E.

C T I

P
'..fr,,,.:r
f .
:..,1.,..
'=.r,5.L';-....=10..,1 ,:,.,-
ti.
e$I
, -. .,'..,,..,-1,..:.i,-- :. -.
' ,... ,,-,,....,.,i::;.url',,..'j:-, I fr' ':::. .'51
,
B

AERINI TA
 Mineraieie Pdmantulur
O al ideii origrnale, EMSE EDApp S.L. 202O
Produc[ie editorialii: EN4SE EDApp S.L.
Realizare editoriala: CB pRODUCER
Traducere: Elena-Anca Coman I Graal Soft
Tehnoredactare. Cristian Ldceanu I Graal Soft
Coordonare pr-oduc[ie: Maitane Reguero
Design grafic: Pablo Moreno
Redactare texte: David Moreu
Editare: Silvia Valleio
Documentare: Hector Rodriguez
Fotografi i: Shutterstock.com

@ 2O2O, editat in Spania de pRODUCCIONES JRB sub

Iicenta EMSE f DApp, S,
Tiparire si legare: lndice Arts Grafiques S.L.
Tiparit in Spania
ISBN al intregii opere: 978-84-1354-l6B_6

Toate drepturile rezervate. Sunt strict interzise repro_

ducerea totalS sau partiala a acestei lucrdri prin orice
mijloace sau proceduri 9i distribuirea acesteia prin
contract de inchiriere sau imprumut public.

CUPRINS
FigE 3
Aerinitd
Mineralul gi caracteristicite sale 4
Mineral din clasa silicalilor
Planeta noastr5 st6ncoas5 6
Savana
Manualul micutui geolog I
Perlele

Collul Tntreb5rilor 10
Producitor: Emse Edapp S.L Vrei sd afli mai multe?
Licenllator: Emse Edapp S.L
Distribuitor: Ringier RomSnia S.R.L Locuri impresionante 12
Adresa: Bucuresti, sector 2,
BIvd. Dimitrie Pompeiu, nr.9-9A, Wadi Rum
sediul ziarului Libertatea

ATENTIE! Nu este un produs

pentru copiii sub 3 ani!
Dovedeste ce-ai TnvEtat 14
Acest produs nu este o juc;riel
Exercitii
colectii@ringier.ro
 Aerinita este un mineral din clasa
silicalilor care aparline grupului
piroxenilor, deoarece se gEsegte
in roci magmatice si metamorfice.
Se formeazd la temperaturi relativ
sc5zute, intre llO qC si 25O aC. in
secolele al Xl-lea, al Xll-lea si al Xlll_lea
a fost folosit6 ca pigment albastru jn
picturile romanice.

Silica!i
FORMULA CHIIVlICA:
!9?: LN?"_r)( Fe;,at. Fe,+, Me)1
(Al, M9)u;HSi,2036(O H),1
[(co3),
'(HrO;,r1
coMPOZtJtE:
Calciu, sodiu, fier, aluminiu, *^ Sus, aerinit5 din Lleida, Spania; jos,
magneziu, hidrogen, siliciu. aerinitS glefuitE.
i oxigen 9i carbon
GREUTATE SPECIFICA:
2,48 g/cm3
DURITATE:
3 pe scara Mohs
CULOARE:
Albastru gi verde albdstrui
STRALUCIRE:
SticloasS
rAsre:
,
AlbS albdstruie ,. Cele mai mari zEcEminte se g5sesc in
:

Antarctica, China, Franta, Malaysia, Mexic,

TRANSPARENTA:
t
Maroc, Nicaragua, Spania si Statele Unite.
Transparent
SISTEM CRISTALIN:
Monoclinic

eeRrxrrA &
 erinita este un mineral foarte
rar din clasa silicalilor care
apartine, de asemenea, grupu-
lui piroxenilor, deoarece se gdseste ?n
roci magmatice si metamorfice.

Apare, de obicei, in vene de diabaze

toleitice (un tip de rocd magmaticd)
care au suferit un proces de diapirism.
Aceasta inseamnd cd o roc5 plasticd si
cu o densitate sc5zutd ca diabazul s-a
ridicat la suprafald prin roci de deasu-
pra mai dense gi mai recente. in plus,
aerinita se formeazS. la temperaturi
relativ scdzute, intre lloec 9i 25OeC, iar
exemplarele sale pot avea doud forme
diferite: mase compacte de culoare
albastrS, uneori cu structurS frunzoa-
s5, gi agregate fibroase. Este de obi-
Aerinita a fost folosit5 ca
cei asociatd cu scolecitul, prehnitul si pigment albastru in majoritatea
calcitul. picturilor romanice realizate
in Spania in secolele al Xl-lea,
al XII-lea si al Xlll-lea. Cea mai
faimoasS gi mai spectaculoasi
oper5 este pantocratorul bisericii
San Clemente din Tahull. A fost
folosit5 giin picturi realizate

San C\emente
Absida din

MTNERALELE pAwANrulur
 Aerinita este un mineral tipic aflorimen-
telor ofitice, roci subvulcanice care cris-
talizeazd aproape de suprafa!5 la presiu-
ne sc5zut5. Abundd in Pirineii din Huesca
si Lleida (Spania),

Degi pigmentul
albastru al aerinitei
rezist5 bine in timp
dacd este expus ta o
c5lduri intens5, poate
deveni maro-inchi s.
\_/ ^

Aerinita a fost descris5 pentru

prima dati de geologul german
Arnold von Lasaulx in 1876,
pornind de la un exemplar din
muzeul din Wroclaw (Polonia)
care se presupune cE era un
mineral de cobalt provenit din
Aragon (SPania).

r)
eERrNrrA 5
 h_FGel€T€sffii

Savanele din zona intertropicald au o

Cei putini care cresc au rdddcini foarte
adanci 9i o scoarld protectoare. Savana
se gdsegte in regiuni tropicale gi subtro_
picale (in special cu climat tropical us_
cat). Din acest motiv, sunt considerate
zone de tranzitie intre jungle gi deserturi.
Cea mai cunoscutd este savana africand.
climS cu doud anotimpuri foarte diferite
din punct de vedere al precipitaliilor:
unul cu precipitatii gi celdlalt uscat.
Savana Serengeti (Tanzania) gi savana
Llanos (Colombia si Venezuela) sunt
exemple ale acestuitip de savand. Sava_
nele de munte se gdsesc in regiuni inal_
te giau evoluat izolat datoriti conditiilor
Ior climatice speciale.

Savana in Iume

lncendiile sunt foarte importante in

savane, deoarece curE[E iarba moart5 in
anotimpul uscat si fac loc noilor lista_
ri. Majoritatea plantelor supravieluiesc
datorit5 rSd5cinilor foarte extinse care
le permit s5 creasci din nou rapid. Co-
pacii au scoarl5 groas5 care ii ajut5 sE
supravietuiascd focului. in plus, anima-
Iele sunt bine preg5tite pentru a alerga
9i pot sc5pa cu ugurinl5 din flEc5ri.

MTNERALELE pAvAurulur
 PLANETA NoAsrRA srAN

Cea mai abundentd fauni din savane sunt erbivorele, intrucat au la dispozilie un numdr mare
de plante, ierbur si arbusti cu care sd se hrdneasc5. Cel mai curios este cd nu existd rivalitate
intre ele, deoarece unele sunt adaptate sd mdnance iarbd scund6, iar altele au capacitatea
de a manca frunze in varful copacilor. Cele mai remarcabile erbivore sunt zebrele, antllopele
gnu, elefan!ii, girafele, stru!ii, gazelele gi bivolii. Desigur, acolo unde existd erbivore, abundd
;i prdd5torii. Printre cei mai impresionanIi se numdrd leii, hienele, gheparzii, leoparzii, mam-
ba neagrd (o specie de garpe) gi c6inii salbatici.

neRrurrA =
E
 egi majoritatea pietrelor prefioa-
se folosite la bijuterii sunt ma-
teriale minerale, existd gi unele
foarte valoroase formate din materiale
organice.
Cele mai cunoscute sunt perla, osul,
chihlimbarul, coralul, jetul gi fildegul.
De mii de ani sunt tdiate ca pietre pre-
lioase si sunt, de asemenea, folosite
pentru a produce tot felul de obiecte
ornamentale datoritd duritafii 9i tex-
turii lor. Gemologii considerE cd perla
perfectd este perfect rotundd gi ne-
tedd, degi poate avea alte forme mai
ciudate (cum ar fi perla barocd). De-a
lungul secolelor, perlele au devenit
obiecte rare,, elegante, admirate si de
mare valoare.
CUTI SE FORI{EAZA?
Perlele naturale se formeazE atuncic6nd
un corp str6in (cum ar fi un grdunte de
nisip) este introdus in interiorul cochill-
ei unei molugte, care reaclioneazd aco-
perindu-l incet cu straturi concentrice
dintr-un amestec de cristale de carbo-
nat de calciu (in principal aragonit) gi
o proteind numitd ,,conchiolind... Atunci
se genereaz5 9i o substanld cunoscutd
ca sidel care acoperd perelii interiori ai
cochiliei gi ai micii particule, rezult6nd
o perl5. Acest proces fascinant dureaz5
aproximativ zece ani.
S MtNERALELEpArqANrulur
Sideful (denumit 9i nacru) este o sub-
stantd organic-anorganicd tare, albd,
strdlucitoare si cu reflexe irizate (nuan-
!a luminii variazd in functie de unghiul
din care este privitd suprafata sa). Se
gdsegte in stratul interior al cochiliei
multor moluste, care il secretd pentru
a-gi repara cochiliile deteriorate sau
pentru a incapsula obiecte strdine care
au reugit s5 intre in organismul lor. Toc-
mai asta dd nastere perlelor gi, din acest
motiv, sunt considerate un mic miracol
al naturii.
.
Perlele naturale sunt rare si valoarea lor
este determinatd in funclie de mbrime,
form5, culoare, calitatea suprafefei gi
strdlucire. Sunt de obicei v6ndute ca
obiecte de colec!ie sau sunt incluse in
piese de bijuterii. perlele de culturd se
formeazS prin acelasi proces ca si cele
naturale, degi o persoand este cea care
introduce corpul str5in in interiorul mo-
lugtei (in principal stridii). in prezent,
majoritatea perlelor sunt cultivate in
mare datoritd cererir enorme, ceea ce a
fdcut ca prelul lor sd scad5. De aseme-
nea, existS perle cultivate in apd dulce
in lacurile din China, _laponia gi State-
le Unite. Timpul lor de crestere poate
ajunge la patru ani si se realizeazd in
interiorul midiilor,
 I
I
\
REA UNEI PERLE
Corp Epiteliul
MantE strE i n mantalei Perla

(nacru) Cochitie Straturi de sidef

Jsidef

Perle naturale
intr-o stridie

neRrrultA
 perla
Perlele de culturd perlele naturale (care naturala sau
9i sunt cele
mai valoroase) pot fi distinse de perlele de cultura
de imitatie fo_
Iosind un microscop puternic sau .hi;;r;;.i'ipur"nt
cu raze X gemorogice care permite s5
se vadS irrerere
de cregtere are perreror. o aiu metodd
de identificare
a imitatiiror este s5 freci douS perre intre
ete. tmitaliite
de perle sunt complet netede, dar perlele
naturale
si de culturd sunt formate din pldci
de sidef, ._r" i"
conferd o texturd usor granuloasd.
de

3
1
,

. j".
1

, ,:. ..
tc\
+$l -€ 'll:'';t I i'",.;'1'rt: :'l +:: -'., ,
=E ,.,, B,
t "+ ',;,:
.
F
Perlele keshi sunt un tip de perle mici
t
:
:+=. .& care nu se formeazdinjurul unui nucleu.
1
#
'.2*; *4. * Ele pot fi naturale sau cultivate. procesul
fiF
": natural de formare are loc intampldtor,
: r*
::
deoarece o perld keshi este rodul unei
stridii care a respins nucleul (de exem_
plu, un grdunte de nisip) ce a intrat
':'€"i::, in
%,. iS,'
:: '=l
cochilie. Din acest motiv au de obicei o
I
formd neregulatd 9i sunt clasificate ca
perle baroce.

i;f '; T;fff t[: :t ::?,l""ffi iil:$,:1"#::xi,:f:" &

cregte mai degrabd agdtat de interiorur
cochiriei un"Ji
stridii decat in interiorur corpurui sdu. Din H
jum5tate rotundd gi cearartd jumdtate acest motiv au o
pruti. ii-pur de curtivare
poate varia de ra o jumdtate de
an ra doi ani si iunt oestur de
uso.r de obfinut, prin urmare, sunt
."i prtin
perlele rotunde. Sunt curtivate in principar ,"L]oure dec6t
in !5ri precum Japo_
nia, Indonezia gi Australia.

MTNERALELE pAvAurulur
 *=w

G*

E
w

Perla din Tahiti

Perla din Tahiti (sau ,,perla neagrd,.) este o
piatrd prelioas5 organicd formatd din stridia
cu buze negre. Este denumitd astfel deoare_
ce se cultivi in jurul insulei Tahiti, cea mai
. mare insula din polinezia Francezd, in sudul

lI Oceanului pacific. Degi pot avea diverse cu_

lori, exemplarele negre sunt extrem de rare.
De fapt, perla neagrd este consideratd una
dintre cele mai frumoase perle din lume si se
caracterizeazd prin faptul cd este mai mare
dec6t celelalte perle.

eeRtrurrA
 $

nele dintre cele mai curioa-

se forme de relief pe care
le putem intalni in deserturi
sunt uedurile, adicd albii uscate sau
sezoniere ale r6urilor: paraielor gi to-
renlilor care strdbat regiunile calde
si aride ale planetei noastre. Unul
dintre cele mai mari care existd este
Wadi Rum, situat la o altitudine de
1600 de metri intr-o regiune mun*
toasd formatd din granit 9i gresie in
sudul lordaniei. in prezent este cdmi-
nul beduinilor din tribul Zalabia, care
se ocupd de organizarea rutelor de
ecoturism pentru vizitatori. in 2oll a
fost declarat Patrimoniu al Umanitd-
tiide cStre UNESCO pentru valoarea
sa culturala 9i naturalS.

Wadi Rum este rezultatul a mii de

ani de eroziune. Acest lucru a dat
nastere unui peisaj de nisip rosu,
cu cupole de stancd ;i creste cu
forme ciudate. Muntii impresio-
nanli care se ridicd in jurul sdu
par insule gigantice in mijlocul
unei mdri uscate care se topegte
sub soarele arzStor din degert. Cu
toate acestea, in ad6ncurile cani-
oanelor si vdilor sale sunt ascunse
izvoare de apd subterand. Cu mult
timp in urm5, in aceastd regiune
existau rauri mari.

MTNERALELE pAvANrulul
 LOCURI IMPRESIONANTE :t+
1 1!-

t
I ,
I w"'
{
4

#.*

I -a", mai inalt.punct al uedului Wadi Rum este

Jabat.Umm ad Dami,., o
$ 1854
T:it"f"
de metri deasupra "ititroine
de
nivelului m5rii. Multe
filme de ta Hoilywood au fost trin"i"li'"."rr-
t5 regiune degertic5. Cele mai .rnor.rt"
Lawrence at Arabiei(1962), nisiiniii ,rna
Marte
!2OOO), Planeta ro$ie (2OOO>, irrr{irmers:
Rdzbunarea cetor'invingi
(2015), Rdzboiut stetetor:
<iciosf,"Gryianut
Episoaii'tx ltr"r"n_
siunea tuiskywatker (2019) gi oiie
C'ZOZ[.
 6 Ce fel de str5lucire are aerinita?

a. M eta licd
b. Sticloasd
c. D ia ma ntinS
d. Matdsoasa

C} La ce se fotosea aerinita in perioada romanic5?

Pentru a sparge piatra

Pentru a lusiru
I
e

Pentru a sculpta Pentru a obtine pigment albastru

(} Retationeaz5 conceptete:
1. Savand a. Materiale organice
2. Mamba neagrd b. Peisaj bioclimatic
3. Perle c. Reflexii irizate
4. Sidef d. Specie de garpe

l4 MrNERALELEpAvAnrulur

I
(} Ce ne permit sE vedem razele X gemologice?

f} C6te tipuri de perle exist5?

O in ce tar5 se afl5 uedul Wadi Rum?

eeRrurA 15
 29,99 lei

, llililllffixilrilil[[illi lilill