DRUMURI PIETRUITE

In general, drumurile de pamant nu rezista traficului, deoarece sub influenta apei isi pierd capacitatea portanta si devin impracticabile, iar pe timp uscat se produce praf, care este nociv si ingreuneaza vizibilitatea. Din aceste considerente, drumurile de pamant trebuie sa fie pe cat posibil amenajate, oricat de sumar. Reprofilarea platformei cu autogrederul (dandu-i-se acesteia o panta de scurgere maxima), urmata de o compactare corespunzatoare ajuta, intr-o oarecare masura, la mentinerea drumului de pamant in stare de circulatie o anumita perioada de timp. In perioadele cu precipitatii abundente (primavara si toamna) si in perioada de topire a zapezilor, drumurile din pamant devin impracticabile pentru mai multe categorii de vehicule. Un alt procedeu, folosit in special in zonele cu nisip este adaugarea nisipului in reprize succesive, operatie ce se numeste innisipare,urmata de o cilindrare efectuata de catre autovehiculele care circula pe drum sau cu ajutorul compactoarelor. Acest procedeu da rezultate favorabile, intrucat prin corectarea granulozitatii pamantului, plasticitatea lui scade si deci se reduce sensibilitatea la umezeala. Innisiparea repetata de mai nulte ori pe an poate duce la formarea unui strart de 2025 cm de pamant amestecat cu nisip. Acest strat se degradeaza insa destul de repede sub actiunea traficului greu si a factorilor climatici, in special a umiditatii, devenind in anumite perioade ale anului impracticabil, circulatia autovehiculelor fiind exclusa. De aceea, este necesar sa se efectueze consolidarea straturilor pe care se desfasoara circulatia, prin diverse procedee, de exemplu: pietruire cu balast, pietris sau piatra sparta, obtinandu-se astfel drumuri pietruite, care fac trecerea spre drumurile cu imbracaminte moderne. Drumurile pietruite au, in prezent, ponderea cea mai mare din reteaua drumurilor publice, de interes local, de la noi din tara. Drumurile pietruite pot fi grupate in urmatoarele categorii: - pietruiri cu balast; - pietruiri cu pietris; - pietruiri cu piatra sparta; - macadamuri; In cadrul executarii de imbracaminti moderne, pietruirile existente vor fi considerate, dupa caz, ca strat de fundatie sau strat de forma. 1. Pietruiri executate din balast, pietris sau piatra sparta Dupa executarea terasamentelor, peste patul drumului pregatit se astern unul sau mai multe straturi de balast cu grosimea de 1020 cm. Stratul de balast se cilindreaza, apoi se da in circulatie, completandu-se cu material nou, pe masura formarii fagaselor si a gropilor. O asemenea pietruire se numeste balastare. Se recomansa ca, intotdeauna, peste terenul de fundare sa se astearna un strat de balast sau nisip si numai pe acesta sa se aseze, in continuare, stratul de pietris sau piatra sparta. Nu se va asterne niciodata piatra sparta direct pe terenul de fundare, mai ales in cazul in care acesta este coeziv, deoarece, sub influenta apei ce patrunde prin golurile pietri sparte, pana la patul drumului, pamantul se inmoaie, iar piatra patrunde in acesta. In final, pamantul se ridica la suprafata si compromite toata lucrarea. In vederea asigurarii scurgerii apelor, balastarii i se va asigura o panta transversala de 3.03.5 %. Compactarea se face cu compactoare cu rulouri netede, urmand sa se definitiveze sub efectul circulatiei. Grosimea pietruirilor din piatra sparta poate fi de 610 cm. Piatra sparta trebuie sa fie asezata neaparat pe un strat de basalt sau nisip.

2. Macadacam
Stratul rutier denumit macadam, intalnit foarte des, este alcatuit din piatra sparta monogranulara, asternuta in reprize si cilindrata pana la fixare, apoi impanata cu split raspandit uniform, udata si cilindrata, urmata de umplerea golurilor ramase cu savura sau cu nisip si cilindrare pana la fixarea definitiva. Macadamul se poate folosi ca imbracaminte sau ca strat de baza pentru diverse tipuri de structuri rutiere. Ca strat de baza se poate utiliza in cadrul imbracamintilor bituyminoase si al pavajelor. Macadamul este folosit ca imbracaminte pentru drumurile cu o intensitate a circulatiei incadrata in clasa de trafic foarte usor (sub 20 osii de calcul de 115 kN). 2.1. Elemente geometrice Dupa cilindrare, grosimea macadamului folosit ca imbracaminte va fi de minimum 10 cm, iar cea a macadamului folosit castrat de baza va fi de minimum 8 cm. Latimea macadamului folosit ca imbracaminte rutiera trebuie sa depaseasca pe ambele parti latimea partii carosabile cu 0.25 m. Profilul transversal, in aliniament, se executa sub forma de acoperis cu doua pante egale si cu racordare printr-un arc de cerc in treimea mijlocie, iar in curbe si in zonele de amenajare aferente, profilul transversal va fi amenajat in functie de viteza de proiectare. Pe strazi si alei se admite si executarea in profil transversal curb, avand bombamentul 1/501/60, in functie de latimea strazii sau a aleii. La drumurile cu o singura banda de circulatie sau cand asigurarea scurgerii apelor se face intr-o singura parte, se poate executa un profil transversal cu panta unica. In profilul tranversal, macadamul folosit ca imbracaminte, se executa cu urmatoarele pante: - 3 % pentru drumuri si strazi in aliniament, avand cel putin doua benzi de circulatie; - 4 % pentru drumuri si strazi in aliniament, avand o singura banda de circulatie; - 34 % pentru trotuare si alei, in functie de latimea acestora; In profilul longitudinal, macadamul utilizat ca imbracaminte poate avea declivitatile maxime variind intre 4 %, pentru viteza de proiectare de 100 km/ora, si 8 %, pentru viteza de proiectare de 25 km/ora. La constructia drumurilor noi, declivitatea nu poate depasi 6 % decat in cazuri cu totul exceptionale. Pantele profilului transversal si declivitatile in profil longitudinal ale macadamului folosit ca strat de baza vor avea aceleasi valori ca pantele imbracamintei ce se va executa pe macadam. 2.2. Materiale utilizate Materialele care se folosesc la executarea macadamului sunt urmatoarele: - piatra sparta normala 4063 mm, care alcatuieste scheletul de rezistenta al macadamului; - split 1625 mm si 816 mm, pentru impanarea scheletului de rezistenta; - savura 08 mm sau nisip 07 mm, pentru umplerea golurilor dupa impanare cu material de protectie a macadamului; - apa, pentru stropirea agregatelor naturale (circa 25 % din masa totala a agregatelor folosite). Aceste materiale trebuie sa corespunda calitativ conditiilor impuse materialelor de constructie pentru drumuri. Splitul, in general, trebuie sa aiba aceeasi natura petrografica si rezistenta ca si piatra sparta folosita. In cazuri exceptionale se poate folosi si split care provine din roci cu alta rezistenta decat piatra sparta (de exemplu, la piatra sparta din calcar dur se poate folosi split din roci eruptive sau metamorfice etc.).

Savura folosita ca agregat marunt trebuie sa aiba o buna capacitate de legare-cimentare si cel putin 50 % granule peste 1 mm. Cand piatra sparta folosita are capacitate mica de legarecimentare (de exemplu, rocile bazaltice), se foloseste o savura cu o capacitate mare de legarecimentare (de exemplu, calcar dur). Cantitatile de materiale, in stare uscata folosite pentru realizarea unui strat de macadam utilizat ca imbracaminte sau ca strat de baza sunt prezentate in tabelul urmator: Cantitatile de materiale necesare la executia macadamului Macadam folosit ca Macadam folosit ca Materiale imbracaminte strat de baza Piatra sparta, kg/m2 175180 140145 2 Split, kg/m 2024* 1620* Savura sau nisip, kg/m2 3540** 3035** Nisip sau savura, kg/m2 1518 1518 Apa, l/m2 3035 2530
* Cand piatra sparta provine din roci de duritate mijlocie (calcare, gresii etc.) consumul de split se reduce la 1822 kg/m2 si respectiv, 1418 kg/m2, marindu-se corespunzator consumul de piatra sparta. ** Materialul granular marunt poate fi alcatuit numai din savura sau nisip, ori dintr-un amestec in parti egale din aceste doua materiale.

In cazurile in care macadamul folosit ca strat de baza este dat in circulatie pe o perioada mai mare de 3 luni sau in cazul macadamurilor neprotejate, folosite ca imbracaminte, se prevad materiale de intretinere, folosindu-se de preferinta split din sorturile 8-16 si 16-25 sau amestec 8-25. In aceste situatii, materialul se raspandeste pe masura necesitatilor. Liantul la executarea macadamului este o pulbere minerala rezultata din sfaramarea pietrelor, care, umezita, capata anumite proprietati de aglomerant. 2.3. Executia macadamului In vederea realizarii macadamului, piatra sparta se asterne pe fundatie intr-un strat uniform si se cilindraza la uscat pana la livrare, apoi se asterne splitul de impanare, de obicei in doua reprize, se stropeste cu apa si se continua cilindrarea pana la inclestare. Umplerea golurilor ramase se face cu savura sau nisip, asternute uniform in doua reprize, stropite si cilindrate concomitent, pana la fixarea definitiva (fig. 5.1). Piatra sparta se asterne intr-un strat de grosime cat mai uniforma, folosindu-se in acest scop benzi-reper din agregatele naturale folosite, la cota prescrisa in proiect. Asternerea se face astfel ca marginile imbracamintei si suprafata ei sa corespunda conditiilor de suprafatare stabilite, conditii care se verifica folosindu-se dreptarul. Grosimea de asternere a pietrei sparte va fi cu circa 25 % mai mare decat grosimea prevazuta hp dupa cilindrare, procentul exact stabilindu-se pe baza de incercari pe santier, pe un sector experimental realizat inainte de inceperea executiei.

1 asternerea peitrei sparte (sort 40-63, cantitatea 140180 kg/m2; 2 cilindrarea uscata a pietrei sparte pana la fixare (circa 50 % din numarul trecerilor); 3 impanare, cilindrare si udare (split sort 16-25, 1624 kg/m2 in doua reprize; apa); 4 umplerea golurilor, cilindrare, udare (savura sort 0-8 sau nisip sort 0-7, 3040 kg/m2); 5 aplicarea stratului de protectie (savura sort 0-8 sau nisip sort 0-7, 1518 kg/m2).

Figura 5.1 Fazele de executie a macadamului:

Cilindrarea uscata a pietrei sparte se face cu compactoare cu rulouri netede usoare (6080 kN) si apoi cu compactoare cu rulouri netede mijlocii (100140 kN), pana la fixare. Dupa fixarea pietrei sparte se face impanarea scheletului macadamului prin asternerea uniforma a splitului in minimum doua reprize si prin stropire succesiva cu apa, concomitent cu cilindrarea pana la inclestare. Cilindrarea se face cu compactoare cu rulouri netede mijlocii sau grele (peste 140 kN), pana la inclestare. Dupa asternerea fiecarei prize de 23 ori cu compactorul cu rulouri netede, se uda si se continua cilindrarea pana la completa inclestare a stratului de macadam. Dupa inclestare, se face umplerea golurilor cu savura sau nisip asternut uniform in doua reprize, stropite cu apa si cilindrate concomitent, pana la fixarea definitiva. Fixarea definitiva a macadamului se considera terminata cand rulourile compactorului greu nu mai lasa nici un fel de urme pe suprafata macadamului sau cand mai multe pitre de aceeasi marime si natura cu piatra folosita la executarea macadamului nu mai patrund in macadam, ci sunt sfaramatela trecerea compactorului. Dupa fixarea definitiva a macadamului se asterne un strat de nisip grauntos sau savura in grosime de circa 1 cm, pentru protectie. Suprafata macadamului terminat trebuie sa prezinte un aspect de mozaic, cu o textura uniforma. Pentru a impiedica deformarea marginilor macadamului in timpul cilindrarii si a le mentine la nivel in aliniament, acostamentele se executa la cota prevazuta in proiect, inainte de asternerea pietrei sparte pentru macadam. Acestea trebuie sa fie bine compactate, pentru a

impiedica impingerea laterala a macadamului in timpul cilindrarii si mentinerea constanta a latimii partii carosabile. O deosebita atentie trebuie acordata procesului de cilindrare a stratului de macadam. Astfel, in profiluri transversale sub forma de acoperis, cilindrarea se incepe de la acostamente si se continua spre axa drumului, pe fasii paralele si succesive. Fiecare fasie se suprapune peste fasia anterioara pe min 20 cm. Se incepe cu un numar de treceri pe prima banda de circulatie si se trece apoi simetric, cu acelasi numar de treceri, pe banda de sens opus, continuandu-se compactarea catre axa. Pe axa, compactorul va calca ambele benzi de circulatie in mod egal. In profilurile transversale cu o singura panta sau in curbe suprainaltate, cilindrarea se incepe de la piciorul pantei si se continua spre partea opusa. In timpul compactarii nu se permite schimbarea de directie a compactorului pe lungimea sectorului care se cilindreaza, iar deplasarea utilajelor trebuie sa se faca liniar si fara serpuiri. Viteza compactoarelor trebuie sa fie constanta si mai redusa in timpul cilindrarii la uscat a pietrei sparte (viteza maxima la compactarea macadamului este de 1.01.5 km/h si in nici un caz mai mare de 3.0 km/h). Numarul informativ de treceri necesare pe aceeasi fasie pentru intreaga operatie de cilindrare a macadamului de circa 8 cm grosime, dupa cilindrare, este: - pentru roci dure 100130 treceri; - pentru roci semidure 90100 treceri; - pentru roci moi 5070; Totodata, trebuie mentionat ca cilindrarea in exces poate determina ruperea colturilor si deci rotunjirea pietrei sparte, ceea ce echivaleaza cu o slaba inclestare a materialului si obtinerea unui strat putin rezistent la solicitarile produse trafic, deci cilindrarea se va opri la momentul potrivit. Pentru usurarea cilindrarii fasiilor dinspre acostamente, se recomanda ca, pe masura ce se astern straturi noi de piatra in timpul executiei macadamului, sa se completeze si acostamentele cu pamant sau cu material pietros, care sa incadreze macadamul. Se recomanda ca, dupa executie, macadamul care serveste drept strat de baza si in special drept strat de baza sub covoare asfaltice, sa fie lasat in circulatie dirijata minimum o luna de zile inainte de asternerea imbracamintei bituminoase. Macadamul poate fi dat in circulatie imediat dupa terminarea executiei sale. O atentie deosebita trebuie acordata dirijarii circulatiei pe intreaga latimea partii carosabile, astfel incat sa se realizeze o definitivare uniforma a cilindrarii. Macadamul neprotejat, pe tot timpul cat este sub circulatie si pana la receptia lucrarii, trebuie intretinut prin luarea urmatoarelor masuri: - indepartarea imediata a noroiului, frunzelor, paielor etc. de pe suprafata imbracamintei; - reducerea pe partea carosabila a savurii sau a nisipului de protectie aruncat de circulatie pe acostamente; - repararea imediata cu split si savura a denivelarilor sau degradarilor aparute, evitanduse in special stagnarea apei pe partea carosabila.

3. Macadamuri bituminoase
Macadamurile bituminoase sunt straturi rutiere executate din piatra sparta monogranulara, cilindrata pana la inclestare, golurile dintre pietre fiind umplute cu plit si bitum prin una sau mai multe stropiri si acoperiri succesive urmate de cilindrare. Tinand seama de experiena acumulata, pentru mpnare si acoperire se recomanda folosirea in exclusivitate a plitului, ntruct acest material este mai ieftin si poate nlocui in acest caz cu succes criblura, care urmeaz sa fie utilizata doar pentru tratamentul bituminos de etanare.

In funcie de tehnologia aplicata la introducerea liantului in scheletul mineral, se diferentiaza urmtoarele tipuri de macadamuri bituminoase: - cu execuia la cald: macadam penetrat cu bitum (M.P. 7); macadam semipenetrat cu bitum (M.P. 5); macadam bituminos mpnat (M.I.); - cu execuia la rece: macadam penetrat cu mortar subif (M.P.S.); macadam penetrat cu emulsie bituminoasa (M.P.E.). Grosimile uzuale ale macadamurilor bituminoase, care pot servi att ca imbracaminte cat si ca strat de baza, vor fi de 1012 cm nainte de cilindrare, ramanand de circa 8 cm dup cilindrare. Profilul transversal in aliniament se executa sub forma de acoperi cu doua pante egale, de 3 %, si cu racordare printr-un arc de cerc in treimea mijlocie. In curbe, amenajarea profilului se face in funcie de viteza de proiectare. Cnd macadamul are rol de strat de baza, se vor realiza pantele prescrise pentru imbracamintea proiectata, astfel fiind necesara reprofilarea cu mixtura asfaltica. Declivitatile in profil longitudinal ale drumurilor cu imbracaminti din macadamuri bituminoase vor fi de maximum 8 %. 3.1. Macadam penetrat cu bitum (M.P. 7) Macadamul penetrat este un strat rutier executat din piatra sparta mpnata si cilindrata, fixata prin penetrare cu bitum. Macadamul penetrat realizat din piatra monogranulara cilindrata puternic are un unghi de frecare interioara foarte ridicat, datorita inclestarii si nfigerii pietrelor unele in altele. In cazul macadamului simplu, sub influenta traficului deplasarea pietrelor este mai uor posibila si in aceasta situaie echilibrul interior este deranjat, ceea ce poate conduce la dislocri si dezgradinari ale stratului. Prin penetrare, deplasarea pietrei din strat este mpiedicata. Datorita existentei peliculei de bitum care leag agregatele intre ele si datorita impanarii cu plit, frecarea interioara creste, forele de coeziune metin stratul compactat, ceea ce ii da o mai mare rezistenta la solicitri ii asigura o durata de exploatare ndelungata. Penetrarea se realizeaz in doua reprize, fiecare repriza fiind urmata de acoperirea cu plit si cilindrare. Suprafaa se nchide cu un tratament bituminos. La executarea macadamului penetrat cu bitum, de 8 cm grosime dup cilindrare, se folosesc urmtoarele materiale: - agregate naturale: piatra sparta sort 4063, in cantitate de 112116 kg/m2, pentru formarea scheletului mineral de rezistenta al stratului rutier propriu-zis; plit sort 16-25, in cantitate de 1115 kg/m2, pentru mpnarea scheletului mineral; plit sort 16-25, in cantitate de 2025 kg/m2, pentru acoperire dup prima penetrare; plit sort 8-16, in cantitate de 1520 kg/m2, pentru acoperire dup penetrarea a doua; criblura sort 3-8, in cantitate de 1015 kg/m2, pentru tratamentul bituminos de nchidere; - liani: bitum tip D 80/120, in cantitate de 3.03.5 kg/m2, pentru prima penetrare (stropire), plus 2.02.5 kg/m2 pentru penetrarea a doua; bitum tip D 180/200, in cantitate de 1.01.2 kg/m2, pentru tratamentul bituminos de nchidere.

Principalele utilaje folosite la executarea macadamului penetrat cu bitum sunt urmtoarele: - autogreder, pentru nivelarea si aternerea pietrei sparte (eventual pentru scarificare si reprofilare); - autostropitor de apa, pentru udarea agregatelor naturale la nevoie; - autostropitor de bitum, pentru executarea stropirii liantului in vederea penetrrii macadamului; - distribuitor de plit si criblura; - compactor cu rulouri netede de 100160 kN, pentru executarea fazelor de cilindrare din procesul tehnologic; - autocamioane, pentru transportul materialelor. Procesul tehnologic de execuie a macadamului penetrat cu bitum prevede realizarea acestuia pe fundaii corespunztor dimensionate, stabile si verificate, eventual in circulaie de cel puin o luna de zile. Pe fundaia pregtita corespunztor si curata se aterne in grosime uniforma stratul de piatra sparta sort 40-63 in cantitate de 112116 kg/m2, dup care se executa cilindrarea pana la inclestarea pietrei sparte. Dup cilindrarea la uscat a pietrei sparte, se executa mpnarea macadamului cu plit sort 16-25 in cantitate de 1115 kg/m2, prin aternere uniforma, intr-o singura repriza. Aceasta operaie este urmata de stropirea cu apa a plitului de mpnare si de o noua cilindrare, la nceput cu compactoare cu rulouri netede, mijlocii, de 6080 kN, apoi cu cele grele de 100120 kN. Cilindrarea se executa dinspre marginea de lng acostamente spre axa drumului, pe fasii paralele, suprapuse parial. Suprafaa macadamului trebuie sa aib un aspect de mozaic, cu pietre rspndite uniform. Obinerea unei texturi uniforme, fara aglomerri locale de material mare sau de material mrunt in suprafaa macadamului, asigura reuita lucrrii. Un volum de goluri mare conduce la scurgerea bitumului spre baza stratului si, in consecina, se va obine un strat rutier cu bitum mai puin in partea superioara, ceea ce face ca imbracamintea sa fie permeabila; un volum de goluri mic nu asigura penetrarea cu bitum a macadamului si, in consecina, bitumul, ramanand la suprafaa in exces, va cauza vlurirea suprafeei de rulare. In cazul utilizrii rocilor acide, pentru asigurarea adezivitatii liantului la acestea, se executa o stropire cu lapte de var diluat (circa 1 l/m2) sau cu suspensie de bitum filerizat (0.50.7 kg bitum pur pe 1 m2). Dup evaporarea apei si uscarea laptelui de var (ceea ce se recunoate prin apariia culorii albe pe suprafaa pietrelor) sau dup ruperea suspensiei (se recunoate prin trecerea de la culoarea cafenie la cea neagra), in cazul amorsrii rocilor acide, urmeaz stropirea cu bitum tip D 80/120, nclzit la temperatura de 160180 oC. In vederea asigurrii unei repartizri uniforme a liantului, stropirea bitumului se executa cu autostropitoare de bitum. Imediat dup stropire, nainte de rcirea bitumului, se aterne uniform plitul sort 16-25, in cantitate de 2025 kg/m2, pentru acoperire dup prima penetrare. plitul aternut se cilindreaz pana la fixare, apoi se indeparteaza prin maturare plitul in exces si urmeaz a doua penetrare cu bitum topit, stropindu-se cantitatea de 2.02.5 kg/m2 bitum tip D 80/120, nclzit tot la temperatura de 160180 oC. Urmeaz aternerea celui de-al doilea strat de plit de acoperire, sort 8-16, in cantitate de 1520 kg/m2, si cilindrarea acestuia pana la fixare. Dup executarea celei de-a doua penetrri si a curatarii suprafeei macadamului de plitul in exces, se executa tratamentul bituminos de nchidere prin stropire cu 1.01.2 kg/m2 bitum tip D 180/200 si acoperire cu criblura 3-8 mm, in cantitatea de 1015 kg/m2, urmata de cilindrare. Macadamul penetrat cu bitum, astfel executat, se da in circulaie imediat dup rcirea bitumului.

3.2. Macadam semipenetrat cu bitum (M.P. 5) Macadamul semipenetrat este un strat rutier executat din piatra sparta mpnata si cilindrata pana la fixare, avnd golurile dintre pietre printr-o singura penetrare cu bitum si acoperite cu plit. Similar ca la macadamul penetrat, suprafaa macadamului semipenetrat se nchide cu un tratament bituminos de etanare. Domeniul de folosire a macadamurilor semipenetrate se deosebete de cel al macadamurilor penetrate doar prin faptul ca M.P. 5 se adopta pentru trasee cu trafic mai redus. In vederea executrii unui macadam semipenetrat, de 8 cm grosime dup cilindrare, se utilizeaz urmtoarele materiale: - agregate naturale: piatra sparta sort 4063, in cantitate de 112116 kg/m2, pentru formarea scheletului mineral de rezistenta; plit sort 16-25, in cantitate de 1115 kg/m2, pentru mpnarea scheletului mineral; plit sort 16-25, in cantitate de 2025 kg/m2, pentru acoperire dup penetrare; criblura sort 3-8, in cantitate de 1620 kg/m2, pentru tratamentul bituminos de nchidere; - liani: bitum tip D 80/120, in cantitate de 3.54.3 kg/m2, pentru penetrare; bitum tip D 180/200, in cantitate de 1.21.6 kg/m2, pentru tratamentul de nchidere. Utilajele folosite la executarea macadamului semipenetrat sunt identice cu cele utilizate la macadamul penetrat. Procesul tehnologic de execuie in cazul macadamului semipenetrat consta in aceleai operaii ca la macadamul penetrat, cu o singura remarca importanta ca se realizeaz numai o singura penetrare urmata de tratamentul de etanare. Din experiena executrii M.P. 7 si M.P. 5 pe diverse drumuri, rezulta necesitatea examinrii cu atenie a modului de comportare in exploatare a acestor imbracaminti, mai ales in primii doi ani, cnd de cele mai multe ori tratamentele de etanare si de intretinere trebuie repetate in scopul de a se obine un invelis care sa etaneze corespunztor complexul rutier. Din punct de vedere al planeitatii si uniformitatii, suprafaa acestor imbracaminti se prezint sub nivelul straturilor de rulare realizate din mixturi asfaltice. Dintre cauzele care pot duce la apariia prematura a defeciunilor in macadamurile bituminoase (penetrate si semipenetrate) se pot meniona urmtoarele: - utilizarea unor agregate naturale murdare sau prfuite, ce mpiedica adezivitatea bitumului la suprafaa lor, ceea ce conduce la o slaba coeziune, la dezgradinarea materialului si formarea gropilor; - folosirea unor materiale pietroase, dintr-o roca slaba sau alterata, care, in timpul cilindrrii sau sub circulaie, se sfarm; - agregatele naturale necalibrate corespunztor, de alte dimensiuni dect cele prescrise (4063 mm), nu se pot aeza astfel nct penetrarea sa se fac in mod uniform si, in consecina, se obine un strat omogen, care se va comporta in exploatare uniform, ceea ce provoac denivelri care jeneaz circulaia; - textura stratului de rezistenta mpnat prezint o importanta deosebita, existenta unor zone formate numai din materiale mrunte sau numai din materiale grosiere textura uniforma provoac fie meninerea liantului la suprafaa, fie scurgerea liantului la baza stratului, ceea ce conduce la exces de liant, respectiv lipsa de liant, cu consecine nefavorabile asupra comportrii stratului in exploatare; - agregatele naturale umede sau executarea lucrrii pe timp friguros nu favorizeaz adezivitatea si nici penetrarea liantului, ceea ce conduce la apariia de dezgradinari si gropi;

- folosirea unui bitum insuficient nclzit sau a unui bitum ars (supranclzit) este de asemenea cauza aparitei degradrilor premature; - dozajul de liant necorespunztor provoac fie exsudare sau vlurire, daca liantul este in exces, fie dezgradinarea macadamului, in cazul unui liant insuficient. Se recomanda deci ca, la execuia macadamului bituminos, sa se acorde o asistenta tehnica permanenta pentru a se asigura o calitate corespunztoare. Macadamul bituminos prezint marele avantaj de a putea fi executat cu atelierul de utilaje folosit pentru realizarea tratamentelor bituminoase. Corect executat, macadamul bituminos este durabil, iar intretinerea se poate face uor (plombri si tratamente bituminoase).