Subscribe to DeepL Pro to translate larger documents.

ARTICOLUL ORIGINAL Visit www.DeepL.com/pro for more information.

Tratamentul ortodontic la pacienții cu

parodontită agresivă
Ca´ssio Volponi Carvalho,a Luciana Saraiva,a Fla´vio Paim Falca~o Bauer,b Rui Yoshio Kimura,a
Maria Luisa Silveira Souto,a Carlos Cheque Bernardo,a Cla´udio Mendes Pannuti,a Giuseppe Alexandre Romito,a
și Francisco Em´ılio Pustiglionia
S~ao Paulo, Brazilia

Introducere: Parodontita agresivă (PA) este o afecțiune care favorizează degradarea țesuturilor parodontale
într-un timp scurt. În cazurile severe, poate apărea migrarea patologică a dinților și pierderea dinților, producând
probleme estetice și funcționale pentru pacient. Tratamentul ortodontic poate fi recomandat pentru restabilirea
esteticii și a funcției masticatorii. Am evaluat efectele mișcării ortodontice în țesuturile parodontale ale pacienților
tratați cu PA. Metode: Zece subiecți (vârste de 25,0 6 5,22 ani) cu PA au primit tratament parodontal urmat de
tratament ortodontic. Ședințele de întreținere au fost efectuate lunar sub un control strict al biofilmului dentar.
Aceștia au fost comparați cu 10 subiecți sănătoși din punct de vedere parodontal (vârste de 22,9 6 5,23 ani)
care au primit tratament ortodontic. Adâncimea buzunarului de sondare, nivelul de atașament clinic,
sângerarea la sondare și indicele de placă dentară au fost măsurate la momentul inițial, după tratamentul
ortodontic și după 4 luni. Rezultate: Analiza statistică a arătat o îmbunătățire a tuturor parametrilor clinici între
momentul inițial și la 4 luni după tratamentul ortodontic: adâncimea buzunarului de sondare (0,29 mm),
nivelul de atașament clinic (0,38 mm), sângerarea la sondare (4,0%) și indicele de placă dentară (11%).
Concluzii: Parametrii parodonțiali ai pacienților cu PA au rămas stabili în timpul tratamentului ortodontic, fără
un control strict al biofilmului. (Am J Orthod Dentofacial Orthop 2018;153:550-7)

Toți autorii au completat și au trimis formularul ICMJE pentru dezvăluirea

parodontita agresivă (PA) este o afecțiune

A
potențialelor conflicte de interese și nu a fost raportat niciunul.
Adresați corespondența la: Luciana Saraiva, Divizia de Parodontologie,
care poate apărea în 2 forme: parodontită Universitatea
agresivă localizată și generalizată. Fiecare of S~ao Paulo, Prof. Lineu Prestes Avenue, 2227, S~ao Paulo 05508-000, SP, Brazilia;
dintre ele are o clinică unică. e-mail, lusaraiva@usp.br.
Prezentat, martie 2017; revizuit și acceptat, august 2017.
Caracteristicile tehnice și de laborator care pot fi ușor 0889-5406/$36.00
de identificat. Conform raportului de consens al © 2018 de către Asociația Americană a Ortodonțiștilor. Toate drepturile
Atelierului internațional pentru clasificarea bolilor și rezervate.
afecțiunilor parodontale din 1999, caracteristicile https://doi.org/10.1016/j.ajodo.2017.08.018
comune sunt următoarele
Caracteristicile ambelor forme includ pierderea rapidă 550
a atașamentului și distrugerea osoasă, prezența unor
cantități de depozite microbiene incompatibile cu
severitatea distrugerii țesutului parodontal și agregarea
familială.1 Locurile subgingi- val ale dinților compromiși
pot prezenta niveluri mai ridicate de Aggregatibacter
actinomycetemcomitans, Porphyro- monas gingivalis,
Treponema denticola și Tannerella forsythia, printre
altele.2
Unele studii au observat prevalențe mai mari ale PA
(1%-5%) la populațiile africane și la descendenții
acestora.3
aDivizia de parodontologie, Facultatea de Stomatologie, Universitatea din S~ao

Paulo, S~ao Paulo, Brazilia.

bCabinet privat, S~ao Paulo, Brazilia.
 Prevalența la persoanele albe este cuprinsă între
0,15% și 0,5%. În America de Nord, PA afectează
aproximativ 0,1% până la 0,2% dintre persoanele albe,
0,5 până la 1,05% dintre hispanici și 2,6% dintre
descendenții africani.4 La populațiile asiatice, prevalența
este cuprinsă între 0,2% și 1,0%.4,5 În Brazilia, prevalența
variază între 0,3% și 5,5%.5-8 Din cauza pierderii osoase
extinse, PA poate duce la pierderea prematură a
dinților.9 Acest fapt, combinat cu migrația patologică și
malpozițiile dentare, face ca reabilitarea protetică să fie
tarea acestor pacienți este dificilă. Migrația
patologică este definită ca fiind o schimbare a poziției
dinților care rezultă din întreruperea forțelor care
mențin dinții într-o poziție
poziția normală, în raport cu craniul.10 Manifestările
clinice ale acestei afecțiuni sunt diastema, rotația,
extruziunea și proclinația, care se întâlnesc la 30%
până la 50% dintre pacienții cu peri- odontită
moderată până la severă.11,12 Mai mult, mulți pacienți
solicită tratament din cauza migrării dinților.
Tratamentul acesteia necesită o abordare în echipă
care începe cu tratamentul parodontal și poate fi
combinat cu mișcări ortodontice.13
Tratamentul ortodontic poate fi folosit ca un
adjuvant în arsenalul terapeutic al PA.14-20 Atunci
când este utilizat în mod corespunzător, tratamentul
ortodontic poate îmbunătăți pozițiile dinților, creând
acces pentru igiena orală și modificând factorii
ocluzali.21 Pe de altă parte, acesta poate duce la adi-
pierderea atașamentului profesional cu placa și
inflamația gingivală.22 Pierderea suplimentară de
atașament poate fi prevenită
Carvalho et al. 551

și pacienții cu boli sistemice sau care utilizează

la pacienții ortodonți cu afecțiuni parodontale
medicamente care ar putea afecta parodonțiul.
anterioare. Controlul strict al biofilmului și întreținerea
Înainte de tratamentul ortodontic, toți pacienții AP
parodontală sunt esențiale în faza activă a
tratamentului ortodontic. au primit debridare mecanică parodontală (6-8 ședințe
ment, ambele cu scopul de a menține țesuturile de detartraj, pilire radiculară și igienă orală).
gingivale fără inflamații.19,23 De asemenea, forțele
ortodontice trebuie aplicate cu atenție în cazul
dinților cu un grad redus de
periodonțiu.21,24
Rapoartele anterioare afirmau că numai dinții fără
pierdere de os alveolar pot fi mutați ortodontic pentru
a corecta spațiile lăsate de extracții.25,26 Cu toate
acestea, unii autori au arătat că și dinții cu mai mult
de 50% de pierdere osoasă pot fi tratați ortodontic
după un tratament parodontal nechirurgical, dacă
există o monitorizare strictă
și controlul factorilor de risc, inclusiv al biofilmului
dentar, sunt efectuate.14,16,23
Literatura de specialitate referitoare la tratamentul
ortodontic la subiecții cu boală parodontală este
reprezentată în mare parte de cazuri clinice în care
subiecții aveau peri- odontită cronică.27-31 Puține
studii au evaluat fezabilitatea și securitatea
tratamentului ortodontic la subiecții cu PA.14,16-18,32,33
Prin urmare, scopul studiului nostru a fost de a
investiga efectul tratamentului ortodontic asupra
parametrilor clinici ai subiecților cu PA.
MATERIALE ȘI METODE
Studiul a fost aprobat de consiliul de evaluare
instituțională al Universității din S~ao Paulo, S~ao
Paulo, Brazilia (protocol 161/05). Subiecții cu PA au fost
selectați din rândul pacienților care au participat la un
studiu anterior și au fost interesați de migrarea corectă
a dinților patologici cu or-
tratamentul thodontic.34 PA a fost definită în
conformitate cu criteriile clinice stabilite de Atelierul
internațional pentru clasificarea bolilor și afecțiunilor
parodontale din 1999.35 Subiecții cu PA au fost
comparați cu
10 subiecți sănătoși din punct de vedere parodontal
(grupul de control), în conformitate cu următoarele
criterii: situri cu o adâncime a pungii de sondare (PPD)
și un nivel de atașament clinic (CAL) mai mici de 3 mm,
mai puțin de 10% din situri prezentând sângerare la
sondare (BoP), fără leziuni de carie sau restaurări
extinse și cel puțin 24 de dinți permanenți. Participanții
din grupul de con- trol au fost selectați consecutiv dintre
pacienții sănătoși din punct de vedere parodontal care au
fost tratați la Școala
de Stomatologie, Universitatea din S~ao Paulo, S~ao
Paulo, Brazilia
și tratamentul ortodontic dorit. Am selectat pacienți de
control care au avut nevoie de aceleași mișcări
ortodontice ca și pacienții AP (intruziune și aliniere).
Criteriile de excludere pentru toate grupurile au
inclus femeile însărcinate sau care alăptează, fumătorii
Jurnalul american de ortodonție și ortopedie dentofacială Aprilie 2018 ● Vol 153 ●
Numărul 4
552
instrucțiuni). La patruzeci și cinci de zile după În timpul tratamentului ortodontic,Carvalho
paciențiietdin
al.
tratamentul periodontal nechirurgical, pacienții au ambele grupe au beneficiat lunar de întreținere
fost reevaluați, iar debridarea subgingivală cu un parodontală.
dispozitiv cu ultrasunete a fost
a efectuat. În această a doua fază, au fost prescrise
antibiotice adjuvante (250 mg de metronidazol și 500
mg de amoxicilină, de 3 ori pe zi, timp de 7 zile).34
Intervenție chirurgicală
complementarea (lambou deschis de grosime totală)
a fost făcută în funcție de nevoile individuale, cu
scopul de a reduce
buzunarele parodontale și să aibă acces la de- fectele
infra- osoase. Nu au fost efectuate proceduri de
regenerare. Toți pacienții cu PA au fost într-un
program strict de întreținere parodontală înainte de
tratamentul ortodontic.
În grupul de control, subiecții nu au avut boli peri-
odontale. Astfel, aceștia au primit detartraj
supragingival, profilaxie orală și instrucțiuni de igienă
orală. Pentru examinarea parodontală, au fost
realizate radiografiile periapicale și a fost calculată
pierderea osoasă. Indicele de placă (IP),36 BoP (0/1),37
PPD, și CAL au fost măsurate în 6 locuri per dinte în
toți dinții (cu excepția molarilor a treia) (Florida
Probe System; Florida Probe, Gainesville, Fla).
Variabilele au fost evaluate după tratamentul
parodontal și înainte de tratamentul ortodontic (linia
de bază, T0), imediat după tratamentul ortodontic
(T1) și la 4 luni după încheierea tratamentului
ortodontic (T2). Un examinator instruit (C.C.B.) a
efectuat toate măsurătorile. Instruirea examinatorului
și alinierea au fost efectuate înainte și în timpul
studiului. Reproductibilitatea măsurătorilor a fost
calculat prin coeficienți de corelație intraclasă pentru
următoarele variabile: distanța de la smalțul de ciment
joncțiune la marginea gingivală (CEJ-GM) și PPD în 2
examinări la 6 voluntari. În total, au fost examinate de
două ori 810 situsuri. Coeficienții de corelație
intraclasa-.
cient pentru PPD și CEJ-GM au fost de 0,928 și
0,975 înainte de studiu și 0,746 și 0,949 în timpul
studiului.
După faza parodontală, s-a efectuat un tratament
ortodontic pentru intruziunea și alinierea dinților.
Obiectivele tratamentului ortodontic pentru ambele
grupuri au fost îmbunătățirea funcției masticatorii și a
esteticii prin intruziunea, realinierea și închiderea
diastemelor dentare.
Au fost plasate aparate standard cu o fantă de
0,022 inci. După plasarea bracketurilor, a fost
introdus un fir ortodontic inițial din nichel-titan (0,014
in) și atașat la bracketuri cu ajutorul unor ligaturi
elastomerice, urmat de un arc de nichel-titan cu
curbură inversă de 0,016 in. Până în luna a treia,
incisivii au fost deja egalizați cu un arc de sârmă
rotundă din oțel inoxidabil de 0,016 in. Alinierea a
continuat până când a
Pentru a închide spațiile, a fost plasat un arc
dreptunghiular de 0,016 3 0,022 inch. Un dispozitiv
de retenție format în vid (1 mm)
utilizat în timpul nopții a fost prescris.
Aprilie 2018 ● Vol 153 ● Jurnalul american de ortodonție și ortopedie dentofacială
Numărul 4
Carvalho et al. 553

Fig. 1. Fotografii înainte și după tratament ale unui pacient cu

AP.

semnificativă de 0,29 mm
de către medicul parodontolog pentru a preveni
formarea biofilmului și inflamația gingivală. Aceștia au
primit detartraj și pilire radiculară a pungilor reziduale
(grupul AP), profilaxie orală,
și reinstruirea metodelor de igienă orală.

Analiza statistică
Mediile și abaterile standard ale variabilelor
continue au fost calculate pentru fiecare grup,
considerând pacientul ca unitate statistică. Au fost
calculate, de asemenea, distribuțiile de frecvență ale
variabilelor categorice. Pentru variabilele continue, a
fost efectuată o analiză a vari- anței cu măsuri repetate.
Testul post hoc Newman-Keuls a fost efectuat pentru
comparații multiple. Testul chi- pătrat a fost utilizat
pentru a detecta asocierile dintre
grupuri și variabile categorice. Semnificația a fost
stabilită la 5% (P \0,05). Toate testele au fost
efectuate folosind
softuri statistice (versiunea 5.1; Statistica; TIBCO Soft-
ware, Palo Alto, California; și SPSS pentru Windows,
versiunea 13.0; SPSS, Chicago, Ill).

REZULTATE
Au fost incluși zece pacienți cu PA (vârste de 25,0
6 5,22 ani): 6 cu PA localizată și 4 cu PA generalizată.
AP. Zece subiecți sănătoși din punct de vedere
parodontal (cu vârste de 22,9 6 5,23 ani) au fost, de
asemenea, incluși ca grup de control. Figurile 1 - 3
oferă exemple clinice de
pacienți cu PA tipic în studiul nostru.
Nu au existat diferențe semnificative între grupuri în
ceea ce privește vârsta, sexul și numărul de dinți la
momentul inițial. Durata tratamentului ortodontic a
fost semnificativ mai mare pentru subiecții AP (16,0 6
1,56 luni) (Tabelul I).
Au existat reduceri semnificative ale PI și BoP în
grupul AP numai de la T0 la T1; nu s-au observat
diferențe semnificative între grupuri în nicio perioadă
experimentală. Grupul AP a avut o reducere
Jurnalul american de ortodonție și ortopedie dentofacială Aprilie 2018 ● Vol 153 ●
Numărul 4
554 Carvalho et al.

Fig. 2. Fotografii înainte și după tratament ale unui

pacient cu AP.

reducere a PPD și o creștere semnificativă de 0,38

mm CAL între T0 și T2. Grupul de control a prezentat
o reducere semnificativă de 0,2 mm a PPD și o
creștere semnificativă de 0,19 mm a CAL. În plus, nu
au existat diferențe semnificative în toate variabilele
între T1 și T2 pentru ambele
grupuri. Au existat diferențe semnificative între cele
2 grupuri pe tot parcursul studiului pentru PPD și
CAL, subiecții AP prezentând valori medii semnificativ
mai mari ale ambelor variabile (tabelul II).
Modificările parametrilor clinici parodontali ai
pacienților cu PA au fost stratificate în funcție de tipul
de dinte. Toate tipurile de dinți au prezentat o
reducere a PPD (Fig. 4), iar
cea mai mare reducere a fost observată la molari
(0,47 mm). În schimb, molarii au avut o ușoară
creștere (0,08 mm) a recesiunii gingivale, în timp ce
premolarii și caninii au rămas stabili (Fig. 5). Pe de
altă parte, la incisivi s-a observat o reducere medie
de 0,44 mm a recesiunii gingivale. Toate tipurile de
dinți au avut un CAL

Aprilie 2018 ● Vol 153 ● Jurnalul american de ortodonție și ortopedie dentofacială

Numărul 4
Carvalho et al. 555

a prezentat scăderi semnificative ale PI, BoP și PPD și

creșteri ale CAL între T0 și T1. În plus, nu s-au constatat
diferențe între T1 și T2. Aceste re-
Rezultatele au arătat că tratamentul ortodontic poate
fi efectuat la pacienții cu PA, iar rezultatele au rămas
stabile timp de 4 luni după tratament.
În studiul nostru, subiecții AP nu au avut pierderi
clinice de atașament peri- odontal în timpul studiului,
indiferent dacă au fost analizate ca medii generale sau
în funcție de tipul de dinte. Rezultatele noastre sunt în
concordanță cu alte studii efectuate la adolescenți și
adulți tineri38 și pacienți cu compromisuri
parodontale.39,40; acesta a demonstrat că tratamentul
ortodontic nu are ca rezultat pierderea osoasă.
Îmbunătățirile parametrilor clinici parodontali
observate în studiul nostru se pot datora controlului
strict al biofilmului dentar, vizitelor regulate de
Fig. 3. Fotografii înainte și după tratament ale unui
pacient cu AP.
întreținere și realinierii dentare, care au facilitat
accesul la toate
suprafețele dinților în timpul igienei orale.
Migrația patologică a dintelui care poate fi întâlnită
Tabelul I. Vârsta (medie 1 SD), sexul, numărul de dinți
la pacienții cu boală parodontală avansată are unele
și datele privind durata tratamentului pentru
pacienții de control și pacienții cu PA manifestări clinice, cum ar fi proclinația, diastema,
C (n 5 10) AP (n 5 10) P rotația și extruziunea.11,12 Deoarece extruziunea este
Vârsta (ani) 25.0 6 5.22 22.9 6 5.23 0.38 o consecință comună a migrației patologice a dinților,
Sex forțele intruzive ușoare pot fi utilizate în tratamentul
Masculin 2 1 1.00
Femeie 8 9
pacienților cu boală parodontală.13 Cu toate acestea,
Numărul de dinți 26.1 6 2.13 27.7 6 1.41 0.64 impactul acestei mișcări într-un parodonțiu
Durata tratamentului 16.0 6 1.56 18.9 6 0.99 \0.001* compromis este controversat, deoarece nu există
ortodontic dovezi histologice că intruziunea ortodontică produce
tratament (mo)
o nouă atașare.20 Mel- sen et al.21 au realizat un studiu
*Diferență semnificativă între grupuri. histologic al intruziunii ortodontice la maimuțe cu
parodonțiul compromis. S-a constatat că această
câștig (Fig. 6). Cele mai mari câștiguri au fost observate la
mișcare a format o nouă atașare (0,7-2,3 mm) atunci
nivelul mo- larilor (0,4 mm) și al incisivilor (0,61 mm).
când boala parodontală a fost controlată și a existat
Tabelul III prezintă distribuțiile de frecvență ale
locurilor cu PPD și CAL în funcție de diferite puncte de un program de igienă orală. Pe de altă parte, în lipsa
separare. A existat o diferență semnificativă între AP unor condiții sănătoase, rezultatele au variat de la
și formarea moderată de noi atașamente până la
grupuri de control în ceea ce privește numărul de situri agravarea pierderii osului parodontal. Un experiment la
cu PPD câini a arătat că forțele intruzive pot deplasa placa
(4-6 mm) și CAL (3-3 mm) la T0. La T1 și T2, au fost
observate diferențe semnificative între grupuri pentru supragivală într-o poziție subgingivală și pot duce la
toți parametrii, cu excepția numărului de situsuri formarea de pungi infraosoase.41 Cu toate acestea, o
cu PPD de 6 mm sau mai mare. Numărul de situsuri cu igienă orală meticuloasă și o stare gingivală sănătoasă
recesiune gingivală a fost semnificativ mai mare la ar putea preveni această problemă.42 În acest studiu,
pacienții cu AP la toate punctele de timp. O reducere după terminarea terapiei ortodontice, grupul AP a
semnificativă a numărului de situri cu CAL de 5 mm
sau mai mare a fost prezentat o reducere a PPD, un câștig de CAL și o
observat între T0 și T2 (P \0,05) la pacienții cu PA. reducere a recesiunii gingivale.
Deși îmbunătățirea nivelurilor de atașament nu a fost
DISCUȚII semnificativă din punct de vedere clinic (0,38 mm),
mișcarea de intruziune nu a fost dăunătoare și nu a
Rezultatele acestui studiu au arătat că mișcarea provocat afecțiuni parodontale.
ortodontică a dinților a dus nu numai la stabilitatea pierderea atașamentului. Programul rigid de control al
țesuturile parodontale, dar și la o îmbunătățire plăcii dentare ar fi putut contribui la aceste rezultate.
ușoară, dar semnificativă, a condițiilor parodontale. Timpul de tratament ortodontic la subiecții cu PA a
AP fost semnificativ mai mare decât la subiecții de
control; a fost nevoie de 3 luni în plus pentru a finaliza
tratamentul la subiecții cu PA.
Jurnalul american de ortodonție și ortopedie dentofacială Aprilie 2018 ● Vol 153 ●
Numărul 4
jecte.
556 Acest rezultat era de așteptat din cauza Carvalho et al.
complexității mișcărilor ortodontice la pacienții cu
PA. Site-ul

Aprilie 2018 ● Vol 153 ● Jurnalul american de ortodonție și ortopedie dentofacială

Numărul 4
Carvalho et al. 557

Tabelul II. Mediile, abaterile standard și comparațiile dintre grupuri pentru PI, BoP, PD și CAL la T0, T1 și T2
Diferențe Diferențe Diferențe
între între între
T0 T1 T0 și T1 Valoarea T2 T0 și T2 Valoarea T1 și T2 Valoare
P P aP
PI
AP 0.18 6 0.10 0.09 6 0.06 0.09 0.02* 0.07 6 0.06 0.11 0.01* 0.02 0.6
Control 0.14 6 0.13 0.06 6 0.06 0.08 0.15 0.07 6 0.03 0.07 0.19 -0.01 0.74
Valoarea P 0.22 0.78 0.87
BoP
AP 0.06 6 0.05 0.02 6 0.03 0.04 0.03* 0.02 6 0.03 0.04 0.02* 0 0.98
Control 0.03 6 0.04 0.02 6 0.04 0.01 0.78 0.01 6 0.02 0.02 0.72 0.01 0.83
Valoarea P 0.11 1.00 0.95
PD (mm)
AP 2.45 6 0.38 2.27 6 0.28 0.18 0.03* 2.16 6 0.22 0.29 0.002* 0.11 0.17
Control 1.90 6 0.24 1.79 6 0.16 0.11 0.20 1.70 6 0.19 0.2 0.04* 0.09 0.23
Valoarea P \0.001* 0.001* 0.002*
CEJ-GM (mm)
AP 0.40 6 0.27 0.31 6 0.22 0.09 0.004* 0.31 6 0.17 0.09 0.001* 0 0.96
Control 0.02 6 0.02 0.03 6 0.02 -0.01 0.84 0.01 6 0.01 0.01 0.59 0.02 0.75
Valoarea P \0.001* \0.001* \0.001*
CAL (mm)
AP 2.85 6 0.50 2.58 6 0.39 0.27 0.001* 2.47 6 0.35 0.38 \0.001† 0.11 0.15
Control 1.87 6 0.24 1.76 6 0.16 0.11 0.16 1.68 6 0.18 0.19 0.04* 0.08 0.29
Valoarea P \0.001* \0.001† \0.001†

*P \0,05;† P \0,001.

Fig. 4. Modificarea PPD în grupul AP.

mișcarea dinților cu pierderi extinse de atașament
clinic ar trebui efectuată cu forțe ușoare și planificată
temeinic, deoarece există o modificare a punctului de
sprijin care duce la un risc de mișcare care poate
cauza o înclinare nedorită.21,42 În plus, intervalul de
activare a forței ortodontice ar trebui să fie mai lung,
deoarece parodontul
Jurnalul american de ortodonție și ortopedie dentofacială
țesuturile au nevoie de mai mult timp pentru a se
remodela decât la pacienții cu țesuturi parodontale
sănătoase.23
O limitare a acestui studiu a fost dimensiunea
eșantionului. Din cauza prevalenței scăzute a PA și a
complexității cazurilor,
a fost extrem de dificil să se obțină un eșantion de
studiu mai mare.3,43 Un alt motiv pentru numărul mic
Aprilie 2018 ● Vol 153 ●
Numărul 4
de
558pacienți Carvalho et al.

Aprilie 2018 ● Vol 153 ● Jurnalul american de ortodonție și ortopedie dentofacială

Numărul 4
Carvalho et al. 559

Fig. 5. Modificarea CEJ-GM în grupul AP.

Fig. 6. Modificarea CAL în grupul AP.

a fost dificultatea monitorizării lunare, în conformitate
cu protocolul de studiu, în timpul tratamentului activ
și, de asemenea, a evaluărilor longitudinale. Studiile
clinice cu mai multe
sunt necesari participanți și o urmărire mai lungă
pentru a dovedi cu adevărat posibilele beneficii ale
tratamentului ortodontic la pacienții cu PA.
Datele noastre au arătat că mișcarea ortodontică
este posibilă și recomandabilă pentru pacienții cu PA,
dacă aceștia au
programări regulate pentru întreținere. Alte studii au
evaluat rolul tratamentului ortodontic la subiecții cu PA
și au arătat importanța tratamentului ortodontic ca
adjuvant la tratamentul parodontal pentru acești
pacienți.18,19,32 Considerăm că rezultatele studiului
nostru sunt relevante, deoarece mulți ortodonți nu se
simt confortabil în efectuarea tratamentelor la
subiecții cu PA. În cele din urmă, este extrem de
important să subliniem faptul că

Jurnalul american de ortodonție și ortopedie dentofacială Aprilie 2018 ● Vol 153 ●

Numărul 4
560 Carvalho et al.

2. Lanza E, Magan-Fernandez A, Bermejo B, de Rojas J, Marfil-

Tabelul III. Distribuția frecvențelor și compararea Alvarez R, Mesa F. Efecte clinice complementare ale bacteriilor
pacienților martor (C) și PA pentru variabilele din complexul roșu asupra parodontitei generalizate la o
populație caucaziană.
parodontale
Variabila C (n 5 10) AP (n 5 10) P Oral Dis 2016;22:430-7.
3. Susin C, Haas AN, Albandar JM. Epidemiologia și demografia
T0 parodontitei agresive. Periodontol 2000 2014;65:27-45.
Numărul de situri 2.3 6 2.5 32.9 6 18.9 \0.001* 4. Elamin AM, Skaug N, Ali RW, Bakken V, Albandar JM. Disparități
cu PPD $4 mm etnice în ceea ce privește prevalența parodontitei în rândul
Numărul de situri 0.0 6 0.0 6.1 6 4.2 \0.001* elevilor de liceu din Sudan. J Periodontol 2010;81:891-6.
cu PPD 6 mm 5. Sadeghi R. Prevalența parodontitei agresive la elevii de 15-18 ani
Numărul de locații 2.8 6 3.2 96.5 6 30.6 \0.001* din Teheran, Iran. Community Dent Health 2010;27: 57-9.
cu CAL $3 mm 6. Cortelli JR, Cortelli SC, Pallos D, Jorge AO. Prevalența parodontitei
Numărul de situri 0.7 6 2.2 31,5A 6 16,7 \0,001* agresive la adolescenții și adulții tineri din Vale do Para-.
cu CAL 5 mm ´ıba. Pesqui Odontol Bras 2002;16:163-8.
Numărul de situri
0.9 6 2.5 42.4 6 19.3 \0.001* 7. Susin C, Albandar JM. Parodontita agresivă într-o populație
cu recesiune
urbană din sudul Braziliei. J Periodontol 2005;76:468-75.
T1
8. Botero JE, Ro€sing CK, Duque A, Jaramillo A, Contreras A. Peri-
Numărul de locații
cu PPD $4 mm 0.8 6 0.8 19.8 6 8.4 \0.001* boli odontale la copiii și adolescenții din America Latină. Pe-
riodontol 2000 2015;67:34-57.
Numărul de situri 0.0 6 0.0 1.7 6 2.1 0.06
9. Dopico J, Nibali L, Donos N. Progresia bolii la pacienții cu peri-
cu PPD 6 mm
Numărul de locații odontită agresivă. Un studiu retrospectiv. J Clin Periodontol 2016;
cu CAL $3 mm 0.6 6 0.8 68.2 6 17.3 \0.001* 43:531-7.
Numărul de situri 0.0 6 0.0 14.1 6 4.6 \0.001* 10. Chasens AI. Boala parodontală, migrația patologică a dinților și
cu CAL $5 mm ortodonția adultă. N Y J Dent 1979;49(2):40-3.
Numărul de situri 11. Towfighi PP, Brunsvold MA, Storey AT, Arnold RM, Willman DE,
cu recesiune 1.3 6 2.7 28.5 6 11.1 \0.001* McMahan CA. Migrarea patologică a dinților anteriori la
T2 pacienții
Numărul de locații cu parodontită moderată până la severă. J Periodontol 1997;68:
cu PPD $4 mm 0.2 6 0.5 11.6 6 4.3 \0.001* 967-72.
Numărul de situri 0.0 6 0.0 0.8 6 1.7 0.2 12. Martinez-Canut P, Carrasquer A, Magan R, Lorca A. Un studiu
cu PPD 6 mm asupra factorilor asociați cu migrarea patologică a dinților. J
Numărul de locații Clin Perio- dontol 1997;24:492-7.
cu CAL $3 mm
0.0 6 0.0 66.0 6 10.2 \0.001* 13. Brunsvold MA. Migrația patologică a dinților. J Periodontol
Numărul de situri 0.0 6 0.0 12,4B 6 \0.001* 2005; 76:859-66.
cu CAL 5 mm de 3,9 14. Maeda S, Maeda Y, Ono Y, Nakamura K, Sasaki T. Tratamentul
Numărul
dolari de situri
cu recesiune interdisciplinar al unui pacient cu migrare patologică severă a
1.6 6 3.5 33.8 6 13.1 \0.001* dinților cauzată de parodontită agresivă localizată. Am J Orthod
*Diferență semnificativă între grupuri; literele diferite cu superscript Dento- facial Orthop 2005;127:374-84.
indică diferențe semnificative intragrup între T0 și T2.
15. Folio J, Rams TE, Keyes PH. Terapia ortodontică la pacienții cu
parodontită juvenilă: efecte clinice și microbiologice. Am J Or-
thod Dentofacial Orthop 1985;87:421-31.
16. Passanezi E, Janson M, Janson G, Sant'Anna AP, Freitas MR,
Henriques JF. Tratamentul interdisciplinar al peri- odontitei
necesitatea unui diagnostic precoce al bolii juvenile localizate: o nouă perspectivă asupra unei probleme
parodontale pentru a preveni deteriorarea ireversibilă vechi. Am J Orthod Den- tofacial Orthop 2007;131:268-76.
a aparatului de atașament. 17. Closs LQ, Gomes SC, Oppermann RV, Bertoglio V. Tratament
combinat peri- odontal și ortodontic la un pacient cu
CONCLUZII parodontită agresivă: un raport de urmărire de 9 ani. World J
Orthod 2010; 11:291-7.
În limitele studiului nostru și în ciuda rezultatelor 18. Zafiropoulos GG, di Prisco MO, Deli G, Hoffmann O, Kasaj A.
Menținerea după un tratament ortopedic complex la un caz de
contradictorii din literatura de specialitate în ceea ce pacient generalizat.
privește parametrii clinici parodontali, acest studiu parodontită agresivă alizată: rezultat pe 7 ani. J Int Acad
sugerează că pacienții cu PA Periodontol 2010;12:112-22.
cu parodonțiu redus pot suferi mișcări ortodontice 19. Castellanos-Cosano L, Machuca-Portillo G, Mendoza-Mendoza A,
fără pierderi suplimentare de atașament, ca o Iglesias-Linares A, Soto-Pineda L, Solano-Reina E. Tratamentul
integrat peri- odontal, ortodontic și protetic într-un caz de
consecință a controlului rigid al biofilmului de către parodontită agresivă generalizată se- vere. Quintessence Int
pacienți și a vizitelor regulate de monitorizare 2013; 44:481-5.
profesională. 20. Oh, SL. Un tratament interdisciplinar pentru a gestiona migrația
patologică a dinților: un raport clinic. J Prosthet Dent
REFERINȚE 2011;106:153-8.
21. Melsen B, Agerbaek N, Eriksen J, Terp S. Noul atașament prin
1. Lang N, Bartold PM, Cullinan M, Jeffcoat M, Mombelli A,
tratament parodontal și intruziune ortodontică. Am J Orthod
Murakami S, et al. Raport de consens: parodontită agresivă.
Dentofacial Orthop 1988;94:104-16.
Ann Periodontol 1999;4:53.

Aprilie 2018 ● Vol 153 ● Jurnalul american de ortodonție și ortopedie dentofacială

Numărul 4
Carvalho et al.
22. Rego RO, Oliveira CA, dos Santos-Pinto A, Jordan SF, Zambon JJ,
Cirelli JA, et al. Studii clinice și microbiologice ale copiilor și
adolescenților care primesc tratament ortodontic. Am J Dent
2010;2: 317-23.
23. Boyd RL, Leggott PJ, Quinn RS, Eakle WS, Chambers D.
Implicațiile peri- odontale ale tratamentului ortodontic la
adulții cu țesuturi parodontale reduse sau normale față de cele ale
adolescenților. Am J Orthod Dentofacial Orthop 1989;96:191-8.
24. Williams S, Melsen B, Agerbaek N, Asboe V. Tratarea ortodontică
a malocluziei la pacienții cu dis- facilitate parodontală
anterioară. Br J Orthod 1982;9:178-84.
25. Compton DW, Claiborne WJ, Hutchens LH Jr. Tratamentul
combinat peri- odontal, ortodontic și protetic fix al parodontitei
juvenile: un raport de caz. Int J Periodontics Restorative Dent
1983;3:20-33.
26. Goldstein MC, Fritz ME. Tratamentul parodontozei prin abordare
combinată ortodontică și parodontală: raport de caz. J Am Dent
Assoc 1976;93:985-90.
27. Derton N, Derton R, Perini A, Gracco A, Fornaciari PA.
Tratamentul ortodontic la pacienții parodontozați: un raport de
caz cu o urmărire de 7 ani. Int Orthod 2011;9:92-109.
28. Halimi A, Zaoui F. Tratamentul chirurgical-ortodontic al
pacienților care suferă de tulburări parodontale severe - un
studiu de caz clinic. Int Orthod 2013;11:314-32.
29. Lee JW, Lee SJ, Lee CK, Kim BO. Tratament ortodontic pentru
migrarea patologică a dinților maxil- lari anteriori patologici
prin parodontită cu ajutorul unui aligner transparent. J
Periodontal Implan Sci 2011;41:44-50.
30. Re S, Corrente G, Corrente G, Abundo R, Cardaropoli D.
Tratamentul ortodontic la pacienții cu parodontopatie
compromisă: Raport de 12 ani. Int J Peri- odontics Restorative
Dent 2000;20:31-9.
31. Cardaropoli D, Re S, Corrente G, Abundo R. Reconstrucția papilei
maxilare mediane în urma unui tratament combinat ortodontic
și parodontal la pacienții adulți parodontozați. J Clin Perio-
dontol 2004;31:79-84.
32. Khorsand A, Paknejad M, Yaghobee S, Ghahroudi AA,
Bashizadefakhar H, Khatami M, et al. Parametrii parodonțiali în
urma tratamentului ortodontic la pacienții cu peri- odontită
agresivă: un studiu clinic înainte și după. Dent Res J (Isfahan)
2013;10:744-51.
Jurnalul american de ortodonție și ortopedie dentofacială
561
33. Ishihara Y, Tomikawa K, Deguchi T, Honjo T, Suzuki K, Kono T, et
al. Tratamentul ortodontic interdisciplinar pentru un pacient cu
parodontită agresivă generalizată: evaluarea anticorpilor IgG
pentru a identifica tipul de parodontită și momentul corect al
tratamentului. Am J Orthod Dentofacial Orthop 2015;147:766-
80.
34. Rodrigues AS, Lourenc¸~ao DS, Lima Neto LG, Pannuti CM,
Hirata RD, Hirata MH, et al. Evaluare clinică și microbiologică,
prin reacția în lanț a polimerazei în timp real, a tratamentului
nechirurgical al parodontitei agresive asociate cu amoxicilină și
metro- nidazol. J Periodontol 2012;83:744-52.
35. Armitage GC. Dezvoltarea unui sistem de clasificare a bolilor și
afecțiunilor parodontale. Ann Periodontol 1999;
4:1-6.
36. Ainamo J, Bay I. Probleme și propuneri pentru înregistrarea
gingivitei și a plăcii bacteriene. Int Dent J 1975;25:229-35.
37. Armitage GC. Examenul parodontal complet. Periodontol
2000 2004;34:22-33.
38. Ristic M, Vlahovic Svabic M, Sasic M, Zelic O. Efectele clinice și
microbiologice ale aparatelor ortodontice fixe asupra
țesuturilor peri-odontale la adolescenți. Orthod Craniofac Res
2007;10:
187-95.
39. Bollen AM, Cunha-Cruz J, Bakko DW, Huang GJ, Hujoel PP.
Efectele terapiei ortodontice asupra sănătății parodontale: o
revizuire sistematică. J Am Dent Assoc 2008;139:413-22.
40. ˚ A r t u n J, Urbye KS. Efectul tratamentului ortodontic asupra
suportul osului parodontal la pacienții cu pierdere avansată a
parodonțiului marginal. Am J Orthod Dentofacial Orthop
1988;93:143-8.
41. Ericsson I, Thilander B, Lindhe J, Okamoto H. Efectul mișcărilor
de înclinare ortodontică asupra țesuturilor parodontale ale
dentițiilor infectate și neinfectate la câini. J Clin Periodontol
1977;4: 278-93.
42. Cardaropoli D, Gaveglio L. Influența mișcării ortodontice asupra
nivelului țesuturilor parodontale. Semin Orthod 2007;13:234-
45.
43. Haas AN, Silva-Boghossian CM, Colombo AP, Albandar J,
Oppermann RV, Ro€sing CK, et al. Predictori de rezultate
clinice după tratamentul parodontal al parodontitei agresive:
studiu randomizat de 12 luni. Braz Oral Res 2016;30:
S1805-83242016000100245.
Aprilie 2018 ● Vol 153 ●
Numărul 4