Ａ

ヽ
Ｚ
Ａ ・
一
Ｅ
Ｎ一
０・
Ｔ
，
Ｃ
Ｅ ．一
Ｌ 一一

ARCINT
一０ ■ 一
Ｃ●
Ｓ
，
ⅢⅢ二
PE,col:

1
.■
 襲藤
難轟Lユ Eユ F
lYtneralele pam6nrului
,9 al ideii origtnale,
ENlSE EDApp S L 2O2O
Productre editoriala: ENiSE EDApp
S.L.
Realizare editoriali. CB pRODUCER
Traducere; Elena-Anca Coman
] Graal Soft
Tehnoredactare. Cristtan LJceanu
]Graal Soft
Coordonare prodlcite; Maitane nugr";; -- '
Desrgn grafic: pab o Moreno
Redactare texte: Dar,,id Moreu
Editare: Silvia Vallelo
Documentare: Hector Rodriguez
Fotografii. Shutterstock.com

.t 2O2O ecjjtat in Spanra de pRODUCCTONES

licenta EtvlSE JRB sub
EDApp, SL
Tipdrire gi Jegare. indice Arts
Grafiques S.L.
Tip5rit in Spanra
iSBN a1 intregri opere 978-84-ljS4_.168_6

Toate drepturiie rezervate. Sunt

strict interzise repro_
cdu parL,a,a a a
1 ,i^ii rola'ap.OC^d_r,S
*,"OaCA es.e. u a rp - .. ,?
d. d.SI,O.lrad.C-S__- -rI
COolrdt' Oe n -.,, e.e SdU ,l O._l _."o-.O ' ' n

CUPRINS

Fisう
｀
3
ハ `´ 3:

Mineralul,i Caracteristici!e saie

4
Elelヽ ^3-13っ atlve

planeta noastrう
stancoasぅ 6
Fos131

Experiment
8
lvlesale c、 cernealδ l∩ ∨izlbilδ

COllul↑ ntrebぅ ri10r

Producitor; Emse Edapp rrel sさ
10
SL
6fl ,ヽ こ lulte?
Licentiator: Emse Edapp S.L
!'. rOL lo : u ng,e" po*
.n:3 _ - LocuriimpresiOnante
Adresa; Bucuresti. sector 2
B vd. Dimitrie porxpeiu, nr.
12
secliul ziarului Llbertatea
9_9A Arh pe agし R31a Ampat

) ATENTIE!;._ es a u. p,oc
pentru coprri sub 3 anil
.
Dovede,te ce‐ ai↑ nvぅ tat
14
Acest produs nu este o luciriel
E× erclt '
colectii@ringier.ro
Argintul este un metal alb, moale si
maleabil, care de obicei nu formeazd
cristale naturale. Este considerat un
mineral de origine hidrotermal5 gi are
o mare valoare economicd deoarece
este rar in naturd. Se remarcd prin
conductibil tatea electricd gi termic5,
superioarS celei a oricdrui alt metal.

ClasS:
Elemente native
Sirnbol chirnic:
Ag
Compozitie: 姦 Sus,piesう de argint nativ.
Argint
Greutate specificう :

10,1-11,19/cm3
Duritate:
2,5-3 pe scara MOhs
Culoare:
Argintiu sau alb
StrElucire:
Metalic5
F59ie: →,
AtbS
▲ cele mai marizぅ cう minte se aflう ↑ n
Transparen!5: Argentina,AustraliaJ Austria,Belgia,
Bolivia,Brazilia,Bulgaria,canada,
Opac
Sistem cristalin:
謂ふ■讐L軍#諄 ■1問 11」 1:ξ
ehら ,

Cubic

ARGINT 夢
 rgintul este un rnetal alb,mOa_
le,rnaleabil,cu sirnbOlui chirnic
A95i numう rむ latOmic 47 rc+ヘ
....''

Este considerat un
mineral de origine
hidrotermald si se gdsegte
in patru mo_
duri diferite in natur5. primul
in rand, ca
element nativ asociat
cu cuartut, urrrt,
cuprul si sulfurile. in
al doilea ,anJ, ca un
constituent major al
mineralef
(acantit, prostit sau pirargirit),or, O" argint
care pot
suficient de abundente pentrrljrrtiri.ufi
mineritul. in altreilea rand,
cu uf iuiiutrruf
cu altl metale. Si, in al patrufea-rand,
urme in minerale. Cea ca
mai mare OuU" u
argintului ce se produce
in prezent este
un produs secundar
al exploat;rii.rpru_ Mirgele din
lui, plumbului si zincului. arg int

Cea mai mare parte

- a aurului
i:..t"tur5 apare amestecat
l::,-t
cu cantjt5li mici de argint.
OacJ
c?nline cer putinlo-i
-":|,:jrlmateriatul ,ezutiat
, argrnt,
electro, a cErui denumire eite
provine
・
︱

de ta cuv6ntul tatin
"i."i;;;.
ヽ

de aur
Mineral natural
 Argintul este un mineral foarte rezistent.
Nu se dizolvd in majoritatea solventilor
si nu reactioneazd la oxigen, nici la apd.
Cu toate acestea, contactul cu sulful si
sulfurile face ca suprafetele expuse sd_9i
piardd strdlucirea metalica at6t de ca_
racteristicS.
暴
，

Argintul are o
conductivitate electricさ
,i terrnicう rnai mare decat

墓 F;i群 [邸 :胤 :朧型
V_
fie utilizat pe scar5 1argう ↑
n
aplicalii electrice de rnare
consum.
´韓ヤ■.
.

ζ
l'ξ
i青

:i:iξ ξ
::::1111lil量

Din punct de vedere chirnic,

argintul este un metal greu
5i nObil・ Din punct de vedere
C躍
:::屋 L奮 亀 電 爆 薄 :Y獄 繋
valoare econOrnicう .Datoritう
proprietさ
ti10r sale fizice,are
numerOase utilizこ ri:rea‖ zarea
de bijuteril,tacamuri,monede sI
echipamente gtiinlifice.

,)
■

ARGINT
 F● sfatil

Fosfatll atl di∨ erse aplicatil

↑
∩ SectOrul
al llne∩ tar.De e× en∩ plu, sunt fO10siti
pe∩ tru a rnenti∩ e hidratarea 5i suculen'―
ta produse10r din carne.De aseme∩
ea,
pot fi utilizati ca a∩
tiagluti∩ anti pentr∪
a pre∨ enl fOrmarea de cO∩
910rnerate
(Cocoloaoe)in allmente`La r6∩ d∪
￨ 10t
sδ rtlrile de fOsfat sunt fO10site ca sursう
de fOsfOr pentrtl a ll‐ ln
δtぷ ti perfOr_
btl∩
l‐ lnanta fiZicδ
a spOrtl∨ ￨10r 5i pentru a
trata di∨ erse prOblel‐ lne legate de sδ
∩δ_
tate

又
■芋■￨.■ ■‐
■ .■ ■・■
..==:￨・
之
目
︱
︱

三討
︱

ニ
目

ゴ
●■・
目

・
目

一
・
■
Ｅ
Ｉ
Ｉ

一一
一
Ｉ

■
Ｉ
Ｉ
Ｉ

↑
n曹認 t:rl:猛 :¶
Ｉ
︲

proteine.
︲
︲

MTNERALELE pAr,lArurulur
 届Ｋ
PLANETA NoASTRA srANcoasA

Una dintre principalele surse de fosfa!i sunt rocile fosfatice (cunoscute

ca ,,fosforite,,), care
confin apatit, un grup de minerale de fosfat de calciu. Peste Bo% din productia
mondiala de
roci fosfatice provine din depozitele sedimentare formate prrn acumularea
de materiale bogate
in fosfafi in mediile marine. Cele mai abundente se gdsesc in China, orientul
Mijlociu, Africa de
Nord gi Statele Unite. De asemenea, se gdsesc in cantitSli mai mici in depozite
magmatice aso-
ciate cu carbonatite 5i siliciu, in special in precum Brazilia,
lari Canada, Finlanda, Rusia, Africa
de Sud si Zimbabwe. Procesele de extractie a acestei roci sunt de obicei superficiale.

Mineral de
apatit
一
卜漱
Ｒ
ヾ
一一一
一一
・
一

Fosforitele pot fi mう cinate pentru a fi utilizate ca

ingrさ ,う mant in agriculturう . Datoritう originii sale

糖IttL:緊 sttξ 電
雪航品 濡1緊r譜 Et∫
cat produsele industriale.Tratarea rocii fOsfatice
cu acid sulfuric prOduce acid fOsfOric(care este
Cm可 翻 ねね a
記 サ望 :鷺 i暦 :癖 違 tttl滉 よ1寵

ARGINT
 e cu ■■ Ji eaIこ

rilttlC:翼
』 eTt:n』 眉
[尾 』
ittF寛 竃
todさ ce face vizibil invizibilul.Pentru a

識 ゼ翼蹴 鯛靴 鴬rT乳 '出 囃 附 驀轟 E嚇

丁ine mintel pentru acest experirnent,ai nevOle de ajutOrul unui
::廿 iI「
9iati・

Stoarcem lう maia cu storcぅ tOrul

n cea,ca de
::￨==_ern tOt,ucul↑
Ludm un bd! din lemn, udう m
v6rful in sucul de ldmaie
5i↑ l fO¨
losim ca gi cum ar fi un crelon
pentru a scrie un mesaj sau a
face un desen pe h5rtie.
in continuare ludm bricheta 9i
aplicdm cdldurd pe h6rtie la o
distan!5 sigurd ca sd nu se ard5.
Ce observdm?
Transformarea sucului de lamaie in
cer_
nealS rnvrzibila este posibila printr_o
re_
actie chimicd foarte simpla. Lichidul de
ian:aie este un acid care sldbeste
hartia
atunci cand il aplicdm cu varful unui
sor din lemn. La inceput este invizibil,
beti_
dar
cand aplicam caldura cu flacdra briche_
:ei zonele in care am scris sau desenat
:u acrdui citric al sucului de lamaie se oxi_
Ce:za si devin maronii datorita formdrii
ca rc onu lui,

.,, Poti repeta experimentul

', , hArtie mai groasd gi cu alte cu
ti_
,. puri de cerneal; invizibild pe
bazd de suc de alte fructe precum mdr
sau portocald, sau chiar cu o ceapd.

I MtNERALELEpArqArurulur
 Lう male CanS

:,E "'ffi

StorcStor Brichet5
ｒ炉 た 凩 匁 ボ 公 ギ 蜀 木 不 ヽ
    ａ

ｍ
Ｂ

ｄ
ｉ
ｅ

Ｓ，
Ｏ

Foale de hartie Sticiう

ARGINT
 Denarul era rYnoneda Oficialδ
a lmperiului Roman 511 asa
curn indicぅ
,i numele,era fう cut din arglnt,valoarea sa
initialδ era egalぅ cu lO a51(prima rnO∩
edδ de cupru
fo10sitδ )5i avea un× ca inscriptiei numぅ
ru1 lo in clfre
rol‐ na∩ e.Aceastδ
rnonedδ a fOst f。 10sltδ intre a∩
ul
2681,H.5ianu1 360 d,H.Dupδ c6te∨ a
decenil,denarul
a devenit baza noului sistern rnonetar roma∩
asul ca l‐ nonedδ de referi∩
,↑ ∩10cuind
tδ り↑
ntrucat s_a trecut definiti∨
de la cupru la argint.
一一
４一
一
 ■
一
Ｖ一
一

● ■ 一．
一

llNssw--
Mine de argint in Potosi argl∩ tし ,care circtllぅ ↑
n lume pro∨ i∩ e
dln rninele sale.

Puritatea unel buUterii di∩ argint sau aur este le9ati 33

concentratia acestOr rnetale pretiOase pe care le cc´
Conceptul de,,veritabil“ a fOst creat pentru a garε ͡ 1ハ e
grad rYninirn de puritate in biluterille v6ndute pe clalら 13ψ 。
Autenticitatea este stabilittt in miimi(999,950,925
,1800),lindicδ cantitatea de metal pretiOs Care se
i:.ふ
籠震 爆 竃

:T』 電 器 淵摺 [i肥 眠
de 92,5%.Argintul p∪
服
腎 翼'記
『
lt苦
r are∪ ∩ procent de 99,99%

MINERALELE PAMANttULUI
 ￨● 1lν :'NTRE昼 二IILOR

: 著
:
≒■華 ≡曇
=華 =

・ ・・
一
・一 一
一一一
一

．・
一
軋一
轟 一養
・
ヽ一二躍、

■￨ミ :

r CurEtarea bijuteriilor din argint

, Argintul esLe un metal foarte ductil si maleabil, dar
suprafata iui se p5teaza 9i igi pierde stralucirea atunci
,..,,r cand petrece mult timp in contact cu sulful din aer. Din
' acest motiv, bijutierii spun cd argintul ,,imbatraneste,,
si
: : recomand5 curE!area Iuiintr-un mod anume pentru a
...,,' nu-l deter ora, De exemplu, petele intunecate pot fi in-
.+ departate cu o gumd de;ters, iar pasta de dinti erimina
-i,,:;jrt sulful acumulat pe metal. Se pot folosi, de asemenea,
bicarbonat de sodiu, sapun de vase, sare sj otet.
轟

=a=i
■一

‐
一

‐ ‐‐ :業
〓一

磋
・

ARG!NT
 Arhipelagul 9
Raia Ampat

rhipela9ul Raja Arnpat este

situat↑ n lndonezia,i apartine
provinciei Papua de Vest.Este
alcё tuit dln patru insule principale,

Misool, salavvati, Batanta ,i waigeo,

plus alte 1500 de insulite, cheiuri ,i
bancuri de nisip.Este situat↑ n Triun―
ghiul COralului,locul cu cea mairnare
concentratie de biOdiversitate marinё
de pe planetう cu 505 specH de corali
,11320 de specii de pesti.cu scopulde
a conserva aceastё bogう tie naturalう ,a
fost creat Parcul Marin Raja Arnpat,
care are o suprafatさ de peSte 46 000
de kilometri pう trati 5i eSte habitatul
natural al diferitelor specil de rechini,
teStOase 5i diavoli de mare aflati ↑
n
一
キＳ ．

pericol de disparitie.

Primul european care a aluns pe

tうrrnurile arhipelagului Rala Ampat
a fost navigatorul pOrtughez」 orge
de Menezes in timpul unei expe―
ditii din 1526.in prezent,Ocupatia
principalう a 10cuitOrilor acestei
regiuni este pescuitu1 5i trё iesc in
rnici cO10nii care se extind pe↑ ntreg
teritoriul, Desi cultura traditionalう
este incさ fOarte prezentう pe insule,
turismul devine din ce↑ n ce rYnal irn…
portant in ecOnornia sa.Este unul ご
dintre cele rnai bune locuri dln lume
pentru a practica scufundう ri.

MTNERALELE pAvArurulut

L
 LOCUR:iMPRES:ONANTE

■
]

lnsulele Raja Ampat au un climat tropical, cu

temperaturi cuprinse intre 2O gi 33 .C. P5durea
tropicalS care acoperi cea mai mare parte a su-
prafelei sale este habitatul natural al multor spe-
cii de p5s5ri, mamifere, reptile gi insecte. Cel mai
curios animal care trdiegte in apele sale pline de
corali este dugongul, ultimul supravieluitor al
familiei Dugongidae. La prima vedere pare a fi
jum5tate elefant si jumState cetacee. Dugong inotand
in mare
 O Care este greutatea specific. a argintului?

aョ 12-159/crn3
b.6,7-8,39/cm3
C.59/trYn3
d.loサ 1_11,19/た
「 ln 3

● la ce se fo10se,te argintul?

下
` ニ

per,lrし ´
31、 tele Pentru a fabrica bijuterii
= ‐

Penlru a congela produse

Pentru a picta pereli

f} Relalioneaz5 conceptele:
I. Arg int a.sう ruri ale acidului fOsfOric
2. Fosfati b.CO∩ tl∩ e aCid
3. Suc Ce ldrnaie C. Era egal cu 10 asi
4. Dena r d.Metal alb,moale 5i maleabil

14 MTNERALELE pAvANrulur
@ De ce dealul potosi a devenit at6t de faimos?

O ce procent de argint confine argintul veritabil 925?

O in ce lar5 se afl5 arhipelagut Raja Ampat?

'o."nr u p ru 6rp ec 3r- ;!)!z

- reueC :pt3e eurlJCl _ ? j?l op"r"J:::'iJl
=
ffi::ff
ru,:t ,T: :?H,";:i:#"i:
tnS :3t.to]soJ tnlnprte ele tJnreS _ tjelsol :,rqeeleLU
r( eleor-u'qle
=:_:.,".
-:. A.rV fS lr"lnffq e nrluod (2.2u])/6 i,Li_ L,O,L.p <t
".,rq"1
:ltlnlos

ARGTNT 15
DESCOpERA,:,1‐ 1,C,LECT10NEA=Å

29,99 1ei

冊
蜃渕廿