Aur

De la Wikipedia, enciclopedia liberă

Pentru alte sensuri, vedeți Aur (dezambiguizare).

Aurul este elementul chimic din tabelul periodic care Aur

are simbolul Au și numărul atomic 79. Se utilizează
aliat cu cuprul sau argintul, pentru fabricarea de
podoabe, obiecte de artă, monede etc. Datorită
proprietăților sale este considerat (alături de argint)
singura formă reală de bani.[3]

Generalități
Platină ← Aur → Mercur
Aurul este elementul cunoscut din cele mai vechi Ag
timpuri. Fiind răspândit în stare nativă în natură, el se ? Au
putea obține ușor în cantități mici. Se crede că aurul a Au
fost descoperit înaintea cuprului. Cules sub forma Rg
unor bucăți strălucitoare din nisipurile râurilor și din Tabelul complet • Tabelul extins
depunerile aluvionare, aurul a fost dintotdeauna un
Informații generale
metal de ornament, apreciat pentru luciul său galben,
dar mai ales pentru stabilitatea sa față de agenții Nume, Simbol, Număr Aur, Au, 79
corozivi. Ușor de prelucrat, prin ciocănire, el poate lua Serie chimică Metal tranzițional
forma diverselor obiecte de podoabă sau de cult Grupă, Perioadă, Bloc 11, 6, d
cunoscute în antichitate. Aurul pur (care este Densitate 19.300 kg/m³
întotdeauna galben) este prea moale pentru folosirea Culoare galben auriu
sa ca bijuterie. Metalele care se folosesc în amestec cu Număr CAS 7440-57-5[1][2]
aurul, pentru a-l întări, pot modifica culoarea Proprietăți atomice
acestuia, rezultând astfel un aur de diferite nuanțe de Masă atomică 196,966569 u
galben, alb și roșu. Acest amestec determină numărul Rază atomică 135 pm pm
de carate al aurului. Este unul dintre cele mai dense Configurație electronică 4f14 5d10 6s1
metale.
Electroni pe nivelul de
2, 8, 18, 32, 18, 1
energie
De peste 5.000 de ani, aurul este un important
3, 1 (oxid
element pentru civilizația umană, facilitând Număr de oxidare
amfoter)
tranzacțiile ce au dus la specializarea indivizilor, o mai Proprietăți fizice
mare eficiență prin specializare conducând la Fază ordinară Solid
produse/servicii mai bune și creativitate prin Punct de topire 1337,33 K K
satisfacerea unor cerințe/nevoi noi cerute de piață
Punct de fierbere 3129 K K
(piața fiind totalitatea indivizilor într-un sistem bazat
12,55 KJ/mol
pe schimb).[4][5][6] Energie de fuziune
kJ/mol
324 KJ/mol
Energie de evaporare
Geneza kJ/mol
Informații diverse
Electronegativitate (Pauling) 2,54
Aurul a luat naștere înaintea formării sistemului
nostru solar, în urma unor gigantice explozii stelare, 890 KJ/mol
Prima energie de ionizare
kJ/mol
geneza sa necesitând temperaturi de peste 1 miliard de
1980 KJ/mol
A 2-a energie de ionizare
kJ/mol
grade Celsius. Aceste enorme temperaturi se ating Cei mai stabili izotopi
numai la explozia supernovelor sau la fuzionarea a
două stele neutronice.[7]

Ed
Mineralogie Simbol AN T1/2 MD
MeV
PD

196Au sin 6,183 d e

Minereurile de aur pur, în afară de aurul nativ, sunt
Unitățile SI și condiții de temperatură și presiune
foarte rare. Aurul se găsește majoritar în doar câteva
normale dacă nu s-a specificat altfel.
minerale rare și într-o proporție mai mică în alte
Modifică text (https://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=
câteva. Uneori acesta e întâlnit și sub forma de aliaj cu
Aur&action=edit&section=0)
alte metale, în special argint.

Puținele minerale care acceptă în formula lor

existența aurului fac parte dintr-o subclasă a sulfurilor și sunt numite telururi. Foarte rar se găsesc
telururi care să nu conțină aur. Aceasta se explică prin faptul că telurul este singurul element de
care aurul se atașează foarte ușor. Printre telurile cele mai bogate în aur, și așa puține, se numără :
nagyagit, calaverit, silvanit și krennerit. De regulă acestea se prezintă sub formă de minereuri de
aur. Uneori se găsesc și în asociație cu aurul nativ.

Tot în grupa sulfurilor există și o sumă de minerale numite ‘Aurul Prostului‘, (cel mai cunoscut
fiind pirita), care și-au căpătat această denumire de la asemănarea cu aurului în culoare și
strălucire. Ce diferențiază totuși aurul de aceste minerale este tocmai ductibilitatea acestuia,
maleabilitatea și densitatea.

Minerale asociate: cuarț, nagyagit (săcărâmbit), calaverit, silvanit, krennerit, pirita și alte
sulfuri.

Indicatori de calitate: culoare, densitate, duritate, maleabilitate, ductibilitate.

Diverse
- 195.000 tone aur a fost extrase până acum (2019), 2/3 fiind extrase în ultimii 70 de ani. Acest aur
ar putea fi cuprins într-un cub cu latura de 21,7 m.[8]
- Rezerve subterane (dovedite) ce pot fi exploate economic: 54.000 tone (ar încăpea într-un cub cu
latura de 12 m).[8]
- 50% din aur a fost folosit până acum la fabricarea bijuteriilor, 20% este păstrat în proprietăți
private, 17% în rezerve bancare și 13% a fost folosit în industrie.
- O bijuterie de 24 carate conține 99,9% aur, de 22 carate 91,6%, de 18 carate 75%, de 14 carate
58,5% și de 9 carate 37,5% aur.
- De pe teritoriul actual al României s-au extras, până în anul 2012, 2.200 tone aur, din care 700
tone în Antichitate (500 tone în perioada romană), 500 tone în Evul Mediu, 700 tone în Epoca
Moderna (până în 1945) și peste 200 tone în perioada contemporană.[9]
- La ora actuală (2020), în România exista circa 760 de milioane de tone de minereuri auro-
argentifere, din care 150 milioane tone pot fi exploatate și valorificate în mod economic (valoarea
aurului extras este mai mare decât costurile de extracție), la o medie de 2 grame aur per tonă de
minereu rezultă o cantitate de 300 tone aur.[9]
- In prezent este sistată extragerea aurului din Romȃnia. In ultimii ani de producție s-au extras 6
tone aur pe an. Bugetul statului dispune de 103 tone aur, din care 60 tone au fost readuse în țară
din Anglia. Tezaurul de la Moscova cuprinde 93 tone aur depus de Romȃnia în 1916, încă
nerestituit. [10]

Curiozitate

Bacteria „Delftia acidovorans“ are capacitatea neobișnuită de a extrage nanoparticule de aur

dizolvate în soluții naturale și a le depune într-un agregat, care devine din ce în ce mai mare. Este o
măsură de autoapărare a ei, particulele de aur fiind nocive pentru ea.

Prelucrarea în trecut a minereurilor aurifere în

România
Omul preistoric a folosit foițele și firicelele de aur la confecționarea unor rudimentare podoabe
(brățări, idoli etc) pe care le modela cu o unealtă de lovire.

Minereul bogat în aur, așa cum provenea din filoane era mărunțit în pive (râșnițe, mojare),[11]
realizate la început din piatră, apoi din fier. Tulbureala produsă din măciniș era trecută la
șaitroc[12] pentru selecționarea firișoarelor de aur (aurul, mai greu, rămânea la fund).

Prelucrarea în șteampuri primitive era cunoscută din timpuri vechi.[13] O roată de moară obișnuită
mișca câteva baterii de lemn, alcătuite fiecare din câte trei pisăloage. Minereul fărâmițat manual
(„părăclit”) cu ciocanul era așezat în blocuri de fag întărite cu cremene,[14] puse în dreptul fiecărui
pisălog, prevăzut la capătul de jos cu saboți de cremene sau de fier. Șuvoiul de apă, ce era
îndeobște abătut dintr-un pârâu apropiat, mișca roata, iar fusul acesteia, cu ajutorul unor zimți,
ridica și lăsa în voie pisăloagele să cadă în blocul de fag cu minereu. Măcinatul și spălatul
minereului erau ajutate de o șuviță de apă, care trecea necontenit prin piua de lemn. Cam jumătate
din aur rămânea în pive, iar restul era purtat de firul de apă, sub forma unei tulbureli, printr-o sită
și apoi depusă într-un mic bazin numit „melegar”. Ceea ce nu trecea prin sită se numea „țaglă”, ce
se lua și se spăla pe un „vălău”.[15] „Hapul” [16] rămânea pe „vălău”, iar resturile („roamele”) într-
un alt bazin, aflat la capătul „vălăului”. „Hapul” se strângea apoi și se alegea din el, în șaitroc, aurul
liber. Tulbureala scursă în „melegar” se prelucra prin spălare, fie pe „vălău”, fie pe un plan înclinat
acoperit cu o țesătură din lână scămoșată[17] care avea menirea de a prinde fluturașii și granulele
de aur.[18]

Tulbureala se putea spăla și cu ajutorul „hurcii”, ce era o ladă simplă de lemn, acoperită cu un ciur.
Măcinișul, udat fără întrerupere și mișcat prin greblare, lăsa să treacă prin ochii ciurului materialul
fin purtător de aur. Aici, scândura de brad sau firele de lână țesută, barau și opreau fluturașii de
aur.

Aurul se topea apoi într-un mojar, până se obținea o „galcă” de aur.

Extracție actuală prin metode tradiționale în România

Ioan Cătălina (n. 1935) este singurul căutator de aur autorizat din România,[19], născut în satul
Stănija, comuna Buceș, Județul Hunedoara. Zona din care provine Cătălina este una bogată în
resurse aurifere, dovadă stând numeroasele mine din zonă.[20] În anii '50, în aceasta comună în jur
de jumătate dintre familii dețineau o astfel de amenajare. La fel și familia sa. Odată cu
naționalizarea, exploatarea aurului de către săteni era interzisă, iar extracția aurului continuată de
săteni clandestin, în mare secret. În aceea perioadă
Securitatea suspecta tot timpul multe familii că ascund
cantități ilegale de aur, din cauza relelor tratamente și
abuzuri mulți fugind în Muntii Apuseni, de teama altor
persecuții.

Pe vremea comunismului, Ioan Cătălina a lucrat mulți ani

ca tehnician în uzine de preparare a aurului. În anul 1999
s-a decis să muncească pentru el. După ani întregi de
drumuri pe la autorități, în urma cererii și luându-se în
considerare experiența sa, în 2005 săteanul a primit
autorizația de extracție și prelucrare de minereuri Brățări dacice de aur expuse în Muzeul
neferoase și rare. A devenit astfel primul căutător de aur cu Național de Istorie a României
autorizație din România. Bătrânul spune că această
activitate e mai mult o pasiune moștenită din tată în fiu
decât o muncă. El a concesionat toate râurile din împrejurimi pentru a-și putea desfășura
activitatea. El extrage minereul aurifer din râuri (aur aluvionar), îmbinând tehnologia veche, din
bătrâni, cu tehnologii industriale la scară redusă.

România are un zăcâmânt de aur unic in lume, format din cel puțin 8 zăcăminte de talie mare,
evaluat la 54 de miliarde de dolari. România a pierdut dreptul de a ștanța lingouri de aur în 2002.
Oficialii români au spus că minele de aur sunt nerentabile și le-au închis în perioada 2004-
2006.[21] România ar putea deveni între principalele producătoare de aur din Europa, după
Finlanda și Suedia.[22] Săcărâmb era o zonă unde se exploata aur de multă vreme. Exploatarea de
aur a încetat în 2006, în pofida faptului că un studiu efectuat în 2008 arata că la Certej există un
zăcământ de 63,5 tone de aur și 375 tone de argint. Valoarea aurului era estimată la 1,3-1,9
miliarde de dolari.[23]

Tehnica obținerii aurului

Minereul aurifer adus de aluviuni sau bucățile de rocă desprinse din maluri sunt spălate, la fața
locului, în saitroc. După câteva repetări ale operației de spălare, pe fundul saitrocului, în bucățile
de minereu, strălucesc câteva firicele de aur. Faza a doua se petrece la mica fabrică a meșterului.
Aici, bucățile de rocă sunt supuse unei măcinari preliminare pe un concentrator, care are drept
scop separarea minereului de steril. Urmează apoi măcinarea minereului într-o moară cu bile de
unde rezultă un concentrat în formă de pulbere. Moara are o capacitate de măcinare de 40 de
kilograme de minereu pe oră. În moară, alături de minereu, este adaugată cărămidă, var, sodă
calcinată și mercur. Concentratul obținut este amestecat cu apă și lăsat să se matureze timp de o
oră. În final, separarea aurului din concentratul obținut se face prin amalgamare cu mercur într-un
amalgamator tip coloană. Randamentul acestuia este de peste 90%, ceea ce înseamnă că, practic,
aproape tot aurul existent în concentrator este recuperat. Particulele fine de aur sunt atrase de
mercur, după care, prin sifonare, sunt separate de acesta.[24]

Producția
La nivel global, în anul 1900, producția mondială se ridica la 386 de tone, cantitatea extrasă în
anul 2000 ajungând la 2.590 de tone[25] În anul 2001 au fost produse 2.600 de tone de aur.[25] De
atunci, cantitatea de aur produsă anual a înregistrat o scădere treptată, în 2009 fiind produse
2.450 de tone.[25]
Producția mondială de aur se află într-o fază terminală în ciuda prețului record și a eforturilor pe
care companiile miniere le depun pentru a găsi zăcăminte noi în zone îndepărtate.[26] Dacă în 1950
se obțineau 12 grame de aur pur dintr-o tonă de minereu, în prezent (2012) concentrația medie la
nivel mondial fiind de 1 gram per tonă.[26][27][28]

În 2011, rezervele de aur erau estimate la aproximativ 167.000 de tone iar în 2019 erau 195.000
tone, adică de 60-70 de ori peste nivelul producției anuale la nivel mondial.[8][29]

Cererea de aur
Dacă în 1980 Europa și SUA reprezentau încă 70% din cererea globala de aur, în anul 2012, aceasta
abia ajunge la 20%.[30]

Informație utilă
Muzeul Aurului, unicul din Europa se găsește în orașul Brad, județul Hunedoara. Muzeul
înfățișează un istoric al mineritului în România, prezentând totodată minerale provenite din zonă,
din Maramureș și de la Ocna de Fier, precum și eșantioane de aur nativ găsite în Munții Apuseni.

Ce determină prețul aurului?

Unul dintre principalii factori determinanți ai aurului, la fel ca în cazul tuturor materiilor prime,
este oferta și cererea. Pe măsură ce cererea de aur crește peste ofertă, prețul aurului va crește, la fel
cum este adevărat și contrariul.

Prețurile aurului sunt afectate de politica monetară, geopolitică, dezastrele naturale și dolarul
american. Riscul geopolitic este un factor cheie al aurului. În perioadele de incertitudine, prețul
aurului va avea tendința de a crește.

Oricine ia în considerare o investiție sau o tranzacție cu aur ar trebui să țină cont de factorii care
determină prețul aurului și să fie în permanență la curent cu peisajul politic global.

Note
1. ^ gold (https://www.fda.gov/industry/fda-data-standards-advisory-board/fdas-global-substance-r
egistration-system) (în engleză), Global Substance Registration System, accesat în 18
noiembrie 2016
2. ^ CAS Common Chemistry (https://commonchemistry.cas.org/detail?cas_rn=7440-57-5),
accesat în 9 aprilie 2021
3. ^ „Paper money eventually returns to its intrinsic value – zero. (Voltaire, 1694-1778)” (http://hist
orysquared.com/2012/06/26/fiat-currencies-trend-towards-their-intrinsic-value-often-rather-quic
kly/). Accesat în 17 februarie 2017.
4. ^ „The Origin of Markets and Money” (https://mises.org/library/origin-markets-and-money).
Accesat în 17 februarie 2017.
5. ^ Nathan Lewis. „Don't Be Fooled: 'Stable Money' Means Gold” (https://www.forbes.com/sites/n
athanlewis/2016/07/29/dont-be-fooled-stable-money-means-gold/#1015eded75b2).
6. ^ Smith, Adam. The Wealth of Nations.
7. ^ WELT (18 iulie 2013), Forscher sind dem Rätsel auf der Spur: Wie entsteht Gold? (https://ww
w.welt.de/wissenschaft/umwelt/article160307932/Wie-entsteht-das-kostbare-Gold.html) (în
germană), DIE WELT
 8. ^ a b c World Gold Council. „How much gold has been mined?” (https://www.gold.org/about-gol
d/gold-supply/gold-mining/how-much-gold). Accesat în 24 februarie 2021.
9. ^ a b Asociatia Generala a Inginerilor din Romania. „Exploatarea zacamintelor aurifere in
Romania” (https://www.agir.ro/univers-ingineresc/numar-20-2012/exploatarea-zacamintelor-auri
fere-in-romania_3848.html). Accesat în 24 februarie 2021.
10. ^ Surse: https://www.youtube.com/watch?v=AK0EYQyFs4g și https://www.youtube.com/watch?
v=BOVuJEtEHZ4
11. ^ Asemenea pive pot fi văzute la „Muzeul Aurului” din Brad, județul Hunedoara.
12. ^ Vas de lemn, cu fundul curbat, folosit la separarea aurului din minereul sfărâmat.
13. ^ Șteamp: instalație folosită în trecut pentru sfărâmarea minereurilor aurifere
14. ^ Varietate de rocă sedimentară silicioasă, alcătuită din calcedonie, opal și cuarț, care are
proprietatea să producă scântei atunci când este lovită cu obiecte de oțel.
15. ^ Plan înclinat.
16. ^ Concentratul.
17. ^ Numită hârlostea.
18. ^ Legenda Lânii de Aur își are probabil originea tocmai în această populară „hârlostea”, care la
început se zice că ar fi fost chiar o blană întreagă de oaie.
19. ^ Articol în click.ro, „El e singurul căutător de aur din România! (http://www.click.ro/Special/el-e-
singurul-cautator-de-aur-din-romania)”Articol din click.ro via WayBack Machine, „El e singurul
căutător de aur din România! (http://web.archive.org/web/20080324091858/http://www.click.ro/
Special/el-e-singurul-cautator-de-aur-din-romania)”
20. ^ Reportaj în jurnalul Replica: „Mineritul motilor traieste haiduceste (http://www.replicahd.ro/repl
ica_db/index.php?pagerun=2&title=mineritul_motilor_traieste_haiduceste&more=1&c=1&tb=1&
pb=1) Arhivat (https://web.archive.org/web/20141129015412/http://www.replicahd.ro/replica_d
b/index.php?pagerun=2&title=mineritul_motilor_traieste_haiduceste&more=1&c=1&tb=1&pb=1)
în 29 noiembrie 2014, la Wayback Machine.”
21. ^ Romania sta pe un zacamant de aur evaluat la 54 de miliarde de dolari | Observator.tv (http
s://observator.a1.ro/social/Romania-sta-pe-un-zacamant-de-aur-evaluat-la-54-de_31886.html)
22. ^ „România poate deveni primul producător de aur din Europa | FINANCIARUL - informatii utile
din Business, Eco-Agricultura, Stiinta, Educatie si Viata sanatoasa” (https://web.archive.org/we
b/20140817125731/http://www.financiarul.ro/2009/08/06/romania-poate-deveni-primul-producat
or-de-aur-din-europa/). Arhivat din original (http://www.financiarul.ro/2009/08/06/romania-poate-
deveni-primul-producator-de-aur-din-europa/) la 17 august 2014. Accesat în 19 mai 2011.
23. ^ Muntele de aur al României se vinde piatră cu piatră (https://www.evz.ro/detalii/stiri/muntele-d
e-aur-al-romaniei-se-vinde-piatra-cu-piatra-918898.html)
24. ^ Articol în Ziarul Financiar, „Primul căutător de aur autorizat din România (http://www.zf.ro/afac
eri-de-la-zero/primul-cautator-de-aur-autorizat-din-romania-2890896/)”
25. ^ a b c Cei mai mari producători de aur din lume (https://www.descopera.ro/povestea-aurului/89
25708-cei-mai-mari-producatori-de-aur-din-lume), 2 noiembrie 2011, Descoperă, accesat la 16
mai 2012
26. ^ a b Rezervele de aur din lume sunt aproape terminate (http://www.ziare.com/economie/stiri-ec
onomice/rezervele-de-aur-din-lume-sunt-aproape-terminate-948726), 12 noiembrie 2009,
Ziare.com, accesat la 19 mai 2012
27. ^ Visual Capitalist. „Global Gold Mine and Deposit Rankings 2013” (https://www.visualcapitalist.
com/global-gold-mine-and-deposit-rankings-2013/). Accesat în 24 februarie 2021.
28. ^ Bullion By Post. „Gold grade” (https://web.archive.org/web/20210301194945/https://www.bulli
onbypost.co.uk/index/gold/gold-grade/). Arhivat din original (https://www.bullionbypost.co.uk/ind
ex/gold/gold-grade/) la 1 martie 2021. Accesat în 24 februarie 2021.
29. ^ De ce se majorează prețul aurului? (http://www.ziare.com/bani/pret-aur/de-ce-se-majoreaza-p
retul-aurului-1090946), 27 aprilie 2011, Teodora Bodeanu, Ziare.com, accesat la 19 mai 2012
30. ^ De ce este atât de apreciat AURUL (http://www.capital.ro/detalii-articole/stiri/de-ce-este-atat-d
e-apreciat-aurul-169060.html) Arhivat (https://web.archive.org/web/20120714020935/http://ww
w.capital.ro/detalii-articole/stiri/de-ce-este-atat-de-apreciat-aurul-169060.html) în 14 iulie 2012,
la Wayback Machine., 12 iulie 2012, Gabriela Ținteanu, Capital, accesat la 12 iulie 2012

Bibliografie
D. Marian, Metale de înaltă puritate, Editura Tehnică, 1988
A. S. Zaimovschi, V. V. Usov, Metale și aliaje electrotehnice, Editura Energetică de Stat, 1954

Lectură suplimentară
Constantin D. Albu, Maria Brezeanu, Mică enciclopedie de chimie, Editura Enciclopedică
Română, 1974, p. 84
Aurari clujeni și operele lor. (sec. XVI-XVII)., Magdalena Bunta, 1976
Maraton Descoperă: Povestea aurului (https://www.descopera.ro/povestea-aurului), 4
noiembrie 2011, Descoperă

Vezi și
Muzeul Aurului din Brad
Cianurare
Amalgamare

Legături externe
„Aur (http://dexonline.ro/definitie/Aur)” la DEX online

Materiale media legate de aur (https://commons.wikimedia.org/wiki/Category:Gold?u

selang=ro) la Wikimedia Commons

Evolutia gramului de aur: date la zi, istoric și grafice de variație (https://www.curs-valutar-bnr.ro/

curs-aur)
Aurul divin (http://www.revistamagazin.ro/content/view/9247/30/) Arhivat (https://web.archive.or
g/web/20120713143917/http://www.revistamagazin.ro/content/view/9247/30/) în 13 iulie 2012,
la Wayback Machine., 16 februarie 2012, Dorin Marian, Revista Magazin
Aurul divin (2) (http://www.revistamagazin.ro/content/view/9262/30/) Arhivat (https://web.archiv
e.org/web/20120713133648/http://www.revistamagazin.ro/content/view/9262/30/) în 13 iulie
2012, la Wayback Machine., 23 februarie 2012, Dorin Marian, Revista Magazin
Manta de lux pentru vreme rea (http://www.zf.ro/opinii/manta-de-lux-pentru-vreme-rea-370766
6), 6 ianuarie 2009, Adrian Vasilescu, Ziarul financiar
Bacteria care gaseste aur si-ti da de stire (https://www.descopera.ro/dnews/4974944-bacteria-c
are-gaseste-aur-si-ti-da-de-stire), 9 octombrie 2009, Descoperă
Enigma aurului: moartea unor stele a dat naștere aurului de pe Pământ? (https://www.descope
ra.ro/dnews/11130281-enigma-aurului-moartea-unor-stele-a-dat-nastere-aurului-de-pe-paman
t), 18 iulie 2013, Descoperă - sursa (http://www.foxnews.com/science/2013/07/17/earth-gold-m
ay-come-from-collisions-dead-stars/)
 Curiozități interesante despre aur (http://atlas-geografic.net/20-de-curiozitati-interesante-despr
e-aur/), 20 septembrie 2016

Galerie de imagini

Căutători de aur pe Valea O brățară dacică de aur ce este

Arieșului (gravură din secolul al expusă la Muzeul Național de
XIX-lea) Istorie a României
 Phra Sri Rattana Chedi, la Wat
Phra Kaeo în Bangkok, Thailanda

Statuie ecvestră din Dresden,

Germania
 Harimandir Sahib din Amritsar,
India

Mască de aur funerară miceniană

 „Pluta Musica”

Adus de la https://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Aur&oldid=16038581