Ghitu Florentina Andreea Reabilitarea precoce funcțională, estetica şi psihologică a unui preşcolar cu oligodonție

Grupa 18, Seria B, MD IV şi anodonție izolată în etapa dentiției mixte printr-un tratament conservativ sistemic:
Un studiu observațional de urmărire cu durata de 5 ani

Reabilitarea precoce funcțională, estetică şi psihologică a unui preşcolar cu

oligodonție şi anodonție izolată în etapa dentiției mixte printr-un tratament
conservativ sistemic:
Un studiu observațional de urmărire cu durata de 5 ani

Anodontia este o tulburare de dezvoltare dentara comuna la specia umana. Se poate

manifesta prin lipsa unui numar variat de dinti temporari si/sau permanenti. Tratamentul precoce
si tinerea sub observatie sunt cheia succesului unei reabilitari in cazul tinerilor pacienti cu
absenta congenitala a dintilor. Este esential ca reabilitarea orala sa fie inceputa devreme pentru a
mentine si corecta functiile orale. Protezarea acrilica amovibila este solutia terapeutica cea mai
folosita in cazul tinerilor pacienti cu oligodontie sau anodontie. Acest studiu clinic descrie
reabilitarea functionala, estetica si psihologica a unui tanar pacient cu oligodontie severa pe
arcada maxilara superioara si anodontie pe arcada mandibulara. Abordarea gradata conservativa
individualizata a reabilitarii protetice cu proteza acrilica amovibila a ajutat la obtinerea
beneficiilor estetice, functionale si psihologice.

Introducere

Absenta congenitala a dintilor se datoreaza aplaziei laminei dentare datorita factorilor

genetici sau de mediu. Poate afecta atat dentitia primara cat si pe cea definitiva. Variante ale
anodontiei sunt oligodontia, cand lipsesc maxim 6 dinti si hipodentia, cand numarul dintiilor
abseti depaseste cifra 6. Lipsa dintilor este intalnita ca manifestare izolata nespecifica sau ca
parte a unui sindrom.
Anodontia se manifesta ca o lipsa a dezvoltarii crestei alveolare, rezultatul fiind
dimesiunea verticala a etajului inferior al fetei este redus iar linia vermilionului dispare sugerad o
infatisare imbatranita. Oligodontia severa la o varsta tanara afecteaza dezvoltarea generala a
copilului iar de aceea necesita reabilitare orala precoce. Acest studiu clinic prezinta reabilitarea
anodontiei izolate si a oligodontiei de la varsta prescolara cu urmarire pe durata a 5 ani.
anomalie dentara de numar totala

Studiu de caz

Un pacient in varsta de 6 ani s-a prezentat pentru absenta eruptiei dintilor. Parintii au
negat existeta unei conditii similare in istoricul familial. Parintii au declarat ca progresul
individual al copilului la scoala era la nivel mediu. Copilul prezenta par subtire si rar in special in
zona tamplelor si a sprancenelor. Inaltimea etajului facial inferior s-a micsorat datorita unei
supraocluzii accentuate facand buzele sa proemine.

1
 Prin examenul unghiilor nu s-a descoperit nicio anomalie. Comportamentul lui in
cabinetul de medicina dentara a fost in concordanta cu varsta. In urma examenului intraoral s-a
constatat anodontie totala la arcada mandibulara, creasta alveolara fiind considerabil resorbita
[Figura 1]. S-a constatat hipodontie la arcul maxilar superior prin prezenta numai a molarului
prim stang primar si bilateral a molarilor secunzi primi. Mucoasa bucala, palatina si a planseului
oral s-au prezentat clinic fara modificari. Inaltimea verticala a fost considerabil scazuta.

Fig. 1 Vedere intraorala a crestei alveolare Fig. 3 Aspect normal al unghiilor pacientului

Fig. 2 Ortopantomografie cu situatia dintilor dezvoltati si in curs de dezvoltare

Prin evaluarea radiografica s-a constatat la nivelul arcadei maxilare superioare prezenta numai a
mugurilor dentari ai dintilor 11 si 21 fara evidentierea mugurilor dintitiei primare sau
permanente la nivelul arcadei mandibulare [Figura 2]. Patul unghial era lipsit de modificari
[Figura 3]. Copilul a fost trimis la Departamentul de Pediatrie pentru evaluare. S-a pus
diagnosticul de oligodontie si anodontie fara anomalii asociate.
 Planul de tratament a cuprins reabilitarea orala cu proteza amovibila totala mandibulara si
proteza partiala amovibila maxilara superioara control periodic si multiple proteze ulterioare
pentru adaptarea la schimbarile campului protetic datorate varstei. Prima sedinta de consultatie a
fost strict introductiva. Parintilor li s-a explicat planul de tratament. Fazele tehnice pentru
realizarea protezei au fost asemanatoare tehnicii conventionale dar cu cateva exceptii notabile.
Amprentele initiale au fost inregistrate in material de amprentare (DPI Pinnacle, Mumbai, India).
S-au realizat apoi port-amprente individuale acrilice folosind modelele de studiu.Un distantier
din ceara fost plasat pe suprafetele ce nu suporta presiuni. Port-amprentele maxilara si
mandibulara au fost verificate si adaptate intraoral si modelate marginal folosind batoane de
ceara termoplastica (DPI Pinnacle Tracing Sticks, Mumbai, India).
Amprentele finale au fost inregistrate folosind un material tip pasta zinc-oxid-eugenol
(DPI Impression Paste, Mumbai, India). Machetele de ocluzie (sabloanele de ocluzie) au fost
compuse dintr-o baza confectionata din rasina acrilica autopolimerizabila, peste care s-au aplicat
bordurile de ocluzie din ceara. Machetele de ocluzie au fost verificate intraoral pentru acuratete
apoi au fost inregistrate relatiile mandibulo-craniene. Pozitia de postura a mandibulei a fost
estimata extraoral iar buza superioara a folosit ca reper pentru localizarea marginilor incizale a
grupului frotal superior. Orientarea planului de ocluzie a fost mentinut inferior fata de nivelul
foramenului mandibular diferit fata de planul ocluzal la adulti. Aranjametul dintilor a fost
realizat conform tehnicii conventionale. Nu s-a incercat reechilibrarea ocluziei. In timpul unei
sedinte de verificare clinica, s-a constatat eruptia marginii incizale a incisivului central superior
drept depasind marginea gingivala astfel ca interfera cu seaua protezei partiale amovibile,
intrucat inca nu strapunsese gingia, in timpul amprentarii fuctionale.A fost creata o fereastra
palatinal de incisivii superiori superiori drepti si caninul temporar drept pentru a permite dintelui
permanent sa erupa [Figura 4]. In plus, incisivul central maxilar drept a trebuit plasat mai spre
labial din acelasi motiv. In urma verificarii intraorala a protezei, copilul s-a aratat foarte incantat
de dintii artificiali. Baza protezei a fost realizata prin tehnica presarii la cald a rasinii acrilice si
apoi a fost lustruita. Proteza maxilara superioara a prevazut crosete cu sprijin pe molarii primari
secundari superiori. In etapa de adaptare a protezei amovibile, marginea incizala a incisivului
central superior drept permanent era deja complet erupta astfel ca s-a realizat largirea ferestrei
deja creata pentru permiterea eruptia dintelui. Proteza partiala amovibila maxilar si cea totala
mandibulara au fost inserate [Figura 5 si 6].
Fig. 5 Proteze acrilice amovibile cu fenestrare si spatiu pentru incisivul central maxilar

Fig. 4 Fereastra in placuta palatinalapentru permiterea eruptiei incisivului central maxilar

stang

Instructiunile cu privire la igiena orala au fost transmise iar parintii au fost rugati sa
supravegheze indeplinirea acesteia de catre copil. Pacientul a fost sfatuit sa adopte o dieta cu
alimente moi in primele zile si sa indeparteze proteza noaptea si in timpul activitatilor sportive.
Sedintele de reevaluare au fost programate pentru urmatoarea zi apoi saptamanal.Parintii au
declarat lipsa oricarei probleme in retentia protezei. Initial, pacientul a intampinat dificultati in
mentinerea protezei insa la scurt timp s-a adaptat complet folosirii acesteia. Pacientul a fost
chemat lunar la control pentru monitorizarea continua a eruptiei dintelui 1.1 si a lui 2.1 si pentru
a realiza eventualele ajustari protezei necesare eruptiei dintelui/ dintilor permanenti. Incisivul
central maxilar drept a erupt complet prin fereastra realizata in baza protezei. Dupa 2 ani,
pacientul a declarat dificultate in utilizarea protezei. Proteza a fost inlocuita cu una noua
utilizand aceasi tehnica descrisa, adaptata pentru incisivul central permanent superior drept si
schimbarilor datorate cresterii osului mandibular [Figura7]. Nu s-au observat modificari in
statusul dintelui 2.1 neerupt.
 La inceputul terapiei, pacientul era tacut si retras. A devenit comunicativ iar vorbirea i s-a
imbunatatit dupa montarea protezei. Dezvoltarea unei imagini de sine bune a fost atinsa prin
imbunatatirea functiei estetice. Profilul facial si expresivitatea au fost imbunatatite deasemenea
cu ajutorul protezei. Efectul cosmetic pare ca a transformat pacientul intr-un individ acceptat
social. Tratamentul ulterior va presupune realinierea, rebazarea, sau refacerea protezelor pentru a
se acomoda cresterii si dezvoltarii iar apoi restaurari definitive la varsta potrivita.

Fig. 6 Vedere preoperativa si postoperativa cu proteza in situ

Fig. 7 Vedere extraorala: Preoperativa, cu proteza acrilica amovibila adaptata eruptiei

incisivului central maxilar

Discuții
Hipodontia este bine regasita in literatura; totusi, foarte putin este raportata anodontia
dintilor deciduali si permanenti. Reabilitarea orala a tinerilor pacienti cu dinti lipsa depinde de
varsta, numar, starea dintilor prezenti, si stadiul de crestere al pacientului. Presupune fabricarea
protezei, metinerea dintilor restanti, acomodarea la crestere si urmarirea managementul
comportamental si dezvoltarea pe o perioada lunga de timp.
Hipodontia afecteaza negativ psihicul intrucat lipsa dintilor este acompaniata de creste
vestigiale; de aceea reabilitarea estetica si functionala sunt o provocare mai mare decat in mod
normal. Afectarea psihologica este mai importanta in copilarie deoarece tinerii pacienti isi dau
seama ca sunt diferiti de ceilalti copii si tocmai de aceea imbunatatirea increderii de sine este
unul din principalele obiective ale planului de tratament. Nevoia protezarii este importanta in
perioada prescolara si continua pana la maturitate. Reabilitarea precoce este critica tinand cont ca
obiceiurilor alimetare care vor dura toata viata se formaza din copilarie, iar absenta mai multor
dinti primari poate determina anomalii in vorbire pe parcursul achizitiilor verbale iar
consolidarea articularii vorbirii tine pana la varsta de 8 ani. Proteza initiala ar trebui primita la o
varsta prescolara icepand de la varsta de 3 ani. Reevaluari periodice ale tanarului pacient sunt
necesare pentru a modifica sau schimba proteza datorita cresterii si dezvoltarii continue.
Protezarea la o varsta timpurie in cazul de fata a ajutat in plus la imbunatatirea atat a sanatatii
fizica cat a celei psihologice a tanarului pacient.
Succesul tratamentului depinde de cooperarea dintre pacient si parinte iar cooperarea
initiala poate fi atinsa prin conditionare. Dorinta de a arata ca si ceilalti copii care au diti poate fi
motivant pentru tanarul pacient. In cazul de fata, copilul a constientizat handicapul estetic ceea
ce l-a motivat sa coopereze. Atat implicarea pacientului cat si a parintilor este de dorit si este
recomandat ca ambii sa fie anuntati in avans cu privire la schimbarile care vor surveni si totodata
sa fie informati ca un tratament permanent va fi necesar odata cu finalizarea cresterii.
Reevaluarile frecvente impreuna cu interactiuni motivationale au ajutat la obtierea cooperarii
pacientului.
Anodontia dintilor primari si a celor permanenti observata la arcada mandibulara, in
cazul de fata, este rar intalnita. Hipodontia se manifesta sub diferite forme. Poate fi asociata chiar
si anomaliilor de dinti supranumerari. Datele insuficiente din literatura impiedica luarea unei
decizii in asemenea cazuri. Proteza amovibila pe suport mucos este o optiune simpla,
convenabila si conservativa care permite realizarea unor schimbari anticipate dar nedefinite.
Deasemenea permite schimbari rapide care sa permita o ingrijre personalizata in
concordanta cu ritmul cresterii si statusul dintilor existenti, erupti si neerupti totusi cooperarea
pacientului ramane de dorit in cazul oricarei proteze amoovibile. Succesul planului de tratament
in imbunatatirea functiei estetice si a celei masticatorii a fost atins.

Concluzii

Tratamentul protetic timpuriu este foarte important in cazul pacientilor cu lipsa

congenitala a dintilor din punct de vedere functional si psiho-social. Trebuie precizat ca orice
proteza realizata pentru un tanar pacient este nevoie sa fie supravegheata cu atentie in cazul
necesitatii unor ajustari sau inlocuita cu de o alta proteza datorita cresterii si dezvoltarii. Este
recomandat un program de sedinte de reevaluare frecvente pana la definitivarea cresterii osoase,
ca apoi sa se planifice restaurarea definitiva. Starea fiziologica si cea psihologica atat a
pacientului cat si a parintilor au fost vizibil imbunatatite cu ajutorul simplei si conservativei
reabilitari protetice.
Consimțământul pacientului

Autorii certifica ca au fost completate si semnate toate formularele de consimtamant

necesare. In formular, pacientul/pacientii si-a dat/si-au dat acordul pentru folosirea imaginilor si
a altor date clinice in publicatie. Pacientii au luat la cunostinta ca atat numele cat si initialele nu
vor fi facute publice iar identitatea se va incerca a fi pastrata secreta dar anonimitatea nu li se
poate garanta.

Referințe:

1. Wang J, Sun K, Shen Y, Xu Y, Xie J, Huang R, et al. DNA methylation is critical for tooth
agenesis: Implications for sporadic non-syndromic anodontia and hypodontia. Sci Rep
2016;6:19162.
2. Bailleul-Forestier I, Molla M, Verloes A, Berdal A. The genetic basis of inherited anomalies
of the teeth. Part 1: Clinical and molecular aspects of non-syndromic dental disorders. Eur J Med
Genet 2008;51:273-91.
3. Imirzalioglu P, Uckan S, Haydar SG. Surgical and prosthodontic treatment alternatives for
children and adolescents with ectodermal dysplasia: A clinical report. J Prosthet Dent
2002;88:569-72.
4. Zhang XX, Peng D, Feng HL. Prosthodontic treatment for severe oligodontia with long-term
follow-up. Chin J Dent Res 2015;18:163-9.
5. Vieira KA, Teixeira MS, Guirado CG, Gavião MB. Prosthodontic treatment of hypohidrotic
ectodermal dysplasia with complete anodontia: Case report. Quintessence Int 2007;38:75-80.
6. Kaul S, Reddy R. Prosthetic rehabilitation of an adolescent with hypohidrotic ectodermal
dysplasia with partial anodontia: Case report. J Indian Soc Pedod Prev Dent 2008;26:177-81.
7. Tarjan I, Gabris K, Rozsa N. Early prosthetic treatment of patients with ectodermal dysplasia:
A clinical report. J Prosthet Dent 2005;93:419-24.
8. Pigno MA, Blackman RB, Cronin RJ Jr., Cavazos E. Prosthodontic management of
ectodermal dysplasia: A review of the literature. J Prosthet Dent 1996;76:541-5.
9. Hugar SM, Shigli AL, Ravindranath Reddy PV, Roshan NM. Prosthetic rehabilitation of
a preschooler with induced anodontia – A clinical report. Contemp Clin Dent
2011;2:207-10.
10. Kupietzky A, Houpt M. Hypohidrotic ectodermal dysplasia: Characteristics and treatment.
Quintessence Int 1995;26:285-91.
11. Ding M, Zhu J, Zhao Y, Kang Y, Qin M. Masticatory performance and assessment of life
quality of children with ectodermal dysplasia after prosthetic rehabilitation. Zhonghua Kou
Qiang Yi Xue Za Zhi 2015;50:369-72.
12. Tamrakar AK, Rathee M. A rare occurrence of non-syndromic hypo-hyperdontia in the
mandibular anterior region. J Clin Diagn Res 2014;8:ZL01-2.