Sunteți pe pagina 1din 10

I.

Date administrative
1.Numele i prenumele: Tapes Elena 2. Sexul:Feminin 3. Locul i anul naterii: or.Chishinau,1955 4. Adresa: Chisinau,str.Albisoara 68 5. Profesia:Pensionara

II.Examenul subiectiv
Motivaia: Pacientul acuz lipsa dinilor la maxil i mandibul, probleme estetice i dereglari de masticaie. Anamneza actualei maladii: Din spusele pacientului, prima extracie dentar i s-a efectuat n 1983 iar ultimele extractii multiple n septembrie 2012; extraciile s-au efectuat ca rezultat al cariei complicate,netratate la timp sau ca urmare a adresarii tardive la medicul stomatolog. Tratament protetic s-a efectuat anterior proteza partial mobilizabila acrilica in 2010, dar pacienta nu le-a putat. La momentul de fa pacientul s-a adresat pentru tratamentul edentatiei totale la maxila si mandibula,ca urmare a extractiilor dentare. Anamneza vieii: Din spusele pacientului,in copilarie si congenital,probleme esentiale patologice de crestere si dezvoltare nu a suferit, fr accidente i afeciuni sistemice. Condiiile de trai sunt satisfctoare. Pacientul la moment este pensionara. HIV, Lues, TBC, HVB- neag. Atest HTA neesenial de gradul I . Din obiceiuri vicioase nu prezinta ; nu prezint alergii la careva substane, caracterul alimentaiei- satisfactoare,mixt; ereditatea - prinii au suferit de boli parodontale, complicaii ale cariei dentare cu pierderea ulterioar a dinilor.

III. Examenul obiectiv


1.Examenul exo-bucal: Examenul general: Starea general a pacientului este satisfctoare. Contiina clar, se orienteaz liber n timp i spaiu, rspunde adecvat la

ntrebrile adresate, comportamentul este coordonat, poziia activ. Tipul constituional- normostenic. Examenul loco-regional: Examenul exobucal sau extraoral debuteaza prin inspectie: -Culoarea si gradul de hidratare a tegumentului : Tegumentele zonei maxilo-faciale sunt de culoare roz-pal, la inspecie nu se depisteaz careva procese patologice sau cicatrici. -Forma faciesului si simetria faciala: Faa pacientului este de form oval, simetric de ambele pri a liniei mediene. -Aspectul buzelor: Buzele se invagineaza ,iar rosul buzelor dispare; linia de contact a buzelor nu este continu. Mobilitatea buzelor este redusa,iar lungimea medie. Buzele sunt prabusite spre oral. -Simetria si adincimea santurilor periorale: La nivelul comisurii bucale nu sunt prezente fisuri sau careva procese patologice. Comisurile gurii sunt coborite,pronuntate. Plicele nazo-labiale sunt pronunate, obrajii prbuii conform virstei si strii endo-bucale, iar mentonul mandibular este evidentiat,deoarece manibula proemina (fals prognatism). Corpul mandibulei si ramurile ascendente sunt mai subtiri,iar unghiurile mandibulare obtuze.Santurile nazo-labiale si santul labiomentonier se adincesc. -Proportionalitatea etajelor fetei: Are loc deplasarea treimii inferioare a zonei medii a fetei in jos si inauntru. DVO este diminuata,astfel atestam micsorarea etajului inferior al fetei din cauza pierderii partiala a dintilor. Atestam deformarea profilului aperturii nazale,ca rezultat al careia osul subnazal se deplaseaza in jos,vizualizat prin coborirea tipica a virfului nasului.Au loc deasemenea si schimbari la nivelul formei partii frontale a osului zigomatic,care duc la adincirea fosei canine. Palparea exobucala apreciaza: -Tonusul si sensibilitatea la palpare a muschilor masticatori (maseter,temporal anterior) si mimicii(buccinator): Are loc micsorarea tonicitatii muchilor masticatori si mimici si hipertrofia lor.Durere sau disconfort la palpare nu prezinta. -Glandele salivare:

La palparea glandelor parotide nu se depisteaz careva schimbri patologice, palparea fiind indolor. -Grupele ganglionare: Ganglionii limfatici regionali (submandibulari, sublinguali, retroauriculari i cervicali) nu se palpeaza. -Articulatia temporo-mandibulara: La palparea bilateral a Articulaiei Temporo-Mandibulare n regiunea pretragusului dureri i crepitaii nu se determin. La palparea intraauricular prin introducerea indexelor n conductele auditive externe i aplicarea policelor pretragian, rugnd pacientul s efectuieze micri de deschidere i nchidere a gurii se determin un uor salt de partea dreapta i cracment articular bilateral,ns fr dureri i careva senzaii neplcute. -Integritatea contururilor osoase: Contururile osoase sunt regulate; Nu se atesta neregularitati sau defect osos.La palparea masivului osos (maseter,temporal,zigomatic)-indolor. -Punctele de emergenta nervoasa(eferenta): La palparea orificiilor de iesire a celor 3 ramuri a nervului trigemen (oftalmica, maxilara si mandibulara) pacientul nu acuza durere sau careva senzatii neplacute. 2.Examenul endo-bucal: a) Examenul dinilor:formula dentara
LLLLL LL LLLLLLLL

87654321 12345678 87654321 12345678


LLLLLLLL LLLL LLL

b) Examenul cimpului protetic: Arcada dentar superioar are o form semieliptic, este simetric. Se determin o edentaie partiala,atrofia apofizelor alveolare clasa II dupa Schroder la maxila. Arcada inferioar are o form hiperbolic i este simetric. La mandibul se determin o edentaie partiala ,atrofia apofizelor alveolare tip III dupa Koller la mandibula. c) Examenul mucoasei cavitii bucale: Inspectia: Mucoasa cavitii bucale este de culoare roz-pal; modificri patologice (ulcere, fisuri, hiperkeratoz, erupii, maceraii, formaiuni tumorale) nu se determin.Mucoasa poate fi considerat clasa I

dup Supple (bine vascularizata,fara semne de uzura sau iritatie,cu rezilienta medie ,de grosime uniforma:1-2 mm,acoperita cu un strat adecvat de keratina,aderenta la periost, amortizeaz ocurile care rezult n timpul masticaiei i reduce tendinele de deplasare a protezelor). Rugile palatine sunt mediu exprimate. Spaiul retro-alveolar este ntins.La nivelul papilei incisive nu sunt prezente semne de inflamatie sau alte modificari patologice,este pronuntata bine. Limba este de dimensiuni normale, far traumatisme sau semne de hipertrofie. Este acoperit cu o mucoas sntoas de culoare roz-pal, umed, neted. Papilele linguale sunt aranjate uniform, far modificri patologice. Palparea: La palparea mucoasei cavitatii bucale,fundului de sac vestibular nu se depisteaz careva formaiuni patologice sau zone dureroase.
d) Examenul esutului osos:

Inspectia: La maxil suportul osos reprezint clasa III dup Schroder: apofiza alveolara este bine exprimata in zona frontala si destul de atrofiata in zonele laterale.Conditiile de tratament protetic in asa caz sint partial favorabile,deoarece de obicei tuberozitatile maxilare practic reduse si clasa III dupa Koller la mandibulaapofiza alveolara este atrofiata esential in sens lateral si mai putin frontal,datorita faptului ca dintii laterali au fost pierduti mai timpuriu decit cei frontali.Acest tip de atrofie este relativ favorabil pentru tratamentul protetic, fiindca atrofia apofizei alveolare in zonele laterale nu impiedica microexcursia protezei in plan transversal.Zona de retentie este prezenta numai in regiunea frontala care si impiedica miscarea protezei in plan sagital-in directia anterio-posterioara. Creasta reziduala maxilara are o forma de semielipsa,pe cind cea mandibulara-de hiperbola. La nivelul boltei palatine atestam micsorarea inaltimii ei, datorita atrofiei apofizei alveolare ,rotunjita sau in forma de U; fr torus palatin, cu sutura intermaxilar insensibil la presiuni. Palparea: La nivelul crestelor alveolare reziduale nu sunt prezente retentivitati importante, exostoze ascutite sau denivelari exagerate.Nu prezinta zone dureroase la presiunea asupra tesutului osos. 3. Metodele fizice de examinare:

Metode fizice ca :termodiagnostica la dintii restanti este negativa , dintii au fost supusi tratament endodontic; sondarea si percutia nedureroasa. 4. Examenul raportului ocluzal i a ocluziei: Pacientul prezint o ocluzie adinca, ca urmare a lipsei dintilor superiori si inferiori. Devierea DVO,cu micsorarea etajului inferior al fetei. 5. Examenul articulaiei temporo-mandibulare: Inspectia: La inspectia articulatiei nu se determina modificari patologice, culoarea tegumentelor in regiunea respectiva fara modificari. Palparea: La palparea bilaterala a ATM in zona anterioara de tragusul urechii nu se determina zone dureroase sensibile.La palparea extraauriculara pacientul nu prezinta dureri. Excursia condililor este uniforma. Miscarile sunt simetrice in concordanta cu deschiderea gurii.La palparea intraauricular prin introducerea indexelor n conductele auditive externe i aplicarea policelor pretragian, rugnd pacientul s efectuieze micri de deschidere i nchidere a gurii se determin un uor salt de partea dreapta ,ns fr dureri i careva senzaii neplcute. Auscultatia: La palparea bilateral a Articulaiei Temporo-Mandibulare n regiunea pretragusului crepitaii nu se determin. La palparea intraauricular se determin un cracment articular bilateral. 6.Examenul muschilor: La palparea muschilor maseter,pterigoidian,temporal anterior, suprahioidieni nu se depisteaza modificari patologice sau dureri si disconfort.Are loc hipertrofia muschilor ,insotita de micsorarea tonicitatii lor. Miotonometria i electromiografianu s-au efectuat. Miotonometria metoda de investigare a tonusului muscular care va fi modificat in raport cu schimbarile de functii ale sistemului stomatognat si cele motorice ale mandibulei.In acest context se foloseste tonometrul Szirmai.Masurarile se fac in stare de repaus si contractie musculara maxima.In punctul cel mai proieminent , miotonometrul se aplica vertical ,fara presiune pe suprafata musculara. Astfel,putem aprecia pe ecran cu ajutorul indicatorului,marimea tonusului muscular in stare de repaus si in contractie functionala. Electromiografia- ne permite sa depistam afectarea neuromusculara care insoteste de regula disfunctiile ocluzale,si sa precizam caracterul disfunctiilor musculare in caz de anomalii dentomaxilare,edentatie partial,totala.La baza acestei metode sta inregistrarea biocurentilor fibrelor musculare si fasciculelor musculare care sint inervate de aceeasi neuroni motorici.Aceasta se efectueaza in conditii de repaus fiziologic relative,intercuspidare maxima,ocluzie centrica,ocluzie cu efort,deglutitie.Analiza electromiogramei cere determinarea nr.de miscari de masticatie ale unui ciclu de masticatie,timpul unui ciclu,timpul activitatii

bioelectrice si repausul bioelectric in secunde,amplituda biopotentialilor in microvolti,coraportul dintre activitatea bioelectrica si repaus. 7. Metodele de examinare instrumentale i de laborator: Ortopantomografia- observm starea esutului osos, care are o densitate omogen, fr patologii structurale. Fosa articulara este mai plata,iar condilii articulari ai mandibulei se deplaseaza in sus si distal. Electroodontodiagnosticul,tomografia,teleradiografia,gnatodinam ometria,galvanometria nu s-au efectuat din cauza lipsei partiale subtotale a dintilor de pe ambele arcade dentare.Probele alergologice,de asemenea, nu s-au efectuat ,deoarece pacientul a purtat anterior proteze partiale; ph-ul nu s-a efectuat. 8. Metodele funcionale de examinare: Eficacitatea masticatorie calculat conform metodei statice, este de 0 % dup Agapov.Eficacitatea masticatorie dupa Rubinov,masticatiografia nu s-au determinat din cauza edentatiei subtotale la ambele maxilare.Electromiografia si reografia de asemenea nu s-au efectuat. Electromiografia- ne permite sa depistam afectarea neuromusculara care insoteste de regula disfunctiile ocluzale,si sa precizam caracterul disfunctiilor musculare in caz de anomalii dentomaxilare,edentatie partial,totala.La baza acestei metode sta inregistrarea biocurentilor fibrelor musculare si fasciculelor musculare care sint inervate de aceeasi neuroni motorici.Aceasta se efectueaza in conditii de repaus fiziologic relative,intercuspidare maxima,ocluzie centrica,ocluzie cu efort,deglutitie.Analiza electromiogramei cere determinarea nr.de miscari de masticatie ale unui ciclu de masticatie,timpul unui ciclu,timpul activitatii bioelectrice si repausul bioelectric in secunde,amplituda biopotentialilor in microvolti,coraportul dintre activitatea bioelectrica si repaus. Reografia-metoda de examinare a starii functionale a organelor si tesuturilor prin studiul oscilatiilor de pulsare a vaselor sangvine pe baza inregistrarii grafice a schimbarilor de rezistenta totala a tesuturilor.In stomatologie se utilizeaza: Reodentografia-metoda de examinare a circulatiei sangvine a dintelui; Reoparodontografia-ale tesuturilor parodontale; Reoartrografia studiaza circulatia sangvina in ATM. Analiza undelor reografice se efectueaza vizual si prin metode grafice care includ parametri provizorii si de amplituda.Cunoscind parametrii reografici in norma prin analiza comparativa,se vor depista dereglarile functionale ale organului examinat. 9.Diagnosticul:

Edentaie partiala,subtotala clasa I Kennedy si edentatie partiala, subtotala clasa I dupa Kennedy la mandibula ca urmare a cariei complicate, cu dereglri de masticaie, deglutiie, fonaie i estetice. Cu atrofia apofizeii alveolare de clasa II dupa Schroder la maxila si atrofia apofizeie alveolate clasa III dupa Koller la mandibula. Cu pierderea eficacitatorii de 100% dupa Agapov. 10.Planul tratamentului, stabilirea varietii de construcie protetic: Obiectivele: - Restabilirea integritii arcadelor dentare - Restabilirea tuturor funciilor alterate (masticaie, deglutiie, fonaie i estetice). Varietatea de construcie: Conform situaiei endo-bucale date i dorinei personale a pacientului este indicat confectionarea protezei partial mobilizabile Acrilice la maxil i la mandibul .

IV. Zilnicul 27.05.13


*examenul clinic al pacientului : -examenul subiectiv -examenul obiectiv(exobucal,endobucal si complementar sau paraclinic) *intocmirea diagnosticului *intocmirea planului de tratament

30.05.13
*examenul clinic al pacientului * alegerea lingurii standart pentru maxila si pentru mandibula; *alegerea materialului amprentar; *amprentare cimpului protetic la maxila si mandibula in doi timpi cu amprenta dubla; Amprenta se trimite in laborator ,unde se confectioneaza modelul preliminar .

31.05.13
*Verificarea si adaptarea machetei in cavitatea bucala ; * Controlul machetei, montarea dintilor,intarirea cu dispozitiv din sirma ; *Determinarea relatiilor intermaxilare cu ajutorul sabloanelor de ocluzie,care include o serie de etape clinice: -modelarea curburii vestibulare a sablonului cu bordura de ocluzie la maxila; -stabilirea inaltimii bordurii de ocluzie la maxila;

-stabilirea nivelului si a directiei planului de ocluzie; -determinarea dimensiunii verticale de ocluzie; -determinarea si inregistrarea relatiilor intermaxilare centrice; -determinarea liniei mediane; -determinarea liniei caninilor; -determinarea liniei surisului; -determinarea culorii dintilor artificiali; -determinarea formei dintilor artificiali conform tipului facial. Se trimite iarasi in laborator,unde se confectioneaza macheta protezei partial acrilice.

3.05.13
*proba machetei protezelor partiale la maxila si mandibula : -verificarea machetei protezei exobucala; -verificarea endobucala a machetei ; -verificarea corectitudinii efectuarii; -verificarea in dinamica mandibulara -verificarea din punct de vedere estetic -verificarea fonetica *Corectia protezelor partial moblizabile acrilice. Machetele cu dinti se trimit in laborator ,unde are loc:realizarea tiparelor; prepararea, inserarea, presarea si polimerizarea rasinilor acrilice pentru realizarea bazelor protezelor; prelucrarea si lustruirea protezelor partial mobilizabile acrilice.

05.06.13
*Proba definitiva a protezelor totale mobilizabile Acrilice la maxila si mandibula. *Corectia protezei,dupa care s-a efectuat slefuirea si lustruirea ei in laboratorul dentar; *Inserarea protezelor partial mobilizabile pe apofizele alveolare edentate la maxila si mandibula. Recomandrile medicului: - Igiena bucal satisfctoare (igienizarea minimum dou ori pe zi); - S nu foloseasc alimente dure; - Controlul stomatologic regulat.

UNIVERSITATEA DE STAT DE MEDICINA I FARMACIE N. Testemianu

CATEDRA DE PROTETICA DENTARA Ilarion Postolachi

FI DE OBSERVAIE CLINIC
A pacientei Fape Elena

Fanea Anna, fac.Stomatologie, gr.3409 (B) Chiria Daniela,

A efectuat:

Profesor:

asistent universitar
Chisinau 2013