DEsCOPERA c o L E, c I Io NeazA

oUvINA
 Mineraleie pjmantului
O ai ideii originaie. EMSE
EDApp S.L.2O2O
Productre editoriaia: ENlSE EDApJ
Realizare editoriala: CB pRODUCER i.Ll"-"
Traducere: Elena-Anca
Coman I Graal Soft
Tehnoredactare: Cristian
L;ceanu lGraai Soft
Coordonare producfie: Maitane -",,
Design g.ar;C: pdOro \4r-r.e.o *"nr"1l
HeOactare rer te. Dav,d
Moreu
Editare: Silvia Valleio
Documenta"e. rte6 r9. kod,iguez
roiog"af.i. Sh.tLe"slocr
.com
(a
2O2O, editat in Soani
de PR o DU CC o
r i." n qu"rMi E"; ;^'Jr: . I I N ES JR B s u b
si legare: rndice A1s
llp:']'"
lrpSrit in Spania Grariques S.r
ISBN al intregit opere:
978-84_1354_t68_6
Toate drepturjle rezerva
3lu1e,ea
,","i. ,", o=";;:t:?,":l:f l,iluul,.,u -..
m,lloace sau proceduri s o .,,nlr,)u" -, -
contract de inch,rie,e sdU ;:":.. - ,' -
impr;_st o--,

CUPRINS

Fi95
OlivrnJ 3

Mineralut si caracteristicite
sale 4
== _ =:r: _=- a"
Planeta noastrE st6ncoas5
TsLr^a -- - _. 6
=
Experiment
8
Cun- s5-: ..cL propriui gampon
Col!ul ?ntrebErilor
Produc5tor: Emse Edapp
S.L
Vrei sd afli mai multe? 10
Licentiator: Emse Edapp
S.L
Distribuitor: Ringier Rom6nia
S.R.L
Adresa: Bucuresti. sector
2. Locuri impresionante
Blvd. Dimitrie pompeiu,
nr.9_9A 12
sedrul ziarului Libertatea ^^_ Aconcagua
Lredtur
^ATENTIE! Nu este un produs
pentru copiii sub 3
anil Dovedegte ce-ai inv5tat
Acest produs nu este
colectii@ringier.ro
o juc;riel Exercitir ' 14
 I E
-

Olivina este un grup de minerale

care form eazd roci. Degi sunt
minerale foarte comune, exemplarele
de bund calitate 9i cristalele mari
sunt rare. Se folosegte in procese
metalurgice, iar forma sa prelioasd
se numeste,,peridot".

CLASA:
Sl catr
FORMULA CHIMICA:
(Mg,Fe) SiO
coMPoZrJrE:
Magneziu, fier, siliciu si oxigen
GREUTATE SPECIFICA:
3,2 - 3,4 g/cm'
DURITATE:
l Sus, piesd care confine olivinS, din
Statele Unite; jos, pies5 ;lefuit5 de peridot.
6,5 - 7 pe scara Mohs
CULOARE:
Verde oliv
STRALUCI RE: ,*
SticloasE
rAsre:
t
tt I
@ J-r-.x
&
o
llu l,: q" tq I ! lg -!le
"_l_q t !
g:-i 9
SISTEM CRISTALIN:
Ortorombic
Cele mai mari zSc5minte se af 15 in Austria,
Cehia, Spania, Egipt, Franta, Norvegia si Polonia.

Ot-tVtttA
 livina este unul dintre cele
mai comune grupuri de mi_
nerale de pe planeta noastrd,
Cu toate acestea, exemplarele de
buni calitate gi cristalele mari sunt
rare" Se gisegte ir-.i principal ?n roclie
magmatice nrafice ;i ultramafice (bo_
gate in magneziu gi fier) gi este
de
obicei de culoare verde, desi poate fi
;i ga!ben-verzui sau maro.
Olivina se cristalizeazilla o tempera_
turd foarte ridicatd in comparalie cu
alte minerale. De fapt, este primul mi_
neral care cristalizeazd pornind de la
o magmd din seriile Bowen, la o tem_
peraturd de aproximativ llOO
"C. De
asemenea, este unul dintre mineralele
care se modificd sau se meteorizeazd
cel mai ugor: agadar, nu se gdsegte de
obicei in roci sedimentare. Este foar_ Datorit5 conlinutului
te apreciat in bijuterii pentru forma s5u ridicat de magneziu
(forsterit), olivina se fol-segte
sa de piatrd prelioasd cunoscutd ca in principal in procese
,,peridot", metalurgice ca zgura de
furnal pentru a indep5rta
impurit5lile olelutui. De
asemenea, se foloseste ca
nisip de turn5torie si ca
material refractar p"ht.,
fabricarea cErim izilor.

Peridot in
piese sferice
Uzind de produclie
 tu
fYF
*'
t
't

It

Olivina este un mineral Prezenta ol vrne a fost descoperitd in

abundent in mantaua multi meteoriti care isi au originea in
{{= PEmSntului si prezenta mantaua unet p anete stancoase ce ocu-
a sa a fost descoperit5 pa o orbitd intre Marte si Jupiter. Ar putea
ib printr-o modificare a fi, de asemenea, de a un asteroid care era
comportamentului undelor suficient de mare pentru a fi dezvoltat o
seismice atunci c6nd acestea structurd internd cu un nucleu metalic.
i:+ traverseazE d isconti n uitatea
F Moho, granita dintre scoartd
it>
11
si manta,
\-/
I
Termenul olivind nu se referi Forsterit
#=s, la un mineral specific, ci la un
grup care este inclus in silicaIi.
Printre cele mai remarcabile
se numir5 fayalita (bogati
in fier) gi forsteritul (bogat in
magneziu).
I

-/
Fayalita

-I

Ot-tVtttA
 Tsunami-urile

sunami-urile sunt valuri gigantice DE CE APAR?

gi foarte puternice care cresc in
dimensiune in ocean pe mdsurd ce
se apropie de !drm.
Spre deosebire de valurile normale (ge_
nerate de vant) sau de maree (cauzate
de atracfia gravitational5 a Lunii), undete
unui tsunami se formeazd prin deplasa_
rea unei mase imense de apd sunt
9i mult
mai lungi. Numele sdu provine din unirea
termenilor japonezi fsu (care inseamnd
,,port") gi name (care inseamn5 ,,val,.).
Pot avea un efect devastator atunci cand
ajung pe uscat.
Tsunami-urile apar in oceane c6nd o can_
titate mare de apd se migcd brusc. Cele
mai frecvente cauze sunt alunecdrile
de teren, erupliile vutcanice, fracturile
glaciare gi chiar impactul meteorililor.
Cu toate acestea, mai mult de 90% sunt
cauzate de cutremure submarine atunci
c6nd scoarla terestrd se migcd apar
9i
gduri mari in addncul oceanului. Cand
apa se migcd pentru a umple acea gaurd,
se produce un tsunami.

ffi
<s N
:wJ"}d
Ssrid

i'.

MiNERALELE pAvANrulur
 PLANETA NoASTRA srANcoesA

Cand apa oceanului se misci drept urmare a depreslunii cauzate de un cutremur sub-
marin, se genereazd valuri uriase. in timp ce acestea se deplaseazd prin ad6ncurile ocea-
nului, creasta lor este destul de scurtd. Acest lucru ingreuneazd detectarea lor, deoarece
sunt practic imposibil de vdzut, C6nd valurile se apropie de ape pufin addnci gi de uscat,
se adund si cresc in indl!ime. Unul dintre avertismentele naturale ale tsunami-urilor este
retragerea apei de pe coastS, ceea ce face ca plaja sa para mult mai lungd. De obicei,
cand valul ajunge la [drm este deja foarte inalt 9i puternic, aga cd se precipitd spre inte-
rior cu vitezd mare. Pot apdrea mai multe valuri in intervale de cateva minute.
CAt timp valurile nu ajung
pe coastS, apa de pe mal
este absorbit5 in zonele
Cele mai multe tsunami-uri mai adinci.
au loc in Oceanul Pacific.
Valurile capdt5 vitezS
O mas5 mare de ap5 se gi ajung pe coastS,
deplaseaz5 prin ocean distrugand tot ce
cu 8OO kmlh. g5sesc in cale.

Un cutremur in adSncul
mdrii deplaseaz5 cantit5ti
mari de ap5.

.,
{
i
j
tl'

olrvtruA
 i-ar pldcea s5-!ifaci propriulgampon? vom avea nevoie
T de 29o de grame de uleide
de grame de unt vegetal,45o de grame de ulei de cocos,41o grame
II T:i'ne,2oo
de hidroxid de potasiu,I litru de apd, 28 de grame de glicerind,14 grame
de etanol
;i 14 grame de ulei de ricin. De asemenea, vom avea nevoie de 2 recipiente mici din
'
sticlS, 1 recipient mare din plastic, I termometru
de apd, forme pentru sdpun, 1 cratifd, mdnugi
din latex gi ochelari de protecfie' Trebuie sd realizezi
acest experiment in compania unui adult.

it:: I , J
.ij
::* .<:g ---"-$*

Ochelari de protectie Forme pentru sEpu M5nugi din latex

.L
]{.
.€
290 de grame de ulei grame de hidroxid de 45O de grame de
de m5sline potasiu ulei de cocos

CratitE 1 litru de ap5 Termometru de ap5

I

2 recipiente mici din sticld 28 de grame de glicerin5 Recipient mare din plastic

r=
:-
=
r-i
li!l

2OO de grame de 14 grame de etanol

L
14 grame de ulei de ricin
unt vegetal

S MrNERALELEpAuArurulur
 intr-un recipient din sticla ames-
tecdm uleiul de mdsline, untul
vegetal gi uleiul de cocos.
Ne punem mSnugile din latex 9i
ochelarii de proteclie pentru a
amesteca hidroxidul de potasiu
gi apa in celSlalt recipient din sticld.
Aceasta este o reacfie exotermicd si,
prin urmare, se va produce cEldurd.
Este recomandat sd faci asta intr-o bu-
cdtdrie sau intr-o zond ventilatd.
Umplem recipientul mare din
plastic cu api caldd la 37 oC.
Putem misura tempei.atura cu
termometrul.
in continuare, punem recipien-
tul cu uleiurile gi recipientul cu
solulia de hidroxid de potasiu in
interiorul recipientului mare din plastic.
Scopul este ca amdndoud sE aibd ace-
eagi temperaturS.
Cand ambele recipiente au 37 oC,
amestecSm solulia de hidroxid
de potasiu cu amestecul de
uleiuri. Rezultatul va fi un Iichid inchis la
culoare 9i opac.
Cand amestecul are o textur5
v6scoas5, addugdm glicerina, al-
coolul 9i uleiul de ricin. Op!ional
putem adSuga uleiuri esenliale pentru
a oferi parfum: mentd, rozmarin sau
lavandS.
in acest moment avem doud op-
liuni. Prima presupune turnarea
amesteculuiin forme de sdpun 9i
ldsarea acestuia sd se intdreascd. Atunci
va trebui doar s5-l umezegti cu apd pen-
tru a aplica samponul pe p5rul tdu.
A doua opliune este sE adaugi
mai multd apd amestecului 9i sd
o fierbi intr-o cratild pentru a
face un gampon lichid. Tu alegi varianta
care ili place cel rnai mult!
,. '.
Acest sarr pcr.'r oe baza de p ante pe
care l-am facul:c.i ne i. droxid de po-
tasiu in cc de nic'ox d oe sodru sau
sodd causi c5 (care esie toxrca). Din
acest motl,",, produce mat multa spuma
gi se clSles:e r.a lsor, poti schimba hi-
droxidu de poraslu cu trietanolamina
(un corno-s cl. m c organic) pentru a-l
adapta ra c ne la nevoile pdrului tdu.
in cazu ir :a re vrei sa f ie mai strdluci-
tor pot ad-uga pu!in distearat de gli-
col (o ceari naturald derivat5 din aci-
du stearrc). deoarece particulele sale
reflecr5 umina.
ot-tvlttA I
 Fenomenul valurilor p5trate
t
Valurile pdtrate sunt un fenomen care
poate fi observat in foarte pufine locuri
din
lume. Unul dintre cele mai cunoscute este
insula Re de pe coasta atlanticd a Franfei.
Sunt considerate o anomalie meteoro_
Iogicd foarte periculoasd care primegte
denumirea de,,mare transversald... Sunt
curenli marini care se ciocnesc intre ei
cu vitezd mare, cu multd forl5 si la mare
ad6ncime. Din acest motiV de obicei nu se
yad la suprafafd gi sunt periculoase pentru
inotdtori, surferi gi bdrci.

in5ltimea maximE in 1958, un cutremur din Alaska (Statele

a valului
lszcm Unite) a aruncat aproximativ 30,6
milioane de metri cubi de rocd pe
coasta de nord-est a golfului Lituya de
Ia o indllime de aproximativ 9.14 metri.
lmpactul a fost atat de puternic, incat a
generat un tsunami care a izbit coasta
de sud-vest a Gilbert lnlet si apoi a con-
tinuat spre golful Alaska. puterea valului
a toti copacii si vegetatia care se
$ atunec5ri de teren -distrus
aflau
:fl:r r pe
rra ruscat
rc^i+ ^A^x t^ ^ ..-Yrr.
;

Migcarea valului
pan5 ta o inattim" O" Si+ I
I

Zone devastate de val de metri deasupra nivelului .irii. j

, : .,:: .!:_.:, i1 t:i!.,,: ..::;:a:..-: a.::a:,.-::.,-:.a.:

Valurile vagabonde (cunoscute si ca

,,valuri
extreme") se formeazd de obicei in oceane
pe neagteptate 9i in condilii meteorologice
normale. Sunt valuri cu o suprafatd foaite
mare, solitare, spontane si foarte stabile,
care
pot ajunge la jO de metri indltime. Originea
lor este incd necunoscutd. Nu trebui" * t"
confundSm cu un tsunami, care este con_
secinta unui cutremur submarin sau a unei
erup{ii vulcanice

MTNERALELE pAvAtrulul
OLIVINA
 Dealul
I
Q

w
;iE*ru--..
ealul Aconcagua este situat
in lanlul muntos Anzi 9i, degi t t::

suprafala sa este situatd in

Argentina, flancurile sale vestice sunt ' -.'=s$l:...- . :: S

formate din zonele joase de coastd ale

statului Chile. Are dou6 v6rfuri (nord gi
sud), conectate prin creasta Guanaco,
care mdsoard aproximativ I kilometru i

lungime. prima incercare de ascensiu_

ne a avut loc in lBB3, iar cel mai inalt
varf (nord) a fost atins pentru prima
datd in lB97 de cdtre alpinistul elvetian
Matthias Zurbriggen.

indltimea exactd a deaiului Acon_

cagua a fost dezbdtutd mult de la
inceputul secolului XX. in prezent,
se ia ca referintE in5l!imea indicatd
de Institutul Geografic Militar din
Argentina cu 6959 de metri deasu_
pra nivelului mdrii. Cu toate aces_
tea, in 2OO1, o echipd de oameni de
stiinla condusd de geologul italian
Giorgio poretti a mdsurat indltimea
varfului nordic folosind un GpS si a
determinat o indllime de 6962 de
metri. Degi aceastd noud cifrd a fost
rdspanditd de presa din intreaga
lume, nu este incd recunoscut5 ofi_
cial de cdtre guvernul Argentinei,
nici de cdtre National Geographic
Society din Statele Unite.

-.ff:7
MTNERALELE pAuArurulur
a
 LOCURI IMPRES!ONANTE

EH

IF

.;
l
:

in acest sector al granilei dintre Argentina 9i

Chile, limita care separ5 cele dou5 t5ri este sta-
bilitd prin linia de separare a apelor din munti. in
geologie, aceasta inseamni cE fiecare tarE ince-
pe acolo unde apa r6urilor curge in partea sa de
munte. in decembrie 2014, alerg5torul spaniol
Kilian Jornet a stabilit un nou record de vitez5
de urcare gi cobor6re pe dealul Aconcagua, cu
un timp uluitor de 12 ore gi 49 de minute. Kiiian Jornet
greaffiffi;;
Foto: Alexis ,v,,!,.
Berg
 O Care este culoarea obisnuit5 a olivinei?

a. Albastru marin
b. Galben
c, Verde oliv
d. Portocaliu

Q} La ce se folosegte olivina in industria metalurgicS?

Pentru a indeparta impur tit e :irr otel

Pentru a topi Pentru a tdia metale

O Relalioneaz5 conceptele:
1. Tsunami-uri a. ProCuce cSldurS
2. Reac!ie exotermica b. Coasta atlanticS a Franlei
3. Insu a Re c. PdCure amazonran5
4. la Pcroroca d. Valuri gigantrce

14 MrNERALELEpAuArurulur
O Unde a avut loc cel mai mare tsunami inregistrat vreodat5?

O Ce in6llime pot atinge valurite vagabonde?

O Ce in5llime oficialE are dealul Aconcagua?

oLrvrNA 15
DESCOP rn i, s,
,/.'I cTroNelzA

29,99 lei

llilllllililXil[ilil[[illl rflrfir