ECTIONEAZA

GRAFIT
 IIfiIHHHfitG[H
Minera ele Pamantului
O al ideii origina e. ETVSE EDApp S.L.2A2A
Producfre editoriala: EMSE EDApp S.L.
Realizare editorial5: CB pRODUCER
Traducere: Elena-Anca Coman I Graal Soft
Tehnoredactare: Cnstran Laceanu I Graal Soft
Coordonare productie: Maitane Reguero
Design grafic: Pablo Moreno
Redactare texte: David Moreu
Editare: Si vla Vallejo
Documentare: Hector Rodriguez
Fotografii. Shutterstock.com

iO 2420, editat in Spania de pRODUCCIONES .jRB sub

ic-^!a YSt EDADD SL
Tiparire 9i legare. lndrce Arts Grafiques S.L.
Tiparit in Spania
ISBN al intregii opere: 978 B4-135,1-t6B-6

Toate drepturile rezervate. Sunt str ct tnterzise repro-

ducerea totalS sau parttald a acestei lucrarr prin olce
milloace sau proceduri si distribuirea acesteia pr n
contract de inchirjere sau imprumut plb tc.

CUPRINS

Ftsa 3
Graf it

Mineralul gi caracteristicile sale 4

Mineral din elementele native
Planeta noastr5 st6ncoasd 6
Planeta Mercur
Experiment 8
Fluide non-newtoniene
Collul intrebdrilor 10
Producitor: Emse Edapp S.L Vrei sd afli mai multe?
Licenliator: Emse Edapp S.L
Distriburtor: Ringier RomAnia S.R.L Locuri impresionante 12
Adresa: Bucuregti, sector 2,
Blvo. D r'tr,e Dompeiu. nr. 9-9A. Lacurile Plitvice
sediul ziarului Libertatea

/Gi\ ATENTIEI NJ esle u- prooLs Dovede;te ce-ai invS!at 14

\l/ pentru copiii sub 3 anil

Acest produs nu este juciriel

Exercitii
o
colectii@ringier.ro
Grafitul este o formd naturalS de
carbon cristalin gi, de asemenea,
un element nativ g5sit in rocile
magmatice gi metamorfice. Este
un mineral de extreme: moale, dar
foarte rezistent la cEldurS. Din acest
motiv are numeroase intrebuin!5ri
in industria metalurgicd gi pentru
fabricarea de produse.

ClasS:
Element nativ
Simbol chimic:
C

Compozitie:
Carbon . Sus, minereu de grafit, numit si plumb
negru sau plumbago; jos, pulbere de grafit:
Greutate specificS: este folosit5 in general ca lubrifiant.
2,O9 - 2,23 g/cm3
Duritate:
1 - 2 pe scara Mohs

Culoare:
Isg:y,. g! .'j
gri-inchis

pw t,
StrElucire:
MetalicE \Jr,'-
FSgie:
Gri-inchis
TransparentS: A Cele mai mari z5c5minte se gisesc in
Opac Afganistan, Argentina, Australia, Austria,
Bolivia, Brazilia, Canada, China, Republica
Sistem cristalin: Ceh5, Egipt, Finlanda, Franta, Germania,
Grecia, lndia, lndonezia, lrlanda, ltalia,
Hexagonal
Japonia, Kazahstan, Madagascar, Mexic,
Maroc, Myanma4 Namibia, Noua ZeelandS,
Norvegia, Polonia, Portugalia, Rusia,
Slovacia, Africa de Sud, Spania, Suedia,
Elvelia, Marea Britanie si Statele Unite.

GRAFTT 5
 b;
gdseste

rn mantaua superioari.

Pentru producerea grafitului sunt

necesare presiuni de 34 OOO de kilo_
grame pe centimetru pdtrat (6,4516
cm2) gi temperaturi de pand Ia 75O.C.
Experfii considerd cd este un mineral al
extremelor. pe de o parte, este foarte
moale, se rupe cu pulind presiune
9i
are o greutate specificd foarte micd. pe
de altd parte, este extrem de rezistent
la cSldur5 gi aproape inert (fdrd reactie)
Grafitul si diamantul sunt
atunci c6nd intrd in contact cu alte cele douE forme minerale ale
materiale. Aceste proprietdti il fac sd carbonului. Aceasta inseamni cE
aibd numeroase intrebuinldri in indus_ au aceeasi compozitie chimici,
dar structuri interne foarte
tria metalurgicd gi sd fie folosit pentru diferite. Grafitul este un mineral
fa bricarea d iverselor produse. extrem de moale, iar diamantul
este cel mai dur mineral
cunoscut.

Grafrt inconiurat de
diamante naturale
 MIN

Grafitul se poate forma gi din metamor-

fismul zdcdmintelor de cdrbune. Cum
se int6mplS? Temperaturile ridicate din
subteran distrug moleculele organice
ale cErbunelui (oxigen, hidrogen, azot si
sulf) si rezultatul este un carbon aproa-
pe pur, care se cristalizeazS sub formd
de mineral de grafit.

*d

Grafitul natural este folosit

pentru a produce mine de-
creion, cirEmizi refractarei, .i
-..s
*
baterii, olel, grafit
expandat, garnituri de fr6n5, a
garnituri de turnitorie 9i
chiar lubrifianli solizi.

I l

.ffi"
Unii meteorili metalici
(cunoscu[i 9i ca ,,siderite")
conlin cantitSli mici de
grafit. Degi sunt mostre
foarte curioase datorit5
originii lor spa[iale, nu
prea au valoare economicS.
I
(--..-/
T
GRAFIT
 ffi
ffi
ercur e.ste cea mai micS
planetd din sistemul nostru
solar, deoarece diametrul ei
mdsoard ,,doar., 4BgO de kilometri
(este putin mai .rnare dec6t Luna
noastrd). Este, de ase.meneq, cea
mai apropiatd planeta de Soare" de_
oarece se afid ia 5g de milioane de
kilometri de aceastd stea.
CARAGTERISTICI
Mercur este o planet5 st6ncoasd cu
o suprafatd plind de cratore, foarte
.. asemdndtoar.e cu a Lunii noastre.
' Atmosfera sa este foarte subfire
gi estg compusd din oxigen, sodiu,
hidrogen, heliu si potasiu. Deoarece.
este aproape inexistentd, nu.poate
re!ine cdldura Soarelui, iar varia!ia
.

temperaturilor de suprafafd in tim_

Astronomii suslin cE de pe suprafata
acesteia Soarele se vede de trei ori
mai mare decat de pe pamiint si cd
lumina pe care o emite Soarele este
de panS la gapte ori mai strdlucitoare
datoritd proximitd!ii sale. lnter.esant
este c5 nu e cea mai fierbinte plane_
ta din sistemul nostru solar, deoare_
pul zilqi este muit inai mare decat :
pe orice altd planetd din sistemul .
'hostru solar: de.la -173
"C noaptea
la 427 "C in timpul zilei.in regiuni_
polare sunt intotdeauha sub -g3 .C
Aceste condifii extreme fac practic
imposibil ca viata (aga cum o stim .

ce acel record este delinut de Venui, .

dator.itd atmosferei saie dense.

CEA TIAI RAPIDi PLANETi

Mercur este cea mai rapidd planetd
din sistemul nostru solar gi s_a cal_
culat cd graviteazd in jurul Soarelui
cu o vitezd de 47 de kilometri pe
secundS. Aceasta inseamnd cd du_
reazd doar BB de zile pentru a face
o rotalie completd in jurul acestei
stele gi, prin urmare, are cel mai
scurt an. dintre toate planetele care
alcdtuiesc sistemul nostru solar. in
schimb, Pdmantului ii ia 565 de zile
pentru a face ocolul Soarelui.

M tN ERALELE pAr,lANrur_u r
 PLANETA NoAsrRA srANcolsA

I Perioada orbitalS solard rl,

88 de zile -Oo I

Perioada de rotatie Distanla de la Soare Diametrul planetei

I
- 14OO de ore 58,1 m km 4879,4 km

ra
\9-l lll
Masa planetei Gravitafie la suprafa[5 Luni ale planetei Temperatura

3,3O x 1O23 Kg 3,7 m/s2 Niciuna 430'C

GRAFIT
 u siguranla gtii clar care e diferenla dintre un material solid gi
unul lichid.
Dar uneori aceastd distinctie nu este at6t de evidentd pe
c6t pare la prima
vedere' Cu urm5torul experiment vei descoperi ce sunt fluidele
non-newto-
niene (numite astfel dupd omul de stiin!5 englez lsaac
Newton) gi vei observa cum
variazd v6scozitatea acestora in funclie de tensiunea (for!a) pe
care o aplicdm pe
suprafafa lor' Vom avea nevoie de ] cutie cu mdlai (fdind
fin5 de porumb), I sticld de
ap5, 2 recipiente mari din plastic transparent, I cand
;i 1 ciocan. Sd incepem!

MATERIALE

Cutie cu m5lai 2 recipiente mari din

(f5ind fin5 de porumb)
plastic transparent

Sticl5 cu ap5 CanE Ciocan

ffi MtNERALELEpAuArurulur
 ' l:::.:ir:::i':a::.::i
=iS\]ii]iiiSR.:SS\SS=,:.:::.:.:i:::,,.:i:-.i=
llS:!Sl$:N.\i-S::S:.:i\SSSSS \r' ::::-iS..i'::::::=i::::-:::.::.:S.:\:S:!::1:=:\S-*::S
EXPERI.FTE. $.i

Umplem o cand cu apd gi o tur- Dar ce se intamplS dacd ii lo-

ndm intr-unul din recipientele vegti suprafala cu ciocanul?
din plastic transparent. Vei observa cd se comportd
ca un material solid timp de c6teva se-
Punem tot mdlaiul in acelagi re- cunde. Fascinant!
cipient 9i il amestecdm bine cu
ap5, folosind m6inile p6nd ob!i- re De asemenea, poli lovi ames-
nem un aluat foarte tare. NotS: putem 5$ tecul cu pumnul aplicand dife-
adduga o jumdtate de cand de ap5 in S rite forte pentru a vedea cum
timpul procesului. reac!ioneazd.

Amestecul corect pentru a ob-

!ine un fluid non-newtonian va

L
trebui sd aibd o consisten!5 pds-
toasd gi semilichidS. O modalitate de a
verifica este sd iei pu!in cu m5na 9i sd o
lagi sE se scurgd printre degete. *-MHr#:
au capacitatea de a-gi
modifica vascozitatea in
Recomandare: nu folosi mai funclie de forla pe care le-o aplicdm.
mult de o cand gi jumdtate de in termeni gtiin!ifici: forla aplicatd face
apd pentru c5, dacd amestecul ca atomir lor sd se rearanjeze si s5-9i
mdreascS v6scozitatea. in experimen-
este prea lichid, nu va folosi pentru tul nostru, forla o aplicdm cu ciocanul
experiment. gi pumnul. Cu c6t lovim mai tare ames-
tecul, cu at5t pare mai dur. DimpotrivS,
I
Apoi punem amestecul in ce- cu c5t il lovim mai incet, cu at6t pare
lSlalt recipient transparent. Ce mai lichid. $i dacd punem un deget in
el, este aproape ca un lichid normal.
I observi dacd bagi un deget Opusul fluidelor non-newtoniene sunt
induntru? Se comportd ca un lichid fluidele newtoniene (lichide obignuite),
obisnuit. a cdror v6scozitate este intotdeauna
constantS.

GRAFTT S
Zeul Mercur
in mitologia romanS, Mercur era zeul comerlului, dar reprezenta
si elocventa, mesajele, comunicarea (inclusiv divina!ia), cdldto-
riile, grani!ele, norocul gi ho!ii. Acest zeu a inspirat numele mai
multor descoperiri gtiinlifice, precum planeta Mercur gi elementul
mercur (care are simbolul Hg). cuvdntul ,,mercurial" este folosit cu
referire la Iucruri volatile sau instabile si este inspirat de zborurile
rapide ale zeului Mercur.

in spatiu existd fenomene uimitoare care

pot fi observate doar cu telescoape foarte
puternice. Unul dintre cele mai fascinante
sunt stelele binare: doud stele care sunt
legate gravitational si, prin urmare, gra-
viteazd (se rotesc) una in jurul celeilalte.
Astronomii au descoperit cd sunt atat de
apropiate una de cealaltS, incat progresul
lor individual este alterat de schimbd-
rile pe care le suferd cealaltd. Adicd,
doui stele aceste sisteme evolueaz5.ca o unitate
Un sistem stelar fortrrat din insepa ra bild.
"" "oinur"
cu unbaricentru comun

Explorarea planetei Mercur

DouE sonde spaliale au explorat planeta Mercur piin5
in prezent. Prima a fost Mariner X (lansatd in 'l973),
care a survolat planeta in1974 gi 1975. A doua a
fost Messenger (lansatd in 2OO4), care a inconjurat
planeta de peste 4OOO de ori inainte de a rdm6ne
fdrd combustibil gi de a se prdbugi pe suprafa!a sa in
2015. in 20'18, Agenlia Spalial5 Europeand si Agenlia
de Explorare Spalial5 din Japonia au lansat sonda
BepiColombo, care este programat5 sE soseascd
pe planeta Mercur in2025 si sd petreac5 un an
pe orbita sa.

MTNERALELE pAvArurulur
Cometa Neowise
Cometa Neowise ii intereseazd foarte mult pe astronomi,
deoarece face parte din norul Oort gi poate conline mate-
rial original din nebuloasele care au format sistemul nostru
solar. Din acest motiv poate oferi informalii foarte valoroase
despre originea universului. O altd caracteristicd ce atrage
atentia este cd are o strdlucire de nlvel 2. Aceasta inseamnd
cd o putem vedea de pe Pdm6nt fdrd a folosi telescoape
sau binoclu. Ultima datd cSnd s-a lSsat vdzutd a fost in iunie
2O2O gi se va intoarce peste aproximativ 6800 de ani.

GRAFIT
 ?

acurile Plitvice sunt situate in

vestul Croatiei si formeazd un
sistem unic de 16 lacuri co-
nectate prin diverse cascade. Acest
peisaj acvatic incepe cu doud paraie
de munte care se unesc langd satul
Plitvicki Ljeskovac, formand r6ul
Matica, ce se varsd in lacul proSce
(cel mai inalt). Apa curge apoi prin-
tr-o serie de cascade 9i lacuri mai
mici pand ajunge la lacul Kozlak
(cel mai mare). Acest ansamblu de
lacuri este renumit pentru culorile
sale, care se schimbd de-a lungul
anuluiin funclie de cantitatea de mi-
nerale sau organisme din apd 9i, de
asemenea, in funclie de unghiul de
incidentd al luminii solare.

in croatS, plitvice inseamnd ,,pu- L;"'

.*'
.i
{
!in adanci", o referire la bazinele t
de micS ad6ncime care au permis
formarea lacurilor, De secole, apa
din cascade a erodat calcarul, iar
peisajul s-a schimbat incet pand
a ajuns la forma sa geologicd
actualS. Datoritd frumuselii sale
naturale, aceastd regiune a fost
declaratd parc nalional in 1949 si
inclusd in Patrimoniul Umanitdtii
de c5tre UNESCO in 1979.

d;.. i::lEls&'l*{

MTNERALELE pAvANrulur
 LOCURI IMPRESIONANTE

'.. I

f:'I
::i
r*i

Parcul Nalional Lacurile Plitvice are un ames-

tec de vegetalie alpinS gi mediteraneeanl for-
mati din fagi, brazi gi pini. Este, de asemenea,
habitatul natural al multor specii de animale
rare, inclusiv ursul brun european, lupul, vultu-
rul, 16ul, pisica s5lbatic5 Si coco5ul de munte.
in plus, au fost identificate aproximativ 126 de
specii de pdsSri, dintre care 70 se reproduc in
parc. Existd gapte rute turistice diferite pentru Salamandrd piitatd
a explora sistemul de lacuri. la Lacurile
F*i.6-----
 O Care este duritatea grafitului?

a. 5 pe scara Mohs
b. 1-2 pe scara Mohs
c. 4 pe scara Mohs
d. 6-7 pe scara Mohs

C} 9:I:,:=lort
istoriei?
cea mai r5spSndit5 utitizare a grafitutui de-a tunsut

Pentru a unge Pentru a fabrica Pentru a constru Pentru a produce

motoare nave spatra le poduri mine de creion

O Rela[ioneaz5 conceptete:
1. Mercur a. isi modifica vascozitatea
2. Fluide non-newtoniene b. Graviteazd una in lurul
3. Stele binare celeilalte
4. Cometa Neowise c. Face parte din norul Cort
d. Cea mai micd planetd din
sistemul nostru solar

14 MtNERALELEpAvArurulur
 C} ;il:"rrifo" spaliare au exprorat praneta Mercur p5n5 in

(} Ce reprezenta zeul Mercur in mitologia romanS?

O in ce lari sunt situate Lacurile Plitvice?

GRAFTT 15
I
DEscoprnA tt corEcItoN eazA

29,99 lei

, ffi[[ffiilffiil[lilil ilTtilililflil