Metale și nemetale

Proiect realizat de
Velicu Teodora- Maria
Clasa a VII- a A
 Metale și nemetale
• Deși numele sună destul de asemănător,
diferența fiind făcută doar de un simplu “ne”,
cele două noțiuni nu au foarte multe lucruri în
comun, iar în acest proiect le vom vedea
proprietățile. Indiferent că seamănă sau nu,
metalele și nemetalele sunt extrem de
importante în viața de zi cu zi.
 Metalele
• Metalele sunt elemente chimice cu proprietăți fizice
specifice, precum: luciu caracteristic, bun conductor de căldură
și electricitate, ductil și maleabil, și solid la temperatură
obișnuită (cu excepția mercurului).
• În tabelul periodic al elementelor 80% sunt metale, dar
trebuie amintit că trecerea de la categoria metale la nemetale
nu se produce brusc, ci treptat, fiind o serie de elemente de
tranziție între cele două categorii numite semimetale.
• Proprietatea metalelor de a fi buni conductori de
electricitate se datorează structurii atomice a lor, având
electroni liberi care la apariția unei diferențe de potențial vor
avea o mișcare dirijată.
 Metalele- proprietăți fizice
• Metalele au luciu caracteristic, numit
luciu metalic, datorită puterii lor de reflexie a
luminii. Metalele sunt opace, chiar și în strat
subțire, deoarece undele luminoase lovind
electronii mobili din metal sunt amortizate și
nu sunt transmise mai departe.
 Metalele- proprietăți fizice
• Culoarea metalelor este variată. Cele
mai multe metale în stare compactă sunt albe,
înțelegând prin alb, albul metalic; astfel,
plumbul, argintul sunt considerate metale
albe. Câteva metale sunt însă colorate: cuprul
este galben-roșiatic, aurul galben, cesiul
gălbui etc. Când sunt în pulbere fină, aproape
toate metalele au culoare cenușie-neagră.
 Metalele- proprietăți fizice
• În tehnică, metalele sunt clasificate în: metale negre sau
feroase, prin care se întelege fierul (împreună cu fontele și
oțelurile), și metalele colorate, adică neferoase.
• Densitatea metalelor variază în limite largi; de exemplu,
litiul are densitatea 0,53 sau potasiul are densitatea 0,86, pe
când platina are densitatea 21,45, iar osmiul, cel mai greu
metal, are densitatea 22,5.
• Se obișnuiește să se considere metalele cu densitatea mai
mică decât 5, metale usoare, iar cele cu densitatea peste 5,
metale grele. Astfel, potasiul, sodiul, calciul, magneziul,
aluminiul sunt considerate metale ușoare, pe când zincul,
staniul, fierul, cuprul sunt metale grele.
 Metalele- proprietăți fizice
• Punctul de topire variază foarte mult de la metal la metal.
Mercurul, singurul metal lichid, are punctul de topire -39°C;
potasiul și sodiul se topesc la temperaturi sub 100°C (potasiul la
63,5°C, decât 1000°C; de exemplu, cuprul se topește la 1083°C,
sodiul la 97,8°C). Sunt, însă, metale al căror punct de topire este
mai înalt 1536°C, wolframul la 3410°C.

În general, metalele cu volum atomic mic se topesc la

temperaturi ridicate, pe când metalele cu volum atomic mare se
topesc la temperaturi scăzute, deoarece rețeaua lor cristalină se
distruge mai ușor. Diferența între punctele de topire a metalelor
este folosită pentru separarea metalelor între ele, la fabricarea
aliajelor .
 Metalele- proprietăți fizice
• În cristalele metalelor, așezarea atomilor
se face după principiul unei structuri cât mai
compacte. De aceea, metalele cristalizează în
unul din cele trei tipuri de rețele cristaline: cubica
compacta, hexagonala compactă și cubică
centrată intern. În metalele compacte, atomii sunt
legați între ei prin electronii de valență care însă
nu mai aparțin fiecărui atom în parte, ci tuturor
atomilor învecinați, fiind repartizați pe benzi de
energie.
 Metale prețioase
• Aurul, argintul și platina se găsesc în stare pură, iar
frumusețea, raritatea și stabilitatea lor chimică le fac foarte
valoroase.
• Aurul nu își schimbă culoarea și nu se corodează. Este cel mai
ductil metal; el se poate lamina în foițe de 0.1 microni. Din 1 g de aur
se poate obține o sârmă de 2 km. E un bun conductor electric. În
prezent, aurul se folosește ca etalon internațional
de valoare, monetărie, pentru confecționarea bijuteriilor și a
obiectelor religioase, la plombe dentare, ecrane pentru radiații
electromagnetice și circuite electronice.
• Argintul, cel mai răspândit metal prețios, are multe proprietăți
similare cu ale aurului, dar este mai ușor și se oxidează mai repede.
• Platina are un punct foarte înalt de topire și nu se oxidează.
 Metale- aliaje
• Un aliaj este un amestec de 2 sau mai multe metale, dar poate
include și nemetale.
• Bronzul este un aliaj de cupru și cositor.
• Alama - un aliaj de cupru și zinc.
• Oțelul - un aliaj de fier și carbon. Cromul și nichelul sunt adăugate
pentru a-i mări rezistența la oxidare.
• Superaliajele de nichel, cobalt și alte elemente sunt folosite la nave și
motoare.
• Tombacul sau alama roșie este un nume generic pentru aliaje de
cupru cu zinc (max. 18%), bogate în cupru (80-95%) și de culoare roșie.
• Bilonul este un aliaj de cupru cu foarte puțin argint, rar aur, uneori
chiar și staniu, plumb și zinc.
 Nemetale
Împreună cu metalele și metaloidele, nemetalele reprezintă una
dintre cele trei categorii de elemente chimice, distinse prin proprietăți
de ionizare și legare. Aceste proprietăți au la bază faptul că nemetalele
sunt puternic electronegative, câștigând electroni de valență de la alți
atomi mai ușor decât îi cedează.
Nemetale sunt halogeni, gazele nobile și următoarele
elemente, în ordinea numărului atomic:
• hidrogen (H)
• carbon (C)
• azot (N)
• oxigen (O)
• fosfor (P)
• sulf (S)
• seleniu (Se)
 Nemetale
• Cele mai multe nemetale se găsesc în partea dreaptă, sus,
în tabelul periodic. Excepția este hidrogenul, care este de obicei plasat
în colțul din stânga sus, alături de metalele alcaline, dar se comportă
ca un nemetal în majoritatea condițiilor. Spre deosebire de metale, care
sunt conductoare electrice, un nemetal poate fi un izolator sau
un semiconductor. Nemetalele pot forma legături ionice cu metalele
prin atragerea electronilor sau legături covalente cu alte nemetale prin
punerea în comun de electroni. Oxizii nemetalelor sunt acizi.
• Există doar 22 nemetale cunoscute, în comparație cu peste 80
de metale, dar nemetalele alcătuiesc marea parte a Pământului, în
special în straturile superioare. Organismele sunt compuse aproape în
totalitate din nemetale. Multe nemetale (hidrogen, azot,
oxigen, fluor, clor, brom și iod) sunt diatomice, iar majoritatea restului
este poliatomică.
 Nemetale-proprietăți fizice

• 1. Aspectul: - sunt solide (carbon, siliciu, sulf) lichide (brom) sau

gaze (hidrogen, azot, oxigen, clor); - sunt incolore (hidrogen, azot,
oxigen) sau colorate (cărbune - negru, sulf - galben); - grafitul
(varietate de carbon) prezintă luciu, diamantul (varietate de carbon)
este transparent cu indice de refracție mare.
• 2. Conductibilitatea electrică: - nemetalele solide nu conduc
curentul electric, fiind izolatoare; - excepție face grafitul, bun
conductor electric.
• 3. Solubilitatea: - oxigenul se dizolvă parțial în apă (lucru ce a
permis apariția și existența organismelor acvatice, care preiau
oxigenul dizolvat în apă cu ajutorul branhiilor). - clorul prezintă un
comportament asemănător oxigenului; - celelalte nemetale sunt
insolubile în apă.
 Nemetale-proprietăți fizice
• 4. Duritatea: - în general mică, nemetalele solide se
sparg ușor (sunt casante); - diamantul prezintă duritate maximă.
• 5. Densitatea: Nemetalele au densități diferite, mici la
gaze și mai mari la nemetalele lichide și solide.
• 6. Temperaturile de topire și fierbere sunt variate.
Utilizări: Nemetalele sunt utilizate la fel ca și metalele în diverse
domenii: - hidrogenul este considerat combustibil al viitorului; -
varietățile de carbon: - diamant: bijuterii, tăierea sticlei,
electronic; - grafit: mine de creion, electrozi; - cărbunii: încălzirea
locuințelor; - oxigenul este utilizat în medicină, tuburi pentru
scafandri, pompieri, astronauți, motoare pentru automobile și
rachete, detergenți etc.; - clorul este folosit ca dezinfectant etc.