TI O N.

E A

.....

BAUXITA
 Mineralele PdmantulLri
O al ideii originale, EMSE EDApp S.L.2O2O
Producf ie editoriala: EI.4SE EDApp S.L
Realizare editoriaia. CB pRODUCER
Traducere: Elena-Anca Coman I Graal Soft
Tehnoredactare. Cristian Ldceanu I Graal Soft
Coordonare productie: Maitane Reguero
Design grafic: Pablo Moreno
Redactare texte: David Moreu
Ed jtare: Silvia Vallejo
Documentare: Hector Rodriguez
l-otografi i. Shutterstock.com

A 2420, editat in Spania de pRODUCCIONES JRB sub

,cenfa r rYSl EDADD Sl
Tip5rire si legare: lndice Arts Grafiques S.L.
Tiparit in Spania
ISBN al intregii opere 978-84--1354-t68-6

Toate drepturile rezervate. Sunt strict interzise repro_

ducerea totalS sau partial5 a acestei lucrari prin once
mrjloace sau proceduri si distribuirea acestera prin
contract de inchiriere sau imprumut pub ic.

CUPRINS

Ftsa 3
BauxitE

Mineralul si caracteristicile sale 4

Rocd din clasa sedimentard
Planeta noastr5 st6ncoas5 6
Mineralele gi energiile regenerabile
Experiment
Un nor intr-un pahar cu ape :
Col!ul intrebErilor lo
Producitor: Emse Edapp S.L Vrei sd afli mai multe?
Licentiator: Emse Edapp S.L
Distribuitor: Ringier Rom6nia S.R.L Locuri impresionante 12
Adresa: Bucuresti, sector 2,
Blvd. Dimitrie Pompeiu, nr.9-9A, Lacul Tanganyika
sediul ziarului Libertatea

,.$ ATENTIE! NL esie u. produs Dovedeste , ce-ai inv5tat 14

\P pentru copiii sub 3 anil

Acest produs nu este o juciriel

Exercitii
colectii@ringier.ro
Bauxita nu este un mineral, ci o roci
sedimentara cu un conlinut ridicat
de aluminiu. De fapt, este principala
sursd a acestui metal dln lume. De
ani buni este clasificata in func!ie de
aplicatia sa comercialS: metalurgicS,
abrazivS, cementoasS, chimicd si
ref racta r5.

Rocd sedimentar5
FORMULA CHIMICA:
Nu are compozttie def in ti
coMPozlJtE:
Oxizi de aluminiu h drata! ,

hidroxizi de a L-,^ - s
minerale argi oase
Sus, bucat5 de bauxit5 (mineral de
GREUTATE SPECIFICA:
aluminiu); jos, bolovan de bauxitS.
2 - 2,55 9z"cn",'
DURITATE:
I - 3 pe scara iYohs
CULOARE:
Alb, gri, galben, portocal
rosu sau maro
u .oz
qHd
-'ilr
STRALUCIRE:
De la matd pan5 la pS.rantie Yt;,.x*
rAg re: {
Alba
*rs:''
TRANSPARENTA:
,
I Cele mai mari zic5minte se aflE ?n Australia,
Opac Austria, Brazilia, China, Republica DominicanS,
Grecia, Guineea, Guyana, Ungaria, ltalia,
SISTEM CRISTALIN: lndonezia, lndia, Jamaica, Malawi, Slovacia si
Niciunul Statele Unite.

,ry
BAUXITA S
l-T

neor; este surprinzdtor sd des-

coperi cd bauxita nu este cu
adevdrat un mineral, ci o roca
sedimentard cu un continut ridicat de
aluminiu. Este principala sursd mondi-
ald de acest metal, deoarece conline
minerale de aluminiu precum gibbsit,
boehmit si diaspor.

ln unele cazuri poate fi compus5 gi

din oxizi de aluminiu hidratati. Se
formeaz5 de obicei din meteorizarea
(descompunerea) chimic5 a rocilor
bogate in argild din regiuni cu un cli-
mat tropical sau subtropical umed.
Exemplarele de culoare rogie-inchisd
au un procent ridicat de oxizi de fier in
compozilia lor. De ani buni aceste roci Bauxita este extras5 printr-un
sunt clasificate in funcfie de aplicafia sistem de exploatare in aer liber,
lor comercialS: metalurgicd, abraziv5, la o ad5ncime de aproximativ 6
metri. intre 85% gi 95% din acest tip
cementoasd, chimicd si refractard. de rocS sedimentar5 se folosegte
pentru produclia de aluminiu.
Pentru a obline acest element, roca
trebuie fragmentat5 si purificat5.

d-.1

) ,*{ .
-"{. s,tr

S-a descoperit cE aliajele

de aluminiu cu zinc,
cupru, magneziu, mangan
gi siliciu isi imbun5t5[esc
proprietS!ile mecanice, in
special atunci cSnd sunt
supuse la temperaturi
ridicate.
mt na de llau'rtto
t
intr-o
Un excavator imens

MINERALELE pArqANrulur
 : ,I MINERALUL 9I

-r- gpj I ,_
*" i-? Fs
f
. r 1!i
:'.-. :Fti

in anii ]950, in Australia au fost desco-

perite zdcaminte importante de bauxitd
amestecatd cu pietris gi nisip. Aceasta
fara din emisfera sudicd a devenit prin-
cipalul producdtor mondial de bauxitd la
inceputul secolului XXl, Alti producdtori
importanli sunt China, lndonezia, Brazilia
gi lndia.

Aluminiul este cel mai folosit

metal dupE f ier. Este utilizat BauxitE
la fabricarea de automobile
si avioane. pentru ambalarea
alimentelor. in constructii si in
productia unei game largi de (
articole de uz casnic.

enuxrrA
 itdlh

5^l
Jgt

ffi
lranzl[ta
anzi[ia ecologicd
Tranzi[ia
ist5 ur
exist5
-
ecologici esteeste esentialS,
sentialS, dar
un mare para(
paradox:
rdox: tehnologia
rnologia care
neI permite
perm sE gener
s5 gener5m
r5m n renergie
)rgie reg
energ regene-
rabilS
bilS depinde pentru
pentrr'u functionarea
fun ctlonarea
onarea ssa de
'unction,
iurse neregenerabit
resurse neregenerabileile (n
(minerale
(minera
]rale gi
rinerale si
ti nmeta-
le),r, care uneori au un1 cost
rst de) nmediu'
mediu
medir foar-
te mare sub form5 cde er emisii
;ii si pc
nisii : poluare.
polr uare.
Dinn acest motiv, ester foar
foarte importarnt si
te import
rarte important
im
le recicl5m corect gi si rsd le folosim
folos
losim ?r?n mod
?n
constant.

6 MTNERALELE pAvArurulut
BAUXITA
 :'.:,
:::,
...:.:

:[ffi;T"::':,::"'Jli':1i"-:y:: y:l dintre cere mai importante

j';: ,;: etape are
exPerimgnt iti nr^hrrn^,- aX E^^: - ; ::l: :T ;,*H.?l:
ffirT""1i;X,iXffi?H:11
i,l,i
pahar cu aapd
-: :.",1.1.,
p d' ccu
u .cAtova
"
r; ";
i t ru afanra F^^^:^r^
;,:::':'"",
_
I #';: i :atrSg5tor.
i? pentru
5 ilH::: :':; J: T, : ::i :*f"t ?: :''il ffi :il : I;: :: :1T'T :, H'::,ilff ;
" a rea_

fficat lli;H:
cu paharur :,X
? .: ! ieste mai-ri;;;:';
din :sticrdx
"t :: :,'::"": i #i,,.: il,H ? ",T:Xt i : :H# :: ::::
ffi;:ffiilil xt#.:tlT:,hiji.

Pahar sau borcan

Tub cu spum5 de ras
din stict5 SticlS cu ap5 de la robinet

ffi
-re
ffi

LingurE mic5
Colorant alimentar

I MtNERALELEpArqANrutur
 Primul pas este sd umpli cu apE
de la robinet trei sferturi din EXPLICATIE a

paharul sau borcanul din sticlS.
Apoi credm un nor artificial
pun6nd un strat destul de gros
de spumE de ras deasupra
suprafelei apei. Trebuie s5-l
lSsdm sd se odihneascd timp de ca-
teva minute, astfel inc6t sE se aseze
bine pe lichid.
ryF Cu lingura addugEm mai multe
+ picdturi de colorant alimentar
Y deasupra norului de spumd de
ras. Poli alege culoarea care-!i place
cel mai mult, desi albastrul este cel
mai potrivit pentru a simula ploaia.
Procesul de formare a norilor incepe atunci
cand apa din mari gi lacuri se evaporS. De-
oarece cSntdresc foarte pu!in, acegti vapori
de apa se ridicd in aer p6na int5lnesc un
strat de aer rece in atmosferd gi se conden-
seazd in picdturi minuscule de ap5. CSnd
aceste picdturi se unesc, apar norii pe care
ii vedem pe cer. Ce se ?ntamplS cu ploaia?
C6nd norii nu mai pot reline apd, aceasta
cade pe pamant sub formd de ploaie, za-
pada sau grindina. in experimentul nostru,
norul este crema de ras, iar ploaia este co-
lorantul, care incepe sd cadd prin apa trans-
parentd ca urmare a greutatii sale.

Acum ajungem la momentul de-

cisiv. Pe m5surd ce norul devine
mai greu din cauza prezenlei
colorantului, vei observa cd incep sE
cadd picSturi foarte asemdndtoare cu
cele ale ploii. in acest caz, apa trans-
t; parentd este echivalentul cerului.

snuxrrA S
 Amprenta ecologic5
Amprenta ecologicd este un concept care serveste
pentru a rdspunde la dou5 intrebdri esenliale: c6le
resurse naturale avem pe planeta noastrd? Cdte re_
surse naturale folosim? Acest indicator ne permite
sd cunoagtem sustenabiritatea activitdtiror umane,
deoarece mdsoard suprafala necesar5 (carcuratd in
hectare) pentru a produce resursere consumate de
un cetSlean, o fard sau o regiune. in prezent, consu_
m5m intr-un ritm de 1,7 ori mai rapid decat ii trebuie
Pdmantului sd se regenereze.

., ,.-.,-. '':.1 : . :.,:.:,,

.-,:.1: 1

Eisriesenwelt este un sistem de pegteri

de calcar situat in masivele Tennen (Aus-
tria) care are o lungime de peste 40 de
kilometri. Primele crdpdturi si fisuri au
inceput sd se formeze in urm5 cu aproxi_
mativ 1OO de milioane de ani. Apa de la
topire care intrd in crdpdturile st5ncilor
primdvara ingheald odatd cu venirea
frigului si ajunge sd formeze sculpturi de
gheatd spectaculoase in interiorul mun-
telui.,,Eisriesenwelt" inseamni,,lumea
(Werfen' Austria) giganfilor de gheat5".
Eisriesenwelt

Limba girafelor este una dintre cele mai mari.din regnul animal
si poate atinge 50 de centimetri lungime. pe langd faptul cd
o
folosesc pentru a ajunge ia cere mai inarte ,u.rrl are copaciror
gi pentru a smulge foarte usor frunzele, re este de foros pen-
si
tru a-si curSla urechile si chiar pentru a-si scoate spinii infip!i
in piele. Deoarece o folosesc pentru atalea lucruri, limba
isi petrece cea mai mare parte a timpuluiin afara gurii si
este neagrd datoritd continutului s5u ridicat de melanin5
pentru a se proteja de radiatiile soiare.

:a:: MtNERALELEpAvArurulur
l

BAUXITA
 Tanganyika
-=*'
.-* r''
-].Jq.
t
.f,* -d
"n* J

I acul Tanganyika este situat ,{r"

,?'*
\,

IEr in Africa de Est si este cel

mai lung lac de apd dulce din
Iume, cu o lungime de 660 de kilo-
metri. Este, de asemenea, al doilea
cel mai adanc lac cunoscut, cu o
ad6ncime de1436 de metri, al doilea
dupd Lacul Baikal din Rusia. Ocupi
o suprafatd de aproximativ j2 9OO
de kilometri p5trali si este impdrtit
intre patru !5ri: Tanzania, Republica
Democratd Congo, Burundi 9i Zam-
bia. Cele mai importante rauri care
se varsd in lac sunt Malagarasi, Ru_
zizi gi Kalambo, care are una dintre
cele maiinalte cascade din lume.

Acest lac ;i zonele umede din

apropiere gdzduiesc hipopo_
tami, crocodili, broaste de ap5
gi diverse specii de gerpi. Este.
de asemenea, habitatul a 25O de
specii de pegti ciclide si al altor
l5O de specii de pegti non-ciclide.
dintre care majoritatea trJiesc la
o adancime de IBO de metri. Des_
cuitul comercial a inceput la mij_
locul anilor l95O 9i este in prezent
cea mai importantJ activitate
economicS din regiunile din jurul
lacului, export6nd peste in toate
tSrile din Africa de Est.

MTNERALELE pAvANrulut

-
 LOCURI IMPRESIONANTE

'*- /*-
n.
: +\"&-

4,4-; 4t
/2

Experfii consideri cE Lacul Tanganyika conli-

ne16% dintre rezervele de ap5 dulce ale lumii.
Existd mai multe insule in interiorul sEu, iar
insula Kavala are un far din secolul al XIX-lea.
in prezent circulS doud feriboturi care trans-
port5 pasageri 9i mErfuri de-a lungul malu-
lui estic al lacului: MV Liemba circuli intre
Kigoma (Tanzania) si Mpulungu (Zambia),
iar MV Mwongozo intre Kigoma (Tanzania) gi Lacul Tanganyika
Bujumbura (Burundi). vdzut din spaiiu

_ _r. .-.
,..i:a
 rcitii ,

O care este cel mai abundent element in bauxit5?

H id rogen Calciu Alumrniu Fosfo r

C} Pentru ce este forosit5 bauxita in industrie?

a. Fabricare de obloane
b. Trasare de hdrti
c, Construire de ziduri
d. Producfie de aluminiu

Relalioneaz5 conceptele:
O
I. Energii regenerabiie
2. Tranzi[ie ecolcA icd
3. Energie eoliand
4. Energie solard
a. Vant
b. Panouri fotovoltaice
c. Construirea unei lumi durabile
d. Nepoluante

14 MlNERALELEpAuArurulur
(} De
1e
este atSt de important sd recict5m metatele si mineralele
pentru a crea o lume durabil5?

O Ce informalii ne ofer5 amprenta ecologic5?

(} Ce record mondial deline Lacul Tanganyika?

enuxrrA 15
DESC E.C T I ONEAZA

29,99 lei

,llilllllruXil[[ilffilll tlut