DES

EPIDO)T
Mineralele Pamantului
O al ideli origina e, EMSE EDAPP S.L 2020
Productie editoria 5 EMSE EDAPP S.L.
Realizare editorral5: CB PRODUCER
Traducere: Elena Anca Coman Graa Soft
Tehnoredactare: Crist an Ldceanu Graai Soft
Coordonare productie: l.4aitane Reguero
Desrgn grafic: Pablo Moreno
Redactare texte: David Moreu
Edrtare.S vaValejo
Documentare: Hector Rodriguez
Fotografri. Shutterstock.com

O 2O2O, edltat in Spania de PRODUCCIONES JRB sub

-e'fa lvSE tDADP, SL
Tiparire s legare: lndrce Arts Graiiques S.L.
Tipdrit in Spania
ISBN al intreg i opere. 978-84 1354-168-6

Toate drepturile rezervate. Sunt str ct interz se repro-

ducerea tota a sau partialS a acestei lucr-r pnn orice
mij oace sau proceduri si distriburrea acesreia pln
contract de 'inch lere sau imprumut public.

CUPRINS
Ftsa 3
Epidot
Mineralul si caracteristicile sale 4
Mineral din clasa silicatilor
Planeta noastrE st6ncoasE 6
Stratul de ozon
Manualul micului geolog 8
Halogenuri
Collul intreb5rilor 10
Producbtor: Emse Edapp S.L
Vrei sd afli mai multe?
Licentiator: Emse Edapp S.L
Distribuitor: Ringier Rom6nia S.R.L Locuri impresionante 12
Adresa: Bucuresti, sector 2,
Blvd. Dimiuie Dompe u, nr.9-9A,
Parcul National Tsingy de Bemaraha
sediul ziarului Libertatea

&) ATENTIE! esre u.r procjJs Dovedeste ce-ai invSlat 14

\(1)' pentru copllt-\LsuL) J an I
Exercitii
Acest produs nu este o juc;riel
colectii@ringier.ro
Epidotul este unul dintre cele mai
faimoase minerale de expozilie
datoritd cristalelor sale lungi si
str5lucitoare, care sunt de obicei
conectate. Se remarcd prin culoarea
sa verde fistic gi str6lucirea sa vitroasd.
Nu este folosit ca mineral industrial,
dar este apreciat ca piatrd prelioasd.

CLASA:
Silicati
FORMULA CHIMICA:
CarFe3+Al2(Si2Or)(S i04)O(O H)
coM Poz tJtE:
Calciu, fier, aluminiu, siliciu,
oxigen gi hidrogen
GREUTATE SPECIFICA: A Sus, epidot brut; jos, bucat5 de epidot
3,3 - 3,5 g/cms ;lefuit.
DURITATEE
6-7 pe scara Mohs
CULOARE:
Verde fistic
STRALUCiRE:
De la vitroasう la rう sinoasう

FAS:E:

膨′
Albう

TRANSPARENTA: ・ ノ
.

Transparent,translucid sau
opac Cele mai mari z5c5minte se afld in
Afganistan, Argentina, Australia, Bolivia,
SiSTEM CRiSTALIN:
詢 聾

Brazilia, Canada, Chile, China, Republica

Ceh5, Ecuadori Finlanda, Franta, Germania,
Monoclinic
lndia, lndonezia, ltalia, Japonia, Madagascar,
Mexic, Maroc, Namibia, Noua Zeeland5,
Norvegia, Peru, Filipine, Portugalia, Rusia,
Africa de Sud, Spania, Suedia, Turcia,
Regatul Unit si Statele Unite.

EPrDor 3
―

pidotul este unul dintre cele

mai faimoase minerale de ex-
pozilie datoritd cristalelor sale
lungi 5i strぷ lucitoare, care sunt de
obicei conectate,

Se remarcう prin culoarea sa verde

fistic 5i strう lucir9a sa Vitroasう ′de5i
uneori poate avea o strう lucire rう si¨
noasう .Se forrneazう ↑n diverse med‖ :

↑n roci metamorfice regionale 5i de

contact,↑ n roci magmatice 5i,↑ n rYnOd
exceptional, ↑ n pegmatite de granit.
Cristalele bine forrYnate provenite din
marrnurう 。i pegmatite sunt de obicei
transparente.EpidOtul li clinozoisitul
au O COrYlpOzitie chirnica foarte ase…
mう n5toare (Variazう doar procentul
de fier),isunt atat de greu de distins,
↑ncat descOperirile din unele loca‖ tう ti
sunt denurYlite Clinozoisit¨ epidot pen… Numele ,,epidot" este folosit in
tru a evita confuzii. doui moduri diferite in mineralogie.
Primul face referire la ,,grupul
epidotic", care include mai multi
silicafi cu caracteristici gi compozitii
similare. Al doilea se refer5 la cel
mai comun mineral din acest grup,
epidotul.
 -

￨ ‐

Epidotul nu este folosit ca mineral indus-

trial, dar este foarte valoros ca piatrd pre-
Cristalele epidotului sunt !ioas5. Cristalele transparente de inaltd
striate,se terrninう ↑
n forrnう calitate pot fi tdiate ca pietre faletate gi
de pan5,i perrnit adesea sunt foarte apreciate de coleclionarii de
observarea straturilor de minerale datoritd culorilor lor rare.
Cre,tere a rninё ralului.De
asemenea,se pot forrna
cristale mici tn cristale rnari.

Clinozoisit
verzui
Cristalele bine formate
de epidot din Austria,
Alaska gi Pakistan sunt
cele mai apreciate de
c5tre colec[ionari. Sunt
considerate clasice gi fac
parte din cele mai bune
colectii.

Ansamblu de epidot din

Pakistan

EPiDOT

Cu c6teva decenii in urmd, s-a desco-
perit cd acest strat conline concentralii
destul de mari de molecule ale unui gaz
denumit ozon (O.), de o importanld vi-
tald pentru planeta noastrd, deoarece
absoarbe cea mai mare parte a radia-
tiilor solare care ar putea fi foarte ddu-
nitoare pentru majoritatea fiinlelor vii.
Stratul de ozon s-a diminuat din cauza
poludrii gi trebuie sd il protejdm.
Cu 2 miliarde de ani in urmd, concen-
traliile de oxigen pe planeta noastrd au
crescut considerabil si acest fenomen a
permis aparilia ozonului. Datoritd pre-
zenlei acestui gaz, s-a format strato-
sfera. Aparitia stratului de ozon a jucat
un rol crucial in dezvoltarea vietii pe
Pdmdnt, deoarece a eliminat nivelurile
MTNERALELE pAvANrulut
nocive de radiatil ultraviolete care pro―
vin de la soare 5i a perrnis rYnUltor Or¨
ganisme sう treacう din oceane pe cOn…
tinent.
亀
、 量融明脚日
L饉
Cantitatea de ozon din stratosferう vari―
azう de… a lungul anului din diferite cauze
naturale.Prima o reprezintう procesele
chirnice care creeazう 。i diStrug rnOlecu¨
lele acestui gaz.A doua este legatさ de
vanturi 5i de alte fenomene climatice
care― i rni,Cう moleculele prin ↑ ntreaga
planetう .cu toate acestea, activitatea
umanさ a modificat negativ stratul de
ozon↑ ncう din anH 1970.Ca urrnare a po―
luう rii mediului,ozonosfera a fost redusう
foarte rnult↑ n regiun‖ e polare,i,Odatう
cu sosirea primう veril,apar a,a¨ nurnitele
9う uri↑ n stratul de ozOn,prin care trec
radiati‖ e sOlare.
 PLANETA NOASTRA STANCOASA

scurgere de
radialii

se absoarbe strat de ozon

se reflect5

se absoarbe de c5tre
radialie absorbit5 de
gazele cu efect de ser5
atmosfer5 gi PEm6nt

.魃 ≪
魃 ■‐

motoare pe
benzinE
 alogenurile sunt minerale
care apar din combinatia unui
element halogen (fluor, clor,
brom,i◎ a)si un elemoot ae electF。 1
neOetivitete mai Fnic墨 ,Acestea sunt
↑
「輸pttrtite in flL10rttFi,ciOruri,bF◎
muri
季iiOd∪ Fi.
La prima vedere par sぅ ruri cO10rate
,i Cele maifrecvente exemplare sunt
fluorina, silvinul, carnalitul, atacarni¨
tul ,i halitul, acesta din urmδ fiind
cunoscut,i Ca,,sare gemぅ FF,Nu e de
mirare cう numele acestei clase de
rninerale derivう din terrnenul gre―
cesc care↑ nseamn5 ,,sa reFF. Ha10ge―
‖
j「
鳳 風 真 :犠 ょ稀 l席 良ぶ ξ
Curn ar fi Marele Lac Sδ rat din∪ tah
(Statele∪ nite).
´璽
魏跛雉量麒仁 聰凩釉蜻鯰鐘蝠褪咤曇
Halogenurile sunt clasificate ↑n trei
categoril.cele organice sunt alcう tu―
ite dintr¨ un atorn de ha10gen↑
n sta¨
re de Oxidare,i un atOrn de carbOn.
Acestea sunt utilizate ca aditivin pas¨
tele de dinti,i alte produse de igienぅ
oralう,precurn si pentru a face insec¨
ticide,ceruri,cauciucuri 5i rnateriale
plastice.∪ nul dintre cele rnai cunOs_
「
::rfピ li」 !7:サ ttfttli:]鷲 lζ ξtl:￨:語
carbon,i fluOr.cele anOrganice sunt
sう ruri fOrmate din iOni de ha10geni
care au O sarcinう negativう , Printre
I MtNERALELEpArqArurulur
cele rnai remarcabile se numう rぅ cl。 _
rura de sodiu(sare de masぅ ), care
este fO10sitう pentru 9う tit,5iiOdura de
argint,care era utilizatう ↑
n fOtOgrafia
analogicう anticう i ca dezinfectant↑
。 n
mё dicinう . Pseudohalogenurile sunt
lonH care pot↑ nlocui halogenurile din
compu5ii 10r Chirnici 5i ajung sぅ fOr―
meze substante cu prOprietδ
ti Sirnト
lare,precurn cianura(fOarte tOxicぅ
si
potential letalぅ
),i cianatul・
CAMCT■ RlsTlc日
Halogenurile au un luciu stic10s, 0
duritate relativ scぅ zutさ ntre 2,i5
(↑
pe scara Mohs),O greutate specificぅ
variabilぅ 5i un punct de tOpire care
variazう de la moderat la ridicat ↑n
funCtie de rnineral. ↑n stare sOlidう
tind sう fie conductOri slabi de cぅ
,
￨_
durう ,i de electricitate,dar cand se
ncさ lzesc cOnductivitatea 10r creste
↑
considerabil,prOprietate care devine
excelentう ↑n stare tOpitぅ .Fluorina se
remarcぅ prin varietatea sa enOrmδ
de cristale cO10rate,dar nu prea este
folositぅ ca piatrう
pretiOasδ .A,a― nu―
mita Blue」 ohn este O varietate de
fluorinう cu dungi albastre,i galbe¨
ne.silvinul este una dintre cele mai
mari surse de potaslu pentru↑ ngrう
5う
obicei cubice.
「
rninte.lar cristalele de ha‖ tsunt de
Halit

驀
￨

Silvln

濾
閂
■

EPIDOT
Cu ani↑ n urmう a descoperit cう ozonosfera se dirninua
s―

ca urmare a unor rrlolecule nurnite clorofluorocarburi

(CFC).lntrand in cOntact cu ozonul,provocau o reactie
chirrlicう ce¨ l
distrugea,reducandu_i capacitatea de

『 《
l灘]職}聾 :熱憮 畢
輩
MOntreal pentru a reduce utilizarea lor,i↑ n prezent
au fost inlocuite cu hidroclorofluorocarburi(HCFC). ・ 幸
・

Un studiu 5til∩ tiflC a arう tat cδ la↑ nceputul

secolul∪ i× Xl poluarea ucidea 9400 de
persoane pe a∩ in Londra,Pentru a rezol―
va aceastδ problem5 9ra∨ う,in 2016 a fost
lansat u∩ proiect care folosea porur∩ bei
mesageri echipati Cu dispozitive foarte
rrnici ce adunau date privind nivelurlle
de dloxid de azot,i ozon preze∩ te in
atmosfera ora,ului.A fost prima misiu∩ e
a Patrulei Aeriene Col∪ mblna sl a servit
la a∩ aliza temei∩ icね a ca lt5t aerului
londonez.

,
Unul dintre cele mai gocante accidente nucleare din
istorie a avut loc in municipiul Goiania (Brazilia) in
septembrie1987, c6nd o sursd radioactivd medicalS
dezafectatd a fost furatd dintr-un spital abandonat.
Obiectul acela mic a ajuns in mSinile unui negustor de
fiare vechi, care, surprins de culoarea sa izbitoare, a
vrut s5-i facd un inel soliei sale. insa a ajuns sd imprSgtie
praful din interiorul lui in curtea casei sale. Din cauza
otrdvirii cu radiatii au murit 5 oameni 5i 249 de persoane
au fost afectate.

MTNERALELE pAvANrulur
 す
￨￨￨1嗜 011ヽ IREI二
=:=0長

:讃

ゝ
憲豫

繊≒ゞ護壌
ヽ

ざ｀
躇
電子

肇 饉:
議 1懃

Cei mairapid an:mal d:n lume

茫彗 躍

Chepardul este cel mai rapid animal terestru care existさ .

Atinge O∨ itezう maximさ de l15 km/h↑ n curse de 500 de

隅 :'fξ 噂1誦l鴫 雪iPs:隣 fTIFパTll;胤 :

pleze∨ iteza celui rnai rapld Om din lurYne(atletul jamai―
can∪ sain Bolt),dar iilirniteaz5 5i capacitatea de atac si
apさ ra re.Din acest motiv,9heparduliese la vanら toare↑
h
tirnp ce alti prさ dう tOri dorrn,i ob!ine astfel aproximativ
300 de prさ zi pe an,fatう de Cele 40 ale leului.

EPIDOT
 raha
arcul Nalional Tsingy de Be_
maraha este situat in Mada_
gascar. Suprafala sa aproxi_
mativぅ este de 152 00o de hectare
︱ ︲

,l eSte alcδ tuit din diferite platouri

︱ ︲

carstice in care apa subteranδ a

︱
︱

erodat zOnele ridicate de¨ a lungul

︱ ︱
︱

聖 a rniliOane de ani.Acest fenomen

︱
︱

「
︱

サ牌違罫ir:L職 糧:1'::
IFr」
︱ ︱

i￡
︱ ︱
︱

peisajul sう arate ca o pう dure gi¨

︱ ︱

ganticぅ de ace de calcar Nu e de

︱ ︱
︱
︱ ︱

lll==λ n!::]xiuilχ ]鱗:lg:1111`

︱ ︱
︱

Cult“ ↑n lirnba indigenう ,Este un 10c

︱ ︱

fascinant,O rezervatie naturalさ din

︱
︱

1927 ,i a foSt declarat PatrimOniu

︱ ︱
︱

al∪ rnanitう tii de Cう tre∪ NESCo↑ n

︱
︱

1990.
︱ ︱
︱
︱
︱

Cealaltさ jumう tate a parcului este

︱ ︱
︱

alcう tuitぅ dintr― O pさ dure uscatぅ

︱︱

care se intinde sub fOrrna unei sa―

‘ ︱
︲

Vane de― a lungul defileului raului

ManambO10.POtrivit biologi10t aici
se ascunde o rninune naturalう ↑ n
fiecare cOlt, deoarece ↑n expediti_
ile lor descOperう ↑ ntotdeauna noi
specii de plante,i anirnale,printre
care lemuri, pう sぅ ri pe cale de dis¨
paritie,arnfibieni, rOzё tOare 5i rep―
tile,curn ar fl cameleonul rninuscul.
lngreunand accesul,acele de calcar
,l Vegetatia luxuriantう protejeazさ
mediul↑ nconjurう tOr,

MINERALELE PAMANTULUi
 L(DCURI:MPRESiONANTE fξ

■￨ザ千1ギ ■￨￨■ ■￨￨ ￨■ ￨

=千 ■
=

■T篭 ご￨=奎 筆
￨イ

灘
珀
Acele de calcar sunt foarte fragile, iar pr5-
busirea fragmentelor de rocd este constantd
in acest parc nafional. Se afirmS c5, peste
cAteva milioane de ani, ?ntregul peisaj va
dispSrea. E interesant de observat cum r5-
dicinile copacilor coboard p6n5 in adAncul
canioanelor pentru a gSsi curenli de ap5
subterani; este, fErE indoialS, o dovad5 a
modului in care plantele se adapteaz5 in ParCul NaliOnal Tsingy de Bernaraha
fiecare col! al acestei p5duri de piatrS.
 O Care este culoarea epidotului?

a. Albastru electric
b. Verde fistic
c. Negru
d. Maro

● La ce se folose,te epidC)tulin prezent?

fi
Ca sursa de
energie eoliand
Ca o componentd
a automobilelor
Ca element pentru
co nstru ct i e
．一・

Ca platra
pretroasd
・
一一一
・・

O RelalioneazE conceptete:
ａ   ｂ

1. Strat de ozon l)dZ

2.Ozo∩ Contribuie la diminuarea
3日 CFC stratului de ozo.
Ｃ   ｄ

4.Haloge∩ u ri C clasa de minerale

Parte a atmosferei

14 MTNERALELE pAvAurulut
(} in c6te categorii sunt clasificate halogenurile?

Ce vitez5 maxim5 atinge ghepardul?

e

〈 in co tar5 se af15 Parcul National可 Ъ

ED〉
ingy de Bemaraha?

EPrDor 15
 29,99 1ei

Ⅲ
I
フ2
Ｈ Ｈ Ｈ ＝ ７
１ １ １ １ ８
＝ ＝ ＝ ＝ ６
４
ⅢⅢⅢⅢ５
２
Ⅲ＝ⅢⅢ・
４
ⅢⅢ Ⅲ Ⅲ ８
１ ８
＝＝ ＝ ＝ フ
N=A

■￨

９
■￨￨￨■
11■

一０一
ｌ 一
︲ 一
Ｔ
，
Ｃ 一
・一
一一一
一¨一一一 
一．
一
   
   
   
   
・ ・

1雖
￨=￨■ ￨ ￨
‐
C10
DI‐ 5