SUBIECTELE 78-79

Notiuni generale de RADIOLOGIE INTERVENTIONALA

Prof.Dr.C. DANIIL – UMF "Gr.T. Popa", Iasi
Va recomand sa cititi inaintea acestui subiect capitolul de radiologie interventionala din cartea catedrei (p.396), este mai
elaborat si mai usor de parcurs, notiunile si tehnicile fiind descrise mai amanuntit.

DEFINIRE
Radiologia Interventionala (RI) este o subspecialitate de radiologie-imagistica medicala ce reuneste
totalitatea metodelor si tehnicilor instrumentale de abord percutan ghidat radio-imagistic, practicate in scop
diagnostic sau/si terapeutic.
SCURT ISTORIC
 1953 – SELDINGER – comunica prima data tehnica de cateterism percutan arterial ce foloseste un fir ghid
introdus pe acul de punctie arteriala, urmat de introducerea coaxiala a unui cateter de calibru mai mare decit
acul; metoda sta la baza TUTUROR METODELOR DE ABORD INTERVENTIONAL PERCUTAN,
ATAT VASCULAR CAT SI NON-VASCULAR.
 1961 – prof. Alfidi (SUA), dupa dezobstructia cu fir ghid de angiografie a unui dren colmatat (montat
chirurgical) ”…am facut o interventie radiologica….”, fraza a ramas in istorie, si s-a transformat in definirea
unei intregi subspecializari a radio-imagisticii medicale.
 1964 – DOTTER, JUDKINS (Oregon-USA) executa prima Angioplastie Percutana Transluminala (APT) –
dilatarea unei stenoze femurale, folosind tehnica Seldinger si un sistem de catetere coaxiale cu calibru
crescator.
 1969 – ROSCH, TIPSS experimental(animal).
 1972 – ROSCH, DOTTER, BROWN – prima embolizare arteriala terapeutica (EAT) a arterei
gastroepiploice, cu cheag autolog in HDS.
 1974 – OKUDA (Univ. Chiba, Japonia) – inventeaza acul fin, ultraflexibil, atraumatic (“ACUL CHIBA”) si
aplica prima data punctia percutana cu ac fin, ghidata imagistic (pe ficat, cai biliare) efectuand primele
Colangiografii Percutane Transhepatice (CPT) cu ac fin.
 1974 – LUNDERQUIST (SUA) – efectueaza primele drenaje percutane ghidate fluoroscopic in icterul
obstructiv neoplazic.
 1974 – CAREY, GRACE – prima EAT cu particule de Gelaspon(Gelfoam).
 1974 – TADAVARTHY – aplica prima data embolizarea cu Ivalon (Polyvinyl Alcool).
 1975 – GIANTURCO – creeaza si aplica spiralele metalice ca agent emboligen in EAT.
 1976 – GRUNTZIG (Elvetia), inventeaza si aplica pe animal si la om cateterul cu dublu lumen si balon
gonflabil, ce a permis aplicarea APT in toate teritoriile vasculare.
 1980 – DANIIL si STANCIU (Iasi, Romania) efectueaza primele colangiografii percutane cu ac CHIBA din
Romania in cazuri cu icter obstructiv (singura metoda, in perioada respectiva neexistind nici CT, nici
ecografie in Romania).
 1981 – DANIIL si col. (Iasi, Romania) – aplica in clinica primele embolizari arteriale terapeutice in
Romania (in cancerul renal).
 1982 – DANIIL si col. executa primul drenaj biliar percutan transhepatic in Romania.
 1982 – DANIIL (Iasi) – prima EAT hepatica efectuata in Romania (cancer hepatic).
 1983 – FOTIADE (spitalul Fundeni, Bucuresti) efectueaza primele angioplastii periferice in Romania,
aplicate in acelasi an si la clinica de radiologie din Iasi.
 1983 – DANIIL, G. Ionescu (Clinica de Radiologie, Iasi) realizeaza primele embolizari arteriale splenice.
 1984 – DANIIL si col. (Iasi) – prima extractie percutana de calculi biliari restanti in calea biliara.
 1985 – DANIIL (Iasi) – primul drenaj percutan al abcesului hepatic in Romania.
 1985 – PALMAZ (SUA) – inventeaza si aplica prima endoproteza arteriala expandabila (artera iliaca).
 1988 – ROSSLE (Freiburg, Germania) efectueaza primele TIPS (Shunt Transjugular Intrahepatic Porto-
Sistemic) la om.
1
 1994 – DANIIL si col. (Iasi) aplica primele scleroterapii percutane cu alcool in chistul hidatic hepatic.
 1995 – DANIIL si col. (Iasi) executa prima data in Romania alcoolizarea percutana eco-ghidata in
tratamentul carcinomului hepatic.
In decursul ultimilor 25 ani, o multitudine de inventii si noi tehnologii aplicate au accelerat si perfectat
progresiv metodele si tehnicile de radiologie interventionala: aplicarea laserului si a unor instrumente rotatorii
electro-mecanice in dezobstructia arteriala, distrugerea percutana a tumorilor cu unde de radiofrecventa,
ghidajul cu IRM in abordul percutan al tumorilor, perfectionarea unor instrumente interventionale si de abord-
ace, catetere, fire ghid, proteze, agenti emboligeni etc.
Evolutia spectaculoasa a realizarilor acestor ultimi ani in domeniul radiologiei interventionale va continua
cu certitudine.
MATERIALE SI INSTRUMENTE
Trusa Seldinger standard – cuprinde:
 Ac –trocar de punctie vasculara compus din canula si mandrin bizotat (ac cu bizou=un ac cu varful
sectionat oblic);
 Fir ghid cu partea distala flexibila, adaptat in diametru acului si cateterului de introdus;
 Catetere de dimensiuni si curburi distale diferite, adecvate la tipul de vas ce trebuie cateterizat.
Accesorii la trusa Seldinger:
 teci dilatatoare din teflon;
 teci arteriale cu brat lateral si ventil, pentru schimbarea cu usurinta a cateterelor in timpul aceleiasi
proceduri;
 conexiuni si robinete cu 1, 2 si 3 cai, pentru etansarea externa a cateterelor.
Cateterele pot avea un singur orificiu distal sau orificii multiple laterale si calibre diferite:
 cele pentru diagnostic vascular sunt in general cu calibru mic (3-6 Fr),
 cele terapeutice – pentru drenaje percutane, au calibre mai mari (8-14 Fr).
1Fr (French) = 0,33mm.
Instrumente de abord percutan non-vascular:
 ace fine – tip CHIBA, din otel superflexibil, calibre 0,6 – 0,9mm (23-21 Gauge); se folosesc pentru orice
abord percutan diagnostic si terapeutic;
 ace fine pentru biopsie percutana – cu diverse tipuri de bizotare distala, calibre 1 – 2,5mm;
 ace – teaca cu miez metalic bizotat si canula coaxiala din teflon; calibre 1 – 1,2 mm, pentru introducerea
firelor ghid in conducte sau cavitati.
Fire ghid speciale, mai rigide, cu lungimi medii (100 – 120mm);
Catetere speciale de drenaj percutan,prevazute distal cu orificii laterale pe lungimi variate,in functie de tipul
de procedura(drenaj biliar,drenaj de abcese,colectii etc)
SALA DE RAD.INTERVENTIONALA
Sala trebuie sa indeplineasca criterii de asepsie si posibilitati de dezinfectie ca si o sala de operatie
chirurgicala, dotata cu aparat de fluoroscopie cu circuit TV si posibilitati de angiografie digitala (achizitie
rapida de serii de imagini cu 1 – 7 imag/sec); dotata cu ecograf performant, cu mod B si Doppler color si sonde
adecvate pentru abdomen (3,5 Mhz) si vase periferice/ parti moi (7,5-10 Mhz). Optional, unele proceduri
percutane necesita ghidaj CT, pe echipamentul existent in serviciu.

CLASIFICAREA METODELOR de Radiologie Interventionala

I. Metode interventionale vasculare
II. Metode interventionale non-vasculare

I. METODE INTERVENTIONALE VASCULARE (Subiectul 78)

1. Angioplastia percutana transluminala (APT)
2. Endoprotezarea vasculara percutana
3. Embolizarea arteriala terapeutica (EAT)
4. Shunt transjugular intrahepatic porto – sistemic (TIPSS)
5. Montajul unui filtru in vena cava inferioara.

2
 1. ANGIOPLASTA PERCUTANA TRANSLUMINALA (APT)
Definitie: remodelarea/ recalibrarea lumenului vascular stenozat/ trombozat prin tehnici de dilatare a
stenozelor si recanalizare a trombozelor.
Indicatii: – patologie arteriala ateromatoasa, displazica, generatoare de stenoze si tromboze;
– unele obstructii venoase.
Teritorii vasculare de aplicatie uzuala:
- artere: coronare, carotide, trunchi brahiocefalic, renale, aorta, iliace, femurale, poplitee;
- vene: vena cava superioara, trunchi brahiocefalic venos, vena cava inferioara, shuntul arterior – venos
pentru hemodializa; procedura de APT venoasa este frecvent urmata de endoprotezarea venei.
Principiul metodei APT
DILATAREA STENOZELOR comporta:
 cateterismul Seldinger al vasului tinta;
 trecerea unui fir ghid trans stenotic;
 pozitionarea cateterului de APT cu balonul degonflat in leziunea stenotica;
 gonflarea balonului cu substanta de contrast sub presiune controlata manometric;
 degonflare si retragerea cateterului cu balon;
 angiografie de control al remodelarii arterei.
RECANALIZAREA TROMBOZELOR, necesita:
 cateterismul Seldinger al vasului tinta;
 forajul trans tromb cu fir ghid, instrumente speciale mecanice, laser etc;
 pozitionarea unui cateter fin in tromb;
 infuzie controlata de agent fibrinolitic;
 control angiografic/aprecierea recanalizarii;
 procedura de angioplastie a stenozei restante cu cateter cu balon;
 endoprotezare percutana (optional).

2. ENDOPROTEZAREA VASCULARA
Endoprotezarea este indicata:
 Dupa APT:
 daca stenoza restanta este > de 30%;
 daca exista decolare intimala importanta;
 dupa recanalizarea trombozelor;
 in restenozarea tardiva dupa APT.
 Endoprotezarea per-primam:
 in stenoze excentrice cu calcificari intinse;
 localizari particulare (artera renala, carotida etc).
Principiu de tehnica a endoprotezarii vasculare
Dupa APT:
 se pastreaza firul ghid in lumenul stenozat
 se introduce proteza colabata, montata pe cateter cu balon (proteza Palmaz expandabila cu balon) sau
montata in cateter tutore (proteza auto-expandabila tip Wallstent);
 se pozitioneaza proteza in lumenul stenotic;
 se gonfleaza balonul cu contrast si se expandeaza proteza;
 se degonfleaza balonul si se retrage cateterul din proteza fixata la perete;
 se executa angiografie de control.

3. EMBOLIZAREA ARTERIALA TERAPEUTICA

Definire: embolizarea terapeutica este metoda de radiologie interventionala ce realizeaza obstructia unui
teritoriu vascular patologic, prin cateterism, in scopul reductiei sau intreruperii totale a fluxului sanguin.
Indicatii: hemostaza in hemoragii viscerale, ischemizarea/ reductia angiogenezei tumorilor, inchiderea
comunicarilor arterio – venoase anormale (FAV, MAV), obturarea anevrismelor arteriale in unele zone
specifice (cerebrale, viscerale).
3
 Principiul tehnic al embolizarii (EAT = Embolizare Arteriala Terapeutica):
 cateterism selectiv Seldinger al arterei vizate;
 arteriografie selectiva diagnostica, ce vizualizeaza leziunea si vascularizatia sa;
 introducerea de materiale emboligene in arterele lezionate, sub control fluoroscopic;
 control angiografic intermitent al pozitiei si gradului obstructiei obtinute;
 stoparea procedurii si extragerea cateterului cind obstructia obtinuta este optimala.
Materiale emboligene uzuale:
 GELASPON (Spongel), burete de gelatina: in majoritatea procedurilor de embolizare se foloseste singur
(EAT temporara) sau asociat cu alti agenti emboligeni (EAT definitiva);
 IVALON: polimer solid – pulbere/ micro-particule (150-300µm) utilizat in EAT a tumorilor;
 SPIRALE metalica (Gianturco-Anderson Wallace): EAT in anevrisme, MAV, tumori si embolizare
venoasa (varicocel, varice eso-gastrice);
 ALCOOL absolut (90-98°): in EAT splenica, in cancer renal, embolizarea varicelor eso-gastrice.
Aplicatii clinice ale EAT
 EAT pulmonare: malformatii arterio-venoase (MAV);
 EAT bronsica: hemoptizii netratabile medical;
 EAT hepatica: cancer hepatic primitiv si metastatic, in combinatie cu agent citostatic-chemo-embolizare
(chemo-EAT);
 EAT splenica: in hipersplenism, anemii hemolitice (ex. microsferocitoza), rupturi traumatice;
 EAT hipogastrica: cancer uterin, vezical, prostatic – hemoragice;
 EAT renala: cancer renal inoperabil; malformatii, fistule arterio-venoase;
 EAT artere digestive (coronara gastrica, gastro-duodenala etc): hemostaza de urgenta in HDS diverse
(tumori, ulcer etc);
 Embolizare vena spermatica: in varicocelul cu infertilitate masculina;
 Embolizare trans-portala a varicelor eso-gastrice: varice hemoragice, cu/ fara asociere la TIPSS.

4. SUNT TRANSJUGULAR INTRAHEPATIC PORTO-SISTEMIC

Definire: TIPSS consta din realizarea unei comunicari artificiale intre vena hepatica si vena porta prin
punctia transparenchim hepatic si montarea unei endoproteze ce mentine comunicarea porto-sistemica. Sangele
va circula direct din vena porta in vena hepatica, spre VCI, shuntind o buna parte din circulatia portala terminala
si scazind astfel presiunea in vena porta.
Indicatia: hipertensiune portala, varice eso-gastrice sangerinde, refractare la scleroterpie endoscopica.
Scopul: oprirea hemoragiei.
Principiul metodei TIPSS:
 cateterism transjugular al venei hepatice medii;
 punctie cu ac lung prin parenchimul hepatic a venei porte – ram drept (rar stang);
 trecerea pe fir ghid a unui cateter in vena porta, urmata de portografie;
 dilatarea tractului parenchimatos hepatic cu cateter cu balon de 10 Fr;
 montarea unei proteze metalice expandabile ce mentine deschis tractul de comunicare intre vena porta si
vena hepatica;
 portografie de control si extragerea instrumentelor, urmata de pansament compresiv.

5. MONTAREA FILTRULUI IN VENA CAVA INFERIOARA

Definire: metoda de radiologie interventionala ce realizeaza introducerea percutana prin cateterism venos a
unui instrument metalic special conceput pentru retinerea embolilor migrati din sistemul venos al membrelor
inferioare.
Indicatii: tromboembolismul pulmonar declarat sau preventia acestuia in situatii generatoare de embolii
pulmonare.
Principiul metodei:
 cavografie premergatoare interventiei, prin angio-RM sau Rx-DSA (angiografie cu substractie digitala);
 masurarea calibrului VCI;
 alegerea tipului/ dimensiunii filtrului in fuctie de diametrul venei cave;

4
 punctia percutana a venei femurale si dilatare a orificiului pentru a putea introduce, pe fir ghid o teaca
vasculara de mare calibru (12-16Fr);
 introducerea ansamblului cateter-tutore/ filtru metalic si pozitionare in VCI sub varsarea venelor renale;
 retragerea cateterului-tutore, cu lansarea filtrului metalic, ce se expandeaza si se auto-ancoreaza la
peretele venos;
 cavografie de control.

II. METODE INTERVENTIONALE NONVASCULARE (Subiectul 79)

PUNCTIA PERCUTANA CU AC FIN, poate fi:
o diagnostica:
 citologie, biopsie;
 injectare contrast: colangiografie, pielografie;
o terapeutica:
 evacuare chisturi, colectii;
 scleroterapia percutana.
DRENAJUL PERCUTAN, poate fi:
o biliar;
o abcese;
o colectii, nefrostomia percutana.
ENDOPROTEZARE PERCUTANA, poate fi:
o protezarea transhepatica a cailor biliare;
o protezare transrenala a ureterului.
EXTRACTIA PERCUTANA A CALCULILOR

PUNCTIA DIAGNOSTICA GHIDATA RADIO-IMAGISTIC

1. PUNCTIA GHIDATA US/CT:
 reperajul leziunii si masurarea distantei si unghiului de penetrare a acului;
 asepsie tegumentara, urmata de incizie tegument de 2-3 mm; penetrare cu acul fin pina in leziune, sub
CT sau US (in timp real, prin traductor perforat sau para-traductor obisnuit (tehnica cu “mina libera”);
 aspirare a continutului lezional prin suctiune cu seringa sau recoltare de tesut pentru biopsie cu ace mai
groase (18-16G) si instrumente dedicate, automate (“Biopty Gun”);
 preparare adecvata a produsului recoltat: frotiuri(citologie), recoltare in recipiente cu solutii adecvate
(fragment bioptic) sau sterile (antibiograma).
2. COLANGIOGRAFIE PERCUTANA TRANSHEPATICA (CPT)

 Definire: punctia directa cu ac fin a unui canal biliar intrahepatic si injectare de contrast iodat
hidrosolubil in caile biliare, sub control fluoroscopic.
 Indicatii: icter obstructiv, pentru determinarea sediului si etiologiei obstacolului biliar; constituie etapa
initiala a instituirii unui drenaj biliar percutan.
 Principiu de tehnica:
o reperaj US/ Fluoroscopic a punctului tegumentar de abord;
o asepsie/ anestezie locala;
o incizie 2 mm tegument;
o punctie ac CHIBA (22G) sub control US/ fluoroscopic;
o injectare contrast in calea biliara;
o radiografii in incidente adecvate (PA/OAD/OAS).
3. PIELOGRAFIA ANTEGRADA
 Definire: punctie cu ac fin translombara ghidata US/ fluoroscopic si injectare de contrast iodat in
arborele pielo-caliceal;
 Indicatii: sindrom obstructiv cu sediu obstacolului in ureter; constituie etapa initiala in nefrostomia
percutana si drenajul cailor urinare;
5
 Principiu de tehnica:
o reperaj US/ fluoroscopic;
o asepsie/ anestezie locala;
o incizie tegument, urmate de punctie cu ac CHIBA (22 G);
o aspirare urina (antibiograma);
o injectare contrast;
o radiografii in incidente variate (PA/OAS/OAD).

4. SCLEROTERAPIA PERCUTANA
 Definire:
1) punctia cu ac fin si evacuarea unui chist urmata de injectarea de alcool absolut de 90-98°;
2) scleroterapia cu alcool a cancerului hepatic.
 Indicatii:
o chisturi renale corticale > de 7cm;
o chisturi hepatice – esentiale;
o chistul hidatic hepaticsi renal – monocameral;
o carcinom hepatic primitiv < 4cm si metastaze solitare < 4 cm;
 Principiu de tehnica:
 reperaj US sau CT: distanta tegument/ leziune, unghiuri de incidenta ac;
 asepsie/ anestezie locala;
 punctie cu ac CHIBA 22G, ghidata imagistic (US=timp real, fluoroscopic sau CT);
 aspirare a seco (chisturi);
 injectare alcool absolut in cantitate adecvata volumului lezional; in cazul chistului hidatic-
injectare si de ser clorurat hiperton (10%);
 US/ CT – control final;
 procedura se poate repeta in caz de recidiva/ relicvat lezional.

DRENAJUL PERCUTAN GHIDAT RADIO-IMAGISTIC

1. DRENAJ BILIAR TRANSHEPATIC
 Definire: introducerea in caile biliare dilatate pe cale percutana – transhepatica a unui cateter de drenaj,
pentru eliminarea/ diminuarea sindromului icteric, prin drenarea bilei extern sau in duoden (internalizat).
 Indicatii: icter obstructiv neoplazic, obstructii biliare benigne netratabile chirurgical.
 Principiu de tehnica:
 colangiografie percutana;
 fir ghid in calea biliara;
 dilatare tract;
 introducere a unui cateter adecvat pentru drenaj extern
sau
 foraj transtumoral cu fir ghid petru drenaj intern (dren intern).

2. COLECISTOSTOMIA PERCUTANA
 Definire: introducerea in vezicula biliara, pe cale percutana, a unui cateter de drenaj extern.
 Indicatii: colecistita acuta/ purulenta la pacienti cu risc chirurgical/ anestezic major.
 Principiu de tehnica:
 punctie directa cu ac – trocar, cu cateter coaxial pigtail cu orificii multiple sau
 fir ghid si cateter (ghidaj US/ fluoroscopic-Seldinger);

3. DRENAJUL ABCESELOR/COLECTIILOR
 Definire: introducerea percutana in cavitatea patologica a unui cateter de drenaj pentru evacuarea
puroiului/ lichidului colectat.
 Indicatii: abces hepatic, splenic, renal, abcese intra/ retroperitoneale, pseudochist de pancreas.
 Principiul metodei:
 reperaj US/ fluoroscopic/ CT;
 punctie/ aspirare ac cu fin;

6
  cavitato-grafie cu contrast;
 punctie trocar, urmata de cateter (US,CT)
sau
 fir ghid, urmat de cateter/ dren (Seldinger, control fluoroscopic).

4. NEFROSTOMIA PERCUTANA
 Definire: introducerea unui cateter pe cale percutana translombara in arborele pielo-caliceal.
 Indicatii:
 obstructia urinara: etapa initiala in litotritia intracorporeala percutana;
 paliatia obstructiei ureterale neoplazice incurabile.
 Principiul metodei:
 pielografie;
 punctie ac-cateter calicele inferior;
 fir ghid in pielon;
 dilatare tract;
 cateter pigtail introdus in pielon sub control fluoroscopic;
 pansament autoadeziv si atasare punga colectoare de urina;
sau
 varianta: se trece firul ghid si cateterul pielo-uretero-vezical (pana in VU), cateterul avand
orificii in pielon si in vezica; comunicarea externa a cateterului se inchide si urina este
drenata in vezica urinara.

ENDOPROTEZARE PERCUTANA
1. ENDOPROTEZAREA CAII BILIARE
 Definire: introducerea in calea biliara a unei proteze – tub de plastic sau metalic – pe cale percutana
transhepatica.
 Indicatii: icter obstructiv netratabil chirurgical, prin neoplazii sau stricturi benigne; stenozele de cai
biliare post-transplant hepatic.
 Principiul metodei:
 CPT urmata de drenaj biliar intern;
 fir ghid introdus pe dren;
 se scoate drenul;
 dilatare tract;
 introducere a protezei pe cateter-tutore si pozitionare fluoroscopica;
 extragere cateter si instalare dren extern temporar;
 colangiografie de control la 24h;
 extragere a cateterului de dren temporar.

2. ENDOPROTEZAREA CAILOR URINARE

 Definire: introducerea in caile urinare a unei proteze – tub de plastic – pe cale percutana transrenala.
 Indicatii: sindrom obstructiv intratabil chirurgical, prin neoplazii sau stricturi benigne; stenoze si fistule
ureterale.
 Principiul metodei:
 nefrostomie;
 fir ghid introdus pe dren, urmata de scoaterea drenului;
 dilatare tract;
 introducere a protezei (dublu pigtail: vezica si pielon) pe fir ghid si cateter-tutore si
pozitionare fluoroscopica;
 instalare dren extern temporar;
 pielografie de control la 24-48h;
 extragere a cateterului de dren temporar.

7
 EXTRACTIA PERCUTANA A CALCULILOR
1. EXTRACTIA CALCULILOR BILIARI
 Definire: extragerea percutana a calculilor din caile biliare prin tub pre-introdus chirurgical (tub T-
KEHR) sau pe cale percutana transhepatica.
 Indicatii:
 calculi restanti postoperator in caile biliare;
 calculi in caile biliare la pacienti cu contraindicatii chirurgicale/ anestezice majore;
 esec al extractiei/ sfincterectomiei endoscopice.
 Principiul metodei:
 Colangio pe tub T (Kher), urmate de introducerea unui fir ghid in calea biliara;
 extragerea tubului T;
 cateter-ghid in contact cu calculul;
 extragere fir ghid, urmata de introducerea unei sonde extractoare tip Dormia (fire otel
expandabile);
 ancorare intre firele sondei a calculului si extragere la exterior
 varianta: dilatare sfincter Oddi cu cateter-balon si expulzie calculi in duoden).

2. EXTRACTIA CALCULILOR RENALI

 Definire: litotritia intracorporeala = extragerea pe cale transrenala percutana a calculilor din arborele
pielocaliceal sub ghidaj US sau fluoroscopic.
 Indicatii: litiaza bazinetala si caliceala obstructiva.
 Principiul metodei:
 pielografie fluoroscopica;
 ac-cateter introdus in calice inferior;
 fir ghid in pielon/ ureter;
 dilatare tract cutaneo-renal si montare tub-tutore de 24 Fr;
 introducere nefroscop si sonda Dormia/ pense si executia fragmentarii si extractiei
fragmentelor pe tubul tutore;
 control pielografic;
 dren de nefrostomie temporara;
 control pielografic la 24h si suprimarea cateterului de nefrostomie.

BIBLIOGRAFIE:
Interventional Ultrasound.-J.P.McGahan-(Ed), Williams & Wilkins,1990.
Interventional Radiology.-W.R.Castaneda-Zuniga- (Ed), Williams & Wilkins ,1997.
Radiologie interventionala - Cezar Daniil (Ed), Ed.Gr.T Popa-Iasi, 2003, CD-R, ISBN 973-7906-12-8.