一Ｓ ″

﹀
Ｒ・
Ａ■
Ｅ
DESCOP ECTIONEAZA

CUART FUMURIU ′
 難[薄 ‐
‐
爾窯
糠 L種 凛
‐
導
￨■￨=響I軍ず
Mineralele Pim6ntu ui
O al ideil origrnale, EMSE EDAPP Sl.2A2A
Produc!ie edrtorlalS: EMSE EDAPP S L
Realrzare editorialSr: CB PRODUCER
Traducere: EIena-Anca Coman I Graal Soft
Tehnoredactare. Cristian L;ceanu I Graal Soft
Coordonare productre: Maitane Reguero
Desrgn grafic: Pablo Moreno
Redactare texte: Davld Moreu
Editare: Silvia Valleio
Documentare: H6ctor Rodriguez
Fotog raft : Shutterstock.com
I

G)2A2A, editat in Spanra de PRODUCCIONES JRB sub

'cenra I IVSL EDAPP. S
Tiparire 5i legare: lndice Arts Grafiques S L
Tipdrit in SPania
ISBN al 'intregri opere: 978-84-1354-168-6

Toate drepturlle rezervate Sunt strlct interzise repro-

ducerea total6 sau partlalS a acestei lucrdri prin orice
mijloace sau proceduri g distribuirea acesteia prin
'inchiriere sau 'imprumut public
contract de

CUPRINS

Fisう 3
CUart fUmuriu
Minera:ul,i Caracteristicile sale 4
Mi∩ eral di∩ Clasa silicatilor

Planeta noastrこ stancoasう 6

Rocile rnagmatice

Experiment 8
Oul care plute5te

Cbitul↑ ntrebう rilor 10

Vrei sδ afli mai rYnUlte?
Producdtor: Emse EdaPP S L
Licentiator: Emse EdaPP S.L
LOcuriimpresionante 12
Drstribuitor: Ringier Rom6nia S.R.L
Adresa: Bucuregti, sector 2, R6ul TintO
Blvd. Dimitrie PomPeiu, nr.9-9A,
sediul zlarului Libertatea
DOVede,te ce‐ ai↑ nvう lat 14
G ATENTIE! \u este Jn ProoJS
Q9 pentru copiii sub 3 anil 巨xercit面
Acest produs 'u este o -uc5rie.
colectii@ringier.ro
Cuartul fumuriu este o varietate de
cuart care se forrneazう de obicei↑ n
cavitう tile pe9matitelor 5i se distinge
u50r prin culoarea sa rnaro cu nuante
diferite.Este folosit pe scarう lar95 1a
bijuteril,pentru a realiza decoratiuni
si inele.Ex9mplarele opace sunt
cunoscute sub denurYnirea de,,cuart
morion``.

κ
CLASA:
Silicati

SiMBOL CHIMiC:
Si02
COMPOZITIE:
S icl∪ 51o× lgen

GREUTATE SPECIF!CA:
2179/cm3
DU RITATE: I Sus, exemPlar de mineral de cuar!
フ pe scara Mohs fumuriu; jos, piatr5 de cuarf fumuriu
slefuit.
CULOARE:
Maro,i gri
STRALUCIRE:
Sticloasb
FASiE:
Albう

TRANSPARENTA:
一一一
・■一一一・

Transparent,translucid sau
一一

opac
SiSTEM CRISTALiN:
Hexagonal
se aflS in Brazilia,
^a, Cele mai mari zicdminte
Statele Unite, Canada, Mexic, Chile, Paraguay,
Bolivia, Peru, Spania, Portugalia, Maroc,
lrlanda, Marea Britanie, Madagascar, Namibia
giAustralia.
ノ

CUART FUMURIU
 uartul fumuriu este o varietate
de cuar! care se formeazd de
obicei in cavitS!ile pegmatite-

Aceastう caracteristicδ cromaticさ se

datoreazδ prezentei centrelor de cu―
loare: defecte ale retelei sale crlsta¨
line care apar atunci cand ionil de
alurniniu↑ n10cuiesc ion‖ de siliciu↑ ∩
structura sa chirnicう . Este irnportant
sδ sublinien∩ cδ ↑ n10cuirea acestor
elemente nu produce in mOd direct Cuarlul fumuriu este o piatr5
prelioasi important5 si este
culoarea cuartulUifumuriu,ci este ne¨ utilizat pe scard la196 la bijuterii,
cesar,i ca criStalele sale sう
fie supuse pentru a realiza decoraliuni gi
radiatillor gama naturale provenite de inele. Exemplarele de calitate
inferioarE (in culori prea
la alte rYni∩ erale radioacti∨ e din apro― deschise)sunt tさ iate de obicei↑ n
piere.De,i este de obiceitransparent CabO,On sau sunt folosite pentru
sau translucid,∨ arietδ tile Opace sunt a realiza obiecte decorative

cunoscute sub denurYnirea de ,,cuart

morion``.

＼
‐ ‐
ダ
Pufine pietre pretioase pot
fi confundate cu cuartul
fumuriu. Topazul maro are
aceeasi culoare, dar este mai
dur. Diamantele maro au mai
mult ,,foc" (o varietate de
culori interioare) si sunt mult
mai dure.

MTNERALELE pAvANruuur
 in pegmatitele din mina Pedra
Alta (Brazilia) au fost g5site
cristale de cuar[ fumuriu de
aproape 2 metri lungime.
Unele exemplare sunt p5strate
in Muzeul de lstorie NaturalS
din Paris.

ゝ
Culorile cuarlului fumuriu
variaz5 de la un maro-
g5lbui la un maro at6t de
￨ :==■ ■■
:

inchis, incit pare aproape

negru.

」 Este foarte ugor de transformat

cuarful incolor (cunoscut gi sub
Crrcta/ denumirea de ,,cristal de roc5")
de in cuar! fumuriu prin iradiere
artificia16 intr-un laborator. Culoarea
definitivd a piesei este intotdeauna
proporlionalS cu doza de radialii
・・
〓・一
一
一
鷲
一

primitS. Acest proces oferi valoare

一
一
一一一一一
一一一
一
一一
一≒
一
・

cuarfului foarte comun.

一
一
一一

CUART FUMURIU 鰈
 、“ ´
Ｄ ▲
鑢
陽
ocile magmatice se forrneazう
atunci cand abundentul rnaterial
topit care se gさ se,te↑ n straturile
Acest proces geologic incepe la mare
adSncime, in apropierea limitelor plSci-
lor tectonice gi a zonelor de mare ac-
tivitate vulcanicd, unde temperaturile
sunt extrem de ridicate. Materialul topit
curge apoi spre suprafafa terestrS da-
toritd temperaturii sale mai ridicate 9i a
densitSlii mai mici si se rdcegte treptat,
panS c6nd rdm6ne expus intemperiilor
sau ascuns sub straturi de sedimente.
in funclie de locul in care se solidificS,
noua rocd va fi numitd ,,intruziv5" sau
,,efuziv5".
♂ゼゴ
‐ :釉
Obsidianul este o roci
magmaticd ce se formeaz5
atunci c6nd materialul de rocS
topit se r5cegte foarte repede.
M TNERALELE pAr'4ANruLut
ln functie de 10Cul lor de forrnare, se
disting dOuう tipuri de roci magmatiニ
ce.Dacう rnagma se rう ce,te↑ nCet in in…
teriorul scoartei terestre, apar roci cu
granule grosiere cu cristale mari, care
sunt nurnite ,,intruziveF`(cunOSCute 5i
ca ,,plutonice“ ).De exemplu, granitul
5i pOrfirul,Dirnpotrivら ,dacう rnagma se
rう Ce,te rapid pe suprafata terestrう ,a5a
cun∩ se↑ ntamplう dupう eruptiile vulcani―
ce,atunci se formeazう roci cu granule
fine,cu cristale imperceptibile cu ochiul
‖bet care sunt nurYlite,Jefuzive“ (CunOs―
Cute,i Ca,,vulcanice“ ).De exen∩ plu,ba…
zaltul si obsidianul.
Granitul este o rocS magmatici de
culoare deschis6. Este rezultatul
ノ
cristaliz5rii lente a magmei sub
suprafata PEm5ntului.
プ言
一  ご
i
建ご  〓
ヽ   
ヽ Gre々
々
、
●琴 一
:11J
=「
量
 PLANETA NoAsrRA srANcolsA

・菫   
警 ζ ，
Pe langさ fapt∪ l cさ au un proces de forrYnare
foarte deosebit, rocile magmatlce reprezintう
95%din partea superioarさ a scoartei terestre.
Cu toate acestea,ele tlnd sb rう manう ascunse
ご
=f sub un strat extins de roci sedirnentare si rne―
ヽ
tamorfice Compozitia lOr chin∩ 。i preZenta
icう
,
diferitelor rYlinerale oferう ∨alOroase
informatil
despre mantaua pさ mantului. De asemenea,
perrrnit crearea de secvente temporale prin
COmlararea∨ arstei lOr absolute(obtinutδ prin
datare radiometricさ )cU Cele mal apropiate
straturl geolo9ice. ln plus, rocile ma9matice
au o∨ aloare rnineralo9icb ridicatう deoarece,↑ n
circumstante speCiale,pot cOntine depozite de
tungsten,staniu 5i uraniU

習 潔
鼻
f:よ ￨:t:F旱 IT:]」 :sぅ
:iン

Zgura este o roci

magmaticE de culoare
'' inchisS, cu abundente
cavitS!i rotuniite. Poate fi
neagr5 sau gri-inchis sau sE
capete o culoare
maro-roFcat intens.

Maioritatea celor 7OO de tipuri de roci

magmatice cunoscute sunt intruzive, de-
oarece s-au format sub suprafala scoar-
lei terestre, chiar dacd sunt observate
doar atunci cind eroziunea indepirtea-
zd rocile care le protejeaz5. in multe roci
efuzive se pot observa golurile lSsate de
bulele de gaz care au fost eliberate in
timpul solidificErii magmei.
ll a9ine detal atδ a suprafetel Obsidianulul

C∪ ART FUMUR!U
 oul care plute,te

u si9urantう ,te¨ aiintrebat vreodatう de ce plutim mai multin rnare decatin…

tr― o piscin6.Rう spunsul se gう Se,te↑
n celebrul prinCipiu allui Arhirnede,care
afirm5 C5 0rice corp scufundat↑ ntr― un fluid(fie lichid,fie gazoS)are O fOrtう
verticalう Oi ascendentё (↑ rnpingere)egalう Cu greutatea fluiduluitn mi,Care.Pentru
a intele9g mai bine la ce Se referea acest matematician celebru,tti propunern un
experiment cu obieCte obilnuite,pe care le ai acasb.Pentru a face acest lucru,vei
nefierte,l sti―
avea nevoie doar de 3 pahare din stiCIう transparentう ,1 1ingurう ,3 ouう
clう cu apう Oi un pachet de sare.E,ti pre9う
tlt?

￨‐ 1■ ■■■￨■ ‐
■■

i襲 尭:二:肇 ,

pahare din sticlS LingurS

transparentS

3 oui SticlS cu ap5 Pachet de sare

は MlNERALELEほ MANTULUl
 {PAS CU PAS
∪n∩ plern cele trei pahare cu ace― Punem un ou in fiecare Pahar gi
ea,i Cantitate de apう Oile punem urmS'rim ce se intamplS in con-
unullangう altul. tinuare.

n primul paharlう sbrn doar apa.

↑ in primul pahar se va scufunda,
ln al doilea pahar adう u95m pa… in al doilea va tinde sd se scufun-
tru linguri de sare. de si in al treilea va pluti. De ce?

adう ugう m opt

■￨￨↑ n al treilea pahar
●￨￨￨ linguri de sare.
■
■ ■ ￨￨￨‐

￨ ￨:■ 1 111● :■ ■ lillll

Acest experiment se bazeazう pe concept∪ l de densltatei raportul dlntre masう 01∨ 〇lumul unui l
corp Oul se scufundё ↑ n prlmul pahar deoarece densltatea apel este mai micさ 5i nU exercitう su― ￨
flcientδ fortう de↑ mpingere in al do‖ ea pahar tinde sb se scufunde deoarece densitatea apei cu
putin5 Sare este mai mare,i exercitё o fortう de↑ mpingere moderatё .ln cele din urmさ ,in altreilea l
l pahar pluteste deoarece densitatea apei cu multさ sare este rnal rrlare decat densitatea oului 51 1
1 eXerCitう O rnare fortさ de↑ mpingere prin urmare,cu Cat densitatea lichidului este rnai mare,cu atat l
l corpul va pluti mairnult↑ n interiorul acestula

Pahar fう rう sare 4 1inguri de sare 8 1inguri de sare l

CUART FUMURIU 巾
 『 験l⑬ 薩 緻:駒 膀 辱跛楼:◎
T會 渉

S/m〃 οσορc//este o specie dispう rutδ de felinδ cu―

noscutう pentru coltii sう i↑ n forrnう de sabie.A
apdrut in America de Nord la sf6rsitul pliocenului
(acum 2,59 milioane de ani) si s-a extins in Ameri-
ca de Sud in timpul Marelui Schimb american, c6nd

ヽ議
壇．
cele doud pdrti ale acelui continent au fost unite
prin lstmul Panama (in urmd cu 3 milioane de ani).

一
轟
Masculii puteau c6ntdri 3OO kg. paleontologii cred cd
s-ar putea sd fi fost cele mai mari feline din toate tim-
purile.

■￨■ 二 ,■ ￨￨=■ ￨￨￨■ ■ilII:,・ 11:二 ￨.

=￨11■
Navele antice erau fう cute din lemn,iar
cele actuale sunt din otel,dOuδ rYnateri…
ale rrnult rYnai dense decat apa.cu toate
acestea,inginerii care le construiesc
5tiu Cδ este necesar sう lase camere de
aer↑ n interiot astfel↑ ncat sδ pluteascさ ,

deoarece aerul este rYlai putin denS de¨

cat apa.E× plicatia,tiintifiCδ a rnodului
↑n care functioneaZう navele este foarte
sirnplう :un obiect 9ol(Chiar dacδ este
fabricat din otel)are O densitate redu¨
sunt un ooleur vv'
t,f uu"t" plutesc deoarece *e6'{;d
sう ,deoarece in interiorul sδ u se gう se,¨

te o cantitate mare de aer.

:■ ■ ■ ￨:￨￨￨￨::￨‐ ■ ￨● :￨■ ￨￨￨￨・ ■ ￨￨￨'￨￨￨■ ■

ln secolul al XIX― lea a existat o controversう cu privire

la origlnea bazaltului.Tabう ra,,neptuni5ti10r“ afirma
cう era vorba despre o rocう sedirnentar5,deoarece J
gう siserう dovezi↑ n locuri unde nu existau vulcani.
DirnpOtrivう ,tabう ra,,plutoni5ti10r“ sustinea Cう
era o rocう intruziv5,iar tabう ra,,vulcani5ti10r“
considera cう era o rocう efuzivう .Pe la 1830,
,,neptuni5tii`F5i… au pierdut maiOritatea adep―
ti10r 5i S¨ a recunoscut cう era o rocδ vulcanicう
magmaticb efuzivう .

1手 MTNERALELE pAr{ANruLur
 一メ

く
凝 _、 __

:ヽ ■ ｀ .1. .■
:￨ 、
■・「

∨ulcan‖ Popocatpt1 01 1Ztaccihuatl sunt,respectiⅥ al

nalt munte din Mexlc O
doilea si al treilea cel rnai ↑
legend5 din丁 laxcala spune cう ace5ti rYnunti reprezintさ
o domnitう 01 un rδ zbolnic care au prorYnis c5 se casё ―
toreascё dupさ rう zboiul↑ n care s― au confruntat cu po―
porul aztec ∪n ri∨ a19elos i― a spus printeSei cう iubitul

el a plerit pe campul de luptさ 。i atunci ea a murit de

tristete La↑ ntoarcere, razbOinicul a ridicat un mun―
te↑ n cinstea logodnicei sale,￨,cu trecerea tirYnpului,
acesta s― a↑ mpう rtit↑ n doi vulcani.

CUART FUMURIU
 會
￨

aul Tinto este situat in Huelva,

Spania, 9i este cunoscut pen-
tru culoarea rosiaticd a apelor
sale. Acest fenomen uimitor se dato-
reazd faptului c5 sulfurile metalelor
grele (in special fier gi piritd) care
se gdsesc in diferite depozite hidro-
termale sunt transportate de curent

一一
de-a lungul celor lOO de kilometri ai

・
■ 一
・
cursului raului 9i atunci are loc pro-

〓
cesul de meteorizare. Acest lucru
inseamnS cd bacteriile si microorga- 妻 ■ ■

nismele care trSiesc in r6u oxideazd

mineralele tarate 9i le transformd in ■■,
I‐ ■
￨￨￨:

ioni de sulfat, cresc6nd imediat aci-

ditatea apei.

Regiunile cele mai apropiate de

acest 16u au avut secole de-a ran-
dul o importanta tradilie minierd
datoritd abundentei de cupru, fier,
aur, argint gi mangan. Peisajul a in-
ceput s5 se schimbe in secolul al
XIX-lea, cSnd britanicii au inceput 朕
exploatarea minierd la scard larga.
in 193O productia a atins apogeul,
iar ?n 1996 minele au fost inchise
din motive de mediu. in prezent,
r6ul face parte din Parcul Minier
Rio Tinto, care le permite vizitato-
rilor sd vadd cum era o mind veche
in aer liber.

讐
融
MiNERALELE PAMANTULUI
 LOCUR:IMPRESiONANTE
ｔ桑
一一 
一
一一
．
ヽ，
一
卜Ｆ卜ｂ卜Ｌ

f∬
為:W「 T腫梶
よЪ淋鷺
乳[7譜 F」 :
,i de OXigen, Maioritatea organisme10r care

轟ぎh:[i露!∬∬蹴:llぼ aⅧ 訛は
lξ rξ

熙響糎 宮:l開 譜臨 r窯 訛rg

iξ

asemう nare cu rnediul de pe Marte.

‐ ' ￨￨11・
1織 .=
'=華

CUART FUMUR!U
 ● Care sunt culori:e obi,ntlite ale cuartului fLImuriu?

a口 Albastru sl∨ erde

bE Mar0 51 gri
c.Portocaliu 5i galbe∩
d.￨∩ color

● Curn se nume,te cuartul fumuriu↑ n Scotia?

a. FumarolS
b. Stone
c. Smoking
d. Cairngorm

(} Relationeaz5 conceptele:
I. Magma
2. Roci intruzive
3. Roci efuzive
4. Densitate

a. Plutonice
b. Raportul dintre masa si volumul unut ccrp
c. Vulcanice
d. Material topit care se af 15 in interiorul P5nnantu ui

14 MrNERALELEpAvArurulur
(} Ce fel de roc5 este bazaltul?

Pe Ce COnunent a trう 比ugrul cu dinプ sabi♂

●

O in ce lar6 se aflS r6ul Tinto?

餃1で ＼
働 タ

'etueds ul (9 ef,lrau.rv uJ (9 'P^lznJa gc1leru61ul

g3ruef,ln^ Pf,ol O (t dlol lnun Inunlol ti eseu ailulp lnloded -
olellsuac
:af,luef,lnA - anlznla lsou :osluolnld - anlznllul l3ou :lnlnlugtuPd InJollalul
,1 ql;" erel lrdol 1",r"1"6 - eru6e6 (t turoourteS p (Z tr6 lS o;:.I^1lt
", :lllnlos

cuART FUMURtu 15

‐
― ―
― ― 一 ― ―
DE5991=R二 ::,: GTI.O NEA=Å
G‐
191F‐

￨■111::￨

29,99 1ei

J‖ ‖
酬 ￨