Prisăcariu Maria Francesca IX-a F

Materiale metalice și nemetalice

1. Materiale metalice
Materialele metalice sunt compuși chimici ai unui metal de baza, cu alte metale sau
nemetale.
Metalele sunt elemente chimice cu proprietăți fizice specifice, precum,: luciul
caracteristic, conducător de căldură și electricitate, ductil și maleabil, solid la
temperatură obișnuită (cu excepția mercurului).
Metalele nu se găsesc în stare pură în scoarța Pământului, ci sub forma de minerale.
În tabelul periodic al elementelor 80% sunt metale, însă trebuie amintit că trecerea de
la categoria metale la nemetale, nu se produce brusc ci treptat fiind o serie de
elemente de tranziție între cele două categorii numite semimetale.
Proprietatea metalelor de a fi buni conducători de electricitate se datorează structurii
atomice a lor, având electroni liberi care la apariția unei diferențe de potențial vor
avea o mișcare dirijată.
Material metalic

feroase neferoase

Aliaje fier/carbon: Pure: aur, platina, Aliaje din: cupru,

fonta și oțelul uraniu plumb, zinc, aluminiu,
etc.

Fierul este metalul cel mai abundent în scoarța terestra, după aluminiu. Aceasta este
cel mai important metal, datorita rolului pe care îl au aliajele sale (amestec de 2 sau
mai multe metale, dar poate include și nemetale): fonta și oțelul.
 Bronzul: aliaj de cupru și cositor
 Alama: aliaj de cupru și zinc
 Oțelul: aliaj de fier și carbon. Cromul și nichelul sunt adăugate pentru a-i
rezistența la oxidare
a) Proprietăți fizice generale
În sistemul periodic al elementelor, metalele sunt poziționate în partea stângă
(exemple: sodiu, magneziu, aluminiu, fier, argint, aur, cupru, zinc, mercur, plumb,...)
Aspectul:
- Sunt solide cu excepția mercurului care este lichid;
- Majoritatea metalelor prezintă culoarea argintie sau cenușie, puține metale fiind
colorate (cupru: roșiatic, aur: galben);
Proprietăți optice: metalele sunt opace (nu permit trecerea luminii);
Conductibilitatea electrică: metalele conduc curentul electric (sunt bune
conductoare de electricitate);
Conductibilitatea termică: metalele sunt bune conductoare de căldură;
Solubilitatea: ele sunt solubile în topitura altor metale, formând aliaje (bronz, oțel,
fontă, aur 14K, etc...);
Duritatea: metalele au durități care variază de la cele moi, care pot fi tăiate cu cuțitul
(Na,K) până la cele foarte dure (Cr);
Maleabilitate și ductilitate: sunt maleabile (pot fi trase în foi subțiri) și ductile (pot
fi trase în fire). Cel mai ductil și maleabil metal este aurul, urmat de argint;
Densitatea: pot fi împărțite în metale ușoare, care au densitatea mai mică de 5g/cm3,
si metalele grele, care au densitatea mai mare de 5g/cm3;
Temperatura de topire: punctele de topire ale metalelor variază între limite foarte
largi de la -39oC pentru mercur și 3422 oC pentru wolfram.
2. Nemetale
Cele mai multe nemetale se găsesc în partea dreaptă, sus, în tabelul periodic. Excepția
este hidrogenul, care este de obicei plasat în colțul din stânga sus, alături de metalele
alcaline, dar se comportă ca un nemetal în majoritatea condițiilor. Spre deosebire de
metale, care sunt conducătoare electrice, un nemetal poate fi un izolator sau un
semiconductor. Nemetalele pot forma legături ionice cu metalele prin atragerea
electronilor sau legături covalente cu alte nemetale prin punerea în comun de
electroni.
Există doar 22 nemetale cunoscute, în comparație cu peste 80 de metale, dar
nemetalele alcătuiesc marea parte a Pământului, în special în straturile superioare.
Organismele sunt compuse aproape în totalitate din nemetale.
Multe nemetale (hidrogen, azot, oxigen, fluor, clor, brom, iod) sunt diatomice, iar
restul este poliatomică
Aspectul:
- Sunt fragile, fărâmicioase și nu sunt elastice, maleabile și forjabile;
- Sunt solide (carbon, siliciu, sulf), lichide (brom) sau gaze (hidrogen) și sunt
incolore (hidrogen, azot, oxigen) sau colorate (cărbune: negru, sulf: galben);
- Grafitul (varietate de carbon) prezintă luciu, diamantul (varietate de carbon) este
transparent cu indice de refracție mare;
Conductibilitatea electrică: nemetalele solide nu conduc curentul electric, fiind
izolatoare cu excepție pentru grafitul și siliciul care sunt bune conductoare electric.
Solubilitatea: oxigenul se dizolvă parțial în apă (lucru ce a permis apariția și
existența organismelor acvatice, care preiau oxigenul dizolvat în apă cu ajutorul
branhiilor);
Duritatea: în general mică, nemetalele solide se sparg ușor (sunt casante);
Densitatea: nemetalele au densități diferite, mici la gaze și mai mari la nemetalele
lichide și solide.
3. Câțiva reprezentanți ai nemetalelor
Fluor
Simbol: F
Număr: 9
Masa atomica: 18.998
Clasificarea: Halogen
Starea la temperatura camerei: Gas
Densitatea: 1.696 g/L @ 0 oC
Punctul de topire: -219.62 oC, -363.32 oF
Punctul de fierbere: -188 oC, -306.62 oF
Descoperit: Henri Moissan în1886
Henri Moissan a primit Premiul Nobel în 1906 pentru descoperirea lui.
Acidul fluorhidric este extrem de periculos și poate fi fatal, el poate fi găsit în topaz
(piatră prețioasă).
Legătura formtă între carbon și fluor în fluorocarburi este cea mai puternică legătură
din chimia organică și este foarte stabila.
Din fluorul absorbit, 80% se fixează pe smaltul dentar. Restul de 20% se fixează pe
oase, tendoane, catilagii. În caz de exces, are loc intoxicație cu fluor, caracterizată
prin tulburări la nivelul ficatului și prin hemoragii gastro-intestinale. Un adult are
nevoie între 1,5 și 4 mg de fluor pe zi.
Carbon
Simbol: C
Numar: 6
Masa atomica: 12.011
Clasificarea: Nemetal
Starea la temperatura camerei: Solid
Densitatea: diamant: 3.515 g/cm3
Punctul de topire (diamant): 3550 oC, 6442 oF
Punctul de fierbere(diamant): 4200 oC, 7600 oF
Descoperit: carbonul este cunoscut din antichitate
Viața pe Pământ este denumită, în general ca „Viața pe bază de carbon”.
Este cunoscut ca component a aproape 10 milioane de compuși diferiți și formează cu
ușurință compuși prin lipirea covalentă a patru electroni de valența.
Carbonul este al patrulea cel mai răspândit element din componenta stelelor.
Aproape o cincime din corpul uman este format din carbon. Este al doilea cel mai
raspandit element (18,5%), în corpul uman după oxigen, urmat de hidrogen, azot,
calciu și fosfor. Corpul unui om de 70 de kg conține 14 kg de carbon.
Lanțurile de carbon formează baza moleculelor complexe cum ar fi ADN.
Carbon este al patrulea cel mai raspandit element din univers după hidrogen, heliu și
oxigen.
Carbonul exista ca element pur in trei forme:

diamant, cea mai dura grafit, care-l gasim fullerena care are molucula în
substanța cunoscuta în creioane forma de minge de fotbal