Fenomenul erupției

patologice
 Procesul patologic de eruptie este o afectiune rara cu o prevalenta de 0,06 %
(1), in care dintele va ramane partial sau total neerupt.
 Cauzele nu sunt clar identificate, fiind incriminate cauze genetice.
 Dintele nu prezinta fenomenul de anchiloza dento-alveolara si nu exista nici
un factor mecanic care ar putea sa ii blocheze calea de eruptie.
 Este prezent in dentitia temporara si cea definitiva. Dintii posteriori prezinta
un risc mai mare, impreuna cu dintii situati distal de cel mai mezial dinte
afectat.
 Acest sindrom a fost pentru prima data descris de Proffit si Vig. (2)
 Tipuri:
 1. Eruptia patologica primara (Primary failure of eruption - PFE)
 2. Eruptia patologica de cauza mecanica (Mechanical failure of eruption MFE)
 3. Eruptia patologica de cauze necunoscute (Indeterminate failure of eruption IFE)-
(3)Sylvia A and Frazier Bowersinto

 1. PFE TIPUL 1
- dintii dinspre mezial spre distal arata o lipsa in procesul de eruptie

 2. PFE TIPUL 2
- sunt afectati dintii dinspre distal spre
 3. PFE TIPUL 3
- imbinarea tipului 1 si 2
 Cauze posibile:

Cauze genetice- Decker et al au aratat ca acest proces poate fi o mutatie genetica

in Parathyroid hormone 1 receptor, dar mecanismul nu este total inteles. Studiile in
vitro si vivo, pe animale si pe oameni au aratat ca Parathormonul este esential in
procesul eruptiei dentare. (10) In caz contrar, dintele va ramane incapsulat intr-o
cripta osoasa.
 Caracteristici:
1) Dintii posteriori sunt mai afectati fata de cei anteriori
2) Dintii implicati incep sa erupa, dar apoi vor ramane intr-o infrapozitie si nu vor ajunge la nivelul
planului de ocluzie
3) Dintii temporari si cei definitivi pot fi afectati
4) Afectarea poate fi unilaterala sau bilaterala
5) Dintii afectati au tendinta la anchiloza dento-alveolara
6) Aplicarea unei forte ortodontice cu scopul de aduce dintele afectat pe arcada duce la ANCHILOZA
DENTO-ALVEOLARA
7) Membrii familiei nu prezinta acest fenomen
8) Molarii si premolarii prezinta cea mai mare afectare.
9) Primii molari sunt afectati in proportie de 90%, urmati de molarii 2
10) Procesul poate sa apara atat la maxilar, cat si la mandibula, dar cazurile inregistrate au aratat o
afectare mai mare unilaterala.
11) In 25 % dintre cazuri afectarea este pe un cadran, urmata de doua characteristically involved are
12) Cel mai des dintii situati distal de un dinte neerupt, sunt de asemenea implicati. Asadar daca PM2 este
neerupt, vor fi afectati M1 si M2.
Imagine radiologica caracteristica

 Cripte osoase largi situate in jurul foliculului dentar

 Resorbtia procesului alveolar
Tratament-
 Criteriul de tratament este reprezentat de varsta pacientului si gradul de
afectare
 In copilarie, scopul principal al tratamentului este de a asigura o dezvoltare
armonioasa a aparatului dento-maxilar si de a suplini functia masticatorie. Se pot
utiliza proteze mobilizabile.
 In cazul adultilor, este important numarul de dinti afectati si gradul de eruptie.
Dintii partial erupti si situati aproape de planul de ocluzie pot fi restaurati prin
lucrari protetice.
 Se pot aplica implante dentare si aditie osoasa.
 Tratamentul ortodontic nu este indicat, deoarece poate cauza anchiloza dintelui
in cauza.
 1. Baccetti T. Tooth anomalies associated with failure of eruption of first and second permanent molars. Am J Orthod Dentofac
Orthop. 2000;118(6):608–610. doi: 10.1067/mod.2000.97938. [PubMed]
 2. Proffit WR, Vig KW. Primary failure of eruption: a possible cause of posterior open-bite. Am J Orthod. 1981;80:173–190. doi:
10.1016/0002-9416(81)90217-7. [PubMed] [CrossRef]
 3. Frazier-Bowers SA, Koehler KE, Ackerman JL, Proffit WR. Primary failure of eruption: further characterization of a rare
eruption disorder. Am J Orthod Dentofac Orthop. 2007;131:578. doi: 10.1016/j.ajodo.2006.09.038. [PubMed] [CrossRef]
 4. Raghoebar GM, Boering G, Vissink A. Clinical, radiographic and histological characteristics of secondary retention of
permanent molars. J Dent. 1991;19(3):164–170. doi: 10.1016/0300-5712(91)90007-L. [PubMed] [CrossRef]
 5. Raghoebar GM, Boering G, Vissink A, Stegenga B. Eruption disturbances of permanent molars: a review. J Oral Pathol Med.
1991;20:159–166. doi: 10.1111/j.1600-0714.1991.tb00913.x. [PubMed] [CrossRef]
 6. Sharma G, Kneafsey L, Ashley P, Noar J. Failure of eruption of permanent molars: a diagnostic dilemma. Int J Paediatr Dent.
2016;26:91–99. doi: 10.1111/ipd.12163. [PubMed] [CrossRef]
 7. Raghoebar GM, Boering G, Jansen HW, Vissink A. Secondary retention of permanent molars: a histologic study. J Oral Pathol
Med. 1989;18:427–431. doi: 10.1111/j.1600-0714.1989.tb01338.x. [PubMed] [CrossRef]
 8. Decker E, Stellzig-Eisenhaurer A, Fiebig BS, et al. PTHR1 loss-of-function mutations in familial, nonsyndromic primary failure
of tooth eruption. Am J Hum Genet. 2008;83:781–786. doi: 10.1016/j.ajhg.2008.11.006. [PMC free article] [PubMed] [CrossRef]
 9. Frazier-Bowers SA, Hendricks HM, Wright JT, Lee J, Long K, Dibble CF, et al. Novel mutations in PTH1R associated with
primary failure of eruption and osteoarthritis. J Dent Res. 2014;93(2):134–139. doi: 10.1177/0022034513513588. [PMC free
article] [PubMed] [CrossRef]