necesara pentru aplicarea celor
doua sau trei straturi de coafaj.

-Starea pulpei dentare.Coafajul este indicat in deschiderile accidentale ale camerei pulpare ,hiperemia preinflamatorie si
pulpita acuta seroasa partiala al carui debut nu a depasit 24 de ore.

Tehinica coafajului direct in deschiderile accidentale ale camerei pulpare.

-izolarea dintelui

-indepartarea salivei din cavitate cu bulete sterile

-hemostaza plagii pulpare prin tamponament usor cu bulete sterile sau bulete carbonizate

-degresarea peretilor cavitatii cu buleta imbibata in neofalina

-uscarea cavitatii cu aer caldut

Aplicarea pastea pe baza de hidroxid de calciu cu urmatoarea tehnica:pe o spatula bucala sterila se ia o cantitate de
pasta si se depune in cavitate,pe fundul acesteia.

Aceeasi operatiune se poate efectua cu un fuloar pe suprafata neteda sau depunerea prin pistonare a pastei din
seringa.Dupa depunere,cu un fuloar steril de ciment se aplica pasta cu multa grija pentru a nu exercita presiuni asupra
pulpei,mai intai pe orificiul de deschidere al camerei pulpare si apoi pe intreg peretele pulpar al cavitatii,intr-un strat de
maximun de 1 mm grosime.Deasupra se aplica,tot fara presiune,eugenat de zinc de consistenta intermediara intre cea
chitoasa si cea smantanoasa ,pana la umplerea intregii cavitati.Daca volumul cavitatii permite ,se recomanda,ca dupa
introducerea unei anumite cantitati de eugenat de zinc,ultimul strat sa fie din ciment fosfat de zinc,pentru a asigura o
inchidere etansa si cu o rezistenta mai mare.Pacientul sa fie sub observatie 20-30 zile pentru a se urmari evolutia
clinica.Daca in acest interval apar simptome de pulpita acuta sau simptome de necroza pulpara se trece la indepartarea
pulpei dentare.

Coafajul se considera reusit daca in acest interval de timp pacientul nu acuza dureri,sau are numai usoare dureri la rece
,iar dupa perioada de control,pansamentul este integru si probele de vitalitate arata o sensibilitate normala.Dupa
obturatie coronara definitiva pacientul este dispensarizat si chemat la controale din 6 in 6 luni,timp de 2 ani de la
efectuarea coafajului,controlandu-se vitalitatea dintelui si integritatea obturatiei coronare.

Tehnica coafajului direct in inflamatia incipienta a pulpei dentare.

Sedinta 1:

-izolarea dintelui

-indepartarea in totalitate a dentinei alterate cu excavatoare Black sau cu o freza sferica mare cu turatie mica

-hemostaza prin tamponament cu bulete de vata sterila sau bultet de vata usor carbonizate

-toaleta peretilor cavitatii cu bulete umectate in neofalina

-uscarea cavitatii cu jet de aer caldut cu presiune mica

-aplicare pastei de antibiotice dupa urmatoarea tehnica:

Din flaconul de pasta cu antibiotice se ia cu ajutorul unei spatule bucale,o cantitate de pasta ce se depune pe peretele
pulpar al cavitatii.Cu un fuloar de ciment de aplica pasta in contact intim ,dar fara presiune pe pulpa descoperita si apoi
se intinde pe tot peretele care acopera pulpa,intr-un strat de 1 mm grosime.Deasupra se aplica o buleta de vata sterila al
carei volum nu trebuie sa depaseasca 1/3 din vol cavitatii,apoi totul se acopera cu eugenat de zinc aplicat fara
presiune.Se mentine pansamentul 48 de ore.Daca durerile cedeaza se trece la timpul 2,daca nu au cedat complet se
repeta aplicarea pastei cu antibiotice pentru inca 48 de ore

Sedinta a 2-a :

-izolarea dintelui

-se indeparteaza urmele de pasta cu antibiotice stergand peretii cavitatii cu o bucata sterila de vata umectata in
neofalina

-se aplica pe plaga pulpara o pasta pe baza de hidroxid de calciu

-cu un fuloare de ciment se aduce pasta peste orificiul de deschidere al camerei pulpare,avand grija sa nu exercitam
presiuni ,iar restul pastei se intinde pe fundul cavitatii intr-un strat de 1 mm grosime.

-restul cavitatii se umple cu eugenat de zinc cu aceleasi precautii de a nu exercita presiuni asupra pulpei.Pacientul este
rechemat dupa 20-30 de zile,daca nu apar dureri intre timp.

Dupa un interval de 20-30 de zile,lipsa unei simptomatologii dureroase se controleaza integritatea obt de eugenat de
zinc si se efectueaza testele de vitalitate.Daca pacientul nu a avut dureri spontane si provocate,pansamentul a ramas
integru si testele de vitalitate evidentiaza o sensibilitate normala sau usoara hipersensibilitate,se considera coafajul
reusit.SE obtureaza cavitatea definitiv,iar pacientul este dispensarizat,fiind chemat la cotrol clinic si radiologic din 6 in 6
luni,timp de 2 ani.

45 46 amputatia vitala conventionala(cervicala) indic prot oper

Este indicata dupa esecul coafajului direct sau al pulpotomiei partiale si in pulpita reversibila.

Dupa ce se face anestezia si se izoleaza dintele medicul indeparteaza tesutul dentar coronar pt a expune pulpa.Tesutul
este indepartat pana la podeauan pulpara la dintii pluriradiculari sau pana la jonctiunea smalt-cement la
monoradiculari.Se iriga cavitatea cu solutii saline sau anestezice si se opreste sangerarea cu pansament steril.In cazul in
care sangerarea nu se opreste se realizeaza pulpectomie partiala-indepartarea unei portiuni din pulpa radiculara.Dupa
hemostaza se aplica medicament biostimulator in canalele radiculare si obturatia coronara provizorie

47 48.Extirpare vitala.Indicatii.Protocol operator.

Indicatii:

-pulpite acute si cronice

-deschidererile accidentale ale camerei pulpare ce nu pot beneficia de trat indirect si direct

-hiperestezie si hipersensibilitate dentinara

-abraziuni dentare patologice

-pierderi mari de substanta dura dentare coronara prin carie simpla care impiedica prepararea unei cavitati cu o froma
de retentie satisfacatoare pentru materialul de obturatie

-fracturile dentare coronare care au deschis camera pulpara

-parodontite marginale cronice cu mobilitate de gradul 3

-in scopul realizarii unei coroane de substitutie

-luxatii dentare

-fracturi radiculare in prima si a 2-a treime a radacinii

Timpii operatori:

-anestezie prin infiltratie

-realizarea campului operator

-deschiderea camerei pulpare

-excizia si exereza pulpei coronare

-reperarea orificiilor canalelor radiculare

-extirparea pulpei radiculare

-masurarea lungimii canalelor radiculare

-trat mecanic al canalului radicular

-obturatia de canal

-obturatia definitiva a cavitatii

TEHNICA EXTIRPARII VITALE

1.Insensibilizarea pulpei dentare se ontine prin anestezie plexala sau tronculare periferica cu solutie de xilina de 2% cu
sau fara adrenalina.Pentru completarea anesteziei se poate recurge la instilarea uneori in camera pulpare a unor
anestezice de contact cum ar fi:sol de cocaina ,solutie de xilina,Dentacalmin si pistonarea lor cu un ac Miller sau Kerr in
canalul radicular.

2.Izolarea dintelui-cand usurarea accesului se realizeaza cu turbina intai realizam accesul si apoi izolarea dintelui.Daca
utilizam turatia obisnuita ,crearea accesului se face sub izolare.Dupa izolare atat dintele in cauza cat si dintii vecini se
badijoneaza cu alcool iodat

3.Deschiderea camerei pulpare se face prin trepanarea la locul de electie in cazul dintilor indemni,sau se usureaza
accesul la camera pulpare prin prelungirea activitaii carioare catre locul de electie.

In cazul cariilor aproximale,prelungirea procesului carios catre locul de electie se face cu freza cilindrica ,la viteze
conventionale.

In cazul cariilor cervicale se indeparteaza in totalitate dentina alterata din procesul carios cu freza aferica,la turatie
normala,dupa care se obtureaza cavitatea cu ciment fosfat de zinc si eugenat de zinc.Camera pulpara se abordeaza pe
fata ocluzala dupa tehnica de trepanare a dintilor la locul de electie.Deschiderea camerei pulpare se face in urmatorul
fel:cu o freza sferica ,prin miscari de introducere si scoatere activa se largeste orificiul de deschidere al camerei
pulpare.Se schimba freza sferica cu o freza cilindrica fara vf si prin miscari de-a lungul peretolor se indeparteaza in
totalitate tavanul camerei pulpare.Controlul deschiderii corecte a camerei pulpare se face cu sonda 17 sau 9-10 care se
introduce in camera pulpara si prin miscari de scoatere cu vf tinut perpendicular pe pereti,simtim daca trecerea intre
peretii camerei pulpare si ai cavitatii este continuasau vb sondei agata.Daca se agata inseamna ca a mai ramas o
portiune din tavan care trebuie indepartata cu o freza cilindrica.Dupa deschiderea corecta a camerei pulpare se
indeparteaza resturile se pulpa coronara cu ajutorul lingurilor BLACK bine ascutite.

4.Reperarea orificiilor canalelor radiculare-cu o sonda dentara se palpeaza podeaua camarei pulpare evidentiindu-se
orificiile canalelor radiculare

5.Extirparea pulpei radiculare-se efectueaza cu acele extractoare de nervi(tirre nerfs).Alegerea acului se face in functie
de diametrul canalului.

Pentru extirpare se procedeaza in felul urmator:acul extractor se introduce totdeauna pe cat posibil in canalul
radicular.Tendinta de a introduce acele in canal pornind de pe suprafetele laterale ale dintelui sunt sortite de la bun
inceput esecului,ele ducand de obicei la indoirea sau chiar ruperea acului.Pentru a putea introduce acul in axul canalului
este necesara sacrificarea de substanta dentara sanatoasa .Acul de extirpare se introduce in canal pana intalnim o
rezistenta.Se retrage un milimetru pt a degaja vf ,dupa care efectuam 2-3 rotatii de 360 de grade.Se retrage acul din
canal sprijinandu-l pe unul din dinti

Dupa scoaterea acului ,pulpa dentare se prezinta in urm situati:

a)a fost indepartata in totalitate fiind infasurata pe ac

b)iese in totalitate ,atarnand de vf acului

c)pe acul extractor se observa numai fragmente de pulpa

d)pulpa nu a fost deloc extirpata

6.Masurarea lungimii canalului radicular in extirparea vitala se realizeaza clinic tinand cont de urm parametrii:
-lungimea medie a dintelui respectiv

-in zona apicala canalul prezinta o ingustare

-eventual compararea lungimii gasite clinic cu lungimea dintelui pe o radiografie

Practic se introduce acul kerr nr.1 sau 2 pana intampinam rezistenta.Se stabileste reper pe suprafat ocluzala sau
marginea incizala.Se retrage acul din canal si se compara cu lungimea medie cunoscuta si daca avem o radiografie si cu
aceasta.

7.Tratamentul mecanic de canal-se realizeaza cu ajutorul acelor de canal destinate acestui scop.Scopul tratamentului
este de a largi canalele radiculare pt a efectua corect obturatia de canal

Tratamentul mecanic in extirpare trebuie sa respecte urm reguli:

-se face dintr-o data pe tot traiectul canalului

-se lucreza in conditii perfecte de asepsie

-nu se trepaneaza apexul,pastrandu-se un bont pulpar apical de 1-1,5 mm

Tratamentul mecanic se incepe cu ace kerr nr 1 cele mai subtiri ,cand canalele sunt stramte si cu ace kerr nr 2 in canale
mai voluminoase.

Daca se lucreaza cu ace kerr se proceaza astfel:acul kerr nr 1 sau 2 se introduce in canal,prin usoare miscari de propulsie
si alunecare in lumenul canalului pana in apropierea apexului.Apoi cu miscari energice de du-te vino,se racleaza peretii
canalului pe toata lungimea.Cand acul kerr nr 1 sau 2 se misca liber de-a lungul canalului radicular se trece la folosirea
acului 3,care se introduce pana in treimea apicala si cu aceleasi miscari se continua largirea canalului.Se recomanda ca
dupa dupa folosirea a doua ace sa se introduca un ac extractor de nerv pt indepartarea rumegusului rezultat din
raclare.Acul kerr nr 4 se introduce pana in treimea mijlocie,efectuandu-se aceleasi miscari.Tratamentul se continua cu
acele kerr nr 5 si nr 6 ,departandu-se din ce in ce de treimea apicala si medie,pana ce obtinem un canal in forma de
palnie alungita,ingustat spre apex,cu peretii regulati netezi fara asperitati sau praguri.Se revine apoi la acele kerr nr 1 si
nr 2 pt a recontrola permeabiliatea pana la limita stabilita prin odontometrie.

8.Toaleta canalelor si tratamentul medicamentos

Dupa terminarea tratamentului mecanic se face toaleta canalelor cu ajutorul meselor montatte pe ace miller .Cu mesele
se introduce intai apa oxigenata,care prin efervescenta indeparteaza urmerele de sange si pulperea de dentina,spuma se
indeparteaza cu mese imbibate in alcool,iar degresearea peretilor se face cu mese imbibate in neofalina.Uscarea
canalelorse face cu mese sterile.Dupa tratamentul mecanic avem de ales intre 2 posibiliati de continuare a
tratamentului:

-obturatia de canal in aceeasi sedinta cu extirparea

-efectuarea unui tratament medicamentos si amanarea obturarii canalului pt sedinta urmatoare

Obturatia de canal in sedinta se realizeaza cand avem un canal uscat ,iar stadiul de inflamatie pulpare nu a depasit pe cel
de pulpita seroasa totala.

Se instituie obligatoriu un tratament medicamentos in urm situatii:

-extirparea s-a facut in pulpita acuta purulenta partiala sau totala

-extirpare in pulpite cronice

-nu putem opri hemoragia pe canal

Tratamentul medicamentos se poate face cu solutie de eugenol,pudra de iodoform,solutie Walkoff sau alt antiseptic sau
pasta cu antibiotice.

Pansamentul se realizeaza prin introducerea in canal a meselor umectate in solutii antiseptice,iar inchiderea se face cu
material de obturatie provizorie.

In cazul in care obturarea canalului a fost amanata pe sedinta urmatoare:

-izolarea dintelui

-indepartarea materialului de obturatie provizorie cu un exacavator bucal sau cu o freza

-indepartarea meselor din calan cu ajutorul acelor extractoare de nervi

-toaleta canalelor cu mese cu apa oxigenata,alcool si uscarea lor cu mese sterile uscate

-obturarea canalului cu acul Lentulo

-se face controlul radiologic al obturatiei de canal

-obturatie coronara definitiva se realizeaza in sedinta a 3-a daca radiografia ne arata ca obstructia de canal este corect
efectuata.

4949 Clasificarea instrumentarului endodontic de largire a canalelor radiculare (de pe net)

Se imparte in doua categorii:
- cele actionate manual
- cele actionate rotativ
Acele de canal manuale sunt utilizate in tratamentul mecanic al canalelor radiculare, in vederea curatirii si largirii
canalelor radiculare. Sunt alcatuite din maner, tija si parte activa cu sistem de razuire si sunt de grosimi diferite.
Partea activa este ascutita si prezinta forme diferite cu actiuni diferite. Ele se impart in:
-ace tip Kerr- pila prezinta 10-12 spire pe portiunea activa;
-ace tip Kerr- burghiu au partea activa in forma de spirala subtiata spre varf;
-ace Hedstrom au partea activa sub forma de conuri suprapuse ce descresc ca marime spre varf;
-ace codita de soricel cu forma activa asemanatoare acelor tirre nerves, dar cu spinii mai puternici si
perpendiculari pe axul acului.
Frezele de canal sunt instrumente pentru largirea canalelor actionate mecanic. Se adapteaza la piesa dreapta
sau piesa contraunghi si dupa forma partii active se clasifica in :
-freze burghiu -freze tip Beutelrock
-freze tip Gates -freze tip Reamers

50. Acele Kerr

Pile K (kerr, fille)
Fabricarea: rasucire pe cand, dar schita de otel inoxidabil este, in general, de sectiune patrata.
Nr de spire este mai ridicat 15-20
Utilizare: Pila este instrumentul endodontic universal si cel mai utilizat. Are o actiune de razuire a peretilor
dentinari: cea mai mare eficacitate este in miscarile de du-te vino, in retragere (de la apex spre coroana). Permite o buna
largire a canalului. Se poate eventual rasuci 1/4 de tura, apoi se retrage acul, dar eficacitatea la aceste miscari este
inferioara acului reamer
 Avantaje
- instrumentul este mai rigid si mai putin casant decat acul reamer
- spirele mai apropiate si mai numeroase ii confera o rezistenta mai mare decat a acului reamer.
Numeroasele spire in contact cu dentina ofera o importanta zona de lucru. Este foarte bun ptr largirea canalului, dar mai
putin penetrant (ascutit) decat acul reamer
- spatiul mic de degajare dintre spire antreneaza o mica rapida incarcare a acului, reducandu-I
eficacitatea.
Inconveniente
- cu toata eficacitatea sa, acul pila lucreaza destul de lent
- rigiditate
- este mai putin indicat in cateterism
Indicatii
- instrument aproape "universal"
- largirea canalelor
- determinarea lungimii de lucru
- suprimarea curburilor
- dezobturari dupa folosirea initiala a unui ac burghiu cu acelasi nr

K-Flex (Kerr) - sectiunea este rombica

- mareste eficacitatea
- creste flexibilitatii prin diminuarea largimii instrumentului
- marirea spatiului intre marginile taietoare (active) antreneaza resturile dentinare in retragere
51.Acele Hedstrom

Fabricarea: confectionat pornind de la o schita conica,de sectiune rotunda, prin uzinare in forma helicoidala .
Are un profil de conuri suprapuse in spirala ceea ce interzice rotatia completa in canal,din cauza pericolului de fractura
sau blocaj

Pasul spirei cu cat este mai strans cu atat este mai eficace dar si riscul de blocaj sau fractura creste(creste suprafata care
este in contact cu peretii canaliculari)

Utilizare:
Se foloseste numai prin scoatere activa
NU trebuie niciodata folosit in rotatie deoarece se insurubeaza usor si se rupe

Trebuie folosit numai dupa folosirea unui ac pila sau burghiu,cu acelasi diametru

Avantaje si inconveniente:

~ eficace pt ca este foarte activ in razuire

~se uzeaza rapid si este fragil si periculos daca e prost utilizat

~este importanta dozarea fortelor cu care se lucreaza;de preferat sa nu se foloseasca instrumente mai mici de nr 20

Indicatii
-largirea canalelor

-inlaturarea resturilor din canal

-razuirea peretilor in vederea indepartarii peretelui pana la tesut sanatos sau largirea pentru o preparare corecta
-eliminarea materialului de obturatie in cazul dezobturarilor

*Eficacitatea unghiurilor helicoidale: acest unghi se masoara intre axul instrumentului si cel al spirelor si este de: 20
grade pt burghiu 40* pt pilaK 60* pt acele pila H;
Unghiul helicoidal det de asemenea dinamica instrumentelor :

-cel al burghiului ii permite un mod de lucru in rotatie pura

- unghiul helicoidal al acelor pila k permite sa se lucreze in rotatie si/sau tractiune

52.Acele extractoare de nerv (Acul Tire-Nerf)

Fabricatie:-fabricat pornind de la o sectiune conica

-inciziile sunt facute aproape paralel cu tija

-spinii st ridicati si formeaza o serie de aschii ascutite de-a lungul partii active

Mod de folosire: se patrunde aprox 2/3 in canal, se retrage putin, se face o rotatie de 180 grade pana se infasoara
filetu` pulpar, se retrage acul sprijinit pe pereti
Avantaje si incoveniente:
Acul tire nerf este foarte bun pentru extirparea pulpei vii pt ca este rapid si lasa un camp canalicular curat.

Nu este foarte flexibil de aceea riscul de fracturare este ff mare.

Indicatii:

~ff limitate,exereza continutului canalicular: tesut pulpar intact,bulete de vata,conuri de hartie,conuri de argint sau de
gutaperca mobilizate anterior
~nu trebuie niciodata utilizat in canale curbe sau fine,din cauza riscului mare de fractura

53 Instrumentar rotativ de creare a accesului endodontic:

Frezele endodontice: au miscarea de rotatie de 360 grade si nu lucreaza decat prin extremitatea sa.

Frezele Gates Glidden:

~au partea activa in forma de flacara cu lamele taietoare lateral cu sau fara vf ascutit

~este instr clasic pentru prepararile mecanice rapide ale treimii sau 2/3 coronare ale canalului

~este des folosita pentru dezobturarea canalelor,pt fixare de pivoturi sau reobturari

~st numerotate de la 1-6; lungimea de la gat la varf=19mm; lung totala=32mm

Utilizare:
`trebuie folosit numai cu viteza scazuta si sub irigare, numai in miscare de retragere;

`se poate controla perfect utilizarea acestui instrument atat dpdv al profunzimii cat si al largimii de preparare

`dupa unii autori trebuie folosit in ordine crescatoare sau descrescatoare

Indicatii:

-punerea in forma a canalelor in partea superioara(coronara) pt a usura prepararea partii apicale

-dezobturare

Avantaje:permite largirea rapida si cu o anumita securitate a partii superioare a canalului

Dezavantaje:

-este rigida ceea ce ii interzice sa treaca peste curburile canalului si de fapt trebuie desfiintate aceste interferente in
curburi

-este fragila daca este fortata in canal

-realizeaza o forare a canalului

-utilizarea sa este contraindicata la nivelul radacinilor meziale ale molarilor inferiori,unde asimetria peretelui dentinar
obliga la redresarea controlata a curburilor

-face o slefuire de forma cilindrica,putin compatibila cu conicitatea naturala a radacinilor(acest lucru poate fi compensat
prin introducerea frezei pana se fixeaza fara a o forta in directia apicala)

-este un instrument masiv care de la inceput da un diametru mare canalului in partea sa coronara,facand sa dispara
efectul de ghidaj al peretilor asupra instrumentelor manuale in canalele subtiri(interzice folosirea frezelor Gates inaintea
largirii canalului pe toata lungimea sa la un diametru minim de 25/100mm

-prezinta riscul cailor false(acest risc e diminuat daca instrumentaru nu prezinta un vf activ (taietor) Freza Reamer
Peeso:
Partea activa este lunga cu lamele taietoare laterale formand o spira lejera
Partea activa este cilindrica. Utilizarea este identica cu cea a frezelor Gates,dar pare a fi mai performanta decat acestea.

Se mai foloseste la degajarea orificiilor canalelor(nu se va netzi cu ea) sau pt deschiderea camerei pulpare anfractuase.

Freza Beutelrok

Are aceleasi utilizari,iar partea activa este mai lunga.

54 .Instrumentarul rotativ din otel inoxidabil folosit in prelucrarea canalelor

Alesoire(Micro-Mega)

Ac de largit (de alezat). Este un fel de tire nerf prevazut cu 4 randuri de tepi foarte ascutiti si cu un varf neascutit.

Este in 12 diametre de la nr 15 pana la 80 si cu 2 lungimi de 21mm si 29mm.

Indicatii:

~cateterismul canalelor

~extirparea pulpei

~slefuirea canalului prin miscari de du-te-vino

Avantaje si dezavantaje:

-tepii dirijeaza varful acului in curburile canalului,impiedicandu-l sa atace direct peretii canalului.

-riscul de creare de cai false sau praguri este redus

-se uzeaza rapid

-spalarea dificila ne obliga sa`l aruncam dupa folosire

Girofile(Micro-Mega)

Acest instrument are forma de Hedstrom cu un varf rotunjit.

Este prezentat in seturi cu 15 diametre de la nr.8 la nr.90; trei lungimi: 21mm 25mm 29mm

Utilizare: este folosit dupa razuirea canalului pentru curatarea si netezirea peretilor

NU trebuie folosit pentru slefuirea si largirea canalului ci numai pt finisarea acestuia ,

El lustruieste peretii canalului,usurand astfel obturarea lui.

Avantaje: in canalele curbe si subtiri el nu sufera niciun fel de constrangere,gratie sfertului de tura pe care il parcuge.

Giropointer(Micro-Mega)

Este o freza foarte scurta (16mm) rigida care are un singur diametru50/100

Utilizare: este folosit pentru reperarea si degajarea orificiilor canalelor.

Endofit(Kerr)

-primul model efectueaza de tura alternativa asociata cu o miscare de translatie apicala

-al doilea model nu efectueaza decat o miscare de de tura alternativa

Instrumente noi mecanice adaptate la piesa Giromatic

Rispi(Micro-Mega)

Este un instrument destinat prepararii mecanice a acelor 2/3 coronare ale canalului.

Partea activa este acoperita de spini cu dispozitie helicoidala cu un pas foarte alungit.

Extremitatea neteda imipedicand crearea de praguri. Exista in 6 dimensiuni standardizate.

Utilizare:este introdusa in cele 2/3 coronare ale canalului fara rotatie lucreaza prin retragere in directia
coronara,atingand peretii canalului. Trebuie lucrat sub irigare constanta, canalul trebuie cateterizat pana la un diametru
de 15/1000 inaintea utilizarii Rispi.

Indicatii:prepararea celor 2/3 coronare ce duce la suprimarea interferentelor anatomice si usureaza prepararea
apicale.

Avantaje:
 -instrument foarte suplu care poate trece peste curburile neinsemnate

-riscul de fractura este diminuat pt ca instr st flexibile

-permite o largire rapida a volumului canalului cu indepartatrea tuturor interferentelor

Dynatrak

Fabricare: este un instrument identic cu Unifile,dar prevazut pentru a fi folosit pe piesa Giromatic,este un instr
fabricat prin turnare

Este activ decat pe partile laterale, deoarece are un varf neted

Utilizare:

-trebuie imprimate miscari de du-te-vino pana cd patrunde regulat in canal pana la limita apicala aleasa..Trebuie
folosit cu viteza foarte mica.

-este folosit pentr prepararea treimii apicale

Avantaje:

~pasul sau progresiv asigura o mare flexibilitate

~prezenta unui varf neted asigura o securitate de folosire a instrumentului

Dezavantaje:

-pierderea senzatie tactile

-prezenta varfului neted face obligatoriu calibrajul manual al ultimilor 2 mm ai canalului la sfarsitul preparatie

Heligiro

Instrument confectionat prin turnare,avand 3 lame de sectionare care st eficace numai in rotatie in sensul acelor de
ceasornic Varful neted asigura o securitate satisfacatoare dar impune o calibrare manuala la sf preparatiei. Este folosit pt
prepararea 1/3 apicale a canalului.

Canalul Finder

Se prezinta sub forma unei piese contraunghi ,pune in functiune instrumentatia clasica dar adaptata la sist de fixare al
canalului Finder: pile K , ace pila Hsau SET Hedstrom file. Permite realizarea mecanica a cateterismului.

Canal Master U

-exista atat instrumente manuale cat si mecanice

Instrumentul rotativ: exista 6 instr rotative ale caror diametru si culoare corespund normelor ISO -50; 60; 70; 80; 90;
100

Sunt de 16 si 21mm lungime. Au un varf de 2 mm si o parte activa de 3 mm si o parte neteda de 11 sau 16 mm lungime.

Utilizare:
~preparatia este facuta sub irigatie constanta si abundenta cu hipoclorit de sodiu 2,5%

~prepararea proprie a canalului radic cu Canalul Master U imbina prepararea manuala cu cea mecanica si
cuprinde:prepararea mecanica a 2/3 coronare; prep manuala a zonei apicale;prepararea manuala a treimii apicale

Avantaje:

-asigura o determinare mai buna a diametrului constrictiei apicale

-micsorarea fortelor de frecare intre peretele dentinar si instrument

-cresterea flexibilitatii

-eliminare mai buna a deseurilor

-diminuarea riscului perforarii laterale

Dezavantaje:

.risc de fractura

.durata preparatiei

.nu poate fi utilizat pt reluarea tratamentului

55.Frezele de largire a canalului radicular din Ni-Ti

Pilele ProFile cuprind 3 tipuri de instrumente:

Maillefer ProFile Orifices Shapers au conicitate intre5-8% lungime de 19 mm, st folosite pt prepararea canalului la nivel
coronar. Manerul e marcat cu 3 inele colorate.

Maillefer ProFile06 au conicitate de 6% numere de la 15-40 lungimea de 21-25mm.SE utilizeaza la prepararea portiunii
mijlocii a canalului.Maneru e marcat cu 2 inele colorate.

Maillefer ProFile 04 conicitate de 4% cu numere intre 15-90 lungimea 21 mm 25mm 31mm

Se utilizeaza la prepararea portiunii apicale.Manerul e marcat cu 1 inel colorat.

1. Flexibilitatea este cea mai importanta caracteristica,in canalele curbe ia forma canalului

2.Memoria metalului este calitatea sa de a reveni,dupa deformari,la forma initiala ceea ce

este un avantaj la prepararea canalelor curbe cu instrumentar rotativ.

3.Aliajul Ni Ti din care e fabricat ProFile ii confera acului o putere de taiere mai mare decat celelalte ace din Ni Ti.

Design`ul pilelor Pro File

1. Conicitatea variabila variaza intre 4-8%. Aceasta conicitate marita are avantajul ca se obtine un canal cu conicitate mai
mare in portiunea coronara si cu o ingustare spre apex.

Se realizeaza un contact mai omogen deraclaj intre instrument si dentina din canal si se creaza un spatiu mai bun pentru
irigari si refluarea lichidului.
2.Pe sectiune ProFile are 3 santuri in forma de U si 3 suprafete taietoare mici,ceea ce permite:

-o eliminare mai buna a detritusurilor din canal

- o centrare mai buna in canal

-se diminueaza riscul de suprapreparare a unuia sau altuia dintre pereti evitand fenomenul de Zipping(perforare a
canalului)

-riscul de rupere a instrumentului in canal este redus

3.Varful instrumentelor Maillefer ProFile nu este taietor,are rol de ghidaj in canal.

Astfel se elimina riscul crearii pragurilor sau cailor false si nu se modifica pozitia apexului(Stripinng).

Viteza de lucru :instrumentele sa fie folosite la viteze de lucru constante intre 150 si 350 rotatii/min.

Reguli importante:

1.Sa se exercite o presiune usoara in timpul lucrului in sens apical

2.Trebuie facute miscari usoare de du-te vino

Desfasurarea tratamentului parcurge 4 etape:

-faza Crown Down

-alegerea lungimii de lucru

-prepararea apicala

-finisarea prepararii

Sistemul Hero-642

~este un instrument Micro Mega din aliaj Ni Ti

~acele st actionate cu o piesa contraunghi speciala

~aliajul Ni Ti este un aliaj foarte flexibil

~are memorie,revine la forma initiala

~este biocompatibil si necoroziv

Tri Auto ZK

Prepararea canalelor se face cu ace de Ni Ti si sistemul Tri Auto ZK al firmei J.Morita

Pricipalele elemente ale sist sunt motorul,mecanismul de masurare electronica a canalului,bateria reincarcabila,piesa in
contraunghi.Cu acest sist se poate face masurarea lungimii canalului si are 3 functii automate (datorita
microprocesorului incorporat in maner)

-auto start si stop

-auto revers

-auto revers apical

Acul incepe sa se roteasca automat cand intra in canal. Rotatia este mica 300rot/min

Daca acul se intepeneste in canal intra functia de auto-revers automat si se inverseaza pozitia motorului. Cand acul
atinge constrictia apicala, scala va indica 0,5 se va auzi un beep puternic si va intra in actiune functia de auto revers
apical

Prin funcia auto revers apical acul incepe sa se roteasca in sens invers in momentul cand atinge apexul si deci se
elimina riscul depasirii apexului. Sistemul permite folosirea frezelor Gates Glidden cu operare normala a aparatului si
prepararea apicala cu un ac K adecvat ca marime si grosime a canalului.

Masurarea lungimii canalului se face cu un acstandard K nr 10. Se conecteaza 2 conductori electrici ce pleaca din corpul
piesei,unul la acul din canal si altul pasiv care se prinde cu un arc de canula aspiratorului de saliva.

Se porneste aparatul si se apasa comutatorul E.M.R(modul de masurare)

Se avanseaza in canal pana cd scala metrica arata-0,5;acest lucru semnifica atingerea apexului si lungimea ramane
marcata inmemoria aparatului

Se indeparteaza acul K10 si conductorii si se trece aparatul pe functia automat sau normal.

Pe functia automat se monteaza in piesa un ac Ni Ti pentru prepararea canalului.

Acul incepe sa se roteasca automat cand patrunde in canal si se opreste cand acul este scos.

Sistemele mecanice de preparare a canalului se adapteaza mai bine tehnicii Crown-Down.

Ele au insa cateva neajunsuri

-exista intotdeauna pericolul depasirii apexului

-exista tendinta de largire exagerata a canalului in zona apicala

-pericol de praguri si cai false

-pericol de rupere a acului

Sistemul Tri Auto ZK rezolva aceste neajunsuri: depasirea apexului este evitata,largirea apicala este indepartata prin
folosirea acelor foarte flexibile de Ni Ti; pericolul de rupere a acului este inlaturat prin functia auto revers(acul se roteste
invers la orice blocaj din canal)

Instrumente endodontice noi

Sistemul Excalibur

Are o piesa de mana ce produce o miscare vibratorie laterala,aleatorie,cu frecventa joasa(20-25000 rotatii/min.
Utilizeaza ace K file modificate. Piesa are incorporat un dispozitiv special de masurare continua a canalului. Este sigura
avand un risc de fractura si praguri false relativ mici. Piesa este voluminoasa creand dezavantaje.

Sistemul canal Leader

Piesa este modificata pentru reducerea turatiei (raport4/1). Miscarea produsa e verticala de du-te-vino, avand o
rotatie orara si contraorara pe un sector de 30 de grade.

Utilizeaza ace K pt canale inguste, ace tip H pt dentina si ace tip Unifile mai flexibile.

Sistemul NiTi Matic

Utilizeaza o piesa de mana cu reductie de 16/1 cu 300 ture/min.

Acele folosite Sensor file sunt din titan asemanatoare cu acele H modificate.

Prepararea initiala incepe cu ace tip K si apoi continua cu ace Sensor file(cu 15-20-30 sutimi de mm).

Prepararea portiunii coronare a canalului se face cu freze Gates si continua cu ace Sensor file pana la 45 sutimi de mm.

Avansarea in canal este combinata cu o raclare circumferentiala.

Sistemul Light Speed

Foloseste o piesa in unghi normala cu o turatie de 750-2000 ture/min la care se monteaza ace tip K reamer din NiTi
active numai la varf pe 1-2 mm

Are aceleasi avantaje si dezavantaje ca la alte instrumente cu partea activa modificata(ex.Canal Master U)

Sistemul PRO TAPER

Permite prepararea inclusiv a canalelor curbe,deoarece prin flexibilitatea lor,instrumentele pot ramane in pozitie
centrala in canal.

Sistemul Greater Taper

Prin forma deosebiata a spirelor cu inclinatii si ascutimi diferite creste capacitatea lor de sectionare si scade riscul
formarii de cai false reproducand forma naturala a canalului.

5656.Procedee de odontometrie clinica

Aceasta metoda se practica patrunzand in canal cu un ac Kerr nr 10 15 20 ales dupa volumul canalului.

Se avanseaza cu acest ac in canal usor fara miscari de presiune pana simtim in vf acului o rezistenta datorita constrictiei
apicale.Se stab pe ac un punct de reper fie pe fata ocluzala fie pe muchia incizala la frontali,folosind stoperele.

Acul se scoate si se compara cu lungimea fixata pe Rx si cu lungimea medie cunoscuta a canalului,daca aceste date
corespund inseamna ca s a stabilit corect lungimea canalului si se noteaza pe fisa.

Metoda clinico radiologica (cu ac in canal)

Efectuarea unei radig cu acul introd in canal pana in zona constrictiei apicale.Stoperul atasat fixeaza reperul coronar al
acului. Pt lungimea corecta se scade din lung masurata pe Rx a acului din canal,1mm,distanta ce coresp erorii prin
modul de expunere a filmului.Se fixeaza stopperul la lung stabilita si se efect o noua radiografie ce ne va arata cu
exactitate zona de constrictie apicala.Aceasta lungime este lungimea masurata in pulpite si gangrena simpla unde treb sa
se pastreze bontul apical.

In parodontitele apicale cronice cu rezorbtii patologice ale procesului apical,cu desfiintarea constrictieiapicale,varful
acului depaseste aceasta zona.
Metoda Dick care utilizeaza o sg Rxsi o formula dupa tipul: D=Ad/a

D=lung reala a dintelui

A=lung acului introdus in canal

d = lung dintelui pe Rx

a=lung acului pe Rx

Radiografia cu sonda bimetalica se face prin introducerea in canal a acelor donda bimetalice Kuralt.

Ele se compun dintr un ac cu mici ineledispuse la distante de 1 mm.

Se efectueaza Rx si se citeste nr segmentelor de opacitate diferite de la portiunea apicala pana la coroana.Adunand

milimetrii de opacitate diferita ce reprezinta fiecare segment, se stabileste lungimea canalului.

Metode electronice:- se bazeaza pe corelatia dintre valoarea rezistentei electrice intre un instrument introdus in canalul
radicular si un electrod aplicat pe mucoasa orala.

Se impune: uscarea canalului

acul introdus in canal sa nu vina in contact cu un material metalic de restaurare coronara; acul sa aibe diametrul
corespunzator

Aparate de masura electronica:

Aparate analogice(Endometer,Dentometer)

Aparate audiometrice(Sono Explorer; Neosono M) emit semnal sonor cd acul atinge zona apicala

Aparate digitale(Neosono D) au sist digital de citire

Aparate de inalta frecventa(ultrasonice) care necesita sonde speciale endocanaliculare(Endocater)

Aparat de vizualizare a endodontiului(Radio viziograf) se obtine vizualizarea endodontiului localizarea precisa a apexului.

*Procedeele de odontometrie clinica

Lungimea de lucru = distanta de la punctul de referinta coronar pana in punctul unde trebuie sa se termine preparatia si
opturarea canalelor.

Punctul de referinta = locul de pe suprafata ocluzala sau marginea ocluzala, trebuie vizualizat cu usurinta in timpul
prepararii si nu trebuie sa se modifice de la o sedinta de tratament la alta.

Determinarea corecta a LL este unul dintre cele mai importante criterii in realizarea unui tratament endodontic de
success si minimizarea disconfortului postoperator.
Metoda clinica:

Simtul tactil digital

apex locator

sensibilizarea in parodontiul apical

metoda ce utilizeaza conuri de hartie

-Simtul tactil digital

Metoda Clinica (th)

Cliniceanul sesizeaza o crestere a rezistentei cand acesta ajunge la 1-2mm de apex.

Este ce a mai veche si inexacta metoda tactila si se traduce prin senzatia de stramtorare a canalului in timpul
permeabilizarii acestuia, prin atingerea zonei de constructie apicala (jonctiunea cemento-dentinara).

Aceasta metoda se practica patrunzand in canal cu ace kerr nr.10 15/20 dupa volumul canalului. Se avanseaza usor cu
atentie fara miscari de presiune pana simtim in varful acului o rezistenta {Cliniceanul sesizeaza o crestere a rezistentei
cand acesta ajunge la 1-2mm de apex. } datorata constructiei apicale.

se stabileste pe ac un punct de reper pe suprafata ocluzala la pluriradicular si la muchia incizala la frontal.

Nu ofera intotdeauna datele reale deoarece rezistenta se poate simtii mult mai devreme in cazul canalelor inguste sau
in cazul dintilor imaturi nu se simte deloc rezistenta.

-Metoda de masurare cu ajutorul conurilor de hartie

In situatia apexelor deschise sau rezoptiilor apicale din PAC, prezenta secretiilor sau a sangelui pe portiunea apicala a
conului de hartie se indica faptul ca s a depasit LL estimata.

Este utilizata ca metoda suplimentara, nu are eficineta clinica in determinarea corecta a lungimii de lucru, doar
depasirea ei.

-Apex locator Electronic

Aparatul se bazeaza pe principiul masurarii cantitatii de curent ce trece intre un electrod constituit de instrumentul
introdus in canal si un alt electrod in contact cu mucoasa bucala. Acesta corespunde cu valorile predeterminate ale
potentialuli electric al dezmodontiului.

Conditii:

Canalul trebuie sa fie uscat si acul introdus in canal sa nu vina in contact cu un material metalic de restaurare coronara.

57. Procedee de odontometrie radiologica

Exista mai multe tehnici pentru determinarea lungimii de lucru cu radiografii:

-Radiografia cu ac pe canal- tehnica consta in efectuarea unei radiografii cu un ac introdus in canal, pana in zona de
constrictie apicala.stopul care este atasat acului fixeaza reperul coronar al acului.pentru a obtine lungimea corecta de
lucru se scade din lungimea de lucru masurata pe radiografie 1 mm, distanta ce corespunde erorii prin modul de
explunere al filmului

-Tehnici conventionale bazate pe radiografii

-Radiografia cu sonda bimetalica se face prin introducerea in canal a acelor sonda bimetalice kuralt. Ele se compun dintr
un ac cu mici inele dintr un alt metal dispuse la distanta de 1 mm. se efectueaza radiografia si se citeste numarul
segmentelor de opacitate diferita de la portiunea apicala pana la coroana.adunand milimetrii deopacitate diferita se
stabileste lungimea de lucru

-radiografia cu grila(pe filmul radiologic se apica o grila metalica construita dintr o retea milimetrica)

57 *Procedee de Odondometrie Radiologica(th)

Metoda de determinarea radiologica:

Lungimea de lucru = distanta de la punctul de referinta coronar pana in punctul unde trebuie sa se termine preparatia si
opturarea canalelor.

Punctul de referinta = locul de pe suprafata ocluzala sau marginea ocluzala, trebuie vizualizat cu usurinta in timpul
prepararii si nu trebuie sa se modifice de la o sedinta de tratament la alta.

Determinarea corecta a LL este unul dintre cele mai importante criterii in realizarea unui tratament endodontic de
success si minimizarea disconfortului postoperator.

Metoda Ingle
Metoda Dick

Metoda Wayne

Metoda Grossman

Radiografia cu acul in canal

-Metoda Ingle

Tehnica consta in efectuarea unei radiografii dentare cu acul introdus in canal pana in zona de constitutie apicala. Pentru
a obtine lungimea corecta a canalului se scade din lungimea masurata pe a acului din canal 1mm distanta ce corespunde
erorii prin modul de expunere al filmului. se fixeaza stopperul la lungimea astfel stabilita si se efectueaza o noua
radiografie ce ne va arata cu exactitate zona de constrictie apicala. aceasta lungime masurata este lungimea de lucru in
pulpite si gangrena simpla, unde trebuie sa se pastreze bontul apical si sa se evite lezarea lui

In PAC cu rezobtii patologice ale procesului apical, cu desfiintarea constrictiei apicale, varful acului depaseste aceasta
zona, de aceea se stabileste lungimea de lucru in raport cu apexul radiologic de pe radiografia pe gol. se introduce acul
din nou pe canal si se realizeaza o noua radiografie care sa ne arate sediul real al constrictiei apicale.

-Metoda Wayne

Daca Rx evidentiaza lipsa resorptiei osoase sau a apexului, se scurteaza din lungimea radacinii 1mm. daca este prezenta
resorptia osoasa se scade 1.5mm si daca apare si resorptie osoasa si radiculara se scad 2mm.

-Metoda Dick

utilizeaza o singura radiografie si o formula dupa tipul D=Ad/a

D= lungimea reala a dintelui

A= lungimea acului introdus in canal

d=lungimea dintelui pe radiografie

a=lungimea acului pe radiografie

-Metoda Grossman

Se executa radiografia cu acul introdus pe canal cu stopperul plasat la reper.

Formula de calcul:

Lungimea actuala a dintelui/lungimea actuala a instrumentului = lungimea aparenta a dintelui pe xray / lungimea
aparenta a instrumentului pe xray Tragem concluzia ca lungimea actuala a dintelui = lungimea actuala a instrumentului *
lungimea aparenta a dintelui pe xray / lungimea aparenta a instrumentului pe xray

-Xray cu acul in canal

Alegerea lungimii initiale in scopul masurarii canalului, se va intruduce un ac al carui diametru sa permita atingerea zonei
apicale fara forta.

58 58 *Obiectivele clinice, biologice si mecanice ale largirii canalului radicular(th)

-Realizarea unei cavitati de access corecte care sa permita o vizualizare buna si accesul direct prin axul lung al canalului
radicular dar fara sacrificiul inutil de tesut sanatos.

-realizarea unei forme conice progresive a canalului radicular cu calibrul minim la nivelul foramenului apical care sa si
pastreze pozitia fara a fi transportat.

-Largirea canalului concentric cu forma sa initiala mentinand linia anatomiei canalului inclusiv curburile.

-Evaluarea radiologica judicioasa (anatomia canalului, patologia preexistenta).

-Izolarea corecta, (Rulouri aspirator diga)

-Odontometria precisa, utilizarea solutiilor de lavaj, indepartarea si refacerea corecta a tuturor restaurarilor coronare
defectuase inainte inceperii tratamentului endodontic.

-Protejarea dintelui impotriva fracturii in timpul tratamentului endodontic.

-Starea paradontala a dintelui trebuie sa fie buna sau in rezolutie

-Mentinerea permanenta a canalului umed cu ajutorul solutiilor de lavaj endodontic si a cheratorilor.

-Utilizarea instrumentelor de canal fara efort excesiv dupa instructiun

58. Obiectivele clinice (biologice si mecanice)ale largirii canalului radicular

Obiectivul principal consta in eliminarea, pe cat posibil complete a continutului organic al sistemului canalicular, pulpa,
tesut necrotic, germeni patogeni si produsi de degradare si eventual a continutului mineral pathologic, pulpoliti sau
diferiti calculi.

Aceasta preparare trebuie sa respecte structurile biologice periapicale si morfologia initiala a canalului.

Cerinte:- necesitatea absoluta pentru orice preparative de a permite o curatare perfecta care conditioneaza
dezinfectareaintregului system canalicular

-respectarea structurii biologice favorizeaza mecanismele normale ale tesuturilor de reparare ale parodontiului
apical

-desfiintarea in prealabil a interferentelor coronare sau radiculare pentru a nu devia traiectoria canalului si pentru a
prevenii greselile de instrumentare, dintre care cea mai periculoasa ramane depasirea foramenului apical

-respectarea structurilor anatomice aplicale permite stabilirea cu precizie a limitelor terminale ale preparatiei:
jonctiunea cement-dentinara , daca exista, este zona pana la care se face prepararea

- posibilitatea inchideriii sistemului canalicular dens, ermetic si stabil, fara opunere in forma a canalului in mod
artificial, exagerat.

Ampliatia canaliculara este faza cea mai delicate a tratamentului.ea se realizeaza folosind ace tip pila, burghiu si alte
instrumente de canal manual, mecanice, sonice si ultrasonice

59 Proprietatile fizico-chimice ale instrumentarului endodontic din Ni-Ti

Flexibilitate net superioara,care rezida din memoria elastic a metalului (shape memory)- ne referim la capacitatea
intrumentelor din Ni-Ti sa revina la forma initiala Superelasticitatea elasticitatea o definim ca proprietatea corpurilor
de a se deforma in umra actiunii unor forte exterioare si odata ce aceste forte inceteaza aceste intrumente au abilitatea
sa revina la forma initiala. Exista o limita elastic component de plastic care nu poate sa se recupereze . de exemplu
cand comparam 2 ace de diametru egal pe sectiune, una din otel inoxidabil si una din ni ti. Atunci putem intelege
supraelasticitatea pe care intrumentele din ni ti o au. Daca aplicam o forta pe un ac de otel inoxidabil , indoindu-l pana la
80 grade ramane o deformare angulara permanenta de 60 de grade. De aici rezulta ca gradul de deformare al firelor de
otel este de aprox 20 de grade. Chiar daca au un diametru mai mare aceste instrumente nu sunt atat de rigide,Pe cand
daca aplicam o forta la un fir de ni ti atunci va ramane o deformare de mazim 5 grade.Aceasta proprietate a
intrumentelor din ni ti este avantajoasa deoarece se modeleazza in conformitate cu anatomia canalului.

Duritatea (strength)- instrumentele din ni ti sunt mult mai rezistente stresului la torsionarea in sensul acelor de
ceasornic in comparative cu cele din otel inoxidabil de aceeasi marime si diametru.aceasta a facut posibila fabricarea
unor instrumente rotative care au simplificat foarte mullt prepararea canalelor radiculare.

Modificarea metaluilui- aliajele din ni ti pt pregatirea canalelor contin 56 la suta nikel si 44 titan. In alte aliaje un procent
mic din cantitaea de nikel este inlokuita de cobalt. Acest aliaj a demonstrat ca este cel mai biocompatibil material si este
foarte rezistent la coroziune.

60 Mecanismul fracturarii instrumentelor rotative din ni ti

Miscarea trebuie facuta du-te vino astfel incat efectul oboselii materialului va fi distribuit pe intreaga lungime a
instrumentului

Stresul de indoire este periculos si daca este foarte intes se pot fractura rapid. Se intampla in 3 situatii:

-cand o suprafata mare a instrumentului freaca in mod excesiv peretii canalelor(blocare conica)

-cand varful instrumentului este mai mare decat sectiunea canalului care trebuie largit

-cand operatorul exercita o presiune excesiva asupra piesei de mana

Spre deosebire de fortele de indoire care sunt dependente de anatomia canalelor, si prin urmare putin modificate,
putem interveni la nivelul fortelor de torsiune(rasucire) reducand partial efectul prin folosirea corecta a instrumentarului
sau alte tehnici ???

Fracturarea este direct asociata cu presiune excesive de torsiune(rasucire) si oboseala. Torsiunea este forta principala de
rasucire care apare atunci cand o parte din instrumest se roteste intr un mod diferit de cealata parte , orice deformare a
unui instrument precum desirarea lui(despiralarea) este cauzata de o presiune de torsiune. Cand un ac rezista rotatiei
manuale a instrumentului , presiunile pot si evitate si astfel ruperea instrumentului poate fii evitata.

Oboseala este rezultatul unor presiuni repetate asupra instrumentului in timp ce se prepara un canal curbm datorita
flexiunii acestuia .oboseala metalica apare de obicei la suprafata unde apar defecte. Un esec se poate intampla fara nici
o avertizare

ile producatoruli.

61odontometria si evaluarea semnificatiei clinice a masuratorii

61. Odontometria si evaluareasemnificatieiclinice a masuratorii

Odontometriareprezintadeterminarealungimiicanalului radicular. Lungimea de lucru se stabilesteprindiferitemetode

,pana la niveluljonctiuniicementodentinarein vedereapreparariicanalului ,preveniriitraumatizariiparodontiuluiapical in
timpulpreparariisiobturariicanaluluipana la constrictiaapicala.

Metode de masurare :

-metodaclinica

-metodeclinico-radiologice

-metodeelectronice

Metodaclinica - esteceamaivechesiinexactametodatactilace se traduce prinsenzatia de stramtorareacanalului

,intimpulpermeabilizariicanalului ,prinatingereazonei de constrictieapicala (jonctiuneacemento-dentinara). Se
practicapatrunzand in canal cu un ac Kerr nr. 10, 15, 20 ,alesdupavolumulcanalului. Se avanseaza cu acest ac in canal cu
atentie ,faramiscari de presiune ,panasimtim in varfulacului o rezistenta ,datoritaconstrictieapicale. Se stabilestepe ac
unpunct de reperpesuprafataocluzala la pluriradicularisi la muchiaincizala la frontali, cu rondele de
stopuriocluzaleatasateaculuisau cu pensadentara cu care se scoateacul din canal. Se scoateaculsi se compara cu
lungimeafixatapeimaginearadiologicasi cu lungimeamediecunoscuta a canalului. Dacaaceste date corespund ,inseamna
ca s-a stabilitcorectlungimeacanaluluisi se noteazapefisa in mm ,dupamasurarea cu rigla. La pluriradiculari se
consemneazalungimeacanaluluipentrufiecareradacina in parte.

Metodaclinico-radiologica - pentru o determinareprecisa ,s-a recurs la efectuarearadiografiei cu un ac pe canal. Pentru a

obtinelungimeacorecta a canalului ,se scade din lungimeamasurataperadiografie a acului din canal 1 mm,
distantacecorespundeeroriiprinmodul de expunere a filmului.Sefixeazastoperulla lungimeaastfelstabilitasi se executa o
nouaradiografie ,ce ne vaarata cu exactitatezona de constrictieapicala.

In parodontiteapicalecronice cu rezorbtiipatologice ale procesuluiapical ,cudesfiintareaconstrictiei

apicale) ,varfulaculuidepasesteaceastazona. De aceea ,sestabilestelungimeaacului in raport cu

"apexul radiologic" de peradiografiapegol, apoi se introduce dinnouaculpe canal si se realizeaza o nouaradiografie care
ne aratasediul real al zoneiapicale.

Radiografia cu sondabimetalicaKuralt se face prinintroducereape canal a uneisondebimetalice ,compusadintr-un ac cu

inelemicidintr-un alt metal ,dispuse la distante de 1 mm. Peradiografiaobtinutase citeste nr. segmentelor de
opacitatediferita de la portiuneaapicalapana la coroana. Adunandmilimetriicereprezintafiecaresegment
,sestabilestelungimea de lucru.

Metoda cu grilaeste tot o metodaradiologica ;pestefilmuldentar se aplica o grilametalica ,constituita

dintr-oreteamilimetrica. Filmul cu grila e introdus intra

Metodeelectronice - metodele de masurare electronica suntfrecventutilizatedatoritaprecizieilor (95-98%). Metoda se

bazeazapecorelatiadintrevaloarearezistenteielectriceintreun instrument introdus in canalulradicular si un
electrodaplicatpemucoasaorala. Valoarea e constanta (6500 ohmi) si e folosita in determinarealungimiicanalului
radicular. Acurateteadeterminarii e influentatanegativ de prezentauneisolutii de sterilizatcanalul ,existentaunuiapex
deschis ,utilizareaunor ace Kerr cu diametrumaimic de 0.15.

Aparate de masurare electronica existente in uzulstomatologic :

-aparateanalogice (Endometer ,Dentometer)

-aparateaudiometrice (Sono-Explorer ,Neosono M.) ,care emit un semnalsonorcandatingzonaapicala

-aparatedigitale (Neosono D)

-aparate de inaltafrecventa (ultrasonice) care necesitasondespecialeintracanaliculare

-aparat de vizualizatendodontiul (Radio-viziograful)

62 Lungimea optima de lucru in largireacanalelorradiculare (pag 126 Castelluccivol 2)

A more critical approach, and the one endorsed by most contemporary clinicians, is carrying the
endodontic preparation to the radiographic terminus. It is assumed in this approach that instruments

will often encroach on the periodontal ligament. This is the only approach, however, that insures

that the entire root canal system has been fully addressed. Furthermore, it is the only approach that

insures endodontic success and eliminates the complications and frustrations associated with working

short of the anatomic terminus.

63. Determinareacalibruluiconstrictieiapicale

Constrictia apicala se stabileste dupa ce am stabilit lungimea de lucru astfel:

64. Debridareacanalelorradiculare. Criterii. Limite. Tehnici

65. Principiilemecanice ale largiriicanalelor (LegileluiSchilder) (vol 2 catellucci / 84 pana la 103)

There are three distinct phases in the preparation of

the root canal:

1) negotiation of the root canal and determination of

the instruments working length

2) maintenance of the patency of the apical foramen

3) enlargement of the body of the canal.

Files are used for the rst two phases, reamers for

the third. These instruments must be new, sterile, and

re-sterilized whenever the need arises.

All instruments must be within reach of the dentist

and must be kept sterile throughout the entire procedure

Furthermore, they must be precurved and equipped

with rubber stops.

TEN RULES TO FOLLOW

1) Do not begin endodontic therapy unless a recent and

up-to-date preoperative radiograph is available.

2) The instruments must always be precurved and

equipped with a directional rubber stop.

3) Do not begin to work to the foramen, without rst

havingradiographically ascertained the position

of the instrument in the canal.

4) The endodontic instrument does not work for itself,

but prepares the canal for the following instrument.

5) All endodontic instruments work on withdrawal,

arriving where the canal will accept them: Take

what the canal will give you!

6) In multirooted teeth, one always performs the cleaning

and shaping of one canal at a time, always starting from the easiest.

7) Each root canal deserves a series of new instruments.

8) The instruments working length must always be

checked electronically rst and then radiographically:

never take an X-ray without consulting a reliable electronic apex locator.

9) It is advisable not to trust ones tactile sense.

10) Never progress to the next step unless the preceding step has been completed.

66. Strategii de baza ale largiriicanalelor.

- debridareaiinstrumentarea (lrgirea) canalelorradiculare are urmtoareleobiective:

ndeprtareapulpeiradiculare

creareaaccesuluipentruirigarea cu soluiidezinfectante a ntreguluisistem endodontic

creareaspaiuluinecesartratamentuluimedicamentosi a obturaiei de canal

meninereaintegritiistructuriiradiculare

- instrumentareacanalelorradicularepoate fi realizat manual irotativ, conform maimultortehnici

- indiferent de tehnica de instrumentareutilizat, ceamaiadecvatformfinalobinutnurma

preparaieiesteceaconic
- diametrulcanalului radicular trebuies fie n final minim la nivelulstopului apical i maxim la

nivelulorificiului de emergen al canalului radicular

- ndeprtareadentineiradicularetrebuierealizat centric, frdeci a modificaanatomiainiial a

canalului, curburileacestuia, diametrulconstricieiapicaleilungimea de lucrustabilitiniial

- instrumentareacanalelorradicularetrebuieobligatoriunsoit de lavajeendodontice cu soluii de

irigare, indiferent de tehnicilemanualesaurotativeutilizate; ncanaleleradicularetrebuies fie

permanentprezentsoluia de lavajpe tot timpulinstrumentrii

- tratamentulmedicamentos se aplicncadrultehnicii de extirparevitalnsituaiaimposibilitiirealizriiobturaiei de

canal naceeaiedin

67. Criteriileurmarite in largireaapicala a canalelorradiculare

???

La nivelultreimiiapicale ,necesitatiletehnice de obturare a canaluluiimpu o largire de minim 25 sutimi/mm.

O largirecircularamai mica de 25/100 mm (nr.25) nu permite o obturatie de canal etansa ,densasistabile.

Preparareatreimiiapicale se va face intr-o manierafoarteprecisa ,respectandtraiectulcanalicular anatomic

,evitanddepasireaapexului.

Se vorfolosinumaiinstrumentemanuale.

68. Reguli de baza ale largiriicanalelorradiculare

Tratamentulmecanicpropriu-zisesteexciziachirurgicala a peretilordentinariradicularipana la

indepartarea in totalitate a dentineialteratesiinfectate, petoatalungimeacanalului, pana la nivelul

constrictieiapicale, astfelincatpreparatiasacorespundametodeideobturatiealeasa.

Preparareacanalelorradicularetrebuiesarespectetreireguliprincipale :

1.)-saaiba forma conica, cu bazaspre camera pulparasivarful la constrictiaapicala.

Aceasta forma permiteintroducereasirefulareasolutiilorpentruspalaturi, a substantelor

medicamentoasesi a pastelor de obturatie de canal.

2.)-sarespecteaspectul initial al formeicanalului. Acestaimpunerespectareacurburilorradiculare

si ne deplasareaprinpreparareaforamenului apical, fapt care necesita: -un acces direct in axul

canalelor -largireacanalelorsa se faca uniform in cele 3 dimensiuni ale spatiului, indepartand

dingrosimealordoartesuturiledentinarealterate-limiteleapicalesa fie plasate la niveluljonctiunii

cemento-dentinare conform masurariicorecte a lungimiidintelui, respectandtesuturile care concura la

cicatrizareazoneiapicaleacanalului.

3.)-sa nu desfiintezeconstrictiaapicala

69. Tehnica de largire a canalelorprin reaming (cherleapag 79-80 sipag 128 castelluccivol 2)

Aculburghiu datoritacalitatilorsale ,utilizareaeste de patrundere (penetrare) initiala

Incanale - cateterism. Datoritaslabeiangulatii a lamelelor in raport cu axul mare al

instrumentului ,esteobtinuta o raclare a dentineicandacul lucreaza in rotatie in canal.

Dimpotriva ,daca se facmiscarilongitudinale ,eficacitateaesteredusa.

Modul clinic de a folosi un burghiu :

-punerea in contact a acului cu peretiicanalului

-efectuareauneiusoareimpingeri in directieapicala

-efectuareauneirotatii de 1/4 de turain directiaacelor de ceasornic

-retragereaacului in directiecoronara

Reaming is an efcient method of enlargement and debridement of the endodontic cavity preparation.As previously
mentioned by Berutti and others, however,endodontic instruments used in a reaming modality, rapidly transport the
endodontic cavity preparation toward the inner wall of the curve of the root canal system. Thus, reaming alone is
contraindicated. When reaming is used alternately in conjunction with ling, as described by Schilder, a more ideal
shape may be created.

70 Tehnica de largire a canalelorprinpilirecircumferentiala (cherleapag 79-80 sipag 128 castelluccivol 2).

Pilaesteinstrumentul endodontic universal sicelmaiutilizat. Are o actiune de razuire a peretilordentinari :ceamai mare
eficacitateeste in miscarile de dute-vino ,in retragere (de la apex sprecoroana).

Permite o bunalargire a canalului. Se poate eventual rasuci 1/4 de tura ,apoi seretrageacul, dareficacitateala
acestemiscariesteinferioaraacului reamer.
Although ling is an indispensable methodology inendodontic cavity preparation, there are few discussions or
descriptions of the actual technique of ling itself. Ingle discussed manipulation of les in the pattern of a Maltese cross,
while other descriptions are more simplistic. The objective of any ling technique should include a purposeful motion
that cleans and enlarges the endodontic cavity space harmlessly, while maintaining the natural pathway of the space.
This exercise should be comparable to ne sculpture, where small amounts of material are removed incrementally until
the desired result is achieved. This, then, would dictate that the motions of the instrument should be harmonious push-
pull strokes with relatively short, i.e., amplitudes in the realm of 1-3 millimeters. An attempt should be made to engage
all the walls of the canal circumferentially. However,tooth structure should be removed preferentially from the outer
wall of the curve of the root canal system to gain the straightest possible access to the foramen. The plane or the long
axis of the stroke is altered continuously throughout the procedure and is determined by the operator as he attempts to
fulll the requirements of an ideal model.

71 Semnificatia si tehnica recapitularii in largirea manuala a canalelor

Pentru a evita formarea pragurilor din tehnica telescoparii regresive(step back) se indica revenirea de fiecare daca cu
acul cu care s-a executat tratamenul mecani al portiunii apicale, dup ace am folosit un ac Kerr cu un numar superior.
Aceasta operatiune de recapitulare se executa pe toata lungimea de lucur a canalului respective. In felul acesta se
realizeaza alezarea canalului radicular in forma de telescop, fara a se forma si praguri.
72 Tehnica de largire a canalelor prin telescopare regresiva (stepback)
Tehnica step back este recomandata in tratamenul mechanic al canalelor radiculare cu o curbura usoara spre moderata.
Se incepe cu prepararea regiunii apicale a canalului, pana la constrictia apicala, care se largeste in functie de calibrul
natural al acestuia, de obicei pana la un ac Kerr cu doua numere superioare celui cu care s-a stabilit lungimea de lucru.
De exemplu, daca odontometria( lungimea de lucru) s-a efectuat cu un ac Kerr 15, largirea portiunii apicale se va face
pana la acul 25 inclus, iar acele respective se utilizeaza simultan pe toata lungimea de lucru stabilita prin odontometrie.
In continuare, trecandu-se la un ac Kerr cu un numar superior se scurteaza cu 1 mm lungimea de lucru. La fel se
procedeaza pentru acul urmator, a carei lungime de lucru va fi deci cu 2 mm mai scurta decat lungimea initiala stabilita
prin odontometrie s.a.s.m.d pana la ultima marime( pana cand lungimea de lucru devine cu 4-5 mm mai scurta decat
lungimea stabilita prin odontometrie)
Ca sa evitam formarea pragurilor se revine de fiecare data cu acul cu care s-a executat tratamenul mecanic al portiunii
apicale, dup ace am folosit un ac Kerr cu numar superior
Tehnica telescoparii regresive(step back) este mai greu de aplicat pe canalele cu curbura mai accentuate, totusi daca
dorim sa pastram pricipiul prepararii tridimensionale, trebuie sa recurgem la o tehnica speciala de piliere, la ace cu varful
netaietor si la instrumentar de canal mai flexibil.

73 Tehnica de largire a canalelor prin telescoparea progresiva ( step down si crown down)
Am cautat prin toate cartile si nu am inteles inca daca tehnica step down e aceeasi sau nu cu tehnica crown down

Tehnica step down, presupune o preparare telescopata care proneste din portiunea coronara a canalelor. Metoda
consta in largirea si evidarea initiala a portiunii coronare, continuandu-se prin coborarea in trepte telescopate spre apex.
Instrumentarul de mana este utilizat in ordinea inversa fata de tehnica regresiva, descrescator.
Aceasta metoda prezinta o serie de avantaje cum ar fi:
-accesul rectiliniu spre portiunea apicala
-diminuarea interferentelor mecanice dentinare de pe peretii canalelor radiculare in cele 2 treimi coronare
-posibilitati superioare de spalaturi endodontice datorita largirii accentuate a treimii coronare a canalelor
- reducerea pericolului acutizarii in tratamenul gangrenei pulpare prin pistonarea transapicala a rumegusului deninar
infectat.

74. Tehnica de largire a canalelor prin forte compensate (balanced force)

Tehnica dublei telescopari se realizeaza prin urmatorii timpi:
-Etapa de pregatire step down, in care se largeste treimea coronara si medie a canalului cu ajutorul frezelor sau
instrumentelor actionate la piese mecanice sau ultr sonice
-Etapa de pregatire a zonei apicale, la constrictia apicala se face cu ace Kerr file, unifile sau flexofile; largirea se incepe cu
acul 15 sau 20 si se continua cu ace succesiv mai mari pana la acul 40(acesta este ultimul ac cu care se patrunde pe toata
lungimea de lucru)
-Etapa de pregatire step back. Se realizeaza forma conica a canalului in treimea apica cu 3-4 ace Kerr de dimensiuni
successive, fiecare dintre ele patrunzand in canal cu cate 1 mm mai putin decat precedentul si dupa folosirea fiecarui ac
se revine cu acul anterior pe canal pentru a preveni impingerea resturilor in zona apicala. In final se verifica cu acul 40
permeabilitatea canalului pana la lungimea de lucru.

75. Tehnica de largire a canalelor prin evitarea curburii interne (Abou-Rass)

Metoda de largire prin evitarea curburilor interne a fost propusa de Abou-Rass pentru prepararea canalelor curbe.
In practica aceasta tehnica ar trebuii sa fie mereu utilizata in prepararea canalelor molarilor, atat superior in special
canalul meziobucal cat si inferior pe mezial, ale caror radacini mereu prezinta o concavitate bucolinguala pe suprafata
distal.
In practica aceasta tehnica consta in prepararea endodontia pe partea externa a curburii.
Scopul aceste tehnici este de a se lucre cat mai departe de zonele subtiri ale canalelor, astfel se va prepara portiunea
mai groasa fara riscuri
In radacinile mai putin curbe, canalul este pozitionat central, astfel grosimea buccolinguala si meziodistala are
aproximativ aceeasi grosime. In schimb la radacinile curbate, canalul nu este situate central si este mai apropiata de
zona interna. Asftel medical dentist trebuie sa actioneze instrumentarul pe partea unde dentina are o grosime mai mare
si este mai indepartata de bifurcatie

65 *Principiile mecanice ale largirii canalelor (legile lui Schindler)

-Cresterea progresiva a conicitatii (canalul trebuie sa se evazeze progresiv dinspre apical spre coronar

-Mentinerea anatomiei originale a canalului radicular fara creearea de praguri sau transportare apicala

-mentinerea pozitiei foramenului apical, usoara largire fara relocare (transpozitia interna exeterna)

-Diametrul foramenului apical, mentinut cat mai mic posibil. Se va accentua conicitate si se va oferi canalului forma de
reezistenta necesara compactarii materialului de opturare.

Principiile biologice:
Instrumentarea sa se limiteze in interiorul canalului radicular (determinarea corecta a lungimii de lucru)
Materialul necrotic nu trebuie fortat dincolo de foramenul apical
Indepartarea atetna a tuturor resturilor tisulare (instrumentale + irigare)
Largirea si curatarea canalului se vor face intr-o singura sedinta

66 *Strategii de baza ale largirii canalelor(th)

Obiectivul prepararii canalului radicular este de a permite o obturatie a cavitatii pulpare,

67 *Miscarea de rotatie sau reaming

Utilizeaza instrumente de tip ... ... ... prin insurubare o mare portiune din lungimea partii active a isntrumentului
endodontic inainteaza de a lungul canalului crescand tensiunea in interiorul instrumentului pana cand rezistenta opusa
de pereti este mai puternica si instrumentul se blocheaza. In acest moment trebuie incetata miscarea de rotatie pentru a
evita fracturarea instrumentului in canal

acul burghiu Reamer se confectioneaza pornind de la o schita triunghiulara sau patrata. Schita de otel este rasucita, iar
numarul de spire variaza intre 8 si 10 in functie de fabrica producatoare ;

instrumentul este flexibil, permitand eliminarea detritusului dentinar si a materialului de obturatie in dezobturari ;

clinic se pune acul in contact cu peretii canalului, se efectueaza o usoara impingere in directie apicala, se efectueaza o
rotatie de de tura in directia acelor de ceasornic si se retrage acul in directie coronara;

este utilizat pentru penetrarea canalelor, determinarea lungimii de lucru, eliminarea detritusurilor, largirea canalelor
sau eliminarea tesutului pulpar acolo unde sunt contraindicate acele tire-nerf.

68 *Tehnica de largire a canalelor prin pilire circumferentiara

Pilirea circumferentiara consta in miscari de du te vino de amplitudine 2-3mm, apasand circular, pe toti peretii canalului
radicular si indepartanduniform stratul de dentina. Se utilizeaza in special cu ace Kerr, sau ace Headstrong.
Introducerea acului in canal se face pasiv, numai retragerea fiind activa, timp in care se produce largirea propriu-zisa.
Reintroducerea acului in canal se face de fiecare data in alt punct al circumferintei acesteia pentru realizarea actului de
largire circulara.
Conformarea canalului va fi uniforma cu o conicitate crescuta. Utilizarea cu presiune excesiva la nivelul curburii interne a
canalului poate duce la indepartareacurburii (fenomen de streaking) sau chiar perforarea liniara a peretului respectiv
(fenestrare)

69 *Tehnica de largire a canalelor prin escopare regresiva (stepback)

Obiective: Prepararea apicala si apoi coronara de la mic la mare.

Tehnica propriuzisa:
Faza 1 preparare apicala + recapitulare
Faza 2 Faza de retragere
Faza 2A Prepararea treimii coronare si mijlocii,
Faza 2B finisarea apicala

Faza 1

Pentru a incepe instrumentarea propriuzisa, canalul trebuie sa fie permeabilizat si preevazat.

se umple cavitatea cu lichid de lavaj (permeabilizare, miscare de serpuire). Identificarea acului initial apical, primul ac
care este introdus pe marginea de lucru ne da informatii despre forma canalului si constrictia apicala, determinarea
lungimii de lucru cu apex locatoru, irigare Na0CL, se instrumenteaza urmatorul ac pe toata lungimea de lucru cu miscari
de watch winding si retragere, irigare Hipo, Recapitulare, irigare, se repeta 5-8 pana se gaseste acul care se potriveste la
nivelul constrictii apicale, se prepara stopul apical (MAF).

Faza 2

Se introduce acul cu nr urmator pe lungimea cu Mm mai mica decat lungimea de lucru.

irigare
recapitulare
pe toata LL
cu MAF & IAF
pentru mentinerea permeabilitatii si indepartarea detrisului dentinal.
Irigare intensa inainte de introducerea urmatoarei marimi: se repeta pasii 12-14 pana se ajungea in treimea mijlocie a
canalului ( de obicei cu 3 numere mai mare decat MAF).
Recapitulare si irigare dupa fiecare ac cu MAF pe toata LL
Reinstrumentarea portiunii mijlocii cu freze GG si ace Kerr cu numere mari.
Recapitulare si irigare

Primul ac care se introduce pe toata lungimea de lucru se numeste ac initial. Se configureaza segmentul apical,
utilizandu se ace cu 2-4, 3-5 nr mai mari decat acul initial cu care s a realizat odontometria.

Se realizeaza stopul apical care va reprezenta limita pana la care se efectueaza tratamentul biomecanic si limita apicala a
obturatiei de canal.
Ultimul ac care s a utilziat pe toata lungimea de lucru se numeste ac master apical.

Urmatorele numere se aleg in ordine crescatoare la fiecare ac superior ca dimensiune lungimea de lcuru se scurteaza cu
1 mm. Aceasta retragere se face pana la 4-5 mm de stopul apical.
Dupa fiecare ac se realizeaza conturul permeabilizarii pe toata lungimea de lucru, aceasta manevra se face cu un ac cu
numar inferior pana la acul master, iar dupa ce incepe telescoparea cu acul master, pana la nivelul apical.
Ultimul ac cu care se patrunde in canal se numeste ac final.

Avantaje,

conicitate mai pronuntata decat tehnica standardizata,

permite condensarea laterala ca tehnica de obturatie
riscul aparitiei iatrogeniilor de tip prag si perforatie sunt mai reduse

Concluzie: se urmareste pastrarea unui diametru cat mai mic la nivel apical si a unei conicitati moderate.

74 *tehnica fortelor compensate

Se utilizeaza in tratamentul mecanic al canalelor radiculare cu curbura accentuata. Ace pila cu varf netaietor,

Metoda este o variatie a reamingului, Folosirea tehnicii presupune preevazare, marirea este efectuata prin rotirea acului
in sens ceasornic cu presiune usoara folosind o rotire de 3/4 sau mai putin, instrumentul este apoi rotit contraceas cu
presiune moderata spre grea aplicata interior, peste 120grade, pana cand forta balans taie dentina ancorata.
aceasta procedura este urmata de indepartarea pasiva a dentinei folosind acul intr o miscare usoara de reaming care
ancoreaza materialul.
Aceasta procedura poate fi continuata apical pana cand rezistenta evidenta este intampianata, moment in care
urmatorul instrument ca marime este folosit.
Precurbarea acelor nu este necesara.

dezavantaje
Pot aparea probleme in cazul curburii accentuate si bruste in zona apicala in aceste cazuri fiind necesare instrumente u
sectiune transversala, triunghiulare si elasticitate crescute.
in timpul prepararii canalelor curbe in inguste, aceasta tehnica predispune la fracturarea isntrumentelor cu diametrul
mic.

75 *Tehnica de telescopare progresiva

Permite largirea conica telscopata a canalului prin utilizarea instrumentarului endodontic in ordinea descrescatoare a
marimii
se efectueaza mai intai permeabilizarea cu ace 08-10-15 si largirea segmentului coronar si mijlociu cu instrumentar
manual apoi se pot utiliza pana la nivelul curburii freze gates gliden, se iriga abundent.

Dupa largirea canalului in cele 2 treimi coronare, se utilizeaza ace din ce in ce mai mici pentru patrundere in zona
apicala, se introduce instrumental la intervale de 1 mm, din ce in ce mai adanc, pana se atinge ll.

odontometria finala se face cand isntrumentul actionat in zona de 2-3mm fata de constrictia apicala.

avamtake:

inlaturarea cu prioritate a tesutului moale, necrotic sau infectat din regiunea coronara sau media a canalului radicular la
inceputul tratamentului biomecanic evitand pistonarea detrisurilor in zona periapicala.

reducerea pericolului acutizarii in tratamentul gangrenei pulpare, prin indepartarea cu prioritate a rumegusului dentinar
din 2/3 coronara.
Largirea coronara initiala face ca instrumentele sa aiba mai putin contact cu peretii canalului in cele 2/3 coronare,
eliminandu se astfel interferentele mecanice dentinare de la acest nivel.

Instrumentul poate fi manevrat cu mai mare precizie in treimea apicala, calea de acces pana la acest nivel find larga.
Tratamentul mecanic al portiunii apicale se realizeaza rapid si eficient, scade oboseala instrumentului ododontic,
evitandu se separarea (fracturarea) datorita contactului sau de lucru, redus cu cele 2 treimi coronare ale canalului.

Diminueaza riscul indreptarii canalelor curbe (stripping)si scade frecventa erorilor de tratament.

Eficientizarea lavajelor endodontice prin cresterea calitatii solutiei si a utilizarii metodelor moderne de lavaj datorita
largirii zonei coronare a canalului radicular.
Este o tehnica rapida ce permite situatii clinice favorabile, efectuarea tratamentului endodontic intr o singura sedinta
chiar in canale infectate. (th)

76. Tehnica de largire rotatativa a canalelor cu system ProTaper

Sistemul permite prepararea inclusive a canalelor curbe, prin flexibilitatea lor, instrumentele pot ramane in pozitie
central in canal.
Sistemul Protaper are urmatoarele caracterisiti:
-forma originala( prezinta conicitati diferite la nivelul fiecarui instrument, respectand princpipiul corono-apical)
-inclinarea diferita si in unghiuri variabile a spirelor ce cresc considerabil capacitatea de sectionare a acestora

-necesita utilizarea unui numar redus de instrumente care folosite in ordinea lor succesiva, permit o preparare corecta si
rapida.
Aceste set de instrumente este format din urmatoarele tipuri de freze:
-Freze pentru preparare (Shaping Files):
Shapping File 1- utilizat pt prepararea treimii coronare
Shapping File 2- utilizat pt prepararea treimii medii
Shaping File auxiliary se foloeste in cazurile unor canale scurte, inlocuindu-le pe cele enumerate mai sus.
-In treimea apicala se folosesc freze pt finisare numite Finishing Files:
Finishing file 1- caracterzat printr-o conicitate de 7% iar varful este de 20/100
Finishing file 2- conicitea 8% iar varful 25/100
Finishing file 3- conicitate 9% si un varf de 30/100
Aceste piese se folosesc cu ajutorul piesei unghi sau a pieselor unghi cu redactor de viteza
Intrumentele se fabrica in 2 variante 21 si 25mm

77 Tehnica hibrida de largire a canalelor

Castelluci Este o combinative intre tehnica rotatie successive K3 si LightSpeed
Tehnica rotativa este folosita pentru preparearea celor 2/3 coronarea iar treimea apicala este preparata cu sistemul
LightSpeed
Desi se poate lucre cu tehnica rotativa K3 pe toata lungimea de lucru, cercetatorii au constatat crearea cu ajutorului
sistemului LightSpeed a unui diametru apical mai mare, prin tehnica LightSpeed se realizeaza largirea pana la marimea
50 a canalului in zonala apicala.
Cu cat canalul are un diam mai mare in regiunea apicala cu atat se pot realize irigatii superioare, adaptatea mai usoara a
conurilor de gutaperca si dentina alterata, infectata este indepartata mult mai efficient.

78 *Enumerarea accidentelor ce pot aparea in urma tratamentelor chemomecanic al tratamentului de canal

Subinstrumentarea canalului.

Suprainsturmentarea canalului (absenta sigilarii apicale adecvate, disconfortul pacientului, dureri si hermoragii in
portiunea apicala a canalului)

Canale conformate in C
Canale conformate in S
zipping (transformarea curburii apicale intr o portiune dreapta)
transpozitia externa
stripping (fenestrare)
supraprepararea
subprepararea
obliterarea canalelor corp strain (instrumente fracturate, dentis dentinar)
pragul
perforarea podelii camerei pulpare
perforatia radiculara

7979 80 Hemoragia endodontica.Diagnostic si tratement.

Cauzele hemoragiei pot fi:

a)cause generale

-diateze hemoragice
 -hemofilie

-afectiuni hepatice cu alterarea mecanismelor de coagulare a sangelui

-stari fiziologice congestive (menstruatia)

In hemoragiile provocate de aceste cause se va introduce in canlul radicular o mesa de vata sterila uscata sau
umezita in eugenol si se va inchide etans cu un material de obturatie provizorie.Afectiunea care conditioneaza
hemoragia se trateaza ulterior pe cale generala.

b)cause locale

-lezarea parodoniului marginal.Se va face hemostaza intrebuintand apa oxigenata,perihidrolul sau chiar cauterizarea
superficiala cu acid tricolor acetic.

-perforarea podelei camerei pulpare .Se obtine o oprire a sangerarii prin aplicarea pe zona respectiva a unor bulete de
vata umezite in solutii hemostatice sau chiar prin aplicarea de fragmente de bureti coagulanti.

-cai false radiculare-se amana obturarea canalului lasandu-se intre timp sub o inchidere etansa o mesa de vata sterila
uscata in canal.

-extirparea pulpara incomplete.Se actioneaza cu ace extractoare de nerv si ace de raclat canalul pana se indeparteaza
taoate fragmentele pulpare,odata cu aceasta incetand si hemoragia.

-traumatizarea parodontiului apical in cursul tratamentului mecanic,Se temorizeaza obturarea canalului lasandu-se in
canal la distanta e paex o mesa de vata seterila uscata sub o obturatie provizorie.

81*generarea fenestrarii in cursul tratamentului endodontic. diagnostic

Fenestrarea = subtierea laterala a peretilor canalari in portiunea medie a canalului uneori pana la deschiderea acestuia

Fenestrarea este o perforatie lunga, verticala, ce apare in special in portiunea mijlocie a canalului creata de o prelucrare
excesiva a peretelui intern, al canalului radicular curb.

Se manifesta prin aparitia unei hemoragii spontane intr un canal uscat anterior si chiar are o sensibilitate pe care
pacientul o resimte brusc.
se evidentiaza prin aplicarea unei coli de hartie in canal care va confirma localizarea perforatiei.

Poate fi cauzata de:

Utilizarea unei tehnici de lucru incorecte
Cavitatea de access incorecta sau incompleta
exercitarea unei presiuni excesive
folosirea miscarilor de rotatie in canal pentru instrumentele care nu sunt realizate in acest scop
efectuarea unor miscari ample persistente de pilire
nerespectarea secventialitatii instrumentelor de largire
folosirea unui insturmental necorespunzator in tratamentul radacinilor subtiri si concave (ace din otel neprecurbate, ace
rigide cu diametru crescut in portiunea apicala a canalelor

Prevenire
Cavitatea de access trebuie realizata astfel incat instrumentul sa poata fi introdus pe o directie cat mai dreapta, frezele
gates gilden trebuie folosite cu atentie fara sa ajunga in portiunea curba a canalului, trebuie folosita o tehnica anti-
curbura pe portiunea externa a canalului, acele deo tel trebuie precurbate corespunzator inainte de fiecare introducere
in canal, instrumentul ce prezinta conicitati crescute trebuie manipulat cu atentie.

82 generarea fenestrarii in tp tratamentului endodontic tratament

83 84 generarea clapsidtarii in cursul tratamentului endodontic diagnostic tratament

85 86.Transpozitia apicala.Situatii clinice.Diagnostic si tratament.

Zipping se refera la transpozitia sau transportarea potiunii apicale a canalului.Acest fenomen se caracterizeaza prin
transformarea unei curburi apicale intr-o portiune dreapta.

Acele introduse intrr-un canal curb au tendinta de a taia mai mult din portiunea externa a unei curbe in zona
apicala,aceasta determinand transpozitia formei initaiale a canalului.

Astfel foramenul apical va avea o forma de lacrima(sau eliptica) si este transportat fata de pozitia initiala.

Principalele motive de aparitie ale acestui fenomen sunt:

-necurbarea instrumentelor inaintea introducerii in canal

-rotarea acelor clasice(pila) in canalele curbe

-folosirea acelor prea mari si rigide in tratamentul mecanic al canalelor curbe

In tratamentul canalelor radiculare curbe trebuie sa se tina cont de cateva principii de baza:

-indoirea(precurbarea )acelor,in special in portiunea apicala,inainte de introducerea in canal

-folosirea stopurilor directionale care permit vizualizarea continua a directiei curburii si pozitia varfului acului

-toate instrumentele de tratament endocanalicular trebuie folosite secvential si niciodata nu trebuie sarit un numar

-evitarea presiunilor excesive si a rotirii instrumentelor in canal(cele care nu sunt special realizate in acest scop)

-se folosesc numai miscari scurte du-te-vino

-nu se folosesc ace mari si rigide pt prepararea canalelor inguste si curbe

86 *Transpozitia apicala, situatii clinice

Acele introduse intr un canal curb au tendinta de ataia mai mult din portiunea externa a unei curburi in zona apicala,
aceasta determina transpozitia formei initiale a canalului.
Chiar si atunci cand sunt prelucrate, acele din otel tind sa se indrepte o data introduse in canal datorata momentului de
indoire a instrumentului, ce reprezinta momentul necesar indoirii acului la 45grade. Acest lucru duce la o largire apicala,
prin expansiunea peretelui extern a curburii, fenomen denumit in literatura fermoar apical (zipping).

se datoreaza neprecurbarii instrumentului ododontic sau folosirii instrumentelor cu numere mari

Cavitate de access neadecvata
insuficienta pe curbare a acelor fata de curbura originala
utilizarea rapida a isntrumentelor mari si rigide in canalele curbe pentru a atinge lungimea de lucru
rotirea instrumentelor in canalele curbe in tendinta de intreptare

87 *Transpozitia apicala, Tratament

Daca transportarea apexului s a realizat, canalul trebuie irigat din abundenta pentru a indeparta resturile de tesut si
microorganismele din portiunea canalului care a ramas neprelucrata, de asemenea in aceasta situatie este indicata
folosirea unei tehnici de obturare a canalului termoplastica

88 89.Transpozitia apicala.Situatii clinice.Diagnostic si tratament.

Zipping se refera la transpozitia sau transportarea potiunii apicale a canalului.Acest fenomen se caracterizeaza prin
transformarea unei curburi apicale intr-o portiune dreapta.

Acele introduse intrr-un canal curb au tendinta de a taia mai mult din portiunea externa a unei curbe in zona
apicala,aceasta determinand transpozitia formei initaiale a canalului.

Astfel foramenul apical va avea o forma de lacrima(sau eliptica) si este transportat fata de pozitia initiala.

Principalele motive de aparitie ale acestui fenomen sunt:

-necurbarea instrumentelor inaintea introducerii in canal

-rotarea acelor clasice(pila) in canalele curbe

-folosirea acelor prea mari si rigide in tratamentul mecanic al canalelor curbe

In tratamentul canalelor radiculare curbe trebuie sa se tina cont de cateva principii de baza:

-indoirea(precurbarea )acelor,in special in portiunea apicala,inainte de introducerea in canal

-folosirea stopurilor directionale care permit vizualizarea continua a directiei curburii si pozitia varfului acului

-toate instrumentele de tratament endocanalicular trebuie folosite secvential si niciodata nu trebuie sarit un numar

-evitarea presiunilor excesive si a rotirii instrumentelor in canal(cele care nu sunt special realizate in acest scop)

-se folosesc numai miscari scurte du-te-vino

-nu se folosesc ace mari si rigide pt prepararea canalelor inguste si curbe

90 91 perforarea coroanei deasupra crestei osose la crearea accesului diagnostic tratament

92 03perforrea podelei deasupra camerei pulpare diagnostic tratament

94 95 blocajul apical diagnostic tratament

98 99 .Calea falsa radiculara in treimea coronara.Diagnostic si tratament.

Cauze:

-foratrea cu acele Kerr in scopul desfiintarii pragurilor

-folosirea de ace Kerr prea groase pt desfiintarea pragurilor

-insuficienta deschidere a camerei pulpare,acul se introduce curbat,varful luand alta directie decat cea endocanaliculara

-existenta de canale curbe,se insista cu ace Kerr inflexibile(numere mai mari de 20) care,in loc sa urmeze traseul
endocanlicular curb,patrund drept in masa dentinara,creand o cale falsa

-folosirea instrumentelor rotative de canal,ace,freze care pot duce la crearea de cai false radiculare

Semne clinice:

-pacientul simte o senzatie de intepatura la oa adancime a canalului care nu corespunde cu lungime medie a radacinii

-aparitia hemoragiei abundente si foarte greu de stapanit

Tratament(depinde de localizarea caii false):

-pt caile false in portiunea incipienta a canalului si cea medie se poate incerca,dupa o hemostaza corecta,obturarea cu
cement ionomer de sticla cu ajutorul acului lentulo

-pt caile false din regiunea apicala se poate incerca,la dintii la care conditiile topografice pemit,rezectie apicala.

-de asemenea indifferent de localizarea caii radiculare false se poate recurge la una dintre intreventiile chirurgicale:

-amputatie radiculara

-extractie cu replantare

-de multe ori,dintele este compromise si trebuie sa recurgem la extractie

100 101calea falsa radiculara in treimie medie diagnostic tratament

1002 103 calea falsa radiculara in treimea apicala diagnostic tratament

104 105 - Fracturarea instrum. endo. n canalul radicular. Diagnostic i tratament

Diagnostic:

Controlul instrumentului (lips fragment)

Examen radiologic (precizeaz nivelul la care s-a rupt localizat fragmentul)

Tratament: extragerea fragmentului rupt

 1. Dac instrumentul (ac Kerr sau ac Lentullo) proemin n camera pulpar ndeprtare cu o pens subire;
braele pensei se insinueaz cuprinznd fragmentul de ac sub nivelul extremitilor sale libere (extragere dintr-o
singur micare, vertical)
2. Dac fragmentul rupt se afl n poriunea proxim. a canalului, dar nu proemin n camera pulpar: lrgire canal
n jurul su (freze sferice) pn ce aculpoate fi apucat cu o pens foarte subire.
3. Dac fragmentul rupt nu este puternic fixat: extras cu ace tire-nerfs
4. Dac acul Lentullo s-a rupt n 1/3 coronare a canalului i nu poate fi extras, se poate lsa pe pe canal dac este
sterili dac se poate face tratament mecanic i obturarea canalului, pe lng fragmentul obturat pn la apex.
5. Dac fragmentul rupt este situat n poriunea mijlocie a canalului
Mijloace chimice: dizolv fragmentul sau l fac friabil sau lrgesc canalul prin decalcifiere: acid azotic
50%, ap regal sau iodur de potasiu 25% care produce ruginirea acului pe canal.
Rezecia apical cu obturarea retrograd

6. Dac fragmentul rupt este situat apical

Rezecie apical
Radiculotomie
Extracie asociat cu replantare

106 107 largirea traumatica a apexulu(i trepanarea)diagnostic si tratament

108. Inspectia canalelor radiculare(de pe net)
Inspectia canalelor radiculare se face cu ace Kerr tip pila de dimensiuni mici, cu ace tip Miller. Apare sangerarea
de la nivelul tesutului vascular, din tesutul granulomatos sau de la tesutul pulpar subiacent. Cu cat distructia pulpei este
mai avansata cu atat sangerarea este mai redusa. Deasemenea poate apare si sensibilitate dureroasa.
La dintii pluriradiculari poate exista o pluripatologie pulpara cu grade diferite de afectare a pulpei radiculare din
diferite canale.
Pot exista situatii in care sa exista o PCD (pulpita cronica deschisa) ulceroasa pe toate canalele sau pe unul din
canale sa existe o gangrena pulpara in acest caz vorbim despre gangrena pulpara partiala. Tratamentul endodontic se
face pentru afectiunea cea mai grava
De obicei papila gingivala este inflamata datorita marginilor anfractoase date de procesul carios, leziuni date de
traumatismul alimentar. Pot exista si leziuni pe mucoasa jugala date de marginile anfractoase ale procesului carios
Percutia in ax este negativa
Testele de vitalitate in functie de gradul de evolutie al PCD exista grade diferite de sensibilitate

Simptomatologie subiectiva:
- este posibil sa apara o simptomatologie de PAST atunci cand camera pulpara se obstrueaza cu alimente si este
inca prezent suficient tesut pulpar
- durerile sunt mai mici, pot sa apara spontan
- simptomatologia dispare odata cu indepartarea resturilor alimentare

109. Preevazarea canalelor radiculare (preevazare - cateterizarea cu instrumentar manual - largirea canalelor
radiculare,stergeti ce vi se pare in plus)
Obiectivul prepararii canalului radicular este de a permite o obturatie a cavitatii pulpare.
In prezenta curburilor, acele au tendinta de a merge drept si fac praguri sau daca sunt in apropierea apexului pot
face largirea si eventual deplasarea acestuia in alta pozitie. De aceea se recomanda precurbarea instrumentelor
intracanaliculare inainte de folosirea pentru a combate memoria elastica. (Weine)
 Marshall si Pappin au propus prepararea cavitatii endodontice prin tehnica Crown-Down in care largirea
canalelor incepe de la nivelul coroanei ajungandu-se treptat la apex, precurbarea instrumentelor fiind considerata inutila
de autori.
Se folosesc frezele Gates si ace groase intai in cele 2/3 coronare si apoi se folosesc ace mai mici pana se ajunge
la apex. Principalul scop al acestei tehnici este de a scadea cantitatea de detritusuri ce poate fi impinsa in spatiul
periapical pe timpul tratamentului mecanic.
Goering a asociat tehnicile dinspre coronar Crown-Down Step-Back si a rezultat tehnica Step-DOwn, care consta
in largirea coronara in cazul canalelor curbe, inaintea zonei apicale. Aceasta se realizeaza folosind o pila introdusa pe 2/3
din lungimea canalului si la aceasta lungime se face numai pilirea spre lateral folosind ace Hedstrom de la 15-25. Dupa
aceasta, se folosesc frezele Gates nr.2 si 3 ptr largirea portiunii coronare a preparatiei. In final se stabileste lungimea
canalului si se largeste pe toata lungimea pana la acul nr 25. De aici se continua cu tehnica step-back
Indiferent de tehnica folosita, succesul in endodontie depinde de doua criterii fundamentale:
- eliminarea completa a continutului canalelor
- obturarea completa tridimensionala a retelei canaliculare
Pentru aceasta trebuie respectate cateva principii fundamentale
1. Tratamentul mecanic trebuie sa respecte anatomia originala a canalului
2. Cu instrumentele de largit nu trebuie sa se depaseasca lungimea de lucru aleasa
3. Utilizarea instrunmentelor trebuie facuta in ordinea crecanda a numerelorm fara a sari niciun numar
4. Irigarea permanenta a canalului, de obicei cu hipoclorit de sodiu 2,5%
5. Precurbarea tuturor instrumentelor manuale de tratament mecanic, in caz de curburi
6. Recapitularea inseamna revenirea pe canale cu instrumente deja folosite mai inainte, dar de dimensiuni mai mici,
pentru controlul permeabilitatii.
Prepararea propriu-zisa a canalului
Largirea initiala- necesara in special in canalele subtiri.
Principiul alternantei instrumentelor: primul ac care atinge apexul se presupune ca a respectat anatomia initiala
a canalului. Acest lucru se face cu ace Kerr tip pila sau cu un instrument asemanator, special destinat ptr aceasta
operatie MMC
Patrunderea initiala se face cu o miscare liniara continua a instrumentului in directia apicala, ajutata de o rotatie
in sensul acelor de ceasornic de 45(grade) (1/8) cu o intoarcere in pozitia initiala, fara intreruperea inaintarii liniare si
fara retragerea acului.
Dupa folosirea acului pila MMC este utilizat un ac de penetratie MME, cu acelasi nr. Apoi se foloseste un ac de
penetratie MMC cu nr superior, urmat de un ac MME cu acelasi nr. Se va actiona prin miscari de tractiune cu
amplitudine de aprox 2 mm, fara odificari ale traiectoriei initiate.
Alternarea unui instrument de patrundere cu unul de largire va continua pana la nr 15, nr la care penetrarea
initiala este terminata si va incepe largirea canalului pr-zisa.
Eliberarea detritusului organic si a prafului de dentina este asigurata prin miscari ale acului de largit sub irigatie
abundenta.
Largirea, razuirea, realizarea formei canalului
Dupa preparatia initiala care ne-a permis sa determinam lungimea canalului, tratamentul endodontic se
continua cu ceea ce clasic se numeste "punerea in forma a canalului", adica realizarea simultana a curatarii canalului si
largirea lui in functie de obturatia finala pe care o facem.
Anumiti autori acorda prioritate absoluta prepararii canalului in functie de anatomia lui si limiteaza largirea la
cat este strict necesar ptr obturatie, pornind de la principiul ca aceasta (obturatia) trebuie sa se adapteze preparatiei.
Acest mod de preparare a canalului limitat si care da prioritate aspectului anatomic este cunoscut sub numele de
ampliatie canaliculara
Prepararea canalului este faza cea mai importanta a tratamentului endodontic. Obiectivul principal consta in
eliminarea pe cat posibil completa a continutului organic al sistemului canalicular, pulpa, tesut necrotic, germeni
patogeni si produsi de degradare si eventual a continutului mineral patologic, pulpoliti sau diferiti calculi.
Principalele cerinte
- necesitatea absoluta ptr orice preparatie de a permite o curatare perfecta care conditioneaza dezinfectarea
intregului sistem canalicular
- respectarea structurii biologice favorizeaza mecanismele normale ale tesuturilor de reparare a parodontiului
apical
 - desfiintarea in prealabil a interferentelor coronare sau radiculare pentru a nu devia traiectoria canalului si ptr a
preveni greselile de instrumentare, dintre care cea mai periculoasa ramane depasirea foramenului apical
- posibilitatea inchiderii sistemului canalicular dens, ermetic si stabil, fara o punere in forma a canalului in mod
artificial, exagerat.
Ampliatia canaliculara este faza cea mai delicata a tratamentului. Ea se realizeaza folosind ace tip pila, burghiu si
alte instrumente de canal manuale, mecanice, sonice si ultrasonice.
110110. Crearea accesului la incisivul central superior.

(Cherlea)

Incisivii centrali sup au o lingime medie de 23 mm, pe cand cei laterali au o lungime medie de 22 mm. Foarte
rar acesti dinti pot avea mai mult decat un canal radicular. Forma canalului radicular difera daca dintele este
examinat in sens mezio-distal sau vestibulo-palatinal.

In sens mezio-distal pe rx apare ca o linie fina aproape dreapta.

In sens vestib-palatinal canalul este mult mai larg si prezinta o constrictie imediat sub colet. Acest aspect nu
este niciodata obs per x si trebuie reamintit ca toate canalele au aceasta a3-a dimensiune care trebuie
instrumentata mechanic,stearsa si preparata pt a primi obturatia radiculara. Pe sectiune canalul are forma
ovala sau neregulata la nic cervical apoi se rotunjeste progresiv pe masura ce se apropie de apex.

In general curbura apicala este mica la niv incisivilor centrali. Ea apare mai frecvent la nic incis laterali si
orientata catre distral.

Odata cu varsta depunerea de dentina secundara impinge plafonul camerei pulpare pana la un nivel care
poate coresp cu coletul anatomic. La ex rx canalul apare f ingustat in sens mezio-distal. Daca ne gandim ca
diam vestibulo-palatinal este de obicei mai mare se intelege ca adesea este pos sa gasim un canal care apare
f subtire sau uneori chiar inexistent pe o rx preoperatorie.

Cavitatea de acces a incis centrali si lat sup este similara.forma gen este triunghiulara apical se intinde
pana la cingulum iar catre marg incisiva pana la niv coarnelor pulpare.

Este necesar ca extensia sa fie suficienta pt ca instrumentarul sa nu se curbeze din cauza prezentei dentinei
si a smaltului. Accesul in canal trebuie sa fie direct. Freza va fi plasata la niv cingulumului palatinal.
Orientarea fezei va fi practic paralela cu f vestibulara si nu perpendiculara(cherlea)/va fi perpendiculara pe fata
palatinala(castelucci) caci riscul de perforare va fi ridicat datorita marii eficacitatii a instr cu turatie mare.

In nici un caz nu trebuie sa incercam sa realiz un trat endodontic pornind de la o cavit proximala.

111. Crearea accesului la incisivul lateral superior

(Cherlea)

Incisivii centrali sup au o lungime medie de 23 mm, pe cand cei laterali au o lungime medie de 22 mm. Foarte
rar acesti dinti pot avea mai mult decat un canal radicular. Forma canalului radicular difera daca dintele este
examinat in sens mezio-distal sau vestibulo-palatinal.

In sens mezio-distal pe rx apare ca o linie fina aproape dreapta.

 In sens vestib-palatinal canalul este mult mai larg si prezinta o constrictie imediat sub colet. Acest aspect nu
este niciodata obs perx si trebuie reamintit ca toate canalele au aceasta a3-a dimensiune care trebuie
instrumentata mecanic,stearsa si preparata pt a primi obturatia radiculara. Pe sectiune canalul are forma ovala
sau neregulata la niv cervical apoi se rotunjeste progresiv pe masura ce se apropie de apex.

In general curbura apicala este mica la niv incisivilor centrali. Ea apare mai frecvent la nic incis laterali si
orientata catre distral.

Odata cu varsta depunerea de dentina secundara impinge plafonul camerei pulpare pana la un nivel care
poate coresp cu coletul anatomic. La ex rx canalul apare f ingustat in sens mezio-distal. Daca ne gandim ca
diam vestibulo-palatinal este de obicei mai mare se intelege ca adesea este pos sa gasim un canal care apare
f subtire sau uneori chiar inexistent pe o rx preoperatorie.

Cavitatea de acces a incis centrali si lat sup este similara.forma gen este triunghiulara, apical se intinde pana
la cingulum iar catre marg incisiva pana la niv coarnelor pulpare.

Este necesar ca extensia sa fie suficienta pt ca instr sa nu se curbeze din cauza prezentei dentinei si a
smaltului. Accesul in canal trebuie sa fie direct. Freza va fi plasata la niv cingulumului palatinal. Orientarea
fezei va fi practic paralela cu f vestibulara si nu perpendiculara(cherlea)/va fi perpendiculara pe fata
palatinala(castelucci)caci riscul de perforare va fi ridicat datorita marii eficacitatii a instr cu turatie mare.

In nici un caz nu trebuie sa incercam sa realiz un trat endodontic pornind de la o cavit proximala.

La incisivul lateral superior cavitatea se prepara in acelasi fel ca si la incisivul central superior forma
generala este triunghiulara, apical se intinde pana la cingulum, iar catre marg incisiva pana la niv coarnelor
pulpare.

. Singura diferenta este forma finala a cavitatii de acces:la incisivul lateral este ovoidala,pentru ca dintele
are doua coarne pulpare foarte apropiate sau un singur corn pulpar central.

112. Crearea accesului la Caninul superior

(Cherlea)

Este dintele cel mai lung 26,5 mm rar are mai mult de 1 canal. Cavitatea pulpara este mai larga in sens V-P
decat la incisivi. Forma generala a canalului este ovala si devine circulara in 1/3 apicala.

(Castelucci)

Accesul in cavitate incepe aprox in jumatatea superioara a fetei palatinale. Aceleasi reguli care se aplica
pentru incisivii centrali sunt valabile si aici. Avand o camera pulpara ovala si un singur corn pulpar,accesul in
cavitate este un oval al carui diametru este mai mare in sens corono-apical. In acest caz deasemenea, daca
dintele este abrazat sau fracturat, suprafata incizala va fi inclusa in cavitatea de acces.

Canalul radicular este aprox drept si destul de lung pentru a se utiliza uneori instrumente de 30mm.In
portiunea apicala,canalul poate prezenta curbura in orice directie.
Mai putin frecvent decat la incisivii superiori,caninii pot avea canale laterale.Prezenta a doua canale este foarte
rara.

113. Crearea accesului la primul premolar superior

(Cherlea)

Este un dinte dificil de tratat din cauza anatomiei sale pulpare complexe. Prima dificultate deriva din faptul ca
nr canalelor si radacinilor sale prezinta imp variatii asupra carora autorii nu au cazut de acord.

Se poate consid ca primul premolar prez adesea 2 rad(60% din cazuri) o rad in aproape 35% din cazuri si 3
rad in 5% din cazuri.

Frecvent sunt 2 canale chiar la monoradicular deci sunt 2 canale in aprox 70% din cazuri, 1 canal 20% cazuri
si 3 canale in 5% din cazuri.

Numerosi cercetatori au constatat ca jum dintre premolarii primi sup prez canale laterale sit in special in reg
apicala. 10%^ prez comunicari pulpo radiculare. Prin urmare, In mod normal, primul pm sup este un dinte cu 2
radacini si 2 canale radiculare.

Lungimea medie este de 21-22 mm. Camera pulpara este langa in sens V-P si prez 2 coarne pulpare. In
sens M-D camera pulp este ingusta. Cum dimens mai mare a camerei pulp este in sens V-P cavit de cls a2-a
si bineinteles cele de cls a5-a preexistente sunt cai de acces nesatisfacatoare.

Accesul se face pe fata ocluz iar forma cav va fi ovala cu axul mare V-P.

Planseul camerei pulpare se va gasi in general sit sub nivelul coletului. Orificiile sunt sit la extremitatile
vestibulara si palatinala ale camerei pulpare. Ele sunt de obicei rectilinii si pe sect transversala rotunjite.

Odata cu imbatranirea pacientului depunerea de dentina sec la niv tavanului camerei pulpare va diminua
inaltimea acestuia facand cautarea canalelor mai dificila.

(Castelucci)

Orientarea cavitatii de acces trebuie sa fie buco-linguala, nu mezio-distala.

Accesul in cavitate se face folosind o freza sferica diamantata la turatii mari, aplicand miscari in sens buco-
palatinal,astfel incat sa se inceapa schitarea conturului ocluzal al cavitatii de acces.

Freza folosita in faza de penetrare nu trebuie sa creeze un tunel cu pereti paraleli,ci un cavitate in forma de
palnie. Odata ce s-a trecut de faza de penetrare,o freza sferica la turatii mici(piesa) este folosita pentru a
indeparta dentina ramase in urma penetrarii.

114. Crearea accesului la Al doilea pm sup

Prezinta in cele mai multe cazuri (95%) o singura radacina. Nr cazurilor cu 2 canale este f controversat. Unii
consid ca ele repr 50% dintre cazuri in timp ce altii consid ca nu repr decat 25%dintre cazuri. Prezenta a 3
canale separate este cu totul exceptionala. Daca nr canalelor laterale este de ordinul celor de la primul pm
superior, nr canalelor pulpo-parodontale este f mic(1%).

Deci pm 2 sup in mod normal prez o sg radacina in care sistematic va trb cautat si un al doilea canal.
Camera pulpara cu dimens mai importanta in sens V-P prez o dif esentiala in raport cu primul pm: podeaua sa
(daca exista) este sit mai aproape de apex.

Cand canalul rad este unic, este alungit in sens V-P si se ingusteaza progresiv nedevenind circular decat in
ultimii 2-3 mm apicali.

La monoradic exista frecvent o insula de dentina situata in 1/3 mijl a rad ce imparte canalul in 2 parti care in
general se unesc pt a forma o extremitate apicala comuna.Exista acestei dispozitii anatomice interpr ca un sg
canal separat provizoriu, sau ca 2 canale poate explica partial divergentele dintre autori asupra nr canalelor
intalnite la acest dinte.

(Castelucci)

Procedura pentru crearea cavitatii de acces este la fel ca la primul premolar.

Accesul se face pe fata ocluz iar forma cav va fi ovala cu axul mare V-P.

Orientarea cavitatii de acces trebuie sa fie buco-linguala, nu mezio-distala.

Accesul in cavitate se face folosind o freza sferica diamantata la turatii mari, aplicand miscari in sens buco-
palatinal,astfel incat sa se inceapa schitarea conturului ocluzal al cavitatii de acces.

Freza folosita in faza de penetrare nu trebuie sa creeze un tunel cu pereti paraleli,ci un cavitate in forma de
palnie. Odata ce s-a trecut de faza de penetrare,o freza sferica la turatii mici(piesa) este folosita pentru a
indeparta dentina ramase in urma penetrarii

115. Crearea accesului la Primul molar sup

(Cherlea)

Molarii sup sunt adesea consid ca dinti dificil de tratat (mai ales in privinta instr endodontic) si prez un
procent de succese mai mic decat dintii sit anterior pe arcada.

Una dintre cauzele posibile ale acestor insuccese tine de rec frecventa a posibilitatii existentei unui al
patrulea canal sit in rad mezio-vestib. Observatiile facute in-vitro pe dinti extrasi au aratatat prez celui de al 4-
lea canal la aproape 2/3 dintre molarii sup cercetati. Totusi, clinic, o cautare minutioasa si sistematica a celor 2
canale M-V nu a permis desc lor decat in medie la 1/3 din cazuri. Pe de alta parte chiar daca exista 2 canale
doar un mic procentaj(15%) se termina printr-un foramen apical distinct. Absenta trat acestui
canal(inconstant,dificil de gasit sau ignorat) explica probabil esecurile mai frecvent intalnite la niv acestui dinte.
Dpdv practic trebuie consid ca primii molari sup au 4 canale si cautata sistematic prezenta celui de al doilea
canal M-V.

Se poate pres existenta acestui canal daca la rx rad M-V apare net mai larga decat rad D-V.
 Camera pulp are o forma de patrulater si prez dimens cea mai mare in sens V-P. Podeaua camerei pulpare
este sit in mod normal sub colet. Trebuie remarcat ca la niv molarilor atat cei sup cat si cei inf cavit de acces pt
abordarea camerei pulpare va fi sit in meziala a coroanei.
Accesul si vizib catre orif de intrare in canale vor fi usurate prin elim depunerii de dentina care frecvent
limiteaza accesul la canale.

Orif canalului palatin este cel mai usor de gasit. Canalul este cel mai larg si cel mai lung. El este rotunjit si in
general drept in afara de ultimii 4-5 mm unde face o curbura catre V care nu apare rx.

Orif canalului M-V est emai aproape de per V decat cel al canalului D-V

Orif canalului D-V este mai aproape de mijl dintelui decat de per D. El este deci decalat catre axul dintelui
mai mult in sens M-D decat V-P.

Canalul M-V este de obicei dificil de tratat din cauza dir sale catre mezial.Instr trebuie plasate distat de
deschiderea camerei orientate in sus si catre M pt a resp directia de orientare a axului canalului. Aceasta
manevra va fi dificila pt al doilea molar si se complica prin prez digei.

Canalul M-V minor sau accesoriueste evident cel mai dificil de gasit. El este f subtire si curbat. In gen se
uneste cu can principal. De obicei este sit putin mai palatinal si mezial fata de can M-V principal.

Canalul D-V este cel mai scurt si cel mai subtire dintre cele 3 can principale. Are in general o dir distala
insertia instrumentarului endodontic va fi deci usurata(directia de jos in sus si mezial catre distal). Prezinta in
gen o curbura meziala in jum apicala.

Diverse elemente pot ajuta la repararea canalelor:

-urme pe planseul camerei pulpare care reliefeaza orificiile canalelor

-distanta existenta intre orif canalelor poate fi eval pe o rx in fct de dist dintre radacini. Daca rad mezio si disto
vestib sunt aproape paralele una cu alta, orif canalelor vor fi mai distantate unul de altul. Ele vor fi dimpotriva
mai apropiate daca rad sunt divergente.

(Castelucci)

O sectiune transversala la nivel cervical ne arata ca podeaua camerei pulpare are forma patrulatera cu patru
laturi inegale.

Multi autori descriu cavitatea de acces cu forma triunghiulara a carei deschidere este dispusa in portiunea
meziala a coroanei.

Oricum, din moment ce podeaua are forma de patrulater este clar ca si cavitatea de acces va avea o forma
asemanatoare.

Cavitatea de acces poate fi considerata ca fiind proiectia podelei camerei pulpare la nivelul suprafetei
ocluzale. Trebuie sa aiba o forma patrulatera cu colturile rotunjite. Cea mai mica latura a patrulaterului este de
obicei cea palatinala, urmatoarea fiind cea bucala,care este usor inclinata spre palatinal deoarece canalul
disto-bucal este dispus in acea directie;urmatoarea latura este cea distala si cea mai lunga este cea meziala.
 Referindu-se la pozitia podelei camerei pulpare cu respectarea peretilor laterali, Vigoroux si Trugeda au
descoperit pe 134 de dinti extrasi ca podeaua era exact in centrul coroanei dentare.Trebuie sa tinem cont de
acest aspect in prepararea corecta a cavitatii de acces.

Prepararea cavit de acces incepe cu o freza sferica diamantata montata la turbina si este aplicata la nivelul
fosetei centrale.

Ea este inclinata spre cornul pulpar care pe radiografie pare sa fie cel mai voluminos,in general cel palatinal.

Cu o freza para la turatii mici(piesa),sunt indepartate resturile de dentina,efectuand miscari dinauntru in

afara.

La final cu o freza self-guiding diamond bur (nu am stiut cum sa o traduc,cred ca este cilindrica
diamantata), este folosita pentru finisare.
Daca se intampina dificultati in localizarea canalelor, se va incepe cu prepararea canalului palatinal care este
in general cel mai voluminos,cel mai drept si cel mai usor.Irigarea cu hipoclorit ne va ajuta sa ne orientam mai
bine in cautarea orificiilor celorlalte canale.

In prepararea cavit se recomanda evitarea cuspizilor sau a fracturilor corono-radiculare.

116. Crearea accesului la Al doilea molar superior

(Cherlea)

Este in general copia mai mica a primului molar. Totusi rad sunt mai apropiate, mai putin divergente si in gen
mai putin curbe.

Posib existentei celui de al 4-lea canal este de 2 ori mai mica decat la primul molar.

(Castelucci)

In comparatie cu molarul 1 superior,este mai mic mai aplatizat mezio-distal, si foarte rar are un canal mezio-
palatinal.

Cateodata are 3 radacini fuzionate.Poate avea si doar doua canale,unul bucal si unul palatinal intr-o singura
radacina,sau 2 canale in radacini separate;poate avea un singur canal voluminos care se extinde aproape
direct de la podea catre apex.Foarte rar molarul 2 superior poate avea o anatomie mai complicata,cu 2 canale
palatinale intr-o singura radacina sau in 2 radacini separate.

Cavitatea de acces este creata folosind aceeasi procedura si aceleasi faze ca la primul molar. In comparatie
cu molarul 1 sup,podeaua camerei pulpare a molarului 2 sup este mai aplatizata mezio-distal,iar canalul disto-
bucal este dispus aproximativ palatinal. Se poate gasi chiar la jumatatea distantei dintre canalul palatinal si cel
mezio-bucal.

Daca se efectueaza deschiderea canalelor cu segmente liniare se obtine un triunghi cu varful obtuz care
corespune canalului disto-bucal.
 Acest triunghi poate deveni atat de aplatizat incat cele 3 canale practic vor fi dispuse pe aceeasi linie
orientata buco-palatinal.

117. Crearea accesului la Al treilea molar superior

(Cherlea)

Morfologia ac dinte poate prez variatii individuale f imp. Din acest motiv si din cauza accesului f dificil este in
gen contraindicat trat endodontic pe un asemenea dinte, Daca pt un motiv sau altul ,protetic de ex, trat
endodontic al ac dinte este necesar, o rx facuta inainte inceperii trat ne poate orienta asupra nr radacinilor si
canalelor ac dinte.

(castelucci)

Din cauza ca multi molari 3 au niste radacini bine dezvoltate,nu este nici un motiv pentru care ei nu ar trebui
sa ramana functionali pentru un timp indelungat dupa tratamentul endodontic.

Inainte de initierea unui tratament ,este indicata o examinare a morfologiei canalelor.

In unele cazuri molarul 3 superior poate avea un singur canal.In alte cazuri poate avea 2,dar in general are 3
sau chiar 4 canale.

Cavitatea de acces ar trebui facuta raportandu-ne la aceleasi regului descrise pentru ceilalti molari.

118. Crearea accesului la incisiv central inferior

(Cherlea)

In gen au un singur canal drept usor de tratat. Totusi apare destul de frecvent o diviziune a canalului catre
mijlocul sau 1/3 apicala a rad intr-o ramura vestibulara si una linguala.

Ac bifurcatie nu este viz pe rx. Existenta unei bifurcari ar putea fi suspicionata cand apare o sch brusca a
radioopacitatii. Existenta unui canal sec poate fi cauza esecurilor in terapie care la prima vedere par
inexplicabile.

Trebuie remarcat ca din pacate este un nr destul de mare de rad care prez 2 canale separate pana la
apex(1,3%).

(castelucci)

Radacina, care cateodata este curbata distal sau lingual,foarte des contine 2 canale. Are 2 canale in 41% din
cazuri,cu foramen independent in 1% cazuri.Un singur canal este regasit in 60% din cazuri.

Incisivul central inferior ar trebui mereu sa fie considerat ca avand 2 canale,din moment ce chiar daca este
un singur canal el se extinde buco-lingual,deci pentru a efectua cavitatea de acces si prepararea trebuie
considerat ca si cum ar avea 2 canale.

Datorita subtierii mezio-distale a radacinii, trebuie sa acordam o atentie speciala in prepararea cavitatii de
acces pentru evitarea perforatiilor laterale.
Cavitatea de acces se intitiaza cu freza mica sferica diamantata si forma finala va fi ovala sau eliptica.

Trebuie sa se asigure o linie dreapta de acces catre canalul singual. O cavitate de acces care este prea
ingusta poate permite accesul care canalul bucal, dar va exclude accesul care canalul lingual.

O cavitate de acces potrivita trebuie sa se extinda cel putin de la marginea incizala pana la cingulum. In
cazul dintilor abrazati sau fracturati cavtatea de asemenea include si marginea incizala.

Din fericire cele doua canale au orificii separate in un mic procentaj din cazuri. Aceasta excplica de ce
cautand un sigur canal nu ne conduce catre esec.

O examinare radiografica poate demonstra prezenta a doua canale. Unii autori sugereaza ca ar trebui
identificate cele doua orificii imediat,insa este mai usor de preparat intai primul canal si apoi de indentificat al
doilea canal.

Un instrumentar potrivit urmat de numeroase irigari vor preveni blocarea celuilalt canal,care nu a fost inca
preparat. S-a demonstrat ca imbinarea dintre cele 2 canale intr-un singur foramen apare frecvent ultimul
milimetru canalului radicular. In asemenea cazuri,obturarea canalului radicular la 1 milimetru distanta de
apexul radiografic inseamna ca foramenul comun nu este obturat. In astfel de cazuri , neglijand canalul lingual,
ne conduce la esec.

119 Crearea accesului la incisivul lateral inferior.

(Cherlea)

In gen au un singur canal drept usor de tratat. Totusi apare destul de frecvent o diviziune a canalului catre
mijlocul sau 1/3 apicala a rad intr-o ramura vestibulara si una linguala.

Ac bifurcatie nu este viz pe rx. Existenta unei bifurcari ar putea fi suspicionata cand apare o sch brusca a
radioopacitatii. Existenta unui canal sec poate fi cauza esecurilor in terapie care la prima vedere par
inexplicabile.

Trebuie remarcat ca din pacate este un nr destul de mare de rad care prez 2 canale separate pana la
apex(1,3%).

Castelucci

Acest dinte este identic cu incisivul central inferior,singura diferenta fiind ca este deseori mai lung.

De asemenea poate avea 2 canale cu o oarecare simetrie. In cazul in care pacientul are 2 canale pe incisivul
lateral dreapta,ne putem astepta de asemenea la 2 canale si la cel din stanga;daca este prezent un singur
canal pe inc lat drept,ne asteptam sa gasim tot un canal si la cel din stanga.

Cavitatea de acces se intitiaza cu freza mica sferica diamantata si forma finala va fi ovala sau eliptica.

Trebuie sa se asigure o linie dreapta de acces catre canalul singual. O cavitate de acces care este prea
ingusta poate permite accesul care canalul bucal, dar va exclude accesul care canalul lingual.

O cavitate de acces potrivita trebuie sa se extinda cel putin de la marginea incizala pana la cingulum. In
cazul dintilor abrazati sau fracturati cavtatea de asemenea include si marginea incizala.
120. Crearea accesului la caninul inferior (am scris de la cav de acces ptr dintii anteriori- Cherlea)

Locul de trepanare treuie sa fie in centrul fetei orale, iar in caz de abeaziune, acesta se va deplasa spre ocluzal,
putand ajunge chiar pe muchia incizala devenita suprafata ocluzala.
Penetrarea initiala se va efectua cu ajutorul frezelor sferie de turbina nr4-6.
Axa de trepanare este in primul timp perpendiculara pe fata orala. Dupa crearea unei mici
cavitati, directia frezei va fi in axul dintelui, actionand in directia camerei pulpare. Trebuie
sa fim atenti in progresia frezei, ptr a sesiza senzatia de cadere in gol. Sunt autori care
recomanda ca trepanarea sa se faca de la inceputul axului lung al dintelui, dar
exista pericolul deraparii si de aceea nu o recomandam.
Odata deschisa camera pulpara, trebuie sa executam miscari de scoatere activa
cu freza sferica cu care am facut trepanarea. Pentru a avea siguranta unei deshideri
corecte, aceste miscari trebuie executate sprijinind freza pe peretele vestibular,
retragand-o spre ocluzal, in miscare. In felul acesta, peretele vestibular se continua
direct cu canalul radicular. Pentru a realiza acelasi lucru cu peretele oral, este necesar sa
folosim o freza sferica la piesa in contraunghi, cu care vom executa aceleasi miscari
de scoatere activa, desfiintand astfel ancosa de tesut dur. In felul acesta peretii cavitatii
de acces vor fi usor divergenti spre ocluzal, asigurand un acces direct al instrumentelor de canal.
Forma deschiderii va fi ovala (contur extern) in sens ocluzal.

121 Crearea accesului la primul premolar inferior

Axa coroanei este diferita de cea a radacinii. Penetratia initiala se face in

centrul fetei ocluzale care are cuspizii inegali (cel lingual este mai mic), pastrand
directia perpendiculara pe fata ocluzala rezulta ca pozitia frezei va fi oblica pe fata
ocluzala, accesul se va face extinzand frecvent cavitatea spre varful cuspidului vestibular,
ptr a obtine astfel un acces in linie dreapta spre treimea apicala (axa radiculara si
coronara diferita). Cuspidul lingual este pastrat aproape in intregime.
Conturul final al cavitatii de acces va fi ovoid si orientata vestibulo-lingual

122. Crearea accesului la al doilea premolar inferior

Axa coroanei este diferita de cea a radacinii. Penetratia initiala se face in centrul
fetei ocluzale, pastrand directia perpendiculara pe fata ocluzala rezulta ca pozitia frezei va fi
oblica pe fata ocluzala, accesul se va face extinzand frecvent cavitatea spre varful cuspidului
vestibular, ptr a obtine astfel un acces in linie dreapta spre treimea apicala (axa radiculara
si coronara diferita.
Conturul final al cavitatii de acces va fi ovoid si orientata vestibulo-lingual

123Crearea accesului la primul molar inferior (se repeta si la m2 si m4)

Cherlea
Abordarea initiala se face cu o freza sferica diamantata de turbina in
centrul santului central, conform cu axul mare al dintelui pana ajungem in
camera pulpara. Plafonul pulpar se indeparteaza. Canalul mezio- vestibular este
intotdeauna mai vestibular decat banuim (sub cuspidul mezio- vestibular).
Canalul mezio-lingual este, in general, in centrul fetei ocluzale meziale.
 Intrarea in canale este usor spre vestibular in raport cu fata ocluzala. Canalul distal este mai voluminos si este
asezat in centrul laturii distale a cavitatii de acces. Daca descoperim un orificiu distal mic si excentric, trebuie cautat un
al doilea canal distal.
Conturul final al cavitatii de acces va fi trapezoidal
Exista posibilitatea ca sa fie obliterata camera pulpara mai mult sau mai putin prin dentina de reactie si atunci
avem unele dificultati in crearea cavitatii de acces si reperarea orificiilor canalelor radiculare.
De pe net
Prezint o cavitate de aliniere trapezoidal. Bazamare este paralel cu faa mezial, baza mic sau varful se
situeaz puin dincolo de linia ce unete crestele cuspizilor distovestibulari i distolinguali.
Punctul de elecie al trepanaiei se situeaz la nivelul cornului mezio-vestibular. Rdcina distal este plati
prezint un canal alungit uneori dedublat.
Cavitatea de contur va fi deseori modificat pentru a permite pasajul liber al instrumentelor, iar cavitatea de
convenien se realizeaz la cerere.
Castelluci
Cavitatea de acces nu trebuie sa fie triunghiulara ci mai degraba trapezoidala iar colturile vor fi rotunjite. Forma
triunghiulara va impiedica observarea canalului disto-lingual.
Prin urmare regula care spune ca nu medicul stomatolog va decice forma cavitatii de acces ci anatomia pulpei
dentare va fi cea care va decide forma cavitatii de acces, ramane valabila. De accea cavitatea de acces nu va trebui sa
aibe o forma predeterminata
Abordarea initiase se va face cu o freza sferica diamantata montat la turbina, la nivelul fosei centrale. Frezei i se
va imprima o miscare circulara, iar in timp ce excavam cavitatea va capata o forma de palnie. Radiografia ne va ajuta sa
identificam cornul pulpar cel mai lat.
Cu o freza sferica montata la piesa de mana vom elimina (undercuts of dentin- n-am stiut cum s-o traduc sa
sune bine). Cu o freza cilindro-conica diamantata (self-guiding)vom finisa cavitatea.

124. Crearea accesului la al doilea molar inferior

Cherlea
Abordarea initiala se face cu o freza sferica diamantata de turbina in centrul
santului central, conform cu axul mare al dintelui pana ajungem in camera pulpara.
Plafonul pulpar se indeparteaza. Canalul mezio-vestibular este intotdeauna mai
vestibular decat banuim (sub cuspidul mezio-vestibular). Canalul mezio-lingual
este, in general, in centrul fetei ocluzale meziale.
Intrarea in canale este usor spre vestibular in raport cu fata ocluzala.
Canalul distal este mai voluminos si este asezat in centrul laturii distale a cavitatii
de acces. Daca descoperim un orificiu distal mic si excentric, trebuie cautat un
al doilea canal distal.
Conturul final al cavitatii de acces va fi trapezoidal
Exista posibilitatea ca sa fie obliterata camera pulpara mai mult sau mai putin prin dentina de reactie si atunci
avem unele dificultati in crearea cavitatii de acces si reperarea orificiilor canalelor radiculare.
De pe net
Prezint o cavitate de aliniere trapezoidal. Bazamare este paralel cu faa mezial, baza mic sau varful se
situeaz puin dincolo de linia ce unete crestele cuspizilor distovestibulari i distolinguali.
Punctul de elecie al trepanaiei se situeaz la nivelul cornului mezio-vestibular. Rdcina distal este plati
prezint un canal alungit uneori dedublat.
Cavitatea de contur va fi deseori modificat pentru a permite pasajul liber al instrumentelor, iar cavitatea de
convenien se realizeaz la cerere.
Castelluci
Cavitatea de acces nu trebuie sa fie triunghiulara ci mai degraba trapezoidala iar colturile vor fi rotunjite. Forma
triunghiulara va impiedica observarea canalului disto-lingual.
Prin urmare regula care spune ca nu medicul stomatolog va decice forma cavitatii de acces ci anatomia pulpei
dentare va fi cea care va decide forma cavitatii de acces, ramane valabila. De accea cavitatea de acces nu va trebui sa
aibe o forma predeterminata
 Abordarea initiase se va face cu o freza sferica diamantata montat la turbina, la nivelul fosei centrale. Frezei i se
va imprima o miscare circulara, iar in timp ce excavam cavitatea va capata o forma de palnie. Radiografia ne va ajuta sa
identificam cornul pulpar cel mai lat.
Cu o freza sferica montata la piesa de mana vom elimina (undercuts of dentin- n-am stiut cum s-o traduc sa
sune bine). Cu o freza cilindro-conica diamantata (self-guiding)vom finisa cavitatea.

125. Crearea accesului la molarul de minte inferior

Cherlea
Abordarea initiala se face cu o freza sferica diamantata de turbina in
centrul santului central, conform cu axul mare al dintelui pana ajungem in
camera pulpara. Plafonul pulpar se indeparteaza. Canalul mezio- vestibular este
intotdeauna mai vestibular decat banuim (sub cuspidul mezio- vestibular).
Canalul mezio-lingual este, in general, in centrul fetei ocluzale meziale.
Intrarea in canale este usor spre vestibular in raport cu fata ocluzala.
Canalul distal este mai voluminos si este asezat in

126