UNIVERSITATEA “POLITEHNICA” BUCUREȘTI

FACULTATEA CHIMIE APLICATĂ ȘI ȘTIINȚA MATERIALELOR

Exploatarea si rafinarea argintului

Student

Ciobotaru Ioana Roxana

AN III, IEICM

Coordonator

Conf. dr. ing. MAIOR Ioana

2017-2018
 Cuprins

Introducere......................................................................................................1
Intrebuintari.....................................................................................................2
Cupelatia argintului........................................................................................3
Pattinsonare....................................................................................................5

Parkes………………………………………………………………………..6
Concluzii.........................................................................................................7
Bibliografie.....................................................................................................7
 Introducere

Argintul este elementul chimic cu numărul atomic 47. Este un metal prețios, care a
folosit în cursul istoriei la baterea monedelor și pentru crearea de bijuterii. În prezent,
argintul are și o gamă largă de întrebuințări industrial.

Primele mine de argint au aparut mai înainte de perioada 3000 î.Hr. Argintul a fost
un metal cunoscut de toate civilizațiile antice, însă spre deosebire de aur, este foarte rar
găsit în stare naturală, lucru care explica faptul că dacă ar fi mai abundent, tot nu ar putea
fi folosit decât mai târziu. Cu toate acestea, când a apărut prima oară în Egipt, a fost mult
mai valoros decât aurul

Este un metal alb, strălucitor, și, după cum îi spune și numele, argintiu. În tăietură
proaspătă, are o culoare ușor gălbuie. Face parte, împreună cu aurul, platina, paladiul,
iridiul din categoria metalelor prețioase. Este moale, maleabil și ductil, fiind metalul cu
cea mai mare conductibilitate electrică și termică.

Argintul este metalul care posedă cea mai bună conductivitate electrică și termică.
Ca urmare, față de celelalte metale, prezintă cea mai scăzută rezistivitate electrică și cea
mai mare valoare a conductibilității termice. Dintre metalele care conduc foarte bine
curentul electric și a căror rezistivitate electrică este apropiată cu cea pe care o are
argintul se menționează: cuprul, cromul și aluminiul.

1
 Intrebuintari

Fiind un foarte bun conducător de electricitate, este folosit în electrotehnică și

electronică, fie ca atare, fie sub formă de depuneri galvanice. Deoarece este foarte ductil,
se pot realiza prin tragere fire extrem de subțiri, iar prin turnare și ambutisare, conectori
și pastile pentru contacte electrice. Deși se oxidează cu ușurință, stratul de oxid nu este
aderent, drept pentru care mulți ani a fost principalul metal folosit în conectică. Cu toate
acestea, odată cu progresul tehnologic din ultimii ani, conectica de înaltă calitate se
realizează din aur sau argint aurit.

Se mai întrebuințează la baterea monedelor, în giuvaergerie, precum și în

medicină. Deoarece eliberează spontan ioni negativi (care au acțiune germicida), multe
decenii a fost întrebuințat la confecționarea de instrumente medicale și proteze. În
stomatologie, din argint se realizează cu succes pivoți endodontici. Nu poate fi folosit ca
atare la confecționarea de proteze dentare, ci numai în aliaje, împreună cu celelalte metale
nobile.

Exploatarea si rafinarea argintului

 Cupelatia argintului

In istoria argintului se deosebesc 4 etape:

Prima cuprinde numai perioada strangerii argintului sub forma nativa si este
neimportanta in raport cu istoricul dezvoltarii metalurgiei argintului .

Cea de a doua cuprinde utilizarea aliajelor naturale ,, electrum alb ’’ , care in

antichitate a trecut drept argint , dar de fapt era un aliaj al argintului cu proportii mici de
aur . El era relativ obisnuit in Mesopotamia in timpul ultimei periode de la Al’Ubaid si a
fost descoperit si la Lagash , Uruk III etc. Un splendid vas de electrum s-a gasit la
Lagash.

A treia etapa in istoria argintului a inceput cu producerea acestuia drept ,,

subprodus’’ la prelucrarea galenei ( sulfura de plumb ) . Obtinera argintului pe aceasta
cale nu a prezentat dificultati mari . O bucata de galena cand cade intr-un foc este usor
redusa la plumb ; daca acest plumb este suficient de mult incalzit se oxideaza
transformandu-se intr-o pulbere cenusie si rezulta o picatura de argint pur (daca este
plumb argentifer ) . Este cert ca in felul acesta s-a descoperit prezenta argintului in
galena. La scara mare operatia prezinta unele dificultati , intrucat galena contine putin
argint .

Extragerea argintului din plumb s-a facut prin descoperirea procedeului cupelarii .
Prin aceasta oxidul de plumb ce se forma la oxidarea metalului intr-un foc este absorbit
de un material cum ar fi cenusa de oase .

A patra etapa in metalurgia argintului a fost separarea acestuia de aur din aliajul
electrum . Clorura de argint formata se reducea la argint cu ajutorul carbunelui de lemn .
Raspandirea tehnicii extragerii si prelucrarii argintului s-a facut de-a lungul mileniului IV.

Dupa ce minereul era supus procedeului de topire reducatoare , proportia de argint

crestea la 3,5 kg/ t. Din plumbul argentifer argintul era extras prin cupelare .

Metalul era topit intr-o vatra si incalzit la 900 – 1000 grade Celsius dupa care pe
suprafata metalului se sufla aer , transformand plumbul in oxidul acestuia – litarga . O
buna parte din oxid curgea peste marginea cuptorului , cealalta fiind absorbita in cenusa
de oase folosita in incarcatura . In plus , prin incalziri si raciri succesive se accentua
fenomenul de separare prin licuatie datorita unor temperaturi de topire diferite ale
metalelor . Pe vatra cuptorului ramanea astfel argint de puritate 99% .
Secolele care au trecut , dar mai ales intunericul alchimiei , care se va vedea ca nu era o
inventie a evului mediu , nu au adus contributii importante in metalurgia aurului si
argintului .

Pattinsonare

În anul 1829 , Pattinson realizeazã un procedeu ( care se si numea “pattinsonare” )

si care dã bune rezultate la extragerea argintului din plumbul argintifier . Procedeul se
aplicã industrial din 1831 si a fost de o importantã deosebitã pentru Marea Britanie, care
în acei ani producea în imperiul sãu colonial 40% din productia mondiala de plumb.

Procedeul are la bazã principiul cã în aliajul plumb - argint , prin rãcire , se separã
întâi plumbul , care rãmâne deasupra topiturii si se îndepãrteazã cu niste linguri gãurite .
Prin aliajul de plumb – argint ce rãmâne se suflã aer , care oxideazã plumbul la litorgã
(oxid de plumb) , iar argintul rãmâne aproape curat (95%).
 5

Parkes

Câtiva ani mai târziu , în 1850 , Alexander Parkes (1813 – 1890) , un chimist
englez ,mare inventator, posesor a 66 brevete în cele mai diferite domenii ale chimiei ,
realizeazã si în metalurgia plumbului un procedeu de dezargintare care-I poartã numele si
care se aplicã din 1859 pânã astãzi .

Procedeul pare , la început , paradoxal. În vreme ce toti metalurgistii si chimistii se

cãzneau sã separe argintul de plumbul si alte impuritãti, Parkes vine si adaugã în plumbul
topit o cantitate micã de zinc (cca. 2%). La prima vedere, procedeul separãrii celor douã
metale se complicã. Dar pe mãsurã ce temperatura scade sub 935º C, zincul introdus,
care, evident, este topit si el, se separã ca o spumã, continând argintul din aliaj sub formã
de cristale mixte zinc – argint. Oxidând apoi acest aliaj, zincul trece ca oxid de zinc, iar
argintul rãmâne curat.

Minereurile care contin sulfurã de argint se pot trata cu cianurã de sodiu, iar complexul
de cianurã de argint si de sodiu prin tratare cu zinc elibereazã argintul .
 6

Concluzii

Argintul fiind metalul cu cea mai buna conductivitate electrica si termica, se cauta
metode de prelucrare a acestuia cat mai eficiente.
Cupelatia argintului este printre cele mai raspandite metode de extractive si
rafinare a argintului, deoarece operatia nu prezinta dificultate mare.
 Bibliografie

1. https://www.turismbeius.ro/mestesuguri/extractia-aurului-si-a-argintului

2. https://ro.wikipedia.org/wiki/Argint

3. http://referat.clopotel.ro/Argint-14866.html

4. http://www.argintul.narod.ru/spav.html