一

一一 Ｃ ｉ
一卜■一
一Ｓ 一

・
︺

０■
Ａ︱
0[NEAZA

Ｌ
D‐ ESCOp ER ICTl

︰．

MUSCOVIT
 Mineralele Pamantuiui
c' ai ldeii originaie, El..4SE EDApp S L. 2O2O
Productie editoriala: EMSE EDApp S L.
Realizare edrtoriala: CB pRODUCER
Traducere: Elena-Anca Coman Graai Soft
Tehnoredactare. Cristian Ldceanu ]Graal Soft
Coordonare productie: Mattane Reguero
Design grafrc: Pablo Moreno
Redactare texte: David Moreu
Editare: Silvia Vallejo
Documentare: Hector Rodriguez
l-otog raf i:; Shutterstock.com

A 2A2O, edltat in Spania de pRODUCCIONES,RB sub

lice^ta Ir\4Sl EDApp, S _

Tipartre 9i legare: lndice Arts Grafiques S L.

TipSrit in Spania
ISBN al intregir opere: 978-84--1354-t6E-6

Toate dreptunle rezervate. Sunt strict r-:e.z,se repro_

ducerea total5 sau partiala a aceste lc.-r pr I orice
mijloace sau proceduri gt dlstribuirea acesreta pnn
contract de inchinere sau imprumul pr- c ic.

CUPRINS
FISA 3
Muscovit
Mineralul gi caracteristicile sale 4
Mineral din clasa silica!ilor
Planeta noastr5 stSncoas5 6
Cdrbunele
Experiment 8
Urme de dinozaur
Coltul intrebErilor 10
ProducStor: Emse Edapp S.L Vrei sa afli mai multe?
Llcentiator: Emse Edapp S.L
Distribuitor: Ringier Rom6nia S.R.L Locuri impresionante 12
Adresa: Bucuresti, sector 2,
Blvd. Dimitrie Pompelu, nr.9-9A, Liniile Nazca
sediul ziarului Libertatea

ATENTIE! Nu este un produs Dovede,te ce‐ ai invttlat 14

pentru copiii sub 3 anil
E× erc ti
Acest produs nu este ojuciriel
colectii@ringier.ro
Muscovitul este cel mai frecvent
mineral din familia micii. Se poate
gdsi in roci magmatice, metamorfice
gi sedimentare. Este transparent
gi practic incolot dar se pot intui
nuanle de maro, galben, verde
sau chiar rogu. Se remarci pr n
conductivitatea sa electrlc5 scizut5.

CLASAE
Silicati

FORMULA CHIMiCA:
FKA12(AISi301。 )(OH)2

COMPOZITIE:
Potasiu,alurniniu,siliciu,
oxigen,i hidrogen
GREUTATE SPECiFiCA: Sus, muscovit (mici); jos, bucatd
2,76-3g/cm3 dreptunghiularE de cristal de muscovit.
DURITATE:
2… 2,5 pe scara Mohs
CULOARE:
￨∩colori∩ ua∩ te deSChise de
galbe∩ ,m aro,verde sau rosu
STRALUCiRE: 躍 鍼
=す

Sticloas5,sidefie sau perlatう

FASIE:
Albう

TRANSPARENTA:
De la tra∩ spare∩ t la translucid
＾
ｉ
ｎ

Cele mairnari z5cう rninte se afi5

ｄ
ｉ
ｎ

SISTEM CR:STALIN: Statele Unite,Canada,peru,EIvetia,

Pakistan,Brazilia,i Spania.
Monocll∩ ic

MUSCOVIT は
 饂
可匁
uscovitul este cel mai frecvent

ヽ一
´
mineral din familia micii. Se poa-
te gSsi in roci magmatice (gra- 11■
ハit,i pegmatite),metarnorfice(gnais ヽ

,i ardezie),i Sedirnentare(gresii).Este
transparent,i praCtiC inco10r dacさ さ ste
privit tn contralurnina,dar se pot intui 塚
Muscovitul este foarte ugor de identifi_
cat datoritd exfolierii sale perfecte, mai
exact, capacitdlii de a se separa in la_
mele subfiri, care in cazul muscovitului
sunt flexibile, elastice gi au o strdlucire
sticloasS. Este singurul mineral abun_
dent in scoarfa terestrd care are aces_
te proprietali atat de ciudate. Degi nu
este o piatrd prefioasd, prelul sdu este
destul de ridicat. De exemplu, o tond
de micd se vinde cu 25O de euro, iar
mica Iaminatd (muscovit) poate ajunge 毘
橿著苦
:誦 品路ぎ
霞:亀 l
la 17OO de euro per kilogram. COntine.De exemplu,alurgitul este
violet,oe‖ acheritul este bogat↑ n
bariu,chacaltaitul este de cu10are
verde,fengitul este bOgat↑ n
si‖ ciu,iar damouritul are o nuantさ

rO,iatiCさ・ '

Alurgit

MINERALELE PAMANTULUI
 「
:BA
‐
導 ヽ奮亀縫桑
1篭

Cel mai mare cristal de muscovit inregis-

trat a fost gasit intr-o minS din Nellore,
Ansamblulde lndia. Dimensiunile sale sunt spectacu-
cristale seamEnE Ioase: 3 metriin diametru, 5 metri lungi-
t\ cu foile unei c5rti me gi o greutate de 85 de tone.
\,--l
・
七ｉ
● ‘

■ i■ ・ 1 1 ・
Muscovitullarninat este un ■
material izo!ant excelent datoritこ ‐
conductivitさ tii sale electrice ‐
reduse,i reZiStentei sale enorrne
la cう ldurう .Din acest rnotiⅥ
g∞
:i黒 :蒲漏揮撃1静_ノ
胸
輛ぬ ∞ :財
bucさ tさ rii.Este un izolator terrnic
ignifug,
':

LamelS de muscovit
DatoritE exfolierii sale perfecte,
muscovitul se poate g5si in
lamele subliri si transparente.
ln Rusia secolului al XVlll-lea
se folosea ca geam pentru
ferestre si era cunoscut drept
,,cristal de Moscova".

M USCOVIT
●こ
「 b●■￨● Ie

うrbunele(nunlit,i,,cう rbune rni― UTttLIZARI,日 pROBLEM■

neral``)este o rocう sedirnentarう
organicう de cu!oare neagra,care
De secole a fost folosit drept combus…
tibil fosil,la fel ca petrolul,i gaZele na―
turale,deoarece compozitia Sa chirnicう
este bo9atう ↑ n carbon,hidrogen,sul鳥
oxigen ,i azOt・ TOate ↑ rnpreunう sunt
extrem de inflamabile.Desi cう rbunele
este o sursう de energie neregenerabi―
15,i fOarte poluantう ,este↑ ncう folosit
pentru a genera electricitate in multe
tう ri.
Cdrbunele a fost descoperit in Evul Mediu,
c6nd era extras din z5cdminte nu foarte
ad6nci. Odatd cu aparilia Revoluliei ln-
dustriale din secolul al XVlll-lea, cdrbu-
nele a inceput sd fie oblinut in mine gi a
devenit principala sursd de energie pen-
tru deplasarea motoarelor cu aburi din
fabrici gi a locomotivelor primelor trenuri.
in prezent, se afirmd cd ar trebui inlocuit
definitiv cdrbunele cu energie regenerabi-
15, deoarece utilizarea acestuia d5uneazd
oamenilor gi mediului. Existd risc in ceea
ce privegte sSndtatea minerilo[ poluarea
apei 9i cantitdtile mari de dioxid de car-
bon care sunt emise in atmosferS si care
contribuie la efectul de ser5.

cand O plantb sau un copac dintr― o p5dure moare,i Cade↑ ntr‐ o mla,tin5,apa stさ tう toare↑ i

proteieazさ de descompunere Acest lucru se↑ ntamplさ deoarece in adancuri nu prea existう
aet iar organismele care s― ar putea hrう ni cu lemnul sau frunzele sale nu pot supra∨ letui fbrぅ
ox19en Resturile vegetale incep sう forrneze un strat gros,care sfar,este↑ ngropat sub sedi¨
mentele tarate de apう ,in special norol,i niSip Greutatea acestor lYlateriale ajutさ ca resturile
vegetale sb se compacteze 5i sう Se formeze↑ ncet cう rbunele Acest proces de carbonizare
poate dura m‖ de ani De exemplu,3 rnetri de resturi ve9etale produc doar O,3 rrletri de cδ r¨

bune mineral

驚1:籠 :摯
‐ ￨

1:喚

Milioane de ani

MTNERALELE pAyAurulut
 PLANETA NOASTRA STANCOASA

一
ミ■等ミ
警
Nu exist5 cristale
evidente in cErbune.
■1.ド ■

ゝ =し
,｀

鑽
:奮
'
'11‐

Cdrbunele conline fisuri,

ceea ce-l poatee Tac「
face sE
se sparg:poa・
ン

Cea mai mare parte a cSrbunelui folosit in-

cep6nd cu Revolulia IndustrialS s-a format
din vegetalia care a crescut in timpul Carbo-
niferului. Aceast5 diviziune a intervalului de
timp geologic a inceput in urm5 cu 359 de
milioane de ani si s-a incheiat acum 299 de

肝
milioane de ani. Suprafefe mari de p5duri au
mZ〕
…油
fost ingropate gi au dat nagtere unor straturi
uriage de cdrbune.
輩
踏:匙 甜ξ
MUSCOVIT
 rmele de dinozaur ne permit sd studiem cum erau 9i cum trdiau aceste ani-
male disp5rute. li-ar plScea sd gtii cum s-au format? Cu urmStorul experi-
ment ili vei putea crea propriile urme de dinozaur si vei avea instantaneu
fosile de casう .Pentru a realiza acestlucru,ai nevoie doar de l cea,cう de Cafea rnう ¨
cinatう umedう ,oiumう tate de ceaocう de Cafea rece,l cea,cう de fbinう ,ojumё tate de
Cea,Cさ de sare,l sul de hartie de cOpt(sau hartie vegetalう ),l Castron,1 1ingurう din
lemn sil fё cう let,

■￨I Punem cafeaua mδ cinatδ ume¨

l dさ ,jUmぅ tatea de cea5cδ de ca¨
■ fea rece,fう ina 5i sarea laolaltё ↑
n
castron.Arnestecδ rln contl∩ utul cu lin―
9ura din lemn panう cand searYnう ∩δ cu
lutul.

Tう ierY1 0 buCatう din hartia de

COpt ,i punem pe ea o ‖ngurё
mare din,,lutul``pe care↑ l avem
in castron,↑ ￨↑ ntindern cu fう cう le…
!ul pand obfinem un strat de 2 centime-
tri grosime. Acum po!i sd apegi cu pal- 鰤へ励繹 赳AT量 塁
ma deschisd sau chiar cu piciorul peste ArYlprenta mainil tale a rさ mas↑ n,,Iutu「 `

stratul de lut. pe care l¨ arYl cut din cafea,la fel cum

Poli repeta experimentul cu alte
obiecte, cum ar fi pietre, bug-
teni, frunze de copaci sau co-
nuri de pin.
Ldsdm stratul de lut cu urmele
s5 se usuce c6teva zile. Ce re-
zultat oblinem?
fう
se tntampla cu urmele dinozaur‖ or ↑n
noroi sau in nisip.Dar pentru ca urmele
sδ rう manう intacte tirYlp de rYnilioane de
ani, suprafata pe Care au fost marcate
trebuie sさ se usuce oi sδ fie proteiatう
de sedirrlente UrrYnele dinozaur‖ or se
95sesc↑ n roci sedirnentare care au fost
ingropate panら le_au descoperit pa―
leontolo91i

S MTNERALELEpAuANTuIuI
 不笙曇ご

〓
一熙
1 ceascd de 1/2 cea,c5de 1/2 cea,cう de
cafea mEcinatS cafea rece sare

l Cea,Cさ de fbinさ Linguri din lemn 1 castron

Fう cう let l rolう de hartie de copt

MUSCOVIT
Grafitul este una dintre diversele for-
me in care se poate gdsi cdrbunele ,

in naturS. Este cel mai apropiat de

cirbunele pur. A fost descris de omul
de stiintS german Abraham Gottlob
Werner in 1789. Numele sdu provine din ter-
menul grecesc graphein, care inseamnd ,,a scrie".
Nu este surprinz6tor cd acest mineral se folosegte mai ales pentru v6rfurile cre-
ioanelor. Degi existS multe z5cdminte, in prezent a fost descoperitd o modalitate
de a-l fabrica artificial.

11● 11■ 111■ ■:■ ￨

=￨:￨￨:■
Rangul cう rbunelui ne perrnite sさ
rn gradul de evolutie pe care l― au
aflδ
suferit resturile vegetale pentru a
devenl cう rbu∩ e rYnineral.∪ neori acest
proces este cunoscut cu termenul
de,,rnetamorfisrln organic``.Cele mai
frecvente modificう ri sunt cresterea
COntinutului de carbon,condensarea
structurii carbonice,puterea caloricう
,i SCё derea urniditう til,i a cOnlinUtului
cう rbUne sさ u↑ n substante vOlatile(subStante
care se tra∩ sforrnう u,or↑ n vapori).

￨■ 11■ ■■￨■ ￨￨￨=￨=■ ■■￨■ ￨￨

ヽ
ln perioada carboniferう a existat o crestere a co∩ ¨
centratiei de Oxigen din atmosferう .De fapt,a alunS
sδ reprezinte 35° /。 din aer,cand in prezent reprezin―
t5 21%.Acest fe∩ omen a f5cut sう aparδ insecte de
dirne∩ siu∩ i gigantice, cum ar fi centipezi otrう vitori,
9andaci uria,i li scorpioni cu o lungirne de panぅ la un
metru.cea rnaiimpresionant5 specie era o llbelulδ dis―
pう rutδ ↑n urmδ cu 320 de milioane de ani,care a∨ ea o
anvergurδ de O,75 rnetri.

M:NERALELE PAMANTULUI
 /

Turbう

Lignit

Huilう

彗
辟
夕
尋

Antracit
■ Antracit

Turb5,::gnit,hu::こ ,l antracit
ln functie de gradul de evolutie atins,cさ rbunele se clasificさ ↑
n patru ran9uri sau categoril,Turba

:nTttni:邸 :I[lF「 :隠 r廿 ‖
Ъ錮‖
聾:￨』i:昇せ
ll露 :鷺 』
Ъ:]常 ;:L逮]∬fi電 』
:￨』
HU‖ a(Cunoscut5 5i sub denurYnirea de,,cう rbune biturninos“
)este cel mai abundent tip de cδ rbune
din straturile P5mantului in cele din urmさ ,antracitul este rangul superiori este considerat o roca
metarnorficう .

葦轄

―
MUSCOVIT
 Ee
L:n三 二
9

iniile Nazca sunt vechi geogli-

fe care se gdsesc ?n degertul
Nazca (Peru). Este vorba des-
pre un ansamblu de forrne geome―
trice 5i figuri de anirnale.Arheologil
le¨ au descoperit↑ n1932,l cercetう ―
rile ior au stabilit cう au fost trasate
de locuitorii culturii nazca,care au
trδ it in acea regiune de5ertiCう ↑ ntre
secolele l Ⅲ al∨ ￨卜 lea.

Aceste geoglife ocupさ o suprafatδ

de 800 de kilometri pう trati, Care
este consideratう una dlntre cele rnai
uscate zone de pe planeta noastrう ,

cu o temperaturう medle anualё de

25 de grade celsius.Acest climat
e× trem de arid a ajutat la conser¨
varea linHlor Nazca timp de seco―
le, Aerul cald Obligさ vantul sさ _,i
schirnbe directia, iar pietrele care
alcう tuiesc figurile r5man la locullor.
Nu se 5tie exact ce↑ nseamnう aceste
reprezentう ri de pさ sう ri,reptile,ma―
mifere 51 insecte.cele mal accep―
tate ipoteze afirmさ cう erau sernne
de calendare astronornice sau cう
fё ceau parte dintr¨ un ritual pentru

a inlesni venirea apei.

MINERALELE PAMANTULUI
 LOCuRllMPRESiONANTE
Ｆ卜Ｌξ膿燻

轟 彗

沐
〓↓ 一

1事

eT:冨 i:1:糧
梶 風
:ぎ 諾∬
:i露 誕 ■魁鴨
:よ
一一 一 ・
一一

Q∞ 肝 引 ma mh
 o care este curoarea obignuitS
a muscoviturui?
a. Violet
b. Negru
c. lncolor
d. Albastru

O La ce se folosea muscovitul
in Rusia secorurui ar XVHr-rea?

&**

Fabricarea de Ca geam pentru

lelescoa pe Conslruclie de va n atoa re
fe restre tu nele de cerbt

O Relalioneazd conceptele:
1. Cdrbune mineral
a. Motoare cu aburi
2. Revolutie industriald
b. lnsecte gigantice
3. Carbonifer
C. Va rfuri de creion
4. Grafit
d. Cornbustibil fosil

14 MTNERALELE pAr"rArurulur
● De ce trebuie↑ nlocuit cぅ rbunele rnineral cu energil
regenerabile?

O De ce insectele din carbonifer erau foarte mari?

O Unde se aft5 liniile Nazca?

MUscovrr 15
 29,99:ei
０ １
５ １
Ｈ Ｈ Ｈ Ｈ ６
１ １ １ １ ８
＝ ＝ ＝ ＝ ６
４
ⅢⅢⅢⅢ５
ⅢⅢⅢⅢ２
・
１ ＩⅢ ４
１Ⅲ Ｉ
Ｉ
１ ８
１ ８
＝＝＝＝ ７
C9LFIC T10 N F A=A

９
‐
DESCOp=RA.