一５ ﹂

DEScO PInA 1‐ 9111,「 10NEA=Å

APATIT
 Mrneralele pamantulli
O al icleii orrginale, ENlSE EDApp S.t. 202O
Productre editorial5: El,1SE EDApp S L.
Realrzare editoriala: CB pRODUCER
Traducere: Elena-Anca Coman Graal
I Soft
Tehnoredactare. Cristtan Laceanu
]Graal Soft
Coordonare productie: Maitane Reguero
Design grafic. pablo Moreno
Redactare texte. David Moreu
Edrtare: Silvla Vallejo
Documentare, Hector Rodriquez
' oLog.6'i !x-{ gorgl6q,.1 6m.-

(g 2420, editat in Span ja de pRODUCCIONES

l,ce'ra EwSE EDApp, JRB sub
S,
Tip5rire si legare. lndice Arts Grafiq.les t-.
S
Tip5rit in Spania
ISBN al inrregrr opere: 97g_84_'1354 j6t-€
Toate dreprurrie rezervate. Sunt strici .ie.z:,: .:a.:_
ducerea toial5 sau partiald a acestet
r,cr:r r,,-".. ^-
sau.proceduri sr drstriburreu u.".l.uiu
li,l:u.: de.nt- r.ero
co''.act rr,-n
sau,-oruTr .t o .o, c

CUPRINS
Fi;5 3
n.:'
A\Vg!
/ '

Mineralul si caracteristicile sate 4

v ^ a.a :j - : trsr =: s=a: or
Planeta noastrE st6ncoas5 6
Ca.-o j.z'= S -1..
=
Experiment 8
Cum s5 creez c -.',:a :cpograficd
Collul intrebErilor 10
Produc5tor: Emse Edapp S"L Vrei sd afli ma - . -^)
Licentiator: Emse Edapp S.L
Distribuitor: Ringier Rom6nia S.R.L
Adresa: Bucuresti, sector 2,
Locuri impresionante 12
Bivd. Dim.t.r'e PompeiL. n,.9 9A. Parcul NationaL Bac :^:s
sediul ziarului Libertatea

@ fl=.f.'"'l ) l,i'5 1,i,

o'"0
" Dovedegte ce-ai inv5tat 14
Acest produs nu este ojuc6rie! Exercitii
colectii@ringier.ro
Apatitul este numele unui grup de
minerale de fOsfat cu compozitil
chirnice,i proprietう ti fiZice sirnilare,
Este una dintre cele rnaiirnportante
componente ale fosfOritului si
se foloseste pentru a produce
↑ さrninte.Exen∩ plarele care au
ngrう 。
culori remarcabile sunt cOmercializate
ca pietre pretiOaSe.

CLASA:
Fosfati

FORMULA CUIMICA:
Ca.(POo)s(F,Cl,OH;
COMPOzlTIE:
Calciu,fosfOt O× igenり fl∪ Or,clOr
,i hidrogen
GREUTATE SPECiFICA:
3,16-3,22g/crn3 Sus, apatit brut; jos, exemplar de apatit
glef uit.
DUR:TATE:
5 pe scara Mohs
CULOARE:
Variabilう (incO10嶋 galben,
verde,albastru sau violet)
STRALUCIRE:
Sticloasd sau unsuroasd
FASiE:
Albδ

TRANSPARENTA:
De la tra∩ sparentla Opac
SiSTEM CRiSTALIN: A Cele mai mari z5c5minte se afl5 in Brazilia,
HexagOnal lndia, Kenya, Myanma4 Namibia, Norvegia,
Rusia, Africa de Sud, Spania, Statele Unite,
Canada, Chile, peru, Madagasca6 Franta,
Australia giSri Lanka.

APATTT 3
 patitul este numele unui grup
de rninerale de fosfat cu cOrn―
pOZitii Chirnice ,i proprietう
ti

・・
=
‐ ・ ‐・
Este una dintre cele mai importante
・ ・
componente ale fosfOritului, o rocう ダ ■

養
4

ミ
extrasう din rnine pentru cOntinutul
sё u ridicat de fosfOr 5i utilizatう pen…
tru a produce ingrう 。 ぅrninte.Este,de
asemenea,utilizat in productia de Su―
plirnente alimentare pentru anirnale si
pentru a obtine acid fOsforic,fosfor
elementar 5i cOmpu,i de fosfat pen―
tru industria chirnicさ sau farrnaceu¨
ticう .Apatitul are o duritate constan…
tう Oi a devenit mineralul de referintう
pentru duritatea 5 pe scara MOhs.
Exemplarele cu claritate,i cu10are re―
marcabile sunt tう iate de obicei↑ n ca―
bO,On, pentru a fi cOmercializate ca
pietre pretiOase, cristalele viOlete si
rO,ii Sunt foarte apreciate de cOlec―
tionari.

Soiurile de apatit care contin

in principal fluor se numesc
,,fluorapatit", cele care au in
principal clor sunt denumite
,,clorapatit", iar atunci cand o
ClOfapatit
- .!j
grupE hldroxil (OH) predominE € .q.u'
↑
n formula lor chirnicさ
.49ffi,*
cunoscute sub numele
"hidroxilapatit“ ,

ゝ
ヽ
1 趨
機 MINERALELE PAMANTULUi
 Acat tul se formeazd in condilii foarte
,.,ar'ate si se gdsegte in cele trei
tipuri de
roci: magmatice, metamorfice si sedi-
mentare. Cele mai importante zacdmin-
te sunt situate de obiceiin roci sedimen-
tare formate in medii marine si lacustre.

Apatitul este forrnat dintr‐ un

material u,0鴫 fragil,i Sensib‖ la
cさ ldurう .Exemplarele transparente

‐ 糧FTI里 離鞭麟
Apatit galben din Mexic

ノ Apatitul se g5segte de
obicei sub form5 de
cristale hexagonale in vene
hidrotermale gi in grupuri
de pegmatit. Sunt in general
exemplare cu o claritate
foarte ridicat5 gi o culoare vie.

APATTT 5
 raf,a sl ヨ

uv6ntul ,,cartografie.. provine

din unirea termenilor grecesti De― al∪ ∩9∪ l secc e orl rnarea prOvOcare
chart€s (care inseamnd
,,hartd*) a cartOgraflel a Fost 95slrea unui sistem
fiabll care stt reOrezlnte pe O suprafa―
tδ planさ (hδ rti)forTa aproape sferi_
cδ a planetei nOastre, Pentru a realiza
acest lucru, s_a decis utilizarea unui
Sistern bazat pe o rerea de c。
。rdOnate
cu meridiane 5i paraleleり
linil imagina―
re care perrnit trecerea de la sfera realδ
la desenul plat.Pe langさ
reprezentarea
suprafete10r,i teritOrillOr↑
ntr¨ u∩ mod
propOrtiOnalり hδ rtile oferδ
ll infOrrnatil
relevante.De e× ern pし ,e×
lstδ hδ rti gき ―

prezenta grafic↑ n diferite forrnate. ografice,tOpOgraflcel c lmatice,rutiere

5i urbane.
＝ｒり ｔ
一
︲︲

'tA11 A-fi-t
・
一

一
ヽ
一

、ヽ
一
︰︲
Ｈ
Ａ
Ｔ一
Ｕ
︲︲

ヽ
ヽ
中

一ミた
︲
﹄一

り
﹄
﹄﹄
倅

Atlas de art5 ant:c cu merldiane,:paralele

MINERALELE PAMANTULUl
 PLANETA NOASTRA STANこ 6A二 五

lstoria hdrtilor a mers intotdeauna in paraiel

cu progresur tehnorogiei. prima despre
t5 dovezi a fost facutS de locuitorii care exis-
din Babiionia cu buc;ti de lutin anul
infeleptii Greciei antice au inceput rd 2300i.H. Mai tdrziu,
t" J".";;;"";;r;iie. rnventia busorej si
a permis ca hartile navigatorilor din a terescopurui
secolul al XV-lea s5 fie mai precise.
Iar in secolul XX au
din
::1,::,:l:::TH::::,,e avioane 5i, de asemenea, imasini din saterit rotusi, toate hsrtire

Titlu:explicさ↑ntr― un mOd fOarte clar cOntlnutul hぅ

rtil oi pernaite↑ ntelegerea cOntextului sδ u
Legendこ :apare de obicei pe o lateralぅ
ahぷ rti1 5i eXp‖ c5sirnbOlurile fo10site pentru a repre―
zenta elernente precurn drumuri,rauri etc
Prolecile:eSte reteaua de rYneridiane,i de paralele pe care s―
a rea‖ zat desenul hδ rtil.
Scarさ I indicさ propOrtia Cu care o zOnさ
a fOst redusぅ↑n reprezentarea hう rtil.De exemplu,dacさ
se indicδ faptul cさ teritOriul desenat este de 500 de ori mai mare,scara va fi de l:500.

:』 綱T:tr湾 置脚LttcraS鷹 :乳 :1:肥 盲

∫i∬ i留
吋
de latltud前 nttud前
strう
BusOlう :hぅ rtile inClud de obicei sirnbOlul unei busOle sau al unel rOze a∨
.

…
indica cele patru puncte cardinale anturilor pentru a

APATIT
 ●一
sa c
V
%呵 歩歩贖
h=‐ topogra □

e muite hさ rti tOpografice muntii sunt reprezentati prin ansambluri de

rΔ ′ハ H riハ ヘ ´ ^ _ ^..:_ 1・
din ce^」
in ce mai mici `pentru a ・indica
::r::r::?ll
Cu urm5tOrul9"u'n
experiment↑
― ― ‐― ― … -1-uし cet mai
、 :::I inatt vdrf.
cII::::OIL Vdri.
ti prOpunern sさ creezi O hartう
4 Ls tOpOgraficう
￨:ハ バ Oc^^ハ ^′ :^,,_:.__ . __ LvlJlJ\,l clt tu
,:.1"r. cartosrafii
‐ cu secore
Vl― in
H:u::i10. veil avea
urmd. Vυ
::i::r:j::..".0^":',_.-1T
de
― ―一 ―― ―――
un pachet de plastilinう ′2 rigle de 3o cm,l cutie de scObitori din lemn,1 avじ d lleVOle
nevoie
bobinぅ
h∩ hinハ バ de03+こ
a■ ズハハ ■^.´ x ■ __・
dentarぅ .´
,l creionLil cOalさ 6と A:涯 Utt」

褥雖ン眩贔祗
瞼贔 仁

が 、
P:asti:inう 2 rigle de 30 cm Cutie de scobitori

Crelon Bobin5 de ali dentard CoalS de hArtie 44

EXPLiCATIE
Fiecare linie pe care ai desenat_o pe hartie
repre_
zintd o curbd de nivel gi simbolizeazd cresterea
proportionala a inalfimii muntelui
de la bazd, de_
oarece fiecare linie corespunde unei sec[iuni cu
aceeasi distantd de separare (in cazul
nostru este
de 2 cm). in acela;i timp, liniile aratd destul
de
str6ns forma conturului muntelui la fiecare
dintre
curbele sale de nivel. Cartografii foloseau
aceeasi
tehnicd topograficd, dar trebuiau sd facd
mazu_
rdtori ale munlilor reali, in loc sa_i taie pentru
a_si
face hdrfile

I MINERALELEpAvANTutuT
 rrttnlt
蘊]』 ,さ ↑
:::ξ Tttiξ
mpartさ fOaia de hartie
in patru pう rti egale,cele dOuδ
Legdm o bucatd de afa
rd de 20 de centimetri
denta_
de varfut
maだ 奇品
fi%子 intiバ r"charぬ
linli tre―
buie sぅ se intersecteze exact in p∪
ぃc_
de 2 centimetri.O
ri_ヽpentru
fo10sirn
f͡ ￨͡ _
^_■ a tδ
3と 話古｀
1尾 vJ選
tul de rnり 10c al hartiel. ia muntele diム pl:1
■ ￨ぃ _ 1 1
tllnδ= _∫
de la bazさ,

Scriem puncteie cardinale

ia Separdm cele doud pdrli
fiecare capdt al liniilor: ale
norJ muntelui. putem ldsa baza
SYd(1° S),eSt(dreapt:'`J de_
ffIPL、 3 0parte,ia,ezう rn partea de sus
pentru a ne foto.i;;p;
:^"*:r.,=rnga)
referintう
pe hartie.Este impOrtant ca liniile har―
.

tiei 5i ale mu∩ telui sさ

cOincゐ ::
一
        ａ

Luδ rn plastilina 5i O frδ

bine cu mainile pa∩ さ
lmantδ m Cu creionul trasdm conturul
cand ca_
一

acestei p5rti a muntelui.

     ｅ

pδ tδ forrna unui munte.Nu uita Vei ve_

baza trebuie sδ fie ↑ dea cE este un cerc mai
Cさ
ntot_ mic si
ｄ

ca se pOtri∨ e,te in cercul anteriOt carし

ｕ
ｎ
ａ

mailargさ decat varful・

era mai rnare,

Punem muntele din plastilind

pe hiirtie, exact in punctuf
Oe
intersecfie al liniilor. Cu
dintre scobitori trasdm liniite
,;;
pe rnunte pentru a le fO10si ca referintう
a pOziliei sale. ' Cercul

Cu creionul trasdm forma Cand nu mai putem tdia

bazei secfiuni ale muntelui din
muntelui, astfel inciit sd fie
de_ plastilind, ne uit5m la
senatd pe hiirtie. dese_
nul de pe hartie.Arn Obtinut O hartさ
topograficぅ la scal rう
cu punctele car―
dinale.

APATTT I
 11■ ■ ■■￨￨■ ■■■ ￨￨■ ■ :￨ ￨―

Cea mai ∨eche hartδ a lurnll care s― a p5strat este

O tδ blitδ din lut creatδ ↑ n BabilO∩ ia in secOlul
al∨ 卜lea↑ .H Este o repreze∩ tare graflcδ
ce corn―
blnう o hartδ schematicぅ ↑ n partea centralδ cu de―
scrlerea a,apte insule mitice din mijlocu1 0ceanu―
lui. cea mai rδ spanditδ interpretare este cぅ
harta
voia sδ arate legδ tura care locuitoril acelei civilizatii
credeau cδ e× ista intre lumea miticう
(cerul),ilumba
pさ manteascさ
(pう mant∪ ￨).

■
●■ ti :￨￨‐ :￨二 ,￨・ :=1暴

dhゝ 脳層 :jilを 賄[:l:卍 て

:『 1鷲
:に

i』 :lT[[1221U:ξ iliT]ly][:ξ ::Rせ:

:1::裾 亀澪嘗:1胤 亀
[讐 師ぺ￨:認
〓 一 ´ 一● ● 一 ヽ

11聯
証提思I!瀾:ij」i
一 ・        一

alUtau sう detecteze o posibilさ cOpie

    ．

a operellOr De e× emplu,strう zi,lacuri

Harta LOndrei din 1851,Anglla sa u rln∪ ntl Care nu existau.

Prima hart5 a lumii la scar5

inleleplii Greciei antice au fost primii care au desenat
hdrli geografice pe baza unor criterii stiintifice, dato-
ritS contribuIiiror divergiror cdrdtori gi'navigatori.
se
considerd cd prima hartd a lumii la scard a fost
cea
realizatd de Anaximandru in jurur anurui 52o i.
H. Din
pdcate, originarur s-a pierdut, dar conlinutur
sdu a su-
pravieluit pand in zirere noastre datoritd unei
descrieri
detaliate fdcute de istoricur grec Herodot. pe aceastd
hart5, Marea Mediterand era cLntrur rumii cunoscute.
一
■一

MTNERALELE pAuANrulut
 ・
菱ヽ
(‐

ヽ か
′
一・
︶〓

ヽ
ヽ
ヽ

ln‐ ‐

1
・

■1
〓

ヽ1
一

‐
垂
一

'・
1ヽ ￨‐ :
一

■養
・

1 盲
一
﹂
・・

置
嗅

_￨ :
1 葺
へ腱

ヽ l I ´.:J
試

―
β
い
熱

ξ11
黒

′
一

r
′ド :

骰ξ 去
ヽ￨ン ,
ま,.

駐
罵
蔵

≧ 、
■ ‐ぜ ゴ

Terra Australis lgnota

Terra Australis lgnota este un nume latin care inseamnd
,,!ara necunoscutd din Sud". Era un continent imaginar
care a apdrut pe h5rlile europene intre secolele al XV-lea
9i al XVlll-lea. Care a fost motivul acestei incorectitu-
dini? La vremea aceea, cartografii europeni au luat ca
referinla ideile astronomului gi matematicianului grec
Ptolemeu, care credea cd Oceanul lndian era inchis de
o masd terestrd la sud ce contrabalansa imensa masd
cunoscutd a emisferei nordice.

APATIT
 paFc● I Nat:● naE 9

￨=上 III LttiIう 目

arcul Nalional Badlands este

situat in sud-vestul statului
Dakota de Sud, in Statele
Unite,5i cuprinde o suprafatぷ de
peste 980 de kilometri pう trati.S― a
descoperit cё acest peisai atat de
maiestuos se erodeazう odatё cu
trecerea tirnpului,icう a luat na5-
tere prin depuneri sedimentare de
nisip,nё mol(un tlp de noroifoar¨
te lipicios)5i ar9ilう putin sOlidifi―
cate prin cirnentare.Carnpille sale
au fost locuite de primele triburi
indigene din Arnerica de Nord↑ n
u rrnう cu rnai bine de l1 000 de ani,
deoarece era o re9iune perfectう
pentru vanё tOare.

Acest teritoriu a fost declarat rno―

nument natiOnalin 1939,cu scopul
de a¨ l pう stra pentru posteritate,
,i a deVenit parc national↑ n1978,
De atunci, diverse cercetari ale
solului ,i studiul diferitelor stra―
turi sedirrnentare au descoperit o
bOgさ tie paleontologicさ enorrnさ
fOrrYlatう din nurneroase fosile din
perioada oli9ocenう .Vremea este
irnprevizibilう ,deoarece verile sunt
calde,i uscate,cu probabilitatea
de furtuni malore.DirYnpotrivう ,ier¨
nile sunt reci 5i cu Zう pezi abun…
dente,lucru uirnitor↑ ntr¨ o regiune
se rnla r:dう .

MiNERALELE PAMANTULUI
L
 LOCURllMPRESiONANTE

嵐翼滉雀幌∬:ib陽 :明
L:百 ::trlЪ :驚
．
  ・

cele mal emblematice 10Curi mer9and

usurintさ
一
一一

:嵐 L鷺質糧
r借
一

彗臨脚 ∬ 夏 邸
一
一
一．
一
・・ 

1響 l‖
asemenea,campingul este perrnis↑ n unele zOne
一
・●

,i nOaptea se pot obServa Stelele pe un cer senin

poluare,
,i fbrう
_ Window Trail cdtre
Parcul Nafional Badlands
 Exerci t:薔 リ

O Care este sistemul cristalin al apailtului?

a. Cubic
b. Ortorombic
c. Trigonal
d. Hexagonal

● La ce se fO10se,te apatitul de zeci de ani?

Productie de Ilumrnatul Facrrcarea de

ingrdsamini-e locuintelor butoa re

e Relation eazeconceptele:
1. H5rti a. St nt5 care si-c az5 hartile
2.Scarう b. Retea de cccrconate
3日 CartOgrafie c. Reprezentarea grafica a unui
4.Meridla∩ e5i paralele teritoriu
d. Proportia reprezentata pe o
ha rtd

14 MrNERALELEpAvArurulur
 ● Cunn se nume,te reprezentarea sirnbOluri10r pe o hartぅ
?

o Unde a fost realizatS cea mai

veche hartS a lumii din cSte se
cunosc?

O in ce lar5 se afl5 parcul Nalional

Badlands?

J
′‐
索
Ｉ Ｉ Ｉ ■ ■ ■ ︱︲

タ
︱︱︲
︱

G eleuop,,oo,,?l
︱

:1p_,?p"r
etul*s - er;er6o1re3 ,9rr:y^":! ill"--u_: ",",*"iti!?,iJiJ;:t^,?"
cr"luur"ro"r'"rirloora
iliH.":i;l?:l[:
_ pref,s :nrotr.re]
gtrrlp.l6 pareluezerdeu _ rnun e
ti_r^eH (f
:elugLrq69r6u1-"p
︱

.,lrnpora (Z .leuo6exeH .p (t
︱︱鵬

:lllnlos

APATIT 15
DEScoPERA ,11c10iE‐ :丁 目O
《 NEAZÅ
― . 111 1

・
Ｕ ■
Ｕ ■
Ｌ
N7

29,99 1ei

9 ‖鰤