DUMORTIERIT

■■■
一
一
一 一
一一一一一一一・
一
・一 一一
．
一・
一 一
一 一一 一一
一 一
・ 一
三

一
一
一一
一一
一一
一
一
一一
一一一
︼
 Mineralele pJmantului
al ideli originale, EtvlSE EDApp S L 2O2O
icl
Produc!ie edrtoria a ETVSE EDApp S t.
Rea rzare editorrald CB PRODUCER
Traducere. Elena-Anca Coman Graal Soft
Tehnoredactare: Cristian Ldceanu
iGraal Soft
Coordonare productie. Maitane Requero
De g' ora', . Doo.o \4o.o.to
Redactare texte. Davtd Morel
Edrtare Si via Vallelo
Documentare. Hector Rodriguez
iotografti. Shutterstock.com

'e 2O2a editat in Spania de pRODUCCIONES

,, OnLo . -lRB sub
EM(, DADP, S -
Tipdr re si legare. lndice Arts Grafiques S.L.
Tipdrit in Span a
SBN al intregii opere. 978-84-1354_t6g 6

Toate drepturrle rezervate. Sunt stlct interztse repro_

ducerea lotali sau partialJ a acestei lucriri pln
orice
milloace sau proceduri si dislribuirea acesteia prlp
Ontro( I d- r o,o o , m13.uT. -, p .O ..

CUPRINS
Fisう
3
Dumortierit

M:neralul,:Caracterist:ciie sale 4
oMi∩ eral di∩ clasa silicatilor

Planeta noastrう stancoasぅ 6

Ciclul oxige∩ ulul

Manuaiu:micului geolog 8
O× izli

CO!lul intrebう ri!Or 10

Produc5tor: Emse Edapp S.L vrel sδ afli mai rnulte?
Licentiator: Emse Edapp S.L
Distribuitor: Ringier Rom6nia S.R.L
Adresa: Bucuresti, sector 2,
Locuri:mpres:Onante 12
Blvd. Dimitrie Pompeju, nr.9-9A. Plala Catedrale10r
sediul ziarului Libertatea

/6 ATENTIE! I,u esre rn p.odus Dovede,te ce‐ a:↑nv首 iat 14

\Y p"ntru copiii sub 3 anil
Acest produs nu este ojuc5riel E× ercitil
colectii@ringier.ro
Dumortieritul este un rnineral cu
cristale prismatice.Se forrneaz5
in roci metamorfice regionale
la temperaturi ridicate,bogate
↑n alurniniu,。 i,de asemenea,↑ n
pegmatite bo9ate↑ n bon Se remarcう
prin faptul cう are o gamう foarte largδ
de culori,i eSte folosit la fabricarea
pOrtelanului de↑ naltう calitate.

CLASA:
Silicati

FORMULA CHIMiCA:
AIA16BSi3° 18
COMPOZITIEI
AI∪ rYni n i u,bot o× ige∩ 5i siliciu

GREUTATE SPECiFiCA:
3,3-3,49/cmる A dumortierit brufi jos, piatri de
Sus,
DU RITATE: dumortierit.
7-8,5 pe scara Mohs
CULOAREE
Albastru,verde― albう strui,
violet,ro,u,albう strui,
albastru¨ palsau maro
緻 儀

STRALUCiRE:
Sticloasё

FASiE:
Albδ

TRANSPARENTA:
L cele mai marizう cう minte se a■ う↑ n
De la transparent la translucid
Argentina,Austria,Brazilia,Canada,
SiSTEM CRiSTALiN: Republica Cehう ,Finianda,Frania,Gerrnania,
lndia,lta‖ a,Japonia,MadagascarJ Norvegia,
Ortorombic Peru,Rusia,Eivetia,Africa de SΨ d,Spania,

φ
Anglia,i Statele unite.

DUMORTIERIT I
 ￨■ ‐
ヾ
umortieritul este un mineral

炉
din clasa silicafilor care este
alcdtuit din cristale prismati- ■ヽー
‐

ス ‐
ヽ ￨

彎 ‐
・ 誨ヽミユ t‐
￨

Se forrneazさ ↑ n roci metan∩ orfice re¨

gionale la temperaturi ridicate,b09ate ヽず
↑n alurniniu,5i,de asemenea,↑ n peg―
matite bOgate↑ n bOr Se remarcう prin
faptul cさ are o gamぅ fOarte largぅ de

・
´一ｆ
culori, care pot varia de la marO, al―

一
鱈
謝」ぶ
i懲 ξ
:l詰 譜ξ
ifl粛 ‖
』:
髯
fierului 5i a altOr elembnte cu alurniniu
↑,COmpozitia sa chirnicう este ceea ce
produce aceste variatii Spectaさ uloase
de cu10ri 51 9Fectul pleocroismului:ab¨
SOrbtia radiatii10r lurninoase in diferite
moduri,↑ n functie de directia lurninii
care cade asupra rnineralului,

繁駆][ti常 it品 :Ⅷ 計 剛鮮
:i緊 :￨:な :器 ∬ 1雲 '既 竃群
: tζ

puunT翼配も 時::曜 [U￡ 竃譜算

↑
n Brazilia,i Sri Lanka.
︱
覇
雉
量
釉 釉
量
鶉
仁

penlru
din duT\:.llieriI
M^roere rea\izate bilutertt
a fabnca

膀
 〓 一

Cuartul dumortierit este un exemplar

de cuart de cu10are albastrう care con―
一
然八

tine incluziuni abundente de dumorti¨

erit.De,i ar putea fi folosit mult la bi―
juteril,este utinzat dOar pentru a face
pietre,lefuite(Cabo,On)Pietrele fate―
tate sau sculptate ale acestui mineral
sunt rare.

este cunoscut
in unele regiuni din Africa
drept,,apS pietrificat5",

t
deoarece lSngi depozitele Pies5 circularS de
de api au fost gdsite
exemplare de culoare
dumortierit
albastrS, care se datoreaz5
・=

て
urmelor de mangan, fier gi 誓
zinc pe care le contin.

Dumortieritul se fo:oseste
de secole pentru a
fabrica portelan de ina:t嵐
ca‖ tate.匡 xemplarele
sale sunt confundate cu
alte rninera:e(cunl ar fi
Ｅ■ ■ ■ ■ ■ ■

sodalitul),i au fOSt uneori

vandute ca irnitatie de lapis
lazuli. こ1

ゝ
零

DUMORTIERIT
 xigenul este unul dintre cele mai
abundente elemente chimice de
pe Pdmant. Se gdsegte in apd,
t』 よじ
:l::鞘 露
:1齢 :iltiilttlal鳳
,i↑ l fO10Sesc↑ n tirnpul fOtOsintezei pentru
plante,animaie,minさ rale,1 03meni,
P trbi.A5aseai ciclul↑ ncepe din nou,inu
se opre,te.
Este, de asemenea, O parte esentialう
a
atrnOsferei sub fOrrnさ de gaz 5i este in―
dispensab‖ pentru a sustine viata pe
planeta noastrう ,deoarece este↑
n cOnti¨ ettpti濯
nua rniocare.Datoritさ ciclului Oxigenului,
acest gaz se deplasё azう
prin aet prin
:!ぷ :冨 魂 ∬
L牙 l乱 ]
Atrnosfera, hidrosfera,i biOSfera cOntin
scoarta tereStrぅ
。i prin biOSferう .Plantele
,i algele sunt singurele Organisme capa―
b‖ esう ¨l producう prin fotOsintez5,a,adat
este fOarte important sぅ avem grり
さ,i sδ
ne prOtei5m ecosistemele. 1
Sさ poatう Obtine energie. De asemenea,
acest gaz este necesar ca sぅ se realizeze

:緊 [￨:奮 8」 :t蔦 ∬譲i露1:1暉 F『[:,T服 [廿 輩 :悸 ∫ 凛

r星
i∬
蠅憲
繹:A諄 贈Tぷ 私
鮒二l:罫 よ
朦 :‖
forrnう ↑n ozOnJ gazul care forrneazぅ un
S:11:lII:::￨ミ pentru a ne proteja de
pirう Oblin oXigen,i aceSta trece in cOr¨
[irう

lul孵 機換ilttlil霧 棺:『 訛

forrnう de diOxid de carbOn(cOmbinarea

MTNERALELE pAvArurulur
 PLANETA NOASTRA STANCOASA

CiCLUL
OXIGENU‐ LUl
condensare # HrOatmosferic

precipita!ii
transpiratia
plantelor,ia
solu:ui :

evaporare

absorblia de HrO
de c5tre plante
si
,\ animale

DUMORTIERIT
 ajoritatea mineralelor con!in
oxigen, dar geologii considerd
cd fac parte din clasa oxizilor
d◎ aF ecelee cttre sunt formate prin
combinarea etO∩ 角￨lor de oxigen cu
む曲輔I seu rttQI「nulte Fnetttle(ctt excep¨
eu rttlui寧 1轟 ◎
「gitttul議
tl機 iェ
Br● okit
Brookitul este un oxid de titan(丁 iC)2)
care are o duritate de 5,5… 6 pe scara
Moh5,Este un rnineral foarte apreci…
at de colectiOnari pentru frumusetea
cristalelor sale,↑ n special a celor din
varietatea arkansit,A fost descOperit

Sunt compu,i fOarte abundenti pe
planeta noastrう 。i tind Sδ Se forme…
ze↑ n roci magmatice si metamorfice.
Reprezintう 170/。 din totalul litosferei,
stratul de suprafatう sOlid al Pう man…
tului.De regulう ,sunt rninerale dure,
dense,i refractare,deoarece rezistδ
la temperaturi ridicate fう rb a se des―
compune,5i se remarcう printr¨ o sta¨
bilitate chirnicう mare, o temperatu…
rう ridicatう de topire,i o solubilitate
scう zutδ ↑
n apう . ,,ro5u“),o referintう clarぅ la culoarea
CEE MAE CIUDパ リ oxE=1
Magnetit
Magnetitul este un oxid de
(Fer+Fe=+20) care are o duritate de
5,5-6,5 pe scara Mohs. Magnetismul
sEu accentuat il transformd intr-un
magnet puternic. Naturalistul roman
Pliniu cel Bdtrdn ii atribuie numele
unui cioban numit Magnes, care a
descoperit acest mineral pe munte-
le lda, in Creta, deoarece se lipea de
cuiele incdllSmintei sale. Varietatea
bogatd in crom este cunoscutd ca is-
hkulit.
週鷺 ﹁
↑n1925 de cう tre rnineralogul francez
ArmOnd Lё vy↑n Tara Galilor 5i a fost
botezat↑ n onoarea rnineralogului en―
91ez Henry BroOke.
Rutil
Rutilul este un oxid de titan(TiC)2)
care are o duritate de 6… 6,5 pe scara
Mohs.A fost descris de omul de stiin…
tう german Abraham Gottlob NA/erner
↑n1803,iar numele sё u provine de la
termenul latin/υ llirυ s(care↑ nseamnう
ro5ie intensう a unor exemplare.Este
foarte rezistent la acizilfl atacう dOar
acidul ttuorhidric,iЪ こ
ibul sulfuric
concentrat la cald.
fier
perowskit
Perovskitul este un oxid de titan si
calciu(CattiC)3)care are O duritate de
5,5 pe scara Mohs.se gう seste↑ n roci_
metamorfice 5i este un rnineral destul
de rar↑ n scoarta terestrさ .A fost des―
cOperit de 99o10gul german Gustav
Rose↑n1839 in Muntil∪ ral(Rusia),i
a fost denurnit↑ n Onoarea contelui si
rYnineralogului rus Lev Aleksevici von
Perovski.

は MINERALELE MMANTULUI
Brookit

DUMORTIERIT 麒
 Uciga,ui siienliOS
Monoxidul de carbon(Cc))5i dioxidul de carbon
(CC)2)Sunt douう gaze care pot fi confundate:
au nume sirnilare,isunt O COmbinatie de . 0 CQ
carbon 51 oxigen.lntoxicatia Cu dioxid de car¨
bon este rarう ,de5i O COncentratie rnare↑ nt′ ¨un
Spatiu↑ nchis poate fi toxicう ,↑ n schirnb,monoxidul

::還藍、
瀾肝 滉洲
:P:薄 鼎臨 i牝
Acest lucru face ca semnele intoxicδ rii
l.
sう fie・ foarte
greu de detectat,

Peroxidul de hidrogen (cunoscut si ca

,,apd oxigenatS") este un compus chimic
cu aspect lichid, care are o mare putere
de oxidare atunci cand intrd in contact
cu materie organicd sau cu unele metale,
cum ar fi cuprul, argintul sau bronzul.
Timp de mulli ani a fost folosit ca
dezinfectant pentru rdni, dar in prezent
se stie cd poate face mai mult rdu celu-
lelor noastre dec6t posibilelor bacterii
invadatoare. Alcoolul farmaceutic este
mai recomandat, dar nu trebuie utilizat
pe r5ni deschise.

￨.￨■ ￨￨ ■￨ ■ ￨￨￨￨￨￨￨■ ‐￨￨ ￨￨・ .￨‐

Cele rYnal abundente celule din sange sunt glo―
bulele ro,ii 5i au aCeastδ culoare caracteristicう
datoritう prezentei OXidului de fier.Aceste
celule co∩ ti∩ hemoglobinう ,u∩ tip de proteinδ
acう rei misiu∩ e este sう tra∩ sporte o× igenul↑ n
tot corpul.Hemoglobina este cOmpusδ din fier,i,
atunci cand se uneste cu rnoleculele de o× igen,se
oxideaz5 5i de∨ ine ro5ie.

MINERALELE PAMANTULUl
 ￨￨￨￨す￨￨1111111み llLOR

ドtr
さ ￨ ミド
・

ヽ ︱ミ撻ｉ、ミ ・

や
一
■ 黙
 〓．
・

撼
警
一

11

・
rl・ ■
‐
￨´ __ ・

￨￨:■ ■ ■

‐
￨￨￨・ ■ ￨■
、
￨■ ￨ ￨
￨ : ・ .=

,￨み

flp-'I
DUMORTIERIT TT
 ￠
￨

laja Aguas Santas este si-

tuatd in Lugo (Spania). Este
cunoscutd ca plaja Catedra- 隋
lelor datoritδ forrYne10r stanci10r
care apar la reflux,ale cbror arce
,l turnuri arYnintesc de arhitectura
templelor cre5tine.Este un loc de
mare valoare geologic5, deoare―
ce abund5 cuartitele ,1 1isturile
vechi de peste 500 de rnilioane
de ani, care au rezistat eroziunii
vantului, mi,cё ri10r tectOnice si
faZe10r succesive de inundatii si
refluxului panё a devenit un pei―
sal unic.

Biologii au identificat 21 de tipuri

守一

de habitate naturale pe aceastさ

plalδ .Printre cele rnai irnportante
pう sう rise num5rう cOrrnoranul rno―

tat,C∂ 〃dris m∂ rliLim∂ ,i scoiCarul.

Dintre rnarnifere,este obi,nuit Sう
vezi vidre 5i delfini cu bot gros
↑nOtand in apele sale.Biluteria
botanicう este sfecla sう ratさ , care
este↑ n pericol de disparitie・ Acest
loこ poate fi vizitat in orice mo―
ment al zilei,insう vara trebuie sう
Obtineti O autOrizatie,Pentru a vう
bucura de forrnatiunile stancOa_
se,este recomandabil sう o vizitati l
cu o orё ↑
nainte de reflux.
一だ∫

覆 ￨ガ 確Fご
MTNERALELE pAvANrulur
 LOCURilMPRESiONANTE

ヽ■
=■
毒一
一■ ■

．
ヽ
＾、

颯≡卜■

二暴 ￨￨

:蒙
■蓮

￨■ ‐
■■lil■ ￨

in tirnpul refluxu!ui,aceastう plaiう devine o

zonう de nisip extinsう ,de‖ mitatう de un pe¨
rete stancos din ardezie,i,iSt Cu forrne ui‐
rnitoare. Se remarc5 arcele care au peste
30 de metri↑ nう ltime,pe,terile gigantiCe,1
coridoarele de nisip care trec prin interio¨
rul unor blocuri uria,e de stanch.se poate
alunge la plalele invecinate mergand prin
Plala CatedralelOr din Ribade。
nisip,dar va trebui sう ne intoarcem↑ nainte ,spania
ca marea sa inceap5 sさ creasca.
 ■ 1(→ H L41

● Care este culoarea cuartului dumOrtierit?

a. Portocaliu
b. Negru
c. Rosu
d. Albastru

f} La ce este folosit dumortieritul de secole?

Pentru a construi Pentru a gdtr Pentru a fabrica Pentru a privr

poduri porle an stelele

O Relalioneaz5 conceptele:
1. Oxige∩ a. Este esenlral pentru a mentine
2.Pla∩ te 5i alge viata pe planeta noast.A
ｂ．  ｃ．

3日 CiCI∪ l ox19e∩ ulul Produc oxrgen prin fctos nteza

4日 ○×IZI Combinarea cxigenu ui cu unul
sau ma' mulle -ela e
d. Element chir^n c foarte abundent
pe Terra

14 MTNERALELEpAuANTuIuT
O Cine a descoperit oxigenul?

e ceOxizisuntconsideralipietreprelioaSe?

O Tn ce lard se aflS plaja Catedralelor?

DUMoRrtERTT 15
■ ■ ■ '■ ￨:11111:■

29,99 1ei

J現 ‖
世‖
埋靱血