Subscribe to DeepL Pro to translate larger documents.

Visit www.DeepL.com/pro for more information.

Bull Tokyo Dent Coll (2021) 62(3): 181-192

Raport de caz doi:10.2209/tdcpublication.2020-0050

Un caz de tratament ortodontic pentru parodontită

agresivă generalizată

Taiki Morikawa1), Takenobu Ishii1), Hiroaki Goto2), Etsuko Motegi1) și

Yasushi Nishii1)
1)
Departamentul de ortodonție, Colegiul dentar din Tokyo,
2-9-18 Kanda-Misakicho, Chiyoda-ku, Tokyo 101-0061, Japonia
2)
Clinica stomatologică Fuchu Enlight,
1-6-1 Fuchucho, Fuchu-shi, Tokyo 183-0055, Japonia

Primit 28 septembrie, 2020/Acceptat pentru publicare 15 ianuarie, 2021

Publicat online în J-STAGE 15 august, 2021

Rezumat
Parodontita agresivă afectează mai ales persoanele tinere, provocând o distrugere
rapidă a țesutului parodontal și pierderea osului alveolar de susținere. Distrugerea
țesutului parodontal induce mișcarea patologică a dinților, ceea ce duce la diferite
tipuri de malocluzie, cum ar fi înghesuiala sau spațierea în dentiție. Acest raport descrie
tratamentul ortodontic pentru malocluzia datorată parodontitei agresive generalizate.
Pacienta a fost o femeie de 31 de ani care s-a prezentat cu plângerea principală de
deplasare a dinților ante- riori. O examinare orală a relevat mobilitatea patologică a
dinților în întreaga cavitate orală din cauza pierderii severe a suportului parodontal. Au
fost observate, de asemenea, numeroase lacune la nivelul dinților anteriori maxilari
deplasați și înghesuială la nivelul dinților anteriori mandibulari. Scopul tratamentului
ulterior a fost acela de a obține un overjet și overbite ideal prin alinierea dinților și
închiderea spațiilor prin tratament ortodontic fără extracție cu stripping. Boala
parodontală a fost gestionată de un parodontolog care a oferit îndrumări privind igiena
orală și controlul bolii parodontale pe tot parcursul tratamentului ortodontic. Au fost
obținute ocluzia corespunzătoare și un mediu oral bun. Starea țesutului parodontal s-a
stabilizat în timpul și după tratamentul ortodontic, iar stabilitatea ocluzală favorabilă a
fost observată la examenul de urmărire la 2 ani.
Cuvinte cheie: Parodontită agresivă generalizată - Distrugere parodontală -
Tratament ortodontic - Neextracție - Înghesuială și spațiere

Introducere întâlnite la pacienții adulți care solicită

tratament ortodontic. La astfel de pacienți,
Distrugerea țesuturilor din cauza este necesar să se ia în considerare efectele
parodontitei și pierderea ulterioară a dinților potențiale ale leziunilor induse de
sunt uneori parodontită.
181
182 Morikawa T și
colab.
în încercarea de a restabili ocluzia
funcțională și de a îmbunătăți profilul estetic
prin mișcarea dinților. Parodontita este
cauzată de microorganisme specifice și are
ca rezultat inflamarea țesutului de susținere a
dinților. Dacă nu este tratată, aceasta poate
duce la distrugerea progresivă a țesutului
parodontal, la formarea pungilor
parodontale și la resorbția osului alveolar.
Atunci când parodontita agresivă se dezvoltă
la adulții tineri, aceasta provoacă o
distrugere rapidă a țesutului parodontal, în
ciuda absenței unei depuneri semnificative
de placă bacteriană sau de tartru dentar2,3).
Parodontita agresivă generalizată (GAP) a
fost definită ca implicând 4 sau mai mulți
dinți, cu o pierdere de atașament mai mare
de 3 mm; și fiind în cazul în care cel puțin 2
dintre dinții afectați sunt molari doi, canini sau
premolari8,10). În astfel de cazuri, este
necesar să se inițieze tratamentul
parodontal înainte de tratamentul ortodontic
pentru a recupera și menține sănătatea tis-
suei de susținere4,11,15). Mai mult,
posibilitatea recurenței parodontitei
agresive înseamnă că este important ca
ortodontul să coopereze cu un parodontolog
înainte, în timpul și după tratamentul
ortodontic pentru a asigura un diagnostic și
un management adecvat al pacientului.
Acest raport descrie tratamentul
ortodontic efectuat în tandem cu un
management adecvat al bolii parodontale la
un pacient cu GAP. Rezultatele
tratamentului au fost favorabile, iar starea
țesutului peri- odontal rămâne stabilă.
Prezentare de caz
Pacienta a fost o femeie în vârstă de 31 de
ani, care a fost trimisă la noi la
Departamentul de Ortodonție de la Chiba
Dental Center de către medicul ei
parodontolog obișnuit de la Departamentul
de Stomatologie Conservatoare din cadrul
aceleiași instituții. La examinarea inițială,
pacienta și-a exprimat dorința de realiniere a
dinților anteriori dis- puși din cauza
parodontitei. Deși suferise o recesiune
gingivală și mobilitate dentară în întreaga
cavitate bucală începând cu 5 ani mai
devreme, ea nu a avut
luat nicio măsură din cauza absenței unor
simptome precum durerea. Cu toate acestea,
simptomele sale au progresat ulterior, iar ea
a vizitat o clinică stomatologică locală pentru
pierderea spontană a primului premolar
maxilar stâng cu 3 ani mai devreme. Ca
urmare, a fost trimisă la un parodontolog de la
Centrul stomatologic Chiba, care a inițiat un
tratament pentru boala parodontală, care a
constat în detartraj, pilire radiculară și
îndrumare privind menținerea igienei orale.
După terapia parodontală inițială, buzunarul
de sondare al acesteia
(PPD) a fost de 4,4±1,3 mm la momentul
inițial, scăzând la 3,8±1,2 mm după
tratamentul peri- odontal inițial, cu o
reducere medie a PPD de 0,6±0,6 mm.
Mobilitatea dentară (TM) a prezentat ulterior
o ușoară reducere a
dinții superiori și inferiori, iar pe cei dintâi a
fost aplicată o atelă fixă temporară pentru a
restabili stabilitatea. Punctajul la O'Leary
plaque control record (PCR), care fusese
de 46% înainte de inițierea tratamentului
parodontal, a revenit la 11% după
tratamentul parodontal. La momentul
examinării inițiale aici, la Departamentul de
Ortodonție, ea era încă supusă în mod
regulat la examene parodontale și primea
îndrumări privind igiena orală.
O vedere frontală a feței a evidențiat o
ușoară deviere spre stânga a mandibulei, în
timp ce vederea lat- erală a evidențiat un
profil convex. Au fost observate protru- siuni
de 7,5 mm pentru buza superioară și de 11,0
mm pentru buza inferioară față de linia E
(Fig. 1A). La închiderea buzelor s-a observat
o tensiune în regiunea bărbiei. Descoperirile
din cavitatea bucală au fost o relație molară
de clasa I bilater-
ally, o supradentație de +4,5 mm și o
supraputere de +5,0 mm. Au fost observate
multe lacune și suprarezistența incisivului
central stâng la
dinții anteriori maxilari. Înghesuiala a fost
observată la nivelul dinților anteriori
mandibulari. În plus, s-a observat pierderea
primului premolar maxilar drept și a celui
de-al doilea molar drept mandibular și o
recesiune gingivală marcată în întreaga
cavitate orală. O atelă provizorie fusese
aplicată cu rășină în dinții anteriori man-
dibulari (Fig. 1B). Examinarea parodontală
efectuată înainte de inițierea
tratamentului ortodontic a indicat
Un caz deotratament ortodontic pentru 183
mobilitate moderată a dinteluiGAP
central
maxilar stâng
184 Morikawa T și
colab.
Fig. 1 Fotografii faciale (A) și orale (B) înainte de tratamentul ortodontic
incisivul și primul și al doilea premolar drept.
Ceilalți dinți maxilari prezentau o mobilitate
dentară ușoară. Sângerarea la sondaj a fost
observată în zona marcată cu un cerc (Fig.
2A). Radiografia panoramică a evidențiat o
resorbție osoasă alveolară marcată în
întreaga cavitate bucală, cu constatări de
resorbție osoasă verticală observate în
special în zonele primilor molari maxilari și
mandibulari bilateral (Fig. 2B).
Analiza cefalometrică laterală a evidențiat
o mandibulă retrognatică (unghiul facial,
80,5°; SNA, 86,0°; SNB, 75,0°; și ANB, 11,0°)
și
hiper-divergență (FMA, 36,0°; și unghiul
Gonial, 130,0°). Unghiul incisivilor ei
maxilari
a fost în limitele normale (de la U1 la FH
de 110,0°). Înclinarea labială a incisivilor
mandibulari a fost observată, totuși, cu o
înclinare de la L1 la FH
de 29,0° (tabelul 1). Analiza cefalo- metrică
postero-anterioară a sugerat că mandibula a
deviat spre stânga cu 4 mm, iar mandibula-
largi cu 2 mm, chiar dacă linia mediană a
maxilarului și a dentiției maxilare era
aliniată cu linia mediană facială. Pe baza
rezultatelor acestor analize, diagnosticul a
fost de retrognație mandibulară scheletală
cu GAP.
Proceduri și rezultate clinice
1. Planul de tratament
Obiectivele planului de tratament au fost
considerate a fi închiderea spațiilor dintre
dinți și îmbunătățirea aglomerării, cu scopul
de a stabili un mediu oral bun.
 Un caz de tratament ortodontic pentru 185
GAP

Fig. 2 Examenul parodontal înainte de tratamentul ortodontic

(A) și radiografia panoramică (B) TM: Mobilitate
dentară, PPD: Adâncimea pungii de sondaj

Tabelul 1 Analiza cefalometrică

Norm Pre-tratament Post-tratament Post-reținere

Parametrii
Media (S.D.) 31y3m 32y11m 34y11m

Skeletal
Unghiul facial (grade) 85.9 (1.6) 80.5 79.5 80.0
Convexitate (grade) 5.5 (2.9) 25.5 26.0 25.0
FMA (grade) 26.4 (3.8) 36.0 37.0 36.5
Axa Y (grade) 64.3 (2.2) 68.5 69.5 69.0
SNA (grade) 83.2 (3.4) 86.0 85.0 85.0
SNB (grade) 80.4 (3.2) 75.0 74.0 74.5
ANB (grade) 2.8 (1.8) 11.0 11.0 10.5
Unghiul gonial (grade) 120.2 (4.0) 130.0 130.0 130.0
Dentară
U1-FH (grade) 115.2 (5.8) 110.0 98.0 103.0
U1-SN (grade) 104.5 (5.6) 103.0 91.0 96.0
L1-FH (grade) 58.0 (5.9) 29.0 43.0 39.5
L1-MP (grade) 98.2 (4.0) 115.0 100.0 104.0
Unghiul interincisiv (grade) 121.9 (3.6) 99.0 124.5 116.5
186 Morikawa T și
colab.
ronment și obținerea unor rezultate la literă, i s-a explicat faptul că orto-
funcționale și estetice bune.
A fost observată o dezarmonie scheletală
antero-posterioară datorată unei mandibule
retrognatice. Cu toate acestea, principala
plângere a pacientului a fost înghesuiala și
spațierea în regiunea dentară anterioară. Prin
urmare, a fost selectat tratamentul de
camuflaj prin tratament ortodontic singur, în
con- siderare cu gradul de invazivitate al
alternativei. Mai mult, tratamentul
ortodontic cu extracție a fost considerat
necesar, considerând poziția antero-
posterioară a dinților anteriori și gradul de
proeminență a buzelor. Cu toate acestea, era
de așteptat dificultăți în încercarea de a
obține o mișcare dentară mare, deoarece
nivelul osului alveolar era sensibil scăzut. În
consecință, a fost ales un tratament
ortodontic fără extracție. Scopul a fost acela
de a efectua decaparea din regiunea dinților
anteriori până în regiunea premolarilor
pentru a muta dinții anteriori cât mai în
spate posibil pentru a obține o relație de
suprapunere adecvată între dinții anteriori
maxilari și mandibulari și pentru a
îmbunătăți funcția de închidere a buzelor.
Mai mult, deoarece incisivul central stâng
maxilar superior supra-erupt era un dinte
devitalizat, s-a luat decizia de a recontura
coroana dentară fără a aplica o mișcare
depresivă excesivă. Pentru terapia de
menținere parodontală, pacienta a fost
plasată de către parodontologul ei pe un
program de rechemare parodontală de 3
luni, care să fie continuat pe tot parcursul
tratamentului ortodontic pentru a pune
accent pe îndrumarea în materie de igienă
orală și controlul parodontal.

2. Procesul de tratament
O examinare parodontală a fost efectuată
de un parodontolog înainte de inițierea
tratamentului ortodontic. Rezultatele acestei
examinări au indicat un țesut parodontal
stabil, astfel încât pacienta a fost informată
că va trebui să primească îndrumări regulate
privind igiena orală și terapia de întreținere
parodontală în timpul și după finalizarea
tratamentului ortodontic. A fost apoi obținut
consimțământul informat pentru acest
tratament. Pentru a crește motivația
pacientei de a urma programul de tratament
 planificat
Un caz de tratament ortodontic pentru
pentru dinții superiori. 187
tratamentul odonto- odontic vaGAP trebui să fie
suspendat și că va trebui să se întoarcă la
parodontolog dacă nu va putea menține o
igienă orală corespunzătoare. Îndrumarea
privind igiena orală la fiecare vizită a inclus
instrucțiuni privind modul de utilizare a
periuței cu un singur fir și a periuței
interdentare în jurul aparatului ortodontic.
Tratamentul a fost efectuat cu ajutorul
unui dispozitiv Edgewise cu fantă de 0,018
inch. La cererea noastră, parodontologul a
efectuat reconturarea incisivului central
maxilar stâng supraerupt înainte de plasarea
dispozitivului ortodontic. Nivelarea și
alinierea au fost efectuate cu sârmă continuă
după montarea bracketurilor pe arcadele
dentare superioare și inferioare. După strip-
pingul regiunii dentare anterioare inferioare,
s-a început nivelarea arcadelor dentare
superioare și inferioare cu sârmă de titan de
0,014 nichel. Luând în considerare starea tis-
suei parodontale a pacientului, s-a stabilit că
va fi necesară o forță ortodontică ușoară
pentru mișcarea dinților. Prin urmare, s-a
folosit un fir de ligatură pentru a fixa ușor
firul. Același fir a fost fixat cu sârmă de
ligatură după ce s-a efectuat din nou
decaparea dinților anteriori inferiori la
următoarea vizită a pacientului. După
confirmarea finalizării nivelării și alinierii cu
sârma respectivă, sârma a fost aplicată în
ordinea: sârmă de titan de 0 , 016 nichel,
0,016
sârmă de cobalt-crom și sârmă de cobalt-
crom 0,016×0,016. După ce a fost montat
firul de crom cobalt, retracția caninului a fost
se acționează cu un lanț electric, urmat de
retracția dinților anteriori. Ulterior, după
închiderea spațiilor din regiunea dinților
anteriori, s-a efectuat succesiv stripping-ul pe
regiunile dinților anteriori și pe regiunea
dinților premo- lar, promovând retracția
continuă a dinților anteriori. Apoi, odată ce s-
a obținut cantitatea de tar- get de retracție a
dinților anteriori, s-a efectuat detalierea
arcadelor dentare superioare și inferioare.
Dispozitivul Edgewise a fost îndepărtat la 18
luni de la începerea tratamentului activ,
odată ce a fost asigurată suprapunerea
favorabilă a dinților anteriori și relațiile
ocluzale molare și a fost inițiată utilizarea
unui aparat de reținere. Pentru dinții
anteriori inferiori a fost utilizat un dispozitiv
fix de reținere. Tratamentul protetic a fost
188 Morikawa T și
colab.
Fig. 3 Fotografii faciale (A) și orale (B) după tratamentul ortodontic
tion și regiunea molară inferioară după
tratamentul ortodontic, astfel încât fixarea
conectată cu rășină 4-META/MMA-TBB
(Superbond C&B, Sun Medical, Japonia) a
fost efectuată de către parodontolog.
Cooperarea sa cu managementul igienei
orale a fost bună pe tot parcursul
tratamentului ortodontic. Cavitatea bucală a
fost bine curățată și nu s-a observat nicio
depunere semnificativă de placă sau cal-
culus. De asemenea, examinarea parodontală
efectuată de un parodontolog nu a relevat
nicio modificare semnificativă a adâncimii
pungilor parodontale sau a sângerării la
sondaj și niciun semn de progresie a bolii
parodontale.
Rezultatele tratamentului activ au arătat o
îmbunătățire a profilului lateral. Aceasta a
fost obținută prin retracția dinților anteriori
superiori și inferiori, ceea ce a dus la o
mișcare de
5,0 mm din buza superioară și 6,5 mm din
buza inferioară în raport cu linia E.
Tensiunea în regiunea bărbiei a prezentat, de
asemenea, o scădere la închiderea buzelor
(Fig. 3A). Relația molară a fost de clasa I pe
ambele părți, cu o supraînălțare de
+3,5 mm și overbite de +3,0 mm, ceea ce
indică o ocluzie molară bună și favorabilă.
au fost realizate relații de suprapunere la
nivelul dinților anteriori (Fig. 3B). Examenul
parodontal efectuat după încheierea
tratamentului activ a relevat o mobilitate
ușoară la nivelul primului și al celui de-al
doilea premolar superior drept și la nivelul
celui de-al doilea premolar și al primului
molar inferior drept. Deși sondarea pungilor
parodontale a dus la sângerări ușoare în
regiunea dentară superioară și a molarilor
inferiori, nu s-au observat aproape deloc
diferențe prin-
 Un caz de tratament ortodontic pentru 189
GAP

Fig. 4 Examinarea parodontală după tratamentul ortodontic (A)

și radiografia panoramică (B) TM: Mobilitatea dinților,
PPD: Adâncimea pungii de sondaj

în întreaga cavitate bucală în ceea ce linia mediană. Suprapunerea cef- alogramelor

privește adâncimea pungii parodontale în
comparație cu cea de dinaintea începerii
tratamentului ortodontic (Fig. 4A).
Radiografia panoramică nu a evidențiat nicio
resorbție clară a osului alveolar în comparație
cu cea observată la examinarea inițială, iar
rădăcinile dentare erau în general paralele
(Fig. 4B).
Analiza cefalografică roentgenografică
laterală a sistemului scheletic a demonstrat o
ușoară rotație în sensul acelor de ceasornic a
maxilarului inferior, cu
rezultatele indicând un unghi facial de
79,5°, SNA de 85,0°, SNB de 74,0°, ANB de
11,0°, axa facială de 78,0° și FMA de 37,0°.
Analiza sistemului dentar a arătat o
înclinație linguală de
dinții anteriori superiori și inferiori, cu un
unghi U1 la FH de 98,0°, L1 la FH de 43,0° și
IMPA de 100,0°; unghiurile unghiulare ale
dinților superiori și inferiori s-au încadrat în
limitele normale, cu un unghi
unghi interincisiv de 124,5° (tabelul 1).
Analiza cefalografică prin roentgenografie
frontală
a arătat că maxilarul și dentiția mediană
superioară și inferioară au fost aliniate cu fața
laterale obținute înainte și după tratament a
indicat o mișcare linguală de 6,0 mm la dinții
superiori și de 5,0 mm la dinții anteriori
inferiori. Între timp, nu s-a observat aproape
nicio mișcare nici la molarii superiori, nici la
cei inferiori (Fig. 5).
Au fost analizate înregistrările efectuate pe
o perioadă de 2 ani de retenție (Fig. 6A și 6B).
Analiza și suprapunerea cefalografică
roentgenografică laterală a relevat o ușoară
rotație în sens invers acelor de ceasornic a
maxilarului inferior în sistemul scheletic și o
ușoară înclinare labială a dinților anteriori
superiori și inferiori în sistemul den- tal (Fig. 7
și Tabelul 1). După finalizarea tratamentului
activ, s-a efectuat o întreținere ocluzală la
fiecare 4 luni la Departamentul de
Ortodonție, în timp ce boala parodontală a
pacientului era controlată la Departamentul
de Stomatologie Conservatoare. Ocluzia
bună și tis- suele parodontale sănătoase au
fost menținute până în prezent (Fig. 8A și
8B).
190 Morikawa T și
colab.

Fig. 5 Suprapunerea tratamentului pre- și post-ortodontic la SN

Fig. 6 Fotografii post-reținere facială (A) și orală (B).

 Un caz de tratament ortodontic pentru 191
GAP

Fig. 7 Suprapunerea post-tratament ortodontic și post-

reținere la SN

Fig. 8 Examinare parodontală după retenție (A) și radiografie

pano- ramică (B) TM: Mobilitate dentară, PPD:
Adâncimea pungii de sondaj

Discuție sion de distrugere a țesutului parodontal, în

ciuda prezenței unei plăci bacteriene sau a
Parodontita agresivă, care se dezvoltă la unui calcul dentar redus. În cazurile de GAP,
adulții relativ tineri, provoacă o progresie apar recesiunea gingivală marcată și
rapidă. resorbția osului alveolar
192 Morikawa T și
colab.
nu numai în primii molari și în regiunea mișcarea dinților și pierderea osului alveolar. De
dinților anteriori, ci în întreaga cavitate la 6 luni de la începerea tratamentului ortodon-
bucală. În general, distrugerea notabilă a țic.
țesutului dentar, cum ar fi osul alveolar, duce
la mișcarea patologică a dinților. Din punct
de vedere clinic, acest lucru provoacă
simptome de poziționare anormală a
dinților, cum ar fi supra-erupția, înclinarea și
rotația, precum și lacune (de exemplu,
diastemă)16). Pacientul de față a dorit să se
supună unui tratament ortodontic din cauza
problemelor estetice legate de malalinierea
verticală a marginii anterioare a dinților, care
rezultă din lacunele din regiunea anterioară
a dinților și supraerupția.
Țesutul parodontal trebuie să fie sănătos
dacă se dorește efectuarea unui tratament
ortodontic. Atunci când țesutul parodontal
este stabilizat la un pacient care urmează un
tratament pentru parodontită, este puțin
probabil ca mișcarea dentară indusă de
tratamentul ortodontic să exacerbeze sau să
acutizeze boala parodontală4,5). Având în
vedere pos- sibilitatea ca parodontita
agresivă să provoace o evoluție a
simptomelor în timpul tratamentului
ortodontic, totuși, este esențial să se
controleze continuu boala parodontală a
pacientului pe tot parcursul tratamentului
ortodontic, mai degrabă decât doar înainte
de începerea acestuia8,12). Tratamentul
ortodontic este per- format prin utilizarea
unei serii de dispozitive, inclusiv fire,
bracketuri și benzi, ceea ce face ca
menținerea igienei orale să fie mai dificilă.
Contactul dintre aparatele ortodontice și
țesutul gingival îngreunează controlul plăcii.
Acest lucru poate provoca iritații, care, la
rândul lor, pot înrăutăți starea tis- suei
parodontale. Tratamentul ortodontic al
primului molar implică deseori utilizarea unei
mecanici ortodontice complexe în fixarea
diferitelor tipuri de aplica- ții. Prin urmare,
este necesar să se ofere o îndrumare
continuă cu privire la menținerea igienei
orale și să se motiveze pacientul să urmeze
un astfel de regim după plasarea unui aparat
ortodon- tic. Pacientul de față a primit astfel
de instrucțiuni privind igiena orală și periajul
în jurul aparatului ortodontic la fiecare vizită.
De asemenea, a fost efectuată o examinare
radiografică o dată pe an pe parcursul
tratamentului ortodontic pentru a evalua
 Atunci pentru
Un caz de tratament ortodontic
tic, pacienta a vizitat, de asemenea, se orientează retenția post-193
când
GAP
medicul parodontolog în fiecare lună ortodontică la pacienții cu parodontită
pentru a primi îndrumări amănunțite de agresivă, utilizarea unui dispozitiv de
igienă orală și pentru controlul dis- ușilor retenție detașabil pare a fi de dorit, ținând
parodontale. Ulterior, această perioadă a cont de efectele asupra țesutului
fost redusă la doar o dată la 2 sau 3 luni, parodontal. Cu toate acestea, cu excepția
deoarece pacienta devenise mai cazului în care pacientul este cooperant, este
cooperantă și igiena sa orală se probabil ca malocluzia să fie
îmbunătățise.
Se recomandă adoptarea unor sisteme
mai simple în selectarea dispozitivelor și
mecanicilor care vor fi utilizate în
tratamentul ortodontic, pentru a facilita
pacientului menținerea unei bune igiene
orale7). Benzile ortodontice pot cauza
inflamarea țesutului parodontal de
susținere dacă marginile benzii nu se
potrivesc bine. De aceea, este mai bine ca
dispozitivul ortodon- tic care urmează să
fie utilizat să aibă un tub de tip bonding,
astfel încât să poată fi fixată o anumită
distanță față de marginea gingivală,
minimizând astfel efectele adverse
asupra țesutului parodontal de
susținere1). Reținerea bracketurilor cu
sârme de ligatură este considerată
eficientă la pacienții cu boală
parodontală, deoarece există o mică
acumulare de placă bacteriană și
curățarea lor este relativ simplă14). La
pacientul de față, s-a montat un
dispozitiv multi-bracket de tip bonding
într-o zonă care include regiunea molară
și s-a implementat tratamentul cu tehnica
firelor drepte, fără a se aplica mecanisme
suplimentare, cum ar fi buclele. În cadrul
acestei abordări, lanțul elastic a fost
utilizat pe o rază cât mai scurtă pentru a
preveni orice contact strâns cu colul
dentar. Fixarea sârmei a fost realizată cu
sârme de ligatură. Scorul PCR a rămas la
11%-13% pe toată durata tratamentului
ortodontic, iar igiena orală a fost bine
controlată. De asemenea, nu s-a
observat nicio dovadă clară de progresie
a recesiunii gingivale sau a resorbției
osoase alveolare pe tot parcursul
tratamentului ortodontic. Folosirea unui
dispozitiv cu un design cât mai simplu a
contribuit la reducerea oricărui impact
negativ asupra țesutului parodontal în
timpul tratamentului ortodontic, ceea ce
a permis evitarea progresiei
parodontitei.
194 Morikawa T și
colab.
ortodontic. Saudi Dent J 27:120-124.
să recidiveze din cauza unei scăderi a 2) Armitage GC, Cullinan MP (2010) Compararea
țesutului periodontal de susținere. Pe de altă caracteristicilor clinice ale bolilor cronice și
parte, deși dispozitivele fixe de retenție pot agravate.
contribui la menținerea per- manentă a
stabilității ocluzale, acestea pot avea un efect
negativ asupra țesutului parodontal,
deoarece acumulează cu ușurință placa
bacteriană13). Pacientul de față a prezentat
o reducere a nivelului osului alveolar și o
recesiune gingivală în întreaga cavitate
bucală. Prin urmare, toți dinții au fost
conectați cu ajutorul unui dispozitiv de
reținere fix, iar tratamentul protetic a fost
efectuat pe punctele de contact
meziodistale de pe coroana fiecărui dinte
adiacent pentru a îmbunătăți stabilitatea
dentiției și ușurința de curățare pe partea
gingivală. Acest lucru a permis pacientei să își
îmbunătățească nivelul de îngrijire orală,
ceea ce a dus la menținerea pe termen lung
a unui mediu oral bun.
Cu toate acestea, parodontita agresivă
poate recidiva atunci când mediul bucal nu
este bine întreținut. Prin urmare, controalele
periodice privind starea ocluziei și a bolii
parodontale trebuie să fie incluse ca parte a
urmăririi. În plus față de gestionarea strictă a
igienei orale, testarea periodică de urmărire
parodontală contribuie la menținerea pe
termen lung a rezultatelor6,9). Tratamentul
ortodontic, împreună cu un management
adecvat al bolii parodontale, a dus la un
rezultat bun al tratamentului pe termen lung
la pacientul de față. Cu toate acestea, va fi
necesară în continuare o urmărire care să
cuprindă o examinare regulată a ocluziei și a
stării țesuturilor parodontale.

Conflictul de
interese

Autorii nu doresc să raporteze niciun

conflict de interese în ceea ce privește acest
raport de caz.

Referințe

1) Al-Anezi SA (2015) Efectul benzilor sau

tuburilor ortodontice asupra stării parodontale
în timpul fazei inițiale a tratamentului
 Un caz de tratament ortodontic pentru 195
parodontită severă. PeriodontolGAP 2000 53:12-27.
3) Bagga DK (2010) Ortodonția adulților versus
ortodonția adolescenților: o prezentare
generală. J Oral Health Comm Dent 4:42-47.
4) Boyer S, Fontanel F, Danan M, Olivier M,
Bouter D, Brion M (2011) Parodontoza severă
și ortodonția: evaluarea rezultatelor pe
termen lung. Int Orthod 9:259-273.
5) Cardaropoli D, Gaveglio L (2007) Influența
mișcării ortodontice asupra nivelului
țesuturilor parodontale. Semin Orthod
13:234-245.
6) Closs LQ, Gomes SC, Oppermann RV,
Bertoglio V (2010) Tratament parodontal și
ortodontic combinat la un pacient cu
parodontită agresivă: un raport de
monitorizare de 9 ani. World J Orthod 11:291-
297.
7) Gkantidis N, Christou P, Topouzelis N (2010)
The orthodontic-periodontic interrelation-
ship in integrated treatment challenges: a sys-
tematic review. J Oral Rehabil 37:377-390.
8) Gyawali R, Bhattarai B (2017) Managementul
ortodontic în parodontita agresivă. Int Sch
Res Notices 2017:8098154.
9) Harpenau LA, Boyd RL (2000) Urmărirea pe
termen lung a tratamentului ortodontic-
periodon- tal de succes al parodon- titei
agresive localizate: Un raport de caz. Clin
Orthod Res 3: 220-229.
10) Hart TC, Marazita ML, Schenkein HA, Diehl
SR (1992) Reinterpretarea dovezilor privind
moștenirea dominantă legată de X a
parodontitei juvenile. J Periodontol 63:169-
173.
11) Hazan-Molina H, Levin L, Einy S, Aizenbud D
(2013) Parodontită agresivă diagnosticată în
timpul sau înainte de tratamentul ortodontic.
Acta Odontol Scand 71:1023-1031.
12) Levin L, Einy S, Zigdon H, Aizenbud D,
Machtei EE (2012) Orientări pentru îngrijirea și
urmărirea parodontală în timpul
tratamentului ortodontic la adolescenți și
adulți tineri. J Appl Oral Sci 20:399-403.
13) Levin L, Samorodnitzky-Naveh GR, Machtei
EE (2008) Asocierea tratamentului
ortodontic și a dispozitivelor fixe de
retenție cu sănătatea gingivală. J
Periodontol 79:2087-2092.
14) Pradeep S (2014) Determinarea florei
microbio- logice a diferitelor tehnici de
ligaturi igienice - un studiu in-vivo. Int J Curr
Microbiol App Sci 3:739-746.
15) Tavares CA, Allgayer S, Calvete Eda S, Polido
WD (2013) Tratamentul ortodontic pentru un
pacient cu boală parodontală avansată: 11 ani
de urmărire. Am J Orthod Dentofacial Orthop
144:455-465.
16) Towfighi PP, Brunsvold MA, Storey AT, Arnold
RM, Willman DE, McMahan CA (1997)
Migrația patologică a dinților anteriori la
pacienții cu parodontită moderată până la
severă.
196 Morikawa T și
colab.
J Periodontol 68:967-972. Departamentul de ortodonție,
Colegiul dentar din Tokyo,
2-9-18 Kanda, Misakicho, Chiyoda-
Corespondență: ku, Tokyo 101-0061, Japonia
Dr. Taiki Morikawa E-mail: morikawataiki@tdc.ac.jp