I.

DATE GENERALE
1. NISIPURI PENTRU TURNATORIE
Nisipul folosit pentru turnarea pieselor trebuie sa aiba refractalitate ridicata,
corespunzator aliajului care se toarna, si forma geometrica cat mai apropiata de cea
sferica pentru a asigura obtinerea unei permeabilitati ridicate.
Cel mai folosit material granular in turnatorie este pe baza de cuart(SiO
2
). Pentru
piese deosebit de importante din otel, se folosesc materiale granulare bazice sau neutre
care nu reactioneaza cu oxizii bazici din aliaj si au refractalitatea mai ridicata ca nisipul
pe baza de cuart.
1.1. GENEZA NISIPURILOR DE TURNATORIE
Nisipul de turnatorie este un produs de dezagregare a rocilor eruptie. Produsele
de dezagregare au fost transportate de catre ape si s!au depus pe fundul marilor, la
distante mai mici sau mai mari de locul unde s!a produs dezagregarea. Cu toate ca rocile
eruptie au o compozitie mineralogica destul de complexa, prin dezagregare isi sc"imba
compozitia# mineralul mai rezistent, cuartul, nu a suferit transformari c"imice si s!a depus
pe fundul apelor curgatoare inaintea argilelor, deoarece se prezinta sub forma de granule.
$ineralele mai putin stabile s!au dizolat in apa ori s!au combinat c"imic cu apa, cu
dioxidul de carbon sau cu alti compusi c"imici si prin urmare s!au depus pe fundul apelor
statatoare sau curgatoare cu iteza mica. %stfel, prin actiunea apei si a bioxidului de
carbon asupra feldspatului de calciu a rezultat caolinul.
1.2. CLASIFICAREA NISIPURILOR PENTRU TURNATORIE
Nisipurile naturale pentru turnatorie se clasifica dupa mai multe criterii, dar cea
mai importanta este clasificarea dupa continutul de componenta leigabila.
&upa continutul de parti leigabile, nisipurile se clasifica in opt clase, conform
tabelului '.
'
&upa granulatia medie, nisipurile de turnatorie se impart in sapte grupe, conform
tabelului 2.
&upa gradul de uniformitate al granulelor, nisipurile de turnatorie se impart in
cinci subgrupe#
(oarte uniform, cu gradul de uniformitate peste )*+,
-niformitate mare , cu gradul de uniformitate intre .*/)*+,
-niform, cu gradul de uniformitate intre 0*/.*+,
-niformitate redusa, cu gradul de uniformitate intre 1*/0*+,
Neuniform, cu gradul de uniformitate sub 1*+.
2abelul '# Clasificarea nisipurilor de turnatorie dupa continutul de parti leigabile
Clasa &enimirea Continutul(+)
Parti
leigabile
SiO
2
min
CaO
max
(e
2
O
2
max
Na
2
3O
4
3
5
2
O
max
Sulf sub forma
de sulfuri max
N *' Cuartos
S6
Sub *.' 7).0 *.0 *.0 *.4 8ipsa
N *2 Cuartos
S66
*.'/*.2 7).0 *.0 *.0 *.4 8ipsa
N *4 Cuartos 6 *.2/*.4 7).0 *.0 *.0 *.4 8ipsa
N *0 Cuartos 66 *.4/*0 7) *.0 *.0 *.4 8ipsa
N '.0 Cuartos
666
*.0/'.0 70 ' *.0 *.0 *.*20
N '* Slab '.0/'* ! 2 ! ! !
N 2* Semigras '*/2* ! 2 ! ! !
N 4* 9ras 2*/4* ! 2 ! ! !
2
2abelul 2# Calsificarea nisipurilor de turnatorie dupa granulatia medie
9rupa Caracteristica dimensionala 9ranulatia medie, in mm.
($0*) ' (oarte mare '.*/*..'
($0*) *. $are *../*.1'
($0*) *1 Semimijlocie *.1/*.4'
($0*) *4 $ijlocie *.4/*.2'
($0*) *2 Semifin *.2/*.'.
($0*) *'0 (in *.'0/*.''
($0*) *' (oarte fin *.'/*.*.
1.3. NISIPURI DE TURNATORIE INDIGENE
1.3.1. Nisipuri cuartoase
Nisipurile cuartoase nu se extrag direct din zacamant, ci se obtin prin preparare
ulterioara.
Nisipurile de %g"ires. 6n starea in care se liraza este un nisip cuartos cu *.2/
*.4+ componenta leigabila. Se obtine printr!o dubla spalare a nisipului de Cornesti ,
care contine '*/'0+ caolin in zacamant, nisipul spalat continand 7)/7:+ cuart .
Ca aspect exterior, granulele de nisip %g"ires au forma colturoasa si prezinta
fisuri in care s!au infiltrat oxizi de fier care nu se pot indeparta la preparare. %ceste doua
inconeniente sunt deosebit de importante deoarece oxizii de fier ii micsoreaza oarecum
refractaritatea, iar fisurile si asperitatile maresc consumul de liant, ceea ce este deosebit
de important in cazul liantilor organici scumpi. Permeabilitatea este mai mica decat in
cazul nisipurilor cu granule sferice, fapt care il face inapt pentru formarea la presiune
inalta.
Nisipul de ;alenii de $unte contine 70/7)+ SiO
2
. <ste un nisip fin si uniform
ca marime. 9ranulele au mai putine asperitati si colturi decat la nisipul de %g"ires, de
aceea este cautat in special pentru forme cu rasini sintetice.
Nisipul de Caraorman contine 7./7)+ SiO
2
. =acamantul este format dintr!un
lant de dune de origine fluiala, de aceea granulele au forma rotunda si suprafete foarte
netede, ceea ce face ca acest nisip sa fie foarte indicat pentru forme cu rasini sintetuce,
precum si pentru formare la presiune inalta.
4
1.3.2. Nisipuri sa!e" se#i$rase si $rase
Se folosesc in stare naturala sau cu mici adaosuri de argila(cele slabe). Nisipurile
slabe se folosesc la turnarea pieselor din otel, iar cele semigrase la turnarea pieselor din
fonta si c"iar a celor din otel.
Nisipurile grase si foarte grase au in general refractaritate scazuta din cauza
impuritatilor usor fuzibile, precum si o permeabilitate mica din cauza continutului ridicat
de componenta leigabila. &atorita acestui fapt, nisipurile grase si foarte grase se folosesc
numai in cantitate mica la turnarea pieselor din fonta si din otel, precum si pentru aliaje
neferoase.
1.%. PROPRIETATILE NISIPURILOR DE TURNATORIE
Pentru a putea fi utilizate la executarea formelor de turnare, nisipurile de
turnatorie trabuie sa posede urmatoarele proprietati#
>efractaritate. <ste proprietatea nisipului de a rezista la temperatura de turnare a
aliajului lic"id fara a se topi sau itrifica.
9ranulozitatea. <ste cantitatea de granule de diferite dimensiuni dintr!un nisip.
&urabilitatea. <ste proprietatea nisipului de a!si pastra caracteristicile fizice la
turnari repetate.
Starea suprafetei granulelor. <ste gradul de rugozitate al suprafetelor granulelor
de nisip.
(actorii care influenteaza proprietatile nisipurilor sunt#
Compozitia c"imica si mineralogica a diferitelor componente ale nisipului.
(orma, aspectul, dimensiunile si starea fizica a granulelor de nisip.
1
P"!ul nisipului.
>efractaritatea nisipului de turnatorie depinde numai de compozitia c"imica si
mineralogica a componentelor sale.
Componenta refractara de baza a nisipului, cuartul (cu temperatura de topire
'7:.5), are caracter c"imic acid, prezenta unor combinatii c"imice bazice ii micsoreaza
foarte mult refractaritatea. Cea mai daunatoare influenta o au oxizii metalelor alcaline a
caror temperatura de topire este aprox. '*)45.
>efractaritatea pe care trebuie sa o aiba nisipul este impusa de natura aliajului
turnat. &eoarece in contact cu aliajul lic"id nisipul nu are timp sa se topeasca, importanta
practica are temperatura de itrificare a carei aloare este mai mica decat cea de topire.
Prin temperatura de itrificare se intelege temperatura la care granulele de nisip se
topesc partial in cantitate suficienta pentru a unple golurile dintre particule facand masa
atat de compacta, incat porozitatea sa fie mai mica decat '+.
9ranulozitatea este o proprietate importanta a nisipurilor de turnatorie. 6n afara
dimensiunilor granulelor de nisip, granulozitatea se refera totodata si la forma granulelor
si la rugozitatea suprafetelor acestora. &e asemenea, se refera si la proportia de marunt
din nisip.
&urabilitatea. Pentru micsorarea consumului de nisipuri proaspete in turnatorii,
materialele de formare sunt recirculate (sunt folosite la un numar mai mare de turnari).
Capacitatea nisipului de a putea fi folosit la turnari repetate este functie pe de o
parte de calitatea intrinseca a granulelor de nisip si pe de alta parte de solicitarile la care
sunt supuse granulele.
Cele mai importante solicitari la care sunt supuse granulele sunt mecanice (in
timpul prepararii, indesarii, dezbaterii si al manipularilor) si termice (la contactul aliajului
lic"id cu forma).
6n timpul prepararii amestecului de formare, a indesarii lui in forme, si a
dezbaterii muc"iile si colturile ascutite ale granulelor se rup.
9ranulele de nisip din peretii formei si din miezuri care in in contact cu aliajul
lic"id se incalzesc intr!un timp foarte scurt de ordinul fractiunilor de secunda, deci sufera
un soc termic. Ca urmare a acestei incalziri se petrec un complex de fenomene. $uc"iile
si colturile ascutite ale granulelor ca si suprafata lor exterioara se incalzesc mai repede
0
decat interiorul granulelor. 6ncalzirea neuniforma duce la desfasurarea transformarilor
alotropice ale cuartului (transformari care au loc cu dilatari olumetrice) in perioade
diferite de timp (mai repede la exteriorul decat in interiorul granulelor) ceea ce are ca
rezultat aparitia tensiunilor care prooaca fisurarea si craparea granulelor ducand in acest
caz la cresterea continutului de praf in nisip. (enomenul descris este si mai eident in
cazul granulelor de nisip care prin starea lor fizica natia prezinta deja amorse de fisuri.
&urabilitatea nisipurilor cu granule casisferice si a celor cu granule cu muc"ii si
colturi rotunjite, fara amorse de fisuri, este mai bun decat a celorlalte nisipuri.
&urabilitatea nisipurilor este functie si de temperatura de turnare a aliajului in forma.
Starea suprafetei granulelor. <ste o proprietate importanta deoarece de ea depinde
permeabilitatea amestecului de formare, rezistenta mecanica si consum de liant.
Suprafata specifica teoretica se determina din analiza granulometrica a nisipului,
admitand ca granulele au forma perfect sferica.
Suprafata specifica reala se determina pe baza capacitatii aerului de a trece printr!
o coloana de nisip de forma unui cilindru alungit. Suprafata specifica reala depinde de
porozitatea acestei coloane de nisip si de capacitatea ei de a permite trecerea aerului.
Structura granulometrica a nisipului este un alt factor al starii fizice a granulelor,
aand o influenta importanta asupra calitatii amestecurilor de formare. O serie de nisipuri
folosite in turnatorie nu contin numai granule formate din monocristale de cuart, ci si
granule poroase, cum ar fi granule de compusi ai cuartului, feldspati, sfaramaturi de alte
roci.
9ranulele poroase au o mare capacitate de absorbtie a apei si a liantilor lic"izi. 6n
cazul acestor granule, pentru formarea unei pelicule eficace de lianti, trebuie saturata mai
intai porozitatea granulelor si numai dupa aceea se poate adauga liantul lic"id sau apa
necesara umectarii argilei. %ceasta caracteristica este mai importanta decat marimea
granulelor de nisip.
2. PREGATIREA NISIPURILOR PROASPETE
Pregatirea nisipurilor poate cuprinde mai multe operatii, si anume# uscare,
cernere, sfaramare si depozitare.
.
2.1. USCAREA NISIPULUI
&ozarea umiditatii trebuie sa se faca in limite foarte stranse, in special la
amestecurile de formare pentru turnarea in forme crude. Cum insa continutul de apa din
nisipurile proaspete ariaza in limite largi, iar uneori este mai ridicat decat cel admis in
amestecul de formare, este necesara uscarea lui. Nisipul uscat se omogenizeaza mult mai
usor decat cel umed, iar dozarea umiditatii este, de asemenea, mult mai sigura cand se
porneste de la nisipuri noi, uscate, de aceea practica a impus uscarea nisipurilor si
argilelor.
-scarea nisipurilor noi se poate face cu uscatoare plite, uscatoare tubulare rotatie
de tip orizontal sau ertical, uscatoare cu raze infrarosii, uscatoare in strat fluidizant si
uscatoare in suspensie.
-scatoarele tubulare orizontale. Cuptorul este montat pe patru role si se roteste cu
doua pana la trei rotatii pe minut.%xa cuptorului are o inclinare de circa 0 grade fata de
orizontala pentru a permite deplasarea nisipului catre partea de eacuare. -scatoarele
tubulare prezinta aantajul ca au productiitate ridicata de *.0/'* tone ?ora.
6nconenientul lor principal consta in faptul ca ocupa suprafata mare in instalatia de
preparare. &e aceea, s!au conceput uscatoare tubulare concentrice, compuse din doua sau
trei trunc"iuri de con introduse unul in altul. Nisipul supus operatiei de uscare trece
succesi prin fiecare trunc"i de con.
)
(ig.2.'.Cuptor tubular pentru uscat nisipuri si argile#
'!focar, 2!teaa, 4!cuptor cilindreic, 1!desc"idere
-scatoarele cu strat fluidizant. -scarea in strat fluidizant consta in trecerea unui
curent de gaz sau de aer cald prin nisipul care trebuie uscat. &aca se sufla gaz cu o
anumita iteza printr!un strat de nisip asezat pe o placa poroasa, gazul curge in jurul
granulelor facand sa dispara contactul direct dintre ele, nisipul lasa impresia ca fierbe. Ca
urmare a acestui fapt granulele expandeaza si creste sectiunea de trecere a gazului
aparand o separare a granulelor pe erticala. Cand materialul are aceeasi densitate reala
granulele mai fine se ridica la partea superioara, iar cand granulele au dimensiunile egale,
dar densitatea reala diferita, granulele se separa dupa densitatea reala, fluidizarea
realizand o sortare a nisipului dupa densitate si marimea granulelor. 9ranulele de o
anumita finete sunt eliminate din stratul de material supus uscarii, ceea ce este foarte
important in cazul amestecurilor de formare ec"i deoarece o data cu uscarea se
realizeaza si o oarecare regenerare a amestecului de formare.
:
(ig.2.2.-scator in strat fluidizant#
'!cilindru ertical, 2!palnie, 4!dozator, 1!transportor cu melc, 0!nisip, .!placa poroasa, )!conducta, :!
desc"idere, 7!conducta, '*!ciclon
6nstalatia pentru uscare in strat fluidizant se compune dintr!un cilindru ertical din
tabla ', cu grosimea de 2/0 mm. Palnia 2, dozatorul 4 si transportorul cu melc 1
introduc nisipul 0 pe o placa poroasa ., prin care trece gazul cald care ine din conducta
). <acuarea nisipului uscat se face printr!o desc"idere : in partea opusa alimentarii.
%erul sau gazele reci sunt eacuate prin conducta 7 spre ciclonul '* unde are loc
desprafuirea.
C"eltuielile legate de uscarea nisipului in strat fluidizant sunt de '.0/2 ori mai
mici decat in uscatoare tubulare.
6n tot timpul uscarii temperatura din stratul de nisip se mentine constanta si nu
depaseste '*0 grade C, c"iar daca gazele s!ar introduce cu temperatura de 7** grade
celsius, deoarece caldura se consuma pentru eaporarea apei.
&egradarea granulei de nisip in timpu operatiei de uscare prin fluidizare, este
extrem de redusa, ceea ce se explica prin faptul ca granulele nu in in contact unele cu
altele, ci sunt izolate, plutesc, in curentul de aer.
7
8a o introducere corecta a gazului in instalatie, fluidizarea incepe de la partea
superioara si se dezolta treptat in straturile inferioare. (luidizarea este cu atat mai
linistita cu cat sunt mai fine granulele de nisip, particulele foarte fine se aglomereaza sau
duc la formarea de canale prin stratul de material, ceea ce dauneaza procesului de uscare.
-scatoarele pneumatice. &eoarece timpul necesar pentru uscare la aceasta metoda
este de numai catea fractiuni de secunda, uscarea pneumatica mai poarta si denumirea
de uscare fulger. &atorita faptului ca la uscarea pneumatica nisipul ine in contact cu
agentul de uscare numai catea secunde, nu are timp sa se incalzeasca la o temperatura
mai ridicata de 1*/0* grade celsius, deci nu sunt necesare silozuri mari pentru
depozitare sau instalatii de racire.
(ig.2.4.6nstalatie de uscare pneumatica#
'!banda transportoare, 2!siloz, 4!transportor cu melc, 1!camera de combustie, 0!dezintegrator, .cilindru de
uscare, )!ciclon, :!ex"austor
'*
(unctionarea instalatiei de uscare pneumatica#nisipul umed este adus de banda
transportoare ', in silozul 2, de unde este antrenat de un transportor cu melc 4. Nisipul
impreuna cu gazele calde produse in camera de combustie 1 trc prin dezintegratorul 0,
prin cilindrul de uscare . si ajung in ciclonul ). Nisipul uscat se depune la partea
inferioara a ciclonului iar gazele calde sunt eacuate de catre ex"austorul :.
8a uscarea penumatica o data cu uscarea materialului se efectueaza si transportul,
nemaifiind necesare benzi transportoare. @ucatile mari cad la fund sub dezintegrator, iar
granulele grosolane antrenate de curentul de gaz nu au timp sa se usuce deci nu se
consuma combustibil. Particulele foarte fine sunt eliminate o data cu gazele calde
realizandu!se in acelasi timp si o regenerare a amestecului de formare.
-miditatea reziduala a amestecului de formare poate fi reglata automat in limitele
*.2/*..+ pentru piesele turnate din otel si *../*.7+ pentru piesele turnate din fonta.
2.2. CERNEREA NISIPULUI
&upa uscare nisipurile se supun operatiei de cernere printr!o sita cu oc"iuri de
0A0mm. Scopul acestei cerneri este de a separa bulgarii, pietrisul si eentualele corpuri
straine. 6n unele cazuri, cernerea se face cu scopul de a sorta granulele de nisip dupa
marime pentru a obtine amestecuri de formare cu permeabilitate maxima.
-scarea nisipului inainte de cernere este absolut necesara altfel se lipeste de site si
le infunda, micsorand productiitatea ciurului.
<ste de remarcat faptul ca datorita deplasarii pe site, la cernerea pe site plane si
intr!o mai mica masura pe sitele rotatie, nu au timp sa treaca prin site toate granulele
care au diametrul mai mic decat desc"iderea oc"iurilor sitei. &in aceasta cauza o parte
din granule pleaca de pe sita impreuna cu corpurile mai mari.
-n criteriu foarte important de alegere a tipului de sita il constituie randamentul
de cernere, adica raportul dintre greutatea granulelor care au trecut prin sita si greutatea
granulelor care ar fi putut trece prin sita.
$arimea randamentului de cernere depinde de doi factori mai importanti#
! directia de deplasare a granulelor fata de suprafata sitei (granulele se pot
deplasa paralel cu suprafata sitei sau perpendicular pe ea),
''
! iteza de deplasare a granulelor pe sita .
&eoarece o data cu corpurile straine si pietris se indeparteaza si o cantitate din
granulele utile, este de dorit ca randamentul sitei alese sa fie cat mai mare. &upa
principiul de functionare sitele folosite in turnatorie se clasifica in site oscilante, rotatie
si ibratoare.
2.3. SFARA&AREA
&upa cernere, in refuzul sitei pleaca si anumiti bulgari din nisip aglomerat de
aceea este necesara sfaramarea lor si reintroducerea nisipului pe site pentru cernere.
Nisipurile argiloase se prezinta uneori sub forma de bulgari, pentru sfaramarea lor fiind
necesare instalatii speciale.
Sfaramarea bulgarilor nisipului de turnatorie se face in concasoare cu cilindri sau
in concasoare cu role.
3. LIANTI FOLOSITI IN TURNATORIE
8iantii pentru turnatorie sunt materiale care se adauga in amestecul de formare cu
scopul de a lega granulele de nisip si de a imbunatati unele proprietati fizico!mecanice ale
amestecurilor de formare.
&in punct de edere al proceselor te"nologice din turnatorii, liantii trebuie sa
indeplineasca urmatoarele conditii#
! sa aiba o rezistenta mecanica cat mai mica pana la indesarea amestecului
de formare in forme, pentru ca indesarea sa se realizeze cu un consum cat
mai redus de lucru mecanic,
! sa aiba rezistenta mecanica ridicata dupa indesare in forme, pentru a
asigura obtinerea de piese turnate cu dimensiuni precise,
! sa asigure o rezistenta cat mai mica a formei imediat dupa solidificarea
aliajului, pentru a permite contractia libera a piesei precum si pentru a se
realiza o dezbatere usoara a formei,
'2
! sa degaje o cantitate cat mai mica de gaze la contactul cu metalul lic"id,
pentru a nu produce sufluri in piese,
! sa permita dezbaterea usoara a formei dupa turnare, pentru a reduce
consumul de munca la curatatorie.
8iantii care indeplinesc toate aceste conditii sunt foarte putini si scumpi, de aceea,
in practica, se recurge la amestecarea mai multor liantu, sau se urmareste numai conditia
ca liantul sa asigure rezistenta mecanica a formei la turnare.
&upa natura lor, liantii se impart in# lianti anorganici, organici, organosilicici,
reziduri din industrie si altii.
3.1. LIANTI ANORGANICI FOLOSITI IN TURNATORIE
8iantii anorganici pot fi naturali sau sintetici. &intre liantii anorganici naturali, cei
mai folositi sunt argila si bentonita, iar dintre liantii sintetici # cimentul, sticla solubila,
silicatul de etil si altele.
3.1.1. Ar$ia
%rgila este un liant anorganic natural care s!a format in natura prin actiunea apei
si dioxidului de carbon asupra feldspatului de calciu, rezultand silicatul de aluminiu
"idratat. 6n stare pura poarta denumirea de caolin si este un material plastic si refractar,
de aceea se poate folosi ca liant in turnatorie. Caolinul pur in stare naturala este un
material rar. 6mpurificat cu alte materiale se lireaza in turnatorii sub denumirea de
argila. >efractaritatea argilei scade proportional cu gradul de impurificare.
%rgila curata are refractaritatea cuprinsa intre ')0*/'):* grade celsius, iar
argila folosita in mod curent in turnatorie are stabilitate termica mai mica. &upa
stabilitatea termica argilele se clasifica in trei grupe#
'4
! grupa ', argile cu stabilitatea termica ridicata, aand punctul de itrificare
mai mare de '40* grade celsius. %ceste argile contin maxim 2+ impuritati
sub forma de CaO si $gO,
! grupa 2, argile cu stabilitate termica medie, aand punctul de itrificare
cuprins intre '20*/'40* grade celsius. %ceste argile contin maxim 4+
impuritati,
! grupa 4, argile cu stabilitate termica joasa, aand punctul de itrificare mai
mic de '20* grade celsius. %ceste argile contin pana la 4+ impuritati si
c"iar mai mult.
Proprietatea argilei de a lega granulele de nisip este o consecinta a faptului ca
argila folosita in turnatorie este un material foarte fin care imbraca granulele de nisip cu
un strat subtire de liant , apoi absoarbe apa, se umfla si deine lipicioasa, asigurand astfel
rezistenta mecanica si plasticitatea amestecului de formare. Plasticitatea amestecului de
formare se asigura datorita formei cristalelor de caolin. Caolinul cristalizeaza in sistemul
"exagonal si se prezinta sub forma unor solzi care se pot deplasa unii pe altii fara sa se
desprinda.
%rgila folosita in turnatorie trebuie sa fie in acelasi timp refractara si plastica
pentru a asigura rezistenta mecanica necesara, in timp ce argilei folosita in industria
materialelor refractare 6 se cere numai refractaritate.
6n functie de proprietatile de liere, argilele din fiecare grupa de stabilitate termica
se impart in trei clase#
!slab lianta (s) cu rezistenta la compresiune de '.0/4N?cm
2
, in stare cruda si
minimum '*N?cm
2
, in stare uscata,
!mediu lianta (m) cu rezistenta la compresiune de 4/0N?cm
2
, in stare cruda si
minimum '0N?cm
2
, in stare uscata,
!puternic lianta (p) cu rezistenta la compresiune de minimum 0N?cm
2
, in stare
cruda si minimum 2*N?cm
2
, in stare uscata.
2emperatura de uscare a formelor cu argila este de 4**/40* grade celsius pentru
piese din fonta si 1**/00* grade celsius pentru piese din otel.
'1
%rgila naturala nu indeplineste conditiile optime pentru turnarea pieselor in forme
crude si nici a pieselor mari in forme uscate, de aceea se recurge la o superfinisare pe cale
mecanica sau la tratare c"imica.
Superfinisarea consta in macinarea foarte fina a argilei naturale, concomitent cu
indepartarea unei cantitati de steril.
3.1.2. 'e(to(ita
@entonita este o arietate de argila care s!a format prin alterarea cenusilor
ulcanice bazice care s!au depus in bazinele marine. Constituentul mineralogic principal
al bentonitei este montmorillonitul (%l
2
O
4
1SiO
2
nB
2
O). @entonitele au continutul de
montmorillonit mai mare de )0+, iar argilele sub 10+.
Cand continutul de montmorillonit este cuprins intre 1*/)0+, liantul se numeste
argila bentonitica.
@entonita este formata din particule foarte fine in cea mai mare parte coloidale, de
aceea are o capacitate de liere de 2..4 ori mai mare decat argilele plastice obisnuite. &in
aceasta cauza, prin folosirea bentonitei ca liant in turnatorie se obtin aceleasi rezistente
mecanice la un adaos de bentonita de 2 pana la 4 ori mai mic decat cel de argila.
Particulele de bentonita sunt atat de fine incat suprafata lor este de 44*/
1)*m
2
?g. Ca cifre comparatie se arata ca argilele bentonitice au suprafata de ':*/
44*m
2
?g, argilele sub ':*m
2
?g, iar nisipul cuartos maxim *.*20m
2
?g.
Suprafata particulelor scade sensibil cu temperatura pana la 4** grade celsius si
ca urmare a acestui fapt scade puterea de liere, ceea ce confirma ca finetea particulelor
joaca un rol foarte important.
@entonitele sunt mai putin refractare decat argilele dar aceasta nu reprezinta un
inconenient deoarece se adauga in cantitate mica, deci practic nu influenteaza
refractaritatea amestecului de formare.
'0
3.1.3. Siicatu )e so)iu
<ste denumit si sticla solubila si se foloseste ca solutie apoasa. %re formula
c"imica Na
2
O mSiO
2
nB
2
O. 8a pierderea apei de constitutie silicea din silicat formeaza
un gel care ineleste granulele de nisip, iar prin uscare se intareste si asigura rezistenta
mecanica necesara pentru amestecul de formare. Procesele de disociere naturala ale
silicatului de sodiu si de uscare decurg lent, de aceea este necesara accelerarea disocierii
si a uscarii. Scurtarea acestor procese se poate realiza prin mai multe metode.
6ncalzirea formelor sau a miezurilor la temperatura de 2**/2.* grade celsius. 6n
acest caz disocierea si uscarea dureaza circa '* minute.
Suflarea formelor si a miezurilor cu bioxid de carbon. 8a contactul bioxidului de
carbon cu silicatul de sodiu are loc urmatoarea reactie#
Na
2
O mSiO
2
nB
2
3CO
2
CNa
2
CO
4
DB
2
O3m(SiO
2
3pB
2
O),
unde # mp3DCn.
Presiunea de suflare a bioxidului de carbon este de '/4 atm. Suflarea se face la
temperatura obisnuita si dureaza 4/'0 minute, fiind functie de marimea formei sau a
miezului. (ormele executate dupa aceasta metoda dau piese cu precizie dimensionala
mare, deoarece intarirea c"imica a amestecului de formare se face inainte de extragerea
modelului din forma.
>ezistenta specifica a formelor si miezurilor executate cu silicat de sodiu este mai
mare de .*N?cm
2
cu '+ liant.
Proprietatile mecanice ale amestecurilor de formare cu silicat de sodiu sunt foarte
sensibile la o serie de factori ca# modulul silicatului de sodiu, modul de preparare, timpul
de la preparare pana la formare si altele.
Prin uscarea formelor, dupa intarirea cu CO
2
se maresc substantial rezistentele
mecanice ale formelor.
<ste de remarcat faptul ca la formele cu silicat de sodiu nu se urmareste obtinerea
unor rezistente mecanice prea ridicate, deoarece se intampina greutati la dezbaterea
formelor sau pot sa apara crapaturi in piesele turnate.
'.
6ntarirea c"imica cu clorura de amoniu se aplica la turnarea de precizie. Prin
scufundarea ciorc"inelui in solutie de clorura de amoniu cu concentratia 2*+ are loc
urmatoarea reactie#
Na
2
O mSiO
2
nB
2
O32NB
1
Cl DB
2
OCmSiO
2
32NaCl32NB
4
3(n3D3')B
2
O.
@ioxidul de siliciu rezultat in urma acestei reactii leaga granulele de cuart intre ele
asigurand o rezistenta mecanica ridicata.
6ntarirea c"imica cu esteri lic"izi are la baza reactia de "idroliza a esterilor in
mediu bazic.
>eactia de "idroliza este de fapt reactia inersa de formare a esterilor prin
combinarea directa a unui acid organic cu un alcool. >eactia de principiu a esterificarii
este urmatoarea#
> COOB3BO >EFCG> COO>E3B
2
O
6n mediul bazic si in exces de apa reactia decurge de la dreapta la stanga.
2emperatura sistemului si solubilitatea esterilor in mediu bazic sunt factorii
"otaratori asupra itezei de reactie.
%daugarea de ferosiliciu praf are drept rezultat obtinerea unui amestec de formare
cu autointarire fara uscare sau cu o uscare superficiala. Procesul de intarire rapida este o
consecinta a reactiei dintre silicatul de sodiu din solutia apoasa si siliciul metalic din
ferosiliciul adaugat, sub forma de praf foarte fin, in amestecul de formare. Se admite ca
reactia decurge in felul urmator#
Na
2
O mSiO
2
nB
2
OC2NaOB3mSiO
2
3(n!')B
2
O
2NaOB3(n!')B
2
O3mSiCNa
2
O mSiO
2
(n!2m)B
2
O32mB
2
.
&in prima reactie rezulta SiO
2
sub forma de gel si NaOB. 6n urma reactiei
"idroxidului de sodiu cu siliciul metalic rezulta o cantitate suplimentara cu silicat de
sodiu.
')
3.1.%. Ipsosu
Se obtine prin sfaramarea si des"idratarea g"ipsului la temperatura de 4):/4:45
si la presiunea atmosferica. 6psosul este un sulfat de calciu semi"idratat.
6n turnatorie se foloseste pentru confectionarea semiformelor false, a modelelor, a
unor forme pentru turnarea aliajelor neferoase si ca matrite pentru confectionarea
modelelor usor fuzibile.
3.1.*. Ci#e(tu
<ste un liant "idraulic obtinut prin macinarea fina cu un adaos de g"ips a
clinc"erului rezultat prin arderea pana la itrificare a unui amestec de calcar si argila in
anumite proportii.
6n amestecurile de formare se foloseste un continut de '*/'2+ ciment si :/
'*+ apa.
3.1.+. Co,asiu si co,aitu
Sunt inlocuitori ai silicatului de sodiu.
Coasilul este un liant lic"id, ascos de culoare erde. 6n amestecurile de formare
se adauga 0/0.0+ din masa nisipului, durata de amestecare fiind de '/2 minute.
Coalitul este un produs solid pe baza de za"ar. Se prezinta sub forma de pulbere
cenusie. Contine peste 0)+ za"aroza, maxim 14+ substante insolubile in apa si maxim
0+ reziduri la calcinare. 6n amestecurile de formare si de miez se foloseste in proportie
de '/'.0+ numai impreuna cu coasil conferind miezurilor si formelor o buna
capacitate de dezbatere.
':
3.2. LIANTI ORGANICI
Clasificarea linatilor organici#
&upa afinitatea fata de apa#
!lianti "idrofobi
!lianti "idrofili
&upa natura lor pot fi#
!naturali# uleiuri egetale, rasini naturale
!sintetici# rasini fenol!formaldecidice, rasini carbamidice, rasini furanice, rasini
paliuretanice, rasini celulozice.
%. PREGATIREA ARGILEI SI 'ENTONITEI
%rgilele si bentonitele folosite ca liant, trebuie sa fie macinate foarte fin pentru a
inconjura granulele de nisip cu o pelicula subtire si uniforma ceea ce asigura atat
rezistente mecanice si permeabilitate, cat si consum redus de liant.
%.1. USCAREA ARGILEI SI 'ENTONITEI
Se face cu scopul de a permite macinarea, deoarece in stare naturala acesti lianti
contin un procent ridicat de apa. Operatia de uscare a argilei si bentonitei este mult mai
pretentioasa decat cea de uscare a nisipurilor, deoarece depasirea temperaturii admise
pentru uscare duce la pierderea apei de constitutie si a proprietatii de liere.
Cel mai utilizat agregat pentru uscarea argilelor si a bentonitelor este uscatorul
cilindric, cu circulatia gazelor in ec"icurent, pentru a preeni pierderea apei de
constitutie.
%.2. SFARA&AREA
Se face cu scopul de a micsora bulgarii in ederea macinarii. Cele mai folosite
utilaje pentru sfaramarea argilei sunt concasoarele cu falci.
'7
%.3. &ACINAREA
Se face in mori cu cilindri, mori cu rulouri, mori cu bile si mori cu ciocane. &upa
macinare, argila si bentonita trebuie sa treaca, cel putin 7*+, prin sita cu oc"iul de
*.*.mm.
$orile cu cilindri si morile cu rulouri nu se deosebesc de concasoarele de acelasi
tip, decat prin faptul ca sunt adoptate pentru macinare.
$orile cu bile macina materialul prin loirea unor bile metalice de material.
$aterialul de macinat se intro duce impreuna cu bilele in cilindrul orizontal ', captusit cu
bare sau placi 2, din otel manganos. &upa ce a trecut printre bare, materialul macinat
ajunge pe sitele 4, cu desc"iderea oc"iului din ce in ce mai mica de la interio, catre
exterior. $aterialul macinat fin de bile 1 trece prin ultima sita si se aduna in palnia 0, de
la baza instalatiei, de la baza instalatiei, de unde se eacueaza periodic prin desc"iderea
dispozitiului .. >efuzul sitelor este readus in interiorul morii prin fantele ). %ntrenarea
se face cu electromotorul :.
(ig.1.'.$oara cu bile#
'!cilindru orizontal, 2!placi, 4!site, 1!materialul macinat, 0!palnie, .!desc"iderea dispozitiului,
)!fante, :!electromotor.
Productiitatea unor astfel de mori este de )0/'** Hg?ora si depinde in mare
masura de iteza de rotire a tobei.
2*
%.%. CERNEREA
$aterialul obtinut dupa macinarea in mori cu cilindri si mori cu rulouri este
neomogen ca marime, de aceea se supune operatiei de cernere, dupa care refuzul sitei se
reintroduce in moara pentru macinare.
$orile cu bile si morile cu ciocane sunt preazute si cu site pentru cernere la
dimensiunile cerute.
%rgilele si bentonitele, fiind materiale noi si sfaramicioase, se macina cu multa
usurinta.
*. PREGATIREA A&ESTECULUI FOLOSIT
&eoarece amestecul folosit ocupa cel mai mare olum la formare s!au construit
instalatii corespunzatoare pentru prepararea lui. Prepararea amestecului folosit cuprinde
urmatoarele operatii mai importante# cernerea preliminara, sfaramarea bulgarilor,
separarea bucatilor metalice si cernerea finala.
*.1. CERNEREA PRELI&INARA
Se face, de obicei, pe gratarul dezbatatorului o data cu scoaterea piesei din forma,
sau pe o sita rara. >ostul acestei cerneri este de a impiedica bucatile mari de materiale
metalice ca, armaturile, retelele de turnare, etc, sa ajunga la instalatia de preparare.
*.2. SFARA&AREA 'ULGARILOR
@ulgarii care au trecut prin gratarul metalic se sfarama in instalatii de tipul
concasoarelor cu cilindri, distanta intre cilindri fiind astfel reglata incat sa se asigure
numai sfaramarea bulgarilor, nu si macinarea granulelor de nisip.
2'
-n cilindru este mobil. &eplasarea lui se face prin comprimarea unor resorturi,
ceea ce preine ruperea cilindrilor de catre bucatile metalice care ajung odata cu
amestecul folosit.
*.3. SEPARAREA 'UCATILOR &ETALICE
Separarea bucatilor metalice se face pe cale magnetica sau cu separatoare electice
de tip Corona.
*.3.1. Separarea #a$(etica
Se aplica la prepararea amestecurilor de formare folosite in turnatoriile de aliaje
feroase. Separatorul magnetic se intercaleaza intre utilajul de sfaramare si cel de cernere,
astfel ca la cernere nu mai ajung bucatile metalice feroase.
Se folosesc separatoare magnetice cu magneti ficsi si separatoare cu magneti
rotatii.
(ig.0.'.Separatoare magnetice pentru aliaje feroase#a)Separator magnetic cu
magneti ficsi# '!toba metalica, 2!electromagnet, 4!banda de cauciuc.
b)Separator magnetic cu magneti rotitori# '!toba cilindrica, 2!miezuri din fier, 4!bobine,
1!axul tobei, 0!banda de transport,
22
Separatoarele cu magneti ficsi au productiitate mica 2/'2 m
4
amestec de
formare ?ora iar separatorul magnetic cu magneti rotitori au o productiitate de '4/1*
m
4
amestec de formare pe ora.
*.3.2. Separarea eectrica cu separator )e tip Coro(a
Se foloseste pentru separarea bucatilor mecanice la turnarea aliajelor neferoase.
%liajele neferoase fiind nemagnetice nu se pot separa pe cale magnetica, dar separarea lor
este necesara atat din punct de edere te"nic, cat si economic.
(ig.0.2.Separator pentru aliaje neferoase#
'!alimentator, 2!tambur de separare, 4!ecran, 1!buncar, 0!perie, .!buncar.
(unctionarea unui separator pentru aliaje neferoase. %mestecul ec"i se introduce
prin alimentatorul ', pe tamburul de separare 2, in fata caruia se gaseste electrodul
negati 4. Particulele de metal si nisip trecand prin fata ecranului 4 se incarca cu sarcina
electrica negatia dupa care sunt neutralizate de tamburul 2 incarcat cu sarcina
electronica pozitia. @ucatile metalice cad singure in buncarul 1, iar granulele de nisip si
24
praf sunt desprinse de pe tambur cu ajutorul periei 0, dupa care cad in buncarul .. Pentru
marirea eficacitatii separarii, operatia de separare se repeta de inca 2/4 ori. &upa trei
separari se recupereaza aproximati 70+ din bucatile de aliaj neferos.
6n principiu, separarea bucatilor de aliaje neferoase din nisip se bazeaza pe
incarcarea cu sarcina electrica negatia a aliajelor neferoase si a nisipurilor(efectul
Corona), apoi sunt atrase de un tambur incarcat cu sarcina electrica pozitia, unde are loc
neutralizarea. @ucatile metalice fiind mai bune conducatoare de electricitate se
neutralizeaza mai repede decat nisipul si deci se desprind de pe tambur inaintea nisipului,
separandu!se intocmai ca la aliajele feroase.
6. REGENERAREA NISIPULUI DIN AMESTECUL DE FORMARE
+.1. CONSIDERATII GENERALE
Cantitatea de amestec de formare si de miez necesara pentru turnarea unei tone de
piese bune poate atinge In medie 0...) t.
<acuarea integrala din turnatorie a acestui amestec dupa fiecare turnare are
implicatii deosebite, atat din punct de edere economic cat si al posibilitatilor de
aproizionare ritmica a turnatoriilor cu materiale proaspete.
2ransportul si depozitarea la "alda a amestecului folosit este o risipa. $ajoritatea
turnatorilor stiu ca sub pelicula de liant se gaseste un graunte de nisip sanatos care practic
nu s!a sc"imbat de la aproizionare si pana la eacuarea lui la "alda.
2otusi, datorita solicitarilor mecanice si termice (inerente In cursul procesului
te"nologic de obtinere a pieselor turnate) o parte din granulele de nisip se degradeaza.
Cea mai mare parte a materialelor de formare care se degradeaza In timpul turnarii se
Indeparteaza din turnatorii odata cu piesele turnate sub forma de aderente. %mestecurile
de formare ramase pot fi (dupa caz) refolosite sau nu.
%stfel, amestecurile de formare cu argila sau bentonita ca liant pot fi folosite dupa
fiecare turnare prin Inlocuirea componentelor degradate (nisipul si liantul).
Componentele degradate pot atinge alori cuprinse Intre '*...20+ din cantitatea de amestec
folosita.
21
>efolosirea continua a materialelor de formare este Insotita de o micsorare
continua a caracteristicilor acestora. $icsorarea caracteristicilor amestecului se datoreaza
sc"imbarilor de la suprafata granulelor de nisip si se explica prin faptul ca la fiecare preparare
granulele se Inelesc cu o noua pelicula de liant peste cea deja existenta.
Jn aceasta situatie nu se mai realizeaza un contact direct Intre liantul proaspat si
granulele de nisip, ci Intre liantul proaspat si liantul ec"i, mai mult sau mai putin degradat,
asa cum se ede In fig. ..'.
Jn consecinta, caracteristicile mecanice sunt insuficiente, amestecurile deenind
friabile. Pentru redresarea proprietatilor mecanice, In afara amestecului aderent la piesele
turnate si eacuate Impreuna cu acestea se mai Indeparteaza Inca o cantitate de nisip. Suma
acestor cantitati de materiale uzate eacuate din turnatorie este Inlocuita cu nisip nou si
lianti proaspeti
(ig...'. Cresterea grosimii peliculei ca urmare a lierii succesie.
Jn cazul utilizarii argilei si bentonitei ca lianti, se poate folosi reImprospatarea
amestecurilor de formare prin adaugare de materiale proaspete (nisip si lianti) In locul celor
degradate si eacuate, fara a fi neoie de operatia de regenerare. 8a folosirea liantilor
sintetici organici si anorganici, amestecurile de formare nu mai pot fi folosite fara
regenerare, In aceasta situatie, pentru micsorarea consumului de nisip nou este necesara
regenerarea nisipului din amestecurile de formare folosite.
20
+.2. DEFINIREA NOTIUNII DE REGENERARE
%mestecurile de formare cu argila sau bentonita ca liant pot fi recirculate In
proportie de cea. :*+. >estul de 2*+ reprezinta partea de materiale proaspete (nisip si
lianti) adaugata pentru compensarea pierderilor si mentinerea caracteristicilor fizico!
c"imice ale amestecurilor In limitele impuse de necesitati.
Operatia de recirculare a amestecului uzat si de Improspatare, nu Inseamna
regenerare.
In principiu, regenerarea nisipului din amestecurile de formare uzate cuprinde
urmatoarele operatii te"nologice obligatorii#
! pregatirea amestecului de formare pentru regenerare (dezbaterea
formelor, sfaramarea bulgarilor, Indepartarea partilor metalice, cernere) In ederea
indiidualizarii granulelor de nisip,
! desprinderea peliculelor de liant si a produselor de descompunere a
acestora de pe suprafata granulelor de nisip,
! separarea si Indepartarea controlata si cat mai aansata din sistem a
peliculelor de liant si a componentelor degradate (particule fine de nisip),
! clasarea granulometrica a nisipului obtinut.
&intre aceste operatii, numai desprinderea peliculelor de liant si a produselor de
descompunere a acestora de pe suprafata granulelor de nisip este specifica regenerarii.
>estul operatiilor sunt folosite In mod curent la pregatirea materiilor prime si la
prepararea amestecului de formare,
%sa dar, regenerarea este operatia prin care se Indeparteaza total sau partial
liantul de pe suprafata granulelor de nisip, readucerea acestuia la o granulatie
apropiata de cea initiala, astfel Incat sa poata fi reutilizat total sau partial In locul
nisipului proaspat.
Pentru ca regenerarea nisipului sa fie o operatie rentabila, costul nisipului regenerat
trebuie, sa fie inferior costului nisipului nou.
2.
2ipul liantului, forma si proprietatile fizico!c"imice ale granulelor de nisip,
metoda de regenerare si metoda de Indepartare a impuritatilor din sistem sunt factorii care
contribuie la obtinerea unui nisip regenerat mai mult sau mai putin curat.
Jn fig. ..2. este prezentata eolutia nisipului de la intrarea In turnatorie si pana
dupa operatia de regenerare.
(ig...2. <olutia starii suprafetei granulelor de nisip#
a ! nisip nou, b ! nisip acoperit cu pelicula de liant, c ! nisip
regenerat (situatie reala), d K nisip regenerat (situatie ideala).
&in figura se obsera ca fata de situatia din fig...2, b cand granulele de nisip sunt
complet Inelite cu pelicula lianta, In urma operatiei de regenerare se ajunge In situatia
din fig...2, c cand de pe suprafata granulelor de nisip a fost Indepartata o parte a peliculei
de liant. (orma granulelor este mai aantajoasa decat a nisipului nou (fig...2, a) deoarece
muc"iile si colturile sunt rotunjite granulele apropiindu!se de forma sferica.
Situatia din fig...2, d se realizeaza foarte greu si numai In cazul folosirii
metodelor combinate de regenerare.
%plicarea unei anumite metode de Indepartare a peliculei de liant de pe suprafata
granulelor de nisip impune cunoasterea proceselor fizico!c"imice care stau la baza
distrugerii peliculelor liante, procese care depind de tipul liantului si de proprietatile
intrinsece ale nisipului folosit In turnatorie.
2)
+.3.PREGATIREA A&ESTECULUI DE FOR&ARE PENTRU
REGENERARE
%mestecul de formare rezultat de la dezbaterea formelor poate sa contina o
cantitate mica sau mare de bulgari, in functie de natura si cantitatea liantului folosit,
precum si bucati metalice, ca armaturi, stropi, placi de aliaj solidificat, retele de turnare
etc. Pentru procesul de regenerare sa decurga normal, indiferent de metoda folosita
pentru regenerare, amestecul de formare rezultat de la dezbatere trebuie supus unei
operatii de sfaramare a bulgarilor si de separare a bucatilor de metal.
Sfaramarea bulgarilor trebuie facuta in asa fel incat sa nu se produca si craparea
granulelor de nisip concomitent cu sfaramarea bulgarilor, ceea ce ar micsora scoaterea
de nisip regenerat bun. Ca utilaje clasice pentru acest scop, se folosesc concasoare cu
falci pentru o sfaramare preliminara si concasoare cu role, pentru sfaramare finala. 6n
cazul amestecurilor de formare cu silicat de sodiu ca liant, in timpul sfaramarii
bulgarilor are loc o concasare a crustei itrificate de la suprafata de contact cu metalul
lic"id, iar in procesele ulterioare acest material granular este clasat dupa marimea
granulelor, ceea ce are ca rezultat ramanerea unor componente nocie in nisipul
regenerat. %cest fapt, impreuna cu fenomenul de crapare a granulelor constituie doua
inconeniente importante ale utilajelor clasice de sfaramare a bulgarilor din amestecul
folosit.
Separarea bucatilor metalice este necesara atat din punct de edere te"nologic,
cat si economic. @ucatile metalice mari pot produce blocari ale utilajelor, iar stopii
afecteaza calitatea nisipului regenerat. &in aceste considerente, bucatile metalice
trebuie indepartate aansat din amestecul de formare. &e obicei se fac doua sau c"iar
mai multe operatii de separare a bucatilor metalice.
6nconenientul instalatiilor clasice pentru separarea bucatilor metalice consta in
faptul ca nu realizeaza o separare completa a metalelor din materialul de formare.
Separarea completa a bucatilor metalice, feroase si neferoase, se realizeaza intr!o
moara, care este foarte indicata pentru sfaramarea bulgarilor. $oara lucreaza umed,
deci nu polueaza atmosfera.
2:
$oara prezinta urmatoarele aantaje fata de utilajele clasice folosite pentru
sfaramarea bulgarilor#
!realizeaza desfacerea bulgarilor fara spargerea granulelor de nisip,
!realizeaza separarea ideala a bucatilor metalice, indiferent de natura lor,
!separa complet crustele itrificate, care reprezinta un material degradat,
!realizeaza un inceput de desprindere a peliculei de liant.
+.%. PROCESE FIZICO-C.I&ICE CARE STAU LA 'AZA
REGENERARII
&istrugerea peliculelor de liant, Intarite sau crude, are loc In doua perioade
distincte ale procesului te"nologic de obtinere a pieselor turnate#
a ! distrugerea la cald (In timpul turnarii aliajului si al solidificarii acestuia), b !
distrugerea la rece (In timpul dezbaterii formelor si al regenerarii nisipului). Principalele
procese fizico!c"imice care au loc la distrugerea peliculelor de liant se pot clasifica astfel#
procese fizice, procese c"imice si procese mecanice.
+.%.1. Distru$erea peicueor )e ia(t pri( procese /i0ice
Procesele fizice care contribuie la distrugerea peliculelor de liant sunt pierderea
apei de constitutie, contractii si dilatari ale peliculei liante, dilatari si transformari alotropice
ale cuartului etc.
Pierderea apei de constitutie a argilelor si bentonitelor are loc la temperaturi care
sunt functie de compozitia mineralogica a acestora. Odata cu pierderea apei de constitutie
argilele si bentonitele pierd capacitatea de liere.
Contractiile si dilatarile diferite ale peliculelor de liant In comparatie cu
contractiile si dilatarile granulelor de nisip constituie o alta cauza a distrugerii peliculei
liante.
&in fig...4. se ede ca la Incalzirea cuartului are loc o ariatie importanta a
dilatarii sale lineare la temperatura de :1. 5, corespunzand transformarii alotropice a
cuartului a In cuartit.
27
(ig...4. ;ariatia coeficientului de dilatare a cuartului cu temperatura#
l ! cuart, 2 ! cristobalit, 4 ! silice topita
&e asemenea, se obsera ca ariatia dilatarii silicei care Ineleste granulele de
nisip la liere cu silicat de sodiu este neInsemnata. %ceste dilatari diferite au ca efect
fisurarea peliculei de silice, fisurare care se mentine si dupa racirea amestecului. %cest efect
micsoreaza consumul de lucru mecanic la dezbaterea formelor si la regenerare, indiferent ca
regenerarea se realizeaza prin frecare umeda sau uscata, In fig...1. se prezinta ariatia
lucrului mecanic consumat pentru dezbaterea formelor realizate din amestecuri de formare cu
silicat de sodiu ca liant In conditiile Incalzirii amestecului la diferite temperaturi.
4*
(ig...1. ;ariatia lucrului mecanic de dezbatere cu temperatura pentru amestec de
formare cu silicat de sodiu# l ! Intarit prin uscare la 1)45, 2 ! Intarit cu
CO
2
.
Scaderea consumului de lucru mecanic In interalul de temperatura 274 ... :)45
este datorata aparitiei fisurilor In peliculele de liant, fisuri cauzate de dilatarea si contractia
diferita a constituentilor.
$aximumul de la temperatura de '*)45 se explica prin topirea silicatului de
sodiu si Inelirea granulelor de cuart cu o pelicula continua, care la racire formeaza un
monolit cu rezistenta mecanica ridicata, greu de dezbatut.
(enomenele descrise pana aici au loc numai pe grosimea peretelui formei In care s!au
atins temperaturile corespunzatoare.
+.%.2. Distru$erea peicueor )e ia(t pri( procese c1i#ice 2cu /or#are )e
co#pusi $a0osi3
%cest mod de distrugere se realizeaza prin Incalzirea formei In urma sc"imbului de
caldura dintre aliajul turnat si forma sau In timpul Incalzirii amestecului In ederea
regenerarii pe cale termica.
Jn primul caz, fenomenele de distrugere ale peliculei au loc numai pe grosimea
peretelui, unde s!au atins temperaturile corespunzatoare ca urmare a sc"imbului de caldura.
4'
Sistemul termodinamic format din aliajul turnat si forma de turnare sc"imba
caldura dupa legile fundamentale ale termodinamicii. Procesul de sc"imb de caldura este
complex si are loc#
a) prin conductivitate, de la corpul cald (aliajul turnat) la corpul rece (peretele
formei) atat prin peretele piesei turnate cat si prin peretele formei (de la un graunte de nisip
la altul) conform legii lui (ourier
( )
x
T
dt
dQ
S

=
unde#
dt
dQ
este fluxul de caldura transmis, In L?s,
! conductiitatea termica, In M?m!grd,
S ! suprafata de sc"imb de caldura, In m
2
,
x
T

! gradientul de temperatura, In 5?m.

b)prin convectie conform legii lui NeNton
) (
f a c
T T S Q =
unde# a
c
este coeficientul de transmisie a caldurii prin conectie, In M?m
2
!grd,
S ! suprafata de sc"imb de caldura, In m
2
,
2O , 2
f
! temperatura aliajului, respecti a formei, In 5.
c) prin radiatie conform legii Step"an !@oltzman pentru corpurile cenusii
[ ]
f a
T
T
f
a
c Q

=
1
'**
1
'**
) ( ) (
PL?m
2
Q
unde# c este constanta de radiatie a corpurilor negre, In M?m
2
!5
1
, 2
a
,
2
f
! temperatura piesei, respecti a formei, In 5,
s
a
.
f
! coeficientul de emisiitate reciproca Intre piesa si forma.
Procesul de transmitere a caldurii influenteaza o serie de procese care se desfasoara In
peretele formei ca eaporarea apei, arderea unor pelicule de liant, arderea adaosurilor,
reactiile din atmosfera gazoasa etc.
&aca presupunem ca se sectioneaza In acelasi timp peretele piesei turnate si peretele
formei, putem reprezenta repartitia temperaturii la un moment dat sau, cu alte cuinte putem
reprezenta campul de temperatura In peretele piesei si al formei (fig...0.).
42
(ig...0. Sc"ema distributiei campului de temperatura In peretele piesei si al
formei.
<cuatia campului de temperatura poate fi scrisa sub forma#
Q P
2
2
2
2
2
2
z
T
y
T
x
T
t
T
a

+ + =
unde

=
c
a este coeficientul de difuziitate termica, In m?s
2
,
<cuatia campului de temperatura stabilita de Step"an ! Sc"Nartz permite
determinarea repartizarii temperaturilor In orice punct din piesa sau din forma. Sc"ema
distributiei campului de temperatura In peretele piesei si al formei este prezentata In fig...0
ale carei notatii reprezinta#
2
'
! temperatura initiala a aliajului lic"id,
2
H
! temperatura de cristalizare,
2
c
! temperatura la interfata aliaj ! forma (temperatura de contact),
2
iR
! temperatura initiala a formei.
Cunoasterea campului de temperatura In peretele formei este de mare importanta,
deoarece el ne permite sa stabilim adancimea pe care s!au distrus peliculele de liant prin
procese termice indiferent daca aceste pelicule sunt de natura organica sau anorganica.
%stfel, In cazul peliculelor de argila sau bentonita pentru a stabili pe ce adancime a peretelui
formei de la interfata liantul a pierdut apa de constitutie (capacitatea de liere), In cazul
silicatului de sodiu putem stabili ce adancime a peretelui silicatul s!a topit si pe ce
adancime temperatura a contribuit la fisurarea peliculei liante, In cazul liantilor organici (ex.
rasinile sintetice) putem stabili pe ce adancime a peretelui liantul a fost distrus termic (a ars)
44
si In ce masura temperaturile mai joase influenteaza transformarile peliculei liante In sensul
micsorarii consumului de energie la regenerare.
&istrugerea peliculelor liante pe cale termica, prin formare de compusi gazosi, se
realizeaza In cazul liantilor organici. &in acest punct de edere liantii organici pot fi Impartiti
In trei clase (tabelul ').
! Clasa %, cuprinde structurile "eteroatomice (N, O) si lanturi carbonice
saturate care nu au rezistenta termica. 8iantii din clasa % (din care fac parte dextrina,
poliinil butiralul si altii) se descompun Intre 104 ... .245, cu formare de produse
olatile,
! Clasa ! @, cuprinde structurile cu lanturi carbonice nesaturate care polimerizeaza
tridimensional si care sunt rezistente termic. &in aceasta clasa face parte, uleiul de in,
rasina furanica, bac"elita etc. Se distrug la )** ... ))45,
! Clasa ! C, cuprinde liantii organici elementari care contin Si, 2i, =r si
formeaza legaturi oxidice cu rezistenta termica. &in aceasta clasa face parte liantii cu
lanturi siloxanice !9!Si!O! , radicali aromatici. Se distrug la .** ... :)45.
Succesiunea transformarilor termoc"imice In lianti poate fi aratata cu ajutorul
sc"emei din fig. ....
(ig..... Succesiunea transformarilor termoc"imice a liantilor In timpul Incalzirii.
(ormarea produselor solide si gazoase In procesul de distrugere termica este
determinata de raportul dintre produsele 2 si 4 (fig. ...) care depind de structura c"imica
initiala, precum si de iteza de degajare a olatilelor In zona de contact aliaj!forma . si de
iteza lor de carbonizare 0.
41
Carbonul din liant se separa la suprafata de contact aliaj!forma, iar B si N cuprinsi In
liant se Indeparteaza ca gaze (B
2
si N
2
). %ceste gaze pot patrunde In aliaj proocand sufluri si
porozitati In piesele turnate. &in acest moti se eita pe cat este posibil cresterea
continutului de azot In amestecurile de formare folosind lianti cu continut scazut de azot.
(ormarea produselor de carbonizare la distrugerea termica depinde, pe de o parte, de
compozitia c"imica a liantului, iar pe de alta parte de temperatura de Incalzire a formelor.
Sunt, Insa si lianti care degaja produse olatile pe tot interalul de Incalzire pe cand formarea
produselor de carbonizare are loc la temperaturi de peste :)45.
$ecanismul termodistructiei rasinilor sintetice este prezentat sc"ematic In fig...).
6mediat dupa turnarea aliajului, la momentul 2
O
, puntile de polimeri care fac legatura Intre
granule sunt intacte (fig. ), a). &upa numai catea zeci de secunde amestecul se Incalzeste
la temperatura de '4)4 ... '0)45 pe adancimea de 0...) mm, rasina trecand prin toate
etapele termodistructiei, puntile de polimeri trecand In stare de cocs.
(ig...).
$ecanismul
termodistructiei
rasinilor din
amestecurile de
formare ca urmare
a sc"imbului de
caldura Insistemul
aliaj ! forma#
40
a ! rafina netransformata In momentul umplerii formei, b ! aparitia cocsului
rezistent (crC 12 N?cm
2
) la temperatura de 7)4 ... '*)45, c ! apariPia cocsului maipufin
rezistent (a C . N?cm
2
) la aceleasi temperaturi, d ! cocsul nu a fost Inca distrus pana la
aparitia crustei solide, e ! cocs distrus Inaintea aparifiei crustei solide.
8a temperatura de 7)4 ... '*)45 se termina formarea cocsului. &aca rezistenta
termica a rasinii este ridicata, atunci rezistenta mecanica a puntilor de legatura cocsificate
este suficienta pentru a rezista presiunii metalostatice a aliajului lic"id (fig...), b). &aca
rezistenta termica a rasinei este mai mica, atunci si rezistenta mecanica a puntilor de cocs
este mai mica si nu poate rezista presiunii metalostatice a aliajului lic"id, acesta patrunzand
printre granulele de nisip ramane fara puntile de legatura ale rasinii (fig...), c). (enomenul
se petrece In mod asemanator si la temperaturi mai Inalte (7)4 ... '1)45) asa cum rezulta
din fig...), e.
+.%.3. Distru$erea peicueor )e ia(t pri( procese c1i#ice
Sc"imbul de caldura dintre aliajului turnat si forma de turnare contribuie la
distrugerea peliculelor de liant din zona cea mai apropiata de suprafata de contact aliaj !
forma si la micsorarea fortelor de legatura ale moleculelor de liant din zonele mai Indepartate.
In cazul amestecurilor de formare cu silicat de sodiu, cu argila sau bentonita,
dezbaterea formelor si regenerarea nisipului sunt mai dificile.
8a distrugerea peliculelor liante de pe suprafata granulelor de nisip precum si a
puntilor de legatura dintre granule pot fi Intalnite cazurile de detasare a peliculelor.
&etasarea (ruperea) peliculelor de liant de pe granulele reale de nisip este o
problema dificila. (orma si dimensiunile granulelor de nisip (Indepartata de cea sferica)
nu permite aplicarea unor forte de detasare In directii bine determinate. 9rosimea peliculei
de liant este neuniforma atat din cauza formei si dimensiunilor granulelor de nisip cat si din
cauza modului de amestecare a liantului cu nisipul In procesele de preparare.
&istrugerea peliculei de liant are loc In urmatoarele etape ale procesului de
obtinere a pieselor turnate#
! la contactul cu aliajul lic"id (distrugere partiala sau totala),
4.
! In timpul dezbaterii formelor (distrugere partiala),
! In timpul procesului de sfaramare a bulgarilor In ederea indiidualizarii
granulelor de nisip (distrugere totala a puntilor de legatura dintre granule),
! In timpul procesului de regenerare (distrugere partiala sau totala a peliculei
liante).
-ltimele doua etape asigura distrugerea cea mai aansata a peliculei liante.
$ecanismul procesului de sfaramare. Sfaramarea consta In reducerea
dimensiunilor bulgarilor de amestec rezultati la dezbatere, la dimensiunile granulelor de
nisip, In timpul sfaramarii are loc ruperea puntilor de legatura dintre granule si o
desprindere mai mult sau mai putin aansata a peliculei de liant de pe granulele de nisip.
Sfaramarea este Insotita de crearea de noi suprafete. <a Incepe din zonele cu neomogenitati,
cu discontinuitati sau cu defecte ale peliculei de liant.
$etoda de regenerare se alege In functie de natura liantului, In functie de metoda de
regenerare se alege si metoda de sfaramare (uscata sau umeda).
Sfaramarea uscata. 2ensiunea superficiala a corpurilor In id este practic egala cu
tensiunea superficiala In aer. 8a sfaramare In id, daca fisurile create nu sunt complete,
ruperea puntilor poate fi reersibila. 8a sfaramare In aer, absorbtia aerului In fisurile
incomplete eita reersibilitatea ruperii, usurand sfaramarea.
Sfaramarea uscata se foloseste In cazul metodelor de regenerare uscata sau termica.
Cea mai indicata metoda de sfaramare uscata a bulgarilor este sfaramarea succesia
prin ibrare In care, desprinderea granulelor din bulgari se realizeaza prin frecarea
bulgarilor Intre ei In timpul ibrarii. Jn timpul indiidualizarii granulelor se realizeaza si o
oarecare rotunjire a granulelor, precum si detasarea partiala a peliculei de liant. Praful de
cuart rezultat la rotunjirea granulelor si pelicula desprinsa se Indeparteaza din sistem prin
ex"austare.
Sfaramarea umeda. 8ic"idul folosit In proces poate sa umecteze sau nu, materialul
supus sfaramarii.
&aca lic"idul nu umecteaza materialul (cazul liantilor "idrofobi), sfaramarea se
produce ca In absenta oricarui mediu (ca In id).
&aca lic"idul umecteaza materialul (cazul liantilor "idrofili), tensiunea superficiala a
liantului scade, iar procesul de sfaramare este usurat.
4)
-n alt efect al umezirii este ca lic"idul (sau aporii sai) este adsorbit superficial si
capilar In fisurile formate pana In locul In care grosimea d a fisurii (fig...:) este egala cu
dimensiunea moleculei lic"idului respecti.
-miditatea patrunsa In fisuri Impiedica refacerea structurii la Indepartarea fortei de
rupere.
(ig...:. %dsorbtia lic"idului In microfisura.
Jn acest mod ia nastere o zona de predistrugere a structurii care la o noua solicitare
mecanica este distrusa mult mai usor.
(olosirea apei ca mediu acti In procesul de sfaramare umeda duce la cresterea
eficacitatii sfaramarii deoarece ea micsoreaza fortele interfaciale din interiorul bulgarilor
de amestec. <fectul optim de sfaramare de obtine la o grosime a peliculei de apa pe micele
de 1*...'** straturi monomoleculare (adica la continuturi de peste 0*+ apa).
Sfaramarea umeda se foloseste In cazul metodei de regenerare umeda.
Pentru sfaramarea bulgarilor prin metoda umeda, cel mai indicat utilaj este moara
tambur cu flux continuu.
Jn acest utilaj se Incarca bulgarii de amestec de formare si apa In proportie de l # 1.
Prin rotirea morii, bulgarii de amestec se freaca Intre ei realizandu!se o desprindere
succesia a granulelor fara interentia altor organe de masina (bile, ciocane, falci, role etc.). In
acelasi timp se obtin alte doua efecte secundare# rotunjirea granulelor de nisip si detasarea
(Indepartarea) partiala a peliculei liante de pe granule. Sfaramarea umeda are aantajul eitarii
producerii prafului.
+.%.%. Distru$erea peicuei ia(te 4( procesu )e re$e(erare
Pentru Indepartarea (detasarea) peliculei de liant ramasa pe granulele de nisip dupa
procesul de sfarmare, se aplica, In functie de natura liantului mai multe procedee. %stfel, In
cazul liantilor organici, pelicula se Indeparteaza cel mai aansat, prin regenerare termica,
In cazul liantilor anorganici naturali si sintetici (argila, bentonita, silicatul de sodiu, cimentul)
4:
se aplica metoda de regenerare prin frecare uscata sau umeda, In cazul cand In turnatorie se
folosesc concomitent lianti de natura diferita, se pot aplica metode combinate de regenerare.
5. &ETODE SI INSTALATII DE REGENERARE
Jn functie de modul cum se realizeaza Indepartarea peliculei de liant rezidual de pe
granulele de nisip, metodele de regenerare pot fi# mecanice (uscate sau umede), termice,
combinate.
5.1. REGENERAREA &ECANICA USCATA
>egenerarea mecanica uscata este cea mai simpla si cea mai economica metoda de
regenerare. %mestecul de formare si de miez supus regenerarii trebuie sa fie uscat. Calitatea
nisipului regenerat este inferioara celui obtinut prin alte metode de regenerare.
>egenerarea mecanica se foloseste pe scara larga, cea )*...:*+ din nisipul regenerat
obtinandu!se prin metodele de regenerare mecanica uscata.
5.1.1. Utia6e si i(staatii )e re$e(erare #eca(ica
Sunt de foarte multe tipuri. >edam mai jos catea din acestea#
Concasorul cu socuri. Principiul de functionare al acestui utilaj este prezentat In
fig.).'.
(ig.).'. Concasorul cu soc
'!palnie, 1!palete, 4!rotor, .!placi de soc, )!resorturi, 2!carcasa, 0!orificiu de eacuare.
47
%mestecul sfaramat se introduce In concasor prin palnia ' si este preluat de paletele
1, montate pe rotorul 4 (cu turatie mare) si este proiectat pe placile de soc . care sunt legate
elastic prin resorturile ) de carcasa 2. %mestecul proiectat pe paletele de soc este aruncat de
acestea din nou pe rotor. Ca urmare a socurilor repetate de proiectare !aruncare, precum si a
loirii granulelor Intre ele, are loc ruperea puntilor de legatura dintre granule si o oarecare
desprindere a peliculei de pe granule.
Ca urmare a itezei mari a rotorului, prin spatiul dintre paletele acestuia si placile de
soc nu pot trece decat granule indiidualizate de nisip. Nisipul este eacuat Impreuna cu
materialul marunt si pelicula desprinsa prin orificiul de eacuare 0.
>egeneratorul centrifugal, a carui sc"ema de principiu este prezentata In fig.).2.
asigura desprinderea peliculei de liant de pe granule prin frecarea granulelor Intre ele si de
conurile regeneratorului precum si datorita socurilor usoare suferite de granule la caderea de
pe un con pe altul.
(ig.).2. >egenerator centrifugal#
'!palnie, 2!acceleratoare, 4!inele, 1!orificiu de eacuare, 0!tub rotitor, .!cutie de aer, )!tub de eacuare
%mestecul de formare constituit din granule indiidualizate este introdus prin
palnia ', cade pe conurile acceleratoare 2, de unde este proiectat prin forta centrifuga pe
inelele 4. &upa ce trece succesi prin toate conurile, urmand drumul indicat de sageti,
nisipul, de pe care s!a desprins o parte din pelicula de liant, este eacuat prin orificiul 1.
1*
Praful si pelicula de liant desprinsa de pe granule sunt eacuate prin cutia de aer . si tubul
de eacuare ), de catre aerul care patrunde In instalatie atat prin orificiile practicate In
tubul rotitor 0, cat si prin orificiul de eacuare a nisipului regenerat 1.
;iteza de rotatie a conurilor este reglata astfel Incat granulele sa nu se sfarame si sa
fie curatate cat mai aansat.
%mestecul sfaramat se introduce In concasor prin palnia l, este preluat de paletele 2,
montate pe rotorul 4 (cu turatie mare) si este proiectat pe placile de soc 1 care sunt legate
elastic prin resorturile 0 de carcasa .. %mestecul proiectat pe paletele
>egeneratorul cu frecare este prezentat sc"ematic In fig.).4. @ulgarii de amestec
rezultati la dezbatere sunt introdusi In palnia l, deasupra cilindrilor 2 care sunt realizati
din sarma de otel si care se rotesc In sens iners, realizand desprinderea progresia a
granulelor din bulgarii de amestec de formare. 9ranulele desprinse sunt antrenate de cilindrii
de sarma si frecate In continuare Intre cilindrii 2 si sita 4.
&atorita itezei mari de rotatie a cilindrilor, granulele de nisip care nu au reusit sa
treaca prin sita 4 sunt proiectate In incinta 1. %erul patruns prin orificiile 0, ale incintei 1,
contribuie la antrenarea prafului si a peliculei desprinse prin tuburile .. Nisipul de pe care a
fost Indepartata o parte din pelicula de liant este eacuat prin orificiul ) si transmis la
instalatia de clasare granulometrica.
(ig.).4. >egenerator cu frecare#
'!palnie, 2!cilindri, 4!sita, 1!incinta, 0!orificii, .!tuburi, )!orificiu de eacuare.
1'
>egeneratorul cu sicane este reprezentat sc"ematic In fig.).1.
(ig.).1. >egenerator cu sicane#
'!palnie, 2!tub, 4!sicane reglabile, 1!sicane fixe, 0!orificii pentru introdus aer, .!tuburi, )!conducta de
eacuare, :!orificiu de eacuare.
%mestecul sfaramat este introdus prin palnia ', In tubul 2 cazand pe sicanele
reglabile 4 si fixe 1. 9ranulele de nisip care circula de sus In jos se loesc de sicane si se
rostogolesc pe acestea realizandu!se desprinderea peliculei de liant.
%erul introdus prin orificiile 0, antreneaza praful si pelicula de liant desprinsa de
pe granule prin tuburile ., In conducta de eacuare ). Nisipul regenerat este eacuat pe la
partea inferioara a regeneratorului prin orificiul :.
>egeneratorul prin ibrare realizat de firma spaniola SSolid STstem ! 2ec"nicS,
este prezentat, principial In fig.).0.
12
(ig.).0. >egenerator prin ibrare.
%mestecul dezbatut si separat magnetic este introdus In camera %, cu fundul
ibrator, tronconic. &atorita ibrarii granulele de nisip se desprind progresi din bulgari.
>egulatorul @, retine bulgarii nesfaramati si eentualele parti metalice, astfel ca In camera C
patrund numai granule indiidualizate.
Jn camera C, de asemenea ibratoare, se realizeaza o frecare intensa a granulelor
ceea ce asigura Indepartarea peliculelor de liant de pe suprafata granulelor, rotunjirea
colturilor si faramitarea completa a eentualelor aglomerari de granule de nisip.
Curentul de aer patruns In camera &, pe de o parte Indeparteaza praful si pelicula
desprinsa, iar pe de alta parte obliga granulele sa treaca In camera < (In forma de spirala),
unde sub actiunea ibrarii, nisipul circula pe spirala, se raceste si apoi iese din sistem.
6nstalatia se remarca printr!un consum mic de energie, granulele nu se disting,
muc"iile si colturile se rotunjesc si se realizeaza o desprindere aansata a peliculei de liant,
Nu consuma apa.
>egenerarea pneumatica, este cea mai folosita si cea mai eficienta metoda de
regenerare cunoscuta In etapa actuala.
&esprinderea peliculei de liant de pe granule se realizeaza cu ajutorul aerului
comprimat In celule de regenerare. Sc"ema de principiu a celulei de regenerare este
prezentata In fig.)...
14
(ig.)... Celula de regenerare pneumatica#
'!palnie, 2!manta, 4!tub de regenerare, 1!orificiu de intrare a aerului, 0duza, .!ecran, )!paleta de reglaj
Nisipul patrunde In celula prin palnia ', Intre mantaua 2 si tubul de regenerare 4 si
umple spatiul dintre ele. %erul comprimat patrunde In celula pe la partea inferioara prin
orificiul 1. $arind iteza aerului prin strangulare cu ajutorul duzei 0, nisipul a fi antrenat si
transportat cu iteza mare prin tubul de regenerare 4 si este proiectat pe ecranul ..
Ca urmare a frecarii granulelor Intre ele, al loirilor reciproce Intre granule pe
parcursul tubului de regenerare si al impactului pe ecran, are loc desprinderea peliculei de
liant de pe granulelor de nisip. O parte din granulele de nisip sunt recirculate In aceeasi
celula In ederea desprinderii mai aansate a peliculei, cu ajutorul paletei de reglaj ), iar o
alta parte este diizat catre celula urmatoare.
&upa intrarea In regim normal de lucru, pe suprafata ecranului ramane In
permanenta un strat de nisip de care se izbeste nisipul Improscat continuu din tubul de
regenerare. S!a constatat ca regenerarea are loc si In lipsa clopotului, acesta aand numai
rolul de reIntoarcere a granulelor de nisip In celula, regenerarea realizandu!se cu precadere
In tubul de regenerare. %cest lucru se bazeaza pe iteza diferita, a granulelor de
dimensiuni diferite, In tubul de regenerare. %stfel, granulele cu dimensiuni mai mici se
11
deplaseaza (la o iteza constanta a agentului de transport ! aerul) mai repede decat cele cu
dimensiuni mari (fig.).).).
(ig.).).Ciocnirile reciproce ale granulelor de nisip In timpul deplasarii prin tubul de
regenerare
&in aceasta cauza, granulele se ciocnesc Intre ele, Isi sc"imba directia, la randul lor
loind si fiind loite de alte granule pe toata Inaltimea tubului. %ceasta este de fapt, etapa
"otaratoare In procesul de desprindere a peliculei de liant de pe granulele de nisip.
<xista mai multe tipuri de instalatii de regenerare pneumatica (fig.).:.). Jn instalatia
din fig.).:., a, nisipul strabate In fiecare celula un singur ciclu de curatire.
(ig.).:.2ipuri de instalatii de regenerare pneumatica#
'!duza, 2!tubul de regenerare, 4!ecran, 1!cascada, 0!orificiu superior, .!orificiu, )!paleta de reglare
10
%mestecul de formare intra In spatiul dintre duza ' si tubul de regenerare 2, este
antrenat de jetul de aer prin acest tub, iar la iesire se loeste de ecranul 4. Prin cascada 1,
nisipul trece apoi In celula urmatoare fractiunea prafoasa este absorbita prin orificiul
superior 0.
Jntr!o astfel de instalatie numarul ciclurilor de curatire este egal cu numarul
celulelor succesie si deci, ariatia numarului ciclurilor este imposibila.
Jn instalatia din fig.).:., b dupa loirea de ecran, o parte din nisip se reIntoarce In
aceeasi celula iar o alta parte patrunde In celula urmatoare prin orificiul ..
&esi o parte dintre graunti pot efectua In aceeasi celula catea cicluri, ariatia
controlata a numarului de cicluri In aceeasi celula este si In acest caz imposibila.
6nstalatiile din fig.).:., c sunt cele mai folosite. %ici, paleta (subarul) de reglare ),
poate obliga o cantitate bine determinata de nisip sa se reIntoarca In aceeasi celula, restul
nisipului trecand In celula urmatoare.
Prin reglarea subarului poate fi ariat numarul ciclurilor de curatire a granulelor In
fiecare celula a instalatiei.
Notand cantitatea de nisip care se recircula cu U
'
, iar cantitatea de nisip care trece
prin tubul de regenerare cu U, raportul lor a fi
mCU
'
?U
Cu cat aloarea lui U
'
este mai mare, cu atat aloarea raportului m a fi mai mare
iar gradul de Indepartare a peliculei de liant de pe granulele de nisip a fi si el mai
mare. Productiitatea instalatiei scade corespunzator.
5.2. REGENERAREA PE CALE TER&ICA
>egenerarea pe cale termica este cea mai eficace metoda cand In turnatorie se
folosesc numai lianti organici naturali sau sintetici. &aca In amestecul de formare folosit se
gaseste si amestec cu argila, In timpul arderii liantului organic, argila pierde apa de constitutie
si capacitatea de liere, deenind friabila.
%ceasta argila poate fi detasata de granule printr!o frecare uscata ulterioara.
$etoda nu este aplicabila In cazul folosirii silicatului de sodiu ca liant si nici In
cazul cand In turnatorie pe langa formele si miezurile cu lianti organici este inclus si amestec
cu silicat de sodiu.
1.
6nstalatia din fig.).7. asigura un nisip regenerat cu calitati superioare nisipului nou
deoarece, datorita Incalzirii nisipului la temperaturi mai Inalte de '*)4 5 are loc transformare
cuartului In tridinit, care este o forma mult mai stabila a SiO
2
.
(ig.).7.6nstalatia de regenerare termica#
'!concasor, 2!sita, 4!eleator, 1!banda, 0!buncar de alimentare, .!dozator, )!cuptor de ardere, :!buncar, 7!tuburi
de preaplin, '*!conducta, ''!banda transportoare, '2!conducta, '4,'1!cicloane de desprafuire, '0!buncar, '.!
conducta pentru gaze arse, ')!serpentina.
%mestecul de formare sfaramat In concasorul l, este cernut pe sita 2, preluat de
eleatorul 4, care Il descarca pe banda 1, care la randul ei Il descarca In buncarul de
alimentare 0. &ozatorul . introduce amestecul granular In cuptorul de ardere
).Cuptorul functioneaza cu praf de carbune din buncarul : si regenereaza nisipul In trei
zone# zona de preIncalzire 6, zona de calcinare n, zona de racire a nisipului -2. Nisipul este
eacuat din cuptor prin conducta '* si este descarcat pe banda '', care!' transporta la statia
de sortare.
Praful si cenusa rezultate din ardere sunt eacuate din cuptor prin conducta '2, In
cicloanele de desprafuire '4 si '1. Praful si cenusa sunt retinute In buncarul '0, iar gazele
arse ies In atmosfera prin conducta '..
1)
Pentru folosirea aansata a caldurii produsa prin arderea carbunelui si a liantului
organic, cuptorul Incalzeste si apa din serpentina ').
5.3. REGENEREAREA U&EDA
>egenerarea umeda se aplica In cazul amestecurilor de formare realizate pe baza de
lianti care se dizola In apa (ex. silicatul de sodiu si unele produse de reactie ale acestuia)
sau care formeaza cu apa solutii pseudocoloidale (argila, bentonita, cimentul).
Jn cazul argilei si bentonitei desprinderea peliculelor de liant de pe suprafata
granulelor de nisip este faorizata de prezenta apei.
%pa libera (nelegata, SrigidS de particulele argiloase) produce planuri de slabire a
coeziunii argilei si ca urmare fortele de coeziune din pelicula de liant si cele de adeziune
dintre liant si granula, slabesc, faorizand procesul de Indepartare a liantului de pe granulele
de nisip.
>egenerarea umeda a nisipurilor din amestecurile de formare pe baza de lianti
anorganici naturali sau sintetici asigura obtinerea unui nisip regenerat de calitate superioara.
&esi costul instalatiei, c"eltuielile de exploatare, consumul de apa, olumul
constructiilor necesare si consumul de combustibil sunt mari (ex. costul instalatiei este de 4...0
ori mai mare, iar c"eltuielile de exploatare de :...'2 ori mai mari decat la instalatia de
regenerare pneumatica), totusi costul tonei de nisip regenerat pe cale umeda este mai mic
decat al nisipului nou.
$etoda de regenerare umeda este indicata mai ales atunci cand este cuplata cu
sistemul de dezbatere "idraulica a miezurilor In turnatoriile mari.
Sc"ema generala, de principiu, a unei instalatii de regenerare umeda este prezentata In
fig.).'*.
1:
(ig.).'*.Sc"ema generala a instalatiei de regenerare umeda#
'!moara tambut, 2!clasor elicoidal, 4!banda transportoare, 1!buncar tampon, 0!alimentator cu surub, .!clasor,
)!grup de abraziune umeda, :,'*!clasoare, 7!grup de abraziune, ''!desecator(cu id sau centrifugal), '2!
bazinul de decantare, '4,'1!sistem de eacuare.
@ulgarii de amestec de formare se introduc In moara tambur ', Impreuna cu patru
parti apa (1#' apa?t amestec), In moara tambur are loc maruntirea bulgarilor prin frecare
Intre ei In mediu umed. Odata cu maruntirea bulgarilor are loc si o oarecare desprindere a
peliculei de liant.
Nisipul si componenta leigabila se eacueaza pe la partea opusa a morii tambur
trecand In clasorul elicoidal 2.
@ucatile metalice raman In moara de unde sunt eacuate periodic. &in clasorul 2,
componenta leigabila se Indeparteaza prin preaplin, pe la partea inferioara si alunge In
bazinul de decantare '2. $aterialul granular Impreuna cu cea. 4*+ apa este eacuat din
clasorul 2, pe la partea superioara pe banda transportoare 4 si de aici In buncarul tampon 1.
&in acest buncar, amestecul este preluat de alimentatorul cu surub 0 si introdus In clasorul
., Impreuna cu 1 parti apa la o parte de nisip.
Operatia de clasare se realizeaza identic ca In clasorul 2. In continuare, nisipul cu
4*+ apa este introdus In primul grup de abraziune umeda ). nisipul abrazat (frecat umed)
17
este trecut pentru repetarea operatiilor de clasare si de frecare umeda In clasoarele : si '*
si respecti In grupul de abraziune 7.
&in clasorul '*, nisipul ajunge pe desecatorul (cu id sau centrifugal) '', unde se
Indeparteaza umiditatea pana la ) ... :+.
2oate apele de spalare sunt transportate printr!o retea de conducte In bazinul de
decantare '2. Componenta leigabila care se decanteaza pe fundul bazinului este
eacuata periodic prin sistemul de eacuare '4 si '1. %pa limpede din straturile
superioare ale bazinului de decantare este reintrodusa In circuit
9radul de desprindere a peliculei de liant este stabilit dupa cantitatea de
componenta leigabila Indepartata din sistem prin spalare.
Componenta leigabila desprinsa trebuie Indepartata imediat din sistem prin
spalare deoarece ea joaca rol de unguent, Impiedicand Indepartarea restului de pelicula de
pe granulele de nisip prin frecare.
Cea mai mare parte a componentei leigabile se Indeparteaza In moara tambur,
fapt pentru care nisipul este spalat de doua ori (clasoarele 2 si .) Inainte de a fi introdus
In primul grup de abraziune.
Considerand continutul total, initial, de componenta leigabila egal cu '**+,
ariatia continutului de componenta leigabila Indepartata din sistem In urma
frecarilor si a spalarilor repetate, are alura din fig.).''.
0*
(ig.).''.;ariatia continutului de componenta leigabila Indepartata din sistem In
functie de timpul de frecare In diferite trepte ale instalatiei de regenerare umeda.
5.%. REGENEREAREA PRIN &ETODE CO&'INATE
>egenerarea prin metode combinate este indicata In cazul cand In turnatorie se
folosesc concomitent amestecuri de formare si de miez cu diferiti lianti (ex.
amestecuri cu lianti organici si cu lianti organici) care nu pot fi separate la dezbatere.
&eoarece liantii se comporta In mod diferit In timpul procesului de regenerare,
combinarea metodelor de regenerare este impusa de comportarea liantilor cu
preponderenta cea mai mare In amestecurile de formare.
%stfel, daca liantii preponderenti sunt bentonita si rasinile sintetice, nisipurile din
aceste amestecuri pot fi regenerate Intr!o instalatie combinata de tipul umeda 3 termica.
%ceeasi combinatie poate sa fie folosita si In cazul liantilor silicat de sodiu si rasini sintetice.
Pentru cazul cand preponderenta liantilor se manifesta Intre rasinile sintetice si
argila este indicata folosirea metodei combinate, termica 3 mecanica. &upa regenerarea
termica, granulele de nisip pot contine o oarecare cantitate de particule carbonizate de rasini,
libere sau aderente la granulele de nisip, precum si particule reziduale de lianti care nu s!au
eliminat prin ardere (ex. argila des"idratata).
0'
Pentru Indepartarea acestor resturi (nocie pentru calitatea nisipului regenerat),
instalatia de regenerare termica este completata cu o instalatie de regenerare pneumatica.
5.%.1. I(staatie )e re$e(erare pri( #eto)a co#!i(ata u#e)a 7 ter#ica
<ste folosita In cazul amestecurilor de formare si de miez, In care ponderea
principala o au liantii anorganici (ex. silicatul de sodiu) si organici (ex. rasini furanice).
Sc"ema generala simplificata a instalatiei este prezentata In fig.).'2.
Nisipul din amestecurile de formare si de miez cu silicat de sodiu si rasini sintetice se
regenereaza In doua trepte. 6n prima treapta de regenerare (zona regenerarii umede), amestecul
dezbatut este adus cu banda transportoare l, In buncarul tampon 2, de unde, cu ajutorul
alimentatorului 4, este introdus In moara tambur 1, unde se sfarama bulgarii In mediu
umed (l parte nisip la 1 parti apa).
(ig.).'2.6nstalatie combinata de regenerare (umeda 3 termica)#
'!banda transportoare, 2!buncar tampon, 4!alimentator, 1!moara tambur, 0!clasor elicoidal, .!grup de
abraziune, )!clasor, :!desecator cu id (sau centrifugal), 7!eleator, '*!buncar tampon, ''!alimentator, '2!
cuptor de regenerare termica, '4!conducta de eacuare, '1!banda transportoare, '0!conducta de eacuare a
prafului si cenusei, '.!ciclon, ')!recipient pentru praf si cenusa, ':!conducta pentru eacuarea gazelor arse.
02
@ucatile metalice raman In moara de unde sunt eacuate periodic iar nisipul si apa
trec prin sita 1 , In clasorul elicoidal 0, pentru Indepartarea componentei leigabile.
&e aici, nisipul care mai contine cea 4*+ apa este trecut In grupul de abraziune . si
apoi este din nou spalat In clasorul ) si trecut mai departe In desecatorul cu id (sau
centrifugal) :, unde continutul de apa este redus de la cea 4*+, la numai ) ... :+.
In treapta a doua de regenerare (zona regenerarii termice) nisipul regenerat umed
este ridicat cu eleatorul 7 si descarcat In buncarul tampon '*, de unde cu ajutorul
alimentatorului '' este introdus In cuptorul de regenerare termica '2, care functioneaza
In pat fluidizat.
Nisipul regenerat termic este, eacuat prin conducta '4 pe banda '1, care Il
tiansporta la instalatia de racire.
Praful si cenusa rezultate In timpul arderii sunt eacuate prin conducta '0 In
ciclonul '..
Praful si cenusa se depun In recipientul '), iar gazele arse parasesc instalatia prin
conducta ':.
5.%.2. I(staatie )e re$e(erare pri( #eto)a co#!i(ata" ter#ica 7 #eca(ica
Jn fig.).'4. este prezentata sc"ema generala simplificata a instalatiei combinata
de regenerare termica 3 mecanica. $etoda si instalatia se preteaza la regenerarea
nisipului din amestecurile de formare In care liantii preponderenti sunt rasinile
sintetice si argila (sau bentonita).
04
(ig.).'4.6nstalatie combinata de regenerare (termica 3mecanica)#
'!banda, 2!eleator, 4!cuptor de calcinare, 1!racitor, 0!conducta, .! ciclon, )!conducta de eacuare a
gazelor, :!alimentator, 7!eleator, '*!buncar tampon, ''!instalatie de regenerare pneumatica, '4!conducta de
eacuare pentru praf si peliculele de liant, '1!palnie de eacuare pentru nisip.
Nisipul adus cu banda ' este preluat de eleatorul 2 si introdus In cuptorul de
calcinare (regenerare termica) 4.
&upa arderea peliculei de liant nisipul este trecut In racitorul 1, strabatut continuu
de un curent de aer rece. Praful si produsele de ardere ies prin conducta 5 si patrund In
ciclonul .. %ici se depun praful si cenusa, iar gazele de ardere parasesc instalatia prin
conducta ).
%limentatorul :, transporta nisipul regenerat termic In instalatia de regenerare
mecanica (In cazul de fata regenerare pneumatica). <leatorul 7 descarca nisipul (care mai
contine resturi ale produselor de ardere aderente la granulele de nisip, rasina nearsa sau
01
mai putin arsa, argila, bentonita etc.) In buncarul tampon '*. &e aici, nisipul este trecut In
instalatia de regenerare pneumatica '' pentru definitiarea procesului de regenerare.
Nisipul regenerat este eacuat prin palnia '1, iar praful si peliculele de liant
desprinse de pe granulele de nisip ies prin conducta '4.
8. POSI'ILITATI DE REGENERARE A NISIPURILOR DE TURNATORIE
&in cele prezentate pana aici, rezulta atat stadiul actual al regenerarii nisipurilor din
amestecurile de formare folosite, cat si posibilitatile te"nice de regenerare cu aantajele si
dezaantajele acestor metode si instalatii.
%legerea metodei de regenerare este impusa, In primul rand de liantul folosit. 8a
acelasi liant, metoda de regenerare, depinde pe de alta parte, de starea fizica a granulelor
de nisip, iar pe de alta parte de destinatia nisipului regenerat.
Cum, In turnatorii se folosesc, In acelesi timp, amestecuri cu diferiti lianti,
amestecuri care la dezbatere nu pot fi separate dupa felul liantului, este necesar ca In aceste
cazuri sa se foloseasca metode combinate de regenerare.
In tabelul 4 sunt prezentate unele indicatii priind metoda de regenerare
recomandata In cazul diferitelor amestecuri de formare folosite. &in tabelul 4, rezulta ca la un
anumit tip de liant pot fi folosite din punct de edere te"nic una sau mai multe metode de
regenerare.
Optiunea pentru o anumita metoda se face pe baza analizei si a altor factori cum ar
fi productiitatea instalatiei, gradul de segmentare, costul instalatiei, c"eltuieli de
Intretinere si exploatare, utilizarea apei, utilizarea aerului comprimat etc.
00
2abelul 4. 6ndicatii priind alegerea metodei de regenerare a nisipurilor
Se regenereaza foarte bine
Se regenereaza destul de bine
>egenerorea este posibila doar conditionat Prin metoda
respectiva pot fi regenerate numai nisipurile din amestecurile
care au suferit influenta caldurii cedate formei de catre aliajul turnat.
Regenerarea na esre posibila
9. POSI'ILITATI DE FOLOSIRE A NISIPULUI REGENERAT
&irijarea nisipului regenerat spre cele mai adecate te"nologii de formare
!miezuire reprezinta o operatie importanta de selectie cu implicatii atat te"nologice cat si
economice.
0.
Controlul permanent al calitatii nisipului regenerat are ca scop eitarea patrunderii In
fluxul te"nologic al turnatoriei a unui nisip necorespunzator, la care sunt depasite limitele
maxime de impuritati admise.
%sa cum s!a mai aratat, In urma procesului de regenerare se obtine un nisip de pe
granulele caruia a fost Indepartata, mai mult sau mai putin aansat, pelicula de liant.
Cele mai curate granule de nisip regenerat sunt cele care proin din amestecurile
de formare cu lianti organici regenerate termic.
Prin oricare alt procedeu de regenerare (posibil de folosit In functie de liantul
amestecului), nu se poate Indeparta complet pelicula de liant si alte impuritati nocie.
&atorita acestui fapt, caracterul c"imic (pB!ul) al nisipului se sc"imba.
In afara peliculei de liant remanenta, care sub influenta temperaturii aliajului turnat a
suferit sau nu transformari, raman si produse ale reactiilor c"imice de Intarire (cazul
silicatului de sodiu, ciment etc.) care de asemenea, influenteaza caracterul c"imic al
nisipului si implicit al amestecului de formare ! miezuire la care se foloseste nisipul
regenerat.
Calitatea amestecului de formare si de miez are consecinte si asupra calitatii
pieselor turnate.
%stfel, silicatul de sodiu este un produs rezultat din reactiile dintre siliciu si soda la
temperaturi ridicate ('0)4 ... '))4 5)
nCO
2
Na
2
mSiO
2
VGK nNa
2
O mSiO
2
3 nCO
2
Silicatul de sodiu obtinut este dizolat In apa la temperatura de 4745 si la
presiunea de .!6O
0
N?m
2
.
In procesul de solubilizare a silicatului de sodiu se produce o "idratare a ionilor
polimeri cu cresterea continutului de ortosilicat conform reactiei#
(SiO
2
Na
2
)n 3 nB
2
O VG nNa
2
B
2
SiO
1
Compusul respecti a fost izolat, constatandu!se ca el cristalizeaza cu opt molecule de
apa.
<xista un anumit raport Intre silice si soda (modulul) si orice sc"imbare a acestuia
duce la sc"imbarea procesului de liere.
Nisipurile din amestecurile de formare cu silicat de sodiu ca liant se regenereaza
greu prin procedeele uscate, dar se regenereaza usor prin frecare umeda.
0)
8a regenerarea umeda a nisipului din amestecurile cu silicat de sodiu apare, Insa, o
problema deosebita si anume, aceea ca soda Incepe sa se acumuleze treptat In nisipul
regenerat si prooaca o sc"imbare a raportului silice?soda In sensul micsorarii acestuia.
Continutul ridicat de soda accelereaza gelificarea. Cand continutul de soda
depaseste *,.+, reactia de Intarire este asa de rapida Incat nisipul se Intareste Inca din timpul
prepararii si nu mai poate fi folosit la formare.
Pentru a se diminua efectul daunator al sodei, In amestecurile de formare se
micsoreaza proportia de nisip regenerat Inlocuind!o cu o cantitate corespunzatoare de nisip
nou.
6n turnatorii apar de multe ori situatii cand un nisip regenerat trebuie liat cu un alt
liant decat acela al amestecului din care a proenit nisipul.
Sc"ema din fig. 24 prezinta catea posibilitati de liere a nisipului regenerat cu
diferiti lianti. &in aceasta sc"ema se obsera ca lierea nisipului cu un alt liant decat acela al
amestecului din care a proenit nisipul este determinata de mecanismul de catalizare a
peliculei. Cand caracterul c"imic al peliculei remanente (deci caracterul c"imic al nisipului
regenerat) este diferit de caracterul c"imic al noului liant, pot aparea unele
SincompatibilitatiS de liere.
(ig7.'.Posibilitati de refolosire a nisipului regenerat#
0:
Cantitatea de liant remanent pe granulele nisipului regenerat, ca de altfel si
cantitatea remanenta de catalizator, au o mare importanta asupra proceselor de liere.
(ata de aceste (catea) obseratii trebuie acordata o atentie deosebita parametrilor
calitatii ai nisipului regenerat, In tabelul 0 sunt prezentate catea din obiectiele de control
si alorile parametrilor calitatii ai nisipului regenerat.
&in cele expuse pana aici, cu priire la procesele fizico!c"imice care stau la baza
regenerarii si cu priire la posibilitatile, metodele, utilajele si instalatiile de regenerare,
rezulta multitudinea de posibilitati pentru realizarea acestei importante etape te"nologice In
fluxul operatiilor de realizare a pieselor turnate.
Optiunea pentru alegerea unei anumite metode si instalatie de regenerare trebuie sa se
bazeze atat pe considerente economice cat si pe considerente de calitate a nisipului regenerat.
(aptul ca pe plan mondial exista o preocupare permanenta pentru regenerarea
nisipurilor din amestecurile folosite ne duce la concluzia ca regenerarea este o operatie
rentabila, In momentul de fata, pe plan mondial metodele de regenerare sunt folosite In
urmatoarele proportii#
! regenerare mecanica uscata, )*...:*+,
! regenerare termica 3 mecanica, '*...2*+,
! regenerare umeda, '*+.
1:.TURNAREA IN FOR&E DIN NISIP NELIAT UTILIZAND &ODELE
GAZIFICA'ILE DIN POLISTIREN
1:.1. Caracteristici )e !a0a ae poistire(uui e;pa()at
Proprietatile fizico!mecanice depind de densitatea materialului, iar functie de
conditiile de obtinere poate aea alori in limite destul de largi" *.**'...*.4 Hg?dm
4
, respecti
'*... 4** Hg?m
4
.
(actori de baza ai calitatii modelelor din polistiren expandat depind de
proprietatile produsului initial.
Calitatea modelelor gazificabile este caracterizata prin#
!masa olumetrica(densitatea)
07
!limita de rezistenta la compresiune, tractiune, incooiere
-iteza de topire si gazeificare si respecti ascozitatea fazei lic"ide
!cantitatea si calitatea produselor rezultate din termodistructia modelului in timpul
turnarii
!coeficientul de conductibilitate termica si capacitatea de absorbtie a apei
!stabilitatea dimensionala la depozitare si la executia formei de turnare
1:.2. Particuaritatie ter#o)istructiei #o)eeor $a0i/ica!ie
Studierea itezelor transformarilor de faza ale polistirenului expandat cum sunt#
topirea, eaporarea fazei lic"ide, gazificarea, din starea initiala solida, pana la produse
finale, a aratat ca eriga de limitare a acestui proces este eaporarea fazei lic"ide.
Procesele de topire si de gazificare a fazei de apori si gaze pana la produse finite ale
"idrogenului si produselor solide(pirocarbon si funingine), se desfasoara la iteze cu mult
mai ridicate. <aporarea fazei lic"ide a produselor de descompunere, alcatuite din resturi
ale lantului polimeric, nu se supune legilor generale de eaporare a lic"idelor, ci este
determinata de iteza de rupere a legaturilor lantului polimeric in intregul olum al
lic"idului ce se eapora.
-na din caile reale de crestere a itezei de eaporare a fazei lic"ide o constituie
introducerea in compozitia polimerului se substante peroxidice ce formeaza radicali.
O alta orientare posibila a cresterii itezei de trecere a modelului in stare de
apori si gaze, ia in considerare specificul procesului de termodistructie in caitatea
formei. Odata cu cresterea itezei de topire a modelului, se mareste cantitatea fazei
lic"ide ce se eapora pe oglinda metalului si in mod corespunzator se mareste cantitatea
generala a acestuia, trecand in stare de apori si gaze. 2otusi aceasta orientare nu este
intotdeauna acceptabila, intrucat iteza de topire excesi de ridicata poate sa duca la
distrugerea ec"ilibrului formei din material granular neliat(nisip uscat) si la rubutarea
pieselor turnate. Cercetarea proceselor de descompunere a modelelor gazificabile in
forma, a cineticii transformarilor de faza ale polistirenului expandat, la termodistructie,
permite elaborarea unor conditii priind caracteristicile termodistructie ale polistirenului
.*
expandat pentru modelele gazificabile, a unor metode de apreciere si sinteza a
polistirenului expandat.
1:.3. Capacitatea poistire(uui e;pa()at )e a /or#a $a0e i( procesu )e
ter#o)istructie
6n urma procesului de termodistructie a modelului din polistiren expandat, are loc
procesul de formare a gazelor. Cantitatea si compozitia fazei gazoase rezultate, depind de
regimurile te"nologice si anume , de temperatura de turnare, iteza de urcare a aliajului in
forma, de permeabilitatea formei pentru gaze, de densitatea modelului. &in acest moti,
metodele folosite pentru determinarea acestor caracteristici dau rezultate destul de
diferite.
1:.%. I#picatiie procesuui si a pro)useor )e ter#o)istructie asupra
ec1ii!ruui /or#ei
&in categoria produselor de termodistructie, faza gazoasa, produse lic"ide si
produse ce coxificare, atentie deosebita trebuie acordata ultimei faze(cea solida, a
produselor de coxificare) intrucat aceasta este generatoarea de defecte de suprafata pentru
piesa turnata, prin concentrarea produselor solide in anumite parti ale caitatii formei,
respecti configuratiei piesei obtinute.
2emperatura de turnare influenteaza in mod "otarator atat iteza de gazificare cat
si olumul de faza gazoasa obtinuta.
6ntrucat in procesul de turnare, olumul caitatii formei (cel pus la dispozitia
gazelor si a aliajului turnat) este constant, rezulta necesitatea cunoasterii in permanenta a
olumului total de gaze rezultat in procesul de turnare (cel proenit din termodistructia
modelului si a celui proenit din miezurile formei).
&aca aem in edere si faptul ca permeabilitatea formei este totusi limitata iar
cresterea olumului de gaze este continua pe masura incalzirii lor, rezulta necesitatea
luarii in consideratie a presiunii exercitate de olumul de gaze asupra peretilor formei de
turnare.
.'
1:.*. Reai0area /or#eor )e tur(are )i( (isip uscat /ara ia(t" cu #o)ee
$a0i/ica!ie
&in punct de edere al teoriei solurilor, nisipul uscat este un corp pulerulent, sau
material granular fara forte de coeziune intre particole. 2otusi, in cazul existentei unei
cantitati c"iar neisemnate de umiditate, intre particolele de nisip apar forte de coeziune.
$odelul ce intruneste cel mai bine conditiile din nisipul neliat este cel al corpului
pulerulent ideal, care este caracterizat prin lipsa rezistentei la tractiune si prin existenta
rezistentei la forfecare numai datorita fortelor de coeziune si de frecare interioara.
6n sistemul aliaj!model!forma din nisip, nisipul apasa pe aliaj si pe model, iar
modelul si aliajul actioneaza asupra nisipului, in conditiile in care nisipul se afla intr!un
spatiu limitat, adica peretele formei are posibilitatea de a se deforma numai in partea
aliajului sau modelului (acest lucru fiind alabil pentru cazul in care forma este acoperita
la partea superioara cu un capac rigid cu permeabilitate la gaze).
Pentru ec"ilibrul unui corp pulerulent este necesar ca forta de forfecare sa fie
mai mica decat suma fortelor de frecare interioara si a fortelor de coeziune.
6n cazul utilizarii nisipului uscat aloarea fortelor de coeziune este nula.
.2
II. &eto)e )e cercetare /oosite. Aparate. &ateriae.
Operatii e/ectuate
1.Deter#i(area co#po(e(tei e,i$a!ie
Componenta leigabilW constW din particule de dimensiuni foarte mici care se
gWsesc In nisip fie sub formW de praf, fie sub formW de particule de argilW pe suprafaXa
granulelor de nisip. Componenta leigabilW poate fI IndepWrtatW din nisip, In condiXii
determinate prin leigare (spWlare), IndepWrtarea lic"idului tulbure de deasupra probei
sedimentate, urmatW de uscarea granulelor de nisip, care nu s!au IndepWrtat din tulburealW.
Aparatura /oosit<=
agitator mecanic cu turaXia de 4*** ... :*** rot ? min,
balanXW analiticW,
pa"are cilindrice cu capacitatea de .** cm tip Inalt,
tub de sifonare. >eactii#
soluXie de tudroxid de sodiu (NaOB), ' +
Des/asurarea e;peri#e(tuui=
&in proba de analizat, s!au cYntWrit cu o precizie de *,**'g la balanXa analiticW,
0*g nisip uscat In prealabil la temperatura de '*0ZC ([ 0ZC).
Nisipul astfel cYntWrit se introduce Intr!un pa"ar cilindric de .** cm
4
tip Inalt. Se
adaugW 2** cm
4
apa distilatW \i 20 cm
4
soluXie de "idroxid de sodiu '+. Se fierbe timp de
1 minute, apoi se agitW timp de 0 minute cu ajutorul agitatorului specificat mai sus. &upW
agitare, se spalW pereXii pa"arului, axul \i paletele agitatorului cu apW distilatW caldW
.4
(4*...1*)ZC pYnW ce cantitatea totalW de soluXie din pa"ar este de 00* cm
4
(cca. '40 mm de
la fundul pa"arului ] fig.').
(ig.'# ' ! pa"arul cilindric, 2! tub de sifonare
Se lasW In repaus timp de '* minute pentru decantate, dupW care suspensia
(tulbureala) din pa"arul ' se IndepWrteazW prin sifonare. Sifonarea sa face cu tubul curbat
2, care asigurW sifonarea pYnW la un niel de 4* mm de la fundul pa"arului. OperaXia de
agitare, spWlare si decantare, se repetW pYnW cYnd lic"idul din pa"ar rWmYne limpede dupW
decantare.
Nisipul rWmas In pa"ar se filtreazW pe o "Yrtie de filtru cu porozitate mare \i se
usucW la temperatura de '*0ZC ([ 5
!
"#. 8a cYntWrire se Xine seama de greutatea "Yrtiei de
filtru. Partea nisipoasW se cYntWre\te pe o sticlW de ceas sau In creuzet de porXelan.
Componenta leigabilW se exprimW In procente \i se calculeazW cu formula#
Parti leigabile
'** )+ (
'
2 '

=
m
m m
P$
-nde# m
'
este masa probei de nisip supusW determinWrii, (g),
m
2
este masa probei dupW IndepWrtarea componentei leigabile, (g).
Re0utatee e;peri#e(tuui=
m
'
C0* g, m
2
C17.)0 g
P8C(m
'
!m
2
)#m
'
^'**C(0*!17.)0)#0*^'**C*.0+
.1
PL>:.*?
2.6ncercari mecanice
2.1. Deter#i(area re0iste(tei a co#presiu(e
>ezistenXa la presiune este componenta amestecului de formare Indesat, la forXa
de apWsare aplicatW peipendicular pe suprafaXa planW a epruetei (sau forXa de pWsaie
aplicatW peipendicular pe suprafaXa planW a formei de cWtre presiunea metalostaticW
exercitatW de aliajul lic"id In caitatea formei).
&eterminarea rezistanXei la compresiune a amestecurilor de formare cnide se face
prin mWsurarea foiXei de rupere a unei epmete cilindrice, plasatW Intre bacurile cu
suprafeXe plane ale aparatului de Incercat.
%paratura folosita#
sonetW de laborator tip P>%, trusa 39(3,
aparat uniersal de IncWrcWri mecanice tip P(9, trusa 39(3,
subler de adYncime,
accesorii,
cilindru metalic ,
opritor,
piston pentru extragerea probei,
dispoziti de umplere.
Des/asurarea e;peri#e(tuui
Pre$<tirea /or#ei
&in amestecul de formare care trebuie analizat se recolteazW, de la gura de
eacuare a instalaXiei de preparare, o cantitate de circa 0Hg care se introduce Intr!un
.0
recipient de plastic asigurat etan\ cu un capac. &in acest amestec se folosesc cantitWXile
necesare efectuWrii tuturor IncercWrilor pentru controlul calitWXii amestecurilor de formare
calde.
&eterminWrile or fi executate pe epruete a cWror temperatura nu a depW\i 2:ZC.
E/ectuarea )eter#i(<rii
>ezistenXa la compresiune se determinW pe epruete cilindrice In stare crudW.
&in amestecul de formare de cercetat cernut prin sita cu dimensiunile oc"iuri lor de 4,'0
mm, se cYntWre\te cantitatea determinatW \i se introduce prin intermediul dispozitiului de
umplere In cilindru metalic. Surplusul de amestec se IndepWrteazW cu ajutorul unei rigle
metalice, apoi cilindrul se fixeazW pe masa sonetei.
Se coboarW tija sonetei Incet pYnW cYnd sabota din capWtul tijei ia contact cu
amestecul de formare din cilindru numai datoritW greutWXii proprii eitYndu!se orice joc.
6ndesarea probei se face prin trei loituri (o loiturW pe secundW) date cu o
greutate aYnd masa de .,...Hg, de la InWlXimea de 0*mm. &upW Indesare se erificW
InWlXimea epruetei cu ajutorul gradaXiilor de pe tija sonetei. 6n cazul In care la aceastW
erificare se constatW cW InWlXimea probei nu se IncadreazW In abaterile stabilite (In
limitele marcate pe tija sonelei), se reface proba.
<prueta se extrage din cilindrul metalic cu ajutorul pistonului metalic.
&upW extragerea din cilindru proba se manereazW cu grijW pentru a nu se deforma.
2oate IncercWrile ce se fac asupra amestecului de formare In stare crudW, or fi efectuate
imediat dupW confecXionarea epruetei.
<prueta se a\eazW Intre bacurile aparatului In a\a fel IncYt sW nu fie deterioratW.
(orXa de compresiune se aplicW uniform astfel IncYt \i indicatorul manometrului sW se
deplaseze uniform. %plicarea forXei se face perpendicular pe suprafeXele plane ale
epruetei. ;alorile rezistenXei la compresiune citite pe scala manometrului de joasW
presiune sunt exprimate In gf?cm
4
. ;alorile se recalculeazW In daN?cm
4
prin multiplicare
cu *,***7:'.
;alorile rezistenXelor mecanice de pe manometrul de joasW presiune N, se citesc pe scala
%
,
$ \i 6 a aparatului, multiplicYndu!le cu urmWtorii factori de corecXie da.
..
Factorii )e #utipicare a citirior pe scaa #a(o#etruui _

Scaa
Re0iste(@a
#<surata
Accesorii trusa
7GF7
Factor )e
#utipicare NAc#
2
% Compresiune
@acuri cu fete drepte
citire directa
% Compresiune mica P$& r x *,2*
$ forfecare
@acuri cu fete in
trepte
citire directa
$ fisurare PSP citire directa
6 2racXiune P=; r_'*
6
Compresiune mare
(uscat)
PB& r_ '*
B3 N> #a(o#etru pe(tru re0iste(@e #ici 2r>citire3
%paratul uniersal pentru IncercWri mecanice este etalonat pentru determinarea cu
fidelitate a caracteristicilor mecanice ale amestecurilor de formare \i miezuire.
;erificarea periodicW a aparatului este obligatorie pentru siguranXa aplicWrii
corecte a te"nologiilor de preparare \i formare.
;erificarea se face dupW metoda 39(3 cu ajutorul unui arc etalon de erificare cu
dimensiunile 8C07
s
0mm., `C17
,
0mm \i spirW ` C0
,
0mm. Se plaseazW arcul Intre bacurile de
compresiune ale aparatului aplicYndu!se o forXW prin rotirea manielei aparatului
corespunzWtoare unei rezistenXe la compresiune de '**gf?cm
2
. Se mWsoarW cu ajutorul unui
\ubler distanXa dintre bacurile In aceastW condiXie \i se noteazW aloarea. Se aplicW In
continuarie o forXW prin rotirea manielei aparatului corespunzWtoare unei rezistenXe la
.)
compresiune la crud de 2**gf?cm
2
0
, notYndu!se (dupW mWsurarea cu \ublerul) mic\orarea
lungimii arcului plasat Intre bacuri. Se repetW aceastW operaXie pentru rezistenXe la
compresiune de pYnW la 2**gf?cm
2
, notYndu!se de fiecare datW aloarea lungimii arcului.
2.2. Deter#i(area re0iste(tei a tractiu(e
>ezistenXa la tracXiune este oponenta amestecului de formare indesat si uscat (sau
IntWrit c"imic), la foiXele de Intindere exercitate de presiunea metalostaticW a aliajului
lic"id In caitatea formei. >ezistenXa mecanicW la tracXiune se face prin mWsurarea foiXei
de rupere a epruetelor. >ezistenXa de tracXiune se determinW numai pe epruete uscate
sau IntWrite c"imic.
Aparatur< /oosit<
sunetW de laborator cu urmWtoarele accesorii# cutie de miez metalicW tip P=5 trusa
39(3, pentru confecXionat epruete de tip@,
riglW de netezire,
aparat uniersal pentru IncercWri mecanice tip P<9, trusa 39(3 cu
urmWtoarele accesorii#
dispoziti pentru Incercarea la tracXiune tip P=;, trusa 39(3 (fig. ')
.:
(ig '. &ispoziti P=;, trusa 39(3, pentru Incercarea la tracXiune.
' ! bac mobil, 2 ! epruetW, 4 ! cilindrii de sprijin, 1 ! bac fix, 0 ! tija pentru acXionarea
bacului mobil, . ! \urub de fixare, ) !jug de fixare la aparatul "idraulic, : ] piston exterior.
Des/<Curarea e;peri#e(tuui
PregWtirea probei
&in amestecul de formare care trebuie analizat se colecteazW de la gura de
eacuare a instalaXiei de preparare, o probW de circa 0Hg, care se introduce Intr!un
recipient din plastic asigurat etan\ cu un capac. &in acest amestec se folosesc cantitWXile
necesare efectuWrii tuturor IncercWrilor pentru controlul calitWXii amestecului de formare
respecti.
2emperatura probelor In momentul determinWrilor nu trebue sW depW\eascW 2:
*
C.
Co(/ec@io(area epru,eteor
Se introduce amestecul In cutia de miez pYnW la suprafaXa superioarW a cutiei.
Surplusul de amestec se IndepWrteazW cu ajutorul unei rigle metalice. Se a\eazW deasupra
amestecului poansonul \i se fixeazW cutia de miez pe masa sonetei. Se coboarW tija
sonetei Incet pYnW cYnd sabota din capWtul tijei ia contact cu poansonul
,
numai datoritW
greutWXii proprii eitYndu!se orice \oc. Jndesarea epruetei se face prin trei loituri (o
loiturW pe secundW) date cu o greutate aYnd masa de .
,
...Hg, de la InWlXimea de 0*mm.
JnWlXimea probei (epruetei) se realizeazW prin tWierea ei odatW cu extragerea
cuXitului din cutia de miez Inaintea desfacerii acesteia.
&upW extragerea epruetei din cutia de miez, se procedeazW la uscarea epruetei.
Parametrii procesului de uscare sunt impu\i de liantul utilizat In amestecul de formare.
&acW liantul folosit este silicatul de sodiu, extragerea epruetei din cutia de miez
se face dupW IntWrirea ei prin insuflare de C*
2
.
&acW liantul folosit este unul autoIntWritor la rece, dupW extragerea din cutia de
miez se a\teaptW timpul necesar pentru definitiarea procesului de IntWrire c"imicW \i
numai dupW aceea se or face determinWrile de rezistenXW la fracXiune.
.7
E/ectuarea )eter#i(<rii
Se fixeazW dispozitiul de Incercare a rezistenXei la fracXiune In aparatul uniersal
pentru IncercWri mecanice. Se fixeazW eprueta In dispozitiul de Incercare. Se
manereazW aparatul uniersal In ederea efectuWrii determinWrii rezistenXei la tracXiune.
;alorile rezistenXei la tracXiune citite pe scala manometrului sunt exprimate In
Hgf?cm
2
. ;alorile se recalculeazW In daN?cm
2
prin multiplicare cu *,7:'.
O!ser,a@ii
metoda de determinare este efectuatW conform S2%S,
pentru determinarea proprietWXilor mecanice In stare uscatW, epruetele se or usca
Intr!un regim stabilit prin instrucXiuni te"nologice In funcXie de liantul utilizat.
(%stfel, In cazul folosirii argilei ca liant, epruetele se usucW douW ore Intr!o etuW
IncWlzitW la ':O...2O*ZC. <pruetele se a\azW pe placa de uscare la o distanXW de
un diametru una faXa de alta sau de pereXii etuei),
<pruetele uscate se or rWcii In exicator pYnW la temperatura ambiantW \i numai
dupW aceea or fi supuse IncercWrilor mecanice,
<pruetele executate cu silicat de sodiu sau cu lianXi autoIntWrilori la rece se or
supune IncercWrilor mecanice abia dupW douW ore de la tenninarea procesului
autoYntWritor,
2.3.Deter#i(area re0iste(tei a /or/ecare
>ezistenXa la forfecare reprezintW oponenta amestecului de formare Indesat la
forXele de forfecare care iau na\tere In caitatea formei sub acXiunea presiunii
metalostatice a aliajului lic"id.>ezistenXa mecanicW la forfecare se determinW prin
mWsurarea forXei de rupere a epruetelor cilindrice \i se determinW pe epruete crude,
uscate sau IntWrite c"imic.
E;ecutarea epru,eteor
)*
&in amestecul de cercetat se cYntWre\te o cantitate determinatW \i se introduce prin
intermediul dispozitiului de umplere In cilindrii metalici. Surplusul de amestec se
IndepWrteazW cu ajutorul unei rigle metalice, apoi cilindrul se fixeazW pe masa sonetei.
(ig.2 @acuri de prindere In trepte pentru Incercarea la forfecare ' ! bacul propriu zis, 2 !
lamela pentru susXinerea epruetei, 4 ! epruetaparaturW folositW
Se coboarW tija sonetei Incet pYnW cYnd sabota din capWtul tijei ia contact cu
amestecul de formare din cilindru numai datoritW greutWXii proprii eitYndu!se orice soc.
Jndesarea probei se face prin trei loituri (o loiturW pe secundW) date cu o
greutate de .,...Hg, de la InWlXimea de 0*mm.
&upW Indesare se erificW InWlXimea epruelei cu ajutorul gradaXiilor de pe
tija sonetei. &acW In urma erificWrii se constatW cW InWlXimea probei nu se IncadreazW in
abaterile stabilite (In limitele marcate pe tija sondei), se reface proba.
<prueta se extrage din cilindrul mecanic cu ajutorul pistonului
metalic.2oate IncercWrile ce se fac asupra epruetelor crude, or fi efectuate imediat dupW
confecXionarea epruetei.
E/ectuarea )eter#i(<rii
<pruetele se a\eazW Intre bacurile aparatului In a\a fel IncYt sW nu fie deteriorate.
(orXa de forfecare se aplicW uniform astfel IncYt indicatorul manometrului sW se deplaseze
uniform. %plicarea foiXei se face perpendicular pe suprafeXele plane ale epruetei.
SecXiunea de rupere a epruetei reprezintW un pWtrat cu dimensiunile 0*A0*mm. ;alorile
)'
rezistenXei la forfecare citite pe scala manometiu"ii de joasW presiune sunt exprimate In
gf?cm . ;alorile se recalculeazW In daN?cm prin multiplicarea cu *.***7:'.
Re0utate e;peri#e(tae=
Compozitia amestecurilor#
6.%mestecul cu silicat de sodiu#
Nisip/////7*+
Silicat de sodiu/1+
(ortera////..+
66.%mestec cu argila#
Nisip/.:1+
%rgila/'*+
%pa//..+
%mestec cu silicat de sodiu %mestec cu argila
Nisip nou
5gf?cm
2
Nisip regenerat
5gf?cm
2
Nisip nou
gf?cm
2
Nisip regenerat
gf?cm
2
>ezistenta la
compresiune (>c)
G'4 ).' '*:4 '*))
>ezistenta la
forfecare (>f)
4.4 2.0 21* 214
>ezistenta la
tractiune (>t)
47 20
)2
0
5
10
15
20
25
30
1 2 3 4 5 6
%mestec cu silicat de sosiu #Nisip nou#'!>c,2!>f,4>t
Nisip regenerat#1!>c,0>f,.>t
0
200
400
600
800
1000
1200
1 2 3 4
%mestec cu argila# Nsip nou#'!>c,2!>f
Nisip regenerat# 4!>c,1!>f
)4
3. Deter#i(area per#ea!iitatii a#estecurior )e /or#are.
Permeabilitatea fiind una dintre proprietatile fizice mai importante ale
amestecurilor de formare, trebuie determinata in mod curent. Pentru aceasta s!au
construit aparate de mare precizie pentru masurarea ei. -nul dintre aceste aparate este
prezentat sc"ematic si principial in figura de mai jos.
(ig.4 %parat pentru determinarea permeabilitatii.
'. eprueta
2. tub cilindric
4. garnitura de etansare
1. robinet din trei cai
0. clopot
.. maner
). cilindru exterior
:. teaa axiala culisanta
7. orificii
'*. teaa fixa
''. indicator
'2. robinet cu doua cai
'4. orificii pentru legatura cu atmosfera
'1. orificii de lucru
'0. manometru gradat in unitati de permeabilitate
'.. inel pentru reglarea greutatii clopotului
'). soclul aparatului
':. apa de etansare
)1
%paratul pentru determinarea permeabilitati este astfel construit incat
permeabilitatea este determinata ca fiind functie de o singuira ariabila presiunea p.
&in definitia permeabilitatii (permeabilitatea este cantitatea de aer U, care trece
printr!o eprueta cu sectiunea S, in timpul t, cand intre fata de intrare si cea de iesire este
o diferenta de presiune a p), rezulta ca rezistenta pe care o opune eprueta la trecerea
aerului prin masa sa este iners proportionala cu lungimea 8 a epruetei. 6n acest caz se
poate scrie#
%
p t S P
Q

=
. . .

sau
p t S
$ Q
P

=
. .
.
-nde#
P este permeabilitatea amestecului, in unitati de permeabilitate,
U este cantitatea de aer care trece prin eprueta, in cm
4
,
8 ] lungimea epruetei, in cm
S ] sectiunea epruetei, in cm
2
t ] timpul de trecere a cantitatii de aer U, prin eprueta, in minute,
ap ] diferenta de presiune intre fata de intrare a aerului p
'
, si fata de ierire a
aerului din eprueta p
2
, in cm B
2
O.
Considerand preiunea atmosferica p
2
C *, rezulta#
ap C p
'
] p
2
C p
'
] * C p
p
C p
-nde p, este presiunea aerului prin spatiul de sub eprueta
const &
t
Q
= =
reprezinta debitul de aer ; trecand prin eprueta.
p S
$ &
P
.
.
=
Cum debitul de aer ;, trecut prin eprueta, lungimea epruetei 8, si sectiunea
epruetei S sunt constante si cunoscute, rezulta ca P depinde numai de presiunea p#
PCC.p.
unde C, este constanta aparatului.
Des/asurarea e;peri#e(tuui =
)0
<prueta cilindrica l, din amestecul de formare cercetat este indesata, in tubul
cilindric 2, si nu este extrasa din acesta. 2ubul cilindric 2, care contine eprueta este
montat la aparat pe garnitura de etansare 4.
Se pune indicatorul robinetului cu trei cai 1, la initiala &, si se ridica clopotul 0,
cu ajutorul manerului ., pana cand apare indicatirul 2*** cm
4
. 6n aceasta pozitie spatiul
de sub clopot este etansat fata de cilindrul exterior ), prin intermediul a 2*** cm
4
de apa.
6n pozitia &, aerul de sub clopotul 0, are comunicare cu atmosfera.
Clopotul 0, este preazut cu o teaa axiala :, care culiseaza telescopic in teaa '*,
a aparatului. Orificiile 7, din teaa :, seresc pentru comunicarea mai usoara a aerului din
atmosfera cu spatiul de sub clopot.
Se sc"imba indicatorul robinetului cu trei cai 1, de la initialele &, la %, iar
indicatorul '', al robinetului cu doua cai '2, este fixat (inainte de montarea tubului cu
eprueta de cercetat), de punctul erde sau rosu.
Cand indicatorul robinetului cu trei cai 1, este pus la initiala %, aerul de sub
clopotul 0 nu mai are comunicare cu atmosfera, ci ramane inc"is sub clopot. 6n acest
timp, spatiul de sub eprueta ' are comunicare directa cu atmosfera prin intermediul
orificiului '4 de pe carcasa robinetului cu doua cai '2.
Se pune indicatorul robinetului cu trei cai 1, la initiala M.
6n aceasta pozitie aerul de sub clopot curge sub actiunea greutatii clopotului 0,
prin tubul metalic '*, robinetul cu trei cai 1, si iese in spatiul de sub eprueta ', prin
orificiile '1.
Presiunea p', care se creaza sub eprueta, forteaza aerul sa treaca prin porii
epruetei si sa iasa in atmosfera, unde presiunea p2, este mai mica cu cel mult '** mm
B
2
O decat presiunea p', de sub eprueta. Presiunea p', de sub eprueta este masurata cu
manometrul '0.
Prin urmare, pentru determinarea permeabilitatii trebuie neaparat masurata
presiunea aerului din spatiul de sub eprueta.
Pentru ca toate determinarile sa se faca in conditii constante clopotul 0, al
aparatului este preazut cu inelul '., astfel incat masa clopotului 0, plus masa inelului '.,
sa asigure o presiune exacta de '** mm B
2
O, atunci cand aerul de sub clopot nu are
legatura cu atmosfera (indicatorul robinetului cu trei cai 1, este pus la initiala %).
Se citeste aloarea permeabilitatii la manometrul '0, a carei scala este gradata
direct in unitati de permeabilitate.
Se readuce indicatorul manometrului cu trei cai 1, la initiala %, si se demonteaza
de la aparat tubul 2, care contine eprueta '.
Obseratie# $anometrul '0, al aparatului este foarte sensibil. &in aceasta cauza
opentru eitarea crearii de presiuni si depresiuni in timpul montarii sau demontarii
tubului 2 cu eprueta, montarea sau demontarea tubului 2, se face numai atunci cand
indicatorul manometrului cu trei cai 1, este pus la initiala %.
6n cazul epruetelor uscate (care au fost scoase din tubul 2, preazut cu o
membrana de cauciuc 4, si un entil de bicicleta 1.
(acand presiune cu ajutorul unei pompe de bicicleta, membrane de cauciuc
etanseaza eprueta ', in tubul 2.
>estul operatiilor sunt aceleasi ca in cazul epruetelor crude.
).
(ig.1 &ispoziti pentru etansarea epruetelor uscate
'. eprueta
2, 2E. tub sustinere eprueta
4. membrana de cauciuc
1. entil
0. inel de strangere in
membrana
.. aparat de permeabilitate
))
Continutul amestecului#
!nisip/////7*+
!silicat de sodiu/1+
!fortera////..+
Re0utate e;peri#e(tae=
Nisip nou Nisip regenerat
Permeabilitatea (P) ')0 -P ')0 -P
0
20
40
60
80
100
120
140
160
180
1 2
'!nisip nou 2!nisip regenerat
):
1. Deter#i(area pier)erior a caci(are
Aparatura /oosita=
!cuptor de calcinare, cu posibilitatea mentinerii temperaturii la minim )0* grade C
!balanta cu precizia de cantarire de *.*' g
Des/asurarea e;peri#e(tuui=
&in proba de amestec uscat in prealabil timp de doua ore la '**/''* grade C se
cantaresc 0 grame cu o precizie de *.*' grame.
Proba se introduce cantitati intr!un creuzet de portelan, tarat in prealabil si se
calcineaza la temperatura de minim )0* grade C pana la masa constanta.
Pierderile la calcinare se calculeaza cu relatia#
P.C.Cm!m
'
?m ^'** , +

-nde#!m este masa probei luate pentru determinare, in grame
!m
'
este masa probei dupa calcinare, in grame
Re0utate=
Pierderi la calcinare
Nisip nou Nisip regenerat
g + g +
(ara turnare 1.72 '.. 1.)' 0.:
&upa o turnare 1.7* 2 1..0 )
&upa doua turnari 1.7' '.: 1.00 7
&upa trei turnari 1.:0 4 1.10 ''
)7
0
2
4
6
8
10
12
1 2 3 4 5 6 7 8
Series1

',2,4,1!Nisip nou 0,.,),:!Nisip regenerat
:*
*. Deter#i(area te#peraturi )e ,itri/icare a (isipurior
Componenta refractara de baza a nisipurilor naturale de turnatorie, cuartul fiind
')*4
o
C.Prezenta unor combinatii c"imice bazice in nisip,ii micsoreaza mult
refractoritatea.&in aceasta cauza continutul total al componentelor mineralogice
daunatoare(Na*35
2
O3Ca*3$g*3(e
2
O
4
3CO
2
)este limitat in functie de destinatia
nisipului astfel#
!pentru piese turnate din otel...................',0.......2,*+
!pentru piese mari din fonta.....................0,*+
!pentru piese din aliaje neferoase si piese mici din fonta..........),*+
Prin urmare ,refractoritatea pe care trebuie sa o aiba nisipul este impusa de natura
aliajului turnat.
&eoarece in contact cu aliajul lic"id nisipul nu are timp sa se topeasca ,importanta
practica o are temperatura de itrificare a carei aloare este mai mica decat cea a
temperaturii de topire.
2emperatura de erificare este aceea la care granulele de nisip se topesc partial in
cantitate suficienta pentru a umple golurile dinre granule facand masa atat de compacta
incat porozitatea sa fie mai mica decat '+.
6n practica in functie de destinatia nisipului, se recomanda urmatoareletempereturi
minime de erificare#
!pentru piese turnate din otel................'40*
o
C
!pentru piese turnate din fonta..............'20*
o
C
!pentru piese turnate din aliaje pe baza de cupru..............'***
o
C
!pentru piese turnate din aliaje pe baza de aluminiu..........)**
o
C
%paratura folosita#cuptor electric cu bare de silita, dotat cu aparat de masurare a
temperaturii si cu posibilitati de reglare a temperaturii,microscop cu grosime 4*.......* x.
&esfasurarea lucrarii.Se umple o nacela de portelan pentru combustie cu nisipul de
studiat.pe suprafata nisipului den nacela se netezeste cu o spatula.
Se introduce nacela cu nisipul in cuptor aflat la temperatura de '***
o
C,unde se
mentine timp de 0 minute.&upa racire se examineaza aspectul materialului la microscop.
Se ridica temperatura cuptorului la '*0*
o
C, se introduce probasi se calcineaza 0
minute iar dupa racire se examineaza la microscop.Se continua calcinarea probei cate 0
minute la temperaturi care cresc cu 0*
o
C urmata de racire si examinare la microscop pana
la temperatura de '40*
o
C.
2emperatura la care se obesera aglomerarea particulelor si suprafata materialului
opune rezistenta la patrunderea unui arf ascutit este socotita ca temperatura de
erificare.
:'
Re0utate e;peri#e(tae=
Nisip nou Nisip regenerat
2emperatura de itrificare
2
itrif.
'40*
o
C '42*
o
C
1305
1310
1315
1320
1325
1330
1335
1340
1345
1350
1 2
'!nisip nou 2!nisip regenerat
:2
+. Deter#i(area supra/etei speci/ice reae a $ra(ueor )e
(isip
Suprafete specifica reala Sr,se determina pe baza capacitatii aerului de a trece printr!o
coloana de nisip de forma unui cilindru alungit.
Suprafata specifica reala depinde de porozitatea acestei coloane de nispip si de
capacitatea ei de a permite trecerea aerului.
&eterminarea se reduce la masurarea olumului coloanei de nisip, si a lungimii
coloanei de nisip (care se calculeaza din olum cunoscand diametrul tubului
(cilindrului)in care este introdus nisipul.

Aparatura /oosita=
%paratul pentru determinarea suprafetei specifice reala a granulelor de nisip39(

Des/asurarea e;peri#e(tuui=
Se fierbe nisipul in apa cu adaos de lo cm4 solutie de pirofosfat de sodiu 0+. Se
agita bine la aparatul pemtru determinarea componentei leigabile.Se spala bine in apa
curgatoare, pe o sita de *,*.4 mm si apoi se usuca pana la constant in atua.Se
omogenizeaza proba de nisip si se ia o cota de 0* g nisip se introduc prin palnie in tub si
se taseaza laind usor tubul cu un betisor de lemn pana ce inaltimea nisipului din teaa,
ramane constanta.Se aduce manerul robinetului in pozitia %(absorbtie)si cu ajutorul unei
pare de cauciuc se ridica nielul lic"idului in tub pana la semnalul rosu superior si apoi se
trece robinetul in pozitia >.Se aduce robinetul in pozitia b se se cronometreaza timpul
necesar coborarii lic"idului de la semnul rosu superior la semnul rosu inferior.
Se determina suprafata specifica reala cu ajutorul nomogramei care are pe abscisa
timpul de penetrare a aerului prin coloana de nisip in secunde, pe ordonata suprafata
specifica reala iar curbele sunt trasate pentru diferite alori ale olumului coloanei de
nisip.

:4
(if.0 Nomograma pentru determinarea suprafetei specifice reale
:1
Re0utate e;peri#e(tae=
Nisip nou Nisip regenerat
;olumul
(cm
4
)
2impul
(sec.)
Sr
(cm
2
?g)
;olumul
(cm
4
)
2impul
(sec.)
Sr
(cm
2
?g)
(ara
turnare
42.1 '2.): ''4 44.7 '2.). '40
&upa o
turnare
42.) '..:2 '42 44.2 '1.'' '27
&upa doua
turnari
42.' '..2 '27 44.0 '1.0. '42
&upa trei
turnari
4'.) '0.7. '2* 44.2 '1..: '2:
100
105
110
115
120
125
130
135
1 2 3 4 5 6 7 8
',2,4,1!nisip nou 0,.,),:!nisip regenerat
:0
5. Deter#i(area /ractiei )e !a0a a $ra(ueor )e (isip"
)eter#i(area $ra(uatiei #e)ii 2&*:3 si a $ra)uui )e u(i/or#itate
2GU3 a (isipuui
>epartiXia dimensionalW procentualW a granulelor unui nisip (analizW
granulometricW) se realizeazW cu ajutorul unui granulometru (aparat de cernere care
posedW un set de site cu dimensiunile oc"iurilor standardizate) \i se exprimW grafic prin
reprezentarea directW a fracXiunilor granulare obXinute prin cernere.
Aparatur< /oosit<=
! granulometru (cu sitele numerotate dupW mWrimea oc"iurilor sitelor),
! balanXW de laborator.
Des/asurarea e;peri#e(tuui=
8a balanXa de laborator se cYntWresc lOOg nisip uscat (din care a fost IndepWrtatW
componenta leigabilW), nisip care se depune pe sita superioarW a granulometrului. Sitele
sunt a\ezate pe o taW In ordinea descrescWtoare a dimensiunilor oc"iurilor astfel IncYt In
partea de sus a aparatului sW se gWseascW sita cu cele mai mari oc"iuri. Se monteazW
capacul, se solidarizeazW sitele cu banda de strYngere, se a\eazW pe granulometru \i se
porne\te aparatul. Cernerea dureazW '* minute (durata mai mare se folose\te la nisipuri
cu granulaXie finW). &upW cernere se cYntWresc cantitWXile de nisip rWmase pe suprafaXa
sitelor, \i se exprimW In procente faXW de cantitatea de nisip introdusW In granulometru.
%precierea granulozitWtii nisipului se face \i prin luarea In consideraXie a
granulaXiei medii. Prin granulaXie medie se InXelege mWrimea teoreticW a oc"iului sitei,
prin care ar trec 0*+ granulele nisipului studiat.
9ranulaXia medie se determinW grafic cu ajutorul curbei cumulatie a
granulozitWtii obXinute prin cYntWrirea nisipului care a trecut prin sitele granulometrului.
:.
2rasarea curbei cumulatie a granulozitWtii se realizeazW Intr!un sistem de coordonate
aYnd pe abscisW mWrimea oc"iurilor sitelor, iar pe ordonatW trecerea cumulatiW a
nisipului prin site, In procente.
-n alt factor de apreciere a granulozitWtii este gradul de uniformitate al nisipului.
Prin grad de uniformitate se InXelege cantitatea procentualW de nisip care se IncadreazW ca
dimensiuni Intr!un interal care cuprinde granulatia medie. 9radul de uniformitate, 9-,
se determinW cu relaXia#
( ) ) 0* (
4
2
0*
4
1
' ' () =
,
(ig.. 9ranulometru# '!capac, 2!site, 4!bretela de caucic, 1!taa, 0!suport, .!buton, )!carcasa, :!
intrerupator electric, 7!cordon
:)
Nisip nou
&ari#ea oc1i sita"
D##E
Rest pe sita D$E Treceri cu#uate
D?E
',. * '**
*,: *.0 77.0
*,.4 *.0 77
*,1* 1.0 71.0
*,42 2'.0 )4
*,2* 1) 2.
*,'. '2 '1
*,'* '' 4
*,*)' 2 '
taa '
$0*C*.20 mm
9-C1#4^$0*!2#4^$0*C1#4^*.20!2#4^*.20C)7!'0.0C.4.0
0
5
10
15
20
25
30
35
40
45
50
1 2 3 4 5 6 7 8 9 10
Series1
Nisip regenerat
&ari#ea oc1i sita"
D##E
Rest pe sita D$E Treceri cu#uate
D?E
',. *.2 77.:
::
*,: *.0 77.4
*,.4 *.0 7:.:
*,1* 0 74.:
*,42 2'.: )2
*,2* 1..0 20.0
*,'. '1.0 ''
*,'* : 4
*,*)' 2 '
taa '
$0*C*.20 mm
9-C1#4^$0*!2#4^$0*C1#4^*.20!2#4^*.20C).!'4C.4
0
5
10
15
20
25
30
35
40
45
50
1 2 3 4 5 6 7 8 9 10
Series1
:7
7*
A(ai0a a (isipuui )upa o tur(are=
Nisip nou
&ari#ea oc1i sita"
D##E
Rest pe sita D$E Treceri cu#uate
D?E
',. * '**
*,: *.0 77.0
*,.4 *.0 77
*,1* 0 71
*,42 ': ).
*,2* 10 4'
*,'. '1 ')
*,'* '* )
*,*)' . '
taa '
$0*C*.21 mm
9-C1#4^$0*!2#4^$0*C1#4^*.21!2#4^*.21C).!')C07+
0
5
10
15
20
25
30
35
40
45
1 2 3 4 5 6 7 8 9 10
Series1
Nisip regenerat#
&ari#ea oc1i sita"
D##E
Rest pe sita D$E Treceri cu#uate
D?E
',. *.' 77.7
7'
*,: *.0 77.1
*,.4 ' 7:.1
*,1* 0 74.1
*,42 22.0 )*.7
*,2* 1) 24.7
*,'. '*.0 '4.1
*,'* '' 2.1
*,*)' 2 *.1
taa *.1
$0*C*.2. mm
9-C1#4^$0*!2#4^$0*C1#4^*.2.!2#4^*.2.C)7!'.C.4+
0
5
10
15
20
25
30
35
40
45
50
1 2 3 4 5 6 7 8 9 10
Series1
72
74
A(ai0a (isipuui )upa )oua tur(ari
Nisip nou
&ari#ea oc1i sita"
D##E
Rest pe sita D$E Treceri cu#uate
D?E
',. * '**
*,: *.0 77.0
*,.4 ' 7:.0
*,1* 4.0 70
*,42 '7 ).
*,2* 10 4'
*,'. '. '0
*,'* '* 0
*,*)' 1 '
taa '
$0*C*.21 mm
9-C1#4^$0*!2#4^$0*C1#4^*.21!2#4^*.21C).!'0C.'+
0
5
10
15
20
25
30
35
40
45
1 2 3 4 5 6 7 8 9 10
Series1
Nisip regenerat#
&ari#ea oc1i sita"
D##E
Rest pe sita D$E Treceri cu#uate
D?E
',. * '**
*,: *.0 77.0
71
*,.4 *.0 77
*,1* 1 70
*,42 22 )4
*,2* 11 27
*,'. '0 '1
*,'* '' 4
*,*)' 2 '
taa '
$0*C*.20 mm
9-C1#4^$0*!2#4^$0*C1#4^*.20!2#4^*.20C))!'1C.4+
0
5
10
15
20
25
30
35
40
45
1 2 3 4 5 6 7 8 9 10
Series1
70
7.
A(ai0a (isipuui )upa trei tur(ari
Nisip nou
&ari#ea oc1i sita"
D##E
Rest pe sita D$E Treceri cu#uate
D?E
',. * '**
*,: *.0 77.0
*,.4 *.0 77
*,1* 4 7.
*,42 '. :*
*,2* 1' 47
*,'. 2* '7
*,'* '1 0
*,*)' 1 '
taa '
$0*C*.220
9-C1#4^$0*!2#4^$0*C1#4^*.220!2#4^*.220C)0!'.C07+
0
5
10
15
20
25
30
35
40
45
1 2 3 4 5 6 7 8 9 10
Series1
Nisip regenerat
&ari#ea oc1i sita"
D##E
Rest pe sita D$E Treceri cu#uate
D?E
',. *.' 77.7
7)
*,: ' 7:.7
*,.4 '.0 7).1
*,1* 1 74.1
*,42 24 )*.1
*,2* 1) 24.1
*,'. '' '2.1
*,'* '* 2.1
*,*)' 2 *.1
taa *.1
$0*C*.2. mm
9-C1#4^$0*!2#4^$0*C1#4^*.2.!2#4^*.2.C))!'0C.2+
0
5
10
15
20
25
30
35
40
45
50
1 2 3 4 5 6 7 8 9 10
Series1
7:
77
8.Pro!ee )e a tur(area cu #o)ee $a0i/ica!ie )i( poistire( i(
/or#a )i( (isip /ara ia(t
Probele# 2, 4, 0 au fost turnate in forme din nisip nou
Probele# ', 1, . au fost turnate in forme din nisip regenerat
'**
7. Aparate /oosite a e;peri#e(te
Cuptor cu bara de silita
%parat pentru rezistenta la incercari mecanice
'*'
%gitator
%parat pentru determinarea permeabilitatii
'*2
%parat pentru determinarea suprafetei specifice
'*4
Soneta
'*1
III.Sc1e#a /u;uui
te1(oo$ic pe(tru
re$e(erarea (isipuui=
I.Preparare a#estec=
'. Nisip nou
2. 8ianti
4. Preparare
1. (ormare
0. 2urnare
II. Pre$atirea
a#estecuui i( ,e)ere
re$e(erarii (isipuui=
.. &ezbatere
). Separare parti metalice
:. Sfaramare bulgari si
cernere pentru
indiidualizare
7. Separare parti metalice
III. Re$e(erare=
-. >egenerare umeda
2. >egenerare termica
$. >egenerare mecanica
-32. >egenerare umeda
3 termica
23$. >egenerare termica
3 mecanica
IF. Pre$atirea (isipuui
re$e(erat=
'*. -scare
''. >acire (cu aer rece
sau prin introducere de
nisip nou)
'2. &esprafuire, clasare
granulometrica
F. Stocarea (isipuui
re$e(erat=
'4. Nisip regenerat
'*0
IF. 'I'LIOGRAFIE=
'. Cernat, Constantin, 2eoria si practica formarii, @ucuresti, '7:0,
2. @uzila, Simon, Proiectarea si executarea formelor, <d. &idactica si Pedagogica,
@ucuresti, '7).,
4. @uzila, Simon, 2e"nologia formarii, <d. &idactica si Pedagogica, @ucuresti,
'7.),
1. @uzila, Simon, Procedee speciale de formare, <d. &idactica si Pedagogica,
@ucuresti.
0. 6oan, $arginean, Stefan, ;elicu, Procedee speciale si neconentionale in
turnatorii, ol. 66, <d. @ren, @ucuresti, 2**2,
.. Cernat, Constantin, 2eoria si practica realizarii formelor de turnare, @ucuresti,
'7::,
'*.