Mineralogie descriptiv

De asemenea, metalele native au cele mai mari greut i specifice. Elementele

native din grupa semimetalelor, prezint re ele cubice deformate (romboedrice) i au
propriet i fizice u or diferite de cele ale metalelor tipice.
Metaloizii se deosebesc radical de metalele tipice, atât prin structurile lor cât i
prin propriet i. Num rul total al speciilor i variet ilor de minerale care fac parte din
aceast clas este de 80, o serie de elemente prezentând dou sau mai multe modifica ii
polimorfe, iar alte elemente formând între ele solu ii solide ca de exemplu electrum
(Au, Ag), platina paladifer (Pt, Pd), newjanskit (Ir, Os), sâserskit (Os, Ir) etc.

Aurul a fost cunoscut i folosit de om cu 1500 de ani î.e.n., mult mai târziu decât
Cu, Sn i alte metale.
Compozi ia chimic . Aurul se g se te foarte rar sub form chimic pur . Aurul
nativ con ine în majoritatea cazurilor argint sub form de amestec izomorf (4-15%).
Când con inutul de argint dep e te 15%, ajungând pân la 40-50%, varietatea poart
numele de electrum.
Printre variet ile aurului se mai poate men iona: aurul cuprifer (pân la
20% Cu), porpezitul i 4% Ag), aurul bismutifer (5% Bi).
Aurul mai poate con ine fier, zinc, plumb i staniu.
Sistemul de cristalizare .
Structura cristalin e centrate.
Habitusul cristalelor i mai rar forme de
dodecaedru romboidal (110) i cub (100). Fe ele de cristal sunt curbe i mate,
prezentând sisteme de striuri paralele cu muchiile.

a b
c

Fig. 2.1. Aur:

Agregatele cristaline. Aurul formeaz de obicei asocia ii microcristaline i

criptocristaline, care constituie corpuri, granule, plaje, cu diverse m rimi i forme:
filoane, granule, agregate dendritice, lamele, firi oare, forme de mu chi. În sedimente
(nisipuri), granulele rotunjite (pepite) ajung uneori la greut i de câteva grame i în mod
excep ional greut Doritul de 68,08 kg (1869), pepita
Necunoscutul agreabil de 59,67 kg (1858) din Australia.

54
 Elemente native

Fig. 2.2. Agregate naturale de aur.

Propriet i fizice.
aurie (variet deschis ; cele
ro iatic ).
metalic str lucitoare.

i foarte ductil, se trage în foi e extrem de

sub iri care devin transparente i verzui.
3
Greutat ea specific , aurul pur are 19,3 g/cm3.

Sp uroas .

Este foarte bun conduc tor de c ldur i electricitate.

Nu este atacat de acizi, decât de apa regal i cianura de sodiu sau potasiu.
Formeaz amalgam cu mercurul.
Genez , paragenez , ocuren e.
1. Cele mai mari cantit i de aur sunt cantonate în z c mintele
hidrotermale, legate genetic de rocile magmatice acide. Paragenetic este asociat mai
ales cu cuar ul, sulfurile (pirit , tetraedrit, calcopirit ) i uneori telururile de aur i
argint, z c mintele luând forme de filoane i corpuri neregulate, cantonate în granite,
riolite, andezite, dacite, cât i în rocile sedimentare învecinate. Astfel de z c minte în
ara noastr se g sesc în zona Maramure ului (Herja, S sar, uior, Cavnic, Baia Sprie,
Toroiaga), Mun ii Metaliferi (Deva, S c râmb), Baia de Arie , Zlatna etc.
2. Geneza secundar (supergen ). Aurul apare în zonele de oxidare a
z c mintelor de sulfuri, asociat cu limonit i azurit. În aceast zon , argintul din aur este
alterat, conducând astfel la purificarea aurului. S-a constatat c aurul din aceste zone cât
i aurul din aluviuni posed un grad ridicat de fine e.
3. Geneza metamorfic . Se întâlne te în z c minte aluvionare metamorfozate
sau asociat cu isturile cristaline la B ile Bor a, Crucea (Carpa ii Orientali), Valea lui
Stan (Carpa ii Meridionali).
4. Geneza aluvionar . Apare în aluviuni sau depozite aluvionare, r spândite în
zonele cu mineraliza ii primare din aur. Acestea au fost primele acumul ri exploatabile.
În ara noastr toate râurile care î i au bazinele hidrografice în zonele aurifere, au format

55