Argint

De la Wikipedia, enciclopedia liberă

Argintul este elementul chimic cu numărul atomic

47. Este un metal prețios, care a folosit în cursul Argint
istoriei la baterea monedelor și pentru crearea de
bijuterii. În prezent, argintul are de asemenea o gamă
largă de întrebuințări industriale.

Descoperire
Primele mine de argint au apărut mai înainte de
perioada 3000 î.Hr. Argintul a fost un metal cunoscut
de toate civilizațiile antice, însă spre deosebire de aur, Paladiu ← Argint → Cadmiu
este foarte rar găsit în stare naturală, lucru care
explica faptul că dacă ar fi mai abundent, tot nu ar Cu Ag
47
putea fi folosit decât mai târziu. Cu toate acestea, când Ag
a apărut prima oară în Egipt, a fost mult mai valoros Au
decât aurul.[1]
Tabelul complet • Tabelul extins
Argintul a fost rafinat prin cupelație, proces inventat Informații generale
de caldeeni în jurul lui 2500 î.Hr și descris în Biblie Nume, Simbol, Număr Argint, Ag, 47
(Ezechiel 22: 17-22). Acest proces consta în încălzirea Metale de
Serie chimică
metalului topit într-o cupă poroasă și îngustă, numită tranziție
"cupel", peste care se aplica un jet puternic de aer. Grupă, Perioadă, Bloc 11, 5, d
Acesta oxida celelalte metale, precum plumb, cupru și Densitate 10490 kg/m³
fier, lăsând doar argintul (și aurul dacă era prezent) în Culoare argintie
stare globulară de metal topit.[1] Număr CAS 7440-22-4
Proprietăți atomice
Dezvoltarea Atenei și a civilizației sale remarcabile a Masă atomică 107,8683 u
fost posibilă datorită exploatării minelor locale de Rază atomică 160 (165) pm
argint de către localnici în zona Laurium, unde au Rază de covalență 153 pm
operat din perioada 600-300 î.Hr., producând în jur Rază van der Waals 172 pm
de 30 de tone de metal pe an. Minereul era în
Configurație electronică [Kr]4d105s1
principal galenă, însă cu un conținut de argint de
câteva procente; acesta era ușor de extras prin Electroni pe nivelul de
2, 8, 18, 18, 1
energie
cupelație. Minele ateniene au continuat să fie operate
Număr de oxidare 1
și de către Imperiul roman, deși cea mai mare
Oxid amfoter
cantitate de argint roman provenea din Spania. În
cubică cu fețe
Evul Mediu, minele germanice au devenit cel mai Structură cristalină
centrate
important furnizor de argint din Europa.[1] Proprietăți fizice
Fază ordinară solid
Și civilizațiile antice ale Americii Centrale și Sudice au
960,5° C (1763,2
exploatat argintul, însă schimbul cu acest metal s-a Punct de topire °F) 1234,93 K
făcut după cucerirea spaniolă. Depozite importante s- 2180 °C
au descoperit în anul 1535 d.Hr. la Charcas (Peru), Punct de fierbere
(3924 °F) 2435 K
Energie de fuziune 11,3 kJ/mol
Energie de evaporare 250,58 kJ/mol
Potosi (Bolivia) în anul 1545 și la Zacatenas (Mexic) în 10,27 ×10−6
Volum molar
1548. Producția din aceste surse era în total de peste m³/kmol
500 de tone pe an.[2] Presiune de vapori
0.34 Pa la 1234
K
În secolul al XIX-lea, argintul a fost descoperit în Informații diverse
SUA, în statul Nevada, iar în anul 1870 producția Electronegativitate (Pauling) 1,93
mondială a ajuns la 3.000 de tone pe an.[2] Căldură specifică 232 J/(kg·K)
Conductivitate electrică 63 × 106 S/m
Descoperirile mari de argint din ultimele secole au Conductivitate termică 429 W/(m·K)
modificat cursul natural de schimb dintre aur si Prima energie de ionizare 731,0 kJ/mol
argint, bimetalismul nemaifiind posibil, datorită
A 2-a energie de ionizare 2070 kJ/mol
încercării prin dictat a statului, de a menține o
A 3-a energie de ionizare 3361 kJ/mol
paritate ce favoriza argintul față de aur și, conform
Cei mai stabili izotopi
Legii lui Gresham, banii de aur au dispărut din
teritoriile ce impuneau un curs neconforom cu Ed
Simbol AN T1/2 MD PD
paritatea reală.[3] MeV
107Ag 51,839% stabil cu 60 neutroni

Date chimice 108Ag {sin.} 418

ε
TI
2,027
0,109
108Pd

109Ag 48,161% stabil cu 52 neutroni

Argintul este un element chimic. În tabelul periodic
are simbolul Ag și numărul atomic 47. Este un metal Unitățile SI și condiții de temperatură și presiune
normale dacă nu s-a specificat altfel.
tranzițional, având configurația electronică a
kriptonului, al patrulea gaz rar (1s2, 2s2 2p6, 3s2 Modifică text (https://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=
Argint&action=edit&section=0)
3p6, 4s2 3d10 4p6) la care se adaugă un electron s
pe stratul al cincilea (5s1) și substratul 4d complet
(4d10).

Proprietăți fizice si chimice

Este un metal alb, strălucitor, și, după cum îi spune și
numele, argintiu. În tăietură proaspătă, are o culoare ușor
gălbuie. Face parte, împreună cu aurul, platina, paladiul,
iridiul din categoria metalelor prețioase. Este moale,
maleabil și ductil, fiind metalul cu cea mai mare
conductibilitate electrică și termică.

Argintul este metalul care posedă cea mai bună

conductivitate electrică și termică. Ca urmare, față de
celelalte metale, prezintă cea mai scăzută rezistivitate
electrică (la 20 °C de 0,015 mΩmm) și cea mai mare
valoare a conductibilității termice (la 20 °C de 4,186 Argint metalic de mare puritate obținut prin
J/cm.s.°C). Dintre metalele care conduc foarte bine metoda electrolitică, se poate observa
curentul electric și a căror rezistivitate electrică este structura cristalină dendritică
apropiată cu cea pe care o are argintul se menționează:
cuprul (0,0172 mΩmm), cromul (0,026 mΩmm) și
aluminiul (0,027 mΩmm).

Se oxidează cu ușurință în aer, formând oxizi, și, de asemenea, în prezența sulfului, cu care
formează sulfuri.

Întrebuințări
Fiind un foarte bun conducător de electricitate, este folosit în electrotehnică și electronică, fie ca
atare, fie sub formă de depuneri galvanice. Deoarece este foarte ductil, se pot realiza prin tragere
fire extrem de subțiri, iar prin turnare și ambutisare, conectori și pastile pentru contacte electrice.
Deși se oxidează cu ușurință, stratul de oxid nu este aderent, drept pentru care mulți ani a fost
principalul metal folosit în conectică. Cu toate acestea, odată cu progresul tehnologic din ultimii
ani, conectica de înaltă calitate se realizează din aur sau argint aurit.

Se mai întrebuințează si ca bani,[4] în giuvaergerie, precum și în medicină. Deoarece eliberează

spontan ioni negativi (care au acțiune germicidă), multe decenii a fost întrebuințat la
confecționarea de instrumente medicale și proteze. În stomatologie, din argint se realizează cu
succes pivoți endodontici. Nu poate fi folosit ca atare la confecționarea de proteze dentare, ci
numai în aliaje, împreună cu celelalte metale nobile.

Producția
În anul 2009, producția mondială de argint a fost estimată la 688 milioane de uncii, adică circa
21.400 tone.[5]

Prețul argintului

În decembrie 2010, argintul a atins cel mai ridicat preț înregistrat din 1980 încoace, fiind cotat la
49,5 de dolari americani uncia.[6] Recordul absolut este de 30,7 dolari uncia și a fost atins în
ianuarie 1980.[5]

Note
1. ^ a b c Nature's building blocks: an A-Z guide to the elements By John Emsley, pagina 393
2. ^ a b Nature's building blocks: an A-Z guide to the elements By John Emsley, pagina 394
3. ^ Murray Rothbard. A History of Money and Banking in the United States.
4. ^ „Solving A Serious Mystery: Why Don't Gold And Silver Coins Circulate?” (https://www.forbes.
com/sites/realspin/2013/08/21/solving-a-serious-mystery-why-dont-gold-and-silver-coins-circula
te/#7f6813b975e9). Accesat în 17 februarie 2017.
5. ^ a b Prețul argintului, cel mai ridicat din ultimii 30 de ani (http://www.romania-actualitati.ro/pretu
l_argintului_cel_mai_ridicat_din_ultimii_30_de_ani-19518), 27 septembrie 2010, Dinu
Dragomirescu, romania-actualitati.ro
6. ^ Argintul, la maximul ultimilor 30 de ani (http://www.zf.ro/business-international/argintul-la-maxi
mul-ultimilor-30-de-ani-7854513), 30 decembrie 2010, Bogdan Cojocaru, Ziarul financiar,
accesat la 19 mai 2012

Bibliografie
M. Petrescu (coord.), Tratat de știința și ingineria materialelor metalice, vol. 3: Metale. Aliaje.
Materiale speciale. Materiale compozite, Editura Agir, București, 2009
 D. Marian, Metale de înaltă puritate, Editura Tehnică, 1988

Lectură suplimentară
Constantin D. Albu, Maria Brezeanu, Mică enciclopedie de chimie, Editura Enciclopedică
Română, 1974, p. 80

Legături externe
Argintul pe sistemul-periodic.go.ro (http://www.sistemul-periodic.go.ro/elemente/ag.htm) Arhivat
(https://web.archive.org/web/20080916161710/http://www.sistemul-periodic.go.ro/elemente/ag.
htm) în 16 septembrie 2008, la Wayback Machine.
Argintul, metalul cel mai bun conductor (http://www.altin.ro/argintul-metalul-cel-mai-bun-conduc
tor/), 28 noiembrie 2014, Altin, Altin Romania

Adus de la https://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Argint&oldid=15624141