一

︶
一

Ｚ ●一
Ａ
一一
NEA

SILVINA
 韓ぼ
華彗窯 難 ‐
難
￨￨1珈 む ■ AINす 0二 :

Mineraleie pEmantului
(E
ai ideii originaie, EMSE EDApp S.L.2A2a
Produc!ie ediiorjala: EN4SE EDApp S.L.
Realizare editoriali: CB pRODUCER
Traducere: Elena-Anca Coman Graal
i Soft
Tehnoredactare: Cristian L6ceanu
lGraal Soft
Coordonare productie: Maitane Reguero
Desrgn grafic: pablo Moreno
Redactare texte: David Moreu
Editare: Silvja Vallejo
Documentare. Hector Rodriouez
Fotogra',. Sh- | tersroc n.com.-

O 2O2O, editat in Spania de pRODUCCTONES

'ccnra EVSE JRB sub
ED^DD, SL
Tiparire gi legare: lndice Arts Grafiques
S.L.
Tiparit in Spanra
ISBN a intregii opere: 978_84_1354_168_6

Toate drepturile rezervate. Sunt strjct tnterzise

repro_
ducerea totalE sau partiala a acestei tucraripnn
orice
mijloace sau, proceduri si d jstribuirea aceste'ra
prin
(o-tratg 16 i-e 1,r16,p sau ;mp.ur.ut
o_ol c

CUPRINS
F:sう
3
S‖ vl∩ δ

Mineralul,:Caracter:sticiie sale
4
Mi∩ eral din clasa halogenuri10r

planeta noastrう stancoasぅ

6
Geologia planetarう

Experiment 8
Curn sδ faci un i∩ el strё lucitOr

COllul intrebう ri10r

10
Produc;tor: Emse Edapp S.L ∨rei sδ afli mai rnulte?
Licentiator: Emse Edapp S.L
Distribuitor: Ringier Rom6nia S.R.L
Adresa: Bucuresti, sector 2,
Locur::mpres:Onante 12
Blvo. Dimitrie ponDe ,, -r 9 9^ Mё 百le Lu∩ ii
sediul ziarului Libertatea

tGI ATENTIE! Nu este r- pTooLs Dovede,te ce‐ ai↑ nvう lat

\.V pentru copiii sub 3 anrl 14
Acest produs nu este o juc;riel E× ercitil
colectii@ringier,ro

`
Sil∨ ina este un mi∩ eral care se
forrlneazδ ca∪ rmare a evapOrう rii apei
sさ rate in lacし rll zδ cδ rninte de sare

sed rneい てare 51 fulmarole vulcanice.

Este crlっ clcala sursδ de potasiu,un
ln9red ert ese∩ t al↑ ∩↑
ngrさ ,さ rnintele
foloslte'P agr,cu turう .

CLASA:
19t_"9.1y!,
FoRMULA cHrMr;A
KCI
COMPOZITIE:
Potasiu si ctor
GREUTATE SPECIF!CA:
1,999/cm=
DURITATE: Sus, bucat5 de silvin5 brutう :jOs,bucatう
2-2,5 pe scara MOhs de silvinE cu straturi albe, rO,ii,i albaStre.
CULOAREE
lnco104 alb,alb― alb5strui′
alb― rnaroniu,alb¨ ro,Cat sau
alb… 9う lbui

STRALUC:RE:
Stlcloasδ

FASIE:
Albδ

TRANSPARENTA:
Transparent
SiSTEM CRiSTALIN: 農 cele mai marizぅ cう minte se aflぅ ↑
n
Cubic

回
srwrruAr
 “ロ
ilvina este o clorurd de potasiu,
un mineral care se
y urmare a evapor5riiformeazd ca
apei sdrate
in lacuri, zdcdminte de sare sedimen_
六
￨ヽ

tare,i fumarOle vulcanice.

S― a descOperit cδ este una dintre uト

tirnele sさ ruri care se separう
de apう

す
↑n timpul precipitatii10r ↑
n bazinele

●
saline, rnotiv pentru care se 9ぅ
se,te
doar in regiunile aride sau serniaride
ale planetei noastre. De obicei este
incO10rさ sau albう

予ず
, ↑nsう prezenta irn…
puritう
ti10r ii poate daり uante rnarOnii,
rO,‖ Sau galbene, ca,i↑ n cazul sう
rii
Obi5nuite,silvina este s。 lubilδ in apう
(rnai ales ia temperaturi ridicate)。
ise
cristalizё azぅ sub fOrrnら
de cuburi.cu
toate acestea,se deosebe,te de ce―
lelalte sう ruri cOmune prin 9ustul sさ
u
puternic,iamar s‖ vitul este rOca ce
se forrneazぅ din acest rnineral.

]糧茸選
垂礎 taSiu,un ingredient fOarte
tξ
P°

l鶏 ::僣 ‖亀lwifyntde

MINERALELE PAMANTULUI
 ‐
1、 ￨=AI,LI,￨￨^良 ACTERi二 T'こ,￨￨ISALЁ

.舅
■￨二
:∼
→

Silvina este cea mai importantd forma

Silvina este un mineral de mare
importantう eCOnOmic5,iSe
extrage in scopuri comerciale↑ n
numeroase 15ri,de,i rareori este
inclusう ↑
n colec!li Sau expozitil,
deoarece nu este prea
atrEgStoare.
de potasiu. Are multe utilizdri indus-
triale, precum reciclarea aluminiului,
galvanizarea metalelor si combinarea
fluidelor de foraj pentru extragerea
petrolu lu i.

」 Cr:stal de potasiu
,i SilVinう brutう
■ミ
一
一
ヽ一
．
一
一・

沐
一
・

ノ
・

恣■ :

1ざ

Clorura de potasiu (cunoscut5

ca,,sEruri continentale,,) se
depune in lacuri si fumarole
atunci cand volumul apei scade,
iar densitatea si concentratia
materialelor cresc, Mai intAi
se depun sulfatii (ghips sau
anhidrit), apoi se depune halitul
(sare) si, in cele din urm5,
silvina.
,D.;^^
, r/ l_p/an
ozlte/or
de sare

SILVINA
 ■ 1

ooiogia planetarさ (cunoscutさ

,i ttNSTRUMENT菫 L霊
ca.,,astFOge01ogie“ )este o dis_ De cand ∪niunea SOvieticう
a lansat
St∪ diui T層 篇
cOrpuriloF
:Л 針 賢1lef101YPtt
solide di∩ sistern尋 CY り
: ・…mulsatelt
… ― '‐ VLヽ ::Lo:LI::し。 Ю
attndJ
1 (sputnik l),geolo9ia planetarぅ
dn観 ne
:Ol uHlisIOrie m
in i857 57
solat cttm ar fi planetele si l∪ a fO10sit
nile 10t diverse instrumente ,i inventii pentru
asterOizil,cOmetele,i meteOritil.Cerce…
a studia cOrpurile cere,ti・ in primさ ‐
tδ rile in acest dorneniむ lё
ajutぷ la o mal expeditil lunare ale NASA s―
bun心 ↑ へteleger6.6 evolUtiei菖 au fo10sit l‐ ￨
昌montulul instrumente brheOI:iil[:lil:i::￨:li:::
in cOrnparatie cu evolutia planete10r ne,10peti,i perii pe
invecinate.
in uitimele decenil ζ
foarte avansate, precum telescoape
alivifafe a si
."i"i'r' pe orbitd, care permit captared#
IiT',"::,:T:::":::1'i:
fOst rez9rvatう astrOnornil btt da「
J::こ r「 詰L:J島 ∬梶 裾
」乱∬質 ￨ぽ

も
tう inventう ni nave10r spaliale la mり
￨。 ё

ご
ul l te10r c:
secOld面 Xxハa fハ
secollJ11lix× bst
cl^、
9eofizicieni,1 9eOChirni,
′
●
exJげ
:ぃ ^X l_ __ ] .

￨IⅢ ‐ 「
lmi:1準
_
温 :欄
)rpuri planltare pOntrlJ 6.lё

・ ёもあヽ
t tFiⅢ ise,iaeFOnbν
pe planete precum Marte, cu
OBEECTEVUL
de recunoagtere.

器
:驚
aξ
lx猟 ,1距 ‖ 駕
LIi隠『
r ギ

care se suspecteazd cd a exis_

tat apd), precum gi procesele
eoliene (in cazul in care existd
vant).

MiNERALELE PAMANTuLUl
 PLANETA NOASTRÅ ‐stANCOASÅ

‐
荼 彗幸ミ

■■■二
・ =‐ ―‐
き、■li:■
ヽ
一 一〓 ・

=―
著
●

l蒙毒蓋ゴ
ヽ
´
・
一

●S三 =:
“

1認
馨群 枷 那 :書 響 翼 I器 朧 輩
覇限
i輩
livilう decat militarら ,i Cu scopu:de a
promova aplicatille pa,nice alё
,tiin:ei Spatiale,

SILVINA
 A*r
::X?,#J#:Xij:,;:
cent,un aprihzさ tor de bucぅ
;:: :H ru'
,
ill.{i,."",,:
―‐
#r:: *i :[ * *
…― Vし :::▼ 1,u:l
::f:_;:llj,
tぅ rie,un bOl,O fatさ
un νpachet
dじ「lel de
:, mihlrnri*
ce pigment
pismentfOsfOres―
rosrores_
de masさ ,ce,ti de cafeai mぅ
5i O linguritさ .Nu uita cさ trebuie sぅ nusi
faci experimentul↑ prgunぅ
recomandare:desi ra,ina,I pi9mentui fOsfOrescent nu sunt toxice,este 品 cu rnai
un adult.6
bine
Sう nu fO10siti pentru 9ぅ tit ustensilele care au luat cOntact cu acestea.

MATEREALE

ep。 黒
暮:!iLI:ぼ 』
intぅ
Bidon cu
catalizator
Pachet de pigment
fosforescent

Matrilぅ cu form5 de inel

CeagcS de cafea Aprinz5tOr de
buc5tぅ rie

Falう de masぅ Linguritd Mさ n usI

Bol

は MINERALELE PAMANTuL∪ I

Maiintaitrebuie s5 protejdm masa
cu o fa!5 de mas5 si sd ne punem
mdnugile. Apoi amestec5m rSgina
cu ca talizatorulin bol si o amestec5m cu
lingurila. Proporfia corectd este o cand
din fiecare.
Separ5m o cantitate micd de
amestec intr-o altd cand gi addu-
gdm vreo doud lingurl de pig-
ment fosforescent. Putem varia cantita-
tea pentru a obtine mai multd strdlucire
sau mai multi opacitate.
３ ４
ApOi punern amestecul de rう ,inう
Oi pigment↑ n matrita cu fOrmぅ
de inel.
Tirnp de cateva secunde,↑ ncう ト
zirn cu aprinz5torul de bucδ tう rie
partea inferioarう a forrnei,Acest
lucru va face sd apard bule la suprafat5.
Lう sう rn rnatrita sё Se Odihneascう
↑ ntr¨ un loc ‖
ni5tit, uscat,i lurni¨
nos. Retine Cう temperatura este
importantd in acest proces gi cd fiecare
rdsinS are un trmp de uscare. Trebuie sd
te uiti la eticheta m5rcii: unele dureazd
minute, iar a tele ore
瘍
Scoatem inelul din forma cand
r59ina este complet intdritS.
Dacd observdm c5 este lipicio-
asd pe dedesubt, trebuie sd o ldsdm sd
se odihneasc5 mai mult timp.
in cele din urmd, putem glefui
inelul cu o pilS sau il putem lSsa
asa cum a iesit din form5. Fiecare
alege cum il vrea. Acum e gata de expus
la luminS. Ce observdm? Ce se intamplS
dacd ne aflSm intr-un loc intunecat?
屹米勒檄 祗え写郎
嗽
丁irYnpul de strさ lucire depinde de tipul
de pigment fosforescent uti‖ zat. Poate
strう luci de la cateva minute(pUlbere de
sulfurさ de zinc)panう la mai rTlult de 12
0 re(pUlbere de alurYninat de strontiu)
Pentru ca experiment∪ l sう functioneZe
trebuie s5 folosirn o r5,inう transparen―
tう sau translucidさ , altfel lumina nu va
putea cう dea pe pulberea fosforescen¨
tう 5i,prin urmare,nu∨ a strさ luci Rう Oina
epoxidicう elirYni nう bulele,are un tirYnp de
uscare mediu, nu se ingさ lbene,te oi nU
genereaza rnlrosurl
SILV!NA 楊
 Tardigradele
Tardigradele,cunOscute 5i ca ur5i de apδ
datoritう aspectului10t sunt nevertebrate foarte

ど
♀鼻
ξ古闇:葛し 翼留鼻Td

・自
::L:[憲 ::首 lr:‰

・
pot rezista la presiuni de peste 6000 de atrnosfere

・・
・
5ila temperaturi cuprinse↑ ntre 150° C5i-200° C.Prin
urmare, sunt singurele vieluitoare cunoscute care ar putea
supravielui in spaliul cosmic.

Pe 5 septembrie 1977, NASA a lansat in

spaliu sonda Voyager 1. pe 20 august
acelagi an a lansat o sondd identicd
numitd Voyager 2.in prezent, ambele
sunt incd operalionale, cu misiunea de
a localiza si studia limitele sistemului
solar. Prima dintre aceste sonde este
obiectul creat de om care se afld cel
mai departe de Pさ mant,mal exact
la 22 de rYn‖ iarde de ki10metri.se
a,teaptδ ca so∩ dele sう aibさ suficientう
sPaliale
cele douEr sonde energle pentru a rnentine cOmunicarea
ffi VoYager
1
identice' VoYager 9i ?-- n2025.
panう ↑

解 詰」
rTI::L:ち ;翼 ]よ織 習 ぶξ『 ttil:‖ ￨∩
_

楕
t劉 li肥 ;F:Y7]鼎 よ卵r』 亀
lttu具 事 :ア

:薦 雇 if紫 郁載e 鞘 ∬ li「 ∩

iW脱
li滉
ca,iCum J a側
[:ill澱 「
闘ま ca o
lmagine cu coperta discutui de aur la
bordul sondei Voyager l.

1手 MINERALELE PAMANTULUI
Luna inghetatう a:ui satu『 n
Enceladus este al,aSelea cel mai mare satelit al lui Sa―
turn si este acoperit de un strat de 9heatё Care reflectう
lurYlina soarelじ ￨,astfel↑ ncat temperatura sa de suprafatう
atinge doar-200° C. Cu toate acestea,biolo9ii cred cう
are toate conditille ca sさ existe viatう a,a Cum O cunoa5-
tern nol.A fost descOperit↑ n1789 de astronomu1 9erman
hA/‖ ￨:arn Herschel,dar nu s― au Obtinut alte informatil des―

pre geol09ia sa panさ cand sondele∨ oyager ale NASA au

trecut fOarte aproape de ella↑ nceputul an‖ or1980

SILVINA
 Mこ F1le Lun

una este situatd la aproxima-

tiv 384 4OO de kilometri de
planeta noastrS. Omul a ajuns
prima datd pe Lund in 1969. Astro-
nomii din Antichitate au denumit
,,mdri" formaliunile de bazalt care
au apdrut in urma impactului aste-
roizilor de-a lungul a milioane de ani.
Majoritatea numelor lor au legdturd
cu meteorologia, de exemplu, Marea
■￨￨
Frigului, Marea Ploilo6 Marea Linistii ￨‐

(unde a aterizat misiunea Apollo Xl)

gi Oceanul Furtunilor.

,,Mdrile" acoperd 16% din supra-

fata lunard si s-a constatat cd
majoritatea se aflS pe partea vi-
zibila a satelitului nostru. Aceastd
distributie neregulatd s-ar putea
datora rota!iei sincrone, ceea ce
face ca Lunii s5-i ia acelasi timp
pentru a se roti in jurul propriei
axe ca 9i in jurul PSmantului. in
plus, ,,mdrile" sunt mai dense de-
c5t restul suprafelei lunare dato-
ritd prezentei bazaltului, ceea ce
face ca acestea sd fie atrase mai
puternic de efectul gravitatiei
一
睾

PEmantului, astfel incat latura

cea mai grea este mereu orienta-
td spre planeta noastrS.

MTNERALELE pANArurulur
﹂︱
 LOCURIIMPRES10NANTE
▲〓ｒ＾ｒ・・
・４・１１１１■子１〓■子﹂
アヽ

41t
i■

ヽ彗
・
一
一一
〓一
・

Astfel de,,rnbri“ stancOase nu sunt exclusive

pentru unicul sate‖ t al pさ mantului,cise gさ sesc

Vel潔 1鼎 1:出 ξF:7配 r器 ‰ 電 ::輝

apei in stare lichidう ↑n galaxia noastrう ,presti…
gioasa revistう ,tiintifiCう Ⅳarure a publicat ia

請ξ
:::[]lぎ :u濡 l:‖ :∬ 闇累譜:L懲 謡婚 Recreareallnil‖
珈 cele 65 de luni ale lui」 upiter. :ljl=む:1卍 ledin EurOpa,
 Exerc口 tEE ヨ

O Care este greutatea specific5 a silvinei?

a.5,59/crl13
b.6-79/cm3
c.1,999/cm3
d.4,29/cm3

● La ce se fO10se,te silVina↑ n industrie?

躊
魃
やや 鶴 ρ
_
― 颯

Sursa de potasiu Ambalarea Pentru a fabrica )entru a demola

a imente or lipici cladiri

O Relalioneaz5 conceptele:
1. Astrogeol091e a. Prinnui satelit artificial din istorie
2.Sput∩ ik l b. Agentie spatiala americand
3.NASA c. An nna ie nevertebrate
i

4三 Tardigrade d. StuCtazd corpurile solide ale

sisternr-rlur solar

14 MTNERALELEpAl-lArurulur
 ce temperatur5 de suprafa!5 atinge luna inghelat5 a lui
Saturn?

(} Care este scopul sondelor Voyager?

cum au ap5rut formatiunile stSncoase de bazalt (m5rile) de pe

LunS?

srlruA 15
D■ 5 ■￨:C r11191、
11‐ 今

llJIUl[lllilll[lltlj lll rrtrrl