DESC O ptitA LICT:0 NE AZA

FLOARE DE CALCEDONIE
Mineralele Pamantu ui
€ral deii onginale, EN4SE EDAPP S.l.2O2O
Produc!ie edrtorial5: EMSE EDAPP S.L.
Rea izare edrtorialS: CB PRODUCER
Traducere: Elena-Anca Coman ] Graal Soft
Tehnoredactare: Cristran LEceanu lGraal Soft
Coordonare produc!ie: N4aitane Reguero
Design grafrc: Pab o Moreno
Redactare texte: David Moreu
Editare: Sllvia Vallejo
Documentare: Hector Rodriguez
Fotog raf i i: Shutterstock.com

aA 2O2O, editat in Spania de PRODUCC ONES JRB sub

.an!a Ef/SL I DA DD. >l
Tiparire si egare: indice Arts Grafiques S.L.
TipSrit in Spania
ISBN al intregri opere: 978-84-1354-168 6

Toate drepturile rezervate. Sunt str ct tnterzise repro-

ducerea totalS sau partialS a acestei lucran pr n or ce
mrlloace sau procedurr st distrlbutrea acesteta prin
contract de inchiriere sau 'imprumut pub ic.

CUPRINS
Flsa 3
floare de calcedor e

Mineralul si caracteristicile sale 4

Ivinerad^ce:a: _,'
Planeta noastrE st6ncoasE 6
Delte. esr-a': : -
=:-
'
Manualul micului geolog 8
Dicticra. geo ogic vo1. lll
Col!ul intrebSrilor 10
Produc5tor: Emse Edapp S.L
Vrei s5 af i mai multe?
Licenfiator: Emse Edapp S.L
Distrlbuitor: Ringier Rom6nia S.R.L Locuri impresionante 12
Adresa: Bucuresti, sector 2,
Blvd. Dimitrie Pompeiu, nr.9-9A,
Parcul national Doiana
sediui ziarului Libertatea

G\ ATENTIE! \u -osle Jn prodJs Dovede;te ce-ai invSlat 14

\z pentru cop tsub 3 ant E.,^
Ll\UI -^irii
LILII
Acest produs nu este o juc;riel
colectii@ringier.ro
Florile de calcedonie sunt frumOase
concretiuni(acumulδ ri)de cristale
de cuart care aparlentin i∩ teriorul
unor fls∪ ri mari ale formatiuni10r de
bazalt,ceea ce le Oferδ u∩ aspect
turtit,Marea lor varletate de culori se
datoreazδ imp∪ rltう ti10r unOr metale
preculハ ∩fieru1 5i nichelul.

CLASA:
Oxizi
SIMBOL CHIMlcI
SI02
COMPozlTIE:
SIliclu,io× igen
GREUTATE SPECiFiCA:
2,59-2,619/cm3
DURITATE: A Sus, floare de calcedonie din Brazilia;
6-7 pe scara Mohs jos, calcedonie in formd de ciorchine de
struguri.
CULOAREE
lnco10t alb,9ri sau albastru,
in functie de impuritδ
ti

STRALUCiRE:
Sticloasう

FASiE:
Albδ

TRANSPARENTA:
丁ranslucid
戯
SiSTEM CRiSTALIN:
丁rigOnal ▲ Cele mai rnari zttcう rninte se aflう ↑
n

FLOARE DE CALCEDONIE
 lorile de calcedonie sunt frumoase
concretiuni (acumulSri) de cristale
de cuar! care apar lent in interiorul

Acestea sunt cOmpuse dintr― un nodul

sferic a cう rui culoare poate varia ↑
ntre
alb, 9alben sau gri. Din acesta se for¨
meaz5 suprafete aspre de culoare gri― all

‖
甘[胤 黒
濯 穏∬↑息塞

一
こ
:∫ l∬
sau albe. Aceste suprafete aSpre, plahOI
sau concave dau na,tere a5a― nurYlite1611
flori de calcedonie.Cea mai mare partll
a acestui mineral cOntine urrne de rn096¨
nit,care in tirrlp se transform5↑ n cuart.De
asemenea,au fost gう site cantitう ti rrlici de
apδ ↑n cOmpOzitia Sa chirrnicう .

De obicei, se gEsesc
exemplare de calcedonie gi
flori de calcedonie erodate
pe solul regiunilor degertice
si, de asemenea, pe pere[ii
curgerilor de lavi antice.
‐

“
一
ノ
鷺

軋
鍼
MTNERALELE pArqANrulur
 ■￨￨￨￨￨￨￨￨■ ■■ ￨￨ ￨￨ ￨ ￨￨￨￨ ￨ ￨■ ￨￨ ￨
111 1■ _￨__二 :三 二三二:三 二_二 111■
烈猥
一
Ｓ一一

Mineralogii au descoperit cd florile de cal-

De― a lungul tirnpului,
‐ぜ cedonie din Brazilia pot produce o fluo-
calcedonia a fost piatra
rescenld galbend foarte intensS, mai ales
ξ
ヲ
￨ヾ
cea mai folositう
artizani,arti,ti,i biiutieri.
de
dacd au urme de opal alb intercalate in
structura lor. Sunt spectaculoase.
Exemplarele viu colorate
sunt↑ ncう tう iate si siefuite
ca pietre ornamentale.

護ミ‐
蕃
重
彗 ]等
n1546
Calcedonia a fost descrisう ↑
de rnineralogul gerrnan Georgius
n onoarea
Agricola,i denurnitう ↑
poporuluiturc din Ca:cedon.
Varietatea sa de cu:ori este

譲￨
rezultatulimpurit51i10r de tte鴫
nichel,cupru,i titan care pot fi 1:]:ILl二 Il:]:lil:
prezente↑ n tirnpul procesului de じ
crista‖ zare.

建 ぶ
Ψ

FLOARE DE CALCEDONIE
 Delte, estuare ti
鶉 夕
瑕

urile de virsare sunt ultima por[iune a traseului unui curs de ap5 (in spe-
cial rduri gi pSraie). Acestea reprezint5 partea unde debitul lor intr5 in
contact cu marea, cu un alt rdu mai mare sau chiar cu un lac.

Gurile de vSrsare ale 16urilor in mare sunt locuri cu o dive2sitate biologicd dez-
voltatS: apa dulce gi cea sdratd se combind pentru a forma zone foarte bogate
in substan!e nutritive gi sedimente. Cele mai comune trei forme geografice pe
care le pot avea gurile de vdrsare sunt deltele, estuarele si mlastinile.

DELTA

cesc, deoarece este reprezentata printr-un

triunghi. Deltele celor mai mari 16uri sunt
ecosisteme foarte importante si au diferite
brate de apd care sunt traversate precum
canalele.

ESTUAR
ESTUAR
ただ抒歩羮弄址
Estuarele sunt↑ ntinderi de apさ partial↑ n―
chise care se formeazう atunci cand cursul
raurilOr se cornblnё cu apa sbratう a rnさ ril
Sunt zone de tranzitie↑ ntre uscat,i mare,
deoarece sunt proteiate de∨ aluri,vanturi
Oi fUrtUni datoritう recifeloら lnsule care
aCtiOneazさ ca o barierさ naturalう .Estuarele
pot a∨ ea diferite forme(precurY1 9olfuri
sau lagune)oi Sunt habitatul multor spec‖
de animale.

厖 MINERALELE PAMANTULUl
￨￨■￨■ ￨ PLANETA NOAST彙 Å STANCOASA

M la,tinile sunt zone urrnede cu funcluri nisipoase care se formeazう la gurile de vう rsare ale ra∪ ―
r‖ or Se remarcう prin prezenta n∪ meroaselor plante care cresc in apさ ,de oblcei o cornbinatie
de apふ dulce,iapё Sう rat5(denUrnitさ ,,sallmastrう ``).Mla,tinile sunt considerate un ecosistem
deoarece sunt habitatul multor organisme,de la a19e,i plante mici panё la zeci de spec‖ de
pう sbri rlnigratoare care le folosesc ca loc de reproducere

RAU

OCEAN

‐
ぎ

Cea rnai cunoscutさ delt5 este cea a fluviului Nil,care

n
se afI通 ↑ Egipt(Africa),i corespunde locului unde
n Marea Mediteranう .Are o lun‐
apele sale se varsう ↑
girne de 160 de kilometri,iolさ time de 240 de kilo…
metri de la estia vest.Este o regiune agricolう foarte
irnportantう din cele mai vechi tirnpurL inCOniuratう
de rnai multe lacuri,i paraleltt cu Canalui Suez.
Delta fluviului
Nil

FLOARE DE CALCEDONIE
 DIct lonar ge● ]● g]c.
,

Volu■ nuI‖ 目

CRATOil
Un craton este o masd continentald
care a atins o sta_
re de rigiditate foarte mare in trecutul
geologic al
PSm6nturui gi care nu a suferit niciodatS
deformdri sau
fragment5ri ca o consecintS a miscdriror prSciror
tecto-
nice. Sunt straturi uriase de roci
antice care plutesc pe
mantaua semitopitd a planetei noastre
gi care sunt aco_
perite de sedimente provenite
din dezagregare, eroziune
transportul rocilor magmatice.
Craton dln Congo

菱毛 ミミ
き華
Dolinele sunt depresi∪ ni geol09ice care se fOrrnea―
Zδ pe suprafete cu re‖
ef carstic,i↑ Si a∪ Originea in
dezi∩ tegrarea anurnitOr roci ale cδ
ror cOmpOnente
sunt sOlub‖ ein apぷ cand aceste rOcise dizOlvさ
la cOntactul cu p10ala,terenulse inundう
。iapa Se
inflltreazδ in adancuri,cre6∩
d ca∨
itδ
ti Subterane
Acest fenomen slぷ beste pδ mantul,care alunge sδ
cedeze din cauza greutδ
lii 5ifOrmeazさ astfel de
depresiuni.POt avea O adancirne de 600 de rnetri

UmPherston Sinkhole' Australia ,i Sunt fbarte fertile.

CALOTA GLACIARA
Calotele glaciare sunt masele groase
de gheald care
acoperd o suprafafd extinsd de pdm6nt
in regiunile
cele mai apropiate de porii pranetei
noastre. in trecut
ocupau un teritoriu mult mai mare, dar
in prezent se
g'.sesc doar in Antarctica gi in
Groenranda. Acestea nu
trebuie confundate nici cu banchizere (strat
prutitor de
gheatd care se formeazd in m5rile polare),
nici cu capace_
le polare (mase de gheatS care acoperd
cele mai extreme
latitudini).
Antarctica

MINERALELE PAMANTuLUI
 謹轟轟薩蒸轟轟違轟轟基曇豪羹嚢護ミ≡

MORENA CLACEARA
Morenele sunt cantit5ti rnari de sedirYlente(↑ n speCial roci,argilう Oi niSip)care
smu19 5i、 transportう ghetaril in tirrlpul mi,caril 10r aproape insesizabile.Acest rna¨
terial este depus treptat de― a lungul cursului ghetarului,i poate alunge chiar sさ
forrneze lanturi montane,Numele sう u este de origine francez5 5i se referう la cres―
tele 5i terasamentele sedirYlentare pe care le gbseau tδ ran‖ ↑
n apropierea rrlarginilor
ghetari10r din Alpii francezi.
１日襲ＶＪ

ニ幸ヽ三
=ミ
Lagunele sunt brate ale rnδ rii care pδ tr∪ nd
pe coastう atunci c6nd∨ う￨le r6ul∪ i sunt scu―
fundate in partea cea mal apropiatδ de gura
lor de vδ rsare din cauza cresterli nivelului
apei mう rii sau a oceanelor ln aceste caz∪ ri,
apa sう ratδ al mう rii se combl∩ δ cu apa dul―
ce a ra∪ r‖ Or.ln cazullag∪ nelor oceanice,
elul apei depinde intotdeauna de maree
ni∨

(Cre,te 5i descre,te↑ ∩ flecare zi). a rasuneiFormosa

w
X:::::: din portusaria
一一一

FLOARE DE CALCEDONIE
￨■ ■ ■ ■ ■ ￨■ ￨￨￨￨■ ￨￨‐ ￨■ ￨￨￨:■ ■ ￨11‐ ￨￨￨￨■ ￨￨￨￨￨￨￨￨■ ■ ■ ■

Agatul este o rocう forrnatう din siliciu criptocrista‖ n

5i CUart micrOgra∩ ular care se remarcδ pri∩ struc―
tura sa finδ 5i varietatea sa de culori.」 aspul este o
varietate opacδ 51irYnpurё de siliciu,de culoare ro5ie,
galben5,maronie,verde,i chiar albastrう .Calcedo∩ ia
este o forrYnう Criptocristalinδ de siliciu compusδ din
urme foarte fine de cuart,i moga∩ it.S― a descoperit
c6, dacS exemplarullasd lumina sd treacS, este un agat, iar
dacd nu o lasd sd treacS, este jasp. De asemenea, calcedonia
are formd radialS sau de ciorchine.

Zebrele sunt cunoscute pentru dungile

alb cu negru pe care le vedem pe pie-
lea lor. Cu toate acestea, existd o mare
dilem5 cu privire la care este culoarea
princrpala. Sunt negre cu dungi albe
sau albe cu dungi negre? R5spun-
sul corect l-au gSsit biologti care au
studiat acest animal in procesul s5u
de gesta!ie: embrionii de zebr5 au o
cantitate mare de melantn5 (c,gment
negru in piele), pe care o p erd ce m5-
ZetDre S61batiCe ln
surd ce sarcina inainteaz!, )r n "trma-
re, culoarea lor originari :s:e reagrS.

,
..... ;- ,. ,. .

Fluviul Congo are o lungime de 47OO de kilometri

・    ′

gi strSbate patru tdri africane (Zambia, Republica

イ

Democratd Congo, Republica Congo si Angola)

pand se varsd in Oceanul Atlantic. Este al nouS-
／

一 ・
︵

lea cel mai lung fluvru din lume gi este considerat

︲
、 ´
一
一

coloana vertebralS a Africii (chiar dacS fluviul Nil

 ′
ヽ´

este mai lung), deoarece curge in mai multe dtrec-

メ
′

[ii: nord, vest 9i sud-vest. Acest fluviu si afluen!ii sdi

traverseazd lungla statului Congo, a doua ca mdrime
dup5 cea amazonian5.

MTNERALELE pAvArurulut
 ￨ヽ ■
111■ ■
‐.IIIII

■、 ■

I Explorarea AmazOnului
l 巨xploratorul spaniol Francisco de Orellana si eChipa―
: julsbu au fost primH care au strう bう tut flじ ∨iul Amazon
l de la un capう t la altul al continentului american.
: Au alunS la gura sa de∨ brsare↑ n Oceanul Atlantic
: Aceastさ cう tOrie plin5 de complicatil a a∨ Ut 10c↑ n
￨う

i習 1堤 :亀 ILttttttttI[黒 枯
」 :lt脱 亀 讐 ∬ :

pul calStorieiera pdduri mari de scorli-

sd gSseascd
goar5, unul dintre cele mai prelioase condimente din
acea vreme.

FLOARE DE CALCEDONIE
 Parcul national 9
Dofiana '
￨=
1冬 ミ
1
:‐
ヾ

￨ ‐

arcul Na!ional Dorlana este

o zond protejatd situatd in
Andaluzia (sudul Spaniei) si
ocupう O suprafatう de 54 252 de
hectare.Este cea mai mare rezer―
Vatie ecO10gicさ din Europa, deoa―
rece in fiecare iarnう rnla,tinile sale
9ё zduiesc zeci de specii de pう sぅ ri
rnigratoare in drumul 10r spre cOn―
tinentul african.Ele profitぅ de par¨
ticularitさ tile eCOsistemului pentru
a¨ ,i depune ouё le ,i pentru a se
odihni↑ nainte de a_,i relua zbOrul.

楔 Acest parc este situat pe depresiu―

nea raului Guadalqui∨ ir,i fOrrneazう
菖
o zonう umedう care se umple cOn…
stant de apう datorltさ estuarului
raului, Tirnp de secOle a fOst fO10_
sit pentru agricultur5 ,i cre,terea
anirnalelo嶋 panё cand, ↑n secOlul
al xlx― lea,au inceput studille stiin―
tifiCe despre pう sさ rile migratOare si
primele sう pさ turi arheo10gice pen―
tru a cunoa,te istOria prirni10r locu¨
ito′ i ai regiunil.in el exist5,de ase―
menea,plaje↑ ntinse,lagune,pう duri
umite,,rezervatil“
「 ,i dune mObile.
ln plus,exist5 0 zOnう de tranzitie in…
tre 200,i1500 de metrilう
time de― 日

nurnitぅ ,,vera``,care lea95,i separう

toate ecosistemele anterioare.
〓
ヽ一一
一 ，
一

M:NERALELE PAMANTULUi
 LOCURI:MPRESiONANTE

lstoria socialS a Parcului Nalional Dofiana nu poa-

te fi inleleasi fdr5 a acorda atenlie relafiei str6nse
care a existat de secole intre locuitorii s5i 9i naturS.
Pescuitul, agricultura, cresterea animalelor, colec-
tarea materiilor prime si vAn5toarea au fost o par-
te fundamentalS a economiei locale, pAnE cAnd
s-a decis reglementarea activitSlii acestora pen-
tru a proteja teritoriul. cattbtts」
1』 緊露3』 tttTIN丼 1爾
 clt::
「 ヨ

O Care este duritatea florii de calcedonie?

a. 8 pe scara Mohs
b. 2 - 3 pe scara Mohs
C. 6 - 7 pe scara Mohs
d. 5 pe scara Mohs

A C5rui motiv se datoreaz5 varietatea de culori a calcedoniei?

lmpuritati de mera e Radiat e solar5 Eroziunea apei Contact cu lava

O Relalioneaz5 conceptele:
ａ． ｂ．  ｃ．

1. Deltう Masd continentala rigida

2.Estuar intindere de apa partial inchisa
MlaStini Acumulare de sedimente fluviale
  ｄ．

3日

4.Crato∩ Zone umede cu funduri nisipoase

14 MrNERALELEpAvArurulur
C} De ce depinde nivelul apei din lagunele oceanice?

u宙 u dn Lme?
e CareetteJ nOutteacd mJ Lng‖

Parcul National[)Onana?
〈【1)↑ n ce tarb Se afiう

壁l疑 ＼
働

FLOARE DE CALCEDONIE 15
OLSCopFR二 ￨:￨,‐ 1:IC‐ ● 1‐

IF・ C丁 :ONE41A
,￨ ￨:■ ‐. ￨ ￨■ ■ ■￨

同国

29,99:ei

uifi
,lllUlxllllllllll[llruil
r