Sunteți pe pagina 1din 3

PĂMÂNTURI RARE

Motto

Munții nostril aur poartă,


Noi cerșim din poartă-n poartă.

-sunt un grup de 17 elemente din tabelul periodic care cuprinde cele 15


elemente cu numere atomice de la 57 la 71 la care se adaugă scandiul și
ytriul, prezentând proprietăți chimice similare.

-aceste 17 elemente extreme de importante, sunt socotite critice pentru


asamblarea a aproximativ un sfert din tehnologia actuală, fiind vitale
pentru acestea. Sunt mai rezistente și transportă mai ușor căldură și
electricitate. De exemplu, o mare parte din electronice de consum,
computere și rețele, comunicații, energie curată, îngrijire medicală,
atenuare a mediului, apărare națională, transport avansat, printre altele,
folosesc pământurile rare.
-nu sunt atât de rare pe cât sugerează numele, pe cât sunt de dificil de
extras, de separate între ele pentru că nu se acumulează în minerale

PROPRIETĂȚI
-sunt foarte faimoși datorită proprietăților sale magnetice,
luminescente și electrochimice. Acestea sunt proprietăți unice și
toate aceste elemente ajută multe dintre tehnologii să funcționeze nu
numai eficient, ci și cu greutate redusă. De asemenea, putem reduce
emisiile și consumul de energie. În acest fel, ajungem la tehnologia
actuală cu o eficiență, performanță, viteză, durabilitate și stabilitate
termică mai mari. Produsele care conțin tehnologia pământurilor rare
contribuie la creșterea economică globală, menținând în același timp
standarde ridicate de viață și chiar salvând vieți.

Cererea globală pentru pământuri rare este de așteptat să crească


datorită utilizării în automobile, electronice de consum, iluminat eficient
din punct de vedere energetic și catalizatori.

CLASIFICARE
1. Lantonizii – pământuri rare ușoare
 lantan, ceriu, praseodim, neodimiu, prometius, samariu
2. Pământuri rare grele
 europium, gadolinium, terbiul, disproziu, holmiu, erbium,
tuliu, iterbiu, lutetium
Singurul element care nu se regăsește în mod natural în această listă este
prometiu. Toți izotopii săi sunt radioactivi, deci poate fi format numai în
reactoarele nucleare. Nu poate fi găsit în mod natural pe pământ.

Lantanidele
-elemente foarte comune în scoarța terestră și tind să fie
foarte greu de extras. Acestea sunt nu numai dificil de extras, ci și în
cantități utilizabile. Ele sunt de obicei strălucitoare și de obicei de
culoare argintie. Acestea se caracterizează prin faptul că sunt foarte
reactive și, deși nu sunt explozive, se aburesc rapid, ceea ce le face
susceptibile la contaminarea cu alte elemente (trebuie depozitate în ulei
mineral pentru a evita aburirea)

China domină piaţa pământurilor rare la nivel global: cca 35% din
rezervele globale de pământuri rare se află în China, cele mai mari din
lume. China are o rezervă de 44 de milioane de tone de pământuri rare,
dar prelucrează peste 90% din pământurile rare ale planetei.

-este urmată de Rusia,SUA, India, Brazilia, Malaezia


-În Europa, cel mai mare zăcământ de pământuri rare se află în Suedia,
zona Kiruna
-Europa este dependentă de importurile din China

Analiza efectuată de Ministerul Economiei, numită „Strategia


României pentru Resurse Minerale Neenergetice - Orizont
2035”, prezintă dovezi referitoare la existența unor resurse de materii
prime critice pe teritoriul țării noastre.
 Grădiștea de Munte (Sarmisegetusa Regia) – thorium, Ytriu,
Yterbiu, Ceriu, Hafniu, Uraniu, Lantan, Neodim, Zirconiu,
Samariu, Disprosiu, Niobiu – au fost descoperite în urma
unor foraje și lucrări miniere, apar sub formă de filoane și
cuiburi, de câțiva cm în roca gazdă

Reportaj marca România, TE IUBESC! – ”Metale rare uitate prin


sertare” – de Cosmin Savu
 Vadu – Grindul Chituc (Constanța) – plajă nisipuri cu conținut de
titan și zirconiu – în timpul regimului comunist, uzina de prelucrare
a metalelor rare de aici era considerat un proiect secret și era ân
administrarea Ministerului de interne. Astăzi este în paragină.
 Glogova (Gorj) – zăcăminte de zirconiu și titan – uzină de preparație
 Merișan (Argeș) – prelucrare metale rare, zirconium, titan
 Băița (Bihor) – cea mai mare exploatare de uraniu
 Jolotca-Ditrău (Harghita)
În timpul comunismului, România era a șasea țară din lume după SUA,
URSS, China, Japonia și Franța capabilă la acea vreme să producă
zirconiu pentru capsulele folosite în centralele nucleare
-Inteprinderea Metale rare

S-ar putea să vă placă și