鰺暴言

TARAMIT
 lineralele Pさ lη 6∩ tului
● allde org na e,EllSE EDAPP S L 2020
product e ed tOra151 EMSE EDAPP S L
Rea zare ed tOra δi cB PRttD∪ CER
Traducere E ena― Anca Coman l Graal sOft
Tehnoredactarel Crist an L5ceanu l Graal Soft
Coordonare product el Ma tane Re9uerO
Design graf cI Pablo MOreno
Redactare textel David,`Ore u
Ed tarei S viaヽ /a e10
Docu rentarel Hё ctOr Rodriguez
FotOgraf shutterstock colη

l12020.ed tatin Spa∩ a de PROD∪ CClollES」 RB sub

iCenta EllSE EDAPP,SL
T,pbr re silegarellndice Arts Graf ques s L
Tlβ さrtin Spania
lSBN alintreg Opere1 978-841354168-6

瀧掛覺[譜l:羅 [1運 熙魔
contract de inch riere sau imprulη ut pub c

CUPRINS

Fisう 3
Taramit

MIneralul,i Caracteristici!e sale 4

Mi∩ eral di∩ clasa silicatilOr

pianeta noastr5 stancOasぅ

6
PerrYnafrostul

Experiment 8
∪∩curc∪ beu lichid

COllu:↑ ntrebう ri!Or 10

ProducStor: Emse Edapp S.L Vrei sδ afli mai rnulte?
Licentiator: Emse Edapp S.L
Distribuitor: Ringier Rom6nia S.R.L Locuriimpresionante 12
Adresa: Bucuresti, sector 2,
BIvd. Dimitrie Pompeiu, nr.9-9A, Siberla rusa
sediul ziarului Libertatea

rG AfgXttet Xu este rn ojodJS Dovede,le ce口 ai↑ nvう lat 14

\Y pentru cooiii sub 3 anil
E× ercitil
Acest produs nu este ojucdrie!
colectii@ringier.ro
 □

Tararnitul este un rYlineral din clasa

silicatilor de Origine vulcanicう .

Primele exemplare au fost gう site

↑n rapa wa‖ tarama(∪ craina)in
1925.De obicei sunt de dirnensiuni
rnici 5i au criStale prismatice bine
formate,

CLASA:
Silicati

FORMULA CHIMiCA:
Na(CaNa)(Mgる A12)(A12Si6° 22)
(° H)2

COMPOZITIEE I Tararnit din Braz‖ ia.

Sodiu,calciuJ magneziuJ
alurYniniuJ s‖ iciu,oxi9en 5i
hidro9en
GREUTATE SPECiFICA:
3,219/cm3
DURITATEE
5… 6 pe scara Mohs
CULOARE:
卜

Gr卜 verz ul
滸

STRALUCiREE
Sticloasさ

FASiE:
働
Grl― verzule ・ ノ
b

TRANSPARENTA:
De la transparent la translucid 量 cele mai maH z5cこ minte se aflう 袖
AuStralia,Brazilia,Canada,China,Cuba,
SiSTEM CRiSTALiN: Republica Dominicanさ ,Grecia,Groenianda,
Monocll∩ ic lndia,Ucraina,Noua Zeeland5,i Norvegia.

TARAMIT 暉
 aramitul este un mineral foarte
Compozitia chimicS a
rar din clasa silicalilor care are taramitului este foarte
o origine vulcanicd si, prin ur- variatS: 4,87Yo sodiu,
mare, intotdeauna se formeaz5 in roci 4,24Yo calciu, 8,57yo
aluminiu, 23,64%o fier,
magmatice. 17,83Yo si liciu, O,21yo
hidrogen $ 40,64%
Cel mai frecvent se gdsesc exempla- oxigen.
re mici cu cristale prismatice bine
formate. Istoria sa este curioasd: a
fost descoperit de geologul Jozef
Morozewicz in 1925 in Walitarama
(Ucraina), iar intre anii ,1978 gi 1997 se
considera cd fdcea parte din grupul
に
amfibolilo[ deoarece se credea cd
avea o concentralie mai mare de fier
(Fe) si de aluminiu (Al) in compozi!ia
sa chimicS, dar incepand din 2012 a
devenit clar cd elementele principale
sunt magneziul (Mg) gi aluminiul (Al).
Datoritう ciudう leniei sale,nu ar trebui
sう ne surprindう faptul cこ tararnitul
a fost clasificat initial in grupul
amfibOli10n Acest nume provine din
cuvantul grecesc α 中9rao,care
inseamn5"ambiguu“ ,cu referire
・ la varialiile de cOmpozitie,ide
‐
aspect pe care le prezintう aceste
minerale.

Taramit

i 揚 しele rotソ
品edinl帽 肥
苦 i perltrt/
甍鐵予
￨モ :'こ a de bilUt::ll_鷲
鷲‐
___変 ・ '髯
. I Mbrge11:ご
 Cu aproximativ douS deceniiin urm5, se
vindeau exemplare de cianit negru din
Brazilia cu denumirea de taramit sau de
alte specii rare de amfiboli. Acest nume
era incorect, intrucSt in realitate toate
erau cianit, iar culoarea neagrd se dato-
ra incluziunilor de grafit, nu de magne-
ziu sau aluminiu.

Cianit negru
■ ■■■■
‐
事

Prin diverse analize de

laborator s-a descoperit cE
taramitul reac[ioneazE atunci
c6nd intrd in contact cu
diferili acizi. De exemplu, se
descompune cu acid clorhidric
dizolvat in ap5.

雷
て

TARAMIT
 Permafrostul
ermafrostul este un strat al scoar-
fei terestre care are o virstd geo-
logicd mai mare de 15 OOO de ani
Cel mai adanc strat de perrnafrost este
cunoscut ca ,,pergelisol“
5i eSte↑ ntOt_
deauna↑ nghetat,Celrnai de suprafat5 se

Nu trebuie confundat cu un teritOriu

acoperit cu gheatう Sau zう padう ,ci este l廿
累
:'1"::WII:er樹 樽:精
ln ceea ce prive,te distributia sa, Oa¨
un sol de rocう sau de nisip↑ ntotdeauna
menii de stiintう diSting↑ ntre perrnafrost
↑nghetat.se gう se5te in Siberia(Rusia),
"continuu“ 5i,,diSCOntinuu`F.Primul este
nttl論
HP'ユ :::き 寵
↑
t° 賢Fl:せ :] ntrerupt dOar de masele mari de ap5,
cum se intamplぅ ↑ n regiunea siberiei

I(i:雷 ζ
』』 (Rusia).Al doilea are zOne ↑ nghetate
::‖ :Llrlξ :(1乳 :七:iFi]I「 separale si depinde de anOtimpurile
anului,dupう curn se observう ↑ n cOlful
::le」 [il:サ I:]焦 :3it:Iil::Ioi:『 1!「1:
Hudson(canada).
ξ
tう

::さ li.Care Se pOate dezYOlta in

=￨ざ ミ
炉e:据 Fu,irea pantei care dezvaluie fa,ii de

:￨■ 1‐

￨―
ミ
富￨
11:菫
一一一
一
一
一ヽ，
〆

MTNERALELE pAmArurulur
貪 恙 蜃洵孟
鼈バ貪 斃≫冬 軋笠憑
パ 冬髯不
孟貪
Una dintre marile ar∩ enlntbri ale schirnbbrii climatice este cresterea globalう a ten∩ peraturilo4 care

nceapう
afecteazう in mod direct perrYnafrostul,deoarece tt face sう ↑ sさ se topeascう Acest lucru poate
avea consecinte grave asupra∨ ietil de pe planeta noastrう .Topirea ghetil perrnanente inseamnう cё

enorrna cantitate de carbon organic(pro∨ enit din fosile)Care s― a acumulat↑ n subteran de― a lungul a
rrlil de ani este e‖ beratう in atmosfera sub formう de rYnetan si dioXid de carbon.lar aceste gaze,prin
retinerea cう ldurilin atmosferら ,accelereazう efectul de serう O cre,tere a temperaturii globale de doar

2° C ar cauza plerderea a 400/O din perrYlafrOst,o crestere a nivelului mう rii si a eroziunii

Emisiile din permafrost

incS!zirea accelereazE incilzirea
∞・

globalS face globalS, care, la 16ndul

∝︶

tem peratu ra
”

la suprafafd
creascS.

Carbonul este
eliberat
in atmosferS,
ca gaze CO2
si metan.

Materia organicd
inghe!ata
se dezghea!5 si
se descompune.

TARAMIT
 curcubeu lichid

u sigurantd ai vdzut spectacolul de lumind gi culori care apare pe cer

c6nd rdsare soarele dupd ce plouS: curcubeul. Cu urmStorul experi-
ment vei invSla cum sd faci un curcubeu lichid. Pentru a realiza acest
lucru,ai nevoie doar de un pahar mare din sticlう ,cinci pahare rnici,colorant
alimentar(galben, ro,U,albastru li verde), un bOrcan cu rYniere,o sticlう cu
sう pun pentru vase(albaStru),0 1ingurう ,o sticlう cu alcool,o sticlう cu ulei de
m5sline si o lanternう .

MATttREAL■
::ミ饒

_ ‐ ￨￨￨ ￨ ￨ ￨￨
‐
‐

閻 覇 塚 輻
Pahar mare din sticlS Colorant alimentar Borcan cu rniere
‐
饒

SticlS cu ulei de SticlS cu s5pun de

mEsline sp5lat vase albastru

:::::￨:ii

LingurE SticlS cu alcool LanternS

lbl MINERALELE PAMANTUL∪ ￨

 爬 =XPERI
Acest experiment uimitor se
face in straturi de lichide, aga cd
綱
va trebui s5 ai mare grijd atunci
adaugi fiecare strat de culoare
peste cel anterior, astfel incat sd nu se
amestece, Da-i drumul!
Pentru a ob!ine stratul violet
umplem o jumdtate de Pahar mic
cu mlere. Addugam o Picdturd
de colorant alimentar albastru 9i alta de
colorant alimentar rogu. Amestecdm cu
lingura pand cand apare culoarea dori-
ta 9i o turndm in paharul mare.
Culoarea albastrb este cel rYnai
U50r de obtinuti trebuie doar
sb umpli o jumatate de pahar
mic cu sbpun albastru pentru vase,○
turndm ↑n paharul mare.
ApOi umplem o lumう tate de
pahar rnic cu apう 。i adbugbrrl o
picう turう de colorant verde pen…
tru a obline culoarea verde. O ameste-
cdm cu lingura gi o turndm in paharul
mare.
Culoarea galbend se obline cu
ulei de mdsline; trebuie doar
sd umpli o jumdtate de Pahar
mic cu ulei 9i s5-l torni in paharul mare.
Foarte u9or.
Pentru a obline culoarea rogie,
umplem jumState de Pahar mic
cu alcool si addugdm o Picdturd
de colorant rogu. O amestecdm cu lin-
gura gi o turndm incet in paharul mare.
Efectul de lumind al culorilor
poate fi imbundtalit Prin Plasa-
rea lanternei in sPatele Paharu-
lui din sticlう.Ce observi? Poti face O
fotografie pentru a le↑ mpう rtう Oi experi¨
mentul prietenilor tう 1.
EXPI-lCATlE
Curcubeul real apare Pe cer atunci
cdnd razele soarelui trec prin micile pi-
cdturi de apd care plutesc in atmosferd
dupd ce a plouat. Atunci lumina soare-
lui se descompune in spectrul vizibil:
toate culorile pe care ochiul
uman este capabil sら le perce―
apぅ .↑ n schimb, curcubeul din
experiment se obtine supra¨
punand straturi de lichide care
au densit5ti diferite Din acest
motiv nu se amestecう intre
ele ,i culorile se disting per¨
n spa¨
fect punand O lunη inう ↑
te. De exemplu, rnierea este
dedesubt, deoarece este mai
densさ decat sbp∪ nul, uleiu1 5i
alcoolul
TARAM「 楊
Topirea permafrostului din cauza
schimbdrilor climatice si a cresterii
temperaturii globale a planetei noastre
poate avea conseclnle grave, Oamenii de
stiintd cred cd oamenii, plantele si animalele ar
putea fi expuse Ia numeroase bacterii si virusuri
din alte ere geologice care au fost inghelate gi
inactive de-a lungul a mii (sau milioane) de ani, De
exemplu,↑ n august 2016 a fost descoperit un rnic focar de antrax↑ n Peninsula
Yamal(Rusia)5i au eXiStat 20 de infectati, .

C議 静籟o闇 冬
『 ac◎ 醗ge‡ a驚 轟
Descoperirea de resturi de rnamut
congelate in permafrost le-a permis
oamenilor de stiin!5 sd studieze conser-
varea cdrnii la temperaturi extrem de
scdzute de-a lungul a mii de ani, Acest
lucru ii face pe mul!i sd se intrebe dacd
ar putea fi comestibilS. Exploratorii din
secolul al XIX-lea au scris cd triburile
siberiene isi hrdneau cainii cu carne de
mamut. Dar oamenii nu au gustat-o,
deoarece, dupi atat de mult timp
,,ultracongelatS", avea un gust si un
miros destul de nepldcute.
ノ

Υ恣颯眩驚膠柩ξtte c悠 :量 ζ
Econornia a schirYabat Complet rnodul↑ n care oamen‖ se rapor―
teazd la naturd gi la lumea animald. De exemplu, Iocuitorii
preistorici ai Siberiei (in Rusia actuald) v6nau mamuti
Pentru a le Obtine Carnea 5i,astfel,sう se poatう hrう ni,
ln schirnb,actualillocuitori al acestei regiuni cautё
rう m5,itele mamuti10r care au rう mas expuOi din cauza

topiril perrnafrostului,cu scopul de a le recupera coト

tii Va10r05i 5i de a― i Vinde foarte scump colectiOnarilor
de fildes.

MTNERALELE pAvArurulur
 ´
亀  ヽ

一
● 

キ・

ヽ
∼
，

一一
ヽ

・
‐

 
轟 ‐
・

．
こ
■ ■1_

．
峰

．沐
・｀
ミ
ミ i:ヽ :￨:￨

一．．
 
・
．
．
賦
ミ tttS・

intoarcerea mamutilor?
Topirea permafrostului a scos la ivealS 9i ramagi!e de ani-
male preistorice care s-au pdstrat foarte bine de-a lungul a
．■憑
．

mii de ani datoritd inghetului. Acest fenomen a deschis noi

posibilitali in gtiinla pentru a cunoagte mai bine trecutul
絲 :‐

planetei noastre. De exemplu, la inceputul anului 2019, o

echipa de oameni de stiinta japonezi a reugit sd salveze o
parte din ADN-ul celulelor unui mamut care fusese inghe-
!at timp de 28 OOO de ani pe coasta Oceanului Arctic.

TARAMIT
 9

lr-- iberia este o regiune geogra-

\ ficd imensd din nordul Asiei,
\/ care face parte din Rusia din a
doua jumdtate a secolului al XVI-lea.
Teritoriul sdu se intinde de Ia Mun!ii
Ural pand la Oceanul Pacific si de
la Oceanul Arctic pand la mun!ii din
nordul Kazahstanului si la granitele
Mongoliei si Chinei. Cu o suprafa!5
de 13,1 milioane km2, reprezintd 77%
din teritoriul Rusiei, dar, avand doar
23% din populatia tdrii, densitatea
populaliei sale este de 3 locuitori
pe km2, ceea ce o transformd in-
tr-una dintre cele mai pulin popu-
late regiuni de pe planetS.

Formaliunile de bazaltsiberiene
sunt rezultatul unei erup!ii vulcani-
ce masive care a avut loc acum 251
de milioane de ani. Aceastd regiune
are o mare valoare paleontologicS,
deoarece permaf rostul a pdstrat
rdmdsite foarte bine conservate
de animale preistorice, precum
mamuti, rinoceri, bizoni si cai.
Timp de mai multe secole, singurii
locuitori din Siberia au fost triburi
nomade. in prezent, are o popu-
lalie stabilS de 30 de milioane de
persoane, care sunt concentrate in
sud. Acolo au acces la calea feratd
transsiberianS, care f unctioneazS
din 1904.

ヽ
、、
ぜ :

MINERALELE PAMANTULUI
 LOCURIIMPRESiONANTE

参〓
レ
´●

:イプ

・
一一
一一
．〓
´一
ト ート建ＦＩ
一一
   ・
■■    ●一ヽ

頁予

Siberia are cele mai rnari z5cう rninte din lume

de nichel,au鴫 plumb,cbrbune,diamante,ar‐
gint ,i Zinc. De asemenea, are zう c5minte
mari de petrol,1 9aZe naturale neexploatate.
Aceast5 regiune a devenit celebrう pentru ier‐
nile sale lungi si eXtrern de reci,care pot atin‥
ge… 25° C in ianuarie.Armata sovieticう a pro‐

「
fitat de acest frig ingrozitor pentru a↑ nvinge
Vedeli、
trupele germane in AI Doilea Rう zbol Mondial
,i pentru a¨ ,i ex‖ a prizonierii acolo. ::]lif::i:月 :lξ ::ifetr。
liere
 O Care este culoarea taramitului?

a. Galben-inchis
b. Rosu
c. G ri-verzui
d. Portocaliu

f} Ce mineralogist a descoperit taramitul in 1925?

:麒
Nico as Steno )ozef Morozewrcz Georg us Agrico a R:ne ust la,r
-.1

O Rela[ioneazd conceptele:
1. Permafrost a. Cregterea temperaturii globale
2. Curcu beu b. Au rdmas congelati in permafrost
3. Schimbdri climatice c. Fenomen optic gi meteorologic
4. Mamuti d. Strat de pamant inghelat permanent

14 MTNERALELEpAvANTuT-ur
 Ce tipuri de gaze se pot degaja in atmosfer5 ca urmare a
topiri i permafrostu lui?

e curnsenume,te cei mai adanc strat de perrnafrost?

(} in ce lar5 se aflS Siberia?

rARAMrr 15
D‐ ES

■ :l二 y.■
■ ￨￨￨

務
■寮 〓

．●
ドヽ
︲︱●﹂
︱

29,99 1ei

J皿 」