FILLER

Este o pulbere mineral fina care se obtine fie prin macinarea rocilor calcaroase fie prin stingerea varului Se intrebuinteaza la fabricarea mixturilor asfaltice si masticurilor bituminoase (amestec de aggregate natural foarte fine) In mixturile asfaltice fillerul are mai multe roluri (vezi carte, conspecteaza fraere). Una dintre cele mai importante proprieti este faptul ca are o suprafata specifica mare. La noi in tara sunt standardizate 3 tipuri de fillere: Fillerul de calcar Fillerul de creta Fillerule de var stins in pulbere (vezi carte)

Determinari pe filler : - umiditatea; granulozitatea; coeficientul de hirdorifilie; desntiatea aparenta dupa sedimentare in benzen sau toluene; coeficientul de goluri in stare compactata; suprafata specifica. !! STAS 359/1979 (vezi carte)

Coeficientul de hidrofilie reprezinta raportul dintre volumul ocupat de o anumita cantitate de filler dupa umflare intr-un mediu polar (care este apa) si volumul ocupat de aceeasi cantitate de filler dupa umflare intr-un mediu nepolar (care este petrolul) I=Va/Vp Acest coeficient de hidrofilie pune in evidenta afinitatea fillerului fata de liant sau fata de apa I max=1 (fillerele pentru drumuri trebuie sa aibe afinitate fata de bitum, deci I sa fie subunitar)

AGREGATE Material pietroase: sunt roci, trebuie sa indeplineasca anumite conditii pt a putea fi utilizate Conditii: - sa aiba o structura omogena, compacta, fara fisuri sau goluri - sa fie omogena in ceea ce priveste compozitia minerologica (sa fie acelasi tip de roca) - sa nu prezinte urme de alterare chimica sau de dezagregare - sa nu contina minerale care se descompun sub actiunea agentilor agresivi - sa nu contina silice microcristalina sau amorfa - sa absoarba cat mai putina apa si sa nu isi modifice caracteristicile sub actiunea ei - sa aiba o uzura cat mai mica si cat mai uniforma - sa nu fie tasanta si sa reziste bine la socurile produse de circulatie - sa isi pastreze intacte muchiile si colturile, fara a se rotunji - sa prezinte rezistente mari la compresiune pentru a rezista sub actiunea traficului - daca se prelucreaza prin cioplire, sa se despice dupa fete plane si cat mai netede Clasificare 1. Material pietroase de cariera 1.a. aggregate naturale sfaramate artificial (piatra de cariera sparta) - piatra bruta >80mm diametru, se obtine prin sfaramarea rocilor - piatra sparta mare: intre 40 80mm, se obtine prin concasare simpla si selectionare in 2 sorturi: 40-63, 63-80mm - piatra sparta (split): intre 8 40mm, se obtine prin concasare si selectionare in 3 sorturi: 8-16, 16-25, 25-40 - savura (pietris mai marunt, nisip grauntos): 0.8 0.16mm, se obtine prin concasare si sortare - criblura (piatra sparta granulara): intre 4 25mm, se obtine prin concasare, granulare, selectionare in 3 sorturi: pentru mixture bituminoase 4-8, 8-16, 16-25mm; pentru tratamente bituminoase: 4-6, 6-10, 10-14mm - nisip de concasare: intre 0-4mm, se obtine prin sfaramare artificiala (macinare pana la dimensiuni mici; nu seaman cu nisipul natural) 1.b. piatra prelucrata (prin cioplire) - pavele (blocuri de pavaj prismatice) - calupuri (blocuri de pavaj cubice) - borduri

- borne, marcaje 2. Material pietroase de balastiera Bolovani: intre 63 350mm Balast: 0 63 mm Pietris: 4-31mm Nisip natural de balastiera: 0-4mm

Se impart in clase de calitate de la A (cea mai buna) la E - in functie de clasa tehnica a drumului si de stratul in care este folosit -> table cu clase de calitate admise pentru fiecare strat in parte - roci magmatice, vulcanice, metamorfice, sedimentare (la drumuri se folosesc roci magmatice pentru ca sunt mai rezistente)

DETERMINARI care se fac la material pietroase Verificarea continutului de impuritati 1. identificare corpuri straine 2. determinarea continutului de mica libera (lamele stralucitoare) din nisip 3. determinarea continutului de humus (materie organica) (au character acid, scare priza -> nu mai adera cimentul la agregat) 4. determinarea continutului de sulfati (pentru agregatele care se folosesc la betoane de ciment (sulfatii si sulfurile strica betonul, cimentul intarit crapa) 5. determinarea continutului de carbine din nisip (pentru nisip folosit la betoane de ciment) (se strica betonul din cauza ca in carbine este sulf) 6. determinarea partii levigabile (parte care se poate spala) : particule de argila care se gasesc in aggregate 7. determinarea continutului de fractiuni fine (sub 0.1mm) in cribluri 8. determinarea echivalentului de nisip prin aceasta determinare se pune in evidenta proportia de parti fine argiloase din agregatele naturale (cele de balastiera); se separa agregatul si nisipul de partea argiloasa Determinarea caracteristicilor fizico-mecanice - densitatea = masa unitatii de volum kg/mc - densitatea aparenta: se ia ca si volum tot materialul, inclusiv golurile de aer - determinarea densitatii in gramada a agregatelor in stare uscata: se adduce in vrac, se descarca, se ia volumul in stare naturala (nu se compacteaza, nu se vibreaza) - determinarea densitatii in gramada in stare de umiditate naturala - determinarea umiditatii (apa din materialul pietros)

- variatia de volum a agregatelor cu diametrul maxim de 7.1mm (nisipul) in functie de umiditate (infoiere) - determinarea absorbtiei de apa (cat absoarbe materialul pana la saturatie) - determinarea compactitatii si a porozitatii - determinarea volumului de goluri a agregatului = totalitatea spatiilor libere - determinarea coeficientului de permeabilitate la nisip si ballast se face doar daca se utilizate la substraturi izolante sau anticapilare (substraturi de fundatie) - determinarea inaltimii capilare a balastului (cat urca apa in stratul de ballast prin fenomenul de capilaritate) -determinarea rezistentei la compresiune, la sfaramare prin compresiune pe aggregate in stare saturate - determinarea rezistentei la uzura si la sfaramare - determinarea rezistentei la inghet-dezghet

- determinarea aspectului granulelor, det formei : raport intre diametrul minim si maxim - determinarea granulozitatii = variatia pe sorturi, in procente, din masa totala; curba granulometrica poate sa fie continua sau discontinua - determinarea modulului de deformatie al balastului