DESCO PERA S I COTECTIONEAZA

BISMUT
 fiilrHrx*t[m
Mineralele pimantului
O al ideii originale, EMSE EDApp
S.L.2A2A
Productie editoriala: EMSE EDApp S.L.
Realrzare editoriala: CB pRODUCFR
Traducere: E,e^a.Anca Coman Graar
Soit
Tehnoredactare: Cristian Ldceanu
I Graal Soft
Coordonare producfie: Maitane Reguero
Design grafic: pablo Moreno
Redactare texte: Davrd Moreu
Editare: Silvia Vallejo
Documentare: Hector Rodriguez
Fotografi r: Shutterstock.com

O 2O2O, edjtat in Spania de pRODUCCIONES

l;cenra JRB sub
EVSE EDApp, Sl
Tiparire si legare: lndice Arts Grafiques
S.L.
Tlparit in Spania
ISBN al intregri opere: 978_8 4_1354_168_6

Toate drepturile rezervate. Sunt strict interzise repro_

d,ucerea [otar6 sa- pa"t.ala u u."rru,,_.:;,..-p;-
r"ll oaCe SaL proCedUr. s d.St,io_r"ea dCeSLe o, ."
:nchi.iere a p"ir.
conlrdct de saL i- o.um,t p_o, c

CUPRINS

Ftsa
3
eiimut
Mineralul gi caracteristicile sale 4
Elemente native
Planeta noastr5 stSncoas5
6
Jetul
Experiment 8
Paharul invizibil
Collul intrebErilor lo
ProducStor: Emse Edapp S.L Vrei sd afli mai multe?
Licenliator: Emse Edapp S.L
Distribuitor: Ringier Rom3nia S.R.L
Adresa: Bucuregti, sector 2,
Locuri impresionante 12
Blvd. Dimitrie pompeiu, nr.9_9A,
sediul ziarului Libertatea
Pddurea de bambus Arashiyama
ATENTIE! Nu este un produs
pentru copiii sub 3 anil
Dovedegte ce-ai inv5lat 14
Acest produs nu este ojuc5rie! Exerciiii
colectii@ringier.ro
 Bismutul este un element chimic cu
simbolul Bi si numdrul atomic 83.
Se gSsegte in cantitdti foarte mici
in minereurile altor metale, cum ar
fi aurul, argintul, plumbul, zincul si
wolframul. De obicei este folosit
pentru a obiine aliaje metalice.

CLASA:
Elemente native
FORMULA Cl{IMICA:
Bi
coMPOZtJtE:
Bismut
GREUTATE SPECIFICA:
9,7 - 9,83 g/cms
Sus, cristale de bismut; jos, gg,gg7%
DURITATE: bismut fin.
2 - 2,5 pe scara Mohs
CULOARE:
Alb, alb roz, gdlbui sau albdstrui
STRALUCIRE:
Metalicd
rAgte:
Argintie
TRANSPARENJA:
Opac
SISTEM CRISTALIN:
Trigonal it Cele mai mari z5c5minte se afl5 in Argentina,
Australia, Austria, Belgia, Bolivia, Brazilia,
Bulgaria, Canada, Chile, China, Columbi4,:,
Republica Ceh5, Finlanda, Franta, Germjnia,
lrlanda, ltalia, Japonia, Kazahstan, Mexic, Maroc,
Namibia, Noua Zeeland5, Norvegia, peru, polonia,
Portugalia, Rusia, Africa de Sud, Spania, Suedia,
Elvefia, Anglia gi Statele Unite.

BrsMUr 3
 ismutul este un elen-rent chirnic Cristal de bismut cu
re structura in form5 scari si
F*q cu simbolul Bi si nunr5rul at*r::ie culori iridiscente, produsl
M SS. Multi vreme s*a cr*zut e* de interferenfa luminii cu
er.l CI variet*te de plu:-nb s*u st*niu pelicula de oxid de la
suprafala sa.
dat*rit* asenrin*ri! saie e Li *e*sie
*!er.r-:ente, pan* c*nd in j7S3 ehimistul
franeer eiaude fre*ffr*y {172$*l75j} a
denr*nst:"*i e* este un *l*n":er:t ln sin*"

Mineralele de bismut (precum bismu-

L
tinitul gi bismita) se gdsesc in cantitdli
foarte mici in minereurile altor metale,
cum ar fi aurul, argintul, plumbul, zincul 'i'\.,-
-.€
gi wolframul. Bismutul este adesea un rI
bun indicator al zdcdmintelor minerale
de inaltS temperaturE care se formeazd [*W
' -Sj. €,
in vene de cuar! si de minerale metalice. -$€=
u*, -Ri
#J
Cercet5rile de la inceputul anilor lggo
au descoperit cd putea fi un inlocuitor
netoxic al plumbului pentru emailuri si Bismutul este unul din cei
vopsele, printre alte utilizdri. mai slabi doi conductori
termici dintre metale
(impreunE cu manganul)
si este, de asemenea,
cel mai diamagnetic
metal, deoarece respinge
cAmpurile magnetice,

cu
%;rce c','riui diacnagnetica
Structura o" bismut __****ww
 Cub de I cm3
de metal de
bismut neoxidat
O curiozitate: bismutulin stare solidS plu-
tegte pe bismutul in stare IichidS, deoa-
rece are o densitate mai mici. La fel se
intamplS si cu apa, galiul, acidul acetic,
antimoniul si siliciul.

Cea mai mare parte a

bismutului este folosit5
pentru a ob!ine aliaje
metalice (in special
cu fier gi bronz) si se
Metalul bismut este foarte utilizeazS, de asemenea,
scump din cauza penuriei in produse farmaceutice
sale Tn naturi si a dificult5tii gi chimice.
de a-l gSsi (la fel ca aurul).
Se considerS cE va fi ultimul
element din tabelul periodic
care se va dezintegra in
univers, deoarece durata sa
medie de via!5 este estimatS la
, 2O de trilioane de ani.

BISMUT
 ffire
eiu:esi* + r*e* *rg*r:ic* iminsre l*i$] ISTORIA
$
$
*e euiesi=* t1**Sr* e*r* s_* i*rr**:*t Jetul este cunoscut de mii de ani gi a
W,C*-* ii:*gr:i * mili+*i-"r* eJe *Ri, e*r:$ avut in principal o utilizare decorativd
v*g*t*ii* **-: ::**s* * r: p*ri**cj*le J u r*s ie
! i
datoritd frumuselii sale surprinzdtoare.
gi er*t*cie * i*st :ngr*p*t$ su,h f*rrn*
rj* Cele mai vechi obiecte au fost gdsite
s**im**t* si t;.-*nsl*rmst* in csrb** ei*_ in diferite situri arheologice din Epoca
t*rii* pr"*siun i*r r!rj ic*t*.
i
de Piatrd in Franla. in timpul invaddrii
romane a Britanniei (actuala Marea Bri_
Este compact, fin la atingere, ugori destul
tanie) intre anii 43 i. H. si g4 i. H. acest
de moale si arde produc6nd mult fum.
mineraloid era colectat pe plajele din
Poate fi t5iat, sculptat si glefuit pentru
a nord-estul tdrii gi era folosit pentru re_
obfine una dintre rarele pietre prelioase
alizarea de bijuterii care ulterior erau
organice care existd. Jetul este foarte
v6ndute in toatd Europa. Cea mai mare
fragil gi extragerea lui a fost intotdeauna popularitate a cunoscut_o incepdnd
un proces artizanal. din

**esstrs*ess
Jetul se clasificd in doud moduri diferite
in funcf ie de procesul sdu de carbo niza_
re, adic5, transformarea unei substanle
organice in carbon. Exemplarele dure
rezultd din carbonizare in prezenla apei
sdrate. in schimb, cele moiisi au originea
in prezenla apei dulci. Desi ambele au
aceeagi duritate, intre 2,5 4,O pe sca_
9i
ra Mohs, jetul moale este mai probabil
sE se fractureze din cauza schimbdrilor
brugte de temperaturd. Pandanilv drn ,,e :,r:_ a-a- .- .-siii ca,.nee
.eo.eze..... t._,.- ..-:
_7-a

186l, cand Regina Victoria a Regatului

Unit a inceput sd foloseascd bijuterii din
jet. Ulterior s-au descoperit zdcdminte
importante in alte !dri, precum Spania,
Germania, China si Turcia.

MTNERALELE pAuArurulur
 PLANETA NoAsrRA srANcolsA

#
*

-*1-
*
"

#€.rrt+

r:
EI

BISMUT
 u siguran!5, ai visat vreodatS sd fii invizibil pentru a trece complet
neobservat. Desi acest lucru este incE imposibil, putem apela la stiintd
pentru a face ca un pahar din sticlS sE fie ,,invizibil" si nimeni sd nu-l
poati vedea. Egti gata sd realizezi acest experiment uimitor? pentru a realiza
acest lucru vom avea nevoie doar de 2 recipiente din sticlS transparentd
de dimensiuni diferite (de exemplu, douE pahare) gi de c6teva sticle cu ulei
de floarea-soarelui. Este foarte simplu 9i vei lSsa cu gura c5scat5 familia si
prietenii.

Primul pas este sd pui micul reci-

pient din sticlS in interiorul recipi-
ru entului mare din sticlS. Trebuie sd
ne asigur5m cd este bine plasat si cd este
stabil.

Apoi umplem recipientul mic cu

2 recipiente din sticlS transparentd de
dimensiuni diferite
ulei de floarea-soarelui pand la
refuz, asigu16ndu-ne ci nu se re-
varsd. Deocamdatd incd vedem cd sunt
doud recipiente.

' Continudm sd turndm ulei in

recipientul mic, astfel inc6t sd
se reverse pulin cate putin gi sd
cadd in recipientul mare ca o cascadd. Ce
observ5m c6nd suntem pe la mijloc?

Continudm sd turnSm ulei pand

2 sticle cu ulei de floarea-soarelui
ajungem la marginea recipien-
tului mare, ajungand astfel la
momentul Eureka pe care il cautd toli
oamenii de gtiin!5. Unde este recipientul
mic?

& MtNERALELEpAvArurulur
I

sN-$LSS"qYSN
Nu este vorba despre magie, ci despre gtiintS. DupS
cum stii deja, lumina cdldtoregte intot-
deauna in linie dreaptS, pSna cand intalneste un
obiect in calea sa care o obliga sd devieze.
Uleiul de floarea-soarelui si sticla paharelor au acelasi
indice de refrac!ie (raportul dintre
viteza luminii in vid fa[5 de alt material). prin urmare,
lumina care trece prin ambele nu igi
schimbd direcfia gi urmeazd o linie dreaptS, ca si cum
nu ar exista niciun obiect in calea ei.
Acest fenomen optic este ceea ce face ca paharul
mic sd fie ,,invizibil,, pentru ochiul uman.

BTsMUT $
 Howard Carter
Howard carter s-a ndscut Ia Londra (Regatur Unit)
in
i?Ii::_:9:y"1,,.unut 9inlr"in cei mai cunosculi arheotosi
ai tuturor timpurilor c6nd, 1922, d;;;;;;riJ-or_
m6ntul faraonurui Tutankhamon in "varea Regiror
(Egipt). S-a retras din arheorogie dupd ce a-cataro-
gat toate artefactere gdsite in acer roc gi a rucrat
in calitate de consurtant pentru corecfionari de
a.ntichitSfi 9i muzee. A murit in t9j9 toatd
9i
documenta!ia sa valoroasd este pdstiatd
la Universitatea din Oxford.

'. .,..'. : ,

Tutankhamon a fost un faraon al Egiptului

Antic care a domnit intre anii ]334 i. H. si
1325i. H. Descoperirea mormdntului siu
(catalogat ca KV62) a fost un eveniment
foarte important, deoarece, in ciuda ve_
chimii de 3OOO de ani, acesta era intact.
Este considerat cel mai bine conservat
morm6nt dintre toate cele existente in
Valea Regilor (Egipt). in interior au fost
gdsite peste 5OOO de artefacte, inclusiv
impresionanta mascd funerard a farao_
sarco fag \n 1922' nului, care in prezent este expusd la
Howard Carter tin95
Muzeul Egiptean din Cairo.

Papirusul minelor
Papirusul mineror este o hartd egipteand considerat5
cel mai vechi plan topografic din c6te se pdstreazd.
A fost desenat aproximativ in anur ri5o i.'H. pentru
o expedilie minierS in degert cu scopur de a obtine
blocuri de greywacke (o ioc. o"triiilJ>,;;;";
atunci era folositd ra rearizarea statuiror faraoniror.
fost descoperit de consulul francez in Egipt, care A
l_a
v6ndut ducelui de Savoia in1g24 si, in ."r" din urmd,
a intrat in colec!ia Muzeului Egiptean din Torino.

i: .:'r,
..:.J MINERALELEPAVANTUT-UI
 a

,t
,
?

j:
.:
I
i
J
!
!
i

-r+**
-F.-.:5
::?-4 'r'

:
t
1

,::*1s

rffi
;;tr Blestemul faraonilor
Timp de decenii a existat credinla cd morminte-
le faraonilor egipteni aveau scrise la intrdrile lor
FS-. blesteme care sfStuiau sd nu se pdtrundd in inte-
riorul lor. Legenda spune c5, dupd descoperirea
morm6rntului lui Tutankhamon in 1922, mulIi dintre
arheologii care l-au vizitat au murit imediat gi in
clrcumstan[e misterioase. Desigur, acest,,blestem"
an
a fost o invenlie a presei vremii; de fapt, Howard
Carter a murit de-abia in 1939.
Ei;.;
BISMUT
 urea de I
Arashiyama
Sdurea de bambus Arashiyama
este unul dintre cele mai uimi-
toare locuri din Japonia. Este
situat5 la doar 7 kilometri de oragul
Kyoto si atrage atenlia pentru cd este
alcdtuitd din milioane de plante de
bambus gigantice. in realitate, sunt
doud pdduri separate, cu o lungime
totalS de 5OO de metri si o lStime de
14O de metri. in partea dreaptd se
i
aflS bine cunoscutul sanctuar gintoist
Nonomiya-jinja, iar in partea st6ngd se
intind frumoasele grddini ale templului
budist Tenryu-ji, unul dintre cele mai
frumoase din !ara.

Deja in perioada Heian, intre anii

,l185, p5durea
794 gi Arashiyama
era una dintre cele mai populare
destinalii pentru nobilimea japone-
26. La vremea aceea, bambusul se
cultiva in pdduri si era folosit atat
pentru realizarea obiectelor de ar-
tizanat, cat gi pentru alimenta!ie.
Datoritd schimbdrilor economice
din epoca modernS, multe pSduri
de bambus din aceastd regiune au
fost abandonate sau transformate
in zone rezidenliale. Cu toate aces-
tea, guvernul de la Kyoto a decis in
1967 sd le protejeze pe cele rdmase.
Pentru japonezi, bambusul este un
simbol al puterii.

Mr NERALELE pAr.,tAxrulur
 LOCURI IMPRESIONANTE

in aceastS p5dure, miile de trunchiuride bambus

se inal!5 unul lSng5 altul in c5utarea razelor sola-
re, iar v6ntul care le migc5 produce un zgomot de
nedescris ce apare pe lista celor lOO de sunete
de pdstrat in Japonia. in v6rful p5durii se af 15 vila
imperialE Okochi-Sanso, cu gr5dinile sale mag-
nifice gi priveligti uimitoare ale oragului Kyoto.
Noaptea, mii de felinare lumineaz5 templele Si
sanctuarele din Arashiyama.
Okochi Sanso
 O Care este duritatea bismutului?

a. 4 pe scara Mohs
b.2 - 2,5 pe scara Mohs
c. 7 pe scara Mohs
d. 3 - 3,5 pe scara Mohs

f} Pentru ce este utilizat bismutur ?n prezent ?n industrie?

lrrr*"
rre
rII}-
u
,,€,

Pentru a fabrica Pentru a produce Pentru a obtrne Pentru a face

placi solar-. baterri eleclrrce aliale de meta e bijuterii

O Relalioneaza conceptete:
I. Jet a. Faracn egiptean
2. lndice de refractie b. Arheolog
3. Howard Carter c. Rocd organicd de
4. Tutankhamon culoare neagrd
d. Raportul vitezei lurninii in vid
fata de un alt material

t4 MTNERALELE pAl,tANrulut
(} Care era scopul papirusului minelor?

(} Cine a descoperit bismutul ca element chimic?

O in ce lar5 se aflS p5durea de bambus Arashiyama?

BrsMUr 15
DEscopsni g! cor,EcTIonrazA
...', - '
-

ruTe$tffig

29,99 lei

, ililillililXil[ililtflilll rililr