SUBIECTUL 8

Bazele fizice si tehnice ale computertomografiei. Principii de constructie ale unui aparat CT. Tipuri de aparate. Achizitia de date de masura. Reconstructia imaginii. Prelucrarea imaginii. Artefacte specifice metodei. Prof. Dr. S.A. Georgescu UMF "Carol Davila", Bucuresti I.Principiile de baza o Masoara indicele de atenuare a structurilor traversate o Structura interna a unei obiect poate fi reconstruita prin utilizarea proiectiilor multiple o Utilizeaza ca surse de date un volum limitat la un slice de grosime maxima de 1 cm o Utilizeaza un algoritm de reconstructie in care plecind de la un numar determinat de densitati traversate le transforma intr-un numar identic de nuante de gri. II. Parti componente : o Sursa de radiatii si complexul de detectori se rotesc in jurul bolnavului. Tubul emite raze X in timpul rotatiei - tubul , detectorii si mecanismul de rotatie sint incluse in gantry o Datele de masura culese in gantry sunt transferate intr-un calculator de viteza mare si putere medie care le prelucreaza o Imaginea finita este realizata pe un monitor video incorporat in masa de comanda de unde se monitorizeaza si toate functiile aparatului o Operatiunile de prelucrare de imagine se efectueaza pe masa de comanda sau pe accesorii legate direct sau prin retele de transmisie de date . IV.Bazele fizice si tehnice ale CT Sunt legate de cele doua etape necesare pe parcurs pentru obtinerea unei imagini analoge cu valoare diagnostica o Achizitia de date de masura o Reconstructia, posprocesarea si stocarea imaginilor ACHIZITIA DE DATE DE MASURA Se face cu un sistem emitator de raze Rontgen cu urmatoarele particularitati: 1. Generatoarele : o inalta frecventa o mx.150Kv si 500mA o stationare sau imbarcate 2. Tuburile : Anodele - majoritatea cu focar unic - viteza de rotatie normala (3000 ture/min) - plasate pe pastile - de grafit - rotatie pe lagare mecanice sau fluide - generare de caldura in cantitate mare (expunere indelungata, cadenta rapida) - viata scurta craterizare precoce 37

Peretii Tuburilor : sticla si din ce in ce mai mult cermaice Sistemele de racire : foarte eficiente pentru ca necesita disiparea unor cantitati foarte mari de caldura generate timp indelungat - numai sistem active - schimbatoare ulei apa sau aer - capacitatea de disipare masurata la aparatele moderne in milioane de HU(minim 2 milioane HU capacitate de stocare cu 300 HU/min.capacitate de disipare) - blocare automata la temperaturi critice a intregii instalatii - anodele pe lagar fluid:geneza mai mica de caldura in lipsa frecarii + sisteme de racire activa interna) 3. Filtrele : omogenizarea fascicolului imperios necesara pentru impresionarea detectorilor. o elimina radiatiile moi (lungimea de unda mare) o diminua efectul durizarii fascicolului o Sunt diferite dupa regiunea explorata 4. Colimatoarele : a. colimare automata b. grosime minima 1 mm si maxima 10 mm 5. Detectorii: transforma radiatia reziduala in semnal electric pe care masurat, digitizat si stocat il foloseste pentru reconstructia de imagine a. Sunt de doua tipuri: - Solizi; un cristal de scintilatie absoarbe radiatia si o fotodioda transforma scintilatia in curent electric . Cristalele sunt confectionate din: iodura de cesiu, tungstat de cadmiu sau amestecuri ceramice. - Cu gaz (xenon) functioneaza ca o camera de ionizare b. Conditii de eficienta : raspunsul lor sa fie linear proportional cu intensitatea razelor X, sa rectioneze rapid, sa nu emita fotoni proprii 6. Relatia tub /detectori (sistemele de miscare) a. Generatia I si II de interes istoric b. Generatia III (rotativ/rotativ) permite construirea unui cimp fix cu colimare foarte buna a detectorilor. - Creste numarul de detectori pe unitatea de lungime - Nu necesita compensatii de calcul pentru radiatia secundara sau ineficienta - S-a ameliorat prin utilizarea focarului dinamic si prin utilizarea unor sisteme de inalta performanta de masurare a microcurentilor . c. Generatia IV(rotativ/fix) - Impresionarea detectorilor este in functie de unghiul radiatiei incidente - Detectorii cit mai desi cu suprafata activa cit mai mare - Masuratori foarte multe care lungesc timpul de calcul - Cele mai bune rezolutii geometrice. Sistemul de achizitie spirala : Expunere si miscare concomitenta din care rezulta date de masura a unui volum nu numai a unui slice . Exista trei parametrii definitorii : - Achizitia = volumul scanat in timpul unei spire - Revolutia = numarul de rotatii de 360 0 in timpul unei achizitii - Pitch = distanta axiala parcursa de corpul scanat in timpul unei revolutii de 3600 Avantajele sistemului spiral : - reduce artefactele de miscare 38

- reduce incidenta zonelor nescanate la scanarile secventiale - creste rezolutia geometrica - reduce doza de iradiere - amelioreaza reconstructiile multiplanare si 3D Sistemul spiral multislice : - emisia din focar unic - achizitia pe mai multe siruri de detectori rezulta : - reducerea grosimii sectiunii - cresterea volumului scanat - ameliorarea rezolutiei - nu se modifica iradierea Sistemul cu flux de electroni (ultrarapid) Un flux de electroni accelerat in axul de rotatie este deflectat si orientat asupra unei coroane tinta din tungsten orientata la 210 0 fata de axa de rotatie . Fotonii emisi sunt orientati spre o coroana de detectori si traverseaza corpul de scanat. - timpul de scanare se reduce la 0,02 secunde /scan - reconstructia se face din 180 0 deci este inferioara calitativ - utilizarea principala este in explorarea cardio

RECONSTRUCTIA DE IMAGINE Este conditionata de existenta unor componente ale sistemului necesar transformarii matematice a datelor de achizitie (logaritmul coeficientilor de atenuare) in elemente vizuale, (nunte de gri) afisate pe un monitor . Reconstructia utilizeaza ca element de baza pentrul calcul voxelul iar pentru afisare pixelul . Pixelul reprezinta coeficientul de atenuare al unui element volumetric (voxel) cu lungimea determinata de grosimea sectiunii si cu suprafata de sectiune aleasa optional in prealabil . Reconstructia se face on-line pentru fiecare raza emisa, datele razelor multiple se sumeaza pe pacursul achizitiei. In acest fel se scade la maxim timpul . de reconstructie . Pentru ameliorarea rezultatelor se folosesc filtre. Particularitatile reconstructiei pentru achizitia spirala Miscarea concomitenta a mesei in timpul expunerii produce artefacte de miscare daca s-ar reconstrui din fiecare slice separat. Pentru evitarea acestui neajuns reconstructia foloseste sistemul prin interpolare. Utilizatorul are posibilitatea sa aleaga pitch-uri mici pentru rezolutie mai buna (mA mai mare /sectiune) si pitch-uri mari pentru acoperirea unui spatiu cit mai intins . AFISAREA IMAGINII Se face pe un display. Are rolul de a converti datele digitale ale sistemului de reconstructie in semnale electrice corepunzatoare coeficientului de atenuare . Totul se materializeaza in nunate de gri. Afisajul mai contine date de identificare , protocolul de scan si parametrii de reconstructie .

39

Operatiuni posibile pe imaginea afisata 1. Scara numerelor CT (unitati de densitate) Este o scara conventionala impartita in 2000 de unitati =UH=unitate Hounsfield care reprezinta 1 UH = 1/1000 din diferenta de gri intre griul apei(0-zero) si al aerului (-1000 minus o mie) Nuante putine = contrast mare= necesar structurii parenchimatoase Nuante multe = contrast mic = necesar structurilor care in mod normal sunt foarte contrastante (osul , aerul. subs. de contrast) 2. Zoom ROI (Region of Interest) Este o facilitate de a studia o anumita parte din imagine , marita . Zoom ul poate fi obtinut prin marirea pixelului din imaginea gata a fisata sau prin reconstructia unei parti limitate din imagine pe o suprafata cu dimensiuni nominale cu pixeli de dimensiuni nemodificate . Prima este rapida dar cu imagine de calitate inferioara a doua este mai lenta dar cu imagine de calitate identica imaginii primare. 3. Reconstructiile multiplanare Reprezinta reconstruirea structurilor in alte planuri decit cel axial in care au fost achizitionate .Pentru acest tip de reconstructie sistemul de calcul utilizeaza diferite diametre ale prismei voxelului. Din acesta cauza imaginea nu este de aceeasi calitate cind se utilizeaza axul lung cu aceea cind se foloseste cel scurt. Defectul este remediabil prin utilizarea voxelilor cit mai mici sau prin scanare spirala CALITATEA IMAGINII Se apreciaza in functie de urmatorii parametrii: 1.Rezolutia spatiala: reprezinta posibilitatea unei instalatii CT de a deosebi doua obiecte de mici diemnsiuni intens contrastante situate foarte aproape unul de altul . Se apreciaza cel mai adesea in numar de linii/cm = numarul de perechi de linii subtiri care se disting separat pe o imagine lata de 1 cm. Depinde de: a. filtrele utilizate in reconstructie b. deschiderea fantei detectorului c. numarul de masuratori de densitate utilizate d. dimensiunea pixelului e. dimensiunea focarului optic al tubului X f. contrast relativ intre obiectul de interes si fondul imaginii la instalatiile moderne se considera minima de 12-14 linii/cm ca limita inferioara si aproximativ 20 de linii / cm rezolutie inalta . 2. Rezolutia de densitate si zgomotul in imagine Este functia de a diferentia indicele de atenuare a unor structuri contigue.Se apreciaza cit este procentul de diferenta a indicelui pe care instalatia il percepe , el trebuie sa fie cit mai mic . Zgomotul in imagine sau aspectul granulat este functie de urmatorii parametrii: - omogenitatea fluxului fotonic - radiatia secundara - erorile de calcul - gradul de actiune al filtrelor

40

- dimensiunea voxelului. ARTEFACTE IN COMPUTERTOMOGRAFIE Definiie: reprezint o discrepan sistematic ntre numerele CT din imaginea reconstruit i valoarea real a coeficienilor de atenuare a obiectului scanat. 1. Artefacte datorate unei funcionri defectuoase i unei reglri necorespunztoare a computer-tomografului: - anomalie de aliniere a tubului i detectorilor; - fluctuaii n emisia razelor X ce determin un aspect de moar al seciunilor; - artefacte de aliasing n raport cu un subeantionaj; apare la nivelul interfeelor dintre dou structuri cu densiti foarte diferite (ntre os- ap, metal-os-aer, osparenchim, aer-lichid- structur dens); pot fi atenuate prin creterea numrului de proiecii i retroproiecii sau utiliznd o corecie asemntoare principiului de convoluie; n aceast categorie intr artefactele de coast ce pot mima leziuni focalizate hepatice, artefactele de col de la nivelul stomacului; contrastul iodat din vezica urinar determin apariia benzilor de atenuare joas localizate ntre peretele vezical i pereii osoi ai bazinului; resturile de Bariu din tubul digestiv duc la apariia de artefacte striate sau n zebr. - ring artefacte, secundare un reglaj deficitar al unui sau mai multor detectori. 2. Artefacte legate de pacient: - metalice - de micare; respiraie; pulsaie 3. Artefacte date de contrastul iodat - Pseudotrombusul: la nivelul confluenelor venoase; n vv pulmonare; n trunchiul venos brahiocefalic i VCS; pseudoleziuni n vv hepatice 4. Artefacte specifice modului spiral - n plan transversal aceleai ca cele din achiziia secvenial; - artefacte suplimentare datorit proceselor de interpolare; sunt amplificate cnd se utilizeaz un pitch mare; deformarea structurilor n direcia axei z; - calibrarea necorespunztoare a detectorilor duce la apariia de ringuri hipodense n jurul pacientului ducnd la un aspect de zebr pe reconstruciile MPR. Efectul de volum parial. ntr-un mediu heterogen compus din structuri ce prezint coeficieni de atenuare diferii, msurarea densitii ntr-un punct al unei seciuni groase, reflect coeficientul de atenuare mediu care nu permite individualizarea diferitelor elemente ce intr n alctuirea grosimii seciunii. Fotopenia i zgomotul. O imagine CT este cu att mai fotopenic cu ct numrul de fotoni este mai mic. Acest fenomen afecteaz rezoluia n densitate. Creterea rezoluiei n densitate se poate obine crescnd grosimea seciunii, crescnd durata de expunere (risc de artefacte de micare) sau crescnd intensitatea fasciculului de raze X. Dublarea rezoluiei n densitate conservnd rezoluia spaial se poate obine prin creterea dozei de iradiere de 4 ori. Artefactele de micare: numrul i amplitudinea lor pot crete cu durata scanrii; scurtarea timpului de achiziie n achiziia spiral mai ales n CT multislice minimalizeaz artefactele de micare. Trecerea fasciculului de raze X prin esuturi cu coeficieni de absorbie ridicai este responsabil de o autofiltrare i de absorbia fotonilor ce au energia cea mai slab; fasciculul rezidual este astfel constituit numai din fotoni de energie ridicat, pentru

41

anumite traiecte profilul de atenuare putnd fi alterat. Un exemplu l constituie artefactele de os din fosa cerebral posterioar materializate sub forma unor benzi hipodense proiectate peste trunchiul cerebral ntre cele dou piramide pietroase; pentru minimalizarea sa este necesar realizarea unei filtrri ale fasciculului de raze X i utilizarea unui KV ridicat. Fereastra afecteaz contrastul i zgomotul. Dac fereastra este larg, contrastul din imagine este redus, ducnd la o limitarea a detecie leziunilor focale din ficat i pancreas. O fereastr ngust determin creterea zgomotului i terge posibilitatea individualizrii structurilor lipomatoase, i a leziunilor cantonate n grsimea intra sau extraperitoneal: edem, infiltraie sau acumulri aerice. IRADIEREA BOLNAVULUI Doza la piele depinde de: - energia primara a fascicolului - nivelul de filtrare - grosimea si numarul de sectiuni - unghiul de inclinatie a fascicolului Iradierea in profunzime, sumeaza iradierea secundara cu cea din volumul scanat. Ea este mica si depinde de aceeasi factori ca la doza la piele + distanta fata de planul de sectiune: la 1 cm distanta de planul de sectiune in axul de rotatie , iradierea in profunzime este practic nula. POSTPROCESAREA, STOCAREA SI TRANSMISIA Reprezinta suma unor functii ce utilizeaza imaginea primara sub forma ei digitala. Pe linga operatiunile descrise mai sus se pot face analize histografice pe baza de densitati, reconstructii de suprafata sau ale unor lumene si altele. Stocarea de scurta durata se adreseaza unui numar de imagini recent achizitionate. Capacitatea de stocare pe hard disk sub forma de imagini operationale este variabila de la instalatie la instalatie . Stocarea indelungata sau arhivarea se face pe medii magnetice, cel mai frecvent pe CDuri. Transmisia imaginilor este posibila in orice retea in baza compatibilitatii Dicom 3 a tuturor instalatiilor digitale moderne .

Bibliografie: 1. Radiologie si Imagistica Medicala S.A.Georgescu, C.Zaharia Editura Univ. Carol Davila 2003 , pg 39-41 2. CT and MR Imaging of the Whole Body- J.R. Haaga, Ch.F.Lanzieri, R.C. Gilkeson ed. Mossby; 2002, pg 2- 36

42