DES coP coLEcrtoNeazA

PIATRA TUNII
 Mineralele pamantului
O al ideii onginale, EMSE EDApp S.t.
2O2O
Produc{re editoriali: EMSE EDApp S
L.
Realizare editoriala. CB pRODUCER
Traducere. Elena-Anca Coman Graaj
I Soft
Tehnoredactare: Cristian Laceanu
]Graal Soft
Coordonare produc{ie: Maitane Reguero -
Design grafic: pablo Moreno
Redactare texte: David Moreu
Editare: Silvia Vaiiejo
Documentare: Hector Rodriguez
Fotografii: Shutterstock.com

'O 2A2O, editat in Spania de pRODUCCTONES JRB

sub
l''e-fa EvSL LDApp S
Tipdrire gi iegare. lndice Arts Grafiques
S.L.
Tiparit in Spania
ISBN al intregii opere: 978_84-1354_168_6

Toate drepturjle rezervate. Sunt strrct

interztse repro_
dr.-;cerea totali sau partiala a acestei tr.iJrip-rJn ori."
sau^procedurr gr distribuirea acesteL
li;l3ace
-O. f ,dCl
6- i-61,.1p.p Sau ;mp,Ur ,C OlOl .
frin
.

CUPRINS

FigE
3
Piatra Lunii
Mineralul 9i caracteristicile sate 4
Mineral din clasa silicatilor
Planeta noastr5 st6ncoas5
6
Norii
Manualul micului geolog I
Cenuga vulcanicd

Collul intreb5rilor 10
Produc5tor: Emse Edapp S.L Viei sa afli mai multe?
Licentiator: Emse Edapp S.L
Distribuitor: Ringier Rom6nia S.R.L
Adresa: Bucuresti, sector 2,
Locuri impresionante 12
Blvd. Dimitrie Pompeiu, nr.9_9A,
sediul ziarului Libertatea
Cascada Victoria
rei
\Y
ATENTIE! \u esre rn proo_s
pentru copili sub 3 anil
Dovede;te ce-ai inv5lat 14
Acest produs nu este ojucJrie! Exercitii
coleetii@ringier,ro
Este cunoscutd ca ,,piatra Lunii" o
famiiie de feldspati care se remarcd
prin efectul optic de adularescen!5.
Acesta are loc datorit5 tdieturii in
cabogon a exemplarelor gi const5
intr-o scanteiere de lumini albi
perlatd sau albastrd pe suprafata sa
rotunjitS.

CLASA:
Silicati
FORMULA CHIMICA:
(Na, K)AlSi.O,
coMPozrJrE:
Sodiu, potasiu, aluminiu,
9i oxigen i;

GREUTATE SPECIFICA:
2,61 g/cm3
:' Sus, o varietate de culori ale pietrei
Lunii (piatrE gri, piersicE gi albE); jos, piese
DURITATE: ovale de piatra Lunii.
6 pe scara Mohs
CULOARE:
Albastru, gri, alb, roz, verde,
maro 9i incolor
t {
*
STRALUCI RE:
Perlati
rAs, r e:
AtbS
TRANSPARENJA:
De la transparent la translucid Cele mai mari z5ciminte se gisesc in
Armenia, Australia, Mexic, Madagasca6
SISTEM CRISTALIN:
Myanma6 Norvegia, Polonia, lndia, Sri Lanka,
Monoclinic Tanzania si Statele Unite.

PTATRA LUNn ffi

 iatra Lunii este denumirea co-
merciale datd unei familii de
feldspa!i care se remarc5 prin
efectul optic de adularescentd (cu-

,o.f
,*

Feldspalii iridescenfi sunt foarte dife-

rili unul de celSlalt in ceea ce privegte
compozitia chimicS, caracteristicile
structurale 9i aspectul fizic. Existd
doud mari grupe, dacd le clasificSm
in funclie de compozilia lor chimicS:
cele care conlin potasiu (microclinS, t

ortoclaz 9i sanidind) 9i cele care con-

!in sodiu-calciu (andezinS, labradorit,
plagioclaz, oligoclaz, piatra Lunii sl Grecii gi romanii
adorau aceast5 piatr5,
albit). Piatra Lunii de inaltd calitate deoarece credeau ci
este de obicei un ortoclaz sau un pla- era f5cut5 din razele
gioclaz, dac5 prezintd o iridescentd care proveneau de la ,l
mare. Lun5. _/

Este dovedit cd aproximativ

99% din pietrele Lunii folosite
la bijuterii ajung sE fie tSiate in
caboson (cu o cupolS rotunjit5 in
partea de sus). Motivul principal
este c5 e foarte complicat sd o
glefuiegti complet cu suprafefe
plane.

<-/
\n caboson
Lunt tarate
il" piese de Pratra
{r

Piatra Lunii este folositd pentru a face

mdrgele, bijuterii, pandantive, brelocuri,
inele gi cercei. ExistS, de asemenea, o imi-
talie din sticlS de opal care este vSndutd
sub denumirea comercialS ,,piatra Lunii".

Piatra Lunii (cunoscuti

gi ca ,,adularia") a fost
folositE Ia bijuterii de mii
de ani gi s-a descoperit
c5 mostre fabuloase au
fost fabricate de civilizatii
antice.

\f
-'F-

\
BrEtarE din
piatra.ty
Piatra Lunii naturalS nu
este supusE niciunui
fel de tratament. Cu
toate acestea, bijutierii
pot aplica uleiuri pe
exemplarele cu fisuri
pentru a obline o
mai mare claritate a
suprafetei.

tr\ J
PIATRA LUNII
 Norii
orii sunt mase vizibile Pe cer,
care sunt comPuse din cristale
de gheald sau din PicSturi de aP6
Uneori se pun in fala soarelui si ni se
par foarte intunecali (aproape negri)'
alteori seamdnd cu vata, pentru cd sunt
complet albi. Existd multe tipuri diferite
de nori. Meteorologii se ocupd cu stu-
diul formarii 9i compoziliei lor, pentru a
inlelege mai bine clima globalS'
G
Si
:t:
1. Razele soarelui
incElzesc suPrafala
MTNERALELE PAt"tAruru lut
Procesul de formare a norilor incepe
cu evaporarea aPei de Pe suPrafala
pdm6ntului. Apoi, deoarece c6ntdregte
foarte pulin, aerul cald, incdrcat cu va-
pori, se ridicd in atmosferS. C5nd ajunge
in straturile cele mai inalte se rdceqte 9i'
prin procesul de condensare, vaporii se
transformd in mici picdturi de apd sau in
particule de gheald. in esenld, norii sunt
grupuri de picdturi de apd care plutesc
pe cer.
4. Aerul care se ridic5 se
r5cegte, se condenseaz5
gi formeaz5 nori
3. Aerul care se ridic5
se organizeazS in
curenti termici
2. Se formeazi aer
cald 9i umed 9i igi
pierde din densitate
 PLANETA NoAsrRA srANcoasA

ltoRt
NoRr ixaltl cu
-J
ASPECT MATASOS gt
FILAT.IENTE FOARTE
ALBE

clRRoculruLUs
NUMEROSI CUMULUS
TNALTT 9r GRUPATT

CTRROSTRATUS
NoRr ixelrr cARE
FORMEAZA UN VAL
ALBtCtOS

ALTOCU]IIULUS
NORI MEDII CARE POT
DECLANgA PRECTPITATIt
ALTOSTRATUS SLABE
STRAT DE NOR| MEDIU gl
UNIFORM CARE POATE
DECLANgA PRECtPtTATil
SLABE

STRATOGUMULUS
NOR! JOgt CARE POT
DECLANSA PRECIPITATII
I CU]TIULONIiIBUg
SLABE NoRr Jogr DE puRruNA
CARE SUNT DE OBICEI
cultuLus iNsolrlr DE FULGERE,
NoRr Jogl cARe seemAHA VANT SI GRINDINA
cu VATA 9t POT DECLAN9A
AVERSE

STRATURI rTl DE
NORr J09l LrPlTt
DE SOL

r3\

T
-*3*'

PIATRA LUNII ?
 vu
enuga vulcanicS este alcdtuitd
din particule minuscule de rocd
magmaticd ce au fost lansate
in aer in timpul unei erup!ii vulcanice.
Geologii folosesc termenul,,cenug6..
pentru a se referi la acest tip de mate_
rial in timp ce se afl6 in aer, dupd ce a
cdzut pe sol gi, in unele cazuri, c6nd a
devenit o rocd sedimentard prin pro-
cesul de litificare.
Termenii ,,praf vulcanic,, si ,,cenusd vul-
canicS" au acelagiinfeles, degi primul se
folosegte in principal pentru a se referi
la materialul format din particule
mici.
PROPRtErill
La prima vedere, cenusa vulcanic5 ara-
td ca un praf fin gi pulin consistent. Cu
toa'te acestea, provine din roci magma-
tice, iar particulele sale au o duritate
intre 5 gi 7 pe scara Mohs. Majoritatea
acestor particule au o formd neregu_
lat5, cu margini asculite gi o structurd
vezlculoasd cu numeroase cavitd!i.
Din acest motiv, au o densitate relativ
sc5zut5, degi sunt un material st6ncos.
Aceastd densitate scdzutd, combinatd
cu dimensiunea sa minusculd, permite
acestui tip de cenug5 sE ajungd foarte
mai sus in atmosferS in timpul unei eruplii
vulcanice gi chiar sd fie purtatd de v6nt
pe distanle lungi.

CLASIF!CARH
in dicfionarul geologic gdsim cuvinte pre-
cum ,,tefra" si ,,piroclaste,, cu referire la orice
fragment solid de material vulcanic expulzat
printr-o coloand eruptivd. De obicei, se cla_
sificd in funclie de dimensiune si gisim doui
categorii principale: blocurile (imaginea de
sus), care mdsoari mai mult de 64 de mi-
limetri, gi lapilli (imaginea de jos), care md_
soard mai pulin de 64 de milimetri. in cadrul
categoriei lapilli, cele mai mici fragmente
se disting intre cenuga vulcanicd (misoard
mai pulin de 2 milimetri) gi praful vulcanic
(mdsoard mai pulin de O,O6j milimetri).

S MINERALELEpAr"rAnrulur
 N

,.:

:-::-:,

::i::i=:
r.

ti
:ll:: rr'i
,*
:::.1*
f,l
I
I
I r:,.

"

:---.=.::._S=

"s.*Fso+j,:'+=
De fiecare datd c6nd un vulcan elibereaza
cenu95 in atmosferS, vantul are grijS sa o mi9-
f te sub formd de nori. Pe mdsurd ce un nor de
cenu95 se indepdrteazd de vulcan, acesta nu
mai este inconjurat de gaze care sd-l !in5 in aer
si incepe s5 cad5. Cele mai mari particule cad
prrmele, iar cele mai mici rdmdn plutind cel mai
mult timp. Rezultatul este formarea c6mpurilor
de cenugd, zone geografice in care pdm6ntul a
fost acoperit de aceste particule vulcanice'

PIATRA LUNII $
 De ce zboarS avioanele?
Avioanele folosesc o serie de forfe. pentru ca aces-
tea sd decoleze este necesar ca forta produsd pe
ForfS portantE
axa verticalS (denumit5 ,,fortd portantd,,in limbajul
aeronautic) sd fie mai mare decat greutatea avio-
nului. De asemenea, motoarele aclioneazd pe axa RezistentE

*S
aerodinamicE
orizontalS cu ajutorul principiului actiune-reactiu-
ne, care genereaz5 o forld in fald ce invinge rezis_
rractiune
tenla aerului. Cand avionul ajunge la altitudinea sa
de croazierd cu o vitezd constantd, inseamnd cd a Greutate
atins echilibrul de forte in ambele planuri.

: '
':i'''::"'t"'::'-t' ': il t'it:::"';i'''tt'
Datorit5 datelor colectate de satelitii
NASA si ai Agen!iei Japoneze de Ex-
plorare Aerospatiald din '1997, au fost
create h5rti globale care reflectd cu
exactitate activitatea fulgerelor din
intreaga Iume, Cea mai mare foca-
lizare de fulgere din lume se afl5 la
capatul sudic al lacului Maracaibo, in
nord-vestul Venezuelei. Aceastd zond
primegte o medie anuald de 232,52 de
-l^ fulgere pe kilometru pdtrat. Un.numEr
Lacu I araca-i bo'
M
l"""ti?;:X;'; tmpresronant.
caPitala mondtala ,

VinEtori de ceat5
stiin!a face progrese mari pentru a rezolva c.obleme
grave precum seceta, degertificarea si def ic :t1 de apd,
care afecteazS mai multe regiuni ale lumii, ,.,r..rd drntre
cele mai curioase invenf ri este captatorul de ceatd, care
este folosit pentru a colecta picdturile microsccpice de
ap5 pe care le conline ceata si a le folosi ca ap- pctabi_
ld atunci cand se obtine o cantitate suficientd Se aclic5
in regiuni degertice in care este prezentd ceata crecJm
Chile, Ecuador, Guatemala, peru, Nepal, lsraer s _^e e
!5ri africane.

::.; MINERALELEPAVAUTUIUI
 I

L
i.-:, :
S .i!
*:
i*
.::
:_
i
F,',i i-

:
:

Capul Bunei Speranle

Capul Bunei Speran[e este situat in partea sudicd a
continentului african gi este considerat unul dintre cele
mai spectaculoase locuri geografice din lume. Primul
european care l-a vdzut a fost navigatorul portughez
Bartolom6 Dfaz in 1488, care l-a botezat Capul Furtunilor.
Nu este de mirare c5, in timpul iernii sudice (intre aprilie si
septembrie), in aceastd zond sunt ugor de observat valuri
de peste patru metri inSl[ime gi viteze ale vantului care
depdsesc 3O de noduri (55 de kilometri pe ord).

PIATRA. LUNII
 I

ascada Victoria este situatd

in sudul continentului afri-
can, chiar la granita dintre
Zambia ;i Zimbabwe. Degi nu este
cea mai inalti gi nici cea mai largS
cascadd din lume, este consideratd
cea mai mare existentS, combinand
l5limea de 17OB metri si indltimea
de 1O8 metri. Se aflS pe un platou
bazaltic care s-a format in timpul
Jurasicului (in urmd cu aproximativ
2OO de milioane de ani) si peste care
gerpuie;te r6ul Zambezi.

Popoarele indigene cunosteau

deja aceste cascade enorme
gi le-au botezat cu numele
Mosi-o-Tunya, ca re insea m nd
,,fumul care tun5", din cauza
vuietului apei gi a cetii care se
formeazS. Cu toate acestea.
sosirea primilor exploratori oc-
cidentali a devenit unul dintre
cele mai importante evenimen-
te ale secolului al XIX-lea. in
noiembrie 1855, medicu I bri-
tanic David Livingstone a fost
primul european care a vdzut
aceast5 cascadd spectacu loasS
in timp ce strSbdtea r5ul Zam-
bezi pand la gura de v5rsare a
acestuia. Acest loc emblematic
a fost declarat Patrimoniu al
Umanitatii de cdtre UNESCO in
1989.

MTNERALELE pAr',rANru lur

 LOCURI IMPRESIONANTE

fi..'Jf'::
ii :< '.!*
lal I
*
E

#',g, ff",.,,
f
]'
.
.! .a't
g i:- ,.
-F
-- -!g
E

lj

,t
F

\;:''.e:=€
- ::'_n=* :- :: -
.€i!: _-::::

t
q --*

i. ,: :S

Platoul prin care curge r6ul Zambezi are un ano-

timp ploios, care incepe la sfarsitul lunii noiem- *
brie si dureazE p6nE la inceputul lunii aprilie, gi F 3S
un anotimp secetos in restul anului. Apa pulveri- +E'
zat5 din cascade atinge 4OO de metriin5llime si Y
poate ajunge la 8OO de metriin funclie de ano-
timp, Cascada Victoria este aproape de douS
ori mai mare dec6t Cascada Niagara (America
de Nord) si mai mare cu mai mult de dou5 ori Cascada Victoria
(Tokaleya Ton
decAt Cascada Horseshoe (America de Nord). ga)
 ! tii
,

O Care este duritatea pietrei Lunii?

a.3pe scara Mohs

b.4-5 pe scara Mohs
c.6pe scara Mohs
d.7 -B pe scara Mohs

C} Pentru ce se foloseste piatra Lunii din cele mai

vechi timpuri?

Pentru a monta
I GJ

Pentru a picta Pentru a tdia Pentru a face

sca ri ceramicd hartie bijuterir

(} Relafioneaz5 conceptete:
I. Nori a. Norijosi lipiti de sol
2. Straturi b. Dare de condens
3. Avioane c. Seamdnd cu vata
4. Cumulus d. PicSturi microscopice de apd

14 MINERALELE pAt"rArurulu r
!} Din ce este ficutd cenuga vulcanicS?

Ce sunt c6mPurile de cenug6?

O

Victoria?
La granila cu ce l6ri se aflS cascada
O
N e-€- h-^
-/? L .**

j./
Y,"tr
J /--=n^f"=*
, \+J_-_-L

e?
{5:
---{/r'"
,/ \;
, ^l n\ V

ru
if{
dt(
il/
B-

PTATRA LUNII 15
DESCO P rni, OL E.C T roNeazA

,[3 g

29,99 lei

, llillffilllil[ilil[[ilil ilirililillfit