D E S C O P E R A, stI cTt ONEAZA

.s
1..
i

BIOTIT
 fiNIN IHeffil_r
. ..:

Mineralele pamantului
O al ideii originale, EMSE EDApp S.L.2O2O
Productie editoriaia: EMSE EDApp S.L.
Realizare editolala: CB pRODUCER
Traducere: Elena-Anca Coman I Graal Soft
Tehnoredactare: Crrstian Ldceanu lGraal Soft
Coordonare productie: Maitane Reguero
Design grafic: pablo Moreno
Redactare texte: David Moreu
Editare: Silvia Vallejo
Documentare: Hector Rodriguez
Fotografi i: Shutterstock.com

O 2O2O, editat in Spania de pRODUCCTONES JRB

I sub
cenLa E\4SF L DAp? Sr
Tiparire 9i legare. lndice Arts Grafiques S.L.
Tiparit in Spania
ISBN al intregli opere: 978-84-1354-168_6

Toate drepturjle rezervate. Sunt strict interztse

repro_
ducerea totalS sau partiala a acestei lucrJrr prin
olce
mijloace sau proceduri si distribuirea acesteia pnn
Cont,aCi de neh,rere .dU'-tlrUfflU- o-u.t

CUPRINS
Flsa 3
Biotit
Mineralul gi caracteristicite sale 4
,Mineral din clasa silica!ilor

Planeta noastr5 st6ncoas5 6

Amolitul
Manualul micului geolog I
Diclionar geologic. Volumul lX
Collul intrebErilor 10
Produc5tor: Emse Edapp S.L Vrei sd afli mai multe?
Licentiator: Emse Edapp S.L
Distribuitor: Ringier Rom6nia S.R.L
Adresa: Bucuresti, sector 2,
Locuri impresionante 12
Blvd. Dimitrie Pompeiu, nr.9-9A, Parcul nalional Everglades
sediul ziarului Libertatea

ATENTIE! Nu este un produs

pentru copiii sub 3 anil
Dovede;te ce-ai inv5tat 14
Ace'st produs nu este ojucirie! Exercit i

colectii@ringier.ro
Biotitul este un grup de minerale
de culoare inchisd care se gdsesc in
principal in roci magmatice, dar si in
roci sedimentare si gresii. Cele mai
comune minerale din acest grup sunt
micile, cum ar fi anitul, flogopitul,
siderofilitul si steatitul.

CLASA:
Silicati
FORMULA CHIMICA:
K(M g, Fe).(AlS i.O,o)(F,O H),
coM POZtJtE:
Potasiu, magneziu, fier,
aluminiu, siliciu, oxigen, fluor gi
hidrogen
GREUTATE SPECIFICA:
Sus, biotit brut; jos, o bucat5 de biotit
mai glefuit.
?,1-:1:1 9J9\i-
DURITATE:
2,5-3pescara Mohs
CULOARE:
Maro, verde gi negru
STRALUCI RE:
De la sticloasi la perlatE
rAs re:
AIb5
TRANSPAREN}A:
De la transparent la translucid Cele mai mari zEcEminte se g5sesc in
Australia, Canada, China, Germania, Spania,
SISTEM CRISTALIN: Italia, Rusia, Suedia 9i Statele Unite.
Monoclinic
fr
[]]

Brorrr 3
 LT

iotitul este un grup de minerale

care se gesesc in roci magmatice
precum granitul, dioritul, gabro,

Degi biotitul nu este foarte rezistent la

intemperii, uneori poate fi gdsit in roci
sedimentare si gresii. Cele mai comune
minerale din acest grup sunt micele,
cum ar fi anitul, flogopitul, siderofili_
tul gi steatitul. Toate au o compozitie
chimic5 diferitd, dar impdrtdgesc ma_
joritatea proprietdlilor fizice. Termenul
,,biotit" se folosegte pe teren 9i in cur_
surile elementare de geologie, deoa_ Biotitul se separ5 ?n foile subliri
rece aceste minerale pot fi distinse de destul de flexibile, dar trebuie
s5 avem grij5 pentru cd se rup
obicei doar prin analize optice, chimice dac5 le indoim cu putere. CAnd
sau cu raze X. le privim in lumin5, aceste
foile sunt transparente sau
translucide gi prezint5 o culoare
maro, gri sau verde.

a'
in 1999, Asocialia Mineralogic5
lnternafionalE a recomandat
ca termenul ,,biotit,, sd nu mai
fie folosit pentru a descrie un
tip de mineral, ci si se refere la
un grup de minerale inchise Ia
culoare (in principal micele).
de biottt
Agregat tabular

,r*ars$**'-""'
 Era ceva obisnuit pentru cdutdtorii de
aur din urmd cu un secol si confunde
micile fragmente de biotit cu pepite de
aur, deoarece si acestea produc reflexe
stralucifoare gi de culoare aurie.
.

Biotitul este, de
asemenea, folosit in
metodele de datare a
rocilor magmatice.

Biotitul are foarte putine

aplicafii industriale. De
exemplu, mica m5cinati
este folosit5 ca umpluturE
si extensor ?n vopsele,
ca aditiv pentru noroiul
de foraj si ca acoperire
antiaderent5 a suprafetei
pe acoperigu rile caselor.

Biotit m5cinat

BIOTIT
 Este format din cochiliile fosilizate
ale amonitilor giin formula sa chimic5
gdsim o proportie foarte importantd
de aragonit, acelasi mineral care for_
meazd perlele sidefate. Depozitele
de amolit sunt stratificate: stratul
superior incepe Ia o ad6ncime de l5
metri gi se extinde pe incd 30 de me_
tri. Gemologii o considerd o neste_
matd biogend, aldturi de chihlimbar
gi perla.

Calitatea pietrelor pre!ioase este cla_

sificatd folosind litere. in ordinea de Pies5 de amolit
la cea mai inalt5 la cea mai scdzut5 neprelucrat
calitate, acestea sunt denumite dupd
cum urmeazd: AA, A+, A gi A_. Calita_
tea gi prelul unei pietre prelioase de
amolit sunt determinate de numdrul
de culori primare (in principal verde
si rogu), de variatia culorilor in func!ie
de unghiul de lumind (iridescen!d) 9i
de strSlucirea culorilor, care depinde
de gradul de conservare a stratului
sidefat de la suprafald. Neprelucrat.
poate costa intre 125 si 27O de euro
gramul.

& M rN ERALELE pAr"lANrru Lu r

 PLANETA NOASTRA STANcoAsA
E

Tribul picioarelor negre din Ame-

rica de Nord gtia de sute de ani de
existenla fosilelor de amonili irizafi.
Le numeau Iniskim (care inseamnd
,,piatr5 de bivol") gi le foloseau ca
talismane. Oamenii de gtiintd de la
Geological Survey din Canada au
descris pentru prima datd cochiliile
de amoniti iriza!i in l9OB, degi prima
expozilie de exemplare sculptate fo-
losite la bijuterii a avut loc de-abia in
1962in satul canadian Nanton. in ,l981,
amolitul a fost recunoscut ca piatrd
prelioas5 de cStre CIBJO (Confede-
ra!ia lnterna!ionalS a Bijutierilor gi
Aurarilor), iar in 2OO4 a fost aleasd ca
piatr5 prelioasd oficiald a provinciei
Alberta din Canada.

Amonit irizat

Amonifii sunt o clasi de molugte cefalo-

pode care au tr5it in m5rile din Devonianul
mijlociu (in urm5 cu aproximativ 4OO de
milioane de ani) p6ni la sf6r;itul Cretaci-
cului Gn urmi cu 66 de milioane de ani).
\ Datorit5 evoluliei lor rapide gi rispSndirii
in intreaga lume, oamenii de ;tiinfE le fo-
\ losesc ca fosile ghid pentru datarea roci-
Pandantiv lor. inveli;ul lor poate deveni amolit.
din amolit ?n
form5 de inim5

BIOTIT
 ALBERO
Albero este un tip de rocd sedimentard forma_
tE prin acumularea de materiale detritice care
provin din descompunerea materiei organice
marine. Este un tip de calcarenit din regiunea
spaniolS Los Alcores (Andaluzia) care s_a
format in bazinul rdului Guadalquivir in pe_
rioada terliar5, cu 5 milioane de aniin urmd.
Din acest motiv este cunoscut cu numele de
,,calcarenit din Los Alcores,,. Este format din Alberoo.op"r;nffi
calcit, cuart, filosilicali, goetit gi dolomit. M,il;;;:i:,3:l'y,,
Moesrrqnz;
;,fijl,Y,: de ro Reqr

SSNS\S *:*SSN*LSSSN
Dendrocronologia este stiinta care, ca ramurd a
biologiei, se ocupd cu datarea inelelor de cregtere
ale copacilor gi arbustilor lemnogi. Numele sdu
provine din unirea a trei cuvinte grecesti: dendron
(care inseamnd ,,copac,,), cronos (care inseamnd
,,timp") si /ogos (care inseamnd ,,studiu,,). Ser_
vegte la datarea aproximativd a varstei lemnului
gi chiar pentru a cunoagte detalii despre evolutia
climei intr-o anumitd regiune a planetei noastre in
epoci trecute.

:: : i.n,:

cuvantr dinozaur" a fost inventat in 'r84r oe catre pa-

leontologul britanic Richard owen amestec6nd cuvintele
grecesti deinos (care inseamnd ,,ingrozitor,,) gi sauros
(care inseamni,,soparrd"). potrivit studiiror
stiinfifice
ulterioare, acegtia au fost cere mai importante verte-
brate terestre timp de 'l35 de milioane de ani, de la
inceputul Jurasicurui (in urmd cu 2oo de mirroane de
ani) pand la sfarsitul cretacicului (in urm5 cu 66 de mili-
oane de ani), cand majoritatea au dispdrut.

MTNERALELE pAuArurulut
 w$Yswtu&NsYsN
Fitoplanctonul este un
ansamblu de organisme
microscopice care cresc gi se
deplaseazd prin majoritatea
mdrilor si oceanelor planetei
noastre. Pot tr5i doar in ape
de suprafatd luminate de
soare si pot produce energie
din fotosintezd. in plus, ocupE
baza lantului trofic oceanic
si sunt esenliale pentru
men!inerea acestui ecosis-
tem. Numele sdu provine din
cuvintele grecegti phyton
(care inseamn5,,plantd")
6: qi planktos (care inseamnE
,, rdtdcitor").

XEMSHTE
Plantele xerofite pot rezista la secete severe
gi sunt adaptate Ia deficitul de apd. pentru
a supravietui bine in medii aride au dezvoltat
unele caracteristici uimitoare. De
exemplu, si-au redus ramurile la spini
(cum ar fi cactugii), sunt capabile sd
stocheze ap5 in interior pe perioade scurte
de ploaie, iar frunzele lor au un aspect
cdrnos sau suculent (cum ar fi aloe). De
asemenea, igi pot rula frunzele pentru a reduce
suprafala de transpirafie.

Bronr g
 Copaci care ating cerul
sequoia gigant este cel mai mare organism vegetar din
lume
deoarece poate ajunge (in medie) la 85 de meiri indrlime
si are un
diametru al trunchiului de pand la 7 metri. Recordul
absolut a fost
stabilit in 2oro, c6nd a fost gdsit un copac sequoia
de ro5,5 metri
indltime gi cu diametrul trunchiului de io ."tii. in plus,
rdddcinile
sale ajungeau la 35 de metri addncime. Scoarta
acestor copaci
este foarte fibroasd gi poate avea o grosime de pan5
Ia 60 de
centimetri, oferind o bund proteclie impotriva incendiilor.

Generalul Sherman este un exemplar de

sequoia gigant care se afld in Giant Fo_
rest, in Parcul Nalional Sequoia (Statele
Unite). Degi nu este cel mai inalt nici
9i
cel mai lat copac care existd pe planeta
noastrS, este considerat ca av6nd cea
mai mare cantitate de biomasd. Ce in_
seamnd asta? Datorit5 indltimii sale de
83,8 metri si diametrului s5u de ll metri
la baza trunchiului sdu, acest copac are
un volum estimat de 1486,6 metri cubi
de lemn.

.ii,.;.. ::'.,,1.
:,.':
cel mai vechi copac individual viu din lume este cunoscut
ca Matusalem, iar trunchiur sdu are peste 4goo de
ani.
Prin urmare, este murt mai vechi decat piramidere
din
Egipt (27oo i H.). Acest pin este situat in parcul National
Yosemite (Statele Unite), iar locul lui exact n, u forl'J";
vdluit pentru a-r proteja. Un art copac regendar este
ord
Tjkko, situat pe muntere Furufjdilet (Suedia), care
atrage
aten!ia pentru cd trunchiul sdu are doar c6teva sute
de ani,
dar rddScinile sale au 955O de ani.

3* MTNERALELEpAwANTuIuT
 ' - -'-r' *
*. -\

Limbajul secret al plantelor

Un studiu recent a ardtat ca arborii 9i
plantele dintr-o pddure pot sd comunice
pentru a crea ecosisteme care stocheazd
eficient apa, produc aer umed gi suportd
mai bine caldura si frigul extreme. Secre-
tul consta in rdddcinile lor, care se extind
la c6!iva metri sub pdm6nt 9i fac schimb
de informa!ii despre diverse pericole,
precum lipsa apei, deficitul de substante
nutritive gi chiar prezen[a unui incendiu
intr-o parte a pddurii.

Bronr 3E
Parcul nalfonal
Evetglades
arcul Nalional Everglades este
situat in partea sud-esticd a Sta-
telor Unite, in statul Florida. Cu o
suprafa!5 de 6104 kilometri pdtrali, este
una dintre cele mai mari zone umede din
lume. Acest loc impresionant gdzduiegte
noud habitate diferite, printre care se
remarcS pddurile de pini, mangrovele
de coastS, pajigtile cu iarbd si mlagtinile
cu ap6 dulce. A fost declarat Rezervatie
a Biosferei de cStre UNESCO in 1976,
Patrimoniu al Umanitatii in 1979 si Zond
umedd de lmportan!5 lnternationalS in
1987.

Acest parc nalional are o capacitate

enormd de stocare a apei pluviale
datoritd prezenlei calcarului, care
este foarte permeabil 9i se gdsegte
sub suprafatd. in lunile secetoase,
multe grupuri de pdsdri ?si fac cuibul
pe acest teritoriu pentru a se hrdni, in
plus, mangrovele reprezintd o apdrare
naturalS impotriva eroziunii cauzate
de vSnturile uraganelor si de valurile
de furtuni tropicale. Cel mai bun mod
de a admira acest peisaj spectaculos
este cu o hidroambarcaliune, care vi
permite sd traversali r6uri, p6raie 9i
insule. De asemenea, pot fi organi-
zate trasee de drumetii si excursii cu
caiacul.

M IN ERALELE pAt"lANru Lu t
 LOCURI IMPRESIONANTE

.':* .

Parcul nalional Everglades este situat intr-o zon5

de tranzifie intre climatul subtropical gi cel tropi_
cal, cu o medie anuali de precipitaliide 15OO de
milimetri. La fel ca majoritatea regiunilor cu acest
tip de clim5, existE douE anotimpuride bazd: un
anotimp uscat (iarna), care se intinde din noiem_
brie p6n5 in aprilie, si un anotimp umed (vara),
care se intinde din mai p6ni in octombrie. Solul
este foafte fertil datorit5 inundaliilor frecvente.
lmagineaeriandap =-
naf iona
er".gru';l!ului I
 Exercilii
O Care este culoarea biotitului?

a. Albastru, gri si portocaliu

b. Alb
c, Maro, verde 9i negru
d. Galben

f} Pentru ce este folosit biotitul in industrie?

_&
:\-/v
/\^
E11111111
-fr+:E llllllll
ooo

Generator de Umpluturd si Soba Excavare de fosr e

electricitate extensor in vopsele

(} Relationeaz5 conceptele:
1. Amolit a. Moluste cefalopode disp5ru:e
2. Albero b. Nestematd organicd
3. Amoniti c. Roca sedimentard
4. Dend rocronolog ie d. Stiinta

14 MTNERALELE pAuArurulut
(} Care paleontolog renumit a inventat cuv6ntul ,,dinozauro'?

() in ce parte a oceanelor si m5rilor tr5iegte fitoplanctonul?

O in ce lar5 se aflS parcul nalional Everglades?

Bronr 15
 t 6-

,.: . i:-

: :.::

29,99 lei

,llllllililXllru[[[[ilflill