REFERAT: Materiale metalice

Cuprins: Capitolul I: Extracia materialelor, i exemple de metale feroase i nefrenoase Capitolul II: Utilizrile materialelor metalice, i al aliajelor sale Capitolul III: Metode de prelucrare a materialelor Capitolul IV: tiai c? Bibliografie: Manualul de clasa a VII-a Internet

Extracia

Capitolul I aterialelor! "i exe ple de

etale neferoase

"i feroase Cu aproximativ doua sute de ani in urma, Lomonosov,in lucrarea sa Bazele metalurgiei si arta mineritului definea metalele astfel: Metalele sunt corpuri strlucitoare care se pot ciocani Intr-un lexicon german pu licat in !"#$ metalele erau caracterizate dup cum urmeaz: %cele elemente care sunt une conductoare de cldura si electricitate, poseda luciu metalic, sunt netransparente in anumite propor&ii in grosime' (e aza cuno)tin&elor cptate pana in prezent, metalele pot fi definite ca elemente c*imice cu structura cristalina care, spre deose ire de nemetale, prezint propriet&i fizico + c*imice, mecanice si te*nologice' Metalele care nu con&in fier se numesc metale neferoase' %cest grup include aproximativ $, de elemente, de la aluminiu- metalul cel mai rsp-ndit in scoar&a terestr - p-n la elementele artificiale cum este plutoniul, care nu se gsesc niciodat in natura' Caracteristici ma.oritatea metalelor au un luciu caracteristic, de)i unele se corodeaz repede ma.oritatea metalelor rm-n in stare solida la temperatura camerei / de)i mercurul este lic*id0 ma.oritatea metalelor sunt une conductoare de cldura si electricitate

Alu iniul (Al) Aluminiul, dei este metalul cel mai rspndit din scoara terestra, o mare parte din el nu poate fi extrasa economic. Aluminiul este un metal ce reacioneaz uor cu alte su stane, de aceea nu se !sete niciodat sin!ur, in "stare li era#. Majoritatea aluminiului este com inata c$imic cu elemente de care nu poate fi separat cu uurina. %rincipalul minereu din care se extra!e aluminiul este auxita, care este o!ata in alumina $idratata& oxid de aluminiu com inat cu apa. 'cminte de auxita se !sesc in multe pri ale lumii, inclusi(e in Australia, )amaica, *uineea si +usia. Aluminiul se o ine din auxita prin electroliza apei& utilizarea unui curent electric care separa elementele unui compus c$imic. E,- statuia lui Eros din .ondra, a fost dez(elita in anul /012. Ea este fcut din aluminiu turnat, un metal rar si scump la acea (reme. Cuprul (Cu)

3uprul a fost unul din primele metale folosite, deoarece cantiti mici din el apar in unele locuri in stare li era. %rincipalele minereuri ale cuprului sunt- calcozina 4sulfura de cupru5, calcopirita sau criscolul 4ferosulfura de cupru5, cupritul 4oxidul cupros5 si malac$itul si azuritul 4am ele forme ale car onatului asic de cupru5 . Aliajele cuprului sunt- alama i ronzul. 6urse importante de minereuri de cupru- 6UA, +usia, 3$ina, 'am ia, 3$ile si 3anada. Metoda folosita pentru extracia de cupru depinde natura minereului. 7aca cuprul se !sete in stare li era, el poate fi separat prin sfrmarea minereului in uci mici si amestecarea sa cu apa. 3uprul, fiind relati( !reu, se depune pe fund.

#incul ( Zn) %rima utilizare a zincului a fost pentru o inerea alamei, un aliaj de cupru si zinc. 8n acea (reme oamenii credeau ca o in o forma a ronzului, care este un aliaj de cupru si staniu. Alama s&a fa ricat pentru prima data in jurul anului /999 i. :r. de poporul moss;noeci din <&E =urciei, iar mai trziu de peri si romni. Acest aliaj se o ine prin >nclzirea cuprului cu man!al 4o forma de car on5 si calamina pul(erizata 4 car onat de zinc5. 3a si aluminiul, zincul este rezistent la coroziune deoarece, expus la aer, pe suprafaa sa se formeaz un strat de oxid protector. %rincipalul minereu de zinc folosit astzi este sfaleritul, sau lenda 4sulfura de zinc5 'cminte - America de <ord, +usia, Australia, %eru, )aponia si %olonia. 'incul poate fi extras din minereurile sale prin electroliza. Metalul se formeaz in forma de (apori care se condenseaz si apoi se solidifica . $lu bul (Pb) Era cunoscut de (ec$ii e!ipteni, dar primii utilizatori pe scara lar!a a acestui metal au fost romanii, care l&au folosit la conductele de apa. %rincipala sursa de plum este sulfura de plum . %entru o inerea metalului, se >nclzete sulfur? la aer, pentru a se transforma in oxid de plum . Acesta se reduce la plum prin >nclzirea cu car on intr&un cuptor, iar apoi se >nltur impuritile. %taniul

@ace parte din metalele neferoase mai scumpe, deoarece minereul sau principal4 oxidul de staniu5 se !sete in concentraii foarte mici. %entru extracia A99! de minereu, e necesara exploatarea unei tone de pmnt. 6taniul a fost prima dat aliat cu cuprul, o inndu&se ronzul. &ic'elul %rincipalul minereu al nic$elului este sulfura sa, care de o icei se !sete amestecata cu alte minereuri. 7up separare, minereul de nic$el se arde in prezenta oxi!enului pentru producerea oxidului de nic$el. Extracia aurului 6e o ine prin exploatarea rocilor aurifere si apoi sfrmarea acestora pentru eli erarea metalului. Aurul este extrem de atracti( si nu&si pierde niciodat luciul, de aceea este o ale!ere e(identa pentru fa ricarea ijuteriilor sau placarea unor articole fcute din metale mai ieftine. Este rar, costisitor de extras si foarte cutat, el este extrem de (aloros. Aurul participa la puine reacii c$imice, de aceea se !sete in stare li era. Aurul apare in roca de cuart si in nisipuri formate din aceasta roca, 8nsa fiecare tona de nisip poate conine 29! aur, c$iar si intr&un zcmnt o!at. 'cminte- Africa de 6ud, America de <ord, +usia si Australia Metalele feroase sunt elemente c$imice aflate, de o icei >n stare solid la temperatura o inuit, care au luciu caracteristic i sunt une conductoare de cldur i electricitate. 3te(a dintre metalele feroase sunt fierul, fonta i oelul. 7espre multe o iecte B un cui, o c$eie, un crli!, (er!elele unui !rilaj, inele de cale ferat B se spune c sunt din fier. %uini oameni tiu, >ns, c aceast afirmaie nu este ade(ratC nu exist o iecte din fier pur. @olosit sin!ur, fierul n&ar fi de interes practic i nu s&ar produce >n cantiti mari. 7ac este, >ns, com inat cu alte elemente c$imice, formeaz aliajele, care au proprieti mai une dect ale fierului pur. Aliajele fierului sunt fontele i oelurile. Ele conin fier i car on i se o in >ntr& un cuptor special. Dn acest cuptor >nalt numit furnal pe la partea superioar se introduc & minereu de fier & cocs, care conine car on, i care, prin ardere, de!aj mult cldur, crescnd temperatura >n furnalC >n plus, cocsul contri uie la transformarea fierului >n fontC & calcar, piatr de (ar, care faciliteaz >ndeprtarea prii nefolositoare din minereu. %e la partea inferioar a furnalului, se sufl aer >nclzit, necesar pentru arderea cocsului. 7in furnal, pe ln! fonta rut B care conine 1EF fier, G,EF car on i alte elemente B rezult z!ura.

3ea mai mare cantitate din fonta rut se introduce >n cuptorul 6iemens&Martin sau >n cuptorul electric cu arc pentru a&i micora coninutul de car on, o inndu&se astfel oelul. H cantitate mai mic din fonta rut se toarn su form de calupuri 4 locuri5C acestea se topesc din nou >n turntorii, pentru ca metalul s de(in lic$id i s se o in piese turnate din font.

(tili)*rile

Capitolul II aterialelor ecanice "i al alia+elor sale

Utilizrile cuprului: 3uprul, care are o puritate de peste 11F, este folosit la fa ricarea conductelor de !az si apa, a materialelor pentru acoperiuri, a ustensilelor si a unor o iecte ornamentale. 7eoarece cuprul este un un conductor de cldura, se utilizeaz la oilere si alte dispoziti(e ce implica transferul de cldur. Utilizrile zincului: aproximati( a cincea parte din zincul produs in lume e folosit la fa ricarea alamei o proporie similara este folosita pentru acoperirea fierului si otelului >mpotri(a ru!inirii. ta lele de zinc se folosesc la acoperiuri, forme de tipar, cptueala rezer(oarelor din aliaje ale zincului se toarn piese de auto(e$icule si de jucrii Utilizrile plumbului: fa ricarea ateriilor de maini util in industria c$imica datorita rezistentei la acidul sulfuric

 se folosete pentru mantale de ca luri util in o inerea unor aliaje- aliajul al , aliajul de lipit si ronzurile de plum Utilizrile staniului >n(eli protector pentru ta la de otel staniul se aliaz cu plum ul pentru o inerea unor materiale de lipit folosite la >m inarea metalelor Utilizri nichelului in producia aliajelor, >ndeose i a otelurilor inoxida ile, multe monede fiind fcute din aliaje de cupru si nic$el nic$elul pur e folosit drept catalizator nic$elul pur se aplica pe cale electrica, pe fier si alama, uneori, pentru a le da un >n(eli anticorozi( Capitolul III $relucrarea aterialelor ecanice a) Hperaii de pre!tire a materialelor metalice pentru prelucrare %entru a putea fi prelucrate mai uor, semifa ricatele i piesele se supun unor operaii de pre!tire. Curirea: 3urirea oxizilor 4ru!in5 i a impuritilor 4ulei, !rsimi amestecate cu praf5 de pe suprafaa semifa ricatelor i a pieselor se poate realiza >n diferite moduri& manual, folosind peria de srm, dalta i ciocanulC & mecanic, >ndeprtnd stratul de la suprafa, su form de ac$iiC & termic, cu ajutorul flcrii unui arztorC & c$imic, prin introducerea semifa ricatului >n i cu soluii acide, care atac suprafaa acestuiaC & $idraulic, acionnd cu un jet de ap su presiune pe suprafaa semifa ricatului. !n timpul operaiei "e curire a semifabricatelor se #or purta ochelari "e protecie, i mnui care acoper palma (palmare) !n"eprtarea: Dn timpul transportului i al depozitrii, semifa ricatele se pot >ndoi, om a, ondulaC de aceea ele se supun operaiei de >ndeprtare. =a lele moi i su iri se >ndreapt prin lo(ituri date cu un ciocan din lemn, material plastic sau cauciuc. Materialele mai dure, mai ales ta lele din oel, se prelucreaz cu un ciocan cu suprafaa de lucru uor om at. Utilajele folosite la >ndreptare sunt- placa de >ndreptare, ciocanele din oel i nico(ala. Dndreptarea ta lelor i a enzilor su iri se realizeaz prin aezarea lor pe placa de >ndreptat i apsarea cu o plac metalic =a lele om ate la centru se >ndreapt prin lo(ituri de ciocan aplicate pe mar!inile ta lei. %entru a fi >ndreptate, ta lelor cu deformri pe mar!ini li se aplic lo(ituri de la centru spre mar!ini. 6rmele se >ndreapt trecndu&le printre dou scnduri prinse >n men!$in. $. %e #or folosi ciocane bine fi&ate 'n coa". (. Cozile #or fi nete"e (fr crpturi, cuie sau le)ate "e s*rm). +. ,eele ciocanului nu #or prezenta stri#ituri sau crpturi, "eoarece un ciocan crpat se poate spar)e, rnin" lucrtorul

-rasarea: %e suprafaa semifa ricatelor se traseaz conturul ce se (a prelucra. Hperaia de trasare se realizeaz dup desenul piesei sau dup a lon. 6e transpun cotele de pe desen pe material i se traseaz liniile de contur, dup care semifa ricatul (a fi prelucrat. 8nstrumentele folosite pentru executarea lucrrilor de trasare sunt- ruleta de oel, acul de trasat, punctatorul, compasurile de diferite tipuri. Masa pe care este aezat semifabricatul, #a fi suficient luminat. trasa/ul #a fi bine conturat, pentru a nu obosi #e"erea, celor care prelucreaz semifabricatul "up liniile i punctele trasate b) Hperaii de prelucrare a materialelor metalice 0ebitarea: %entru a fi separat >n uci mai mici cu dimensiuni i forme ine sta ilite, unui semifa ricat metalic i se aplic operaia de de itare sau tiere. 7e itarea se poate executa& manual, cu ferstraie, foarfece, cleti, dliC & mecanic, cu ferstraie mecanice, foarfece&!$ilotin, maini de de itat & termic, cu flacr de !aze, cu arc electric. .a de itare manual cu ferstrul, scula tietoare este pnza metalic a acestuia, pre(zut cu dini, care are o micare >nainte&>napoiC fiecare dintre aceste micri este com inat cu una de ptrundere a(ans >n metal, care face posi il de itarea. $.%emifabricatele #or fi bine fi&ate, pentru a se e#ita "eplasarea lor 'n timpul lucrului. (. 'n"eprtarea "eeurilor sau a pieselor tiate nu se #a face cu m*na, ci cu perii, c*rli)e sau pensule. +. %culele "e "ebitare #or fi fr crpturi sau tirbituri !n"oirea: 6c$im area formei unui semifa ricat, fr a se >ndeprta material se realizeaz prin operaia de >ndoire. Dndoirea metalelor se poate executa la rece 4temperatura mediului am iant5 i la cald 4temperaturi de ctre sute de !rade5. Dndoirea la rece se aplic mai ales materialelor moi 4plum , aluminiu, cupru, oeluri cu coninut sczut de car on5. Dn funcie de cantitatea de produse care se supune acestei operaiuni, >ndoirea se poate executa manual sau mecanic. =a lele se pot >ndoi manual prin trei metode& >ndoirea pe nico(al, prin lo(ire cu ciocanulC & >ndoirea >n men!$in, se execut cnd un!$iul de >ndoire este de 19 de !rade & >ndoirea dup a lon. $. Ciocanele trebuie s aib cozi "e lemn tare, fr no"uri sau crpturi i s nu fie 'ntrite cu s*rm sau cuie. (. 1ste interzis lucrul cu ciocane i nico#ale care au fisuri, sprturi sau tirbituri Pilirea: %rin pilire se >ndeprteaz adaosul de material, su form de ac$ii foarte fine, cu ajutorul sculelor numite pile.

%ilirea se poate executa manual sau mecanic. .a pilirea manual, efortul fizic este ridicat i de aceea se recomand ca piesele s fie aduse la dimensiuni ct mai apropiate de cele finale prin alte operaii, pentru ca adaosul de pilit s fie ct mai mic. %ilele sunt scule din oel, cu duritate mai mare, care au diferite forme i mrimi. %e suprafaa de lucru, pilele au nite proeminene, aa&ziii dini. Hperaia de pilire se execut astfel- lucrtorul prinde cu mna dreapt mnerul pilei, iar cu mna stn! apas pe (rful acesteia i o mic lin, >nainte&>napi, pe o lun!ime ct mai mare. .a cursa >nainte, se apas, iar la cursa >napoi, pila se tra!e, fr a se apsa. $. Pilele #or fi bine fi&ate 'n m*ner. (. M*nerul "in lemn nu trebuie s aib crpturi, no"uri sau 'ntrituri cu s*rm sau cuie. +. Pilele 'ncrcate cu achii se cur cu peria "e s*rm, achiile nu se 'n"eprteaz cu m*na sau prin suflare, ci cu perii, c*rli)e sau pensule. 2. 3u este permis ca pilele s fie aezate unele peste altele sau 'n )rma" cu alte scule, "eoarece se uzeaz. pilele trebuie ferite "e ru)in Polizarea. Hperaia de polizare are ca scop >m untirea calitii suprafeelor prin >nlturarea unui strat de metal su form de ac$ii. %olizarea se execut cu utilaje numite polizoare, care pot fi mo ile sau fixe. Dn operaiile de polizare se folosesc pietre a razi(e de diferite forme i dimensiuni. %ietrele a razi(e sunt formate din !ranule coluroase dure, de diferite mrimi, care smul! ac$ii fine din materialul pe care >l prelucreaz. 7iscul a razi( este protejat >ntr&o carcas. $.Pentru a4l prote/a pe lucrtor "e achiile "esprinse, este montat pe polizor cu ecran "e protecie transparent. (. Purtarea 'mbrcmintei "e protecie, a palmarelor ca i a ochelarilor "e protecie este obli)atorie. 5urirea. Execuia !urilor >ntr&un material compact cu ajutorul ur!$ielor se numete !urire sau ur!$iere. 3ele mai utilizate ur!$ie sunt cele pre(zute cu dou canale, care execut !uri >n material plinC ur!$iul are la (rf nite muc$ii ascuite care taie materialul, ce iese apoi, su form de ac$ii, prin canale. Iur!$iul poate fi antrenat mecanic, i manual, de un dispoziti( sau cu ajutorul mainilor de !urit. Exist i dispoziti(e de !urit acionate manual, cu care se execut !uri de diametre mici, >n metale moi. $. !mbrcmintea lucrtorului care lucreaz la maina "e )urit #a fi str*ns pe corp, iar feele #or purta prul str*ns i acoperit. (. Achiile se 'n"eprteaz numai cu perii sau c*rli)e. +. 6a )urirea metalelor fra)ile, rezult achii fierbini care pot pro#oca arsuri lucrtorului. "e aceea este necesar folosirea unor plase "e protecie. ,iletarea: uru ul i piulia formeaz >mpreun o asam lare filetat. uru ul are un cap i o tijC tija prezint, pe toat lun!imea sau parial, o zon cu filet exterior. %iulia are filet interior. @orma filetului poate fi triun!$iular, ptrat, trapezoidal, rotund, ferstru. 3el mai des utilizat este filetul triun!$iular.

Hperaiunea de filetare se execut manual sau mecanic. 6culele folosite la filetare sunt- tarozii B pentru filetarea interioar i filierele B pentru filetarea exterioar. %e #or respecta aceleai re)uli "e protecie a muncii ca la operaia "e )urire

Capitolul IV ,tiai c*7 Primul calorifer a fost folosit "e 8ames 9att 'n anul $:;2, pentru a4i 'nclzi biroul. 1l era format "in mai multe e#i "in font. Caloriferul "e font, se utilizeaz i astzi pe scar lar). 7 !n oelurile ino&i"abile, utilizate, "e e&emplu, la confecionarea instrumentelor me"icinale, elementul principal "e aliere este cromul. 1l asi)ur o rezisten "eosebit la aciunea o&i)enului "in aer i "in #aporii "e ap. 7 %emifabricatele "in oel cu coninut sczut "e carbon (sub <,=>), plumb, staniu, zinc, cele "in alia/e "e aluminiu i cupru se pot 'n"repta la temperatura camerei ('n"reptarea la rece), "ac au o )rosime p*n la +<mm. 7 %tratul "e material "e la suprafaa piesei care se 'n"eprteaz sub form "e achii se numete a"aos "e prelucrare. 7 Pilirea suprafeelor curbe se e&ecut numai cu pile o#ale, semirotun"e sau rotun"e. 7 Maina "e 'n"oit (curbat) atable are trei cilin"ri (#aluri), "intre care unul superior i "ou inferioare, situate la aceeai 'nlime 7 Cea mai "ur substan natural este "iamantul. Petrele "e polizor se pot confeciona "in carbur "e bor, o substan cu "uritatea comparabil cu a "iamantului. Aceasta se folosete la prelucrarea alia/elor "ure. 7 6a filetarea e&terioar manual, filierele se monteaz 'n "ispoziti#e. 7 !n anul $=?$, matematicianul francez 8a@ues Aesson ($=$<4$=:?) construiete un strun) perfecionat, baz*n"u4se pe anumite "emonstraii matematice.

7 Maina "e )urit metale este in#entat "e 8ohn %meaton, 'n anul $:?B. Powered by http://www.referat.ro/ cel mai complet site cu referate