Ａ

・  Ｅ ﹁・
 
・
一ヽ■

MALAHIT
・■■■
・
一一● ■●
．
 
 
  
 
一 
 
 
  一一一一  
 
  
 
 
  
 
  
一一
一一 ・・・ ．
一一一一一一
．
０ 一
Ｃ
Ｓ
,E
 盤[藤 凛‐
翼
菫菫 1奪 1積

M ineraleie par-nantul ui
sl a ideii origrnale, FMSE EDApp S.L.2O2O
Producl,ie editoriala: EMSE EDApp S L.
Realizare edrtoria16: CB pRODUCER
Traducere: Elena-Anca Coman Graal Soft
]
Tehnoredactare; Cristran LJceanu
lGraal Soft
Coordonare productie; Maltane Reguero
Design grafic. pablo Moreno
Redactare texte: David Moreu
Editare: Silvia Vallejo
Documentare. Hector Rodriguez
Fotografii: Shutterstock.com

A 2O2A, editat in Spania de pRODUCCTONES

',, JRB sub
enLa t MSE EDApp SL
Tlparlre gt legare. lndice Arts Grafiques
S.L.
Tiparit in Spania
ISBN al intregii opere: 978_84_1354_168_6

Toate drepturile rezervate. Sunt strict interzise

repro-
ducerea totald sau partiala a acestei tu.r;ripnn
mijloace sau-procedun sr distrjbuireu uc"st"'L pln
or. c"
Lo't.act oe,^.T r.era ,a -or .TUL O_b.c.

CUPRINS
FigE
3
Malahit
Mineralul gi caracteristicile sale 4
din clasa carbonatilor
"Mineral
Planeta noastr5 stSncoas5 6
Solul pe care cdlcdm
Manualul micului geotog 8
Creaturi subterane
Collul TntrebErilor 10
Produc;tor: Emse Edapp S.L Vrei sd afli mai multe?
Licentjaior: Emse Edapp S.L
Distribuitor: Ringier Rom6nia S.R.L
Adresa: Eucuresti, sedror 2,
Locuri impresionante 12
Blvo. D,m,tr.e porpeiu. nr.9 9A. Falia San Andres
sediul ziarului Libeftatea

re\
\!
ATENT|EI \J esre un produs
pentru copiii sub 3 anil
Dovede,te ce‐ ai↑nvう ,at 14
Acest produs nu este ojuciriel E× ercltil
colectii@ringier.ro
Malahitui este un carbonat de cupru
hidratat care se forrneaz5 1a rnicう
adancirrle in scoarta terestr5.Se
remarca prin cu10area sa verde intens
,i ma10ritatea exen∩ plarelor au formう
de stalactitё .Este folosit pentru a
produce pietre pretioaSe,sculpturi,i
pigmenti.

ヽ
CLASAE
Carbonati
FORMULA CHIMiCA:
CU2C° 3(° H)2
COMPOZiTIE
iTIE:
Cupru, carbon, oxigen gi
hidrogen
GREUTATE SPECiFiCA: & in stare naturalS; jos,
Sus, malahit
3,75… 3,95g/c rn3 bucati de malahit slefuit.
DURITATEニ
3,5-4 pe scara Mohs
CULOARE:
Verde
STRALUCiRE:
Sticloasう
■■﹁

FASIE:
∨erde¨ deschis

TRANSPARENTA:
De la opac la translucid
Cele mai mari z5c5minte sunt in Australia,
S:STEM CRiSTALiN: Austria, Germania, lrlanda, Franta, Canada,
Mo∩ oc∩ ic Rusia, Bolivia, Republica Democrat5 Congo,
Namibia 9i Statele Unite.
偽

MALAHTT 3
 alahitul este un carbonat
de cupru hidratat care se
formeazd Ia mic5 ad6nci-
interiorul scoartei terestre.
de oxidare situate pe zE-
de cupru, asadar il qE-
cei in fract
subterane si r

sd treacd sol

ln unele cazuri,malahitul poate apう rea

,i↑ n interiorul calcarului,unde existぅ de
obicei un rnediu chirnic favorabil pentru
forrnarea carbOnati10n PrOprietatea sa
fizicう cea rnaiizbitOare este culoarea sa

verde intens.Majoritatea exernplarelor

au forrnう de stalactitう ,cu↑ nve‖ suri bO―
troidale(arnintesc de un ciOrchine de
strugure)i rareori se gう sesc sub forrnう
de cristale rnari,iar putinele care existさ Prirnele zう cう rninte de malahit au fost
exploatate acum mai bine de 4000
au forrnう tabularう
de ani↑ n Egipt,i lSrael,cu scOpul de
.

a Obtine cupru.Materialul care a fost

extras din aceste zさ cう rninte a fOst fO10sit
,i pentru a produce pietre prelioase,
sculpturi,i pigmenti.

ノ Malahit
,lefuit

みdl「
lrlas cu faヽ
catafalC‐
ろろ 2-ろ ろOl
aprOX
41

in prezent,rnalahitul are
o lmportaniさ redus5 ca
mineral de cupru deOarece
E孫:聴 ]灘 響 苗
(Curn ar fi bijuteriile).
￨
ξ
当
ξｆ
讐・
亀
Malahitula fost folosit ca piatrd pretioa_
sd gi ca material pentru sculpturi din
cele mai vechi timpuri. in prezent este
incd foarte popular gi de oOicei eiie
tdiat in cabosoane sau mbrgele pentru
a fi folosit la bijuterii.

"ξ 稲 高 譜:ξ ttli選 麗選 Plesa de

atunci cand este expus la lunlinう
malah:t
.

Aceste proprietう rnpreunさ cu

li,↑
pentru
pdb幡 1嚇 轟∬品満:歴響譜 b:juter::
populari pigmenli,i CO10ranti tirnp
de mileniiintregi]

Malah:t,i pigrnent

MALAHIT
 olul se gう se,te pe suprafala te―
restrさ
PROFELUL
,i pOate fi cOnsiderat cel
Dacう am putea privi sOlul dih interiOrul
mai sublire strat de matette care
Pう mantului,am vedea cさ acesta este↑
pう rlit
m―
in cinci stratun de micさ
adancime
(denurnite OrizOnturi).Ansamblul acestOr
Straturi↑ i fOrmeazぅ prOfilul,1 0ferう
infOr―
matii fOarte relevante despre istotta sal
CompOzitia Sa,i viala pe care O coniine.

Or:zOntul o
Este partea cea mai superficialう
a sOlului,
forrnatう din frunze,ramuri,i resturi vege―
tale(ぬ mさ
,ite).

Ori20ntul A
Solul este fOarte impOrtantin tOate ecOsis_ Este 10cul unde 9ぅ sirn rう dぅ cinile plante10r
temele,fie cδ este vOrba despre O ferrnさ ,l are O culoare inchisさ datOritδ
abun…
pさ dure,O rnla5ti∩ り○ dentei de materie Organicさ
ぅsau un ora5:serVe,te Ca descOmpusぅ
mediu pentru cresterea tuturOr tipuri10r de (humus).
pla∩ te 5i de arbOri; protejeazさ
atmOsfera OrizOntul B
prin erniterea,i absorbiia de gazei oferδ
Culoarea sa este mai deschisδ
un habitat pentru milioane de anirnale si deoarece
practic nu cOntine humus.Aici se depun
Organlsrne care trぅ iesc pe planeta noastrgi materialele tarate de sus,↑
n special argile,
Ol abSOarbe,retine,i puttficδ Oxizi,i hidrOXizi rnetalici.
cea mai mare
parte a apei din acvifere.sOlurile procesea―
0『 :2ontul C
Zδ ,de asemenea,substa∩
te nutritive(cum Este partea superiOarう
ar fi carbOnul),astfel↑ a rnaterialului stan―
∩cat vietuitOarele sδ
le pOatδ fblosilar 5iiar COS pe care se spruinさ
sOlul,i este pOsibil
ox ri ^ f_ , _
sd fi suferit modificdri chimiice sau fizice
de-a lungu anjlor.
Orizontul D
Este alca:_ : 3 ,l material st6ncos (in prin_
cipai roc5 :e oazd) care
nu u ,ri"r,,
modificare c^ -ic5 sau fizicd.u;ora. nicio

憑 MINERALELE PAMANTuLUl
 PLANETA NoAsrRA srANcoasA

骨骨,事 韓サ,
〓〓 ■ ■一一●

ｉｒｂ ●
〓垂 一

炒
一

MALAHIT
 om descoperi in continuare c6teva specii uimitoare de animale care
trdiesc sub suprafala pdmSntului si care pot fi observate doar atunci
c6nd ies sd caute hran5.

だた憑ミ毛な名恣不八ミ 饉§
孟ミ襄ゞさ
毛ミ
Scolopendra giganticδ (Sco/Oρ e/7c/ra
gO∂ ρle∂ )este O specie de rniriapod
carnivor care se hrう ne5te↑ n princi―
pal cu artropode,precurn gandaci,
scorpioni,9reieri,￨う custe,i pδ lanie∩ i,

Corpul sう u este forrYnat din 21 sau 23

de segmente de un ro5u― cUpr∪ ,fiecare
avand cate O pereche de picloare care
↑
i perrYnit Sう se rniste cu Vitezう rn are.
Poate atinge 26 de centimetrilungilme
,i Veninul sう u este destul de puternlc,
de,i nu este fatal pentru oamenl.

￨￨■ ■￨■ 蒸必ミ不黙 抒ヅミ●ミ 怠●■饉ヽA

Scorplon∪ lc∪ coadう neagrう (ス 17drOcよ ορυs
b,co/Or)este o specie de scorpion de
culoare↑ nchis5 care poate rnさ sura pan5
1a lapte centimetrilungirne.丁 rう ie,te↑ n
reglし ∩larde sa∪ serYniaride dlnノ ヘfriCa de
Nord,A`rca de∨ est,i Orientul MilloCiU.
Are te∩ cllnta de a se rYni,ca foarte repede
,i eSte agres v.↑ ∩sδ ziua rδ mane ascuns↑ n
crう pさ turle dln pう mant,i↑ n stanci pentru
a nu se e× pし ne la soare.∨ eninul sう u este
foarte to× c51 poate fi rnortal pentru
oamenl.

MTNERALELE pAvANrulur
筵

｀ ｀
｀
｀
:∬ ￨:ll:li二 :ll‖ ill:';neciin′ (cunOSCut:「 、
ま
9i ca ,,furnici bulldog") se caracterizeazd
prin agresivitate, dimensiunea enormd 9i
obiceiurile lor solitare. Cele mai mici rn5-
soar5 1,5 centimetri, iar cele mai mari pot
ajunge la 3 centimetri, ceea ce le face cele
mai mari furnici din lume. Sunt autohtone
din Australia gi pot detecta un intrus la doi
metri distan!5. Muguroaiele lor sunt gigan-
輯
tice gi sunt formate din mai multe galerii
conectate.

予ALAMANDRA C]GA鵞 不写 凩貪 馘珈ポ 蝠祗貪影

Salama∩ dra ur a55 chinezう o4ndrias
σ∂レdiaρ υs)este O Specie de arnfibian
/ノ

care are capulfoarte rnareり ochi mici

n nuante↑ nChiSe.
5i plelea zbarlitぅ ↑
Dacδ se pune la socotealう prelungirea
cozil,poate rnさ sura panδ la l,8 rnetri
lungirne,ceea ce↑ l face cel rrnai rnare
amfibian din lume,Trう ie,te↑ n Curentii
reci ai apelor din rYnunti,unde se hrう ¨
∩e,te CU insecte,pe,ti,i alti ar、 fibieni.
巨ste o specie amenintatう de cresterea

」 polubrii apei.

MALAHTT I
 R5d5cinile plantelor
Rう dう dnitt sunt partea pbntdOr l a copadЮ r care il三 :I:

IT冊∬潜:i:奮 ittξ 猟需譜郡

『ξrt面
:』

蹴臓:塁螺f∬ :]桃:r111:樽 l鷺 猟
1群 電[=権
::き 縄 器:mず 瀧:胞 層跳冒ま:;[冒』
iξ 七 l貯
『漱
諦寵i耀 榔冨濡膚:P織滝そ 鍬rgea60'de

■lllll■ ■￨:■ ■￨￨‐ ￨■ ￨■ ￨

cartita cu naS Stelat este unul dintre cele
mai ciudate anirnale care existう
,i,de ase¨
lm enea,u∩ ul dintre cel mai rapizi devOratOri
dl∩ ￨∪ me,deOarece este capab‖ sさ
↑nghitδ
o insectう sau un vierrne↑ ntr¨ un sfert de
sec∪ ∩d6.s¨ a cOnstatat cδ este practic Orb,
dar aceasta∩ u constituie o problemう ↑
n
hab tat∪ ls∪ bteran intu∩ ecatin care trう ieste.

︲ｉ ｌ ｌ ｌ ｌ
Pentr∪ a cttmpensa lipsa vederil,aceastδ
Cう rt tδ are_ln nas foarte dezvoltat,care
il perPへ te sa atっ 9さ intre lo,i12 puncte
d Ferte Ce ce sc '∩ tr― o singurさ secundう
ノ
.

■ il● ￨■ ■ ￨

O capsulδ a tl‐ la p∪ ￨∪ l este un recipient etan,care are″ c_

de a stoca rlnesalel ftttttgrafl1 51 0biecte din prezent:aslfe
↑∩cat generatille∨ tOare sδ le poatう gδ si.sunt fO10s te
pe∩ tru a pttstra elel‐ lnente fOarte reprezentative ale tlre
epoci,care le pot e× p ica celor care s― au nδ scut rnu t rra
tarziu curn era viata la aCea∨ reme.Existδ capsule ale
tirnpului ale ci∨ ￨￨lzat or antice,i altele rnai rece∩
te.Chlar
5i NASA a pus O caps∪ lδ pe sonda∨ Oyagerlansatδ ↑
∩
SpatiU in 1977

.r, MTNERALELEpAMANTULUI
Timiditatea copacilor
De zec oe ani, biologii au studiat un fenomen foarte cu-
rios :.nele specii de arbori pe care l-au denumit,,ti-
m d la:ea copacilor". Se int6mpla atunci c6nd coroa-
ne e ccpacrlor cu frunze nu se ating intre ele, form6nd
un acoperis (sau cupold) cu ramurile lor. Este mult mai
frec● eっ tう la copac dln aceeaOi specie, dar apare。 ￨ la
exemplare dln specil dlfer te O ipotezう afirmさ cう aceas―
:i : 'n ditate" este legatS de captarea reciprocd a lumi-
n tso are de cdtre copacii din apropiere.

MALAHIT
 -
日
■
■
■
■

9
■
■
■
■

San Andr6s
■
■
■
︱
︱
︱
︱

1基:≧
︱
︱

:
︱
︱

ste o fisurう uria5う de pe suprafa¨

︱
︱

ta pう mantului care traverseazう

︱
︱

statele California,I Bala CalifOr¨

︱

〓〓
︱

nia, cu o lungime de 1286 de kilometri

︱

一
一
︱

si 15 kilometri adSncime. Acolo coincid

一一
一
一
︱

一一
一
一

marginile plScii nord-americane, pe

︱
︱

care se aflS o bund parte a continentu-

一■二■
︱
︱

lui cu acelagi nume, gi ale placii Pacifi-

日
︱

cului, care susline cea mai mare parte

︱

a coastei Californiei. Aceastd falie

目
︱

provoac5 peste 1OO de cutremure in

︱
Ｉ

fiecare an, modificand treptat peisajul.

Ｉ
Ｉ

Se estimeazd cd s-a format cu mai

Ｉ
Ｉ

bine de 30 de milioane de ani in urmi

ｌ

dintr-o zond de subductie.

ｌ
ｌ
ｉ
ｌ

Placa Pacificului alunecd in directia

ｉ
ｌ

nord-est gi placa nord-americand

ｌ

spre sud-vest in punctul lor de in-

ｌ
ｌ

terseclie, de aceea se crede cd pe-

ｌ
ｌ

ninsula Baja California se va separa

ｌ
ｌ

definitiv de continent in urmdtorii

ｌ
ｌ

50 OOO de ani. Acelagi proces geo-

ｌ

logic mutd oragul Los Angeles spre

nord cu o vitezd de aproximativ 4,5
centimetri pe an. Se estimeazd cd
va depSgi San Francisco, la 614 kilo-
metri distan!5, in aproximativ 20 de
一一●一一
■〓ヽ●■一

milioane de ani. Aceastd deplasare

ｒ ．

aproape imperceptibilS a provocat 巫

deja numeroase pagube diferitelor 顆
inf rastructu ri.

MiNERALELE PAMANTULUI
 L(OCURliMPRESiONANTE

￨ ￨ ‐
●■■‘●７‘‘Ｐエア ´

●ξ一
一〓ミド 〓

Din anui 2OO d. H. au avut loc12 cutremure majore

in California, dar cel de la San Francisco din 19O6
:ヲ ■l a fost cel care a dezvSluit cu adev5rat lumii pute-
rea seismic5 devastatoare a faliei San Andr6s. Acel
cutremur a avut o intensitate de Z9 grade pe scara
Richter si pEm6ntul s-a deplasat cu peste cinci metri
in unele zone, Apoi a avut loc un incendiu care este
considerat unul dintre cele mai importante dezastre

k naturale din Statele Unite.

MALAHIT
 O Ce culoare are malahitul?

a. Verde
b. Portocaliu
c. Rosu
d. lncolor

G} Pentru ce era fotosit marahitul in Antichitate?

V (
Fr\
!. -.

Pentru a construi Pentru a obt r- Pentru a hrani vitele

cabane CU PTU

O Relalioneaz5 conceptele:
1. Solur pe:=-e.5 ca"n a. Abundent'd de materie
2. artza.iJ A organicd descompusd
ｂ．  Ｃ．

3. Orizontul D Se afld in degerturi

4. RSdScrn i ma i ada nc i
Este alcdtuit din material
st6ncos
dロ Este expus factorilor de
mediu

14 MtNERALELEpAvArurulur
O C6te orizonturi sau straturi are solul?

Care este lungimea maxim5 pe care o pot atinge furnicile

bulldog?

O CSte milioane de ani are falia San Andr6s?

覇運:量生
響憾轟鮮鱗i穏蒲ユ
il]発 {鞭樹
::!尋 nios

MALAHTT 15
 0
S IC ‐
0
了￨■ ‐

饉 賣
・
・
一一一一  
一
一
・

二
●‐
Iミ￨
一・
・
ヽ

20,99 1ei

‖血