DE,soP「 Ⅲ141

_」・R

CUPRU
 Mineralele PEmantului
O al ideil originale, EN,jSE EDApp S.L. 202O
Producf ie editorialS. ENlSE EDApp S.L.
Realizare editorialS: CB pRODUCER
Traducere: Elena-Anca Coman i Graal Soft
Tehnoredactare. Cristian Laceanu Graal Soft
Coordonare productie. Maitane Reguero
Design grafic: Pab o Moreno
Redactare texte: David Moreu
Editare: Stivia Vallelo
Documentare: Hector Rodriguez
Fotografii : Shutterstock.com

O 2A2O, editat in Spania de pRODUCCTONES -lRB sub

ce^!a . l',Sl EDAPp, SL
TipSr re si legare: indice Arts Graftques S.L.
Tiparit in Spania
ISBN al intregii opere: 978-84-1354-t68-6

Toate drepturile rezervate. Sunt strict interzise repro_

ducerea total5 sau partial5 a aceste: ucrdri prin orice
mijloace sau proceduri gi distribuirea acesteia prrn
contract de inch jriere sau imprumut pub ic.

CUPRINS
Fisう
Cupru
M:neralui,I Caracteristicile sa:e 4
Mi∩ eral din elementele native

planeta noastrこ stancOas昌

6
Cδ tre rrni∩ eritul spatial

Experiment 8
Propria ta rna5i∩ ё de curse
COllul intrebう ri10r 10
Produc5tor: Emse Edapp S.L Vrei sう afli mai rn∪ lte?
Licentiator: Emse Edapp S.L
Distribuitor: Ringier RomAnia S.R.L LocuriimpresiOnante 12
Adresa: Bucuresti, sector 2,
Blvd. Dimitrie Pompeiu, nr.9-9A, l∩ sula Pastelui
sediul ziarului Libertatea

AIENTIE! Nu este un produs Dovede,te ce‐ ai↑nvう lat 14

pentru copiii sub 3 anil
E× ercit i
Acest produs nu este o jucdriel
colectii@ringier.ro
Cuprulface parte din grupul metalelor
native,Apare↑ n naturう fぅ rう sぅ se
amestece cu alte rninerale.Este
u,Or de rnodelat,foarte rezistent la
coroziune 5i,mai presus de toate,este
un excelent cOnductor de cう ldurδ si de
electricitate.Descoperirea sa a rnarcat
sfar5itul EpOc‖ de Piatrう .

CLASA:
Element nativ
SIMBOL CHiMIC:
C∪

COMPOziT!E:
Cupru
GREUTATE SPECIFICA:
8,99/cmる
DURiTATEE A Sus, bucatS de cupru brut; jos, bucat5
de cupru cu impurit5[i vizibile.
2,5-3 pe scara Mohs
CULOAREE
Portocaliu ro,iatiC(arう rniu)
STRALUCIRE:
Metalicう
﹄

FASIEE
■

Rosle
餞馘は①

TRANSPARENTA:
Opac
SiSTEM CRISTALiNI
Cubic A Cele mai mari z5c5minte se afli in
Chile, Peru, China, Statele Unite, Republica
Democrati Congo, lndonezia, Mexic, Rusia,
Australia, Polonia, Zambia, Canada
9i
Kazahstan.

cuPRU 3
―

■■

lnte L▼ r到

uprul face parte din grupul re-

dus de metale native, deoare-
ce apare in natur5 fdri sd se
amestece cu alte minerale. Este un

・′
metal pur.

一
，
1予

Principalele sale caracteristici sunt ur¨

ヽ、
mう toarele:este u,Or de rnodelat,este
纂
foarte rezistent ia corOziune(Oxidea―
Zう greu)。 i,mai ales,este un excelent

conductOr de cぅ ldurう 。i de electrici―

tate. se combinさ fOarte bine cu alte
metale pentru a forrna aliaje precum
bronzul,i alama.↑ n plus,s_a constatat

j胤 ][.匙
:L席 穆
う
[亀 副
5:ζ
璽
din cuprul extras↑ n uitin∩ iilo ooo de
ani este↑ ncさ fO10sit,jucand astfel un
ro卜 cheie↑ n sectorul energil10r regene一
Deoarece este un bun
rab‖ e, conductor de electricitate,
companiile folosesc cuprul
pentru a produce generatoare
electrice, motoare, aparate
radio si televizoare, Deoarece
conduce foarte bine si cEldura,
este folosit. de asemenea, la
radiatoare auto. aparate de
aer conditionat si sisteme de
in cS lzire.

Electromotor
縣黎

)
堪へ

い∩よ
箋 耐
Amrgda\ord
判猾 “

4 MTNERALELE pAvArurulul
 _re

予c叩 酬螂艶
対に cvent h
vene hidrotermale,dar apare
Uiilizarea cuprului pentru fabricarea
conductelor de ap5 dateazd de pe vre-
mea vechilor egipteni gi romani. Aces-
,i↑ n Cavitう tile baZaltice si↑ n
te popula!ii au descoperit cd oxideazd
conglomeratele care au fost in foarte greu. Deoarece este foarte male-
contact cu solutil hidroterrTnale,
abil, levile din cupru se pot adapta per-
.in
fect col!urile caselor fdrd a se rupe.

￨‐ ■ミ
藤
縣
蝙
‐ 、

鰊も
Istoricii sustin ci
instrumentele din cupru
au fost esentiale pentru ca
civilizatia sE treacS d in Epoca
de Piatr5 in Epoca Cuprului in
jurul anului 55OO i.H.
き、ヽ

CUPRU
 Cこ tre HnineFtttul
spafial
:.,

妙
coArn oupi HELIU:I
驀聾量砕
董[轟通ギ La fel cum in secolul al XIX-lea a
loc goana dupd aur in California, in S
prezent suntem cufundali in goana
avut A

df1
dupd resursele naturale din spatiul #;
cosmic. Unul dintre cele mai ravnit#'*"j

:繁 itt」 量]蚤i晰
balemente este hetiul-3, un gaz
rar pe planeta noastrd, care se
ro"rffiff
oasffi =ry
planeta noastrb pentru a face tOt
rュ 烈∬
‐
・
‐
‐
:il『 1翼 ど滉乱紐
felul de obiecte ,i pentru a obtine
.

tralele nucleare, deoarece

ll締 [謙1聾 ∫
覇顎 "rt$#, #'
element neradioactiv$Acest rr€&..
te resurse naturale sunt din ce in ce
mai rare si mai greu de obtinut,∪ na
:首 1融ilξ
Vα
:11濯:1:￨よ :萎lI:::[ilTI漫
Pttma provOcare va■ 6Ⅲ
予 爵 菖
・
警:￨ Ь瘍@モ

dintre solutlile Care se iau in cblcul↑ n

a150 de rn‖ loane de tone de praflu―
nar pentru a obline o ton5 de heliu_3.
A doua provocare va fi transportarea
acestuia pe pdmant, dar deocamdatd
acest lucru este pur gi simplu SF.

r滞
Z器 :漏 態樵冦
r翼 1:tピ I』
層ta驚 ‖
[せ 尾よ」ξ =堕濡:∬ ポ
L蔵 霧 :‖
p:S:錦 el:
!:rttd:累 営 都:鴬 翼
lie[bll::電 ][:ivr][:il猟
競::「 :￨￨「 i:

:闇 倶
∫尾翼慧∬:濁 8:FInttli晶 :: Prorectri ortografice e
c -=.- l=: :: :e Unt_
a Lunii care ar--r = -, _ _ = I= : mai
:hi賄 ふ:::ul:i∬ 鷺i謝 嘗
rcate
:』 薄
f

a:: apropiate(stanga)S - _== -r -:=:arrate

mantuluitirnp de 3ooo de ani.
nevoile Pさ
(dreapta) pa.; , _- -

MTNERALELE pArqArurulur
 PLANETA NOASTRA STANCOASA
抒 一

矛
一 一一
，

一●・
■● 一
一

_.1 1
奢霧 尋 団
ル
`. ‐
,. ￨=・ :

Exploatarea privatS a corpurilor ceregti de cStre guverne este interzisi de Tratatul lnter-
nalional privind Spaliul Cosmic, semnat in '1967. Acest text stabile;te ci [5rile nu pot avea
teritorii in spaliul cosmic, nici nu se pot pretinde proprietarii asteroizilor, stelelor sau pla-
netelor. De fapt, Stalia Spalial5 lnternalional5 este administrat5 de cinci agentii spaliale
care coopereazi intre ele.

CUPRU
 a,iniie de jucさ rie sunt geniale.丁
i― ar placea sa construie,ti una care sδ
Se rni,te singurう ?Pentru a realiza acest lucru,vei avea nevOie dOar de
6 be!e de inghetatう din lemn,3 elastice,2 beti,Oare lungi din iemn,2
pab dinl plastic.4
dasuc,4 nnhハ
pahaie din`艤 ■:^ L___ 1‐ . _ ' re lungi din ttmn,2
rハ バin^:、 ハ
Urrneazさ pa,ii de rnaijOs.
晶 よ諾 欝
Iご Ittι l」 F乳 Fecう 1 0 daltさ
。 rnicぅ .

Asambldm un pdtrat cu patru

Este imporra.: :: -arginile sd
bele de inghefata din lemn. Este formeze
o cruce. Le fixan- :, oandd adezivd.
important ca toate capetele sd
fie suprapuse, astfel incat struc_
tura sd fie mai rezistentd. Le fixdm Punem u n elastic in jurul
cu betisorului o ^ spate si_l rdsucim
bandd adezivd.
■■
■ ca sδ rδ manδ f× at.↑ l strangem
putin,i↑ l la capatJl crucii fOrmate
fiXδ rl・
Tdiem patru bucdli din paiele
din din cele dOuさ bete.
plastic de aproximativ 4
cm lun_
gime fiecare.
Cu foarfeca iiiem cele patru
pahare din p as:ic pe jumdtate
Lipim cele patru buc5li de paie
pentru a face roiiie masinii.
din plastic aproape de margi_ De
asernenea,le `acem O gaurう
nea structurii pdtrate din lemn, ↑n
mり 10cul bazei cu dalta,astfelincat sさ
ISsand aproximativ 2 cm dis_ in_
tre beti,Oarele.
tan!う de capさ t.∪ itぅ …
te la imagine pen…
lru a Vedea pOzitia COrectさ .

Punem un elasi c pe fiecare roa_

Punern cele douさ beti,Oare din ta din spate. ca sa aib5 mai mul_
td aderentd. S -aS,na noastr5

『
lemn ↑ n interiOrul bucう de

驚
li10r de
paie din plastic.

i椰 頸1融竃
∪nul va fOrrna
axa rotilor de sus, iar celdlalt,
axa de jos. F'皇 i
C鬱 跛 :s驚 畿鶴 轟 a paFCurS?
Agezdm cele doud bele de in_ ‡

ghetatd din lemn rdmase

in par_
tea din fald a structurii pdtrate.

I MtNERALELEpAwAuTuIuT
 ・
一
●● 一
一
一一
一

一
              一

一一
．
一一
一

一
■●
一
一一

１■ 彗 捕
﹁
︲
一
一一
一一
  一 一一

一十
．

一
 

 
  
．
    ｅ

一
 

中
 
ｂ
６

ｄ
ｔ ，
ｅ Ｇ

ｅ
¨

4 pahare din
¨

Daltう rnicう
︰
ｉ

︲
ｎ

p lastic

2 paie din pl astic Bandさ adeziva Foarfecd

削Ⅲ饒釉‡ 祗AT量 炒
Acest experiment demonstreazう 「nai multe teo―
ril ale fizicil.in primul rand,trさ gand masina↑ na―
pOl,se intinde elasticu1 5i se stttcheaz5 energie.
Aceasta este cunoscutう ca,,energie rDotentialδ ``・

ln al doilea rand, cand dai drumul masinii sふ

mear9う ,energia potentialさ miocさ a× a din spate
,i↑ i perrYlite sb↑ nainteze.Acest lucr∪ dovede,te
a treia lege a rni5cう riilui Newtoni pentru fiecare
aCtiUne existう o reactiune egalδ 5i de sens opus.
MiOCう m ma5ina↑ napol li↑ntlnderln elasticul,dう m
drumul maoinI Sう rYneargう 。￨↑ nainteazё singurさ

cuPRU I
 Epoca Cuprului a fost o perioadd foarte impor-:a-:. =
preistoriei, care a urmat dupd Neolitic. A inser--:: _-
mare progres al civiliza!iei, deoarece oamenii au :,: _ _ _

de la utilizarea ustensilelor din piatrS la folosirea ^s:-,-

mentelor din metal. Primele dovezi clare ale top , ._-
prului au fost descoperite in peninsula Anatolia (--..
=:
corespund, aproximativ, anului 6OOO i.H. in seco e e * ::-
rioare, utillzarea cuprului s-a rdsp6ndit prin Grecta s - =
tdrziu, pe tot continentul european. cric de cafea vechi

Bronzul este un a lal dl∩ metal foarte

rezistent care se obllne prin combi¨
narea cuprul∪ lc∪ sta n∪ ,Prlmul este
considerat baza 51 a do‖ ea pOate
apう rea↑ n proporti Cゥ Or∩ se i∩ tre ll%
,120%`巨 ste ce rl― al ¨ pOrtant aliaj
di∩ lstoria teh∩
o oglcδ a orneniril.
A perm s clvi zatl cr Care¨ ￨,tiaU Sう
prospere,Secole ce― a rand∪ l a fOst
folosit la fabrlcarea ce tし ∩∪r,c10pote,
‐
‐ obiecte decttratヽ ,.es ′́ eda li pentru
:‐

―
Tunuri din bronz o irnpiade.

EpOca Bronzului
Bronzul a fost primul alialimpOrtant obtinut de
o rn,i denume5te aceastう perioadう din isto…
rie,Se considerう cう acest rYnetal a↑ nceput
sう fie folosit↑ ntre anH 4000 si3000↑ .H.↑ n
Mesopotarnia anticう (Orientul Apropiat).
丁irnp de secole a fost folosit ia fabricarea
arrnelon ustensilelo嶋 bttuterillor,i sCulpturilor.
Monedele din bronz au rYlarCat↑ nceputul co¨
mertului a,a cum↑ l cunoa5tem↑ n prezent, Monede antice
drn bronz

MINERALELE PAMANTULUl
'■
 ￨￨:￨￨￨￨￨￨:￨￨￨￨￨￨￨￨￨￨￨￨￨￨￨￨￨:

綺 ‐
￨‐
靡 1]貫

凸
曇た郎
郎
1郎郎N N‡
薔Ｅ 口 Ｅ Ｅ Ｅ Ｌ

Alama este un a‖ al de Cupru,l zinC U,Or de rnOdelat.Are

un punct de topire↑ ntre 900° c,1940° C,↑ n functie de
〓 二一

翻 留 i野 踏 硫 :‖ 鵬 も :1尾 1::よ ‖:i雪

， 一

『 器
stぬ lucitor(asem5nさ tOr cu aurul),i rezistentei Sale marila
︱■懇穐葺ミ聾ユ■一

uzur5,este fo10sit la rea‖ zarea obiectelor decOrati∨ e si a

bUUterii10n De asemenea,se 9う se5te de Obicei↑ n incuieお ri,
robinete, aparate electrice ,l instrumente muzicale, rrlai
ales trompete.

CUPRU
 pasteEH:
ワ

．
、
一
．．
ざ

¨一一
．
・
一ヽ

一
一

一
・

％増虜■饉又
Aceastう insulё are forma unui
triunghi dreptunghiular,i stanci
spectaculoase care au apδ rut
din cauza eruptli10r a trei vul―
ca ni.Are un climat tropical rё ¨
coros specific insulelor oceani¨
ce din latitudini intermediare,
iar cea mai abundentう ve9eta¨
tie O reprezintさ palrnieril autoh―
toni.Desi este o i∩ sulδ mic5,are
o faunさ fOarte abundentё ,care
cuprinde de la vrう bli 5i pescさ ―
ru,i panう la potarnichi din su―
dul statului chile,io miCう rep¨
tilう cunoscutさ sub numele de
,,rnoko uru― uru kau``. ∨izitarea
acestui loc↑ ndepう rtat se asea¨
鯰眈ε﹁

mう nさ cei rYnai rnult cu o cう ￨う to―

rie inapoi↑ n tirnp.

奎
露1ド :

MTNERALELE pAvArurulur
 LOCUR:IMPRESiONANTE

「モ
[■ 登

. ._‐ t●
it
:

il l・ ■1‐ 1■ 1童
ヽ
テ.二 ￨二 ￨￨￨
'-.- -- ::._ :.-,--.. =1‐
!1. *
― 」
二亀

鞣
￨￨￨lilil':,￨:￨ 警
Exist5 peste 90o de moai ↑mprう 。tiate prin
lnsula Pa,telui.S‐ a descoperit cさ sunt sculptate
un tip de roc5 magmaticさ cunoscut5 sub
dintr¨
numele de "tuf``. Au apう rut↑ ntre anii フoo si
1600d.H.R5m5,itele arheOlogice sugereazき
cさ acea carierさ a fOst abandonatさ brusc,i,din

acest motivl mu:te statui au rさ mas neternlinate.

Sunt atat de spectaculoase,incat marinari10r
europeni care au aluns↑ n secOlul al XV‖ 1‐ lea nu
le venea sう creadう ce vedeau.
 一一一一一

一■■■
一■■■
● ■ リ
O Ce culoare are cuprul?

a. Verde
b. Portocaliu rogiatic
c. Ga lben
d. Gri

C} Care este principala proprietate a cuprului?

Se transformd in Este un bun Pluteste in apd Este complet

n isrp conductor de
transparent
e eciricilale

(} Relationeaz5 conceptete:
1. Heliu-j a. Aliaj de cupru cu staniu
2. Bronz b. Au marcat inceputul comertuiui
3. Monede din bronz c. Statui din roca vulcanica
4. Moai d. Combustibil pentr.., ce - . r _

nucleare

14 MtNERALELEpAuANTuIuT
● Cate agentii Spatiale gestioneazさ statia spatialう internationalぷ ?

Din ce aliaj este f5cut5 medalia acordat5 pentru locul trei la

Jocurile Olimpice?

ln ce tarさ se aflさ Insula Pastelul?

●

cuPRU 15
D■ 5,,9p=R● : C‐ oLEC丁 :ON=AZÅ

29,991e:

9
lil ilffir