E:R ‐

11191丁

HEULANDIT
 V, - s "6,p, €, pd ma. r _,U
O al ideij orjginale, Et4SE
EDApp S.L. 2a2A
Productie editoriala: EMSE EDApp
Realizare editorialE: CB pRODUCER i.."-'
S
Traducere: Elena_Anca Coman
I Graal Soft
Tehnoredactare: Cristian Ldceanu
Coordonare producfie: Majtane t Crua ioft
"" '
Design grafic: pablo Moreno
n"Srulo
Redactare lexte: David Moreu
Editare. Silvia Vallejo
?o. ,-"n,u.u: -ecror troo,,guez
Fotografii: Shutterstock.com

2a2A edjtat rn Spania de pRODUCCIONES JRB sub

,e
'.ce.id EVSE E DApp SL
Tiparire 9i legare: Indjce Arts
Grafiques S.L.
Tiparit in Spania
ISBN al intregir opere: 978_84-1354_t68-6

Toate drepturjle rezervate.

Sunt strict interzise repro_
ducerea totald sau partraJd
u u.u.iui ir.r;; ;;;
m,,oaee sau proced_r, . :. ::^: ^"_' "rr."
co nrract cre inc h r rr,-re s :;il: ^'il:l;;steia
j: ".r, o rin

CUPRINS

Fisう
3
Heulandit

MIneralul,I Caracter:st:c:ie sale

4
.Mi∩ eral di∩ clasa silicati16r
p:aneta noastr5 stancOasぅ
6
Feldspatil

Exper:ment
8
l∩ Vatδ Sδ reciclezi hartie

COllul intrebぅ r::Or

Produc;torj Emse Edapp S.L 10
Vrei sδ afli mai rnulte?
Licentiator: Emse Edapp S.L
Distribuitor: Ringier Romlnia
Adresa: Bucuresti, sector 2
S.R.L
Locur:impresiOnante
Brvo. D,mihe Do-peiu. n.. g.9A 12
sedi-l z,ar,,u. . ioertatea Lacul Balkal

@ il'ill'"'il i,"o'T l,i,

o'"0
" Dovede,te ce‐ a:lhvう at
ま 14
Acest produs nu este o juc;riel E× ercitil
colectii@ringier.ro
 Heulanditul este unul dintre cele
mai comune minerale de zeolit
(aluminosilicati) care exist5, Se divide
in cinci subspecii care se disting prin
prezenla remarcabi 5 a ca ciului,
sodiului, potasru ui 5-16pr,uiui gi
bariului. Apare 'rec,,en: suc formd de
cristale tabr, a.: l3 o .er :e grosimi.

Clasう :

Silicati

Forrnuiさ chirnicこ

重どp
:

堕 0‐

Compozttie:
Calciu,sodiu,aluminiu,siliciu,
oxigen,i hidrogen
Creutate specificう :

2,2 g/cms A Dou5 exemplare diferite de heulandit,

ambele provenind din lndia. in partea de sus
Duritate: se vEd cristalele.
.3,5 - 4 pe scara Mohs
Culoare:
AIb, maro, rosu-roz gi galben
StrElucire:
De la vitros la sidefiu
一
■

Fasie:
Albう
ヽ タ

Transparen!5:
De la transparent Ia translucid
Sistem cristalin: Cele mai mari z5c5minte sunt in Argentina,
Monoclinic Australia, Austria, Brazilia, Bulgaria, Canada,
爾 Ｕ

Chile, China, Republica CehE, lnsulele Feroe,

Franta, Germania, Ungaria, lslanda, lndia, ltalia,
Japonia, Madagascal Mexic, Noua Zeeland5,
Norvegia, Portugalia, Rusia, Slovacia, Africa de
Sud, Spania, Suedia, Elvetia, Marea Britanie si
Statele Unite.

HEULANDlT M
一
一一一
，
一
〓一一
二十〓〓一
一
一■一
■●〓一
■

eulanditul este unul dintre cele

mai comune minerale de zeolit
r f (aluminosilicafi) din c6te existi;
prezintS cristale foarte
caracteristice.
Cand a fost descoperit, a fost
consi_
derat ca o unicd specie minerali
cu o
compozitie variabild.

Cu toate acestea,↑ n199z Asociatia Mi…

nera10gicう lnternatiOnalぅ
a↑ mpさ rtit↑ n
￨―

patru subspecii care se distingeau prin

prezenla prOerninentさ
a unuia dintre
urrnう tOarele
elementei calciu, sOdiu,
potasiu oi strontiu. cand predOrninさ
calciul(fOrma cea maicOmunう
),se nu―
me,te heulandit¨ ca, cand predOrninさ
SOdiul, se cunoaste ca heulandit_Na.
cand predorninさ potasiul,se numeste
heulandit_K.Cand predominぅ Clinopti101itul este un mineral
stron:lulJ
se nume,te heulandit_sr(fOrrna cel
mai putin cOmunぅ ).ln 2002 a fOstin― .h∬紺器,雪 Ti職
clus bariul↑ n aceastぅ
ciasificare,dand T:ξ 滉曽鯖 :躙 ::胤 =l黒
na5tere subspeciei heulandit_Ba.
耐亀 誕 ;島「￡ 辱TttЪ 罠 」 :
varietate de heulandit.

Ansamblu de
cristale de
heulandit
clinoPtilolit
ExemPlar de ril;t l
を 苺=‐
鰺 炉 義
 即NIⅢ ,t^￨￨,￨￨￨￨‐ 1中 ￨￨￨￨￨￨
^￨￨￨‐

1礫髯‐
黎
澤 荀多
鋳 上
，

Majoritatea exemplarelor de heulan-

dit apar!in subspeciei heulandit-Ca. Cu
toate acestea, rareori se face o distinclie
intre diferitele tipuri ale acestui mineral
si toate exemplarele sunt denumite pur
si simplu heulandit, fard alte detalii.

Au fost g5site exemplare

remarcabile de heulandit
in bazalturile fiordului
Berufj6rdur (lslanda),
in lnsulele Feroe (o tarE
autonom5 din Regatul
Danemarcei) gi in capcanele
Deccan (lndia).
/
/
</

Heulanditul prezinta diverse

culori,i apare frecvent sub
forrnう de cristale tabulare de
d:ferite grosimi.Poate fi gう sit
↑
n cavitう !i de rOci vulcanice
(baZalturi),preCunn,i↑n gheizere
,i fi10ane hidrotermale.Apare
adesea asociat cu scolecitul(din
grupul zeolitilor),

HEULANDIT
 Feldspafii

ポ嚢It墨巡屹聾
Π
碁寺%讐 :轟 scΦ 曇羊轟ξ
]恣
さ eFetttr懸
E× istぅ dOuδ grupe de feldspali fOr―
rlnate dintr_。 bazδ
cOmunδ de siliciu
5i aluminiu.(Drtoclazele sunt exern―
.

plarele care au o prezentぅ

Sunt O cOmpOnentさ esentialぅ
a rnultOr
roci rnagmatice(intruzive 5i efuzive),
rnaloritarう
de pOtasiu in formula 10r chirnicぅ
Prlntre cele mai frecvente se numさ
.

sedirnentare,i metamOrfice.Din acest rう

motiv multe dintre ele sunt clasifi_
cate in funclie de continutul 10r de
feldspat.De exemplu,rOcile rnagmati_
Ce compuse↑ n rnare parte din feldspat
Sunt nurnite anortOzite.Mineralele din
acest grup au de Obicei o strぅ
lucire
matδ ,O culoare rosiaticう
sau rOz pa15i
9 duritate de 6 pe scara MOhs.
ortOclazul, anortOclazul ,i Sanidina.
ln schirnb, plagiOciazele sunt exern―
plarele care au O prezentぅ
majoritarδ
de sOdiu sau calciu.Printre cele mai
remarcabile sunt albltul, banalsitul si
labradOritul. '
Ortoclaz

Labradorit
(

Crlstal de
alblt

し
MTNERALELE pAvANrulur
 PLANETA NOASTRA STANCOASA

Feldspatul este folOsit ca rnater e prlmさ

↑
n productia de sticlう
5i Ceranlicぅ .De asemenea,este
folosit ca element de umplutur5↑ n vopsele,materiale plastice 5i cauciuc.∪
tillzarea alurniniului
la fabricarea sticlei↑ mbunё tさ te5te duritatea,durabilitetea 5i reziStenta la cOrOzlunea chirnicδ
a produsului final in prOduct a de cerarnicう
,alca‖ ile din feldspat(Oxid de calciu, Oxid de
potasiu,i OXid de sodiu)al∪ tδ ia scさ clerea temperaturil de tOpire a amestecurilor in prezent,
se prOduc anual aprOximat、 /20 de m‖ iOa∩ e de tone de feldspat,lar cei mal mari trel expOr―
tatori sunt ltalla,丁 urcia si cっ ηЭ i∩ statele∪
nite,660/。 dintre aceste mlnerale sunt fOIOsite la
fabricarea sticlei,134%la facricarea cerarnic‖

「
■ミ
l・

:=￨_

Piう ci de sticlう CeramicE Vopsea

ヽ、

ど
=
｀
苺 ■1 [iζ 謀 :よ 璃 眈 11:哩 lfl:鯉 ∬ 驚 ::
efectueze studiirnineralogice cu echipa―
ヘ mente speciaie.Ca referiniう putem lua

鮮 ￨、
:rIF醗 艤翡:講 l∬ :i覇:La慧
au o exfOliere perfect通 n douさ directii
↑

一
題 」
:Liよ i:I∬ I呈 i:F雲 :itξ :」 Rょ :lele de

HEULANDIT
 artia este unul dintre cele mai
utilizate materiare din lume. pentru
ce cantitatea enormd de hartie
pe care o consumdm sunt a produ-
necesare fabrici
ffl ;:::#;1f:"*].^1..i:"
iJ 11,""",; mediurui inconjurdtor Din

MATEREALE
翻
二 炒

趾
饂
■磯

は
ご Ｆ
︰
し

付
ｒ■  哺

ffi
GI
ｏ

ret
EE*I
ffi
ｆ

SticIさ cu
ａ

apう
Colorant
LingurE
mare

H6rtie veche Tav5 metalic5

Bol

I MtNERALELEpAr"rArurulur
 凩
■￨■:￨■
■￨■￨=￨■ ■■■■￨■■■
￨■1,=:￨‐ ■11■
■￨￨■ ■■■i■￨■
'■
■■￨■ ■■■■ 1■ ■■ ￨■ ■￨‐ ■■■￨■ ￨■ ￨■ ■
￨■ ￨=■ :■ 二 1■ ■1■ ■■
:■ ￨■=■
=‐
■■■￨￨■ ￨■■￨￨=■
●:■￨■
■■■三■￨￨■
=■
■■■ ￨=II■
■￨=f= =■ ==■
■■11 (

Tdiem hartia in bucdfi mici cu

￨

vrei). Pornim blenderul ca sA tocdm h6r-

￨
foarfeca 9i le agezdm in bol. tia si sd oblinem o pastd uniformd.

Folosim lingura pentru a intinde

Punem apd in bol si har- lisim 6ffi pasta
$&& de hartie pe toatd supra-
tia complet scufundatd pentru ffi fala tdvii metalice. Grosimea va
ca experimentul sJ functioneze, determina duritatea hartiei.
trebuie sa ISsam sd se od hneascd toat5
齊

noaptea. Acoperim cu penza gi

S l5sdm
re amestecul sd se usuce doud zile
in continuare asezi- bucdlile de W la soare. Ce observdm c6nd ddm
hartie inmuiate ir- i^ieriorul blen-
ｉ
ｄ

la o parte materialul?
ｕ
ｒ
ｅ

derului si ad-ugan cateva picd-

colorant (po: eJ: ce culoare
=

Acest experiment func: c-:::: :atorila acti_

unii apei pe hartie. deoa.::= :
=.- :3 realiza_
rea a doud lucruri foarte irc:.::-:e, primul
este acela de a dizolva cerne: : aa.e era pe
foile folosite. Al doilea este si s3ca.e rartia
veche in bucafi foarte mict per:r_ 3 o t/ans-
forma intr-o mas6 pe care o nu- ^r , cr, pd,,
Cu ajutorul blenderului obtinem Cd pu co s6
fie formatS din bucali gi mai mjcr, Cand us-
cdm acest amestec, apa se evapor5 si hartia
reciclatd cap6ta consistenld. in functie de
grosimea hartiei, rezultatul poate fi foarte
asemdndtor cu cartonul.

HEULANDiT は
 ￨■ ‐■■
■ ■■.■ ■●:■ ■
PalinO10gia este O discipli∩
δa bOtanicil dedicatδ studiului
pOttnului 5i al spOttbr(cdutt vegetalり

砒Ⅷ道署j質疑]蓄 unge
pe∩ tru a dも

l
駐 譜漱
Flぎ 蝋讐
職
Rο:3i首 満電 ば里量品:W
iT:督
a evOluat de― a lung 」 :』
studiul acestui fenomen este paleopalinOI091a

Bob de polen

‐ ￨￨■ ￨■ :￨￨11:111■ ●:￨￨■ :11■ 1・

mう rn prOduse reciclate.

∬ 昔 l:蹴 ξ:](酬 案 Ю
ta 20 ks, iar fructut ,a, ,.oirnji;;;;8,:".Tff:[:Ut.
cocos. Din acest motiv, este
cunoscutd si sub numele de
,,cocos de mare,., deoarece marinarii
din secolul
sosi-ti pe acete insute indepdrtate
iilYl,"t"a
aceste fructe prutind in mare sau t6r6te gdseau
cddeau din palmieri. Este de varuri c6nd
apare pe monedere de cinci
,,frrlt atat de popular, incat
rupii oin iniutJ"i"rir.eres.

IO MrNERALELEpAvArurulur
 一
一
一
一一
一
一
一
一
一
一
一
一一
一
一
一一
一
一
一
一

魃
´一●■ト

虚亀 躍
S ftt r,ituI Strさ vechi al luFnli
^13te se credea cさ
Pさ ma?tul era complet plat,ca O
3■
ご
33‐
´
^二
し‐ Iこ
'∩
う
、_0 1lnrnり
mり
r^ハ ￨^^…
￨Ocul[rnう
￨OCul __シ
mぅ 西 「
きL蕊 ま星」 鳶11
rili卜 a∨
l濫

3_
3_「こi CaO_ll
rn∩ I Flnlsterre(
Erihi^.^__ ン
^1「
u= >e
n cOrnunitateaこ
i-ermtna pam6ntul15i 百11[

濡だ
撼寵遭軍

:ifittrlFう T,n如 ci n3き

si cぅ i蔦
nu exista nin
:': Iハ::-i^t.n:,::raric. Numer" riniri"rre
:: _「 eascさ 紡たょ
`Siluat↑
ettQ fare hSeamn:l爵
proviine
ζ
ごξ
':LぶI」
^‐ ■ミて ら F^^■ ^_ .
輪 望 tul∫
un far :よ
pentru 脳
r,‐
:.;;-"-
:Iぐ
=.:1‐.J,:::_toI1:tfuit
:lヽ :?P,t「
l予
:,aseului Camino de Santiago.
a sh

´
う趨躍國摩 r務狽略醜
=鞍
事瑠躍項電隔卜1青 壼 Ft
"￨‐
 L誇 鼎 [警 ]職
kilometri pぅ traii,i deiine dOuぅ
re―
COrduri care tt transfOrrnさ
↑
ntr¨ un 10c
spectaculos.Pe de O parte,este cel
mal adanc lac din lume,cu O adan_
Cirne de 1700 de metri.Pe de altぅ
parte,este cel rnai vechi care existら
,

deoarece se estimeazう cぅ
are 25 de
miliOane de ani de istOrie geo10gi―
Cさ . Datoritさ varstei 5i izOlさ
rii sale, a
9enerat o biOdiversitate enorrnさ
,cu
peSte 1800 de specil endernice de
荼貪隆罐一

plante 5i anirnale.Este, de aseme¨

nea,cel rnai rnare lac de apさ
dulce l二 二二」
din Asia ,i COntine 20% din apa
茸
dulce neinghefatd de pe pdmant. F
In 1996 a fost declarat patrimoniu
al ...___
〓一

∪manitぅ til de cぅ tre∪ NESCo. 垂

Ｒ一

辟:尾T『 ∬i∬ trttn:

t皆
::『

萱
:贈 :511iJITlnil::LFT
￨:itii[」

:i室 uliS員 :6Ti猥 IT:hQζ

exp10rate de_abia↑ n20o8,cand
誕r 与
∫
a fost organizatd o expedilie cu
doud batiscafuri (aparate de scu_
fundare adancd) care au reusit
sd ajungd pentru prima datd pe
fund.

MINERALELE PAMANTULUl
 LOCURl:MPRES:ONANTE

〓一
一一
一

一
一一 一一

一一
埒

■
一一・
一

一
一
一一
一一一一
一一一一
￨￨￨￨￨￨￨■ ■ ￨
■ ￨￨￨￨￨￨￨‐ ￨￨￨￨￨￨￨￨￨￨￨￨￨￨￨￨￨￨￨￨￨‐
￨￨￨‐

｀ 、ft'
し
｀主十 ￨
t● :
ヽヽ
一
こ ヽ
Ｕ匿ＲＦ とざ〓 Ｆ

一
ヽ

Lacul Baikal a jucat un rol fOarte impOrtant↑

ヽ

n
一

istoria Rusiei. Locuitorii sう i cOnsider5 c5 re‐

一一

I淵絆 渾 塾襴亜百
de afluenti,are 27 de insu!erう spandite pe su…
prafata sa,iar cea mai mare(Olkhon)are 72

鍵
ヽ
阻rLn:鶏 ∴1鼻:8:ぶ :ま讐
鶏 :お 1:
vizitatori↑ n fiecare an.

■ ‐´
……鯰 機鰺鶉
難
 一一一一一
Exerc

■■■■
■■■■
量 ■ ５
O Ce duritate are heulanditul?

a. 3,5 - 4 pe scara Mohs

b. 5 O" scara Mohs
c.6-BpescaraMohs
d. 3 - 3,5 pe scara Mohs

Care este cel mai comun

element din cOmpOzitia
heulanditului?

Strttl― tlu
Sodiu Potasiu Calciu

O Relalioneaz5 conceptele:
1. Feldspafr a. Prezentd maloritar5 de
2. Crtoclaze cofasiu
b. 60% Cin sccarta teresrrd
3. Plagiociaze c. Studiul polenului si a spo.ilor
4. Palinclogie d. Prezenta nnaloriiara oe sodiu
sau
caiciu

14 MINERALELEPAMANTULUI
● Cat昴 91bajungesう cantぅ reasc5 0 sぅ rnan15 de■ 。dOFcea

●
Unde credeau romanil antici c5 se sfar,ea lumea?

O in ce lar5 se aft5 lacul Baikal?

HEULANDTT 15
DESloP,ヽ ￨■ ￨

￨■ ￨￨:

29,99 1ei

珊閻靱冊