Sunteți pe pagina 1din 265

ASFALTATOR

MANUAL DE CALIFICARE/ RECALIFICARE


Activitatea VII
Editarea, tiprirea i imprimarea (personalizarea)
materialelor necesare pentru activitile din proiect
Tehnologia meseriei - 1
CUPRINS
Tehnologia meseriei
1. Utilizarea corect a vocabularului tehnic
pentru meseria de asfaltator ..................................................................... 1
2. Sisteme rutiere multistrat; Rolul straturilor ............................................. 5
3. Materiale bituminoase ............................................................................. 9
4 Tehnologia de execuie a mbrcminilor asfaltice .............................. 26
5. Controlul calitii mbrcminilor asfaltice .......................................... 33
Matematica aplicat
1. Operaii cu numere ntregi i raionale .................................................. 53
2. Raport, procent ...................................................................................... 63
3. Uniti de msur ................................................................................... 65
4. Geometrie plan ..................................................................................... 68
5. Geometrie n spaiu ................................................................................ 86
Organizarea i legislaia muncii

1. Cunoaterea locului i rolului construciilor n cadrul
economiei de pia ................................................................................. 99
2. Cunoaterea modului de organizare i funcionare a unei
societi de construcii ROF Societate .............................................. 103
3. Cunoaterea elementelor componente i a factorilor
care inueneaz procesul de producie .............................................. 114
4. Cunoaterea structurii organizatorice a unui antier ............................ 130
5. Cunoaterea noiunilor privind normele de munc
aplicate n unitile de construcii ....................................................... 132
Sntatea i securitatea muncii
I. Cunoasterea HG-urilor cu aplicabilitate
pentru meseria de asfaltator ................................................................. 143
II. Instruciuni privind activitatea de securitatea i sntatea muncii n
antierele de construcii lucrri de asfaltare ..................................... 144
III. Cunoaterea modului de funcionare a utilajelor, echipamentelor
i instalaiilor ....................................................................................... 188
Protecia mediului ................................................................................ 192
1. Introducere ....................................................................................... 192
2 - Tehnologia meseriei
2. Tipuri de poluare .............................................................................. 193
3. Deniii ............................................................................................ 193
4. Legislaie aplicabil ......................................................................... 194
5. Instruciune de lucru bitum ........................................................... 195
Liber intreprinztor
1. Care sunt formalitile necesare ninrii unei rme ..................... 199
2. Planul de afaceri .............................................................................. 206
3. Bilanul, Contul de prot i de pierderi i Fluxul de numerar ........ 228
Iniiere n cutarea unui loc de munc
1. Economia de Pia ........................................................................... 239
2. Redactarea Propriului CURRICULUM VITAE .............................. 243
3. Scrisoarea de intenie ....................................................................... 258
4. Prezentarea la Interviul pentru Angajare ......................................... 261
Tehnologia meseriei - 3
CURS DE CALIFICARE / RECALIFICARE
N MESERIA DE
ASFALTATOR
SUPORT DE CURS PENTRU DISCIPLINA
TEHNOLOGIA MESERIEI
Tehnologia meseriei - 1
1. UTILIZAREA CORECT A VOCABULARULUI TEHNIC
PENTRU MESERIA DE ASFALTATOR
Noiuni introductive
Asfaltatorul execut mbrcmini de drumuri i trotuare cu mixturi din
agregate cu liani bituminoi.
Procesul tehnologic de executare a mbrcminilor cu liani bituminoi
const din:
1. Pregtirea suprafeelor care urmeaz a acoperite prin curirea
temeinic i, dup caz, prin amorsarea acestora;
2. Executarea mbrcminii propriu-zise prin tratamente superciale sau
prin covoare asfaltice, cu bitum, nisip bituminos sau nisip stabilizat, sau prin
asfalturi turnate (covoare asfaltice);
3. Lucrri de protejare a mbrcminilor.
Lucrrile de mbrcare a drumurilor i trotuarelor cu mixturi din agregate
i liani bituminoi sunt procese de lucru manuale, manual-mecanice sau
mecanice, care se execut cu urmtoarele unelte, dispozitive i utilaje:
lopat, cazma, furc, grebl, dric, ciocan, mai, dreptar, abloane, rigl de
ncadrare, longrine metalice sau din lemn, tvlugi, roabe, vagonei, cazan
de topit, topitor, dispozitive de stropire manuale i mecanice, instalaii de
malaxare, distribuitor, etc. Cu ajutorul sculelor i dispozitivelor manuale se
execut lucrri foarte simple (brute, auxiliare, de pregtire a materialului
i de aternere a mixturilor asfaltice) ca de exemplu: pregtirea emulsiei
bituminoase sau a cudbecului pentru amorsare; aternerea manual a criblurii
pentru tratamente superciale; recticri n urma distribuitorului de cribluri;
dozarea agregatelor; amestecul materialelor pe masa de amestec; aternerea
mixturilor cu lopeile; aternerea nisipului bituminat sau criblurii bitumate
i tvlugirea ei; aternerea cu lopeile a mortarului cu suspensie de bitum
lerizat; ntinderea nisipului stabilizat pe platforma drumului precum i
stropirea suprafeelor cu bitum folosind dispozitive manuale.
Aceste lucrri foarte simple presupun cunotine privind: caracteristicile
materialelor folosite la prepararea mixturilor asfaltice i a nisipurilor
stabilizate; ordinea de introducere n amestec a materialelor folosite la
prepararea manual sau mecanic a mixturilor i a mortarelor cu liani
bituminoi sau a nisipurilor stabilizate i tehnologia preparrii acestora;
dozarea dup reet a agregatelor.
O alt categorie de lucrri executate de ctre asfaltator sunt lucrrile
simple. Aceste lucrri simple se realizeaz cu ajutorul mijloacelor manuale
sau mecanice i se refer la prepararea i turnarea mixturilor i a mortarelor
2 - Tehnologia meseriei
asfaltice ca de exemplu: stropirea suprafeelor cu bitum, folosirea dispozitivelor
mecanice de stropire; montarea la cot a longrinelor metalice sau din lemn
sau a dulapilor de lemn, ntinderea manual a mixturii sub ablon, executarea
nivelrilor cu greble, executarea legturilor; compactarea manual a prilor
ce nu se pot cilindra; dozarea materialului pietros i curirea materialului scos
din usctor pentru asfaltul turnat, preparat mecanic; aternerea i nivelarea cu
grebla sau ablonul a stratului inferior (de binder) la asfalt turnat; nivelarea
sub ablon a mortarului preparat cu suspensie de bitum lerizat, ndoparea
macadamului nnoroit cu mortar, lucrri de recticare n urma cilindrrii;
montarea, demontarea riglei de ncadrare pentru macadamul semipenetrat
sau nnoroit cu mortar de suspensie; lucrri de recticare nainte i n urma
cilindrului compactor; prepararea manual a nisipului stabilizat precum i
compactarea lui cu mijloace manuale.
Aceste lucrri presupun cunotine prind: sortimentele de mixturi i
mortare asfaltice, aspectul consistenei i al omogenitii; caracteristicile de
calitate a materialelor folosite la asfalturile turnate; ordinea de introducere
n amestec a materialelor folosite la prepararea manual sau mecanic a
asfalturilor turnate; utilajele folosite la stropitul cu bitum i manipularea lor;
metodele pentru asigurarea adeziunii dintre straturile turnate anterior i cele
noi la reluarea turnrii dup o ntrerupere; modul de preparare, de alimentare
a staiei de amestec i de comportare a nisipului stabilizat.
Asfaltatorul poate executa i lucrri de complexitate medie cu ajutorul
mijloacelor manuale sau mecanice i se refer la: cntrirea i dozarea
nisipului bituminos; dozarea nisipului i varului pentru prepararea suspensiei
de bitum lerizat i supravegherea amestecului; dozarea suspensiei, la
prepararea mortarului cu suspensie de bitum lerizat, recticarea suprafeelor
covoarelor executate cu mortar cu suspensie de bitum lerizat, vericarea
aezrii la cot a longrinelor metalice sau de lemn; vericarea la cot a
grosimii i a suprafeei din mixturi asfaltice sau nisip stabilizat; executarea
corecturilor i nivelrilor, a legturilor ntre cele dou jumti a prii
carosabile i executarea ntreruperilor la rosturi sau, de la un schimb la altul,
a covoarelor asfaltice i din nisip stabilizat, precum i aternerea covorului
asfaltic sau din nisip stabilizat.
Realizarea acestor lucrri presupune cunotinte (competene) despre:
tehnologia de preparare a mixturilor asfaltice; dozarea materialului pentru
mixturile asfaltice i nisipului stabilizat; vericarea calitii fundaiei de
macadam n vederea aplicrii mbrcminii asfaltice; vericarea calitii
mixturilor asfaltice i a nisipului stabilizat pe materiale componente nainte
de preparare i dup preparare i aternere; tehnologia aternerii n lucrare
a mixturilor asfaltice i a nisipului stabilizat; caracteristici de calitate ai
lianilor bituminoi; metode de topire a bitumului, temperaturile necesare;
Tehnologia meseriei - 3
organizarea desfurrii lucrrilor de preparare manual sau mecanic i de
aternere a mixturilor asfaltice i a nisipului stabilizat.
Asfaltatorii execut i lucrri de mare complexitate care se refer la:
vericarea dozajelor agregatelor i buna lor amestecare conform prescripiilor
tehnice; dozarea bitumului i a agregatelor prin cntrire la instalaia de
malaxare sau la malaxarea manual (mecanic) pentru asfalt turnat; ntinderea
i nisarea asfaltului turnat cu drica pentru stratul de uzur; vericarea i
nisarea suprafeei executate din mortar cu suspensie din bitum lerizat, prin
dricuire; vericarea modului de aternere i de compactare la mbrcmini
din nisipuri stabilizate.
Executarea acestor operaii presupune urmtoarele cunotine
(competene): proprietile zice i chimice ale bitumurilor i ale nisipurilor
bituminoase; tehnologia de executare a lucrrilor de mbrcare cu liani
bituminoi i nisipuri stabilizate; metode de executare a amestecului
pentru obinerea unor mixturi omogene, temperaturi i tipuri de amestec;
procedee de vericare i de stabilire a denivelrilor, corectarea lor n vederea
realizrii unei suprafee perfecte; proprietile nisipurilor stabilizate, factori
care inueneaz asupra calitii lui i metodele de prevenire a acestor
inuene; metode de recticare a degradrilor produse la mbrcminile cu
nisipuri stabilizate din cauza circulaiei sau a agenilor externi; organizarea
desfurrii n ansamblu a lucrrilor de mbrcmini din mixturi asfaltice,
asfalt turnat sau nisipuri stabilizate.
Termeni de specialitate
Longrin grind de lemn, de oel sau de beton armat folosit drept cofraj
lateral pentru o mbrcminte rutier de beton, n cursul executrii acesteia.
Macadam pavaj fcut din mai multe straturi de piatr spart, ndesat cu
compresorul i impregnat cu un material de legtur.
Mixturi asfaltice amestec de elemente eterogene, amestectur, preparat
prin amestecarea mai multor substane, materiale, etc., de obicei lichide sau
granulare.
Tipurile de mixturi asfaltice sunt reprezentate prin simboluri:
Mac - mortar asfaltic cu minim 25 nisip de concasaj;
Ba16- beton safaltic bogat in criblura cu dimensiunea maxima de 16 mm;
Ba16r - beton asfaltic rugos;
Bad25 - beton asfaltic deschis realizat cu criblura;
Ba25 - beton asfaltic cu agregat mare.
lamuri bituminoase amestec de ap cu particule ne de substane
minerale n suspensie.
Emulsie amestec lichid care conine n suspensie particule insolubile.
4 - Tehnologia meseriei
Materiale bituminoase materiale care conin un liant organic (gudron
rutier sau bitum); se folosesc n straturile de suprafa precum i n straturile
de baz ale sistemelor rutiere exibile.
Strat de uzur stratul superior al mbrcminii rutiere care ofer
suprafaa de rulare i ndeplinete urmtoarele funcii principale:
- protejeaz straturile sistemului rutier de aciunea distructiv a apelor
de suprafa;
- asigur planeitatea suprafeei de rulare;
- prezint rezistena la uzur;
- prezint rezisten la aciunea direct a tracului;
- asigur rezistena la derapare;
- exibilitate, adic aptitudinea de a urmri deformaiile suportului fr
s se sureze;
- protejeaz straturile inferioare de aciunea direct a tracului i de
aciunea agenilor climatici;
- distribuie ncrcrile din trac straturilor inferioare.
Vscozitatea rezistena pe care un uid supus la forfecare o opune la
deplasarea particulelor sale. Se msoar n mod convenional cu aparate cu
oricii de scurgere ce msoar consistena bitumurilor uide.
Penetraia - adncimea de ptrundere ntr-o prob de bitum, exprimat n
zecimi de milimetru a unui ac cu anumite dimensiuni, n condiii de ncrcare,
durat i temperatur denite.

Tehnologia meseriei - 5
2. SISTEME RUTIERE MULTISTRAT; ROLUL STRATURILOR
2.1. Date generale privind substratul i fundaia
Sisteme rutiere multistrat permit folosirea n alctuirea lor a materialelor
cu caracteristici mecanice diferite, n concordan cu natura i mrimea
solicitrilor. Fiecare strat are un rol bine determinat n alctuirea sistemului
rutier, materialele rezistente sunt folosite spre partea superioar a sistemelor
rutiere, iar materialele mai ieftine sunt folosite n straturile inferioare,
conform gurii 1.
Figura 1
mbrcmintea se poate executa ntr-un singur strat, caz n care se
numete covor sau n dou straturi, respectiv strat de uzur i strat de legtur.
Aternerea ntr-un singur strat este mai ieftin dect aternerea aceleiai
cantiti de material n dou straturi, dar este mult mai dicil realizarea
planeitii suprafeei de rulare i a grosimii uniforme a stratului.
Stratul de legtur asigur forma prolului transversal i constituie o
baz stabil pe care se aterne n grosime uniform stratul de uzur. Stratul
de legtur trebuie s aib o grosime rezonabil i s e capabil s preia
eforturile din trac i s le distribuie stratului urmtor, fr s sureze sau s
capete deformaii permanente pe perioada de serviciu. Stratul de legtur se
realizeaz din materiale similare cu cele din stratul de uzur dar avnd alte
caracteristici tehnice.
Stratul de uzur ndeplinete urmtoarele roluri:
- protejeaz straturile sistemului rutier de aciunea distructiv a apelor
de suprafa, stratul de rulare trebuie s e etan; n ultimul timp se
folosesc straturi drenante, n acest caz stratul de legtur trebuie s e
etan;
- asigur planeitatea suprafeei de rulare;
- prezint rezisten la uzur, un rol determinant avndu-l rezistena la
uzur a agregatului mare;
STRAT DE UZUR
MBRCMINTE
S
I
S
T
E
M


R
U
T
I
E
R STRAT DE LEGTUR
STRAT DE BAZ
STRAT SUPERIOR
FUNDAIE
STRAT INFERIOR
SUBSTRAT
6 - Tehnologia meseriei
- prezint rezisten la aciunea direct a tracului;
- asigur rezisten la derapare, caracteristic dat de suprafaa de rulare;
- prezint rezisten la uaj sub sarcini statice de durat sau sub sarcini
dinamice repetate; asigurarea rezistenei la uaj impune alegerea unor
agregate minerale cu suprafee aspre i forme coluroase precum i a
unui liant dur;
- exibilitate (aptitudinea de a urmri deformaiile suportului fr s
sureze) caracteristic conferit de calitatea bitumului.
Stratul de uzur trebuie s se atearn uor i s aib un cost rezonabil.
Materialele bituminoase folosite pentru stratul de baz i mbrcminte
sunt:
- macadamuri asfaltice;
- mixturi asfaltice.
Macadamurilor asfaltice sunt materiale bituminoase confecionate
dup principiul macadamului, la care liantul este bitumul asfaltic. Se
folosesc n straturile de baz la sistemele rutiere grele sau ca mbrcminte
semipermanent la sistemele rutiere mijlocii.
Liantul introdus prin procedeul penetrrii n straturile de piatr are un rol
dublu:
- de lubriant, pentru aezarea mai bun n timpul cilindrrii;
- de liant (dup rcirea i ntrirea bitumului).
Agregatele folosite (split sau criblur) trebuie s provin din roci bazice.
Dac se folosesc roci acide (silicioase) acestea trebuie tratate n prealabil
(amorsate) cu soluii de lapte de var, suspensie de bitum lerizat sau aditivarea
liantului cu substane tensioactive capabile s asigure o bun adezivitate.
Sorturile de piatr pot penetrate cu bitum direct pe osea sau pot
bituminate n prealabil, n malaxor i aternute ulterior pe osea.
Pe scar larg se folosete macadamul asfaltic la care att stratul de
rezisten ct i cel de acoperire sunt penetrate direct pe osea (dubl penetrare).
O variant a acestui macadam asfaltic este macadamul semipenetrat.
Este utilizat tot mai mult macadamul mpnat cu split bituminat la care
stratul de rezisten se penetreaz iar stratul de acoperire se aterne gata
bituminat pe osea.
Prin modul su de realizare macadamul asfaltic prin amestec constituie o
trecere de la macadamurile asfaltice la mixturile asfaltice.
Mixturile asfaltice sunt amestecuri de agregate minerale aglomerate cu
liani bituminoi. Mixtura preparat n malaxoare speciale este transportat
la punctul de lucru, aternut pe osea i compactat. Astfel se realizeaz
amestecuri omogene i o repartizare uniform a liantului.
n mixtura asfaltic agregatele mari sunt dispersate omogen ntr-un
mortar format din nisip tratat cu un liant bituminos. Acest mortar este capabil
Tehnologia meseriei - 7
s adere de suprafaa agregatelor, nglobate n masa sa, s se ntreasc i s
formeze o mixtur stabil i rezistent.
La mixturile asfaltice, mortarul constituie elementul principal de legtur,
iar agregatul mare are rolul de a da mas betonului i de a-i spori frecarea
intern, conform gurii 2.
Figura 2 Figura 3
Macadamurile asfaltice sunt straturi rutiere executate din sorturi de piatr
spart monogranular, cilindrat pn la ncletare, iar golurile dintre ele
sunt umplute cu split i bitum prin stropiri i acoperiri succesive urmate de
cilindrare. Rezistena stratului este dat de mpnarea pietrelor i de nveliul
liantului, conform gurii 3.
Tipuri de mixturi asfaltice
Tipurile de mixturi asfaltice i compoziia acestora n funcie de
dimensiunea maxim a granulei i de domeniul de utilizare sunt prezentate n
tabelul de mai jos.
Pentru a regla viteza de rupere a emulsiei bituminoase fa de agregatul
natural se recomand utilizarea de ciment n proporie de 2 3% fa de
amestecul de agregate naturale.
Utilizarea stratului de reprolare tip 0 - 4 sau 0 - 8 este n funcie de
natura decienelor preponderente ale stratului suport. Stratul tip 0 - 4 se
Nr.
crt.
Compoziia mixturii asfaltice
turnate
Stratul de reprolare Stratul de rulare
tip 0 - 4 tip 0 8 tip 0 - 8 tip 0 - 10
1
Compoziia granulometric, %
treceri prin sita cu ochiuri de:
- 10 mm
- 8 mm
- 4 mm
- 2 mm
- 1 mm
- 0,63 mm
- 0,1 mm
-
-
95 100
67 90
40 67
20 50
7 - 17
-
95 - 100
60 85
35 65
22 50
12 40
7 - 15
-
95 100
50 75
35 55
22 45
12 40
7 - 15
90 100
75 95
45 70
30 55
24 44
19 34
7 - 15
2
Coninutul de bitum rezidual fa
de agregatele naturale uscate, %
7,0 9,0 5,5 8,0 6,0 8,0 6,0 7,5
3 Cantitate de mixtur, kg/m
2
10 - 15 18 - 20 25 - 30 25 - 30
8 - Tehnologia meseriei
aplic n cazul suprafeelor surate sau poroase, iar stratul tip 0 - 8 n cazul
suprafeelor care necesit corectarea denivelrilor n prol transversal i
longitudinal. Compoziia emulsiei i a mixturilor asfaltice turnate se stabilete
prin ncercri de laborator, pe baza materialelor care urmeaz s e puse n
oper avndu-se n vedere urmtoarele condiii:
- nceputul prizei s nu se produc nainte de 1 minut de la adugarea emulsiei
dar nu mai mult de 3 minute;
- amestecul s e uid i omogen;
- amestecul aternut n strat subire s elimine apa limpede n decurs de 15
20 de minute i s prezinte o aderen corespunztoare fa de stratul suport.
Tehnologia meseriei - 9
3. MATERIALE BITUMINOASE
3.1. Originea i compoziia materialelor bituminoase
Mixtura asfaltic este format din:
- agregat mare (criblur sau pietri);
- agregat n (nisip);
- ler;
- liant organic (bitum sau gudron).
Agregatul mare mpreun cu agregatul n constituie agregatele minerale,
iar acestea mpreun cu lerul formeaz mixtura mineral.
Materialele rutiere care se folosesc la fabricarea asfaltului sunt agregatele
minerale, lerul i lianii bituminoi.
Agregatele minerale
Agregatele minerale pot : agregate mari i agregate mici. Agregatele
mari sunt sorturi de piatr spart, cribluri ce provin din concasarea rocilor
extrase din cariere i sortate.
Roca util, adic acea parte din zcmnt care i gsete utilizare n
lucrrile rutiere, este acoperit de un strat de materiale numit strat de acoperire
sau steril.
Extragerea pietrei din carier se efectueaz n majoritatea cazurilor
cu explozivi. n principiu aceast metod const n introducerea n corpul
zcmntului, prin intermediul unor guri de min, a unei cantiti de exploziv
i producerea exploziei acesteia n anumite condiii. n urma exploziei energia
degajat frmieaz roca.
Concasarea se face n mai multe trepte prin operaiuni succesive, conform
gurii 4.
Prima treapt de concasare const n reducerea blocurilor extrase din carier
cu dimensiuni de 300 500 mm, la dimensiuni maxime de 100 - 120 mm.
Aceast operaiune se numete concasare primar i se execut cu concasorul
cu flci sau concasorul conic care au un grad de reducere a dimensiunilor de
4 6 ori. A doua treapt de concasare, numit i treapt secundar, reduce
dimensiunile maxime ale pietrelor pn la 40 60 mm i se efectueaz cu
concasoare cu flci, concasoare conice sau concasoare cu ciocane.
Din materialul obinut din a doua concasare se poate separa piatra spart
pentru executarea macadamului, splitul pentru mpnare, sortul de acoperire
i savura pentru completarea golurilor dintre pietre.
A treia etap de concasare produce materiale cu dimensiuni pn la 25
mm din care se selecioneaz criblurile, material ce se folosete n stratul
de uzur al mbrcminilor asfaltice. Operaiunea se execut cu concasoare
conice sau cu ciocane.
10 - Tehnologia meseriei
O mrunire mai n se execut n morile cu valuri unde se pot obine
dimensiuni maxime de 3 5 mm nisipul de concasaj.
Materialul brut rezultat din concasare este alctuit din fragmente cu
dimensiuni foarte variate. Pentru a putea folosit, materialul concasat se
separ pe sorturi, operaie care se realizeaz prin ciuruire.
Materialele concasate folosite la drumuri se mpart n dou grupe:
1. Grupa piatr spart:
- savura cu dimensiuni de la 0 8 mm,
- split cu diemnsiuni de la 8 16 mm i 25 - 40 mm,
- piatr spart normal cu dimensiuni de la 40 63 mm,
- piatr spart mare cu dimeniuni de la 63 90 mm;
2. Grupa cribluri:
- nisip de concasaj cu dimensiuni de la 0 3 mm,
- criblur n cu dimensiuni de la 3 8 mm,
- criblur medie cu dimensiuni de la 8 16 mm,
- criblur mare cu dimensiuni de la 16 25 mm.
Rocile utilizate pentru obinerea criblurilor trebuie s aib o structur
compact i omogen, s nu conin minerale care se descompun sub aciunea
agenilor naturali, s prezinte rezistene mari fr a casante, s aib uzur
mic, s nu e gelive.
Pietriul i nisipul sunt agregate naturale la care granulele au fee netede
i forme rotunjite, fr muchii sau coluri vii. Se extrag din balastiere sau din
albiile rurilor, de sub ap i conin granule de diferite mrimi.
Figura 4
Tehnologia meseriei - 11
Caracteristicile tehnice ale criblurilor sunt prezentate n tabelul de mai jos.
Filerul este o pulbere mineral, impalpabil, care nu d reacii chimice
cu substanele componente ale bitumului, cu excepia fenomenelor limitate la
interfaa ler bitum.
Filerul conine circca 50 60 % din granule cu dimensiuni sub 0,075 mm.
n coninutul mixturilor asfaltice lerul are un rol mult mai complex pe
lng cel granulometric mai ndeplinete i urmtoarele funcii:
- mrete vscozitatea lianilor prea uizi, precum i a ceror nclzite la
temperaturi nalte;
- scurteaz perioada de uscare i atenueaz viteza de mbtrnire a
lianilor, deoarece absoarbe sau cedeaz, dup caz, uleiurile volatile;
- crete compactitatea i deci, rezistena mixturilor la aciunea apei;
- mrete cmpul de plasticitate.
Pulberile minerale folosite ca ler n asfaltaj sunt praful de calcar sau
cret n mcinat i praful de var stins n pulbere. Filerul trebuie s e folosit
n pulbere (umiditatea lui s nu depeasc 3%).
Lianii organici trebuie s aib puterea de aglomerare a materialelor
minerale i s mpiedice ptrunderea apei conferind mixturii din mbrcminte
un grad ridicat de impermeabilitate. Bitumul i gudronul sunt principalii
liani organici folosii datorit disponibilitii i costului redus fa de oricare
alt alternativ. Lianii bituminoi sunt amestecuri complexe de hidrocarburi
solubile integral n sulfura de carbon i care au putere de aglomerare a
agregatelor minerale.
Bitumurile se a n stare nativ sub form de zcmnt sau impregnaii
de roci, sau se pot obine din distilarea ieiului n ranrii. Bitumul se gseti
i sub form de impregnaii n roci calcaroase, gresii, nisipuri i argile.
Caracteristici Condiii tehnice
Sort 3 - 8 8 - 16 16 - 26
Coninut n granule:
- care rmn pe ciurul superior (dmax) n %, max. 5 5 5
- care trec prin ciurul inferior (dmin) n %, max. 10 10 10
Coecient de form n %, max. 25 25 25
Coninutul n impuriti:
- corpuri strine nu se admit
- coninut de fraciuni sub 0,09 mm n %, max. 1,2 1,0 0,50
- argil nu se admit
Sort 3 - 8 8 - 16 16 - 26
Uzur cu maina Los Angeles n %, max. 18
Rezisten la nghe dezghe
- coecient de gelevitate (g25) n %, max. 3 3 3
- sensibilitate la nghe (gL25)n %, max. 25 25 25
12 - Tehnologia meseriei
Bitumul articial, numit i bitum de petrol sau rezidual se obine din
distilarea petrolului asfaltic, care nu conine paran sau numai n cantiti
reduse.
Distilarea ieiului se face n trepte:
- distilarea primar prin care se obine ca reziduu pcura;
- distilarea secundar (realizat n vid), i pcura ind bogat n
hidrocarburi naftenice, se obine ca reziduu o mas asfaltoas. Aceast
mas asfaltoas constituie bitumul de distilare. Acesta poate mai
consistent sau mai moale dup cum s-au extras mai mult sau mai puin
din uleiurile coninute n pcur.
Pentru obinerea unui bitum corespunztor necesitilor rutiere, masa
asfaltoas este supus unui proces de oxidare prin suare cu aer la temperaturi
de 150C.
Caracteristicile lianilor bituminoi sunt legate de:
- consisten,
- plasticitate,
- adezivitate.
Gradul de consisten al lianilor bituminoi n stare lichid se apreciaz
prin vscozitatea lor.
Vscozitatea reprezint rezistena pe care un lichid supus la forfecare
o opune la deplasarea particulelor sale. Rezistena la curgere se datoreaz
frecrii interioare dintre particulele uidului.
Vscozitatea se msoar n mod convenional prin timpul necesar scurgerii
unei anumite cantiti de liant printr-un ajutaj cu dimensiuni stabilite.
Pentru determinarea vscozitii se folosesc dou metode:
- vscozitatea, exprimat n grade Engler, este raportul dintre timpul de
scurgere a unui volum de liat i timpul de scurgere a unui volum egal de
ap;
- alt procedeu exprim vscozitatea prin timpul exprimat n secunde,
necesar scurgerii unei anumite cantiti de liant printr-un ajutaj de
diametru prescris.
Consistena lianilor n stare plastic sau solid, la temperatur obinuit,
se caracterizeaz prin penetraie. Prin penetraie se nelege adncimea de
ptrundere ntr-o prob de bitum, exprimat n zecimi de milimetru a unui
ac cu anumite dimensiuni, n condiii de ncrcare, durat i temperatur
denite.
Valoarea penetraiei indic tipul de bitum. Dup penetraie, bitumurile pot
moi, mijlocii i dure.
n legtur cu plasticitatea, bitumurile sunt plastice ntr-un anumit interval
de temperatur. n afara acestui interval bitumurile sunt solide sau lichide,
stri n care plasticitatea nceteaz.
Tehnologia meseriei - 13
La bitumuri, temperatura la care bitumul trece din stare plastic n stare
lichid, denumit punctul de nmuiere, se determin prin metoda inel i bil.
Temperatura la care bitumul nu mai este plastic i devine rigid se determin
prin metoda Fraass.
Adezivitatea reprezint rezistena pe care o opune la dezlipire o pelicul
de liant sub aciunea de inltrare a apei. Adezivitatea depinde att de
proprietile bitumului ct i de cele ale agregatelor i se veric numai n
prezena apei.
n tehnologia asfaltului n loc de bitumuri topite prin nclzire se pot folosi
bitumuri uide la temperatura ambiant sub form de emulsie de bitumuri.
Emulsiile sunt sisteme eterogene formate din dou faze nemiscibile din
care una este dispersat n n masa celeilalte. Emulsiile de bitum sunt dispersii
ne ale bitumului n ap. Pentru ca cele dou faze s e miscibile se introduce
n sistem a treia substan cu rol stabilizator numit emulgator. Emulgatorii au
un dublu rol de a nlesni emulsionarea i de a micora tensiunea interfacial,
asigurnd astfel stabilitatea emulsiei. Dup natura emulgatorului, emulsiile
de bitum pot bazice sau acide.
Emulsiile obinuite conin 50 60% bitum, 1 2% emulgatori i restul
ap. Ele se pot dilua n orice proporie cu apa.
Mixturi asfaltice
Mixturile asfaltice, realizate prin procedeul amestecului, folosite n
straturile de baz i mbrcminte sunt:
- materiale anrobate;
- betoanele i mortarele asfaltice.
Anrobate bituminoase
Anrobatele bituminoase se pot executa la cald sau la rece.
Compactarea acestor mixturi aternute pe osea se realizeaz prin
cilindrare.
Anrobatele sunt un tip de mixturi asfaltice macroporoase, folosite n
straturile de baz ale sistemelor rutiere grele sau ca mbrcmini tranzitorii
pentru drumurile locale (cunoscut ca mbrcminte bituminoas uoar).
Aceste mixturi dup proporia de elemente ne pot avea volum de
goluri peste 4 % i limite de granulozitate mai largi ce pot ndeplinite de
materialele locale (balast, nisip, produse de carier nesortate).
Dimensiunea maxim a agregatului mineral folosit pentru prepararea
anrobatelor i puse n oper pentru straturile de baz i fundaii, pentru
mbrcmini din beton de ciment este D < 20 mm (31,0 mm).
Dimensiunea maxim relativ mic permite limitarea segregrii i
obinerea unei bune omogeniti.
Condiiile de granulozitate pentru agregatele minerale sunt prezentate n
gura de mai jos.
14 - Tehnologia meseriei
Figura 5
Stabilitatea stratului se asigur prin utilizarea granulelor concasate cu
suprafee aspre i muchii vii. Pentru materialele aluvionare, ameliorarea
frecrii interne se realizeaz pe de o parte, prin desablare i, pe de alta parte,
prin creterea indicelui de concasare.
Un agregat granular natural, cu un indice de concasaj de 100 % are o
frecare mai mic dect a unui granulat obinut din concasarea rocilor.
La agregatele aluvionare cu indice de concasare de 100 % unele granule
prezint totui fee netede rotunjite.
Agregatele trebuie s e dure, fr a fragile, inalterabile, rezistente la
atriie, (coecientul Los Angeles <30) insensibile la nghe i s favorizeze
aderarea liantului.
Coninutul i natura prii ne este pus n eviden prin voalarea
echivalentului de nisip care se recomanda sa e > 45 %.
Anrobatele se pot executa i la rece prin amestecarea mixturii minerale cu
emulsii n instalaii speciale.
Anrobatele folosite n stratul de baz trebuie s aib n coninutul de
agregate cu dimensiune sub 3,15 mm n urmtoarele proporii n funcie de
clasele de trac:
- peste 65 % pentru trac foarte uor, uor i mediu;
- ntre 25 65 % pentru trac foarte uor, uor i mediu pn la foarte
greu.
Pentru a obine un strat de 6 7 cm dup compactare este necesar o
cantitate de 120 140 kg mixtur/m
2
.
Tehnologia meseriei - 15
Anrobatele deschise cu dimensiunea maxim de 8 - 16 mm se pot folosi
i n straturile de legtur.
Betoane i mortare
Pentru a obine o mixtur bituminoas care s satisfac principiile generale
de alctuire, ecare din constituieni trebuie s prezinte caracteristicile
minimale care sunt impuse prin standardele i caietele de sarcini actuale.
mbrcminile bituminoase sunt alctuite n general din dou straturi:
stratul de uzur executat de obicei din beton asfaltic sau din asfalt turnat i
stratul de legtur realizat dintr-un beton asfaltic deschis.
La alegerea tipului de mixtur se ine seama de intensitatea i natura
tracului, de tipul de structur, de condiiile climatice, de grosimea stratului
i de condiiile de exploatare.
Tipurile de mixtur asfaltic caracterizate prin granulozitate, dimensiunea
maxim a granulei sunt utilizate n funcie de felul stratului i clasa tehnic a
drumului conform tabelului de mai jos.
Alctuirea mixturii minerale pentru diferite tipuri de mixturi asfaltice este
redat n tabelul de mai jos.
Nr.
crt.
Tipul mixturii
asfaltice
Simbol
Dimensiunea
maxim a
golului (mm)
Grosimea stratului
Clasa
tehnica a
drumului
Uzura
de
legatura
1.
Mortar asfaltic
- cu minim 25%
nisip de concasaj
0-3 mm
- fara nisip de
concasaj
Mac
Ma
3.15
3.15
2.5-3.5
2.5-3.5
4.0-5.0
4.0-5.0
IV-V
IV-V
2.
Beton asfaltic
- bogat in criblura
- rugos
- cu agregat mare
Ba 8
Ba 16
Ba 16r
Ba 25
8
16
16
25
30-40
>3.5
>4.0
4.0-7.0
4.0-5.0
4.0-5.0
-
II-V
I-V
I-III
IV-V
3.
Beton asfaltic
deschis
- cu criblura
- cu pietris sortat
Bad 25
Bad 31
25
31.5
-
-
3.5-5.0
3.5-5.0
I-IV
I-IV
Agregate
naturale, % din
agregatul total
Tipul mixturii asfaltice
Ma, Mac Ba 8, Ba 16 Ba 16r Ba 25 Bad 25 Bad 25
Filer i fraciuni
din nisipuri<0.09
mm
12-18 8-11 7-10 5-12 1-6 1-6
Filer i nisip
0.09-3.15 mm
82-88
pana
la 100
Rest
pana
la 100
Rest
pana
la 100
Rest
pana
la 100
Rest
pana
la 100
Rest
pana
la 100
Cribluri - 45-70 58-70 50-70 65-80 -
Pietri i mortar - - - - - 47-58
16 - Tehnologia meseriei
Coninutul optim de liant se stabilete pe baza studiilor de laborator i
trebuie s se ncadreze n anumite limite.
n compoziia mortarului asfaltic, nisipul de concasaj intr n amestec
cu nisipul natural n proporie de 50-75%, iar pentru betoanele asfaltice n
proporie de 50-70%. n alctuirea betonului rugos nu se folosete nisip
natural ci nisip de concasaj.
Agregatul mineral inueneaz proprietile mixturii asfaltice prin natura
i caracteristicile granulelor. Ele au o inuen direct asupra rezistenei la
ornieraj. Existena granulelor coluroase n mixtua asfaltic duce la creterea
rezistenei la forfecare datorit frecrii interne mai ridicate a scheletului
mineral.
De asemenea cresc calitile antiderapante ale suprafeei de rulare. Este
preferabil s se utilizeze n stratul de uzur agregate integral concasate, cu
toate ca aceasta conduce la diculti de compactare.
Inuena prii ne
Rolul principal de al prii ne este de a umple golurile scheletului
mineral conducnd la creterea compactitii i ca urmare la o mai bun
impermeabilitate. Cazul extrem este al asfaltului turnat care cu un coninut al
prilor ne mergnd pn la 25%, are un volum de goluri practic nul.
Partea n acioneaz, prin dozajul ei, asupra caracteristicilor mecanice
ale mixturii asfaltice i n special asupra rigiditii.
Cantitatea de parte n inueneaz grosimea lmului de liant. Grosimea
redus a lmului de liant conduce la anrobate mai rigide i mai puin
susceptibile la temperatur.
Folosirea unor rapoarte ridicate de pri-bitum inueneaz multe
caracteristici mecanice ale mixturilor asfaltice i n particular modulul
complex i rezistena la ornieraj.
Inuena liantului este cea mai important dintre toi factorii de
compoziie ai mixturilor asfaltice, deoarece comportamentul reologic al
mixturii bituminoase este legat direct de bitumul utilizat. Liantul inueneaz
caracteristicile mixturii asfaltice prin duritatea i mixajul su n mixtur.
Utilizarea unor bitumuri cu penetraie redus (bitumuri dure) se traduce
printr-o cretere important a modului de rigiditate i prin urmare, a
rezistenei la oboseal a straturilor bituminoase. Utilizarea unui bitum dur
duce la creterea rezistenei la ornieraj.
Creterea coninutului de bitum are efect imediat asupra compactitii
mixturii asfaltice prin creterea efectului de lubriant. Caracteristicile
mecanice (rezisten la compresiune i rezisten la ntindere) cresc odat
cu creterea coninutului de liant pn la o anumit valoare, cnd se observ
o scdere a acestor rezistene. Dozajul optim se obine lund n considerare
agregatul mineral i mai ales grosimea stratului din mixtur asfaltic.
Tehnologia meseriei - 17
Rolul agregatelor pentru asigurarea rugozitatii suprafetei de rulare
Stratul de uzur numit i strat de rulare, supus direct la aciunea tracului
i agenilor climatici trebuie s asigure, pe lng caracteristicile de rezisten
cerute ca strat la partea superioar a structurii de rulare i securitatea usagerilor,
conferind proprieti antiderapante suprafeei de rulare (o buna rugozitate).
Rugozitatea este calitatea ce se recomanda suprafetelor de rulare de a
aspre, pentru a asigura o buna aderenta intre pneu si imbracaminte. Aceste
asperitati care dau aspectul rugos al suprafetei impiedica aparitia unui lm
subtire de apa pe timp de ploaie sau a poleiului pe timp de iarna asigurand
contactul direct intre pneuri si agregatele din alcatuirea stratului de uzura,
Prin aderenta se intelege calitatea pe care o are suprafata de rulare de
a favriza intre rotile motoare ale vehiculului si cale, asigurand conditiile
de rulare, de franare si de impiedicare a deraparii (alunecarea rotilor unui
vehicul oblic fata de directia de inaintare).
Rugozitatea unei imbracaminti se apreciaza prin inaintarea de nisip (HN)
si prin coecientul de frecare longitudinal (CFL) si transversal (CFT).
Cand se vorbeste despre rugozitatea unei suprafete de rulare gura 6.
trebuie sa se distinga:
- microrugozitatea care rezulta din textura rocii din care sunt realizate
agregatele minerale si care conditioneaza contactul pneu granulele
agregatului in stare uscata;
- macrostructura formata din micile denivelari ale suprafetei rezultate din
asezarea granulelor de forme si grosimi diferite.
Figura 6 Rugozitatea suprafeei de rulare
Rugozitatea trebuie sa e mai pregnanta si cu cat viteza de circulatie este
mai mare si sa se mentina un timp cat mai indelungat.
Imbracamintile bituminoase rugoase se obtin prin diferite tehnologii printre
care se mentioneaza:
- aplicarea de tratamente bituminoase rugoase;
- crutaj cu criblura preanrobanta in timpul punerii in opera a mixturilor
astfaltice;
- executarea unor betoane asfaltice rugoase.
18 - Tehnologia meseriei
Frecarea si rezistenta fata de tendinta la alunecare
Frecarea care apare intre roata si suprafata drumului trebuie sa se mentina
la valori admisibile chiar si in conditiile existentei apei pe suprafata caii.
Un rol important in mentinerea rugozitatii il are forma colturoasa a
granulelor care impiedica formarea unei pelicule de apa subtire intre pneuri
si cale. Aspectul colturos favorizeaza scurgerea apelor de pe granule, ruperea
peliculei de apa dintre roata si cale si intarzierea aparitiei poleiului prin
spargerea ghetii, conform gurii 7.
Figura 7
Pericolul de alunecare nu apare numai in perioadele umede si reci apare si pe
unele drumuri destinate unui trac greu, comercial in timpul verii cand o ploaie
intervine dupa cateva zile sau saptamani de vreme uscata. Asemenea drumuri
pe care circula un trac greu, comercial sau tehnologic, au unele sectoare de
suprafata de rulare cu o macrotextuta afectata de umplerea spatiilor dintre
granule cu amestec de carburanti de la vehicule, pamant, cauciuc, etc.
Acest aspect face ca drumul sa devina alunecos pe perioada oricarei
caderi de apa meteorica conform gurii 8 de mai jos:
Figura 8
Microtextura
Microtextura suprafetei rugoase este rezultatul existentei suprafetei
rugoase a ecarei granule care se aa in alcatuirea suprafetei de rulare. La
microtextura poate contribui insusi matricea realizata cu liant.
In cea mai mare parte a cazurilor, un drum devine alunecos din cauza
pierderii rugozitatii suprafetei agregatelor din alcatuirea stratului sau a
tratamentelor de suprafata. Pierderea acestor caracteristici se datoresc slefuirii
Apa siroieste la suprafata drumului ind
supusa la presiune. Apare astfel un element
de lubrecatie intre anvelopa si agregate.
Forma colturoasa a granulelor precum
si grosimea stratului de apa impiedica
realizarea unui lm subtire de apa intre
pneuri si cale.
Tehnologia meseriei - 19
suprafetei pietrelor de anvelope vehiculelor care circula, conform gurii 9 de
mai jos:
Figura 9
Se recomanda ca agregatele sa provina din roci dure, bazice, cu structura
microcristalina, care sa nu se slefuiasca si sa aiba rezistenta mare la uzura.
Agregatele folosite, atat la alcatuirea mixturilor asfaltice cat si la tratamentele
bituminoase, trebuie sa aiba un coecient Los Angeles de maximum 25%, iar
pentru drumurile cu trac intens sub 15%.
Macrotextura
Macrotextura, asa cum s-a aratat mai inainte, determina rugozitatea
suprafetei drumului si rezulta din micile denivelari datorita asezarii granulelor
de forme si dimensiuni diferite.
Tratamentele de suprafata sunt invelisuri subtiri realizate pe suprafata
imbracamintilor rutiere prin stropirea uniforma si continua cu un liant
hidrocarbonat urmata de acoperire cu cribluri care se xeaza prin cilindrare.
Obtinerea unei suprafete rugoase se poate realiza si prin clutaj. Betonul
asfaltic rugos prin clutaj se executa prin tratarea stratului de uzura din beton
asfaltic n bogat in criblura, in faza nala a compactarii acestuia, cu criblura
sortul 8-16 mm, preanrobata.
Criblura se anrobeaza cu emulsie cationica astfel incat cantitatea de bitum
raportata la masa criblurii sa e de 1,5 1%.
Stratul de uzura se executa in mod obisnuit.
Raspandirea criblurii preanrobate se executa pe mixtura calda la temperatura
de 70 -90%, astfel incat sa se realizeze un strat uniform si continuu.
Se impune respectarea domeniului de temperatura deoarece in cazul unei
temperaturi peste 90
o
C, are loc o infruntare a criblurii in stratul suport si deci re-
ducerea rugozitatii geometrice si a rezistentei la alunecare, conform gurii 10.a.
Figura 10.a. Clutarea la temperatura prea ridicata
20 - Tehnologia meseriei
Daca temperatura este sub 70
o
C are loc o acrosare insucienta a criblurii
preanrobate in stratul suport; caz in care, sub circulatie, criblura este extrasa si
aruncata de pneurile vehiculelor catre marginea soselei, conform gurii 10.b.
Figura 10.b. Clutarea la temperatura sub cele indicate
Betonul asfaltic rugos asigura o buna rugozitate a suprafetei de rulare si
poate utilizat pe drumuri cu declivitati pana la 9%, ind recomandat mai
ales la sectoarele unde exista pericolul de derapare pe timp umed, ploios.
Betonul asfaltic rugos se caracterizeaza printr-un schelet mineral puternic,
un continut de ler cu bitum redus si o zona granulometrica ingusta.
Macrotextura este obtinuta prin uzura peliculei de liant de la suprafata
caii si astfel se expun gratuit proeminentele agregatelor care sunt situate la
suprafata. In felul acesta macrotextura este tinuta sub control potrivit marimii
nominale a agregatelor.
Macrotextura contribuie la conferirea rezistentei la alunecare pentru
rularea cu viteze mari. Apa de pe suprafata drumului in contact cu pneurile
trebuie sa e dirijata catre rigolele laterale. Agregatele minerale trebuie sa
aiba un numar sucient de proeminente pentru a strapunge pelicula subtire de
apa de la suprafata
Macrotextura se poate elimina pe unele suprafete, conform gurii 11 de
mai jos:
Figura 11. Efectul drenajului n reducerea apei de suprafa
Tehnologia meseriei - 21
Reducerea macrotexturii poate rezultatul patrunderii progresive
a criblurii in materialul stratului de uzura. Se mai poate datora in aceeasi
masura si schimbarii consistentei liantului cand temperatura creste. In ambele
cazuri, rezistenta la lunecare depide de macrotextura suprafetei bituminoase.
Este prin urmare important sa se selecteze acest liant, sucient de
consistent, care sa nu permita patrunderea granulelor in stratul de uzura. Cu
cat penetratea liantului este mai mica, cu atat este mai mare rezistenta la
patrundere a criblurii in stratul de uzura.
Selecionarea materialelor bituminoase pentru aternere
Selectionarea materialelor bituminoase pentru asternere constitue un
lucru dicil si un consum suplimentar de timp. Insa fara o alegere corecta,
lucrarile de asfaltat ar putea, prin interventiile ulterioare sa coste mai mult
decat ar necesar.
Cunoscand caracteristicile materialelor bituminoase se pot selecta cele
mai bune mteriale in functie de solicitarile din trac, conditiile climatice si
posibilitatile de aprovizionare.

Proiectarea structurala a sistemului rutier
Cei mai importanti factori ce determina proiectarea sistemelor rutiere
ii reprezinta tracul, conditiile climatice (in special inghet-dezghetul) si
caracteristicile materialelor.
Producerea i transportul mixturilor bituminoase
Materialele bituminoase se prepara in instalatii mecanice speciale avand
dispozitive de predozare, uscare, dozare a agregatelor naturale si a liantului
precum si dispozitivul de malaxare fortata a agregatelor cu liantul. Aceste
instalatii efectueaza malaxarea dupa doua procedee care nu difera intre ele
decat prin continuitatea sau discontinuitatea malaxarii. Acestea sunt:
instalatii cu functionare continua la care materialele, mixture minerala
si liantul sosesc la malaxor in ux continuu, ind stocate intr-un buncar sau
descarcate direct in mijloacele de transport.
Aceste centrale au un grad mare de automatizare care le face usor de
supravegheat si diferite dispozitive care opresc fabricarea atunci cand apar
abateri de la reteta de lucru. Acest procedeu de anrobare este folosit pe
santierele mari la care schimbarea retetelor este putin fecventa, conform
gurii 12.de mai jos:

22 - Tehnologia meseriei
Figura 12
- instalatii cu functionare discontinua, care sunt cele mai frecvente si care
se caracterizeaza prin malaxare intermitenta de sarje succesive. Anrobarea
discontinua este procedeul care se adapteaza cel mai bine schimbarilor
frecvente de retea. Trebuie urmarit ca materialele elaborate sa corespunda cu
reteta de lucru, conform gurii 13.
Figura 13
Tehnologia meseriei - 23
Figura 14
In gura 14 este prezentata schema de frecventare a unei instalatii
pentru producerea mixturilor asfaltice. Aceasta instalatie este compusa din:
predozatoare, unde se realizeaza predozarea agregatelor;
Predozatoarele sunt constituite din buncare alimentatoare prevazute la
partea inferioara cu un dispozitiv de reglare care permite scurgerea unei
cantitati constante a sortului respectiv din buncar; transportul amestecului
se realizeaza cu o banda transportoare in mod continuu si constant;
predozatoarele trebuie reglate in functie de tipurile de mixtura care urmeaza
sa e fabricate; ele trebuie supravegheate si controlate atent deoarece se pot
deregla usor;
- uscator: uscarea si incalzirea agregatelor, sunt operatii determinante
pentru asigurarea unei bune anrobari a agregatelor cu bitum; adezivitatea
bitumurilor este nesatisfacatoare cand materialele sunt umene (cand
agregatele au si cantitati mici de particule argiloase este necesara
realizarea unei bune uscari); prin uscare se poate realiza:
- indepartarea apei de pe suprafata agregatelor si din masa lor;
- incalzirea agregatelor.
Uscatorul este un tambur cilindric, usor inclinat pentru a usura scurgerea
materialelor; el se roteste continuu in jurul axei sale, iar paletele din interior
ridica agregatele si le lasa apoi sa cada facandu-le sa strabata curentul de
gaze calde; uscatorul este prevazut cu un injector, iar tirajul gazelor este
asigurat cu ajutorul ventilatoarelor; dimensiunile uscatorului (diametrul,
lungimea, raportul intre diametru si lungime), viteza de rotatie, modul de
compartimentare depind de capacitatea instalatiei; tendinta actuala este
marirea diametrului uscatorului si nu a lungimii lui; in general, agregatele
naturale efectueaza intre 3 si 6 rotatii inainte de iesirea din uscator;
parametrii asupra carora se actioneaza sunt durata mentinerii agregatelor
in uscator, reglarea injectorului si debitul de aer; temperatura agregatelor
24 - Tehnologia meseriei
la iesirea din uscator trebuie sa e cuprinsa intre 165
o
C si 190
o
C; uscarea
si incalzirea agregatelor sunt deosebit de importante in procesul tehnologic
de preparare a mixturilor bituminoase si este necesar controlul permanent al
temperaturii agregatelor la iesirea din uscator si arderea corecta si completa
a combustibilului. desprafuitorul; gazele calde antreneaza cu ele elementele
ne de pe agregate si pentru a evita poluarea, gazele trec printr-o instalatie
de desprafuire intalnite sunt: cicloanele mari sau baterii de cicloane mici;
desprafuitoare umede; desprafuitoare cu ltre din tesaturi.
Desprafuitoarele cu cicloane sunt insuciente, ele retin numai o parte din
materialui n; acestea sunt insotite adesea de desprautoare umede sau de
ltre din tesaturi; ltrele din tesaturi sunt fragile si prezinta riscul de a se
colmata; totusi au unele avantaje fata de unele procedee, in sensul ca permit
recuperarea partilor ne prin decolmatare; instalatii de sortarea si dozarea
agregatelor; la iesirea din uscator agregatele sunt preluate de un elevator
cald si conduce intr-un siloz prevazut cu instalatie de sortare si dozare;
agregatele calde sunt ciuruite, separandu-se pe fractiuni si reconstituind apoi
amestecul perfect dozat; sortatorul este format din mai multe ciururi care
permit separarea pe fractiuni; sitele sunt limitate la dimensiunile cele mai
mici de 4 mm pentru a nu mari timpul de cerere si pentru a nu reduce debitul
instalatiei; agregatele calde sunt cantarite pe sorturi si introduse in malaxor; se
adauga lerul rece, urmand sa se realizeze o buna omogenizare a agregatelor
minerale cu lerul; in malaxor este introdus apoi bitumul incalzit la 150
o
C
170
o
C; incalzirea bitumului se realizeaza cu serpentine prin care circula
ulei mineral erbinte; lerul este dozat cu ajutorul dozatorului de ler prin
cantarire, iar bitumul poate dozat gravimetric sau volumetric, controland
aceasta operatie cu ajutorul calculatorului;
Malaxoarele cele mai raspandite sunt cele cu ax orizontal; pentru mixturile
cu agregate cu dimensiuni mai mari se pot folosi malaxoare cu ax vertical;
malaxarea este ultima faza a fabricarii si de ecacitatea acesteia depinde
calitatea anrobarii; durata de malaxare depinde de tipul instalatiei si trebuie
sa asigure o anrobare completa si uniforma.
La instalatiile in ux continuu malaxorul functioneaza continuu, iar
agregatele minerale si bitumul sunt introduse in permanenta pe masura
necesarului; la instalatiile cu ux discontinuu incarcarea malaxorului se face
succesiv.
La iesirea din malaxor, mixtura asfaltica se depoziteaza intr-un buncar
de unde se incarca in autobasculante si se transporta la punctul de punere in
opera.
Tehnologia meseriei - 25
Controlul procesului tehnologic de producere a materialelor
bituminoase
In vederea realizarii unor mixturi asfaltice de buna calitate un rol important
il are controlul procesului tehnologic.
Controlul in timpul producerii mixturilor asfaltice se refera la: calitatea
materialelor, functionarea instalatiilor si a utilajelor, calitatea mixturilor
asfaltice.
Controlul materialelor se face pe santier la primirea lor catre laboratorul
de santier. Se controleaza agregatele naturale, lerul si bitumul conform
standardelor in vigoare.
Controlul functionarii instalatiilor si utilajelor trebuie sa e bine organizat
si efectuat. Controlul se extinde asupra urmatoarelor obiective mai importante:
- urmarirea functionarii corecte a predozatoarelor pentru a asigura
alimentarea constanta a instalatiei cu agregate necesare;
- reglarea injectorului; aceasta trebuie sa e facuta astfei incat sa se
realizeze temperaturile prescrise in uscator;
- controlul compozitiei granulometrice, a agregatelor la iesirea din
uscator;
- controlul temperaturii bitumului;
- controlul temperaturii mixturii la iesirea din malaxor;
- controlul functionarii buncarului de depozitare a mixturii asfaltice;
- controlul calitatii mixturilorasfaltice.
Transportul mixturilor asfaltice
Transportul mixturilor asfaltice se realizeaza cu autobasculante. Parcul
de autocamioane afectat transportului mixtrilor asfaltice trebuie sa e bine
studiat in functie de capacitatea instalatiei si capacitatea de asternere si
compactare. Pentru a asigura nivelul de calitate cerut si o buna rentabilitate
este necesar sa se prevada un parc omogen de camioane suciente, corect
amenajate pentru golire si utilajul de raspandire.
Autobasculantele trebuie sa e prevazute cu prelate pentru a impiedica
racirea mixturii cand se lucreaza la temperaturi mai scazute sau cand
transportul se face la distante mari.
26 - Tehnologia meseriei
4. TEHNOLOGIA DE EXECUIE
A MBRCMINILOR ASFALTICE
Prin tratarea suprafetei se urmaresc trei scopuri principale:
- realizarea unei suprafete netede, care sa dreneze apele de suprafata
catre marginile caii prin macrotextura realizata;
- sa conduca la o suprafata durabila, care sa reziste la actiunea directa
a tracului si a agentilor atmosferici pe intreaga durata de servicii;
- sa aiba rezistenta mare la lunecare.
Aceste conditii se pot obtine numai folosind un material care va ramane
usor lucrabil pe perioada asternerii si compactarii, dar care dupa racire si
intarire sa capete rezistente capabile sa suporte actiunea directa a tracului,
sa e impermeabil si cu rigozitate pronuntata.
4.1. Organizarea aternerii
Metode de aternere
Inainte ca operatia de asternere sa inceapa, toate surile si zonele
degradate ale drumului trebuie reparate.
Suprafata existenta trebuie sa e curatata si maturate; chiar daca suprafata
pe care se asterne mixture asfaltica este cea a unui strat care a fost executat
recent si aceasta necesita amorsarea cu emulsie de bitum. Aplicarea stratului
de mixture asfaltica se face numai dupa ce suprafata este perfect uscata.
Mixtura asfaltica este adusa cu autobasculantele si descarcate in buncarul
nisorului mecanic. Finisorul imprastie materialul de pe toata latimea
necesara in grosime uniforma la cota ceruta si realizata si o compactare
initiala. Compactarea nala va realizata de catre compactoare nisoare,
intr-un anumit interval de temperatura, cand bitumul serveste ca lubriant.
In cazul asfalturilor cilindrate pentru stratul de uzura in procesul
tehnologic mai intervine un utilaj specic, distribuitor de criblura sau nisip
bituminat.
Acest utilaj imprastie criblura bituminata pentru clutaj sau nisipul bitumat
in urma nisorului conform gurii 15 de mai jos:
Figura 15
Tehnologia meseriei - 27
Cantitatea de materiale
Cantitatea de material bituminos care se asterne intr-o zi depinde de
conditiile reale si de posibilitatile de organizare.
In general, cantitatile variaza in limite de la 150 la 300 t/zi la 180 350 t/
zi. Se pot asterne cantitati mai mari (daca tracul poate deviat din zona de
lucru) utilizand doua masini de asternut si trei cilindri compactori (gura 16).
In acest caz se pot asterne si 3000 de t/zi sau mai mult.
Figura 16
Aternerea manual
Aternerea mixturilor asfaltice se realizeaza mecanizat si numai in
anumite cazuri se apeleaza la procedeul manual. Aceste cazuri se refera la:
- suprafete mici;
- in zone greu accesibile pentru utilaje;
- reparatii, plombe.
28 - Tehnologia meseriei
Esential este ca si in procedeul manual, materialele sa e mentinute la
temperatura corespunzatoare.
Pentru a asigura uxul fabricii de prepararea si pentr a nu mentine blocat
mijlocul de transport auto pe toata durata de asternere a materialului provenit
dintr-un transport, materialul poate stocat in bazine incalzite si acoperite
pentru a-i mentine temperatura.
Inaintea de inceperea operatiei de asternere acea zona trebuie curatata si
amorsata.
Materialul este lopatat pe amplasament si apoi nivelat folosind greble
speciale.
Se va evita greblarea timp indelungat deoarece poate provoca segregarea
materialului. Pentru a asigura legatura cu suprafetele vechi se taie marginea
dupa planuri verticale. Materialul trebuie asternut la nivelul dorit pentru a
asigura uniformitatea caii.
Aternerea mecanizat
Aternerea mecanizat se face cu un utilaj conform proiect. Sunt folosite
rapartizoare cu limi ntre 1,5 2,5 m, care se deplaseaz pe roi iar grinda
nisoare lucreaz prin vibrare. Se pot folosi utilaje cu repartizoare cu limi
mai mari de 3 m care se deplaseaz, preferabil pe enile.
Alegerea unei masini de repartizat asfalt
Repartizorul se gaseste intr-o varietate de mrimi si prima decizie este
de a selecta un utilaj care sa se potriveasca lucrarii. Finisoarele de asfalt au
posibilitatea sa repartizeze mixtura pe latimi de 1,2m pana la 6m si chiar mai
mare. Orice utilaj are o latime de baza ce poate extinsa prin telescoape, de
altfel constructorul a creat posibilitatea se a produce o extensie sucienta
pana la dublarea celei initiale. In felul acesta se poate turna e o banda de
circulatie de 3 -4 m, e toata latimea drumului de 4,5 7 m.
O alta decizie care trebuie luata se refera la alegerea cilindrului compactor
cel mai ecient. Acesta trebuie sa aiba dimensiunile si greutatea adecvata, in
asa fel incat sa execute o buna compactare si sa se deplaseze cu usurinta de la
un punct la altul.
Modul de funcionare a utilajului de aternere
Finisorul se compune in principal, dintr-un sasiu tractor cu senile
sau pneuri, echipament cu un motor diesel pe care sunt montate toate
echipamentele ce realizeaza operatiunile necesare.
Viteza utilajului poate sa e adaptata ritmului de aprovizionare, astfel incat
sa se evite inreruperile de functionare intre doua descarcari ale mijloacelor de
Tehnologia meseriei - 29
transport, pentru a intelege cum lucreaza un utilaj de asternut asfalt trebuie
cunoscute partile principale ale acestuia.
Buncarul si transportorul
Buncarul de primire care are pereti rabatabili servesc la descarcarea
mixturii din autocamioane.
Materialul din acest buncar este preluat de catre banda transportoare,
montata la baza lui care conduce materialul catre zona centrala a nisorul
unde va repartizat transversal.
In timp materialul este transportat de banda transportoare, partile laterale
ale buncarului se ridica astfel incat materialul de pe perete cade spre banda
transportoare. In felul acesta, se impiedica racirea materialului de pe peretii
laterali.
Repartizorul
Acesta imprastie materialul adus de banda transportoare, transversal pe
stratul suport. Materialul este asternut uniform in grosime prestabilita.
Dispozitivul de compactare
In urma repartizorului este montat un echipament pentru realizarea unei
compactari initiale, constituit dintr-o grinda de nivelare cu vibrare hidraulica
si batere, cu reglare na, pana la 4000 vibratii/minut.
Grinda este prevazuta cu prelungiri telescopice. Batatorul este prevazut
cu incalzire electrica.
Acest echipament constituie partea principala a nisorului deoarece
trebuie sa asigure prin vibrare si batere o prima compactare a mixturii
asfaltice si trebuie, in consecinta sa e incalzita. Finisoarele moderne produc
un indice de compactare de ordinul a 85 90% din compactarea nala.
Controlul vibronisorului
Prima operatie inainte de a incepe asternerea este reglarea utilajulu la
latimea corespunzatoare.
Aceasta se realizeaza cu ajutorul dispozitivelor manuale, unele dintre
utilajele mai moderne au dispozitive telescopice de extensie.
De asemenea, inainte de a incepe lucrul de asternere a materialului
bituminos, dispozitivul de asternere trebuie sa e dispus la o temperatura cu
cel putin 5
o
C mai mare decat temepratura materialuli ce urmeaza a asternut.
Cele mai bune rezultate se obtin cand exista o constanta a aprovizionarii
utilajelor de asternere cu material bituminos.
Lucrul nu trebuie sa inceapa decat in momentul in care la repartizor se
aa cel putin 2 mijloace de transport incarcate cu material bituminos.
Inaltimea materialului pe banda transportoare este reglata de deschiderea
din spatele buncarului.
Cantitatea de material care se asterne se poate regla prin dimensiunile
deschiderii din spatele buncarului, viteza transportorului si viteza reparti-
30 - Tehnologia meseriei
zorului. In felul acesta se asigura debitul de material bituminos corespunzator
cu grosimea stratului. Importanta este, asa cum s-a spus mai inainte,
aprovizionarea continua cu material bituminos.
Compactarea materialelor bituminoase
Compactarea este operatia nala a punerii in opera a materialelor
bituminoase de care va depinde in mare parte, viabilitatea stratului de rulare.
Scopul sau este dublu:
- de a obtine capacitatea necesara;
- de a asigura obtinerea unei bune uniformitati a suprafetei.
Pentru a asigura o cat mai buna compactare posibila, tehnico-rutiera, se
dispune de trei mari familii de utilaje:
- cilindrii cu rulari netede;
- compactori cu pneuri;
- cilindrii vibratori.
Cilindrii cu rulouri netede actioneaza prin greutatea proprie, exercitand o
presiune de contact denite prin incarcarea pe cm de bandaj.
Greutatea proprie a utilajului variaza cu posibilitatea de lestare a utilajului.
Compactoarele cu pneuri prin modul de actionare, asigura compactarea
mixturii fara sa zdrobeasca sau sa sparga pietrele. Aceste compactoare
actioneaza atat prin presiunea exercitata de pneuri cat si prin efectele de
framantare a materialului datorita deformarii pneurilor.
Pentru straturile de rulare, compactoarele cu pneuri au o roata speciala
plasata lateral care asigura compactarea marginii benzii de circulatie.
Prin utilizarea compactoarelor cu pneuri se obtine un grad ridicat si
uniform de compactare. Pentru evitarea formarii fagaselor trebuie reglata
presiunea din pneuri pe masura cresterii gradului de compactare. Reglarea
presiuni din pneuri se realizeaza in functie de temperatura, de tipul de liant si
de felul agregatelor.
Se pot folosi cu rezultate foarte bune rulouri tandem vibratoare.
Frecventa si amplitudinea vibratiilor sunt variabile.
Se obtin in general grade de compactare ridicate in cazul realizarii
compactarii cu comapactoare cu pneuri sau compactoare vibratoare dupa
cilindrarea initiala care se realizeaza cu compactoare cu rulouri netede.
Factorii principali care inuenteaza compactarea mixturilor asfaltice sunt:
- dozajul si consistenta bitumului; un continut de liant mai ridicat conduce
la obtinerea unui volum de goluri mai mic, dar datorita procentului
ridicat de liant, stabilitatea stratului la temperatura ridicata scade si
aceasta cu atat mai mult cu cat consistenta sa este mai scazuta;
- compozitia granulometrica si forma agregatelor inuanteaza
compactitatea mai ales cand aceasta se realizeaza la temperaturi mai
Tehnologia meseriei - 31
scazute: mixturile asfaltice cu un procent ridicat de criblura prezinta o
rezistenta mai mare la compactare fata de cele cu un continut mai redus
de criblura;
- temperatura mixturii asfaltice este unul din factorii determinanti in
obtinerea gradului de compactare corespunzator: scaderea temperaturii
de compactare fata de temperatura optima cu 25% conduce la un
volum de goluri remanente dublu pentru acelasi lucru mecanic:
pentru temperaturi de compactare mai scazute decat cele prescrise
pentru diverse tipuri de mixtura nu se pot obtine grade de compactare
corespunzatoare oricat s-ar mari energia de compactare.
Se face observatia ca atunci cand mixtura asfaltica se asterne in strat
subtire, temperatura materialului scade rapid sub temperatura optima (care
este peste 110C, iar pentru mixturile asfaltice rugoase peste 130C) si
compactarea nu se mai face in bune conditii.
Grosimea stratului de compactat se alege in functie de tipul mixturii, de
utilajul existent si de valoarea rezultata din calculele de dimensionare.
Studiile expermentale realizate arata ca pana la grosimi de 14 cm, diferenta
intre gradele de compactare obtinute la partea superioara si inferioara a
stratului poate considerata neglijabila, iar pentru grosimi mai mari aceasta
diferenta este sesizabila si conduce la neuniformitate in comportarea stratului
sub circulatie.
Reguli privind compactarea mixturilor asfaltice
- Compactarea mixturilor asfaltice se face pentru ecare strat in parte, in
grosimi uzuale de 8-9 cm.
- Compactarea se face in lungul drumului, de la margini spre axa, iar
pe sectoarele de rampa sau cu prol transversal cu panta unica de la
marginile cu cota mai mica spre cele cu cota mai ridicata.
- Compactoarele trebuie sa lucreze fara socuri, cu viteza redusa si
constanta.
- Fiecare trecere peste materialul de compactat este urmata de o trecere
inapoi pe aceeasi urma.
- Fiecare urma a compactorului se va suprapune cu 20-30 cm peste cea
precedenta.
- Deplasarea laterala a compactorului, pentru compactarea fasiei
urmatoare se realizeaza pe zona cu material deja compactat.
- Pentru prima compactare se recomanda ca in general compactorul sa se
deplaseze cu roata motrice inainte.
- Schimbarea sensului de mers (de la mers inapoi la mers inainte) trebuie
sa se realizeze in puncte decalate, la distante de cca. 1 m.
32 - Tehnologia meseriei
- Nu este admisa stationarea compactoarelor pe mixtura calda, proaspat
compactata.
- Udarea rulourilor sau a pneurilor pentru evitarea lipirii mixturii de
acestea - operatie utila trebuie facuta cu cantitati reduse de apa pentru
a nu se produce racirea brusca a mixturii de la partea superioara a
stratului.
- Temperatura maxima a mixturii trebuie sa e astfel incat sa nu se
produca valuri sau deplasari laterale de material.
- Compactoarele vor realiza treceri lungi, astfel incat numarul de opriri la
schimbarea sensului de mers sa e redus.
- Primele treceri se vor face cu viteze mai mici (2-4 km/h), iar urmatoarele
cu viteze mai mari (4-6 km/h). Nu trebuie depasita viteza de 6 km/h.
- Cand se lucreaza pe jumatate din latimea caii trebuie asigurata lipirea
la rostul de lucru. Pentru aceasta se taie marginea, se amorseaza si
apoi se compacteaza, compactorul deplasandu-se pe materialul racit.
Rosturile de lucru la cele doua straturi suprapuse se decaleaza fata de
axa drumului.
Tehnologia meseriei - 33
5. CONTROLUL CALITII MBRCMINILOR ASFALTICE
5.1. Cotele de nivel ale suprafeei
Fiecare strat de suprafa trebuie s e executat la cotele de nivel cerute
i cu tolerane admise. Operaiunea este necesar pentru a constata c stratul
de mbrcminte este la cota de nivel corect la bordur i c sunt realizate
pantele transversale de scurgere a apei.
Mrimile toleranelor sunt astfel precizate pentru toate celelalte straturi i
se asigur c sunt realizate grosimile avute n vedere pentru ecare strat.
Uniformitatea (planeitatea) suprafeei
Dei cotele de nivel corecte ale suprafeei vor asigura c grosimile avute
n vedere ale straturilor i pantele de scurgere sunt obinute, ele nu vor asigura
neaprat o rulare lin. Acest cerin are n vedere controlul mrimii permise
i a frecvenei denivelrilor.
Metode pentru controlul cotelor de nivel pe durata aternerii stratului
Exist trei metode principale de control a nivelurilor materialului din
stratul de suprafa aternut de cte un repartizor:
- metoda nivelarii cu grinda articulat otanta;
- dispozitive de control automat;
- metoda grilei cotelor de nivel.
Marea majoritate a straturilor de suprafata executate la cald se realizeaza
mecanic deoarece este mai rapid, mai ieftin si se obtine o mai buna nisare.
Asternerea manuala este de obicei limitata la suprafete mici sau de forma
geometrica neregulata.
Pentru aternerea mecanic se folosete metoda nivelrii cu grinda
articulat otant.
Metoda nivelarii cu grinda articulata otanta
Este cea mai rspndit metod folosit la nivelarea mbrcmintilor
existente. Ea nu conduce la cele mai bune rezultate, dar este convenabila si
nu necesita nici o tratare a denivelarilor.
Dispozitivul de aternere al repartizorului este astfel reglat incat sa asigure
grosimea medie dorita a stratului. Apoi este mentinut la acest reglaj. Aceasta
metoda se bazeaza pe faptul ca dispozitivul de nivelare al masinii va nivela el
insusi denivelari mici existente pe suprafata.
Grinda nivelatoare se deplaseaza pe stratul de material nou asternut si se
orienteaza paralel cu directia de inaintare a vehiculului tractor. Cand rotile din fata
ale tractorului trec peste o denivelare (umatura) sau peste o groapa, schimbarea
nivelului de referinta nu se transmite imediat (instantaneu) grinzii nivelatoare.
34 - Tehnologia meseriei
In cazul neregularitatilor scurte si superciale ce nu depasesc 2 m
lungime vehiculul tractor revine la nivelul su de referinta inainte de a apare
o schimbare la nivelul grinzii nivelatoare. In cazul umaturilor sau gropilor
mai lungi ansamblul de asternere (vehicul tractor - nivelator) reduc din efectul
neregularitatilor asupra nivelului suprafetei noi, dar nu-l elimina complet.
Dispozitive de nivelare cu control automat.
Aceste dispozitive automate controleaza nivelul unuia sau a doua puncte
de articulatie. Ele urmaresc nivelul liniei bordurii sau alt nivel de referinta
si mentin punctul de articulatie la o cota de nivel dorita, deasupra sau sub
acesta. Se descriu mai intai patru tipuri de asemenea dispozitive ce lucreaza
dupa acest principiu si apoi un altul care lucreaza dupa un principiu diferit.
Senzorii de bordura pot folositi in cazul in care exista bordura continua
cu fata neteda sau o linie de rigola. Un papuc sau senzor urmareste aceasta
linie si printr-un mecanism aproximativ simplu se controleaza inaltimea
punctului de articulatie alaturat, mentinandu-l paralel cu fata de sus a bordurii.
Senzorii pe re metalice sunt adesea folositi pe santierele mari de
constructie a partii carosabile. Nivelurile ecarui strat ce se construieste sunt
stabilite adesea fata de re metalice (sarme) intinse, xate pe tarusi metalici
montati de-a lungul ecarei laturi a partii carosabile. Lama nivelatoare a
utilajului de asternut material poate controlata cu ajutorul unor senzori ce
se deplaseaza pe aceste sarme.
Senzorii de egalare la rosturi trebuie sa e folositi de indata ce prima
banda a partii carosabile a fost executata. Nivelul marginii de la rostul de
lucru poate folosit pentru controlul cotelor de nivel ale benzii urmatoare
alaturate. Un senzor se deplaseaza de-a lungul marginii rostului de lucru si
asigura ca valorile cotelor de nivel de la banda a doua in executie si de la
prima banda sunt aceleasi Acest procedeu automat de control nu necesita o
alta operatie preliminara si trebuie folosit ntotdeauna cand se executa benzi
alaturate.
Grinzile de mediere a valorilor pot utilizate cand nu este posibil sa se
recurga la una din alternativele de mai inainte. O grinda metalica cu lungimea
de 10m se ataseaza lateral repartizorului, ea ind rezemata pe un numar
oarecare de palpatori cu arc. Din inregistrarile palpatorilor se stabileste o
valoare medie a ridicaturilor si a gropilor pe suprafata existenta in fata grinzii
metalice. Cota de nivel medie ce rezulta se foloseste pentru controlul cotei
punctului de articulatie. Grinda este greoaie si de aceea nu se prefera pe
santierele aglomerate sau cu caracter dicil.
Vericatorii de panta transversala difera de cele patru tipuri prezentate
mai inainte prin aceea ca pot folositi numai cand un dispozitiv de alt tip este
utilizat pentru controlul unei laturi a repartizatorului.
Tehnologia meseriei - 35
Vericatorul de panta transversala controleaza a doua latura in
comparatie cu prima. El se angajeaza (xeaza) la o valoare constanta a pantei
transversale sau la o succesiune de valori in apropierea unei curbe.
Pentru cele mai bune rezultate trebuie sa se dispuna de mai multe tipuri
de dispozitive, iar cel considerat ideal care se alege pentru folosire depinde
de conditiile de lucru.
O buna metoda pentru refacerea stratului de suprafata la un drum cu doua
benzi prin control complet automat al cotelor de nivel ar :
Prima banda: folosirea unui senzor si a vericatorului de panta
transversala.
Banda a doua: folosirea unui senzor pe fata bordurii si a unui senzor de
egalare la marginile rostului longitudinal.
Metoda grilei cotelor de nivel
Acolo unde metoda cu grinda articulata otanta nu da rezultate
satisfacatoare si metodele cu dispozitive automate de control nu sunt
disponibile trebuie utilizata o gril a cotelor de nivel. Aceasta consta intr-o
serie de marcaje la diferite intervale de-a lungul ambelor margini ale
ecarei benzi de circulatie, Marcajele facute cu creta sau vopsea stabilesc
grosimile de material de adaugat in ecare punct al grilei. Intervalele dintre
marcaje depind de uniformitatea suprafetei stratului suport, de complexitatea
suprafetei stratului suport, de complexitatea suprafetei de realizat si de
volumul de lucru.
Operatorul de pe repartizator poate regla manual grinda nivelatoare in
scopul de a furniza grosimile de material cerute asa cum este indicat in ecare
punct in lungul partii carosabile.
Grila cotelor de nivel poate realizata cu orientarea e in lungul, e
transversal partii carosabile, sau prin combinarea celor doua orientari. Intai,
acolo unde drumul este prevazut cu borduri denivelate procedeul consta in a
masura sageti fata de o sarma intinsa xata la nivelul bordurilor, asa cum se
arata in gura 17 de mai jos:
Figura 17
In alta situatie, la un drum fara borduri denivelate, cotele de nivel existente
pot masurate cu o nivela si comparate cu valorile dorite ale acestor cote; in
felul acesta grosimile de material pot calculate.
36 - Tehnologia meseriei
Asternerea manuala
Majoritatea asternerilor manuale de material se fac pe benzi inguste de
pana la 2m latime cum ar in cazul trotuarelor sau a peticirii partii carosabile.
Cotele de nivel ale marginilor acestor suprafete sunt bine determinate de
cotele de pe borduri si de la limita trotuarului in cazul trotuarelor, sau de catre
cotele de nivel ale suprafetei ce inconjoara peticul. Operaiunea se realizeaz
cu ajutorul unei greble cu care materialul se ntinde corespunzator pentru a
putea realiza cotele de nivel cerute ele suprafetei in aceasta situatie.
Daca suprafata de asternut manual este relativ lata, va aproape imposibil
sa se obtina un bun rezultat fara a folosi cote de nivel intermediare. Cea mai
obisnuita cale de a furniza aceasta informatie este cu ajutorul unei grile
alcatuita din calupuri de lemn, tarusi din lemn sau cupoane de metal amplasati
la 3 sau 5m, avand marcata cota de nivel a suprafetei. Cand se asterne material
pe suprafata tare a unui drum existent, este de obicei imposibil sa realizam
cotele de nivel cu nimic altceva decat folosind ca martori pavele din lemn
amplasate pe suprafata.
Factorii care afecteaza calitatea suprafetei de rulare
In afara de necesitatea de a utiliza un sistem de control al cotelor de nivel
care sa e corespunzator scopului, exista un numar de alti factori care pot
afecta calitatea suprafetei de rulare.
Urmeaza o lista a problemelor potentiale care necesita a se lua in
considerare.
Neuniformitatea stratului suport (substratul).
Daca stratul suport (adica suprafata existenta) este neuniforma nu se
poate realiza o suprafata plana buna prin simpla acoperire cu un strat de
imbracaminte rutiera. Desi suprafata ce se realizeaza imediat in spatele
repartizatorului poate satisfacatoare, ea rezulta din grosimi variabile ale
unui material nou compactat neuniform. Cnd suprafata este circulat prile
mai groase se vor tasa mai mult dect prile mai subiri i se va produce ceea
ce se numete compactare diferentiala.
Cnd suprafaa existent este neuniform umturile trebuie tiate iar
adnciturile umplute pentru a ndeprta partea cea mai rea a neregularitilor.
Prile ridicate sunt n mod obinuit ndeprtate cu nite maini ce aplic
procedee la cald sau la rece pentru refacerea planeitii. Adnciturile sunt
umplute cu un material asemntor celui din mbrcminte, folosit ca material
de nivelare, scopul este de a realiza un strat conform cerinelor din proiect.
Substrat cu vascozitate scazuta
Daca materialul pentru o imbracaminte este asternut in stare calda pe
un strat alcatuit din material cu vascozitate scazuta sau cu intarire (priza)
intarziata, caldura va avea ca efect inmuierea materialului suport. Acest
proces conduce la deformarea stratului suport cand se cilindreaza materialul
din imbracaminte.
Tehnologia meseriei - 37
In scopul de a evita aceasta situatie sau stratul suport vechi se inlocuieste,
sau se foloseste in imbracaminte un material cu o temperatura de asternere
mai scazuta. De exemplu, o imbracaminte din macadam bitumat poate
folosita in locul unui beton asfaltic cilindrat.
Marimea agregatelor minerale.
Cand dimensiunea agregatelor minerale din materialul nou este prea
redusa fata de grosimea stratului, atunci materialul este supus unei deplasari
orizontale de cilindrii compactorului si suprafata rezulta cu urme (fagase).
De asemenea daca agregatele minerale au dimensiunea prea mare grinda
nivelatoare a repartizatorului aluneca pe muchiile agregatelor sau produce
fagase de antrenare a materialului. Acestea vor impiedica obtinerea cotelor
de nivel corecte si vor reduce durabilitatea materialului prin mentinerea lui in
apa ce se acumuleaza.
Continuitatea aprovizionarii cu material.
Cotele de nivel satisfacatoare se pot obtine cand exista o continuitate in
aprovizionarea cu material.
Grinda nivelatoare se reazem pe suprafaa materialului care trece pe sub
aceasta. O ntrerupere a aprovizionrii cu material face ca grinda nivelatoare
s se afunde n material i s produc o suprafa de tipul celei artate n
gura 18 de mai jos. Aceasta nu numai ca afecteaza calitatea de rulare dar va
reduce si durata de serviciu a imbracamintii.
Figura 18
38 - Tehnologia meseriei
Operaiunea de aternere
Urmtoarele aspecte principale trebuie urmrite cnd se aterne material
cu ajutorul repartizatorului:
- partea frontal a grinzii nivelatoare trebuie s e curat;
- placa compactoare trebuie s e corect reglat;
- grinda nivelatoare trebuie s e nclzit nainte de nceperea lucrului;
- o aprovizionare constant cu material trebuie meninut la distribuitorul
elicoidal al repartizatorului i la grinda nivelatoare;
- materialul aternut manual longitudinal repartizatorului trebuie nlturat
pentru a permite o compactare suplimentar de ctre compactor;
- o reducere trebuie fcut la rosturi pentru a putea compacta materialul
nou aternut.
Temperaturi
Temperatura medie de livrare este de 130C. Temperaturile maxime de
stocare sunt n limitele 155C - 175C i astfel va inuena n mic msur
temperaturile de livrare.
Materialul trebuie aternut n general la temperatur minim de livrare. El
trebuie s e destul de erbinte pentru a permite realizarea cilindrrii nainte
ca temperatura s scad sub valoarea minim de cilindrare.
Cnd materialul se aterne manual trebuie dat atenie ca el s se menin
n stare cald. Gramada de material se acoper cu prelate i se aterne n strat
ct de repede nainte de a deveni prea rece i nelucrabil.

Tehnologia cilindrrii
Deoarece cilindrarea este ultima operaie ce are loc, ea va determina
efectiv calitatea nal a suprafeei. O mpingere excesiv n faa tamburului
se produce cnd cilindrarea se face la temperatur prea ridicat sau cu vitez
prea mare. Deformaiile plastice (permanente) sunt cauzate de asemenea
de oprirea sau ntoarcerea roilor cilindrului pe materialul cald. Cilindrarea
trebuie continuat pn ce urmele lasate de roile compactorului dispar.
Specicarea i msurarea cotelor de nivel ale suprafeei.
Pe durata de construcie a prii carosabile cotele de nivel sau nivelurile
structurii, la stratul de form, substratul de nisip, straturile de baz i la
mbrcminte, trebuie vericate. Drumul va avea rezistena proiectat numai
dac toate straturile vor construite cu grosimea corect.
Toleranele cotelor de nivel ale suprafeei.
n practic, nu este efectiv posibil s se realizeze cu exactitate grosimile
artate n proiect sau n specicaii. De aceea, n normele ociale se accept
tolerane cu anumite valori.
Tolerana la cotele de nivel ale suprafeei stratului de baz i ale
mbrcminii este de 6 mm. De asemenea, pentru ca o combinare a
Tehnologia meseriei - 39
toleranelor s nu aib ca efect subierea mbrcminii, grosimea specicat
a acesteia nu trebuie s e redus cu mai mult de 5 mm.
Pentru vericarea toleranelor, nivelurile de pe suprafa, cotele de nivel
se msoar la intervale de 10 m longitudinal i de 2 m transversal. Nivelul
suprafeei este apreciat satisfctor atunci cnd nu mai mult de una din
cele zece valori msurate succesiv longitudinal, sau una din cele msurate
transversal este n afara toleranei permise.
Se pot verica toleranele e msurnd cotele de nivel n punctele anume
alese, e msurnd sgeile ntre suprafaa studiat i o srm ntins rezemat
pe borduri sau o srm ntins longitudinal.
Specicarea i msurarea regularitii de suprafa
Regularitatea suprafeei se refer la mrimea i frecvena umturilor.
Suprafaa unui drum trebuie s e pe ct posibil de neted cu scopul de
a reduce la minimum eforturile att n structura drumului ct i asupra
vehiculelor i s asigure un confort de deplasare participanilor n trac.
Standardele elaborate pentru neregularitile maxime admise la o
suprafa nou, au fost stabilite pe baza de experien i ele prevd c trebuie
asigurat o deplasare fr zdruncinturi
Cea mai simpl i cu mult cea mai economic metod de testare dac
o suprafa nou este satisfctoare, const n a rula pe aceasta i a vedea
dac este acceptabil. Dac rulajul mainii este fr zdruncinturi nu mai este
necesar s se recurg la o alt testare. Dac rulajul este nesatisfctor, atunci
este necesar s se cuantice starea de neregularitate i s se compare aceasta
cu cerinele de regularitate a suprafeei cuprinse n standarde atunci cnd un
constructor se ocup numai de execuia mbrcminii unui drum, regularitatea
suprafeei acestuia este inuenat n mod considerabil de regularitatea
stratului suport. n asemenea situaii nainte de nceperea lucrrilor se
anun beneciarul asupra denivelrilor suprafeei existente. Cnd suprafaa
existent prezint multe neregulariti nu este posibil s se obin o suprafa
plan a mbrcminii fr o operaie de recticare a acestora sau aternerea
unui strat intermediar cu rol de a elimina neregularitile
Urmtoarele trei metode sunt utilizate pentru a cuantica gradul de
neregularitate a suprafeei unui drum.
Metoda de msurare cu rigla i pana.
O rigl dreapt din lemn sau metal, cu lungimea de 3 m care nu se
deformeaz sub greutate proprie cnd este rezemat la capete, este poziionat
pe suprafaa drumului.
Cu ajutorul unei pene gradate ce se introduce sub rigl se msoar
denivelrile dintre latura inferioar a riglei i suprafaa drumului.
Aceasta metod se folosete pentru msurarea denivelrilor pe direcie
longitudinal i transversal drumului. Se poate astfel controla dac sunt
40 - Tehnologia meseriei
respectate toleranele admise la construcie dar se pot msura i denivelrile
ce apar la exploatare.
Metoda de msurare cu rigla mobil.
O rigl metalic nedeformabil cu lungimea de 3 m prevzut cu roi la
cele dou capete i o roat palpatoare intermediar se deplaseaz longitudinal
pentru a msura neregularitile pe aceast direcie. Pe grind se a montat
un dispozitiv ce nregistreaz diferena de nivel dintre roata palpatoare i
roile de la capetele grinzii, conform gurii 19 de mai jos:
Figura 19
Normele ociale prevd ca msurtorile s se fac pe un sector cu
lungimea de 300 m al mbrcminii iar cnd lungimea total construit este
mai mic, se va face pe un sector de cel puin 75m lungime. n tabelul de mai
jos sunt indicate valorile ce corespund celor dou lungimi. Condiiile tehnice
prevd c nu se admit neregulariti longitudinale mai mari de 10 mm.
Numrul neregularitilor pentru stratul de legtur (binder) sau pentru
pene laterale de ranforsare este cu 50% mai mare dect cel acceptat i
prezentat n tabelul de mai jos pentru mbrcminte.
Factori ce afecteaz durabilitatea
Suprafaa mbrcminii este supus la cele mai mari solicitri. n timpul
rulrii pe mbrcmintea unui drum, oricare defect al acesteia poate cauza unui
accident. Biciclitii i motociclitii sunt n mod deosebit supui acestui risc.
De aceea este foarte important ca materialele pentru stratul de
suprafa s e bine alese i corect aternute astfel ca s asigure o durat
Denivelarea 4 mm 7 mm 4 mm 7 mm
Lungimea (m) 300 75 300 75 300 75 300 75
Drumuri nationale 20 9 2 1 40 18 4 2
Drumuri judetene 40 18 4 2 60 27 6 3
Tehnologia meseriei - 41
de serviciu maxim. Prin durabilitate se nelege aceast durat de serviciu.
mbrcmintea drumului trebuie s suporte ncrcrile din trac i aciunea
factorilor de clim pe o durat de ani ct mai mare posibil i n acelai timp
s-i menin forma i rezistent la derapare.
Defectele suprafeei pot permite apelor s se inltreze pn la nivelul
stratului de fundaie i a pmntului suport ceea ce antreneaz o scdere a
capacitii portante a acestuia. Apa inltrat n straturile rutiere prin ngheare
distruge coeziunea materialului, urmat de dislocarea lui i de apariia
gropilor, distrugerea rosturilor sau chiar umturi locale.
Factorii care inueneaz durabilitatea suprafeei:
- rezistena straturilor de baz i de fundaie;
- calitatea materialelor folosite n mbrcminte;
- metodele de aternere i de compactare a materialelor n strat.
Rezistena straturilor suport ale mbrcminii
Dei straturile de suprafa repartizeaz ncrcturile date de trac unui
anumit spaiu este esenial ca straturile suport s e sucient de rezistente fa
de solicitrile la care sunt supuse. n cazul unui drum nou, mbrcmintea,
stratul de baz i cel de fundaie trebuie sa aib rezistena corespunztoare
pentru a suporta solicitrile date de trac, chiar i n condiiile n care
pmntul suport are caracteristici de portan mai slabe.
Pentru rennoirea mbrcminii este esenial ca drumul existent s e
sucient de rezistent pentru a folosi aceluiai scop.
Ca un drum rennoit s aib n totalitate aceiai durat de serviciu
este necesar ca toate straturile componente s e aduse la acelai nivel de
rezisten. Orice zon fr rezisten a mbrcminii, cum ar gropile,
traneele temporare sau zonele surate trebuie s e reparate nainte de
rennoirea mbrcminii.
Suprafeele la care se constat o cedare a fundaiei trebuie sacricate,
materialul ndeprtat i reconstruit complet. Cnd nu se recurge la acest
procedeu mbrcmintea nou se va rupe n aceste zone fr rezisten ca
urmare a transmiterii pe grosimea ei a deformrilor i surilor.
Alegerea materialelor pentru realizarea durabilitatii
Materialele pentru mbrcminte se realizeaz cu liani bituminoi pentru a
lega ntre ele agregatele minerale i a conferi pe ansamblu o impermeabilizare.
Lianii trebuie s aib o vscozitate ridicat (rezisten mare la curgere) astfel
c el s nu se deformeze sub ncrcrile produse de trac ori s se nmoaie pe
timp cald.
Agregatele minerale din mixturile asfaltice sunt alctuite dintr-un anumit
amestec de diferite dimensiuni (adic au o granulozitate continu) astfel ca
ele s se mpneze reciproc i s formeze pe ansamblu o structur stabil i
rezistent.
42 - Tehnologia meseriei
Aceste caracteristici confer materialului capacitatea de a suporta
ncrcturile din trac i aciunea factorilor de clim, adic mresc
durabilitatea. n general cu ct stratul de material este mai aproape de
suprafaa drumului cu att mai mare vor solicitrile din trac i cele
produse de factorii climatici. Pentru mbrcminte cele mai bune materiale se
dovedesc a cele alctuite cu liani care au o vscozitate mare i cu agregate
minerale cu granulozitate continu, obinndu-se o structur dens.
Aspecte ale durabilitii privind aternerea i compactarea
Durabilitatea poate afectat sub aspectele:
- apa se va inltra n sistemul rutier i va nmuia pmntul suport;
- ncrcturile din trac vor compacta parial mbrcmintea dar numai
pe urmele de deplasare a roilor producnd o suprafa deformat;
- materialul va mult mai puin rezistent dect ar fost n cazul unei
compactri corecte, ceea ce conduce la solicitri mai mari pentru
straturile inferioare;
- apa care se inltreaz n mbrcminte va nghea iarna avnd ca efect
dezintegrarea materialului, n particular pe direcia rosturilor de lucru;
- cnd compactarea este de slab calitate, materialul poate refulat
lateral de aciunea roilor.
Tehnologiile de aternere trebuie s e corespunztoare pentru a realiza o
mbrcminte bine compactat i impermeabil, inclusiv n zona rosturilor de
lucru.
Pentru realizarea acesteia sunt urmrite aspectele:
- vericarea materialului livrat, sub aspectul calitii;
- pregtirea suprafeei existente;
- amenajarea corect a rosturilor;
- aternerea;
- cilindrarea.
Vericarea materialului livrat
Probleme care apar cnd materialul este adus pe antier:
- Materialul are o consisten variabil. Aceasta se poate ntmpla
e c materialul a fost malaxat necorespunztor, e c s-a produs o
segregare pe durata stocrii i transportului. Rezultatul segregrii este
c materialul este mai grosier pe marginile ncrcturii fa de cel situat
n interiorul ei;
- Materialul este prea rece. Cnd materialul este rece sau prile laterale
ale basculantei sunt reci se vor forma buci care nu pot trece prin
repartizorul elicoidal al utilajului de aternut. Materialul va de
asemenea greu de compactat;
Tehnologia meseriei - 43
- Materialul este prea cald. Dac materialul este prea cald, liantul ncepe
s curg de pe agregate i se dreneaz ctre partea de jos a ncrcturii.
Dac temperatura a fost prea ridicat pe durata malaxarii, liantul poate
parial ars, caz n care materialul se arunc;
- Materialul conine substane improprii. Este important de a da atenie la
oricare contaminare, n special cea realizat cu o cantitate prea mare de
nisip sau cu ulei diesel care adesea este folosit pentru a preveni lipirea
materialului de partea interioar din spate a basculantei.
Aceste greeli trebuie identicate ct de repede posibil pentru a evita
aternerea materialului care ulterior va trebui nlocuit. Materialul trebuie s
se ncadreze n intervalul de temperaturi specicate nainte ca basculanta s
descarce materialul n buncrul repartizorului.
Pregatirea suprafetei.
Pentru a obine cea mai durabil rennoire a unui drum existent cteva
lucrri pregtitoare sunt necesare. O mbrcminte este un strat destul de
subire din material n grosime de la 20 la 60 mm. Acest strat singur este
insucient de rezistent la toate solicitrile orizontale cauzate de frnare sau
rsucirea roilor n condiii de trac. Sub aciunea acestor solicitri este
posibil ca mbrcmintea s alunece longitudinal sau s cedeze lent fa de
suprafaa stratului suport, avnd ca urmare ruperea i deformarea materialului
din mbrcminte.
Acest aspect poate evitat dac se asigur c suprafaa stratului suport este
rugoas; n caz contrar este necesar rabotarea acesteia, n scopul de a realiza
o suprafa rugoas. Procedeul cel mai obinuit i mai ieftin de a preveni
curgerea lent const n a mbuntii adeziunea ntre cele dou suprafee cu
ajutorul unui strat subire de legtur. Acesta const ntr-o stropire uoar a
suprafeei vechi cu o emulsie de bitum n cantitate de 0,3 la 0,5 litri/m.
Cpcele golurilor de canalizare i alte piese metalice s e curate i
unse cu bitum. Acest tratament se va face de asemenea pe feele interioare ale
bordurilor care vor n contact cu betonul asfaltic.
Rosturi
Acolo unde mbrcmintea nou se mrginete cu materiale aternute
anterior (de exemplu la un rost de lucru transversal sau la un rost
longitudinal), trebuie amenajat un rost etan. Aceasta se poate realiza prin
una din urmtoarele metode:
Metoda 1: materialul n stare rece existent poate nclzit la temperatura
de cilindrare cu ajutorul unui radiator cu raze infraroii nainte de a aterne
alturat materialul cald. Operaia de cilindrare va lipi cele dou materiale.
Metoda 2: materialul existent se taie pe o lime de circa 10 cm astfel
ca s rezulte cu o fa vertical. Aceasta se unge cu bitum cald nainte de
aternerea materialului nou. Aceast operaie se poate realiza mai uor dac
44 - Tehnologia meseriei
marginea primei benzi aternute este nisat cu o fa vertical nainte de
rcirea materialului, prin tiere cu o frez ataat cilindrului compactor.
Un rost, chiar bine amenajat, este mai puin rezistent dect materialul
aternut continuu. Rosturile de la straturile suprapuse nu se vor executa
pe aceeai vertical. Toate rosturile (att cele transversale ct i cele
longitudinale) trebuie s e decalate cu cel puin 300 mm fa de cele ale
straturilor situate dedesubt.
n cazul unei execuii noi pe o suprafa mare pentru a evita s se obin
rost longitudinal n stare rece, se recurge la dou repartizatoare de material
care vor lucra unul dup altul. Repartizatorul al doilea va urma ndeaproape
i lateral primul astfel ca s realizeze un rost n stare cald.
Aternerea
Din materialul livrat n stare corespunztoare de malaxare i fr aspect
de segregare, repartizatorul va realiza un strat continuu cu grosime uniform.
Aternerea manual se face cu grij pentru a siguri ca operaia de ntindere
cu grebla nu conduce la o separare a agregatelor mai mari.
Cilindrarea
Operaia de cilindrare este foarte important pentru a se realiza o
mbrcminte durabil i impermeabil.
Cilindrarea trebuie sa inceapa imediat dupa asternere, fara a cauza o
impingere excesiva a materialului in fata rotilor. Ea trebuie sa e terminata
inainte ca temperatura sa scada sub valoarea minima de cilindrare si tinand
seama ca vor necesare cel putin sase treceri pe directie transversala.
Rezistena la derapare
Macrotextura rezulta din aranjamentul agregatelor minerale la suprafata
stratului in asa fel incat sunt inglobate numai partial in acesta, sau rezulta din
imprastierea de criblura pe suprafata de rulare.
Macrotextura rezulta din rugozitatea na a suprafetei ecarei granule
minerale.
Atat macrotextura cat si microtextura au tendinta de a se reduce ca
marime sub actiunea tracului si a conditiilor de clima dupa un numar de
ani. Rezistenta la derapare efectiva pe o suprafata a drumului va depinde
in oricare interval de timp de conditiile climaterice, de macrostructura si
microstructura reziduala.
Alegerea materialelor pentru imbracaminti cu rezistenta la derapare
Cele mai multe materiale folosite la imbracaminti cu rezistenta la derapare
vor avea urmatoarele caracteristici:
- un mozaic restrans al agregatelor minerale aparente;
- o buna textura a granulelor pe grosimea stratului;
- granulele minerale sa ramana in relief peste nivelul general al
materialului pentru a permite apei sa se dreneze sub nivelul suprafetei
de contact a pneului;
Tehnologia meseriei - 45
- un liant cu vascozitate ridicata care confera mixturii asfaltice stabilitate
la deformare, rezistenta si reduce procesul de indesare progresiva a
granulelor de la suprafata in grosimea stratului;
- granulele minerale sa aiba fete aspre, cu proeminente ale caror muchii
sunt ascutite;
- agregatele minerale sa aiba duritate, uzura mica si sa nu se lustruiasca.
Primele patru caracteristici enumerate privesc diferite aspecte ale
macrostructurii, iar ultimile doua, diferite aspecte ale microstructurii. In
practica este greu sa se obtina cel mai bun din toate domeniile, in special
din cauza costurilor ridicate ale materialelor care pot realiza cea mai buna
rezistenta la derapare.
De exemplu, agregatul mineral cel mai rezistent la derapare si care se
lustruieste cel mai putin este bauxita calcinata. Utilizarea acestui agregat este
insa limitata, datorita costului ridicat, la alcatuirea straturilor de rulare cu
grosime mica ce se aplica in intersectii foarte aglomerate si in acoperirea
trecerilor pietonale din zonele urbane, in scopul de a asigura distante de
franare reduse.
Zgura de furnal care rezulta ca un subprodus in industria otelului, are de
asemenea calitatea de a nu se lustrui, dar comparativ cu bauxita calcinata are
duritate mica si ca urmare asperitatile de pe suprafata granuleleor se uzeaza
complet pe durata unui an sau doi in cazul unui trac intens.
Rocile granitice usor de procurat in forma dorita ca materiale pentru
lucrari de drumuri, au o duritate mare si de aceea sunt rezistente la uzura.
Totusi din cauza structurii foarte ne pe care o au, uzura chiar mica ce rezulta
in timp, conduce la suprafete plane slefuite care favorizeaza deraparea pe
timp umed.
Calcarele utilizate frecvent la lucrarile de drumuri au o duritate mai mica
fata de granit si o structura mai putin na. Ca urmare prezinta o uzura mai
mare in timp iar suprafetele granulelor minerale devin foarte plane si lustruite
cu favorizarea derapajului pe timp umed.
Rocile bazaltice au o duritate foarte apropiata de acea a rocilor granitice
si au o rezistenta buna la uzura in timp. Granulele minerale bazaltice au fete
aspre cu muchii ascutite, ce nu se lustruiesc in timp, sub actiunea tracului
si ca urmare sunt cel mai frecvent folosite in straturile de rulare asfaltice din
tara noastra.
Materialele folosite au caracteristici de duritate si de rezistenta la slefuire
diferite. Acestea depind de sursa din care provin si tehnologia de extragere si
prelucrare a lor.
Cel mai important lucru de retinut este ca rezistenta la derapare a unui
drum este cea mai scazuta pe vreme umeda. Principalul obiectiv la alegerea
unui material ar trebui, de aceea, sa e asigurarea ca suprafata nisata a
46 - Tehnologia meseriei
imbracamintii va avea o buna textura cu granule iesite in relief si care sa
aiba o buna durabilitate. Aceasta se obtine nu numai prin alegerea agregatelor
minerale corespunzatoare dar si prin alcatuirea potrivita a mixturii asfaltice
care sa asigure o textura de suprafata acceptabila daca asternerea este corecta.
Asternerea unei imbracaminti rezistenta la derapare.
Modalitatea in care materialul este asternut in strat nu afecteaza
microtextura agregatelor, dar afecteaza macrotextura suprafetei drumului.
In cazul materialelor la care nisarea suprafetei nu se face prin raspandire
de criblura, macrotextura (sau textura de adancime) se va obtine printr-o
tehnologie normala de asternere. Singura precautie este sa se asigure ca
cilindrarea nu va incepe la o temperatura prea ridicata sau prelungita pe o
durata prea mare. Fiecare din cele doua situatii conduce la o suprafata neteda
cu o textura de adancime prea mica.
Raspandirea de criblura anrobata.
Acest procedeu este de obicei aplicat la imbracaminti si la macadamuri
cu textura na bitumat (traditional numite asfalturi ne la rece). Pentru ca
procedeul de raspandire a criblurii bitumate sa e reusit este necesar sa e
controlate urmatoarele aspecte:
- cantitatea de criblura raspandita;
- masura in care aceasta se incastreaza in stratul suport.
Scopul este de a raspandi o cantitate sucienta astfel incat granulele sa se
situeze una langa alta. Pentru a obtine aceasta, dispozitivul de raspandit se
regleaza si se testeaza inainte de folosire.
Oricare zona a suprafetei pe care repartizatorul nu o acopera cu o cantitate
sucienta trebuie reparata si acoperita suplimentar cu criblura prin raspandire
cu lopata. Criblura care se aa depozitata pe o banda alaturata celei in
executie se inlatura inainte de inceperea cilindrarii pe banda in lucru pentru a
evita ridicarea cilindrului la trecerea in zona rostului.
Daca cantitatea de criblura raspandita este prea mare, granulele se vor
deplasa lateral si nu se vor incastra corect in stratul suport. In scopul de a
obtine o raspandire uniforma repartizatorul trebuie sa lucreze continuu fara
intreruperi.
Proportia de criblura raspandita trebuie sa e masurata si controlata in
raport cu cerintele date in prescriptii.
Masurarea cantitatii de criblura ce trebuie raspandita, inainte de a incepe
lucrul in ux continuu sau in timp ce acesta se desfasoara se face cu o tava
din aluminiu de forma patrata cu o latura de 300 mm, care se suspenda la o
balanta cu arc. O serie de asemenea tavi sunt plasate in fata repartizatorului
de criblura si dupa ce acesta trece peste ele greutatea criblurii se masoara
utilizand balanta cu arc. Se intelege ca pe zona unde au stat tavile criblura se
raspandeste din nou inainte de a incepe cilindrarea.
Tehnologia meseriei - 47
Pentru drumurile intens circulate normale pentru cantitatile de raspandire
sunt cuprinse intre urmatoarele limite:
- criblura 15/25 mm: 9,5 la 12 kg/m (=105 la 85 m/tona)
- criblura 8/15 mm: 7,5 la 9,5 kg/m (=135 la 105 m/tona)
Criblurile trebuie sa e din roci dure, rugoase cu marimea 15/25 sau 8/15
mm.
Dupa raspandirea criblurii, urmatoarea operatie foarte importanta este
cilindrarea ei, pentru a o incastra corect in stratul suport. Daca cilindrarea
este excesiva intreaga macrotextura de suprafata se pierde. Cand granulele
de criblura sunt slab incastrate in stratul suport ele pot smulse sub actiunea
tracului sau slabite prin actiunea repetata a inghetului.
Masurarea rezistentei la derapare a suprafetei drumului.
Rezistenta la derapare a suprafetei drumului depinde de macrostructura
lui, de microstructura agregatelor minerale si de conditiile de clima. Sunt
disponibile diverse aparate pentru a simula actiunea unui vehicul care
aluneca, iar dintre acestea cel mai simplu se dovedeste a Testerul portabil
pentru determinarea rezistentei la derapare. Valorile obtinute cu acest aparat
sunt numite valorile rezistentei la derapare (Skid rezistence value = SRV).
Schema aparatului prezentat conform gurii de mai jos:
Figura 20
Aparatul este amplasat pe suprafata drumului si reglat astfel ca baza lui
sa e in pozitie orizontala. Tija verticala este reglata pe inaltime astfel ca
placuta de cauciuc a pendulului sa e in contact cand oscileaza pe suprafata
drumului. Bratul pendulului se aduce in pozitie orizontala si se blocheaza
dispozitivul de xare - eliberare, iar acul indicator de pe cadran se aduce in
pozitie verticala.
48 - Tehnologia meseriei
Cand se elibereaza pendulul din dispozitivul de retinere el se deplaseaza
spre fata drumului cu care intra in frecare prin placuta de cauciuc si antreneaza
in miscare acul indicator al scalei aparatului. Cu cat acul indicator este deplasat
mai inspre partea stanga a scalei cu atat frecarea pe suprafata drumului a fost
mai mica si deci mai redusa valoarea rezistentei la deplasare (SRV).
Operatia se repeta de cel putin trei ori, cand aceste valori sunt destul
de apropiate ele se considera acceptabile. Daca nu sunt apropiate se repeta
incercarea pana se obtine acest lucru.
Intocmai ca testul petei de nisip, testul rezistentei la derapare poate
folosit pentru a urmari schimbarile valorilor rezistentei la derapare ale unui
drum. De asemenea, testul poate utilizat si in situatii mai aparte cum ar
receptia unei lucrari noi sau dupa un accident. In aceasta situatie se poate
determina daca rezistenta la derapare a fost unul din factorii care a favorizat
accidentul.
Masurarea rezistentei la uzura a agregatelor minerale.
Este o incercare de laborator prin care se masoara cantitatea cu care se
uzeaza un esantion de agregate minerale care au fost supuse unei solicitari
standard de uzura. Incercarea este folosita pentru a evalua calitatea agregatelor
minerale pentru a corespunde utilizarii lor in alcatuirea straturilor de rulare
(imbracaminti de drumuri) sau pentru compararea calitatii diferitelor tipuri
de agregate. Un esantion de agregate minerale pregatit in anumite conditii
este supus unei actiuni de uzura standard, dupa care se determina procedeul
de material mai mic decat o anumita dimensiune rezultat si se calculeaza un
coecient de calitate.
Procedeul de uzura se realizeaza cu masini diferite dupa cum urmeaza:
a) masina Deval care este alcatuita din doi cilindrici metalici, xati in
pozitie inclinata fata de un ax orizontal in jurul caruia se rotesc, supune
agregatele minerale unei operatii de uzura prin frecare reciproca
intere granule. Dupa 10000 de rotatii ale cilindrilor metalici, sortul de
material testat este cernut folosind o sita cu latura ochiului de 1,5 mm
sau un ciur cu diametrul ochiului de 2 mm. Fractiunea de material mai
mica de 1,5 mm sau 2 mm, exprimata in procente, ce s-a desprins din
granulele initiale, da o indicatie asupra rezistentei la uzura.
Coecientul de calitate se calculeaza cu relatia:
C = 40/F
unde F este fractiunea mai mica de 1,5 mm sau 2 mm, in %.
Dupa valorile coecientului de calitate agregatele minerale sunt apreciate
astfel:
- cu rezistenta la uzura mica, C < 7;
- cu rezistenta la uzura medie, C = 7 - 9;
- cu rezistenta la uzura acceptabila, C = 9 11;
Tehnologia meseriei - 49
- cu rezistenta la uzura buna, C = 11 13;
- cu rezistenta la uzura foarte buna, C = 13 15.
Pentru macadam se admit agregate minerale cu un coecient de calitate
intre 9 si 13 iar pentru betoanele asfaltice criblurile cu un coecient de calitate
intre 9 si 11.
Incercarea cu masina Deval (gura 21.a) se poate face si in prezenta apei
prin inchiderea etansa a cilindrilor metalici. Incercarea este mai apropiata de
conditii reale de solicitare a agregatelor minerale si pune in evidenta faptul ca
la agregatele provenite din roci semidure sau slabe coecientul de calitate se
reduce ca valoare la jumatate sau mai mult. In cazul acesta, agregatele pentru
macadam trebuie sa ateste un coecient de calitate mai mare decat 6.
Figura 21.a
b) masina Los-Angeles gura 21.b care este alcatuita dintr-un cilindru
metalic cu axul de rotire orizontal, supune agregatele minerale unei
operatii combinate de uzura, prin frecare reciproca intre granule si in
acelasi timp prin lovire cu bile de fonta de o anumita marime. Numarul
si greutatea bilelor introduse in cilindru variaza in functie de felul
probei (6 la 12 bile in greutate de 390 la 445 grame). Incercarea se face
cu un esantion de material in greutate de 5 kg, iar rezistenta la uzura se
apreciaza prin procentul de material ce trece prin sita cu latura ochiului
de 1,68 mm, dupa 500 de rotatii ale cilindrului. Calitatea agregatelor
minerale se exprima prin valoarea coecientului LA care trebuie sa e
20 in cazul agregatelor de buna calitate si 50 in cazul celor mediocre.
Figura 21.b
50 - Tehnologia meseriei
Matematic aplicat - 1
CURS DE CALIFICARE / RECALIFICARE
N MESERIA DE
ASFALTATOR
SUPORT DE CURS PENTRU DISCIPLINA
MATEMATIC APLICAT
2 - Matematic aplicat
Matematic aplicat - 53
CAPITOLUL I
1. OPERAII CU NUMERE NTREGI. ADUNAREA I SCDEREA
ntlnim numere naturale atunci cnd numrm obiecte din jurul nostru, de
asemenea, le mai ntlnim n unele probleme de msurare.
Scznd pe 3 din 2, ca rezultat nu obinem un numr natural. Pentru a putea
scdea orice numr natural din orice alt numr, a trebuit s extindem ideea de
numr, introducnd i numere negative; ca urmare, cu numerele ntregi se
efectueaz adunri, scderi, nmuliri i mpriri.
Numerele ntregi se folosesc i n unele msurri, ca de exemplu n msurarea
temperaturilor (pe scara Celsius).
Amintim notaiile:
N = 0, 1, 2, 3, ... `, pentru mulimea numerelor naturale;
N
*
= 1, 2, 3, 4... `, pentru mulimea numerelor naturale nenule (fr numrul
0);
Z = 0, 1, 2, 3, 4... `, sau ...-2, -1, 0, +1, + 2, + 3, ... `, pentru
mulimea numerelor ntregi. De asemenea, Z
*
= Z - 0`.
Adunarea numerelor ntregi este:
Comutativ, adic a + b = b + a, oricare ar numerele (ntregi) a i b;
Asociativ, adic (a + b) + c = a + (b + c), oricare ar numerele (ntregi) a,
b, i c.
Din aceste proprieti rezult c n calcule putem efectua adunrile indiferent
n ce ordine. De exemplu, putem calcula:
55 + 76 + 45 = (55 + 45) + 76 = 100 + 76 = 176
Numrul 0 este element neutru pentru operaia de adunare. Orice numr ntreg
are un opus, notat a, care este i el numr ntreg. Din aceste proprieti
rezult c scderea numrului ntreg b din numrul ntreg a poate nlocuit
prin adunarea lui a cu opusul lui b:
a - b = a + (-b)
Reamintim c putem desina o parantez n faa creia se a semnul -,
schimbnd semnele tuturor termenilor ce se a n parantez.
Folosind proprietile adunrii, putem calcula:
54 - Matematic aplicat
-5 3 + 2 8 = (-5 -3 -8) + 2 = -16 + 2 = -14,
5 1 + 2 4 = 5 + (-1 -4) + 2 = 5 5 + 2 = 2,
(+8) (+6) (-2) + (+4) (+4) = 8 6 + 2 + 4 4 = 2 + 2 + 0 = 4,
(+18) (+36) (-12) + (+24) (+14) = 18 36 + 12 +24 14 =
(18 + 12) (36 + 14) + 24 = 30 50 +24 = 54 50 = 4,
(8 3 10) (-3 + 8 12) = 8 3 10 + 3 8 +12 =
= (8 8) + (3 3 ) + (12 10) = 2
EXERCIII
1) Scriei patru numere (naturale) care au cifra zecilor 9, cifra sutelor 3,
cifra unitilor 2 i care s e ct mai mici posibile.
2) A) Un numr este cu 288 mai mare dect 1.831. Care este numrul?
B) Alt numr este cu 4.865 mai mare dect 511. Care este numrul?
3) A) Un numr este cu 1.221 mai mic dect 592. Care este acest numr?
B) Alt numr este cu 855 mai mic dect 15.258. Aai acest numr.
4) Efectuai adunrile:
a. 5 + 206; b. 172 + 86; c. 9 001 + 910; d. 11 001 + 1 011;
e. 3 034 + 971 + 66; f. 729 + 4 + 1 456 + 72 001.
5) Efectuai scderile:
a. 742 122; b. 3 271 3 070; c. 142 140; d. 3 030 971;
e. 10 001 999; f. 172 431 72 453.
6) Aranjai n ordine cresctoare numerele:
-12, - 5, +3, +7, -2, 0, -1, +1, -16, +9
7) Efectuai calculele:
a. (-5) + (-2); b. (-9) + (+3); c. (-8) (+4); d) (-4) (-9); e. (+7) (+9)
f. (-11) (+13); g. (-8) (-17); h) (+9) (+15); i) (-55) + (+14);
j) (+4) + (+10) (-12) (+27); k) (+36) (-12) (+27);
l) (+14) (-24) (+14) (-27) + (-36) + (+23); m) (5 4 10) (-4 + 5 13);
n) (+14) (+24) + (-48) (+14) (-27) + (-34);
o) (-12) (+14) (-9) (+16) (-8) (+11).
8) Stabilii dac este adevrat sau nu:
a. (+10) + (-9) < (-10) + (+9); b. (+4) + (-24) < (-1) + (+21);
c. (+18) + (+5) > (+18) + (-4); d. (-11) + (+6) < (-2) + (+3);
e) (+18) (+15) > (+18) (+5).
9) n dou vase sunt 312, respectiv 413 litri de ulei. Vrem s turnm uleiul
n alte dou vase, unul avnd volumul de 500 litri. Ce volum minim trebuie
s aib celalalt vas?
Matematic aplicat - 55
10) Urmtoarele zece adunri trebuie efectuate n cel mult 5 minute:
2. NMULIREA I MPRIREA NUMERELOR NTREGI
Reamintim c nmulirea numerelor ntregi se efectueaz innd seam de
urmtoarea regul:
Valoarea absolut a produsului a dou numere este egal cu produsul
valorilor absolute ale factorilor. Semnul produsului este +, cnd cei doi
factori au acelai semn, i este -, cnd cei doi factori au semne diferite.
Regula semnelor este deci:
(+) x (+) = +; (-) x (-) = +; (-) x (+) = -; (+) x (-) = -.
nmulirea numerelor ntregi este:
Comutativ, adic a x b = b x a, oricare ar numerele (ntregi) a i b;
Asociativ, adic (a x b) x c = a x (b x c), oricare ar numerele a, b i c;
Distributiv fa de adunare, adic a x (b + c) = a x b + a x c, oricare ar
numerele a, b i c.
Numrul 1 este element neutru pentru operaia de nmulire.
Folosind distributivitatea, atunci cand avem de efectuat un calcul de forma
a x b + a x c (adic dou nmuliri i o adunare), preferm s-l efectum sub
forma a x (b + c), scond factor comun.
Folosind proprietile nmulirii, s calculm:
(+2) x (+7) x (+5) = (+2) x (+5) x (+7) = (+10) x (+7) = 70,
(-4) x (+12) x (+25) = (-4) x (+25) x (+12) = (-100) x (+12) = -1 200
(-2) x (-7) x (+5) = (-2) x (+5) x (-7) = (-10) x (-7) = + 70
Exerciiu rezolvat. Calculai: a) 152 x 38 + 152 x 12; b) 55 x 48 + 45 x 18;
c) 81 x 12 + 43 x 81 + 81 x 5
Rezolvare. a) Ar trebui s efectum cele dou nmuliri, apoi adunarea.
Obinem rezultatul mai repede, dac observm c putem scoate factor comun
pe 152. Deci 152 x 38 + 152 x 12 = 152 x (38 + 12) = 152 x 50 = 7 600.
7+ 5+ 88+ 36+ 312+ 3 411+ 522+ 85+ 9 014+ 3 211 856+
6 9 34 13 878 1 827 1 416 2 413 12 803 1 837 011
9 6 41 75 161 2 303 38 326 45 320 4 022 485
4 7 70 42 451 6 041 817 4 041
56 - Matematic aplicat
b) La fel ca mai nainte, putem scoate factor comun pe 481. Obinem:
55 x 48 + 45 x 48 = (55 + 45) x 48 = 100 x 48 = 100 x 48 = 4 800
c) Scond factor comun pe 81, obinem 81 x (12 + 43 + 5) = 81 x 60 = 4 860
Dac a i b sunt dou numere ntregi, astfel nct b 0, ctul dintre a i b,
notat prin a : b, este acel numr ntreg c, n cazul n care el exist, pentru care
a = b x c.
Se scrie c = a : b.
De exemplu, (-30) : (+6) = -5, deoarece (-6) x (-5) = -30. La fel, (+15) : (+5)
= +8, (-20) : (-4) = +5, (+24) : (-4) = -6.
Observm c regula semnelor este, pentru mprire, aceeai ca i pentru
nmulire.
Problem rezolvat. Un metru ptrat de linoleum cost 1 300 lei. Ct cost
linoleumul necesar pentru acoperirea podelei unei camere cu lungimea de 4
m i limea de 3 m?
Rezolvare. Am nti aria podelei: 4 x 3 = 12 (metri ptri). Dac 1 mp de
linoleum cost 1300 lei, atunci 12 mp de linoleum cost de 12 ori mai mult,
adic 12 x 1 300 (lei). Efectund nmulirea, obinem costul linoleumului =
15 600 lei.
EXERCIII
1) a) Un numr este de 23 ori mai mare dect 17. Care este numrul? Alt
numr este de 28 ori mai mare dect 381. Care este numrul? c) Ionic
merge spre coal cu viteza de 4 km/h. Pe lnga el trece un automobil
ce are viteza de 12 ori mai mare dect viteza lui Ionic. Aai viteza
automobilului.
2) a) Un metru ptrat de covor cost 2 300 lei. Ct cost un covor
dreptunghiular cu lungimea de 3 m i limea de 2 mp? b) Un dreptunghi
are nalimea de 8 cm, iar baza de 3 ori mai mare dect nlimea. Ct
este aria sa?
3) Calculai, scond mai nti factor comun: a) 86 x 21 + 86 x 19; b) 34 x
14 + 34 x 15 + 34 x 16; c) 22 x 13 + 75 x 22 + 22 x 12; d) 48 x 106 +
106 x 21.
4) Calculai ct mai repede posibil: a) 88 x 15 88 x 3;
b) 69 x 46 36 x 69; c) 504 x 33 404 x 33; d) 1 050 x 48 48 x 950.
5) Efectuai nmulirile: a) (-5) x (+5); b) (-4) x (-6); c) (+24) x (-30); d)
(-1) x (-15) x (-12) e) (-3) x (-7) x (-6); f ) (-2) x (-3); g) (-2) x (-3) x
(-4); h) (-2) x (-3) x (-4) x (-5); i) (-3) x (-3) x (-4) x (-5); j) (-2) x (-4) x
(-6) x (-8).
Matematic aplicat - 57
6) Calculai:
7) a) 3 + (-5)
2
; b) 2
3
5; c) (+80) (+7) + (-8) + (+7) + (-80) (+4); d) (+2
9 10 + 1) + (-3 + 10 1); e) (-8) (+3) + (-10) (-8) (+8) (-8);
f) (2
0
+ 2
2
) x |2
4
2
3
x (2
2
2)|;
8) a) 5 + (-3); b) 2 x 3
2
4
2
; c) (+19) (+9) + (-7) + (+9) + (-19) (+3); d)
(3 7 11 +5) + (-1 + 12 6); e) (-7) (-4) + (-9) + (-7) (+5) + (-7);
9) Scriei mulimea divizorilor ntregi ai numerelor:
a) -1; b) 10; c) 7; d) -15; e) 8 a) -3; b) -12; c) 4; d) -6; e) -10
10) Determinai elementele urmtoarelor mulimi:
A = x e N , x divide pe -12`
B = x e Z , x divide pe 8`
C = x e N , -13 divizibil cu x`
D = x e Z , 6 divizibil cu x`
3. ADUNAREA I SCDEREA NUMERELOR RAIONALE
Atunci cnd lum pri dintr-un ntreg sau cnd msurm segmente,
suprafee, volume, numere care nu sunt neaprat ntregi. De fapt, a fost
nevoie s e aduse numerele raionale, mulimea acestor numere se noteaz,
de obicei cu litera Q.
Orice numr raional poate reprezentat printr-un punct pe axa numerelor.
El poate scris ca fracie , n care numratorul m este un numr ntreg, iar
numitorul n un numr natural, diferit de 0.
Numerele raionale negative pot scrise n forma -

, unde m i n sunt
numere naturale (iar n 0). De exemplu, numrul raional poate scris
- sau - . Numerele raionale pot scrise n forma + , sau , unde m
i n sunt numerele naturale (iar n 0). Avem
Numerele m i n pot alese prime ntre ele, n care caz fracia se numete
ireductibil.
Numerele raionale pot scrise i zecimal, dac avem n vedere ca = m : n.
Exemple: n loc de se mai scrie i 0,1; n loc de se scrie 0,4, iar n loc de - se
scrie i -0,75.
Dac ncercm s scriem zecimal pe , obinem 0,6666...; se mai scrie i 0, (6),
trecnd perioada ntre paranteze. La fel, = 5,34444... = 5,3(4).
5
3
m
n
m
n
m
n
m
n
= = =
m
n
2m
2n
3m
3n
4m
4n
5
3
10
-6
481
90
10
6
5
3
58 - Matematic aplicat
n general, dac scriem zecimal un numr raional, atunci n dreapta virgulei
apare un numr nit de cifre 0, urmate eventual de o perioad.
S ne reamintim c numrul raional scris zecimal periodic 0,(7) se scrie
n form de fracie , iar 0,(12) se scrie n form de fracie sau (dup
simplicarea cu 3).
Numrul raional 3,(52) se transform n fracie n felul urmtor:
3,(52) = =
Numrul raional 3,5(2) se transform n fracie n felul urmtor:
3,5(2) = =
Adunarea i scderea numerelor raionale scrise zecimal se fac dup regulile
obinuite, innd ns seama de virgul. De exemplu:
11,4 + 11,4 -
3,25 3,25
14,65 8,15
EXERCIII
1) Sunt prime ntre ele numerele:
a) 6 i 15; b) 88 i 123; c) 99 i 123; d) 36 i 35; e) 41 i 141?
Justicai rspunsul.
2) a) Simplicai cu 3 fraciile: ; ; ;
b) Simplicai cu 9 fraciile: ; ; ;

Simplicai cu 6 fraciile: ; ; ;
3) Simplicai fraciile (obinnd fracii ireductibile):
a) ;b) ;c) ;d) ;e) ;f) ;g) ;h) ;i) ; j) ;
k) ; l) ; m) ; n) .
4) Comparai ntre ele (aducndu-le la acelai numitor) fraciile:
a) i ; b) i ; c) i ; d) i ; e) i
5) Scriei n form de fracie numerele raionale:
a) 4 ; b) 13 ; c) 7 ; d) 5 ; e) 3 ; f) 2 ; g) 4 ; h) -1 ; i) -6 ; j) -4 .
7
9
12
99
352-3
99
352-35
90
349
99
317
90
6
3
9
6
15
9
23
21
18
27
27
36
72
63
45
27
18
12
18
24
60
90
42
54
3
6
20
50
44
33
12
9
24
4
96
144
105
90
150
510
81
120
16
64
166
664
1666
6664
16666
66664
166666
666664
2
3
4
5
1
2
11
14
1
3
1
6
1
7
7
9
1
3
5
9
1
4
7
15
25
8
72
27
59
60
13
21
2
5
28
9
88
29
59
61
Matematic aplicat - 59
4. NMULIREA I MPRIREA NUMERELOR NATURALE
Dac numerele raionale sunt scrise n form de fracie, produsul lor se
obine nmulind numrtorii ntre ei i numitorii ntre ei:

Dac numerele raionale sunt scrise zecimal, produsul lor se obine dup
regulile obinuite, innd seam de virgule. De exemplu: 31,2 x 0,24 = 7,488.
Regula semnelor rmne valabil. Aadar,
(+) x (+) = (-) x (-) = +;
(+) x (-) = (-) x (+) = -;
nmulirea numerelor raionale este comutativ, asociativ i distributiv
fa de adunare.
Orice numr raional a 0 are un invers, notat . nmulind numrul a cu
inversul su, obinem ca rezultat 1:
a x

= 1
De exemplu, inversul lui 2 este

= 0,5 iar inversul lui este . n
general, dac a = , atunci = .
mprirea numrului raional a cu numrul raional b ( 0) se denete ca
ind nmulirea lui a cu inversul lui b:
a : b = a x
Dac numerele sunt scrise n form de fracie, mprirea se face
nmulind dempritul cu inversul mpritorului sau, altfel spus, nmulind
cu fracia rsturnat. Dac numerele sunt scrise zecimal, mprirea se face
dup regulile obinuite.
EXERCIII
1) Efectuai nmulirile:
=
m
n
p
q
mxp
nxq
1
a
1
a
1
b
1
a
m
n
2
3
3
4
x ; a)
5
3
9
10
x ; b)
4
3
5
2
x ; c)
n
m
1
2
2
3
3
2
x d)
1
2
(-
(
2
3
(-
(
; x f)
10
7
3
4
(-
(
; x e)
2
3
(-
(
5
6
(+
(
;
60 - Matematic aplicat
5. EXTRAGEREA RDCINII PTRATE DIN NUMERE
RAIONALE POZITIVE. APROXIMRI
n general, vom spune c numrul raional p este ptrat perfect, dac exist un
numr raional a astfel nct p = a
2
.
Regula semnelor ne arat c ptratele perfecte nu pot s e numere negative.
Dac p este un numr raional ptrat perfect, atunci putem scrie p = a
2
cu a numr pozitiv. Acest numr pozitiv a (i numai acesta) va numit
rdcin ptrat a lui p i va notat astfel: .
Aadar, 8 este rdcina ptrat a lui 64, dar -8 nu este rdcin ptrat a lui
64; = 8. Numrul este rdcina ptrat a lui , dar - nu este rdcina
ptrat a lui .
Numrul 1,4 este rdcina ptrat a lui
Deoarece 0
2
= 0, vom considera c 0 este ptrat perfect i ca = 0.
Orice ptrat perfect este pozitiv sau 0. ns nu orice numr raional pozitiv
este ptrat perfect.
Metod de extragere a rdcinii ptrate:
Exemplu pentru numrul 1024 i numrul 752,4049:
3
4
3
4
9
16
Matematic aplicat - 61
62 - Matematic aplicat
Obinem ca rezultat 27,43. Aadar 752,4049 este ptrat perfect i
EXERCIII
1) Completai tabelele:
a)
b)
c)
2) Care este rdcina ptrat a numrului?
3) Care din propoziiile ce urmeaz sunt adevrate?
4) Aai rdcina ptrat a urmtoarelor numere:
a) 50,41; b) 68,89; c) 31,36; d) 69,8896; e) 6988,96; f) 0,3136
5) Aai primele patru cifre ale fraciei zecimale ce reprezint pe:
LUCRARE PENTRU VERIFICAREA CUNOTINELOR
Calculai:
Matematic aplicat - 63
CAPITOLUL 2
RAPORT, PROCENT
Fie a i b numere raionale pozitive, b 0. Raportul lor este , iar k =
este valoarea raportului .
Observaii:
- a i b sunt termenii raportului;
- dac a i b sunt mrimi exprimate cu aceei unitate de msur, atunci
raportul mrimilor este raportul numerelor care exprim cele dou msuri.
Exemplu:
De cte ori este mai mic limea unui dreptunghi fa de lungimea
acestuia dac L = 12 cm i l = 6 cm.
Avem , deci limea este de dou ori mai mic dect
lungimea.
- dac termenii raportului sunt dou msuri diferite, exemplu distan i
timp atunci raportul lor este o marime nou, viteza.
Exemplu:
Trenul accelerat 1651 a parcurs distana de 238 km in 2 ore. Care a fost viteza
trenului?
Raportul de forma (p e Q, p 0) se numete raport procentual.
p se citete p la sut sau p procente i nseamn .
Exerciii:
1. Lungimea unui dreptunghi este de 10m i limea de 2 m. Completai:
a. Raportul dintre lungimea i limea dreptunghiului este .................;
acest raport arat c lungimea este de ................ ori mai mare dect
limea sau c laimea dreptunghiului este de .............. ori mai mic
dect lungimea.
a
b
a
b
p
100
p
100
64 - Matematic aplicat
b. Raportul dintre limea i lungimea dreptunghiului este..............; acest
raport arat c limea este .............. din lungime.
2. Lungimea unui teren n form de dreptunghi este de 20 km i limea 8 hm.
a. Care este raportul dintre lungimea L i limea l a terenului? Ce
reprezint acest raport?
b. Care este raportul dintre limea l i lungimea L a dreptunghiului? Ce
reprezint acest raport?
3. tiind c
4. Pentru 4 kg de mere se pltesc 76 lei. Ce reprezint raportul ?
5. Numrul a este de 5 ori mai mic dect numrul b i

din numrul c.
Calculai:
a. Raportul dintre a i b;
b. Raportul dintre a i c;
c. Raportul dintre 5 i

;
d. Raportul dintre c i b;
e. De cte ori este mai mare c dect b;
f. Ct la sut din b este c.
1
7
1
7
76
4
Matematic aplicat - 65
CAPITOLUL 3
UNITI DE MSUR
A. Uniti de msur pentru lungimi, transformri:
Pentru a transforma o unitate de masur n alta, utilizm urmtoarea schem:
- unitile mari se transform n uniti mici prin nmultire cu 10
2n
;
- unitile mici se transform n uniti mari prin mprire cu 10
2n
,
n ind numrul de segmente dintre cele dou uniti;
Lungimile se masoar cu diverse instrumente de msurat lungimi: rigla
gradat (folosit n proiectri i de colari), metrul obinuit (folosit n special
la msurarea pnzei), metrul tmplarului, metrul de croitorie, ruleta, lanul,
ublerul, micrometrul etc.
Orict de bun ar un instrument folosit, el masoar cu o anumit eroare.
De aceea orice msurare presupune o aproximare.
B. Uniti de masur pentru suprafee, transformri:
Alte uniti de masur pentru suprafee sunt hectarul (ha) i arul (ar):
1 ha = 100
2
m
2
; 1 ar = 10
2
m
2
;
1 ha = 1 hm
2
; 1 ar = 1 dam
2
.
Pentru a transforma o unitate de msur n alta, utilizm urmtoarea schem:
- unitile mari se transform n uniti mici prin nmulire cu 10
2n
;
- unitile mici se transform n uniti mari prin mprire cu 10
2n
(n este numrul de segmente dintre cele dou uniti).
1 km 1 hm 1 dam 1m 1 dm 1 cm 1mm
1000 m 100 m 10 m 1 m 0,1 m 0,01 m 0,001 m
1 km
2
1 hm
2
1 dam
2
1 m
2
1 dm
2
1 cm
2
1 mm
2
1000
2
m
2
100
2
m
2
10
2
m
2
1
m
2
m
2
m
2
m
2
km hm dam m dm cm mm
km
2
hm
2
dam
2
m
2
dm
2
cm
2
mm
2
66 - Matematic aplicat
C. Uniti de msur pentru volum, transformri:
Multiplii metrului cub se utilizeaz foarte rar n viaa practic.
Pentru a transforma o unitate de msur n alta, utilizm urmtoarea
schem:
- unitile mari se transform n uniti mici prin nmulire cu 10
3n
;
- unitile mici se transform n uniti mari prin mprire cu 10
3n
(n
este numrul de segmente dintre cele dou uniti).
Exerciii:
1. Transformai in kilometri:
a. 200 dam; 80 000 cm; 120 000 mm; 11,2 m; 1200 hm; 534 000 dm;
b. 90 000 cm; 936 000 mm; 125 hm; 14,5 dam; 739 000 m; 1 249 000 dm;
c. 12 500 000 mm; 14,5 hm; 537 000 cm; 729 dam; 1350 dm; 9345, 5 m.
2. Un dreptunghi are limea de 23 cm. S se calculeze lungimea sa tiind
c dac aceasta se mrete de dou ori, iar limea se mrete cu 2 atunci aria
dreptunghiului se mrete cu 1215 m
2
.
3. Pentru un pavaj se folosesc plci de mozaic cu suprafaa de 120 cm
2
,
aezate n rnduri a cte 12 plci ecare. Aai aria suprafeei pavate.
4. Transformai n mm
3
: 40 cm
3
; 7 m
3
; 0,0000933 hm
3
; 80 dm
3
; 0,0000000023
km
3
; 0,42 dam
3
.
5. Transformai n m
3
: 18 km
3
; 0,000415 dam
3
; 1 476 000 mm
3
; 0,005 km
3
;
3250 dm
3
; 4500 cm
3
.
1 km
3
1 hm
3
1 dam
3
1 m
3
1 dm
3
1 cm
3
1 mm
3
1000
3
m
3
100
3
m
3
10
3
m
3
1
m
3
m
3
m
3
m
3
km
3
hm
3
dam
3
m
3
dm
3
cm
3
mm
3
Matematic aplicat - 67
6. Calculai volumul unui cub cu latura de 8 cm.
7. O cutie cu medicamente este un paralelipiped dreptunghic ce are L = 4
cm, l = 2 cm i h = 1 cm. Cte cutii sunt necesare pentru a umple un bacs cu
lungimea de 96 cm, limea de 20 cm i nlimea de 25 cm.
8. S-au transportat 3 m
3
de pmnt cu o rab n care ncap 60 000 cm
3
. Cte
transporturi au fost efectuate?
9. a. Care este volumul unui cub cu muchia de 2 cm?
b. Care este volumul unui paralelipiped dreptunghic cu dimensiunile de 6 cm,
8 cm i 9 cm?
68 - Matematic aplicat
CAPITOLUL 4
GEOMETRIE PLAN
UNGHIURI
Deniie: Se numete unghi gura geometric format din dou semidrepte
care au aceeai origine.
O = vrful unghiului
|OA i |OB = laturile unghiului
drept ascuit
m (< O) = 90
o
m (< A) < 90
o
obtuz ascuit
m (< B) > 90
o
m (< C) = 180
o
Matematic aplicat - 69
Dou unghiuri cu msurile egale se numesc unghiuri congruente.
Notaie: congruent
m (< O) = m (< O
I
); < AOB < A
I
O
I
B
I
Unghiuri complementare sunt dou unghiuri cu suma msurilor lor
egala cu 90
o
.
Unghiuri suplementare sunt dou unghiuri cu suma msurilor egal cu
180
o
.
Dou unghiuri care au acelai complement, sau acelai suplement, sunt
congruente.
Deniie: Se numete bisectoare a unui unghi propriu o semidreapt cu
originea n vrful unghiului, situat n interiorul unghiului, astfel nct cele
dou unghiuri formate de ea cu laturile unghiului iniial s e congruente.
< AOB < BOC < A
I
O
I
C
I
< B
I
O
I
C
I
|OC = bisectoare |O
I
C
I
= bisectoare
Unghiurile formate n jurul unui punct au ca sum a msurilor lor 360
o
,
m (< AOB) + m (< BOC) + m (< COD) + m (< DOE) + m (< EOA) = 360
o
.

70 - Matematic aplicat
Unghiuri opuse la vrf sunt dou unghiuri care au acelai vrf i laturile
unuia sunt n prelungirea laturilor celuilalt. Ele sunt congruente.
< AOB < A
I
O
I
B
I
opuse la vrf.
Drepte perpendiculare (sau ortogonale) sunt dou drepte congruente care
prin intersecia lor formeaz un unghi drept ( patru unghiuri drepte).
a b, < (a, b) = 90
o
Distana de la un punct la o dreapt este perpendiculara dus din acel punct
pe dreapt.
A a
AB a
|AB| = d (A, a) este distana de la punctul A la dreapta a.
Mediatoarea unui segment este dreapta perpendicular pe segment n
mijlocul segmentului.
Matematic aplicat - 71
Unghiuri adiacente sunt dou unghiuri proprii care au vrful comun, o
latur comun, iar celelalte dou laturi sunt situate de o parte i de alta a
dreptei care conine latura comun.
TRIUNGHIUL
Deniie: Triunghiul este gura geometric format dintr-o reuniune a
trei segmente determinate de trei puncte necoliniare.
Elemente:
- 3 laturi: (AB), (BC), (CA) sau c, a i, respectiv b i 3 unghiuri: <A, <B, <C
Clasicare:
1) dup laturi
a. echilateral, are toate laturile congruente
b. isoscel, are dou laturi congruente
c. scalar sau oarecare
72 - Matematic aplicat
2) dup unghiuri
a. ascuitunghic, are toate unghiurile ascuite
b. dreptunghic, are un unghi drept
c. obtuzunghic, are un unghi obtuz
Laturile triunghiului dreptunghic se numesc: catete, laturile care formeaz
unghiul drept; ipotenuz, latura opus unghiului drept.
Perimetrul unui triunghi este suma lungimilor laturilor sale, deci a+b+c sau
AB+BC+CA.
Linii importante n triunghi
1) Mediana este segmentul care unete vrful unui unghi al triunghiului cu
mijlocul laturii opuse.
Notaie:
AA
I
= m
a
; BB
I
= m
b
;

CC
I
= m
c
Medianele sunt concurente, iar punctul de intersecie se numete centrul de
greutate al triunghiului, notat de obicei cu G, i are proprietatea c se a la
2/3 fa de vrf i 1/3 fa de baz.
Matematic aplicat - 73
2) Bisectoarea interioar este bisectoarea unui unghi dintr-un triunghi.
Cele trei bisectoare se interesecteaz ntr-un punct notat de obicei cu I, care
este centrul cercului nscris n triunghi (tangent la laturile triunghiului). Orice
punct al bisectoarei este egal deprtat de laturile unghiului respectiv.
3) nlimea este perpendiculara dus din vrful unui unghi pe latura
opus; e notat de obicei cu h (h
a
, h
b
, h
c
, corespunztor cu latura pe care este
dus).
|AA
I
|; |BB
I
|; |CC
I
| nlimi
AA
I
BC; BB
I
AC; CC
I
AB
AA
I
=h
a
; BB
I
= h
b
; CC
I
= h
c
Punctul de intersecie al nlimilor se numete ortocentru i e notat de
obicei cu H.
n triunghiul dreptunghic ortocentrul este n vrful drept al triunghiului.
n triunghiul obtuzunghic ortocentrul este n exteriorul triunghiului.
n triunghiul ascuitunghic ortocentrul este n interiorul triunghiului.
4) Mediatoarea este perpendiculara construit pe latura unui triunghi,
n mijlocul laturii. Scriem c xy este mediatoarea corespunztoare laturii
(BC) astfel:
A
I
e |BC| i |BA
I
| |AC| i xyBC i A
I
e xy.
74 - Matematic aplicat
Punctul de intersecie al mediatoarelor este centrul cercului circumscris
triunghiului.
Mediatoarea i bisectoarea sunt guri geometrice formate din puncte care au
toate o aceeai proprietate.
O gur geometric care conine toate
punctele din plan (sau spaiu) avnd
o aceeai proprietate, este un loc
geometric. (bisectoarea, mediatoarea,
cercul, sfera, ...)
CONGRUENA TRIUNGHIURILOR OARECARE
Deniie: Dou triunghiuri sunt congruente dac au laturile (omoloage)
congruente dou cte dou i unghiurile (scrise n ordinea dat)
corespunztoare congruente.
Deci: AABC AA
I
B
I
C
I
dac: |AB| |A
I
B
I
|; |BC| |B
I
C
I
|; |CA| |C
I
A
I
| i
<A < A
I
; <B < B
I
; <C < C
I
.
Cazurile de congruen:
Cazul 1. Dou triunghiuri sunt congruente dac au cte dou laturi i
unghiul cuprins ntre ele respectiv congruente.
Cazul 2. Dou triunghiuri sunt congruente dac au cte o latur
i unghiurile alturate ei respectiv congruente.
Cazul 3. Dou triunghiuri sunt congruente dac au laturile respectiv
congruente.
Matematic aplicat - 75
Se obinuiete a se rezuma (i nota) astfel:
Cazul 1: LUL (latur, unghi, latur)
Cazul 2: ULU (unghi, latur, unghi)
Cazul 3: LLL (latur, latur, latur)
Dac triunghiurile sunt dreptunghice, atunci cazurile de congruen au
urmtoarea formulare:
Cazul 1: Dou triunghiuri dreptunghice sunt congruente dac au
catetele respectiv congruente.
Cazul 2: Dou triunghiuri dreptunghice sunt congruente dac au cte o
catet i cte unul dintre unghiurile ascuite congruente.
Cazul 1
1
: Dou triunghiuri dreptunghice sunt congruente dac au
ipotenuzele congruente i cte unul dintre unghiurile ascuite
congruente.
Cazul 2
1
: Dou triunghiuri dreptunghice sunt congruente dac au
ipotenuzele i cte o catet respectiv congruente.
DREPTE PARALELE
Deniie: Dou drepte distincte, a i b, coninute n acelai plan, care nu
au nici un punct comun, se numesc drepte paralele. Deci a b = C
Axioma paralelelor sau Axioma lui Euclid
Printr-un punct dat, exterior unei drepte date, exist o singur paralel la
dreapta dat.
Unghiurile formate de dou drepte paralele cu o secant (sau transversal).
Perechile:
1 i 5
2 i 6 sunt unghiuri
4 i 8 corespondente congruente
3 i 7
4 i 6 unghiuri alterne
3 i 5 interne congruente
1 i 7 unghiuri alterne externe congruente
2 i 8
3 i 6 unghiuri interne i de aceeai parte a secantei suplementare
4 i 5
1 i 8 unghiuri externe i de aceeai parte a secantei suplementare
2 i 7
76 - Matematic aplicat
Teorem: Dou unghiuri cu laturile respectiv paralele (sau respectiv
perpendiculare) sunt congruente dac sunt ambele ascuite sau ambele obtuze
i sunt suplementare dac unul este ascuit iar cellalt obtuz.
Teorem: Suma msurilor unghiurilor unui triunghi este 180
o
.
m(<A) + m(<B) + m(<C) = 180
o
Consecine:
1. ntr-un triunghi echilateral msura ecrui unghi este de 60
o
.
2. ntr-un triunghi dreptunghic unghiurile ascuite sunt complementare.
n triunghiul dreptunghic isoscel, unghiurile ascuite au msura de 45
o
.
3. Un triunghi isoscel cu msura unui unghi de 60
o
este triunghi echilateral
4. ntr-un triunghi dreptunghic cu msura unui unghi de 30
o
, cateta ce
se opune acestui unghi are lungimea egal cu jumtate din lungimea
ipotenuzei.
Deniie: Unghiul care este adiacent i suplementar cu un unghi al unui
triunghi se numete unghi exterior unui triunghi.
<ACD este unghi exterior
triunghiului. Msura unghiului
exterior al unui triunghi este egal cu
suma msurilor celor dou unghiuri
neadiacente cu el.
m(<ACD) = m(<A) + m(<B)
Matematic aplicat - 77
Deniie: Bisectoarea unui unghi exterior al unui triunghi se numete
bisectoare exterioar a triunghiului.
|BE = bisectoarea interioar
<ABE <EBC
|BF = bisectoarea exterioar:
<CBF <FBD
Proprietate: Bisectoarea interioar i cea exterioar a unui unghi al unui
triunghi sunt perpendiculare, deci: BEBF.
Deniie: Se numete linie mijlocie n triunghi segmentul care unete
mijloacele a dou laturi.
Proprietate: Linia mijlocie a unui triunghi este paralela cu cea de-a treia
latur i are ca lungime jumtate din lungimea acesteia.
PATRULATERUL
Deniie: Patrulaterul este gura geometric care ndeplinete condiiile:
a) oricare trei puncte sunt necoliniare;
b) oricare dou dintre segmente n-au nici un punct interior comun.
Este, deci, gura geometric format din reuniunea a patru segmente
determinate de patru puncte necoliniare (din acelai plan) considerate n
ordinea scris.
Clasicare:
1. convex
2. concav
78 - Matematic aplicat
Segmentul care unete dou vrfuri opuse se numete diagonal.
|BD| i |AC| = diagonale
Suma msurilor unghiurilor unui patrulater convex este 360
o
.
Paralelogramul este patrulaterul convex care are laturile opuse paralele.
Proprieti:
1. Laturile opuse sunt congruente: |AB| |DC|; |BC| |AD|
2. Unghiurile opuse sunt congruente: <A <C; <B <D
3. Diagonalele se intersecteaz una pe alta n prti congruente:

4. Unghiurile alturate aceleiai laturi sunt suplementare:
m(<B) + m(<C) = m(<A) + m(<B) = ... = 180
o
(sau unghiurile consecutive sunt suplementare).
Paralelograme particulare: Deniii i proprieti
1. Dreptunghiul este un paralelogram care un unghi drept (toate
unghiurile drepte).
Proprieti. Are proprietile
paralelogramului (4)
5. Diagonalele sunt
congruente: (AC) (BD)
6. Mediatoarelor laturilor
sunt axe de simetrie ale
dreptunghiului
Matematic aplicat - 79
2. Rombul este paralelogramul care are dou laturi consecutive congruente
(toate laturile sale sunt congruente).
Proprieti. Are cele patru proprieti
ale paralelogramului.
5. Diagonalele sunt perpendiculare
(AC BD) i sunt bisectoarele
unghiurilor lui.
6. Diagonalele sunt axe de simetrie.
3. Ptratul este un dreptunghi care are dou laturi consecutive congruente
(toate laturile sale sunt congruente).
Proprieti. Are cele 6 proprieti ale dreptunghiului i:
7. Are diagonalele perpendiculare i congruente: AC BD i (AC) (BD).
8. Diagonalele sunt i bisectoarele unghiurilor respective.
9. Ptratul are patru axe de simetrie: diagonalele i mediatoarele laturilor lui.
4. Trapezul este un patrulater care are dou laturi paralele i celelalte dou
laturi neparalele.
Trapezul cu laturile neparalele congruente se numete trapez isoscel

AD // BC; AD < BC; AD = baza mic
BC = baza mare
nlimea este distana dintre cele dou
baze:
AE BC; AE AD
|AE| = nlime deci este perpendiculara
comun celor dou baze.
80 - Matematic aplicat
Proprieti:
1. Unghiurile alturate unei baze sunt congruente: <A <B; <D <C.
2. Diagonalele sunt congruente: |AC| |BD|; DE AB
Trapezul cu un unghi drept se numete trapez dreptunghic.
Linia mijlocie n trapez este segmentul care unete mijloacele laturilor
neparalele
MN linie mijlocie i este paralel cu bazele MN // AB // DC

Linia mijlocie n trapez este egal cu semisuma bazelor.
Matematic aplicat - 81
CERCUL
Deniie: Cercul este locul geometric al punctelor din plan egal
departate de un punct x (numit centrul cercului).
Notaie: C(O;R) cerc de centru O i raz R.
Linii n cerc
1. Raza este segmentul care unete orice punct
al cercului cu centrul cercului.
Dac: A; B; C; D; E e C(O;R) atunci OA; OB
... sunt raze.
Raza se noteaz cu R sau r.
2. Coarda este segmentul care unete dou
puncte de pe cerc: |BC| = coarda.
3. Diametrul este coarda ce trece prin centrul
cercului (DE/coarda; O (DE); |DE| = 2R)
4. Arcul de cerc este o portiune de cerc mrginit de dou puncte. BC =
arcul BC.

Unghiuri n cerc



1. Unghi la centru este unghiul cu vrful n
centrul cercului i laturile raze.
<AOB = unghi la centru
m(<AOB) = m(AB) (deci se msoar prin
msura arcului cuprins ntre laturi)
2. Unghi nscris n cerc este unghiul cu vrful
pe cerc i laturile coarde.
<BAC nscris n cerc;

Unghiul nscris n cerc are ca msur
jumtatea msurii arcului cuprins ntre laturi.
Un unghi drept (de 90
o
) subntinde un
diametru: AMNP dreptunghic.
m (<NMP) = 90
o
; NP = 2R
82 - Matematic aplicat
Poligoane regulate nscrise in cerc
Dup numrul laturilor, poligoanele sunt:
1. triunghiul, cu 3 laturi
2. patrulaterul, cu 4 laturi
3. pentagonul, cu 5 laturi
4. hexagonul, cu 6 laturi
5. decagonul, cu 10 laturi, .a.
3. Unghiul format de o coard i tangenta
ntr-o extremitate a ei (tangenta ind o
dreapt care are un singur punct comun
cu cercul):
Deci <BAC are ca msur jumtatea
msurii arcului subntins de coard.
4. Unghiul interior este unghiul format
de dou secante care se intersecteaz n
interiorul cercului.

Deci unghiul interior se msoar prin
semisuma msurilor arcelor cuprinse ntre
laturi.
5. Unghi exterior este unghiul
cu vrful n exterior i laturile
secante sau tangente cercului

Deci unghiul exterior are ca
msur semidiferena msurilor
arcelor cuprinse ntre laturi.
Matematic aplicat - 83
Numrul diagonalelor unui poligon este:
nr. diag. = unde n este numrul laturilor poligonului.
Deniie: Se numete poligon regulat un poligon convex cu toate laturile
congruente i toate unghiurile sale congruente.
Latura, apotema i aria unui poligon regulat nscris n cerc, n funcie de
raza cercului circumscris poligonului:
Aria unui poligon se denete ca suma ariilor unor triunghiuri n care se
descompune poligonul.
Aria unui poligon regulat este:
A
n
= unde p = perimetrul poligonului i a
n
= apotema poligonului
sau:
1. Ptratul
2. Triunghiul echilateral
3. Hexagonul regulat
84 - Matematic aplicat
ARII
1. Triunghiul
2. Patrulater oarecare
3. Paralelogramul
4. Dreptunghiul
5. Ptratul
A
ABCD
= A
AABD
+ A
ABCD
A = a*b sau A = ab sin A
h
b
Matematic aplicat - 85
6. ROMBUL i orice poligon cu diagonalele perpendiculare
7. Trapezul
8. Cercul
9. Sectorul circular
10. Coroana circular
86 - Matematic aplicat
CAPITOLUL 5
GEOMETRIE N SPAIU
Propoziii despre puncte, drepte, plane
Planul este o suprafa care include o dreapt orientat n toate direciile.
Suprafaa este rotund daca nu include o astfel de dreapt.
Un plan poate determinat n urmtoarele condiii:
1. dou drepte paralele;
2. dou drepte concurente;
3. o dreapt i un punct exterior ei
4. trei puncte necoliniare
Teorem: O dreapt este paralel cu un plan, dac este paralel cu o dreapt
coninut n acel plan.
Deniie: Numim perpendicular pe un plan o dreapt perpendicular pe
dou drepte neparalele coninute n acel plan.
O dreapt perpendicular pe un plan este perpendicular pe orice dreapt
coninut n acel plan.
Teorem: dintr-un punct exterior unui plan, se poate duce pe acel plan o
singur perpendicular i numai una.
Deniie: Distana de la un punct la un plan este perpendiculara dus din
acel punct la plan.
CORPURI GEOMETRICE
1. Poliedre
2. Corpuri rotunde
1. Poliedre
Deniie: Poliedrul este un corp geometric mrginit de suprafee plane,
deci de fee poligonale.
Matematic aplicat - 87
Clasicare:
a) prisma, dreapt sau oblic;
b) piramida, regulat sau oarecare;
c) trunchiul de piramid
Prisma corp geometric cu feele laterale dreptunghiuri sau paralelograme
i dou baze paralele i congruente (care pot orice fel de poligoane).
nlimea prismei este distana dintre baze.
Prisma dreapt este prisma n care muchiile laterale sunt perependiculare
pe baze.
Prisma oblic este prisma n care muchiile nu sunt perpendiculare pe
baze.
Dac bazele unei prisme sunt paralelograme, prisma se numete paralelipiped.
Arii i volume
Notaii:
V = volumul
A
l
= aria lateral
A
b
= aria bazei
A
t
= aria total
h = nlimea
B
I
O (ABC)
A
l
= suma ariilor feelor laterale
A
t
= A
l
+ 2* A
b
V = A
b
* h
Prisma dreapt
A
l
= perimetrul bazei nmulit cu nlimea (A
l
= P * h)
A
b
= aria poligonului de baz
A
t
= A
l
+ 2* A
b
V = A
b
* h
Paralelipipedul dreptunghic
Notm: a, b i c muchiile care se ntlnesc n acelai vrf, d = diagonala.
88 - Matematic aplicat
Cubul
Piramida
Piramida este un corp geometric (poliedru) denit de un poligon plan,
numit baz, i un punct exterior planului su.
Punctul exterior se numete vrful
piramidei.
Feele laterale sunt triunghiuri: AVAB,
AVAB, ...
Segmentul care unete vrful piramidei cu un
vrf al bazei se numete muchie lateral.
Laturile poligonului de la baza piramidei
se numesc muchiile bazei. Perpendiculara
dus din vrful piramidei pe planul bazei se
numete nlimea piramidei.
Piramida regulat este piramida care are baza un poligon regulat, iar
nlimea trece prin centrul bazei; feele laterale sunt triunghiuri isoscele.
ntr-o piramid regulat, nlimea unei feei laterale se numete apotema
piramidei.
Matematic aplicat - 89
VO = h o putem determina din:
AVOM dreptunghic n O
AVOA dreptunghic n O
VM = a
I
o putem determina din:
AVOM dreptunghic n O
AVMA dreptunghic n M
Dac baza unei piramide este un triunghi, piramida se numete tetraedru.
Dac muchiile unui tetraedru sunt toate congruente, tetredrul se numete
tetraedru regulat.
Volumul unui tetraedru este un numr egal cu o treime din produsul dintre
aria unei fee i nlimea care este perpendicular pe ea (n orice tetraedru).
Trunchiul de piramid
Deniie: Trunchiul de piramid este un poliedru obinut prin intersecia
unei piramide cu un plan paralel cu baza i ndeprtnd partea dinspre vrf.
90 - Matematic aplicat
Dac trunchiul de piramid provine dintr-o piramid regulat, el se numete
trunchi de piramid regulat. Feele laterale sunt trapeze isoscele.
nlimea unei feei se numete apotema trunchiului.
OO
I
(ABC), OO
I
(A
I
B
I
C
I
)
OO
I
= nlimea h o putem aa din: AM
I
EM dreptunghic n E i AD
I
FD
dreptunghic n F.
a
I
= apotema trunchiului o putem aa din AM
I
EM dreptunghic n E i
AB
I
NB dreptunghic n N.
n plan: raportul ariilor a dou poligoane asemenea este egal cu ptratul
raportului de asemnare.
n spaiu: raportul volumelor a dou piramide asemenea este egal cu cubul
raportului de asemnare.
Matematic aplicat - 91
Unde V i V
I
sunt volumele a dou piramide asemenea.
2. Corpuri rotunde
Cilindrul
Deniie: Cilindrul circular este corpul geometric cuprins ntre o suprafa
cilindric circular i dou plane distincte, paralele cu planul cercului care
genereaz suprafaa cilindric.
Conul
Deniie: Se numete con circular corpul geometric mrginit de o pnz
conic circular i de planul cercului care genereaz pnza conic.
Dac pnza conic circular de vrf V i baz cercul C (O,R) are proiecia lui
V n centrul cercului C(O, R), atunci se numete dreapt.
92 - Matematic aplicat
Trunchiul de con
Deniie: Se numete trunchi de con circular drept corpul mrginit de o
pnz conic circular, de baza acestuia i de un plan paralel cu ea, situat de
aceeai parte a vrfului ca i baz. Trunchiul de con se numete drept dac
pnza conic circular este dreapt.
C(O,R) = baza mare
C(O
I
, r) = baza mic
Sfera
Deniie: Se numete sfer de centru i raz R > 0 locul geometric al
punctelor M din spaiu, pentru care OM = R
Calota sferic
Matematic aplicat - 93
ARII I VOLUME
1. Prisma oblic
2. Prisma dreapt
3. Paralelipiped dreptunghic
4. Piramida (oarecare)
94 - Matematic aplicat
5. Piramid regulat
6. Trunchiul de piramid (oarecare)
7. Trunchiul de piramid regulat
8. Cilindrul
Matematic aplicat - 95
9.Conul
10. Zona sferic
Noiuni de organizare i legislaia muncii - 1
CURS DE CALIFICARE / RECALIFICARE
N MESERIA DE
ASFALTATOR
SUPORT DE CURS PENTRU DISCIPLINA
NOIUNI DE ORGANIZARE
I LEGISLAIA MUNCII
Noiuni de organizare i legislaia muncii - 99
NOIUNI DE ORGANIZARE I LEGISLAIA MUNCII

1. Cunoaterea locului i rolului construciilor
n cadrul economiei de pia
Noiunea de pia.
Potrivit tratatelor de economie i prerilor unanime ale specialitilor, piaa
desemneaz sfera economic n care producia de mrfuri apare sub form de
ofert, iar nevoile de consum sub form de cerere. ntr-o asemenea accepiune,
sfera confruntrii ofertei cu cererea de mrfuri i realizarea lor sub forma
actelor de vnzare-cumprare are n vedere, pe de o parte, producia total de
mrfuri, iar pe de alt parte, ntregul consum, att productiv, ct i neproductiv.
Totodat, respectivul concept are n vedere, att relaiile care au ca obiect
un bun oarecare, ct i relaiile care se refer la sfera serviciilor, e c este
vorba de utilizri industriale i asimilate acestora, e c se refer la destinaii
privind consumul individual.
n plus, trebuie subliniat c, datorit diviziunii sociale a muncii, orice
produs ce face obiectul relaiilor de pia trece, nainte de a intra n consum,
prin mai multe procese tranzacionale i prin diferite forme de circulaie,
genernd o multitudine de relaii care fac ca structura pieei s aib un caracter
foarte complex. Un asemenea fenomen a determinat specialitii s susin
ideea potrivit creia diversitatea proceselor ce formeaz obiectul actelor de
schimb, natura diferit a subiecilor care apar n relaiile de pia, localizarea
pieei, precum i alte elemente, dau acesteia imaginea unui imens conglomerat
de subdiviziuni, prezentnd n consecin o structur deosebit de complex.
Urmare a unor asemenea concepte, trebuie subliniat faptul c, ntr-
adevr, piaa reprezint un mare ansamblu, un mecanism complet, dar care
trebuie tratat pe componente, difereniat, inndu-se seama de structura sa
secvenial.
Una din pieele importante este piaa construciilor care i pune amprenta
asupra celorlalte componente ale economiei de pia.
Piaa construciilor, particularitate a mediului economic.
Pentru o analiz corect a pieei construciilor, a acestui domeniu n general,
se impune, pe lng studierea i cunoaterea structurii i a particularitilor
domeniului, nelegerea fenomenelor economice i a formelor concrete de
manifestare n cadrul pieei respective, avnd totodat n vedere condiiile
reale de desfurare a activitii n construcii.
Construciile au reprezentat n toate timpurile una dintre componentele
eseniale ale civilizaiei umane, constituind suportul desfurrii principalelor
activiti economice, sociale i politice.
100 - Noiuni de organizare i legislaia muncii
O prim mare problem a sectorului construciilor o reprezint identicarea
unor noi orientri, pe baze raionale, care s permit proiectarea activitii n
construcii ca element al permanentei dezvoltri economice.
O alt problem fundamental a acestui domeniu o constituie, n contextul
economiei de pia, eciena activitii n construcii, principalul deziderat al
oricrei activiti economice i care este n prezent n primul rnd rezultatul
progresului tehnic, al aplicrii imediate, corecte i permanente a inveniilor i
inovaiilor tehnologice, al mecanizrii i automatizrii proceselor de producie,
precum i al unui sistem managerial capabil s genereze performan
economic.
Aspectele specice ale pieei construciilor sunt determinate, n
mare msur, de particularitile acestui domeniu. n primul rnd, aceste
particulariti denesc i delimiteaz sectorul construciilor ca domeniu
distinct al economiei, iar n al doilea rnd genereaz anumite implicaii n
desfurarea activitii specice, provocnd forme de manifestare caracteristice
fenomenelor economice, ceea ce impune specialitilor o anumit orientare n
studierea pieei construciilor, pentru adoptarea celor mai juste msuri pentru
diminuarea efectelor perturbatoare produse de aceste particulariti asupra
ecienei economice.
n cadrul acestui capitol ne-am propus s prezentm unele dintre reperele
ce marcheaz locul sectorului construciilor n cadrul economiei naionale,
elemente ce determin specicitatea respectivei piee, precum i cteva
particulariti ale procesului de cercetare de marketing a pieei construciilor.
Locul sectorului de construcii n cadrul economiei romneti
Timpul a demonstrat c domeniul construciilor, prin produsele sale,
cldiri, elemente de infrastructur, amenajri ale teritoriului etc., a jucat i
joac un rol esenial n desfurarea i dezvoltarea activitilor economice i
social-culturale, acionnd deosebit de favorabil asupra evoluiei societii
umane.
Se poate, deci, arma c progresul oricrei societi este bazat, printre
altele, pe importante eforturi de investiii umane, materiale i nanciare menite
s contribuie la refacerea, renovarea i modernizarea continu a structurii i
suprastructurii de care dispune ecare ar.
n complexul de eforturi, precum i n cadrul de realizare a investiiilor
respective, un rol important revine sectorului de construcii, att n calitate de
realizator al multora dintre obiectivele presupuse de programele de investiii,
ct i n calitatea sa de beneciar i gestionar al unui mare volum din fondurile
alocate respectivelor investiii.
Pentru o ct mai bun nelegere a aspectelor referitoare la locul i
importana domeniului construciilor n economia i macrostructura unui
Noiuni de organizare i legislaia muncii - 101
stat, inclusiv n Romnia, ct i a fenomenelor generate i cu ajutorul crora
se poate asigura simultan o argumentaie tiinic i pragmatic, prezentul
studiu apeleaz la o dubl abordare, conceptual i statistic. Conceptual,
pentru a intui, analiza i contura principalele fenomene generate n cadrul
societii de ctre activitatea de construcii, inclusiv amploarea impactului
evoluiei respectivelor fenomene asupra structurilor sociale. Statistic, pentru
a nfia cifric dimensiunile sectorului respectiv, dimensiunile fenomenelor
generate, precum i dimensiunile macro i micro economice ale inuenelor
exercitate asupra dezvoltrii durabile a societii romneti.
Argumente statistico-economice privind importana sectorului de
construcii n cadrul economiei romneti
Solicitrile societii la care trebuie s rspund sectorul construciilor.
n Romnia, domeniul construciilor cunoate, n prezent, o nou orientare,
n direcia realizrii de produse capabile s rspund exigenelor societii
contemporane, e c este vorba de exigene de natur economic, social sau
de mediu. Principalele cerine la care trebuie s rspund sectorul construciilor
n Romnia, ar aat n plin proces de dezvoltare i restructurare economic,
sunt: asigurarea locuinelor pentru populaie, dezvoltarea i modernizarea
infrastructurii cilor de comunicaii, suplimentarea serviciilor urbane, precum
i rezolvarea problemelor legate de protecia mediului (poluarea urban ind,
n general, peste media admisibil). Aceste cerine impun soluii, abordri i
strategii distincte pentru activitile din domeniul construciilor, arhitecturii,
amenajrii teritoriului i urbanismului n ara noastr. Prin strategia naional
de dezvoltare economic pe termen mediu, Romnia i-a stabilit, ca unul
dintre principalele obiective, integrarea n Uniunea European. Reformele
specice domeniului de construcii, ce urmeaz a realizate n vederea
materializrii strategiei respective i a valoricrii disponibilitilor de care
ara noastr dispune contureaz, totodat, i necesitatea crerii unor mecanisme
de conducere specice, capabile s ofere soluii problemelor complexe ce
apar, att la nivelul macroeconomic, ct i n cadrul ecrui domeniu de
activitate n parte. Creterea economic durabil poate realizat numai prin
modernizarea industriei, agriculturii, infrastructurii i serviciilor. n cadrul
acestui deziderat, dezvoltarea i modernizarea infrastructurii i amenajarea
durabil a teritoriului naional, reprezint temelia pentru ntreaga activitate
economico-social i deci, n consecin, obiectivele pe care societatea
romneasc i le-a xat n acest domeniu capt o importan deosebit. Cile
de realizare a unor asemenea obiective implic o serie de eforturi conceptuale,
care trebuie s propun soluii viabile i eciente, capabile s ofere metode
i tehnici manageriale moderne, pentru a contribui la dezvoltarea ritmic a
economiei romneti.
102 - Noiuni de organizare i legislaia muncii
Avnd n vedere toate aceste aspecte, investiiile din construcii trebuie
s dein o pondere semnicativ din totalul investiiilor realizate la nivel
naional. n principal, investiiile n domeniul construciilor s-au materializat n
ansamblul lucrrilor prin care au fost realizate noi obiective, n reconstruirea,
dezvoltarea, modernizarea sau reabilitarea cldirilor deja existente, n lucrrile
de montaj ale utilajelor tehnologice i funcionale cu ntregul complex de
operaii prin care s-a realizat asamblarea pe antiere a componentelor lor,
precum i xarea pe fundaii a acestora.
Specicitatea pieei construciilor
Piaa construciilor are n vedere sistemul de relaii specice generate
de activitile desfurate de ctre ntreprinderile care i ofer produsele i
serviciile de construcii altor ntreprinderi sau organizaii, ct i populaiei.
Drept urmare, ea se particularizeaz, n cadrul pieei globale, att prin natura
produselor, ct i prin specicul clienilor pe care i intereseaz produsele i
serviciile respective, deci individualizndu-se att prin modul de manifestare
i concretizare a cererii i ofertei, ct i prin modul de realizare a tranzaciilor.
Pentru a delimita piaa construciilor, ca i n cazul altor piee componente
ale pieei globale, este necesar luarea n consideraie a unui ansamblu de
elemente specice: consumul; numrul, categoria i importana organizaiilor
i indivizilor, formatorii cererii; tipul produselor realizate i care formeaz
oferta specic construciilor.
Elemente ale procesului de cercetare a pieei n domeniul construciilor.
Piaa construciilor, ca de altfel orice pia, grupeaz toi utilizatorii de
obiective sau servicii specice domeniului, att pe cei ai ntreprinderii care
cerceteaz piaa, ct i pe cei ai altor uniti economice de prol. Organizaia
care apeleaz la cercetrile de marketing i dorete s determine dimensiunile
propriei sale piee trebuie s cunoasc partea de pia acoperit de produsele
sale i, n aceeai msur, partea i puterea de penetraie a produselor realizate
de celelalte ntreprinderi din acelai domeniu de activitatea. Totodat, foarte
important este i identicarea principalelor tendine de evoluie ce se
manifest pe piaa construciilor.
Astfel, ca i n cazul celorlalte piee, cercetarea pieei construciilor are
o component calitativ i una cantitativ. Prima component are n vedere
identicarea utilizatorilor, natura i specicul acestora, iar cea de a doua
urmrete cuanticarea importanei acestor utilizatori i a capacitii lor de
absorie, prin intermediul unor procese de cercetare specice.
Noiuni de organizare i legislaia muncii - 103
NOIUNI DE ORGANIZARE I LEGISLAIA MUNCII
2. Cunoaterea modului de organizare i funcionare a unei societi de
construcii ROF Societate
1. Structura funcional
Funciile organizaiei
Termenul de organizare l folosim att de frecvent, nct viaa noastr de
ecare zi ar deveni mult mai srac dac ar s renunm la el. Ne organizm
timpul de lucru, timpul liber, activitile dintr-o sptmn, ntlnirile de
afaceri, ntlnirile cu prietenii, crile din bibliotec, ierele de lucru din
memoria calculatorului, etc.
Prin aceast activitate, noi punem ordine i reducem entropia asociat
structurii pe care o organizm. Organizarea s-a dezvoltat ca o necesitate,
pentru a crete eciena i calitatea muncii.
Prin procesul de organizare se genereaz ordine structural i funcional.
ntr-o ntreprindere, organizarea se refer, n mod deosebit, la dou
aspecte, organizarea structurii administrative i organizarea structurii
funcionale. Cele dou structuri organizatorice se condiioneaz reciproc,
dar nu ntr-un mod determinist. Aceasta nseamn c pentru aceeai structur
administrativ putem avea mai multe structuri funcionale i invers, pentru
realizarea aceleeai structuri funcionale pot concepute mai multe variante
de structuri administrative. Acest aspect este foarte important, deoarece el
permite ca pentru orice ntreprindere s existe mai multe variante de structuri
administrative i structuri funcionale posibile, care pot optimizate astfel ca
s se realizeze o organizare structural i funcional ct mai ecient. Acest
rezultat este important i pentru instituiile publice, deoarece el permite s se
acioneze asupra organigramelor iniiale date prin actul de constituire i s se
realizeze structuri organizatorice mai performante.
Organizarea este un proces dinamic. Odat realizate structura administrativ
i structura funcional a unei organizaii, ele nu trebuie considerate rigide
i imuabile. Ele trebuie considerate ntr-un proces dinamic, n sensul c se
pot modica oricnd este nevoie pentru a permite organizaiei o adaptare
permanent la cerinele mediului extern competitive sau la cerinele cmpului
de fore politice care stabilesc misiunea i obiectivele organizaiei. Organizarea
se refer la modul n care se descompun progresiv procesele de munc dintr-o
organizaie n componente funcionale din ce n ce mai mici, se realizeaz de
ctre anagajai prin procesarea resurselor disponibile i apoi se integreaz sub
forma produselor i serviciilor destinate consumatorilor.
Organizarea rmei const n stabilirea i delimitarea proceselor de munc
zic i intelectual, a componentelor acestora (micri, timpi, operaii,
104 - Noiuni de organizare i legislaia muncii
lucrri, sarcini, etc.), precum i gruparea lor pe posturi, formaii de munc,
compartimente, etc., corespunztor anumitor criterii manageriale, economice,
tehnice i sociale, n vederea realizrii n cele mai bune condiii a obiectivelor
previzionate.
Organizarea poate avea ca anvergur ntreaga rm sau numai o parte
component a ei. Ea este o funcie generic a managementului. Atunci
cnd se organizeaz un proces sau o activitate component a lui, se trece
de la mediul continuu i comportamentul haotic, la un mediu structurat i
un comportament reglementat printr-o serie de proceduri. Prin organizare
se creeaz condiiile necesare pentru implementarea deciziilor i realizarea
obiectivelor organizaionale. Totodat, desfurarea proceselor se face n mod
programat i controlabil.
Organizarea este o funcie managerial care poate genera un numr innit
de soluii teoretice. n practic, se ncearc obinerea unei soluii optime, dar
de cele mai multe ori se accept o soluie sucient de bun, care s satisfac
cerinele de contingen ale mediului intern cu cele ale mediului extern.
Organizarea are ca nalitate realizarea a dou structuri fundamentale, una
funcional i una organizatoric. Cele dou structuri se coreleaz, dar nu se
condiioneaz n mod univoc. Cu alte cuvinte, pentru o structur funcional
pot exista mai multe structuri organizatorice, iar o structur organizatoric
poate genera mai multe structuri funcionale.
Managementul ca tiin, ncearc s gseasc cea mai bun corelare dintre
cele dou structuri i integrarea lor n funcionalitatea organizaiei. Structura
funcional i structura organizatoric nu sunt rigide i nici intransformabile
Exist o anumit dinamic a lor n timp, ca o reacie necesar de adaptare
la schimbrile produse n mediul extern organizaiei. Orice organizaie are
o structur funcional generic, n sensul c ntreg spectrul de activiti se
poate descompune pe baza criteriului de omogenitate n urmtoarele categorii:
activiti de cerectare-dezvoltare, activiti de producie, activiti comerciale,
activiti nanciar-contabile i activiti de personal. Realizarea ecrei
categorii de activiti constituie o funcie a organizaiei. Structura funcional
a organizaiei se refer la urmtoarele funcii sau funciuni:
a) cercetare-dezvoltare,
b) producie,
c) comercial,
d) nanciar-contabil,
e) de personal.
Fiecare dintre funciile mai sus menionate se poate descompune n mai
multe activiti. La rndul ei o activitate se poate descompune n mai multe
atribuii. Continund aceast descompunere de sus n jos, unii autori consider
atribuia ca un agregat de sarcini:Sarcina reprezint o component de baz a
Noiuni de organizare i legislaia muncii - 105
unui proces de munc complex sau un proces de munc simplu ce contribuie
la realizarea unui obiectiv individual, care, de regul, se atribuie spre realizare
unei singure persoane.
La descompunerea atribuiilor n sarcini se au n vedere calicarea,
cunotinele, deprinderile i aptitudinile angajailor. Deoarece sarcinile se
raporteaz la persoane, ele au o anumit autonomie funcional. Important
este s subliniem faptul c aceast descompunere nu este standardizat, ea
depinznd de contextul operaional al rmei. ntr-o rm mic, procesul de
descompunere este foarte redus, ecare angajat ind ncrcat cu ct mai multe
sarcini i activiti, indiferent dac acestea sunt omogene sau neomogene.
Organizaia
ntr-o rm mare, procesul de munc se descompune n componente
ct mai mici, care se distribuie apoi celor angajai. Totodat, ntr-o rm
dinamic, apt de a se adapta continuu cerinelor impuse de mediul extern,
descompunerea proceselor de munc n componente tot mai mici se modic
n timp. De aceea, este important de reinut procesul generic de descompunere
al muncii n entiti omogene ct mai mici i nu denirea rigid i cantitativ
a acestor entiti. De multe ori, inovarea i dezvoltarea tehnologic fac ca
multe dintre activitile i sarcinile denite ntr-un anumit context de munc
s dispar. De exemplu, n urm cu dou decenii, introducerea datelor n
calculator se fcea cu ajutorul cartelelor perforate. ntr-o rm care dispunea
de un centru de calcul, perforarea cartelelor constituia o sarcin sau chiar o
activitate foarte important. Perfecionarea echipamentelor de calcul a permis
ca introducerea datelor s se fac folosind tastatura. Perforatoarele au disprut
i o dat cu ele au disprut i activitile de perforare a cartelelor.
Funcia de cercetare-dezvoltare
Aceast funcie integreaz activitile care au ca scop generarea de noi
cunotine i idei privind procesul de producie i implementarea lor. Inovarea
constituie una dintre cele mai puternice strategii competitive pentru rme.
Funcia de producie
Funcia de producie se poate descompune ntr-o serie de activiti, care
depind prin natura lor de specicul proceselor de execuie din rm. n sens
generic, se pot considera urmtoarele activiti mai importante: programarea,
lansarea i urmrirea produciei; fabricaia sau exploatarea; controlul proceselor
i a rezultatelor acestora; ntreinerea i repararea utilajelor; realizarea unor
procese secundare de tip suport, de natur energetic sau informaional.
Funcia comercial
Aceast funcie cuprinde activitile care contribuie la realizarea
conexiunilor i a uxurilor operaionale dintre organizaie i mediul ambiant.
Ea se realizeaz n dou sensuri: dinspre mediu spre organizaie i invers,
dinspre organizaie spre mediul extern.
106 - Noiuni de organizare i legislaia muncii
Funcia nanciar-contabil
n condiiile trecerii la economia de pia, importana funciei nanciar-
contabile a crescut tot mai mult, att pentru rme ct i pentru instituiile
publice. n realizarea acestei funcii se deosebesc trei activiti importante:
nanciar, contabil i controlul nanciar de gestiune.
Funcia de personal
Funcia de personal integreaz activitile prin care se realizeaz recrutarea,
angajarea, pregtirea i perfecionarea continu a personalului din organizaie.
2. Structura organizatoric a ntreprinderii
Structura organizatoric este denit ca ansamblul persoanelor, al
subdiviziunilor organizatorice i al relaiilor dintre acestea astfel constituite
nct s asigure premisele organizatorice adecvate realizrii obiectivelor
prestabilite.
Structura organizatoric poate considerat drept scheletul rmei i
cuprinde dou pri:
a) structura de conducere sau funcional,
b) structura de producie sau operaional.
n cadrul acestor pri se regsesc componentele primare i anume postul,
funcia, compartimentul, relaiile organizatorice, ponderea ierarhic, nivelul
ierarhic.
Postul este alctuit din ansamblul obiectivelor, sarcinilor, competentelor i
responsabilitilor desemnate pe anumite perioade de timp ecrui component
al rmei. Obiectivele postului se regsesc n sistemul piramidal al obiectivelor
rmei. O alt component a postului este autoritatea formal sau competena
organizaional ce poate ierarhic atunci cnd acioneaz asupra persoanelor
i funcional cnd se exercit asupra unor activiti.
n afara autoritii formale, titularii postului dein i autoritate profesional
exprimat de nivelul de pregatire i experiena de care dispune o persoan.
Funcia constituie factorul care generalizeaz posturi asemntoare din
punct de vedere al ariei de cuprindere, a autoritii i responsabilitii.
Functiile pot grupate n:
- funcii de conducere,
- funcii de execuie.
Compartimentele sunt rezultatul agregrii unor posturi i funcii cu
continut similar i/sau complementar reunind persoane care desfoar
activiti relativ omogene i solicit cunotine specializate dintr-un anumit
domeniu, sunt amplasate ntr-un anumit spaiu i subordonate nemijlocit unei
singure persoane.
Compartimentele pot :
- operaionale,
- funcionale.
Noiuni de organizare i legislaia muncii - 107
Relaiile organizatorice sunt alctuite din ansamblul legturilor dintre
componentele structurii stabilite prin reglementri ociale. Relaiile
organizatorice pot :
- de autoritate,
- de cooperare,
- de control,
- de reprezentare.
Nivelurile ierarhice sunt alctuite din ansamblul subdiviziunilor
organizatorice plasate pe linii orizontale la aceeai distan fa de
managementul de vrf al rmei.
Numrul de niveluri ierarhice este inuenat de dimensionarea rmei,
diversitatea activitilor, complexitatea produciei dar i de competena
managerilor.
Ponderea ierarhic reprezint numrul persoanelor conduse nemijlocit
de un cadru de conducere i nregistreaz valori diferite. Astfel pe verticala
structurii organizatorice crete ctre nivelurile inferioare iar pe orizontala
structurii organizatorice se amplic pe msura trecerii de la compartimente cu
activitate tehnico-economic spre compartimente cu activitate operaional.
Structura organizatoric prin modul de combinare a resurselor umane,
materiale i nanciare condiioneaz eciena desfurrii activitii necesare
realizrii obiectivelor, precum i calitatea i operativitatea sistemului
decizional i conguraia sistemului informaional.
Sistemul organizaional trebuie s realizeze obiectivele stabilite n
condiiile minimizrii costului economic i social, contribuind astfel la
armonizarea intereselor individuale i de grup.
Funcionalitatea structurii organizatorice este condiionat att de factori
endogeni ct i exogeni rmei, analiza acestora constituind o rezerv nelimitat
n creterea ecienei managementului rmei.
Alturi de aceast form de organizare poate exista i o organizare
informal alctuit din ansamblul gruprilor i al relaiilor interumane stabilite
spre satisfacerea unor interese personale.
Aceast organizare informal, dei nsoete organizarea formal
acioneaz, de cele mai multe ori, independent de aceasta. Cauzele apariiei
organizrii informale in de afectivitate, satisfacii, interese, aspiraii, nivel de
pregtire, calicare i origine social.
Componentele organizrii informale sunt grupul informal, liderul informal,
relaiile informale.
ntre cele dou tipuri de organizare este o strns interdependen
determinat de unele asemnri i anume: sunt constituite n cadrul aceleeai
organizaii, servesc realizrii unor obiective, au un caracter dinamic i general.
Se deosebesc prin marea mobilitate a organizrii informale i subordonarea
acesteia realizrii unor aspiraii personale.
108 - Noiuni de organizare i legislaia muncii
Inuenele organizrii informale pot att pozitive ct i negative, rolul
managementului formal constnd n cadrul organizrii formale, realizndu-se
astfel nct obiectivele individuale ct i cele de grup.
Variabila organizaional este reprezentat de factorii interni sau externi
unitii care condiioneaz caracteristicile acesteia dar i factori tipologici
utilizai n abordarea comparativ a mai multor rme.
Variabilele organizatorice sunt:
- dimensiunea rmei,
- complexitatea rmei,
- caracteristicile procesului tehnologic,
- nivelul dotrii tehnice,
- gradul de specializare i cooperare n producie,
- dispoziia teritorial,
- caracterul procesului de desfacere,
- ritmul de nnoire a produselor i tehnologiilor.
Acestea inueneaz conguraia structurii organizatorice precum i
componentele acesteia. De aici reiese necesitatea identicrii factorilor care
in de managementul rmei i de luarea lor n consideraie, cnd se utilizeaz
diferite metode i tehnici de conducere.
Clasicarea structurii organizatorice se face folosind dou criterii:
1. Dup morfologia structurii respectiv componente, mod de mbinare i
raporturile ce se stabilesc ntre elementele de natur funcional i operaional
se disting urmtoarele tipuri de structuri:
a) structura ierarhic se caracterizeaz printr-un numr redus de
componente operaionale, ecare persoan ind subordonat unui
singur ef iar conducerea ecrui compartiment exercit toate
atribuiile conducerii la acel nivel;
b) structura funcional caracterizat prin existena compartimentelor
operaionale i funcionale, conductorii sunt specializai ntr-un
anumit domeniu iar executanii primesc ordine att de la ei ierarhici,
ct i de la conducerea compartimentelor funcionale;
c) structura ierarhic-functional caracterizat prin existena componentelor
operaionale i funcionale. Executanii sunt subordonai efului
ierarhic;
2. Criteriul ce ine seama de funcionalitatea, eciena, exibilitatea
structurii:
a) privat tradiionale,
b) sisteme birocratice,
c) sisteme moderne.
3.Cerine i etape n proiectarea unei structuri organizatorice eciente.
Procesul de analiz, proiectare, evaluare i mbuntire a structurii
Noiuni de organizare i legislaia muncii - 109
organizatorice presupune respectarea urmtoarelor cerine:
a. Asigurarea unui evantai optim al subordonrii adic una dintre cele
mai valoroase caliti ale unei structuri organizatorice este supleea ei
caracterizat printr-un numr mic de nivele ierarhice;
b. Crearea i dependena compartimentelor, adic ecare funciune ce
prezint importan pentru realizarea politicii i obiectivelor unei
ntreprinderi trebuie s se constituie ntr-un compartiment specializat.
Exist patru criterii de corelare a compartimentelor specializate:
- importana lor,
- frecvena legturilor dintre ele,
- interdependena lor,
- competena managerului.
c. Asigurarea unei conduceri i a unor servicii funcionale competente.
Un serviciu funcional nu este ecient pentru ntreprindere dect dac
este alctuit din persoane responsabile, operaionale, competente,
active i eciente.
d. Asigurarea economiei de comunicaii. O structura ecient trebuie s
minimizeze volumul comunicaiilor nestandardizate i necodicate;
e. Folosirea delegrii n cadrul procesului de conducere. Pentru
problemele curente de rutin conducerea trebuie s e descentralizat
i ct mai aproape de executani.
Procesul de analiza i proiectare a structurii organizatorice presupune
parcurgerea urmtoarelor etape:
- analiza obiectivelor ntreprinderii,
- denirea activitilor i stabilirea coninutului lor,
- proiectarea compartimentelor, gruparea lor i stabilirea relaiilor dintre
ele,
- proiectarea propriu-zis a structurii organizatorice,
- evaluarea funcionalitii i a laturii constructive a ntreprinderii.
Fiind un element dinamic i complex, structura organizatoric necesit
perfecionri continue pe baza unor studii realiste care s e bazate pe
conceptele tiinei manageriale.
f. Documente de formalizare a structurii organizatorice a ntreprinderii.
Pentru formalizarea unei structuri organizatorice se folosesc urmtoarele
documente:
a) regulamentul de organizare i funcionare care cuprinde cinci pri i
anume:
- prima parte, denumit organizarea rmei, cuprinde dispoziii generale,
actul normativ de ninare, obiectul de activitate, tipul societii,
statutul juridic i prezentarea structurii organizatorice;
- partea a doua se refer la atribuiile rmei;
110 - Noiuni de organizare i legislaia muncii
- n partea a treia se fac precizri cu privire la conducerea rmei.
Se precizeaz care sunt atribuiile adunrii generale a acionarilor,
atribuiile consiliului de administraie, atribuiile conducerii executive
cu detalierea responsabilitilor pentru funciile de director general i
director pe funciuni;
- partea a patra cuprinde atribuiile i diagrama de relaii pentru ecare
compartiment funcional i operaional;
- partea a cincea cuprinde dispoziii generale;
b) a postului este un document operaional important ce prezint n
detaliu elementele cerute unui salariat pentru ca acest s-i poat exercita n
condiii normale activitatea.
Fia postului cuprinde:
- denumirea i obiectivele postului,
- compartimentul din care face parte,
- competenele i responsabilitile,
- cerinele referitoare la studii, vechime i aptitudini.
Fia postului servete ca document organizatoric indispensabil ecarui
salariat i ca suport pentru evaluarea muncii acestuia.
c) organigrama - o reprezentare grac a structurii organizatorice a
ntreprinderii care red o parte din componentele structurii, i anume:
- compartimente,
- nivelurile ierarhice,
- relaiile organizaionale,
- ponderea ierarhic.
Organigrama este un instrument important folosit n analiza
managementului rmei.
Din punct de vedere al sferei de cuprindere pot :
- organigrame generale,
- organigrame pariale
Din punct de vedere al modului de ordonare a compartimentelor i a
relaiilor dintre ele, organigramele pot :
- piramidale,
- circulare,
- orientate de la dreapta la stnga.
Post, funcie compartiment
Metaforic vorbind, structura organizatoric este similar structurii
arhitecturale a unei cldiri, respectiv a modului n care aceasta este
compartimentat pe tronsoane, etaje i camere. Compartimentarea cldirii,
aranjarea camerelor i a conexiunilor dintre ele s-au fcut att din raiuni
inginereti care s asigure rezisten i stabilitate construciei, ct i din raiuni
funcionale care s asigure desfurarea n cele mai bune condiii a activitilor
Noiuni de organizare i legislaia muncii - 111
prevzute prin proiect. Din acest punct de vedere, o cldire de locuit va avea
o structur arhitectural diferit de o cldire pentru birouri sau o cldire
industrial. Dar i reciproca este adevrat, n sensul c pentru asigurarea
aceleeai funcionaliti (locuit, birouri, industrie) se pot imagina i realiza
o diversitate de structuri i stiluri arhitecturale. n orice organizaie coexist
dou procese fundamentale: procesul tehnologic destinat realizrii produselor
i serviciilor pentru care a fost creat organizaia i procesul de management,
care asigur realizarea primului n condiii de ecien economic i
de calitate. Cele dou procese se intercondiioneaz reciproc, dei rolul
primordial revine procesului tehnologic de producie. Toate activitile care
alctuiesc cele dou procese se grupeaz pe baza principiilor de integrabilitate
i omogenitate n domenii de diferite dimensiuni i denumiri (departamente,
compartimente, birouri, etc.) i se atribuie unor posturi, caracterizate printr-o
serie de competene profesionale i decizionale, responsabiliti i obiective.
Structura organizatoric a unitii economice reprezint ansamblul posturilor
i compartimentelor de munc din care este constituit unitatea, modul lor de
grupare i subordonare precum i legturile ce se stabilesc ntre ele pentru
realizarea n mod corespunztor a tuturor sarcinilor de munc detaliate n
raport cu specicul unitii respective. Atunci cnd este proiectat, o structur
organizatoric raional i ecient trebuie s respecte urmtoarele cerine
generale:
- s acopere ntregul spectru de activiti din organizaie;
- s distribuie aceste activiti astfel nct s se evite suprapunerile i
paralelismele;
- s asigure continuitate i uiditate n realizarea activitilor;
- s asigure respectarea unitii de conducere la ecare nivel pe ct
posibil, respectiv, ecare subordonat s aib un singur ef;
- s e exibil, n sensul de a se putea adapta uor diferitelor cerine, cum
ar amplicri n cazul dezvoltrii organizaiei, reduceri de posturi n
cazul unui declin al organizaiei, comasri ale unor compartimente, etc.
Realizarea unei structuri organizatorice eciente presupune deci s se
analizeze modul n care ea rspunde cerinelor de mai sus. Aceasta nseamn
c structura trebuie s e gndit i proiectat n funcie de spectrul de activiti
din organizaie i nu n funcie de persoanele care urmeaz s lucreze n cadrul
ei. Dei pare paradoxal, multe dintre structurile organizatorice realizate pentru
o serie de instituii publice de la noi, att nainte, ct i dup 1989, au fost
concepute pentru a satisface cerinele subiective ale unor persoane i mai puin
pentru satisfacerea unui interes public. Aceast tendin se poate observa i
atunci cnd se formeaz un nou Guvern. Structura lui organizatoric este
gndit pornindu-se de la oameni i nu de la spectrul de activiti i probleme.
De aceea, n activitatea noului organism pot aprea o serie de disfuncionaliti
112 - Noiuni de organizare i legislaia muncii
i incoerene. Indiferent de ntreprinderea sau instituia la care ne referim,
elementele caracteristice ale unei structuri organizatorice sunt urmtoarele:
Postul.
Postul de munc reprezint cea mai simpl subdiviziune organizatoric
cu sens complet. El se denete ca ind un ansamblu de sarcini, obiective,
competene i responsabiliti ce revin, n mod regulat i permanent, unui
singur angajat. Principiul de agregare a acestora l constituie omogenitatea
activitilor. Obiectivele atribuite postului constituie argumentele raionale
ale utilitii postului, ce exprim necesitatea crerii lui, precum i criterii
de evaluare a muncii angajatului pe postul respectiv. Aceste obiective se
realizeaz prin intermediul sarcinilor, ca urmare a competenei profesionale,
a autonomiei decizionale i a autoritii formale de care dispune persoana
angajat pe postul respectiv. Anvergura procesului de decizie i de aciune
asociat unui post n vederea realizrii obiectivelor propuse constituie
autoritatea formal a acestuia. Responsabilitatea asociat unui post reprezint
obligaia moral i legal ce revine angajatului de a-i ndeplini obiectivele, la
nivelul cerinelor impuse de calitate i ecien.
Funcia.
Totalitatea posturilor de munc care prezint aceleai caracteristici
principale formeaz o funcie. Rezult c ntr-o organizaie, pentru aceeai
funcie pot exista mai multe posturi de munc, pe care s se fac angajri. De
exemplu, ntr-o organizaie pot lucra mai muli angajai avnd funcia de ef
de secie sau ef de birou. n concordan cu procesele fundamentale dintr-o
organizaie, funciile pot de execuie sau de management.
Ponderea ierarhic/norma de conducere.
Ponderea ierarhic reprezint numrul de salariai condui nemijlocit de
un manager. Dimensiunea acestei ponderi depinde de specicul muncii, al
organizaiei, precum i de concepia managerial existente.
De exemplu, ntr-o ntreprindere de mrime mijlocie sau mare ponderea
ierarhic este de 4-8 subalterni pentru poziiile situate n jumtatea superioar
a piramidei manageriale i poate s creasc pn la 20-30 de subalterni, pe
msur ce nivelul ierarhic se apropie de baza piramidei
Compartimentul.
Acesta reprezint ansamblul persoanelor care efectueaz munci omogene
sau complementare, contribuind astfel la realizarea acelorai obiective i ind
subordonate aceluiai manager. Necesitatea crerii acestor compartimente
deriv din unitatea proceselor fundamentale i deci, din nevoia integrrii
activitilor i oamenilor ce le realizeaz. Dup modul de executare a
autoritilor n cadrul grupului, compartimentele pot :
a) compartimente de baz, n care n afar de conductorul compartimentului
nimeni nu posed delegare de autoritate privind comanda i coordonarea
Noiuni de organizare i legislaia muncii - 113
subordonailor;
b) compartimente de ansamblu, care rezult din gruparea sub o autoritate
unic a mai multor compartimente de baz i n care autoritatea ierarhic
se execut prin delegri succesive de la conductorul principal la cel al
compartimentului de baz.
Nivelul ierarhic.
Acesta reprezint ansamblul compartimentelor care se a la aceeai
distan ierarhic fa de vrful piramidei manageriale. El se caracterizeaz
prin aceeai competen decizional sau autoritate formal. Nivelul ierarhic
se coreleaz invers proporional cu ponderea ierarhic. Cu ct ponderea
ierarhic are o valoare mai mic, cu att vor mai multe niveluri ierarhice n
organizaia respectiv. Cu ct numrul de niveluri ierarhice este mai mare, cu
att piramida managerial este mai nalt i invers, cu ct numrul de niveluri
ierarhice este mai mic cu att piramida devine mai aplatizat.
Conexiunile funcionale.
Pentru integrarea tuturor activitilor este necesar ca ntre diferitele
compartimente s existe legturi funcionale. Acestea pot verticale, orizontale
sau oblice. Conexiunile verticale i oblice se caracterizeaz prin transmiterea
informaiilor de jos n sus i a deciziilor de sus n jos. Cu alte cuvinte, aceste
legturi permit transferul de autoritate i de control. Conexiunile orizontale se
folosesc pentru informare reciproc i permit cooperarea ntre compartimente
i oameni. Conexiunile pot formale sau informale i ele materializeaz
relaiile de management. Structurile organizatorice pot :
- structuri organizatorice nalte,
- structuri organizatorice plate.
Modele de structuri organizatorice
n literatura de specialitate se gsesc diferite clasicri de structuri
organizatorice, care se difereniaz prin modul n care se grupeaz funciile i
posturile din organigram. Cele mai importante clase sau modele de structuri
organizatorice sunt: structuri funcionale, structuri divizionale, structuri
matriceale, structuri pe echipe i structuri neuronale.
114 - Noiuni de organizare i legislaia muncii
NOIUNI DE ORGANIZARE I LEGISLAIA MUNCII
3. Cunoaterea elementelor componente i a factorilor
care inueneaz procesul de producie
1. Denirea conceptului de proces de producie:
ntreprinderile productive i realizeaz funciunea de producie prin
desfurarea n bune condiii a procesului de producie. Procesul de producie
contribuie att la obinerea diferitelor produse, lucrri i servicii, ct i la
crearea unui ansamblu de relaii de producie ntre persoane ce concur la
realizarea acestuia.
Conceptul de proces de producie poate denit prin totalitatea aciunilor
contiente ale angajailor unei ntreprinderi, ndreptate cu ajutorul diferitelor
maini, utilaje sau instalaii asupra materiilor prime, materialelor sau a altor
componente n scopul transformrii lor n produse, lucrri sau servicii cu
anumit valoare de pia.
n cadrul unui proces de producie componenta principal o constituie
procesele de munc iar n anumite ramuri industriale la acestea se adaug i
anumite procese industriale. innd seama de aceste componente, conceptul
de proces de producie mai poate denit prin totalitatea proceselor de munc
i a proceselor naturale ce concur la obinerea produselor sau la execuia
diferitelor lucrri sau servicii. Procesul de producie poate abordat i sub
raport cibernetic, ca un proces destinat s transforme un set de elemente
denumite ieiri.
Abordat din acest punct de vedere, procesul de producie poate denit
prin trei componente: intrri, ieiri, realizarea procesului de produie.
Componenta principal a procesului de munc poate denit prin
aciunea muncitorilor cu ajutorul uneltelor de munc asupra diferitelor materii
prime, materiale sau alte componente n vederea transformrii lor n bunuri
economice.
2. Criterii de clasicare a elementelor componente ale procesului de
producie
Componentele procesului de producie pot clasicate dup mai multe
criterii:
- n raport cu modul n care particip la executarea diferitelor produse,
lucrri sau servicii n procesul de munc ce constituie principala component
a unui proces de producie sunt:
a) procesele de munc de baz prin care se neleg acele procese care
au ca scop transformarea diferitelor materii prime i materiale n
produse, lucrri sau servicii care constituie obiectul activitii de baza
a ntreprinderii;
b) procesele auxiliare sunt acelea care prin realizarea lor asigur obinerea
Noiuni de organizare i legislaia muncii - 115
unor produse sau lucrri care nu constituie obiectul activitii de baza
a ntreprinderii, dar care asigur i condiioneaz buna desfurare a
proceselor de munc de baz;
c) procesele de munc de servire au ca scop executarea unor servicii
productive care nu constituie obiectul activitii de baz sau activitii
auxiliare dar care prin realizarea lor condiioneaz buna desfaurare
att a activitii de baz, ct i a celor auxiliare;
- procesele de producie se mai pot clasica i n raport cu modul este
execuie, dup care sunt:
a) procese manuale,
b) procese manual mecanice,
c) procese de aparatur;
- n raport cu modul de obinere a produselor nite din materii prime:
a) procese de munc directe - atunci cnd produsul nit se obine ca
urmare a efecturii unor operaii succesive asupra aceleeai materii
prime;
b) procese sintetice - atunci cnd produsul nit se obine din mai multe
feluri de materii prime dup prelucrri succesive;
c) procese analitice cnd dintr-un singur fel de materii prime se obine o
gama larg de produse.
- n raport cu natura tehnologic a operaiilor efectuate:
a) procese chimice,
b) procese de schimbare a conguraiei sau formei,
c) procese de ansamblu,
d) procese de transport.
- n raport cu natura activitii desfaurate:
a) procese de producie propriu-zise formate din diferite operaii
tehnologice,
b) procese de depozitare sau magazinaj,
c) procese de transport.
Diferitele procese i operaii elementare se reunesc ntr-un anumit mod
formnd un ux de producie specic fabricrii diferitelor produse sau
executrii diferitelor lucrri sau servicii.
Producia, vazut ca rezultat al realizrii procesului de producie
Conceptul de producie are o accepiune complex, ceea ce necesit o
abordare dup diferite criterii:
a) dup natura produciei se deosebesc:
116 - Noiuni de organizare i legislaia muncii
- ntreprinderi care furnizeaz servicii,
- ntreprinderi care i realizeaz producia prin montaj,
- ntreprinderi care fabric produse prin transformarea materiilor prime
i a materialelor.
n prima categorie intr prestrile de servicii sau prestrile de ordin
intelectual care nu se concretizeaz ntr-un produs material.
n a doua categorie intr acele ntreprinderi care efectueaz numai
operaiuni de montaj pe baza pieselor sau a diferitelor componente pe care le
achiziioneaz de la alte ntreprinderi.
n a treia categorie intr ntreprinderile care obin produse prin transformarea
materiilor prime i a materialelor cu ajutorul unor utilaje sau instalaii.
b) Sub raportul continuitii desfurrii lor, procesele de producie se pot
clasica:
- procese de producie discontinue, adic procese de producie neliniare,
ce se caracterizeaz prin aceea c produsele se obin prin prelucrri
succesive la diferite locuri de munc grupate n ateliere sau secii de
producie, iar producia discontinu este o producie fabricat pe laturi
de unicat i producie de mas;
- procese de producie continue, a cror producie este de tip liniar i se
caracterizeaz prin faptul c procesul de prelucrare a materiilor prime
i materialelor nu se ntrerupe ntre dou locuri de munc consecutive
i necesit stocaje intermediare ntre posturi.
Producia de tip continuu se realizeaz pe linii tehnologice sau de fabricaie
caracterizate printr-o vitez regulat de transformare i de transfer i cu
aprovizionare continu.
c) Dup tipurile de fabricaie care denesc relaiile ntreprindere-client:
- fabricaia pe comand ce se caracterizeaz prin faptul c produsul nu
se execut dect dup primirea unei comenzi ferme care stabilete
felul produsului, cantitatea, calitatea i termenele de execuie;
- fabricaia pe stoc, ce se caracterizeaz prin faptul c produsele se
execut fr a se cunoate cumprtorii, produsele putnd comandate
imediat de clieni;
- fabricaia mixt reprezint o variant a produciei la comand,
ntreprinderea executnd pe stoc piese sau subansamble ce se vor monta
n mod operativ la comanda beneciarilor.
4. Tipurile de producie, concept, criterii de clasicare, caracteristici
Conducerea i organizarea activitii de producie din cadrul ntreprinderii
se a ntr-o dependen direct fa de tipul produciei. Prin tip de producie
se nelege o stare organizatoric i funcional a ntreprinderii, determinat
de nomenclatura produselor fabricate, volumul produciei executate pe ecare
poziie din nomenclatur, gradul de specializare a ntreprinderii, seciilor i
Noiuni de organizare i legislaia muncii - 117
locurilor de munc, modul de deplasare a diferitelor materii prime, materiale,
semifabricate de la un loc de munc la altul.
n practic se disting 3 tipuri de producie:
- tipul de producie n serie,
- tipul de producie n mas,
- tipul de producie individual.
Tipul de producie preponderent ce caracterizeaz o ntreprindere impune
metodele i tehnicile de organizare a produciei de baz auxiliare i de servire
precum i modul de pregtire a fabricaiei noilor produse de eviden i control
a activitii productive.
Tipul de producie n mas este caracteristic ntreprinderilor care fabric
o gam redus de tipuri de produse iar ecare tip de produs se execut n
cantiti foarte mari, adic n mas. n condiiile acestui tip de producie are
loc o specializare a ntreprinderii n ansamblu sau pe secii i ateliere pn la
nivelul locurilor de munc. La acest tip de producie deplasarea produselor
de la un loc de munc la altul se face n mod continuu, de regul bucat cu
bucat, folosindu-se n acest scop mijloace de transport n cea mai mare parte
mecanizate i automatizate.
Prin caracteristicile sale, tipul de producie n mas creeaz condiii pentru
automatizarea produciei i organizarea ei sub form de linii tehnologice n ux.
Tipul de producie n serie caracterizeaz ntreprinderile care fabric o gam
mai larg de produse n cantitii mari, mijlocii sau mici.
n raport cu nomenclatorul produselor fabricate i mrimea seriilor de
fabricaie precum i gradul de specializare a seciilor, atelierelor i a locurilor de
munc, acesta poate mai accentuat sau mai redus, iar deplasarea produselor
de la un loc de munc la altul se face n catiti egale cu mrimea lotului de
transport.
Pentru deplasarea produselor de la un loc de munc la altul se folosesc
mijloace de transport cu mers continuu, n cazul seriilor mari i cu mers
discontinuu n cazul unor serii mici de fabricaie.
La ntreprinderile caracterizate prin tipul de producie n serie amplasarea
diferitelor maini i utilaje se face pe grupe omogene sau pe linii de producie n ux.
5. Tipul de producie individual
ntreprinderile caracterizate prin acest tip de producie execut o gam
foarte larg de produse, ecare fel de produs ind unicat sau executndu-se n
cantiti foarte reduse.
n cantitatea tipului de produse individuale, diferitele secii, ateliere i
locuri de munc sunt organizate dup principiul tehnologic, folosind maini,
utilaje i fora de munc cu caracter universal pentru a adaptate rapid la
execuia unei varieti de feluri de produse n condiii de ecien economic.
O alt caracteristic a acestui tip de producie o constituie faptul c
produsele sau piesele se deplaseaz de la un loc de munc la altul, bucat cu
118 - Noiuni de organizare i legislaia muncii
bucat sau n loturi mici, folosindu-se pentru deplasare mijloace de transport
cu mers discontinuu.Datorit caracterului de unicat al produselor sau gamei
largi de produse, pregtirea tehnic a fabricaiei nu este la fel de detaliat ca la
tipul produciei n mas.
6. Metode de organizare a produciei de baz
Pornind de la marea diversitate a ntreprinderilor care i desfoar
activitatea n cadrul economiei naionale, se pot stabili anumite metode i
tehnici specice de organizare a acestora pe grupe de ntreprinderi, avndu-
se n vedere anumite criterii comune. Asupra metodelor de organizare a
produciei de baz are inuen gradul de transformare al produselor nite,
precum i gradul de complexitate al operaiilor procesului tehnologic.
Primul tip de organizare a produciei de baz este organizarea produciei n
ux, pe linii de fabricaie, specic ntreprinderilor care fabric o gam redus
de feluri de produse n mas sau n serie mare. n aceste cazuri organizarea
produciei n ux se caracterizeaz n metode i tehnici specice cum sunt:
organizarea pe linii tehnologice pe band, pe linii automate de producie i
ajungndu-se n cadrul unor forme agregate superioare la organizarea pe
ateliere, seci sau a ntreprinderii n ansamblu, cu productia n ux, n condiiile
unui grad nalt de mecanizare i automatizare.
Organizarea produciei n ux se caracterizeaz prin:
- divizarea procesului tehnologic pe operaii egale sau multiple sub
raportul volumului de munc i precizarea celei mai raionale succesiuni
a executrii lor,
- repartizarea excutrii unei operaii sau al unui grup restrns de operaii
pe un anumit loc de munc,
- amplasarea locurilor de munc n ordinea impus de succesiunea
executrii operaiilor tehnologice,
- trecerea diferitelor materii prime, piese i semifabricate de la un loc de
munc la altul n mod continuu sau discontinuu, cu ritm reglementat
sau liber, n raport cu gradul de sincronizare al executrii operaiilor
tehnologice;
- executarea n mod concomitent a operaiilor la toate locurile de munc
n cadrul liniei de producie n ux;
- deplasarea materialelor, a pieselor, semifabricatelor sau produselor de
la un loc de munc la altul prin mijloacele de transport adecvate;
- executarea n cadrul formei de organizare a produciei n ux a unui fel
de produs sau pies sau a mai multor produse asemntoare din punct
de vedere constructiv, tehnologic i al materiilor prime utilizate.
n concluzie, se poate spune c organizarea produciei n ux se poate
deni c acea form de organizare a produciei caracterizat prin specializarea
locurilor de munc n executarea anumitor operaii, necesitate de fabricarea
Noiuni de organizare i legislaia muncii - 119
unui produs, a unor piese, a unui grup de produse sau piese asemntoare, prin
amplasarea locurilor de munc n ordinea impus de succesiunea executrii
operaiilor i prin deplasarea produselor sau pieselor de la un loc de munc
la altul, cu mijloace adecvate de transport, ntregul proces de producie
desfurndu-se sincronizat pe baza unui ! unic de funcionare stabilit anterior.
7. Caracteristicile organizrii fabricrii produselor dup metoda
produciei individuale i de serie mic.
n cadrul agenlor economici exist o serie de uniti economice care
execut o gam larg de produse n loturi foarte mici sau unicate.
Aceast situaie impune adoptarea unui astfel de sistem i metode de
organizare a produciei de baz care s corespund cel mai bine realizrii de
produse unicat sau n serii mici.
Principalele caracteristici ale acestui mod de organizare sunt:
- organizarea unitilor de producie dup principiul tehnologic
Conform acestei metode de organizare unitile de producie se creeaz
pentru efectuarea anumitor stadii ale procesului tehnologic, iar amplasarea
unitilor i a utilajelor din cadrul lor se face pe grupe omogene de maini.
n acest caz dotarea locurilor de munc se face cu maini universale care s
permit efectuarea tuturor operaiunilor tehnologice la o mare varietate de
produse;
- trecerea de la o operaie la alta a produsului are loc bucat cu bucat
n acest caz exist ntreprinderi foarte mari n procesul de producie, ceea ce
determin cicluri lungi de fabricaie i stocuri mari de producie neterminat.
- pentru fabricarea produselor se elaboreaz o tehnologie n care se vor
stabili urmoarele aspecte:
a) felul i succesiunea operaiunilor ce vor executate,
b) grupele de utilaje pe care vor executate operaiile,
c) felul SDV-urilor ce vor utilizate.
Aceast tehnologie urmeaz a se denitiva pentru ecare loc de munc.
- pentru proiectarea tehnologiei de fabricaie se folosesc normative
grupate, evideniindu-se elaborarea de tehnologii detaliate care ar necesita o
mare perioad de timp i costuri ridicate.
8. Tendinele actuale i de perspectiv n organizarea produciei
n cadrul sistemelor avansate de producie, sistemul de fabricaie i
schimb modul de a rspunde unor sarcini diverse de fabricaie n condiiile
de ecien i competitivitate.
Sistemul exibil de fabricaie reprezint un rspuns dat unor cerine
specice dar nu constituie o soluie universal aplicabil n orice condiii.
Sistemele de fabricaie actuale reprezint rezultatul unei evoluii de peste
100 ani i constituie un mod de rspuns la modicrile aprute n mediul
economic n care activeaz.
120 - Noiuni de organizare i legislaia muncii
Un sistem exibil de fabricaie este un sistem de producie capabil s se adapteze
la sarcini de producie diferite, att sub raportul formei i dimensiunilor, ct i
al procesului tehnologic care trebuie realizat.
Se consider c un sistem exibil de fabricaie trebuie s aib urmtoarele
caracteristici:
1. integrabilitate,
2. adecvare,
3. adaptabilitate,
4. dinamism structural.
n practic nu poate vorba de caracteristici absolute ci doar de anumite
grade de integrabilitate sau dinamism structural, deoarece nu pot atinse
simulat toate aceste caracteristici. Practica a evideniat trei stadii ale sistemelor
exibile de fabricaie care difer prin complexitate i arie de cuprindere astfel:
1. Unitatea exibil de prelucrare
Aceasta reprezint, de regul, o main complex, echipat cu o magazie
multifuncional, un manipulator automat care poate funciona n regim
automat.
2. Celula exibil de fabricaie
Aceasta este constituit din dou sau mai multe uniti exibile de
prelucrare dotate cu maini controlate direct prin calculator.
3. Sistemul exibil de fabricaie
Cuprinde mai multe celule de fabricaie conectate prin sisteme automate
de transport, iar ntreg sistemul se a sub controlul direct al unui calculator
care dirijeaz i sistemul de depozitare, echipamentele de msurare automat
i testare. Astfel se asigur o coordonare total a subsistemelor economice prin
intermediul calculatorului electronic.
Fa de sistemele rigide de fabricaie, cele exibile prezint urmtoarele
avantaje:
- capacitate mare de adaptare la modicrile survenite prin schimbarea
pieselor de prelucrat avnd loc modicarea programelor de calculator
i nu schimbarea utilajelor;
- posibilitatea de a prelucra semifabricate n ordine aleatoare;
- autonomie funcional pentru trei schimburi, fr intervenia direct a
operatorului uman;
- utilizarea intensiv a mainilor cu comand numeric, a roboilor i a
sistemelor automate de transport i control;
- posibilitatea de evoluie i perfectabilitate treptat n funcie de
necesitile de producie.
Dezvoltarea sistemelor exibile de fabricaie precum i introducerea
robotizrii constituie direcii noi de organizare, inducnd efecte importante
asupra tuturor subsistemelor de producie. n introducerea noilor tehnologii
Noiuni de organizare i legislaia muncii - 121
robotizate cea mai mare importan o au activitile de pregtire organizatoric.
S-a constatat c n multe cazuri fondul de timp al tehnologiilor robotizate este
folosit n proporie de numai 50-55%. Aceast situaie nu se datoreaz unor
erori tehnologice privind construcia sau modul de operare al calculatorului,
ci unei incorecte organizri i conduceri ale unitilor de producie. Aceasta
nseamn c pericolul modicrilor tehnologice nu const n efectul acestora
asupra omului, ci mai curnd n imposibilitatea acestora de a la recunoate i
deci de a-i sesiza i inuena efectele.
Introducerea robotizrii modic situaia nanciar a unitii industriale
mrindu-i volumul de mijloace xe, mbuntind condiiile de producie,
ceea ce va duce la producerea anumitor perturbaii i la creterea abilitii
sistemelor operative, de execuie i de conducere.
Gestiunea produciei
Reprezint un concept complex care cuprinde ansamblul activitilor
efectuate de o ntreprindere din momentul identicrii unei cerine de pia
pn n momentul distribuirii ctre beneciari a bunurilor solicitate.
n mod practic, pentru a putea identica activitile implicate n gestiunea
produciei este necesar s se porneasc de la ciclul complet de activiti
realizate de ntreprindere pentru fabricaia unui produs sau executarea unei
lucrri.
ntr-o ntreprindere industrial ciclul activitilor legate de gestiunea
produciei este format dintr-un ciclu de comercializare i un ciclu de producie,
producia andu-se practic la interferena acestora.
Gestiunea produciei reprezint o activitate complex pentru desfurarea
creia se utilizeaz o serie de metode:
1. Programarea liniar folosit n optimizarea alocrii resurselor
Programarea liniar ine cont de dou elemente: obiective i restricii.
Programarea liniar poate folosit n gestiunea produciei pentru rezolvarea
unor probleme:
- de repartizare a produciei pe diferite maini n condiiile maximizrii
protului,
- privind transportul produselor ntre locurile de munc i ntre acestea i
punctele de distribuie,
- de determinare a cantitilor din diverse bunuri ce trebuie produse.
2. Metoda PERT
Se aplic n cazul produciei de unicate complexe i de mare importan,
la care operaiile succesive trebuie realizate prin respectarea restriciilor de
prioritate i de termene.
3. Metoda Just in time
Aceasta este considerat de specialiti ca o condiie important pentru
obinerea unei organizri superioare a produciei, iar aplicarea ei contribuie
122 - Noiuni de organizare i legislaia muncii
la reducerea costurilor de producie aferente stocurilor de materii prime,
materiale, piese i subansambluri.
9. Ciclul de producie - noiune i structur
Acesta caracterizeaz nivelul de organizare al produciei i al muncii n
cadrul ntreprinderii industriale. n procesul de producie materiile prime i
materialele parcurg o serie de operaii la diferite locuri de munc i n diferite
secii, ntr-o anumit ordine prevazut de procesul tehnologic.
Ciclul de producie reprezint o succesiune de activiti prin care materiile
prime i materialele trec n mod organizat pe uxul tehnologic pentru a
transformate n semifabricate sau produse nite, iar durata ciclului de
producie reprezint intervalul de timp dintre momentul lansrii n fabricaie
a diferitelor materii prime i materiale i momentul transformrii lor prin
prelucrri succesive n produse nite.
Durata ciclului de producie reprezint un element de baz folosit n
programarea produciei n scopul stabilirii termenelor de ncepere a procesului
de producie a unui produs sau lot, a elaborrii programelor operative de
producie, a calculului stocului de producie neterminat, necesarului de
mijloace circulante i vitezei de rotaie a acestora. Prin durata sa, ciclul de
producie inueneaz toate laturile activitii acesteia. Cu ct este mai mic
durata ciclului de producie, cu att vor folosite mai raional resursele
materiale i umane n ntreprindere.
Durata ciclului de producie depinde de o serie de factori care inueneaz
att mrimea elementelor structurale ale ciclului de producie, ct i perioada
de deplasare a obiectelor muncii de la o operaie la alta.
Prin structura ciclului de producie se nelege totalitatea elementelor
componente precum i ponderea duratei acestora fa de durata total a ciclului
de producie.
Cunoaterea structurii ciclului de producie este necesar pentru stabilirea
duratei lui, precum i pentru identicarea msurilor tehnice i organizatorice
ce trebuie luate n scopul reducerii acesteia.
Durata total a ciclului de producie se mparte n dou pri: perioada de
lucru i perioada de ntreruperi.
Perioada de lucru cuprinde durata ciclului operativ, durata proceselor
naturale i durata activitii de servire. Ciclul operativ are ponderea cea mai
mare n structura ciclului de producie, durata acestuia cuprinznd duratele
tehnologice i durata operaiunilor de pregtire-ncheiere. Durata proceselor
naturale reprezint perioada de timp de-a lungul creia, sub inuena condiiilor
naturale, procesul de munc nceteaz, procesul de producie continu.
Activitatea de servire asigur condiiile normale de lucru pentru desfurarea
operaiilor de transformare nemijlocit a obiectelor muncii n produse nite.
n cadrul acestora intr transportul obiectelor muncii de la un loc de munc la
altul i controlul tehnic de calitate.
Noiuni de organizare i legislaia muncii - 123
Perioada de ntrerupere cuprinde ntreruperile care au loc n procesul
de producie. n cadrul duratei ciclului de producie nu se includ toate
ntreruperile, ci numai acelea care sunt considerate normale pentru condiiile
locului de munc.
n funcie de cauza care le-a guvernat, ntreruperile pot grupate n:
- ntreruperi n cadrul schimbului sau interoperaii,
- n afara schimbului sau de regim.
10. Politici de producie
O ntreprindere productiv, pe baza strategiei alese, poate adopta politici
de producie diferite, innd seama de obiectivele economice stabilite de
resursele de care dispune i de piaa potenial.
De regul se pot deosebi dou politici importante:
- ntreprinderea se organizeaz pentru a executa anumite produse sau
lucrri prin folosirea propriilor uniti de producie grupate n aceeai
incint sau dispersate teritorial,
- ntreprinderea execut, n totalitate sau parial, produse folosind
componente realizate de alte ntreprinderi.
n primul tip de politic, ntreprinderea execut politica sa iar unitile de
producie, ca i conducerea administrativ, sunt grupate ntr-un singur loc. Pe
msura dezvoltrii pe baza efecturii de noi investiii se poate adopta o politic
de descentralizare a produciei prin crearea de noi uniti de producie. O astfel
de politic de producie ridic probleme noi privind achiziionarea de terenuri,
construirea de noi cldiri, atragerea sau formarea de for de munc.
A doua politica de producie este aceea de a executa produse sau lucrri
apelnd n totalitate sau parial la componentele executate de alte ntreprinderi
care devin astfel subfurnizori. Tipurile de politic de producie bazat pe
subfurnizori este acela care se desfoar n situaia n care o ntreprindere,
numit cea care d dispoziie de producie, ncredineaz execuia unor lucrri
care concur la realizarea obiectelor de fabricaie unei alte ntreprinderi i este
denumit subfurnizor.
Politica de producie bazat pe furnizori este cu totul altceva dect furnizarea
de ctre o ntreprindere de produse, lucrri sau servicii altei ntreprinderi i,
deci, care intr n conceptul de aprovizionare tehnico-material. Politica de
producie cu subfurnizori presupune existena unor legturi speciale ntre cel
ce d dispoziie de producie i subfurnizori, respectiv de la darea comenzilor
pn la efectuarea controlului privind modul de execuie al diferitelor
componente. Politica de producie cu subfurnizori este motivat economic,
juridic, strategic atunci cnd nu are fonduri suciente pentru dezvoltare sau
atunci cnd subfurnizorii produc componente la preuri mai reduse sau de o
calitate mai bun, n comparaie cu cele produse n unitile proprii sau atunci
cnd ei sunt specializai n execuia anumitor lucrri.
124 - Noiuni de organizare i legislaia muncii
Sub raport juridic, o ntreprindere apeleaz la subfurnizori atunci cnd
posibilitile sale de dezvoltare sunt limitate datorit existenei unei legi
antitrust, iar sub raport strategic - cnd exist riscul n crearea de noi capaciti
proprii sau cnd ntreprinderea urmrete ca n timp subfurnizorii s i devin
liale.
n afara celor dou politici prezentate anterior, pe plan economic exist
i o politic de producie care presupune realizarea unei largi cooperri ntre
ntreprinderi. Cooperarea ntre ntreprinderi reprezint procesul economic
prin care se stabilesc legturi strnse de producie ntre ntreprinderi care
concureaz la fabricarea diferitelor produse.
Cooperarea poate :
- pe produse, atunci cnd anumite ntreprinderi, denumite conexe,
livreaz unele produse nite;
- pe piese;
- tehnologic - atunci cnd o ntreprindere, folosind excedentul de
capacitate de care dispune, efectueaz prelucrri tehnologice pentru alte
ntreprinderi.
Implicarea factorilor de mediu n activitatea ntreprinderii moderne
Consideraii generale cu privire la relaia ntreprindere - mediul ambiant
Firma i organizeaz i desfoar activitatea sa sub impactul condiiilor
concrete ale mediului su ambiant. Mediul ambiant reprezint un ansamblu
de factori eterogeni de natur economic, social, politic, tiinico-
tehnic, juridic, geograc i demograc ce acioneaz pe plan naional i
internaional asupra ntreprinderii, inuennd relaiile de pia.
ntreprinderea este parte integrant a mediului ambiant, este o component
economic a acestuia.
n condiiile actuale mediul ambiant se caracterizeaz printr-un dinamism
accentuat, printr-o cretere spectaculoas a frecvenei schimbrilor.
Mediul ambiant este de trei feluri:
- mediu stabil, unde schimbarile sunt rare, de mic amploare i uor
vizibile;
- mediu schimbtor, unde schimbrile sunt frecvente, de o amploare
variat, dar n general previzibile;
- mediu turbulent, unde schimbrile sunt foarte frecvente, de amploare
mare, cu incidente profunde asupra activitii ntreprinderii i greu de
anticipat;
Componentele mediului ambiant ale ntreprinderii sunt: micromediul,
mezomediul, macromediul.
Micromediul ntreprinderii cuprinde ansamblul componentelor cu care
aceasta intr n relaii directe.
Noiuni de organizare i legislaia muncii - 125
Acestea sunt:
- furnizorii de mrfuri care sunt ageni economici ce asigur resursele
necesare de materii prime, material, echipamente i maini;
- prestatorii de servicii reprezentai de rme sau persoane particulare care
ofer o gam larg de servicii utile realizrii obiectivelor rmei;
- furnizorii forei de munc sunt unitile de nvmnt, ociile forei de
munc i persoanele care caut un loc de munc;
- clieni care sunt consumatori, utilizatori industriali, ntreprinderi
comerciale sau ageniile guvernamentale crora le sunt oferite, spre
consum, bunurile produse de ntreprindere;
- organismele publice - asociaiile profesionale, asociaiile consumatorilor,
mediile de informare n mas i publicul consumator;
- concurenii sunt rme sau persoane particulare care-i disput aceeai
categorie de clieni, iar n situaii frecvente aceiai furnizori sau
prestatori de servicii.
Mezomediul este o noiune intermediar care devine tot mai necesar n
explicarea evoluiei macroeconomice a ntreprinderii. Pentru remedierea
oricror deciene de explicare se studiaz comportamentul ntreprinderii din
sistemul productiv si social cel mai apropiat ntreprinderii si care poate un
intermediar ntre macromediul si micromediul ntreprinderii.
Mezomediul trebuie s intereseze n mod deosebit sistemul de conducere
al ntreprinderii pentru c permite abordarea relaiilor acesteia cu mediul sau
n termeni mult mai apropiai de lumea afacerilor. O ntreprindere poate face
parte din urmtoarele sisteme mezoeconomice:
- o anumit industrie,
- o zona geograc sau administrativ,
- un grup de ntreprinderi.
Aceste sisteme sunt n msur s inueneze aciunile, deciziile i
rezultatele unei ntreprinderi, inuena exercitat la acest nivel poate att
direct ct i indirect, dar are un caracter general, n sensul c inueneaz
toate ntreprinderile care aparin aceluiai sistem.
Activitatea oricrei ntreprinderi, ca i a celorlali ageni din cadrul
micromediului ntreprinderii, se a i sub inuena altor factori de mediu,
care acioneaz pe o arie mai larg.
Legtura care se stabilete ntre ntreprindere i aceti factori este de regul
industrial, inuena exercitndu-se pe termen lung i formnd macromediul
ntreprinderii
Componentele macromediului sunt:
- mediul demograc, numrul populaiei, structura pe sexe i grupe de
vrst, numrul de familii i dimensiunea medie a unei familii, repartizarea
teritorial i pe medii a populaiei, rata natalitii.
126 - Noiuni de organizare i legislaia muncii
Analiza unor astfel de caracteristici i surprinderea tendinei lor reprezint
punctul de pornire n evaluarea dimensiunii cererii poteniale, a pieei
ntreprinderii;
- mediul economic,
Ansamblul elementelor care compun viaa economic a spaiului n care
acioneaz ntreprinderea determin mediul economic al acesteia. Acesta
determin volumul i structura ofertei de mrfuri, nivelul veniturilor baneti,
marimea cererii de mrfuri, micarea preurilor la nivelul concurenei;
- mediul tehnologic,
ntreprinderea se implic n dinamic mediului tehnologic, att ca
beneciar ct i ca furnizor, n principal prin intermediul pieei. Este una din
cele mai dinamice componente ale macromediului ntreprinderii i dobndete
o exprimare concret prin invenii, inovaii, mrimea i orientarea fondurilor
destinate cercetrii, explozia produciei noi, perfecionarea produciei
tradiionale, reglementri privind delimitarea tehnologiilor poluante;
- mediul cultural - reprezentat de ansamblul elementelor ce privesc
sistemele de valori, obiceiuri, tradiii, credine i norme ce guverneaz
statutul oamenilor n societate;
- mediul politic reect structurile societii, clasele sociale i rolul lor
n societate, forele politice i raporturile dintre ele, gradul de implicare
al statului n economie, gradul de stabilitate al climatului politic intern,
zonal, internaional.
- mediul instituional cuprinde ansamblul reglementrilor de natur
juridic ce vizeaz direct sau indirect activitatea de pia a ntreprinderii;
- mediul natural - condiiile naturale ce determin modul de localizare
i de distribuire n spaiu a activitii umane. Aceast conjunctur
economic reprezint starea curent i concret a fenomenelor,
proceselor i evenimentelor specice unei ramuri ale economiei
naionale. Importana sa este dat de reducerea resurselor de materii
prime neregenerabile i de accentuarea gradului de poluare;
Relaiile ntreprinderii cu mediul extern
n calitatea sa de component a mediului, ntreprinderea se a ntr-
un contact permanent cu diferite componente. ntreprinderea intr ntr-
un ansamblu de relaii prin care i orienteaz i nalizeaz activitatea
economic. Aceste relaii dintre ntreprindere i componentele mediului su
extern sunt prin natura i coninutul lor de dou feluri: relaii de pia i relaii
de concuren.
Din multitudinea de relaii ale ntreprinderii cu mediul su extern se
remarc prin amploare i complexitate relaiile de pia. Acestea au ca obiect
vnzarea i cumprarea de mrfuri i servicii, mprumutul de capital i
angajarea forei de munc. Studierea pieei constituie premisa i punctul de
plecare n activitatea oricrei ntreprinderi.
Noiuni de organizare i legislaia muncii - 127
Mecanismul pieei reprezint pentru ntreprinderea modern termenul de
confruntare al situaiei prezentate cu cea de perspectiv, sursa de idei pentru
produse noi sau pentru modernizarea celor existente.
Relaiile ntreprinderii cu piaa sunt reectate i de uxul aprovizionare,
producie, desfacere.
De asemenea, aceast relaie se reect i n orientarea activitii
ntreprinderii ctre obiective prioritare cum sunt: satisfacerea n condiii
superioare a nevoilor consumatorilor prin produsele create i oferite, crearea
rentabilitii i ecienei economice pe baza sporirii vnzrilor totale i a
protului unitar.
Relaiile ntreprinderii cu piaa vizeaz trei mari componente i anume:
- piaa mrfurilor,
- piaa capitalului,
- piaa forei de munc.
Natura i dimensiunile relaiilor ntreprinderii depind de o serie de factori
generali i specici, obiectivi i subiectivi, interni sau externi ntreprinderii, cei
mai importani ind: cadrul economico-social, specicul pieei i caracterul
ntreprinderii.
Relaiile ntreprinderii cu piaa cunosc, astfel, o mare diversitate i se pot
grupa dup mai multe criterii:
- dup obiectul relaiilor. Potrivit acestui criteriu, relaiile ntreprinderii
cu piaa sunt de dou feluri:
- relaii de vnzare-cumparare,
- relaii de transmitere, receptie de informaii.
Relaiile de vnzare-cumparare pot lua forme diferite i anume: livrarea de
mrfuri, achiziionarea de mrfuri i servicii, prestarea de servicii, nchirierea,
mprumutul precum i activitile de intermediere.
Principalele forme pe care le mbrac succesiv relaiile de vnzare-
cumparare sunt:
- relaii precontractuale
- relaii contractuale,
- relaii postcontractuale.
Relaiile precontractuale se realizeaz n principal prin negociere,
comand, cerere de ofert i ofert ferm.
Relaiile contractuale au ca instrument principal contractul la care se
adaug o serie de activiti ca: facturarea, livrarea, transportul, recepia i
decontarea.
Relaiile postcontractuale apar n perioada de garanie i postgaranie.
Relaiile de transmitere de informaii au ca scop susinerea i concretizarea
relaiilor de vnzare-cumprare, realizndu-se prin publicitate, relaii publice
i alte forme de promovare.
128 - Noiuni de organizare i legislaia muncii
Dup prolul agenilor de pia, relaiile pot : cu furnizorii, cu prestatorii
de servicii, cu beneciarii, cu instituiile i cu mecanismele de stat;
Dup frecven, relaiile sunt permanente, periodice sau ocazionale;
Dup gradul de concentrare, relaiile pot concentrate dimensional, spaial
sau temporal i relaii dispersate.
Obiectivele economice ale ntreprinderii n condiii concureiale
n condiiile actuale ntreprinderea nu se poate reduce la un organism
simplu care urmrete maximizarea protului, ci este un organism complex,
ce se confrunt cu o multitudine de obiective contradictorii ce in de strategia
ecrei ntreprinderi.
Concurena const ntr-o multitudine de forme de comportament ce se
manifest n cadrul relaiilor dintre furnizori pentru captarea interesului unei
clientele ct mai numeroase.
Pentru a deni aceste forme de manifestare a concurenei se pot avea n
vedere urmtoarele aspecte:
- interesele i aspiraiile clientelei,
- libertatea de a aciona,
- interesele i aspiraiile productorilor n calitate de ofertani,
- existena n mediul economic a unor reglementri juridice i a unei stri
psihologice i sociale care impun sau favorizeaz anumite aciuni sau
comportamente din partea agentului economic.
n condiiile economiei de pia concurena apare ca o necesitate obiectiv,
face parte din regulile de joc ale pieei.
Competitivitatea unui agent economic este determinat n principal de trei
mari caracteristici i anume: servicii, costuri i calitate.
Ansamblul raportului de interaciune n care intr agenii economici n
lupt pentru asigurarea resurselor de aprovizionare i a pieei de desfacere
formeaz sistemul relaiilor de concuren. Mijloacele i instrumentele
utilizate n relaiile de concuren se pot delimita n jurul produsului, preului,
promovrii i distribuiei.
Concurena este de dou tipuri:
- direct, manifestat ntre ntreprinderile care realizeaz bunuri identice
sau cu mici diferenieri, destinate satisfacerii aceleeai game de nevoi;
- indirect - manifestat ntre ntreprinderile care se adreseaz acelorai
nevoi sau nevoi diferite prin oferta unei game variate de lucru. Pentru
a se asigura desfurarea n bune condiii a activitaii economice,
statul trebuie s asigure un cadru concurenial normal care presupune
existena urmatoarelor elemente i anume:
- autonomia ntreprinderii,
- libertatea de ninare a oricrui tip de ntreprindere,
- promovarea celor mai rentabile produse din punct de vedere al
intereselor ecrei rme,
Noiuni de organizare i legislaia muncii - 129
- reglementri economico-nanciare egale pentru toi agenii economici,
indiferent de forma de proprietate,
- formarea liber a preurilor,
- stabilitate prin reglementri bugetare pe piaa extern,
- msuri pentru favorizarea participrii pe piaa extrabugetar,
- reglementri clare pentru sancionarea prin instanele juridice a rmelor
nerentabile.

130 - Noiuni de organizare i legislaia muncii
NOIUNI DE ORGANIZARE I LEGISLAIA MUNCII
4. Cunoaterea structurii organizatorice a unui antier
Organizarea antierului
antierul este spaiul n care se execut o construcie prevzut cu toate
dotrile necesare (corp administrativ, magazii, instalaii, grup sanitar, utilaje,
ci de comunicaii, etc.).
Proiectele de organizare a antierului cuprind msurile pentru aducerea la
timp a materialelor, a utilajelor i a forei de munc, precum i ordinea reasc
de desfurare a procesului tehnologic.
Proiectul de organizare stabilete urmtoarele:
- construcii provizorii i instalaiile necesare,
- ordinea de aprovizionare cu materiale,
- ordinea n care se vor aduce utilajele (manuale i mecanizate),
- ordinea i termenele n care se vor executa lucrrile,
- ordinea i termenele n care se vor aduce pe antier echipele de muncitori
de alte specialiti.
Conductorul punctului de lucru are sarcina de a pregti toate operaiile ce
urmeaz a se desfura n antier:
- vericarea mijloacelor de munc (maini, utilaje, instalaii, dispozitive,
scule, unelte, etc.),
- vericarea materialelor i a elementelor auxiliare,
- instruirea echipelor de lucru n activitatea specic,
- curarea, nivelarea i compactarea terenului,
- conduce efectiv executarea lucrrii.
Planurile calendaristice
Planurile calendaristice stabilesc ordinea i termenele n care trebuie
realizate lucrrile precum i termenul de punere n funciune a obiectivului.
Abaterile de la ordinea lucrrilor cuprinse n planul de organizare atrage
dup sine stnjenirea muncii echipelor. Pentru ca o lucrare s e de bun
calitate fazele, operaiile i procesele tehnologice de lucru trebuie executate n
mod corect.
Formaiile de munc
Lucrrile se execut de ctre muncitori organizai n formaii de munc.
Formaia de munc cu cel mai redus numr de muncitori se numete
formaie minim i uneori poate compus dintr-un sigur muncitor.
Formaia de munc format din mai muli muncitori i condus de ctre
un ef se numete echip, respectiv ef de echip. n cadrul echipei intr
muncitori de diferite calicri corespunztoare operaiilor i fazelor de lucru
pe care trebuie s le execute. Muncitorii cu o calicare superioar vor executa
Noiuni de organizare i legislaia muncii - 131
operaii i faze mai complicate iar cei cu o calicare inferioar vor executa
operaii i faze mai simple.
Sectoarele de lucru
Sectoarele de lucru sunt poriuni ce se obin prin mprirea lucrrii de
executat.
Metode de organizare a lucrrilor
Exist trei metode de lucru : n paralel, n succesiune, n lan.
Prin metoda de lucru n paralel, n toate sectoarele se execut acelai proces
de munc, n acelai timp. n cazul metodei de lucru n succesiune, lucrrile
dintr-un sector ncep numai dup terminarea lucrrilor din sectorul anterior,
iar pentru metoda de lucru n lan, dup terminarea unui proces de lucru dintr-
un sector se trece n urmtorul sector i se execut acelai proces de lucru.
Dup ce spaiul construibil a fost eliberat de materiale, are loc nivelarea
terenului i nceperea lucrrilor de organizare a antierului.
132 - Noiuni de organizare i legislaia muncii
NOIUNI DE ORGANIZARE I LEGISLAIA MUNCII
5. Cunoasterea notiunilor privind normele de munca aplicate in unitatile
de constructii
Continutul si obiectivele activitatii de normare a muncii
NORMAREA MUNCII reprezinta activitatea de cercetare analitica a
proceselor de munca, cu ajutorul unor metode si procedee adecvate si de
stabilire a cantitatii de munca real necesara pentru efectuarea in conditii
normale de lucru si cu respectarea conditiilor de calitate prescrise, a unor
operatii, lucrari, servicii sau activitati utile societatii.
Normarea muncii cuprinde doua laturi distincte si anume:
- organizarea muncii sau studiiul metodelor
- masurarea muncii.
Organizarea muncii sau studiul metodelor reprezinta activitatea de
cercetare a proceselor si conditiilor de munca, a altor factori ce determina
utilizarea corespunzatoare a fortei de munca, precum si activitatea de aplicare
a masurilor rezultate pe aceasta baza.
Organizarea muncii urmareste reducerea continutului muncii oricarei
activitati, pornind de la o metoda initiala si ajungand la o metoda perfectionata,
prin eliminarea risipei de timp, prin reducerea eforturilor in timpul executiei si
prin eliminarea miscarilor inutile si obositoare. Noua metoda trebuie sa asigure
o organizare mai buna a locului de munca si deservirea corespunzatoare a
acesteia.
Masurarea muncii urmareste inregistrarea timpului de munca strict
necesar pentru efectuarea operatiilor, lucrarilor, serviciilor sau activitatilor
dupa metoda noua sau imbunatatita.
Aceste doua laturi ale normarii muncii sunt interdependente, iar actiunea
lor comuna se concretizeaza in elaborarea de norme de munca fundamentate.
1. Structura procesului si a timpului de munca
1.1. Structura procesului de munca
Procesul de munca este latura de baza a procesului de productie
reprezentand activitatea zica, intelectuala sau mixta a executantului
(individual sau colectiv). In afara productiei materiale, a serviciilor sau in
indeplinirea unei functii in sfera neproductiva.
Gradul de mecanizare si automatizare al partilor componente ale procesului
de productie determina caracterul muncii executantului, pentru transformarea
sau actionarea directa asupra obiectului muncii (munca manuala, munca
Noiuni de organizare i legislaia muncii - 133
manuala mecanizata sau activitate de supraveghere a functionarii utilajului).
Operatia de munca este acea parte a procesului de munca de a carei
efectuare raspunde un executant (individual sau colectiv) pe un anumit loc
de munca, dotat cu utilajele si uneltele necesare pentru a actiona asupra unor
anumite obiecte sau grupe de obiecte ale muncii, in cadrul aceleiasi tehnologii.
Operatia de munca poate cuprinde elemente ale procesului de productie,
prin care nu se realizeaza transformari ale obiectului muncii, dar sunt necesare
pentru realizarea procesului respectiv, ca de exemplu: controlul tehnic al
calitatii executiei operatiilor, transportul obiectului muncii de la o operatie
la alta, depozitarea (inmagazinarea) acestuia in vederea reintroducerii in
procesul de productie. In unele cazuri, in functie de gradul de diviziune a
muncii, operatia de munca poate cuprinde si numai astfel de elemente.
1.2. Structura timpului de munca
La elaborarea studiilor de normare a muncii, atat pentru analiza metodei
cat si a timpului de munca, apare necesitatea cercetarii simultane a situatiei
in timp a tuturor celor trei elemente care concura la realizarea procesului de
productie: executantul (individual sau colectiv), utilajul si obiectul muncii,
deoarece aceeasi perioada de timp poate reprezenta, de exemplu, pentru
executant perioada de munca, pentru utilaj perioada de nefunctionare, pentru
obiectul muncii perioada de asteptare sau diverse alte combinatii.
2. Normele de munca
Norma de munca exprima cantitatea de munca necesara pentru efectuarea
unei operatii sau lucrari de calitate prescrisa, de catre una sau mai multe
persoane cu calicare corespunzatoare, care lucreaza cu intensitate normala in
conditiile unor procese tehnologice si de organizare precizate.
Norma de munca cuprinde timpul productiv (T
P
), timpul pentru intreruperile
reglementate de desfasurare a procesului tehnologic stabilit si de organizare
rationala a muncii (t
10
), timpul pentru odihna si necesitati ziologice in cadrul
programului de munca (t
on
), precum si descrierea procesului tehnologic,
organizarea locului de munca, sarcinile si metodele de lucru, categoria de
incadrare a lucrarii si normele de tehnica securitatii muncii.
2.1. Formele de exprimare a normelor de munca

In functie de natura activitatii sau caracteristicile principale ale procesului
de productie, normele de munca pot : norme de timp, norme de productie,
atributii concrete cu precizarea zonelor de deservire, sarcini de serviciu sau
alte tipuri de norme corespunzatoare activitatilor respective. Cand se refera la
un singur executant, norma (sarcina) de munca este individuala.
134 - Noiuni de organizare i legislaia muncii
In cazul organizarii si desfasurarii muncii in colectiv se pot elabora si
aplica norme de munca colective care stabilesc numarul, meseriile, functiile
si nivelul de calicare a personalului din formatia de munca normata, potrivit
prevederilor indicatoarelor de calicare in vigoare.
La unele activitati, normele de munca se pot exprima, de exemplu, si sub
forma de: frecventa a lucrarilor pe o anumita perioada, stabilita in functie de
durata ecarei lucrari (de exemplu numarul de controale ce trebuie efectuate pe
zi de un controlor la activitatea de transporturi in comun); volum al marfurilor
(exprimat valoric sau in unitati naturale) ce poate vandut intr-o anumita
unitate de timp etc.
De asemenea, in unele cazuri justicate, determinate de specicul deosebit
al activitatii sau a serviciilor, normele de munca pot exprimate si sub forma
de tarife, cote procentuale din incasarile realizate, etc., cu conditia ca acestea
sa e fundamentate pe baza consumului de munca necesar realizarii lor.
2.1.1 Norma de timp si norma de productie
Normele de timp si cele de productie au un continut comun si exprima
legatura directa dintre sarcinile de munca si timpul de munca necesar pentru
realizarea acestora.
Prin norma de timp (de munca) N
T
- se intelege timpul real necesar
stabilit unui executant care are calicarea corespunzatoare si lucreaza cu
intensitate normala pentru efectuarea unei unitati de lucrare (produs), in
conditii tehnice si organizatorice precizate.
Norma de productie Np reprezinta cantitatea de produse sau de lucrari
stabilita a se efectua intr-o unitate de timp (luna, schimb, ora, etc) de catre
un executant care are calicarea corespunzatoare si lucreaza cu intensitate
normala - in conditii tehnice si organizatorice precizate.
Norma de timp se ecprima in unitati de timp ora (secunde om, minute
om, ore om, zile om etc.) pe unitatea zica de lucrare (produs) (buc.,
kg., m., etc) pe unitatea de timp om (secunda om, minut om, ora om,
schimb om, zi om etc.).
Pentru ca unitatea de masura a normei de timp sa poata deosebita de
timpul consumat efectiv pentru realizarea sarcinii respective, eset necesar ca
pe langa unitatea de timp sa se adauge si notiunea de norma. In felul
acesta, norma de timp va exprimata in ore om norma.
In cazul lucrului in colectiv (echipa, brigada), pentru a se cunoaste precis
unitatea de masura la care se refera norma de timp eset necesar a se preciza
daca norma se refera la durata executarii operatiei de intregul colectiv sau
la timpul de munca necesar tuturor executantilor individuali din colectivul
respectiv. In primul caz, se va utiliza expresia de ore echipa brigada
norma, iar in cel de-al doilea caz ore om norma
Noiuni de organizare i legislaia muncii - 135
Normele de timp pot foloste e ca atare, e pentru stabilirea celorlalte
norme si, in primul rand, a normelor de productie.
Normele de productie se utilizeaza, de regula, in cazul productiei de masa
si de serie mare, la care operatiile sau lucrarile se repeta in mod frecvent, o
perioada mai lunga de timp.
Norma de munca se exprima sub forma de norma de productie si la
procesele de aparatura sau la productia cu ritm reglementat pe banda.
2.1.2. Sarcini de serviciu sau sfera de atributii si norma (zona) de
deservire
Atunci cand lucrarile sunt variate si cu durate de executie relativ mici sau
atunci cand ordinea in care apar lucrarile si ponderea ecareia dintre ele se
contureaza abia in timpul desfasurarii lor, fara a putea precizate anticipat,
cum este cazul lucrarilor de intretinere sau reparatii curente a utilajelor, inde
neeconomica stabilirea si exprimarea normei de munca sub forma de norma
de timp sau de productie, aceasta se exprima sub forma sarcinilor de serviciu
sau a sferei de atributii, cu precizarea normei (zonei) de deservire si gradului
de ocupare in munca a personalului.
Sfera de atributii (S
A
) reprezinta ansamblul de taributii si sarcini de munca
stabilite unui executant care are calicarea corespunzatoare si lucreaza cu
intensitate normala pentru a le indeplini in cadrul procesului de productie
la care participa sau al activitatii pe care o desfasoara, in conditii tehnice sau
organizatorice precizate.
Aceasta se stabileste e pe baza determinarii directe a cantitatii de munca
necesara pentru lucrarile cu volum cunoscut, e pe baza examinarii volumului
total de munca necesar realizarii lucrarilor intr-o perioada mai lunga de timp.
Exprimarea normei de munca sub forma sferei de atributii se utilizeaza
si acolo unde prescriptiile tehnologice sau tehnica securitatii de muncii
prevad anumite posturi xe, obligatorii, cum ar de exemplu: la controlul
personalului, la intrarea si iesirea din sectii sau unitate; macaragii, electricienii
de la camerele de comanda ale centralelor sau sectiilor electrice; vanzatorii din
unitatile de desfacere cu un singur lucrator; personalul TESA etc. In astfel de
cazuri, norma de munca cuprinde descrierea detaliata a tuturor atributiilor si
sarcinilor de munca ce trebuie indeplinite de catre executant la postul respectiv.
Norma (zona) de deservire (N
D
) reprezinta locul de munca, delimitat prin
suprafata sau inzestrarea sa ori prin numarul de obiecte ale muncii, in care
exercita atributiile sau sarcinile de munca.
Astfel, norma de deservire pentru un ungator de masini reprezinta numarul
de masini ce s-a stabilit pentru a unse de catre el intr-o anumita perioada de
timp; pentru muncitorii de la ingrijirea incaperilor de productie numarul de
136 - Noiuni de organizare i legislaia muncii
metri patrati de incapere; pentru lacatusii de revizie la calea ferata numarul
de executanti din subordine etc.
Norma de deservire trebuie sa e stabilita si in cazul in care normele de
munca exprimate sub forma normelor de timp sau de productie pe unele locuri
de munca (utilaje) nu asigura ocuparea completa a executantului in decursul
regimului normal (schimbului) de lucru. In astfel de cazuri, determinate in
special de mecanizarea proceselor de munca, stabilirea normei de deservire
are ca scop folosirea completa a timpului de munca al executantilor, precizand
numarul utilajelor (locurilor de munca) ce pot deservite simultan de catre
ecare executant. De exemplu, in industria textila, tesatorul are stabilita atat
norma de productie (metri de tesatura sau numar de batai pe schimb), cat si
numarul de razboaie pe care trebuie sa le deserveasca simultan.

2.1.3. Norme de personal (Np)
In foarte multe cazuri ca, de exemplu, la procesele de aparatura, la
productia de banda, in comert, in constructii, in industria miniera, in
exploatarile forestiere etc., munca este organizata in colectiv (echipa, brigada,
etc), in cadrul caruia executantii individuali colaboreaza la realizarea in comun
a sarcinilor de munca ce revin colectivului respectiv. In asemenea situatii,
odata cu stabilirea normei de munca pe colectiv, este necesar sa se precizeze
si numarul de personal pe meserii, functii si nivel de calicare, sub forma unei
norme de personal.
Norma de personal (formatia normata de munca) reprezinta numarul strict
necesar de personal pe meserii, functii si nivel de calicare pentru realizarea,
de catre executantul colectiv, a unui ansamblu de sarcini normate de munca, in
conditii tehnice si organizatorice precizate.
De exemplu, pentru confectionat recipienti, la operatia de nituire, formatia
de lucru se compune din 3 muncitori si anume: un muncitor de categoria a
2-a care executa baterea niturilor, un muncitor de categoria I care executa
incalzirea niturilor si un muncitor de categoria 1, care tine contrabuterola.
Norma de munca pentru aceasta formatie exprimata sub forma de norma
de timp (1 minut echipa sau 3 minute om, pentru baterea unui nit), se
completeaza cu norma de personal de 3 muncitori in echipa, cu calicarea
si cu sarcinile concrete ale ecaruia corespunzator lucrarilor ce le executa
ecare.
Norma de personal precizeaza formatiile de munca necesare, pe locuri de
munca, linii tehnologice, ateliere, sectii, servicii, birouri etc. la baza stabilirii
ei trebuie sa stea organizarea rationala a muncii si folosirea completa de catre
executanti a timpului de munca.
La unele locuri de munca (de exemplu, la productia cu caracter sezonier)
sarcinile de munca normate se pot modica, putand apare situatii in care
Noiuni de organizare i legislaia muncii - 137
acelasi executant sa lucreze cu norme exprimate in mod diferit (norme de
timp, de productie etc) in raport cu operatiile (lucrarile) executate.
2.2. Clasicarea normelor de munca
Normele de munca se clasica in:
- norme pe elemente, care se refera la efectuarea unei singure operatii
sau lucrari; acestea pot exprimate sib forma normelor de timp, de
productie, sferelor de atributii, normelor de deservire si de personal;
- norme grupate, care rezulta din insumarea normelor pe elemente,
pentru efectuarea unui grup de operatii sau lucrari; spre deosebire de
normele pe elemente, cele grupate nu pot exprimate, de regula, decat
sub forma normelor de timp. Dupa grupare, in anumite cazuri, normele
de timp pot exprimate si sub forma normelor de productie.
2.3. Conditii de calitate ale normelor de munca
Pentru ca norma de munca sa e de calitate ea trebuie sa poata realizata
de catre toti executantii care poseda calicarea corespunzatoare lucrarii
respective si si-au insusit modul rational de executare a acesteia, lucreaza cu
intensitate normala (ritm normal) si respecta conditiile tehnice si organizatorice
prevazute.
Pentru a-si realiza sarcina de munca in anumite conditii tehnico
organizatorice precizate, executantul dispune de o cantitate de energie zica
si nervoasa pe care o poate consuma. In momentul cand epuizeaza aceasta
energie mediu pe unitatea de timp, el este nevoit sa se odihneasca, in vederea
mentinerii capacitatii de munca pe toata durata programului de lucru. Ca
urmare, normele de munca trebuie sa e in asa fel elaborate incat sa nu solicite
in unitatea de timp o cantitate de energie mai mare decat cea posibila de
consumat de catre un executant mediu.
In practica, criteriul de evaluarea a gradului de incordare a normelor
il constituie timpul de munca real necesar pentru executarea operatiilor
(lucrarilor) in ritm normal, in conditiile tehnico organizatorice avute in
vedere la elaborarea normelor respective, urmand ca diferentele de intensitate a
muncii, determinate de anumiti factori obiectivi (efortul prin solicitare statica,
efortul prin solicitare dinamica, conditiile de munca in care se desfasoara
lucrarile, etc), sa e echilibrate prin asigurarea unui timp de odihna, organizat
corespunzator specicului ecarei munci prestate. Daca toate normele
practicate in cadrul unei unitati, pe sectii, ateliere, compartimente tehnice,
economice, etc., si locurile de munca sau intre unitati, la nivelul subramurilor
138 - Noiuni de organizare i legislaia muncii
si ramurilor economiei, vor respecta asemenea conditii de calitate in raport
cu conditiile tehnice si organizatorice in care se desfasoara munca, se poate
arma ca acestea au un grad egal de incordare, adica pun in fata executantilor
cerinte echivalente. In practica, insa, datorita inuentei diferitilor factori,
normele de munca nu reecta intotdeauna cu strictete timpul de munca real
necesar pentru efectuarea operatiilor (lucrarilor), ceea ce face ca acestea sa
nu aiba acelasi grad de incordare. Unii dintre acesti factori au un caracter
obiectiv, adica sunt independenti de executant ca de exemplu tipul productiei,
caracterul muncii, forma de cooperare in munca, dicultatea executarii unor
parti ale operatiilor in munca; alti factori pot avea un caracter subiectiv, adica
sunt dependenti de executant, ca de exemplu: nivelul de calicare a acestuia,
deprinderile in munca, capacitatea de munca, metoda de munca utilizata, etc.
Gradul de incordare a normelor se reecta, de regula, in indicele de
indeplinire a normelor respective si in repartizarea executantilor pe niveluri de
indeplinire a normelor.
Cu cat este mai mare indicele de indeplinire a normelor de munca, gradul
de incordare este considerat mai mic si invers. Rezulta ca pentru a studia
dispersia gradului de incordare a normelor, este necesar sa se calculeze si sa
se analizeze dispersia indeplinirilor individuale de norme, care prezinta, de
regula, o distributie de tip Gauss, a carei forma poate diferi in functie de
tipul productiei si caracterul muncii.
3. Normativele de munca
Normativele de munca reprezinta elemente componente ale normelor de
muca, stabilite sub forma unor marimi sau durate ale procesului de munca, care
se folosesc la determinarea consumului de munca necesar pentru efectuarea
unor parti componente ale operatiilor sau lucrarilor, ori sub forma de ponderi
ale diferitelor categorii de personal.
3.1. Normativele de munca
Din punct de vedere al continutului lor, normativele de munca pot :
- normative de timp (de munca)
- normative de deservire
- normative de personal.
Normativul de timp (de munca) (N
t
) reprezinta timpul necesar pentru
efectuarea unuia sau mai multor elemente grupate ale procesului de munca sau
pentru intreruperi reglementate, in functie de factorii de inuenta si in conditii
tehnice si organizatorice precizate. Aceste normative sunt astfel sistematizate
incat normele de munca sa poata calculate prin insumarea timpilor din
Noiuni de organizare i legislaia muncii - 139
normative, pentru elementele care corespund sarcinilor concrete de munca.
Normativele de timp se exprima in unitati de timp om pe unitate naturala
de productie, iar pentru unele elemente ale normei de munca (T
dl
, t
on
, sau t
to
),
in procente fata de timpul de baza, operativ sau productiv.
In functie de complexitatea lor, normatovele de munca se impart in:
a) normative de timp pep elemente (miscari, manuiri, etc) (N
te
) care
redau timpul necesar pentru efectuarea unui element al operatiei, in conditii
tehnice si organizatorice precizate. Ele se elaboreaza, in general, pentru
productia de masa, serie mare si serie mijlocie.
b) normative de timp grupat (N
tg
) care redau timpul necesar pentru
efectuarea unui grup de elemente ale procesului de munca, in conditii tehnice
si organizatorice precizate.
Normativele de timp pot elaborate si pentru elementele structurale ale
normei de timp (timp de pregatire si incheiere, timp operativ de baza sau
ajutator timp de deservire a locului de munca si timp de odihna si necesitati
ziologice).
Normativul de deservire (N
d
) reprezinta elementuld e calcul folosit la
stabilirea normelor de deservire in functie de factorii de inuenta. De exemplu,
in activitatea de intretinere auto, normativul de deservire pentru gresori este de
50 autocamioane sau 33 autobuze pe zi, pentru un muncitor gresor.
Normativul de personal (N
p
) reprezinta elementul de calcul folosit la
stabilirea normei de personal sau direct a numarului de personal, in functie de
factorii de inuenta, in conditii tehnice si organizatorice precizate. De exemplu,
intr-o autobaza, pentru stabilirea numarului de gresori se foloseste normativul
de personal, de 0,03 muncitori/ zi pentru un autobuz si 0,02 muncitori pe zi
pentru un autocamion.
Normativul de personal reprezinta inversul normativului de deservire.
Dupa sfera de aplicare, normativele de munca pot , ca si normele de
munca, unicate pe economie, pe departament (organ central sau local) sau pe
grup de unitati economico sociale.
In activitatea de normare a muncii se pot utiliza si alte normative care stau
la baza calculului necesarului de munca, cum sunt:
Normativul de regim tehnologic (N
r
) care reprezinta marimea stabilita
pentru precizarea conditiilor de folosire rationala a masinilor, utilajelor si
instalatiilor, a materiilor prime sau a materialelor utilizate in desfasurarea
procesului de productie; poate dat in legatura cu tipul sau caracteristiile
masinii, utilajului, instalatiei (presiunea de regim, turatia, avansul, viteza de
perforare, latimea de lucru, etc.), ale sculelor folosite (unghiul de atac, numarul
de dinti, etc), ale materialelor prelucrate si produselor obtinute (duritatea,
aciditatea, densitatea, caldura specica, umiditatea, culoarea tolerantelor
dimensionale, etc) sau cu tehnologia folosita (timpul sau viteza de reactie,
140 - Noiuni de organizare i legislaia muncii
numarul de treceri, numarul de portii pe sarja, presiunea, temperatura, etc).
normativele de regim sunt folosite pentru stabilirea intensitatii si ecacitatii
actiunii masinii, utilajului sau instalatiei asupra produsului.
Normativele de regim folosite trebuie sa contina datele care sa permita
determinarea celor mai avantajoase regimuri de lucru, tinand seama de
timpul productiei si felul utilajului, de caracteristicile materiei prime si ale
materialelor ce se prelucreaza, de caracterul prelucrarii si, in general, de
particularitatile productiei ce se efectueaza.
Normativul de frecventa (N
f
) care reprezinta numarul de repetari a unei
actiuni pe unitatea de msura a lucrarii (produsului), determinat de anumiti
factori de inuenta. De exemplu, la operatia de rebobinare a relor de batatura
de pe bobine pe canete, timpul necesar pentru legarea rului la o rupere este de
0,3 minute. Cum norma pentru operatia de rebobinare are ca unitate de masura
timpul pe un kg re de o anumita calitate, inseamna ca trebuie determinata
frecventa de rupere la un kg de re. Daca numarul de ruperi (frecventa
ruperilor) pe kg este 5, inseamna ca pentru inlaturarea acestor ruperi trebuie
prevazut un timp egal cu 5x0,3=1,5 minute la un kg de re.
De asemenea, daca la executarea productiei pe masini uneltele trebuie
efectuate operatii de control la ecare a 10-a piesa, inseamna ca frecventa
masurilor (normativul de frecventa) este de 0,1 pe o piesa. Daca timpul necesar
pentru o masurare este de 0,35 minute, inseamna ca in calculul normei de timp
pentru o piesa se vor include 0,35x0,1=0,035 minute.
La stabilirea normelor de munca trebuie sa se tina seama si de normativele
prevazute de tehnica securitatii muncii, care precizeaza conditiile ce trebuie
asigurate (microclimat, zgomot, iluminat, etc.), iar in unele cazuri chiar
numarul de personal necesar pentru desfasurarea activitatii in conditii de
deplina securitate a muncii.
Sntatea i securitatea muncii, protecia mediului, prevenirea i stingerea incendiilor - 1
CURS DE CALIFICARE / RECALIFICARE
N MESERIA DE
ASFALTATOR
SUPORT DE CURS PENTRU DISCIPLINA
SNTATEA I SECURITATEA MUNCII,
PROTECIA MEDIULUI, PREVENIREA
I STINGEREA INCENDIILOR
Sntatea i securitatea muncii, protecia mediului, prevenirea i stingerea incendiilor - 143
SANATATEA SI SECURITATEA MUNCII
I. Cunoasterea HG-urilor cu aplicabilitate pentru meseria de asfaltator
- LEGEA SECURITATII SI SANATATII IN MUNCA 319/14.07.2006
- CERINTE MINIME DE SECURITATE SI SANATATE PENTRU
SANTIERE TEMPORARE SAU MOBILE H.G. 300/2006 (pag. 90)
- HOTARARE PRIVIND CERINTELE MINIME PENTRU SEMNALI-
ZARE DE SECURITATE SI/SAU SANATATE LA LOCUL DE MUNCA
HG NR.971/2006 (pag.156)
- HOTARARE PRIVIND CERINTELE MINIME DE SECURITATE
SI SANATATE PENTRU UTILIZAREA DE CATRE LUCRATORI A
ECHIPAMENTELOR INDIVIDUALE DE PROTECTIE LA LOCURI DE
MUNCA HG 1048/2006 (pag.244)
- HOTARARE PRIVIND CERINTELE MINIME DE SECURITATE
SI SANATATE PENTRU MANIPULAREA MANULA A MASELOR
CARE PREZINTA RISCURI PENTRU LUCRATORI, IN SPECIAL DE
AFECTIUNI DORSOLOMBARE - HG 1051/2006. (pag. 347)
- HOTARARE PRIVIND CERINTELE MINIME DE SECURITATE SI
SANATATE PENTRU LOCURI DE MUNCA HG 1091/2006 (pag. 375)
- HOTARARE PRIVIND CERINTELE MINIME DE SECURITATE SI
SANATATE PENTRU UTILIZAREA IN MUNCA DE CATRE LUCRATORI
A ECHIPAMENTELOR DE MUNCA - HG 1146/2006 (pag. 542)
- HOTARARE PRIVIND CERINTELE MINIME DE SECURITATE SI
SANATATE REFERITOARE LA EXPUNEREA LUCRTORILOR LA
RISCURILE GENERATE DE ZGOMOT HGR 493/2006
- HOTARARE PRIVIND CERINELE MINIME DE SECURITATE I
SNTATE REFERITOARE LA EXPUNEREA LUCRTORILOR LA
RISCURILE GENERATE DE VIBRATII HGR 1876/2005
- ORDONAN DE URGEN NR. 195 DIN 12 DECEMBRIE 2002
(*REPUBLICAT*) PRIVIND CIRCULAIA PE DRUMURILE PUBLICE
OUG 195/2002 - republicata in Monitorul Ocial nr. 670 din 3 august 2006
144 - Sntatea i securitatea muncii, protecia mediului, prevenirea i stingerea incendiilor
II. Instructiuni privind activitatea de securitatea si sanatatea
muncii in santierele de constructii lucrari de asfaltare
II. 1 Instructiune proprie de securitatea si sanatatea muncii privind
utilizarea uneltelor si sculelor de mana
1. SCOP
1.1. Instruciunea are ca scop eliminarea sau diminuarea riscurilor de
accidentare si/sau imbolnavire profesionala la utilizarea sculelor i uneltelor
de mn.

2. DOMENIUL DE APLICARE
2.1. Instructiunea se adreseaza lucratorilor care utilizeaza scule i unelte de
mn.
3. DEFINITII SI ABREVIERI
3.1. S.S.M. Securitatea si Sanatatea Muncii.
2.2. E.I.P. Echipament individual de protectie
2.3. E.M. Echipament de munca
2.4. I.P.S.M. Instructiune Proprie de Securitatea Muncii
4. DOCUMENTE DE REFERINTA
1.1. Instruciuni de utilizare, ntreinere, revizii, reparaii scule i
unelte de mn
1.2. Legea nr. 319/2006 a Securitatii si Sanatatii in Munca.
1.3. HGR nr. 1425/2006 Norme Metodologice de aplicare
a prevederilor Legii Securitatii si Sanatatii in Munca
1.4. HGR nr. 1091/16.08.2006 privind cerintele minime de securitate
si sanatate pentru locul de munca
1.5. HGR nr. 1146/30.08.2006 privind cerintele minime de securitate
si sanatate pentru utilizarea in munca de catre lucratori
a echipamentelor de munca
1.6. HGR nr. 971/26.07.2006 privind cerintele minime pentru
semnalizarea de securitate si/sau de sanatate la locul de munca
1.7. HGR nr. 1048/09.08.2006 privind cerintele minime de securitate
si sanatate pentru utilizarea de catre lucratori a echipamentelor
individuale de protectie la locul de munca;
1.8. HGR nr. 1051/09.08.2006 privind cerintele minime de securitate
si sanatate pentru manipularea manuala a maselor care prezinta
riscuri pentru lucratori, in special de afectiuni dorsolombare
1.9. Normativ intern de acordare a EIP
Sntatea i securitatea muncii, protecia mediului, prevenirea i stingerea incendiilor - 145
5. RESPONSABILITATI
5.1. Directorul General / Directorii de Sucursala / Sei de santiere si
sei punctelor de lucru asigura conditiile de securitatea si sanatatea
muncii pentru prevenirea accidentelor de munca si imbolnavire
profesionala, necesare desfasurarii in conditii de siguranta la utilizarea
uneltelor si sculelor de mana.
5.2. Instruirea personalului se face conform prevederilor legii 319/2006
si a HGR nr. 1425/2006 Norme Metodologice de aplicare a legii 319.
5.3. Executantul are responsabilitatea insusirii, respectarii si aplicarii
prezentelor instructiuni.
6. MODALITATE DE LUCRU
6.1. PREVEDERI GENERALE
6.1.1. Sculele i uneltele de orice categorie i pentru orice ntrebuinare
trebuie s e n perfect stare i s corespund lucrrilor care sunt
executate.
6.1.2. Uneltele de mn vor confecionate din materiale
corespunztoare operaiilor ce se execut.
6.1.3. Este interzis cu desvrire folosirea sculelor i uneltelor
defecte. Toate uneltele de mn vor vericate cu atenie la nceputul
lucrului. Periodic n funcie de frecvena de utilizare, uneltele de
mn vor controlate sistematic. Uneltele de mn care nu corespund
condiiilor normale de lucru, vor nlocuite cu altele corespunztoare.
6.1.4. Cozile i mnerele uneltelor de mn vor netede, bine xate i
vor avea dimensiuni care s permit prinderea lor sigur i comod. n
cazul folosirii cozilor i mnerelor de lemn, se va alege lemn de esen
tare, cu brele axiale drepte, fr noduri, crpturi i achii desprinse.
6.1.5. Fiecare scul trebuie s e xat n mner, pensulele,
urubelniele i celelalte scule asemntoare, trebuie s aib inele
metalice pentru strngerea mnerului pe captul sculei introduse n
mner. Este interzis folosirea acestor scule fr mner.
6.1.6. Pentru xarea cozilor i mnerelor la scule se vor folosi pene
metalice corespunztoare.
6.1.7. Dimensiunile mnerelor trebuie s e corespunztoare, pentru
a rezista eforturilor mari i continui la care sunt supuse, dar s nu e
supradimensionate, deoarece mresc efortul zic al lucrtorului.
6.1.8. Uneltele - ciocanele, dlile, foarfecele, dornurile, cpuitoarele
i toate uneltele de mn similare vor executate n aa fel nct sub
aciunea eforturilor la care sunt supuse n timpul lucrului, s nu permit
deformri permanente, suri sau desprinderi de achii.
146 - Sntatea i securitatea muncii, protecia mediului, prevenirea i stingerea incendiilor
6.1.9. Folosirea uneltelor de mn cu suprafee de percuie deformate,
norite sau tirbite, i a uneltelor de mn improvizate este interzis.
6.1.10. Este interzis folosirea ciocanelor de orice greutate, neprevzute
cu pan de xare, care s aib lungimea ct 1/3 din nlimea oriciului
ciocanului.
6.1.11. Uneltele de mn prevzute cu articulaii ca foarfecele, cleti,
etc., vor avea o construcie robust care s nu prezinte frecri mari
sau joc n articulaie fapt care nu duce la eforturi suplimentare pentru
acionare i n acelai timp la nesigurana n timpul lucrului.
6.1.12. La lucrrile cu dalta dreapt sau n cruce, lucrtorii trebuie s
utilizeze ochelari pentru protejarea ochilor contra achiilor ce ar putea
sri.
6.1.13. Sculele pentru tiat metale vor trebui s ndeplineasc
urmtoarele condiii:
O
nu trebuie s e degradate, cu crpturi sau ruginite;
O
muchiile laterale nu trebuie s prezinte margini tioase,
n locurile unde acestea se strng cu mna;
O
la foarfecele pentru tiat tabl, lamele se vor strnge n aa
fel, nct s preseze una pe alta, fr joc n axul de xare;
O
captul dlilor unde muncitorul lovete cu ciocanul
trebuie s e neted i s nu aib suri i obliciti, iar
lungimea lor s e de cel puin 150 mm.
6.1.14. Cletii vor avea flcile complet suprapuse i fr tirbituri.
6.1.15. La gurirea pieselor de dimensiuni mici, acestea nu trebuie
inute n mn, ci se prind ntr-o menghin sau se folosesc dispozitive
de prindere.
6.1.16. Polizoarele mobile vor prevzute cu carcase de protecie
rigide. Carcasa de protecie va permite accesul numai la acea parte a
discului, necesar pentru lucru.
Se interzice polizarea din mn fr rezemarea piesei.
6.1.17. Pietrele de polizor vor corespunde prin granulaie i duritate
operatiei de lucru.
6.1.18. n cazul executrii lucrrilor la nlime, sculele nu trebuie s
e aruncate de pe sol la o poziie de lucru sau de la poziia de lucru la
sol. n acest scop, vor utilizai ntotdeauna saci de pnz pentru scule,
sau alte containere izolate, trase de funii de ajutor.
6.1.19. Este interzis efectuarea lucrrilor cu scule i unelte
mecanizate de pe scri rezemate.
6.1.20. n timpul lucrului cu uneltele de mn, la operaiile la care
se pot produce scntei, achii metalice, angajaii vor purta ochelari
de protecie, iar zona de munc va protejat pentru a se mpiedica
accidentarea.
Sntatea i securitatea muncii, protecia mediului, prevenirea i stingerea incendiilor - 147
6.1.20. Pentru uneltele i sculele care prin forma lor devin periculoase
n timpul transportului (erstraie, topoare, trncoape, etc.) se vor
lua msuri de acoperire a prilor tioase cu teci geni etc., iar prile
tioase, n cazul transportului cu autovehicule se vor aeza n aceeai
direcie i numai nuntru.
6.1.21. Toate sculele vor controlate periodic la cel mult 30 zile
de o persoan calicat (sef echipa), iar cele gsite defecte, vor
imediat reparate sau scoase din uz.
6.1.22. Uneltele de mn acionate electric sau pneumatic vor
prevzute cu dispozitive sigure pentru xarea sculei, precum i cu
dispozitive care s mpiedice funcionarea lor necomandat.
6.1.23. Dispozitivul de comand va astfel conceput nct dup
ncetarea acionrii lui, funcionarea uneltei de mn s se opreasc
imediat.
6.1.24. Dac uneltele de mn cu acionare electric sunt dotate cu
scule ce prezint pericol de accidentare, cum ar pietrele de polizor,
pnza de erstru, etc., acestea vor protejate mpotriva atingerii.
6.1.25. Tuburile exibile de aer comprimat trebuie s corespund
debitului i presiunii de lucru. Fixarea lor pe racordul uneltei va
asigurat cu coliere metalice.
6.1.26. Uneltele de mn rotative, cu acionare pneumatic vor dotate
cu dispozitive de reglare i limitare a presiunii i a debitului, n vederea
limitrii turaiei.
6.2. INSTRUCIUNI SPECIFICE LA UNELTELE ACIONATE
PNEUMATIC
6.2.1. Cu uneltele i mainile pneumatice trebuie s lucreze numai
lucratori n vrst de peste 18 ani autorizai i dotai cu echipamentul
individual de protecie corespunztor.
6.2.2. Repararea, ungerea, reglarea uneltelor pneumatice sau nlocuirea
lor n timpul utilizrii este interzis. Uneltele i mainile pneumatice
vor controlate dup ecare oprire a lor i nainte de repunerea n
funciune. Se va verica starea tuturor pieselor, dndu-se atenie
deosebit dispozitivelor de siguran.
6.2.3. Reparaiile vor executate numai de lucratori autorizai instruii
special pentru aceasta.
6.2.4. Sculele i uneltele care lucreaz cu aer comprimat vor astfel
construite, nct piesele care sunt n funciune, n timpul lucrului s nu
sar din manon.
6.2.5. Supapele sculelor cu aer comprimat vor controlate i reglate
pentru a se deschide uor i repede. La ntreruperea apsrii pe mnerul
de comand, ele trebuie s nu mai permit trecerea aerului comprimat.
148 - Sntatea i securitatea muncii, protecia mediului, prevenirea i stingerea incendiilor
6.2.6. n timpul lucrului cu unelte de aer comprimat se va ine seama
de urmtoarele condiii:
O
legarea i dezlegarea conductelor i uneltelor la recipientul
compresorului este permis numai dup ntreruperea
admisiei aerului;
O
nainte de legarea conductelor, acestea vor curate prin
suare;
O
admisia aerului se va face numai dup ce se va aeza
unealta n poziia de lucru;
O
mersul n gol al uneltelor este permis numai n vederea
vericrilor, n vederea nceperii lucrului sau n cursul
reparaiilor;
O
n timpul lucrului, lucratorii vor purta ochelari de protectie,
manui de protecie costum salopeta de protectie si bocanci
de protectie cu bombeu metalic si lamela antiperforatie.
6.3. INSTRUCIUNI SPECIFICE LA UNELTELE ACIONATE
ELECTRIC
6.3.1. Pentru prevenirea accidentelor prin electrocutare, uneltele de
mn acionate electric trebuie s corespund standardelor i normelor
n vigoare, i vor vericate periodic de ctre personalul de specialitate.
6.3.2. Sculele i uneltele electrice se vor folosi numai de lucrtorii
care cunosc bine metodele de lucru i msurile de protecie contra
electrocutrilor, precum i msurile de prin ajutor ce trebuie luate n
caz de electrocutare.
6.3.3. Uneltele i sculele electrice trebuie pstrate n magazii, bancuri
de lucru i vericate n ecare lun i dup ecare defectare. Dac
n timpul lucrului muncitorul simte chiar i cea mai uoar aciune
a curentului electric, el este obligat s ntrerup imediat lucrul i s
predea scula defect pentru vericare.
6.3.4. Sculele electrice care se predau lucrtorilor trebuie s e n
perfect stare de funcionare i s aib o izolaie sigur. Starea acestora
se veric zilnic, vizual.
6.3.5. Folosirea sculelor electrice ca: maini de gurit, polizoare etc.
fr legtura cu priza de pmnt printr-un conductor special sau
fara nul de protectie i fr echipamentul individual de protecie
este cu desvrire interzis.
6.3.6. Izolaia electric la cablurile i sculele electrice se va controla
nainte de nceperea lucrului. n timpul lucrului cablurile electrice de
la sculele portative se vor proteja prin jgheaburi, evi, prin pozitionarea
Sntatea i securitatea muncii, protecia mediului, prevenirea i stingerea incendiilor - 149
lor astfel incat sa se evite deteriorarea lor sau impiedicarea de ele sau
prin suspendare la nlimi inaccesibile muncitorilor.
6.3.7. n cazul ntreruperii curentului electric sau a lucrului, sculele
electrice vor deconectate de la reeaua electric de alimentare (prize
sau tablouri de distribuie).
6.3.8. n locurile cu umiditate mare, precum i la lucrul pe piese mari
metalice (schele metalice, stlpi metalici, etc.) se vor utiliza numai
tensiuni reduse de 12 sau 24 V.
6.3.9. Este interzis lucrul cu maini unelte electrice portative sau
mecanizate, de pe scri rezemate liber.
6.3.10. ntrebuinarea sculelor cu mnere izolate nu exclude folosirea
mnuilor electroizolante, oriunde acestea sunt prescrise.
7. INREGISTRARI
7.1. Fisa de instruire individuala privind securitatea si sanatatea
in munca
II. 2 Instructiune proprie de securitatea si sanatatea muncii privind
manipularea manuala a maselor
1. SCOP
1.1. Instruciunea are ca scop eliminarea sau diminuarea riscurilor de
accidentare si/sau imbolnavire profesionala la manipularea manuala
a maselor si asigurarea celor mai bune conditii pentru desfasurarea
procesului de munca.

2. DOMENIUL DE APLICARE
2.1. Instructiunea se adreseaza personalului care manipuleaza manual
mase (sarcini).
3. DEFINITII SI ABREVIERI
3.1. S.S.M. Securitatea si Sanatatea Muncii.
3.2. E.I.P. Echipament individual de protectie - orice echipament
destinat a purtat sau mnuit de un lucrtor pentru a-l proteja
mpotriva unuia ori mai multor riscuri care ar putea s i pun n pericol
securitatea i sntatea la locul de munc, precum i orice supliment
sau accesoriu proiectat pentru a ndeplini acest obiectiv
3.3. E.M. Echipament de munca - orice main, aparat, unealt sau
instalaie folosit n munc
3.4. I.P.S.M. Instructiune Proprie de Securitatea Muncii
3.5. Loc de munc - Locul destinat s cuprind posturi de lucru, situat
150 - Sntatea i securitatea muncii, protecia mediului, prevenirea i stingerea incendiilor
n cldirile ntreprinderii i / sau unitii, inclusiv orice alt loc din aria
ntreprinderii i / sau unitii la care lucrtorul are acces n cadrul
desfurrii activitii
3.6. Lucrtor - Persoan angajat de ctre un angajator, potrivit legii,
inclusiv studenii, elevii n perioada efecturii stagiului de practic,
precum i ucenicii i ali participani la procesul de munc, cu excepia
peroanelor care presteaz activiti casnice
3.7. Pericol grav i iminent de accidentare - Situaia concret, real
i actual creia i lipsete doar prilejul declanator pentru a produce
un accident n orice moment.
3.8. Manipularea manuala a materialelor (maselor) Operatiile de
transport / sustinere a unei mase de unul sau mai multi lucratori, inclusiv
ridicarea, aezarea, impingerea, tragerea, purtarea sau deplasarea unei
mase care datorit caracteristicilor acesteia sau condiiilor ergonomice
necorespunztoare, prezint riscuri pentru lucrtori, n special afeciuni
dorsolombare.
4. DOCUMENTE DE REFERINTA
4.1. Legea nr.319/2006 Securitatii si Sanatatii in Munca.
4.2. HGR nr. 1425/2006 Norme Metodologice de aplicare
a prevederilor Legii Securitatii si Sanatatii in Munca
4.3. HGR nr. 1091/16.08.2006 privind cerintele minime
de securitate si sanatate pentru locul de munca
4.4. HGR nr. 1051/09.08.2006 privind cerintele minime de securitate
si sanatate pentru manipularea manuala a maselor care
prezinta riscuri pentru lucratori, in special de afectiuni
dorsolombare
4.5. HGR nr. 971/26.07.2006 privind cerintele minime pentru
semnalizarea de securitate si/sau de sanatate la locul de munca
4.6. HGR nr. 1048/09.08.2006 privind cerintele minime de
securitate si sanatate pentru utilizarea de catre lucratori
a echipamentelor individuale de protectie la locul de munca;
4.7. HGR nr. 300/02.03.2006 privind cerintele minime de securitate
si sanatate pentru santiere temporare sau mobile
4.8 . Normativ intern de acordare a EIP
5. RESPONSABILITATI
5.1. Directorul General / Director Sucursala / Sef Santier asigura conditiile
de securitatea si sanatatea muncii pentru prevenirea accidentelor de
munca si imbolnavire profesionala, necesare desfasurarii in conditii
de siguranta a lucrarilor manipulare manuala a maselor.
Sntatea i securitatea muncii, protecia mediului, prevenirea i stingerea incendiilor - 151
5.2. Instruirea personalului se face conform legii 319/2006 si a HGR nr.
1425/2006 Norme Metodologice de aplicare a legii 319
5.3. Executantul are responsabilitatea insusirii, respectarii si aplicarii
prezentei instructiuni.
6. MODALITATE DE LUCRU
6.1 Fiecare lucrtor trebuie s i desfoare activitatea, n conformitate
cu pregtirea i instruirea sa, precum i cu instruciunile primite
din partea angajatorului, astfel nct s nu expun la pericol de
accidentare sau mbolnvire profesional, att propria persoan, ct
i alte persoane care pot afectate de aciunile sau omisiunile sale n
timpul procesului de munc.
6.2 Efortul muscular dezvoltat la manipularea manuala a maselor
provoaca o crestere a ritmului cardiac, respirator si a energiei
calorice.
6.3 Sub inuenta efortului muscular si a greutatii masei manipulate
pot sa apara afectiuni grave la articulatii si in special afectiuni
dorsolombare. Fenomenele pot sa apara cu atit mai devreme cu cat
efortul zic, caracteristicele maselor si ale mediului de munca sunt :
- mai grele;
- ritm de manipulare intens;
- gabarit mare;
- ridicarea/ depunerea se face cu bustul aplecat;
- apucate si depuse la distanta mare pe verticala;
- manipulate prin rasucirea bustului;
- corpul se aa intr-o pozitie instabila;
- nu exista sucient spatiu liber, in special pe verticala;
- solul sau planul de sprijin prezinta denivelari;
- temperatura, umiditatea sau circulatia aerului
este necorespunzatoare;
- perioada insucienta de repaus ziologic sau de recuperare.
6.4 In functie de postura lucratorului forta care se exercit la nivelul
vertebrelor lombare poate diferita (exemplu la manipularea unei
mase de 50 kg, fora poate de 750 daN sau de 150 daN).
6.5 Pentru reducerea fortei, masa trebuie apucata astfel incat, centrul de
greutate al lucrtorului sa e cit mai aproape posibil de centrul de
greutate al masei (vezi gura 1).
152 - Sntatea i securitatea muncii, protecia mediului, prevenirea i stingerea incendiilor
Figura nr. 1
6.6. Manipularea manual a maselor poate prezenta riscuri, n special de
afeciuni dorsolombare, dac masa este:
- prea grea sau prea mare;
- greu de manuit i de prins;
- instabila sau cu un coninut ce risca sa se deplaseze;
- pozitionata astfel nct necesita susinerea sau manipularea ei
la distanta fata de trunchi sau cu exia ori rasucirea trunchiului;
- susceptibil sa produc leziuni lucrtorilor, din cauza marginilor i/
sau consistentei sale, n special n cazul unei coliziuni.
Efortul zic poate prezenta riscuri, n special de afeciuni dorsolombare,
dac:
este prea intens;
nu poate realizat dect printr-o micare de rasucire a trunchiului;
poate sa antreneze o deplasare brusca a masei;
este realizat atunci cnd corpul se aa ntr-o poziie instabila
6.7. Sei punctelor de lucru vor instrui si verica nivelul de instruire
al lucratorilor asupra modului de manipulare a maselor si riscurilor
care apar atunci cind aceste operatii sunt efectuate incorect.
6.8. Sei punctelor de lucru vor supraveghea lucrarile de manipulare
a maselor si vor raspunde de repartizarea corecta a lucratorilor, in
functie de greutatea si forma maselor ce urmeaza sa e manipulate.
6.9. Se va evita, pe cat posibil, manipularea maselor prin purtare directa
de catre lucratori, in acest sens conducatorii locurilor de munca
vor lua masurile organizatorice necesare folosind instalatii si / sau
dispozitive mecanizate sau nemecanizate.
6.10. Masele maxime admise, a manipulate prin purtare directa, se
reduc cu 75% pentru femei gravide pana in luna a 6-a.
Sntatea i securitatea muncii, protecia mediului, prevenirea i stingerea incendiilor - 153
6.11. Este interzis ridicarea manuala a maselor pe o distanta mai mare de
60 m si diferenta de nivel mai mare de 4 m (pe scari sau pe plane
inclinate ).
6.12. Este interzis transportul manual al maselor pe verticala, la o inaltime
mai mare de 1,5 m.
6.13. Transportul manual al maselor pe plan inclinat nu va depasi 25 -30
kg pentru barbati si 12 kg pentru femei.
6.14. Masele maxime ce pot transportate pe plan inclinat cu mijloace de
transport pe roti, in functie de sex si de gradul de inclinare a planului
de deplasare sunt:
6.15. La manipularea si transportul maselor sei punctelor de lucru vor
tine cont de urmatoarele caracteristici (riscuri):
1) Caracteristicile masei:
- greutatea si dimensiunea masei;
- dicultatea de apucare;
- instabilitatea sau riscul deplasarii continutului
si schimbarea centrului de greutate;
- plasamentul lucratorilor fata de sarcina.
2) Efort zic depus:
- prea mare;
- care antreneaza o miscare brusca a masei;
- care este realizat cand corpul se aa intr-o pozitie instabila.
3) Caracteristicile mediului de munca:
- inexistenta unui spatiu sucient, in special pe verticala;
- pardoseli alunecoase sau care prezinta denivelari;
- manipularea maselor la mai multe nivele;
- instabilitatea suprafetei de sprijin;
- conditii climatice (microclimat) necorespunzatoare.
Mijloace de transport
Masa maxima in Kg
Inclinarea terenului:
Femei Barbati
0. 1. 2. 3
a.) Cu roaba pe teren
consolidat sau pe
scanduri.
50 75 10 % 20 %
b. ) Cu carucioare
prevazute cu 3 sau
4 roti impinse cu
forta bratelor pe
teren neted .
100 130 1 % 10 %
154 - Sntatea i securitatea muncii, protecia mediului, prevenirea i stingerea incendiilor
4) Caracteristicile activitatii:
- efort zic permanent si / sau prelungit;
- insucienta repausului ziologic sau de recuperare;
- ritm mare impus de procesul de munca;
- distante mari pentru transportul maselor.
6.16. Operatiile de manipulare si transportul prin purtare directa a maselor
se vor efectua numai de catre lucratorii care corespund din punct de
vedere zic si medical.
6.17. Se punctelor de lucru vor indica greutatea masei de ridicat precum
si centrul de greutate (in cazul unor sarcini ambalate excentric
se vor pozitiona corespunzator lucratorii ce urmeaza sa execute
manipularea).
6.18. Se interzice transportul prin purtare al maselor care impiedica
vizibilitatea.
6.19. Se interzice transportul prin purtare al maselor care nu au sisteme/
posibilitate de prindere corespunzatoare.
6.20. Se interzice manipularea in acelasi timp a doua sau mai multe obiecte
(mase) care nu sunt xate intre ele corespunzator.
6.21. Se interzice transportul prin purtare directa al maselor pe traseee cu
obstacole, instabile sau alunecose.
6.22. Manipularea si transportul prin purtare directa a maselor care au
margini sau suprafete taioase sau care datorita naturii lor pot produce
leziuni ale miinilor, se va face numai cu manusi de protectie specice
riscului (taiere, intepare, abrazare).
6.23. Se interzice manipularea manuala a maselor in locurile in care nu
exista spatiu pe orizontala sau pe verticala corespunzator.
6.24. Planurile inclinate utilizate de lucratori pentru manipularea si
transportul manual al maselor trebuie sa aiba stabilitate si sa e
prevazut cu balustrade de protectie si suprafete antiderapante.
6.25. In cazul in care conditiile climatice (vint, ceata, caldura, frig excesiv,
etc.) nu permit manipularea si transportul manual al maselor in
conditii de securitate, se punctelor de lucru, trebuie sa ia masuri
suplimentare pentru eliminarea sau reducerea riscului de accidentare
/ imbolnavire profesionala sau sa amine efectuarea operatiilor pana
la stabilizarea conditiilor climatice.
6.26. Se interzice cresterea numarului de ridicari sau coboriri pe
unitatea de timp fara acordul lucratorilor sau a reprezentantilor
acestora.
6.27. In cazul in care se manipuleaza materiale care contin substante
toxice si / sau periculoase, lucratorii vor instruiti suplimentar
pentru cunoasterea pericolelor si regulilor de manipulare,
transport, depozitare prevazute in sele tehnice de securitate.
Sntatea i securitatea muncii, protecia mediului, prevenirea i stingerea incendiilor - 155
6.28. Caile de circulatie trebuie sa e amenajate corespunzator astfel, incat
sa poata utilizate usor, sa e semnalizate si intretinute.
6.29. Lucratorii trebuie sa dispuna de apa potabila si de conditii pentru
servirea mesei.
6.30. Echipamentul individual de protectie trebuie sa e adecvat n functie
de riscurile la care sunt expusi lucratorii, respectiv: incaltaminte
cu bombeu metalic, imbracaminte de protectie, casca de protectie,
manusi riscuri mecanice, bru.
6.31. Orice eveniment va comunicat, de orice lucratorul/-ii care ia
cunotin de eveniment, de ndat conductorului locului de munc,
iar acesta va comunica imediat conducerii societatii i serviciului de
prevenire si protectie.
6.32. Fiecare loc de munc va dotat cu o trus de prim ajutor n caz de
accidente i cu materiale de prim intervenie n caz de incendiu .
Personalul muncitor va instruit asupra modului de aciune n caz
de accidente / incendii (alarmare i acordare a primului ajutor).
n cazul unor situaii de urgen pentru care sunt necesare msuri i aciuni
urgente, ntregul personal trebuie s cunoasc modul de acionare i schema
de ntiinare i alarmare.
II. 3 Instructiune proprie de securitatea si sanatatea muncii
privind prepararea mixturilor asfaltice
1.SCOP
Instruciunea are ca scop eliminarea sau diminuarea riscurilor de
accidentare i/sau mbolnvire profesional i asigurarea celor mai bune
condiii n desfurarea procesului de munc.
2.DOMENIUL
Este obligatorie la STATIA DE MIXTURI ASFALTICE
3.DEFINITII SI PRESCURTARI
3.1. I.P.S.S.M. Instruciune proprie de securitate i sntate a
muncii;
3.2. P.T.E. Procedur tehnic de execuie;
3.3. S.S.M. Securitate i sntate n munc;
3.4. L. 319 / 2006 Legea Securitatii si Sanatatii in munca nr. 319 /
2006 ;
3.5. H.G - ri Hotarari Guvernamentale pe domenii de activitate;
3.6. E.I.P. Echipament individual de protecie;
3.7. E.M. Echipament de munca;
156 - Sntatea i securitatea muncii, protecia mediului, prevenirea i stingerea incendiilor
3.8. B.C. - Buletinul Construciilor;
3.9. R.O.F. Regulament de ordine i funcionare;
3.10. R.O.I. Regulament de ordine interioar;
3.11. F.P. Fia postului;
4. DOCUMENTE DE REFERIN
4.1. Legea Securitatii si Sanatatii in munca nr. 319 / 2006;
4.2. Norme Metodologice de Aplicare a Legii 319 / 2006;
4.3. Normativ de acordare a E.I.P.;
4.4. Hotarari Guvernamentale - H.G nr. 115, H.G nr. 300, H.G nr. 971,
H.G nr. 1.048, H.G nr. 1.051, H.G nr. 1.136, H.G nr. 1.146, H.G
nr. 1.218;
4.5. Documentaia si tehnologii de executie;
4.6. Buletinul Construciilor vol. 5 6 7 8 / 1993;
4.7. Regulament de ordine i funcionare;
4.8. Regulament de ordine interioar;
4.9. Fia postului;
5. RESPONSABILITATI
5.1 EFUL FABRICII DE MIXTURI ASFALTICE;
a) Are obligaia s organizeze, sa coordoneze si sa controleze
desfurarea activitilor, a proceselor de munc n deplin siguran
pentru lucratorii pe care i conduc, ind rspunztori pentru aplicarea
normelor i instruciunilor de siguran i snatate n munc;
b) Asigur condiiile de instruire a lucratorilor din subordine (schimburi,
formaii,etc);
c) Instruieste lucratorii din subordinea direct cu msurile de securitate
i sntate n munc ce trebuie aplicate;
d) Urmreste aplicarea msurilor de securitate i sntate n munc i ia
msurile necesare pentru aceasta, inclusiv msuri administrative;
e) Supravegheaz i asigur ordinea la locurile de munc din subordine;
f) Urmreste cum sunt exploatate i ntreinute echipamentele de munca
din dotare i ia msuri corective acolo unde este cazul;
g) Identica locurile de munca periculoase, ia masurile de securitate si
asigura semnalizarea acestora;
h) Urmreste i asigur drumurile i cile de acces, transportul si
aerisirea la locurile de munc, ;
i) Urmreste ca lucratorii s e dotai cu echipament de protecie
corespunztor riscurilor practicrii meseriei si admite intrarea in
Sntatea i securitatea muncii, protecia mediului, prevenirea i stingerea incendiilor - 157
schimb numai a lucratorilor care sunt echipati cu EIP obligatoriu.
Totodat urmreste ca lucratorii s e dotai cu sculele necesare i
acestea s e corespunztoare;
j) Urmreste i ine evidena local a accidentelor de munc i anun
superiorii despre orice accident, eveniment, sau mbolnvire
profesional. Ia msurile impuse de competen n cazul producerii
unor accidente sau evenimente;
k) n situaia desfurrii procesului de producie n schimburi, dac
apar situaii periculoase, le aduce la cunotin n scris schimbului ce
urmeaz s intre n lucru si concomitent anunta pe seful ierarhic;
l) Raspunde de propaganda de securitate si sanatatea in munca, la
locurile de munca.
m) Toate procesele de producie se vor urmri n desfurare, astfel incit
sa se previna accidentele i sa e diminuate riscurile de accidentare
si de imbolnavire profesionala.
n) Asigura si raspunde de aplicarea masurilor de prevenire a acidentelor
de munca si de imbolnavire profesionala, la locurile de munca;
o) Intocmeste planul de lichidare a avariilor;
p) Raspunde de asigurarea asistentei tehnice, pe toata durata
schimburilor;
q) Raporteaza zilnic, sefului ierarhic, starea de securitate a lucrarilor;
r) Vizeaza zilnic ,,Raportul de schimb al maistrilor (cind activitatea se
desfasoara in schimburi);
s) Intocmesc instructiunile proprii de securitatea muncii si le
completeaza de cate ori apar situatii care necesita masuri suplimentare
t) S verice zilnic, nainte de nceperea lucrului, dac sunt asigurate
dispozitivele de securitatea muncii, dac ele sunt n bun stare de
functionare, dac sunt amenajate si intretinute corespunztor cile de
acces, dac sunt aate la locul de munc instruciunile de lucru i
securitatea muncii i dac sunt semnalizate locurile periculoase;
u) nainte de nceperea programului de lucru, seful statiei va discuta
cu formaiile de lucratori pe care le coordoneaz, procesul de munca
pe faze de execuie, stabilind msurile pentru evitarea producerii
accidentelor de munc;
v) S verice zilnic, nainte de nceperea lucrului, dac sunt asigurate
dispozitivele de securitatea muncii, dac ele sunt n bun stare de
functionare, dac sunt amenajate si intretinute corespunztor cile de
acces, dac sunt aate la locul de munc instruciunile de lucru i
securitatea muncii i dac sunt semnalizate locurile periculoase;
w) S nu primeasc la lucru lucratori fr instruirea efectuata,
conform instruciunilor, fr echipament de protecie corespun-
158 - Sntatea i securitatea muncii, protecia mediului, prevenirea i stingerea incendiilor
ztor meseriei si riscurilor existente, muncitori bolnavi, n stare
avansat de oboseal sau n stare de ebrietate.
x) S instruiasc lucratorii asupra modului de folosire a echipamentului
de protecie i a dispozitivelor de securitatea muncii;
y) S nu trimit s lucreze la nlime lucratori care nu au aviz
medical, care s certice aptitudinea lor pentru astfel de lucrri,
tineri fr experien de cel puin doi ani n construcii sau lucratori
cu varsta sub 18 ani sau care au depit vrsta de 50 ani. Pentru
lucrul la inaltime asigura conditii de desfasurare in siguranta inclusiv
echiparea lucratorilor cu EIP pentru lucrul la inaltime;
Prioritar ia masurile de protectie colectiva (parapeti, balustrade,
schele, platforme, esafodaje, tipizate};
5.3. PERSONALUL LUCRATOR (LUCRTORII)
Personalul lucrator execut numai lucrrile pe care maistrul i eful de
echipa i le ncredineaz, avnd obligaia s respecte prevederile proiectelor
de execuie, prescripiile tehnice i masurile de securitate si sanatate in
munca.
Au obligatia:
a) S se prezinte la program, odihniti, mbrcat corect cu echipamentul de
protecie adecvat;
b) S nu se prezinte la lucru n stare de ebrietate i s nu consume
buturi alcoolice n timpul programului sau in incinta locului de
munca;
c) S participe n mod regulat la instruirile de securitatea muncii,
programate i s-i nsueasc instruciunile de securitatea muncii
potrivit meseriei pe care o practic;
d) S nu execute lucrri pentru care nu este calicat i instruit, precum i
lucrri de o tehnicitate sau de o periculozitate care depesc nivelul su
de calicare i experien n munc;
e) S nu execute alte lucrri dect cele stabilite de maistru i eful de
echip, s nu intervin la instalaii sau utilaje n funciune sau stationare
i s nu prseasc locul de munc fr tirea efului de echip, a
maistrului sau a conducatorului locului de munca;
f) S-i desfoare activitatea de aa manier nct s nu expun la
pericol de accidentare sau mbolnvire profesional att persoana
proprie ct i pe celelalte persoane participante la procesul de munc;
g) Sa foloseasca echipamentul individual de protectie obligatoriu
pentru meseria practicata si numai in stricta conformitate cu
destinatia acestuia.
h) Este interzisa baia sau inotul in ruri sau alte acumulari de apa, in
timpul programului de lucru;
Sntatea i securitatea muncii, protecia mediului, prevenirea i stingerea incendiilor - 159
i) S aduc la cunotina conductorului locului de munc, sefului de
echipa,maistrului, orice defeciune tehnic sau alt situaie care
constituie un pericol de accidentare;
j) Sa anunte conducatorul locului de munca despre accidentele suferite
de propria persoana sau de componentii formatiilor de lucru din care
face parte si despre situatiile periculoase aparute;
k) Sa dea relatiile solicitate de organele de control si de cercetare in
domeniul securitatii si sanatatii in munca;
ECHIPAMENT DE PROTECTIE obligatoriu
PERICOLE PENTRU OM la fabricarea mixturilor asfaltice

ECHIPA DE MUNCA
Pericol de prindere Pericol de strivire Pericol de electrocutare Pericol de orbire
datorita ricoseului
Pericol de arsuri Pericol de surprindere de catre
Masca protectie Centura siguranta Ochelari protectie
Casca protectie Salopete
Cizme protectie sau
bocanci termoizolanti
Manusi termoizolante
Cizme sau bocanci
termoizolanti
160 - Sntatea i securitatea muncii, protecia mediului, prevenirea i stingerea incendiilor
6 INSTRUIREA
6.1. Alimentarea materialului mineral rece
6.1.1. Dozatoarele de minerale.
- In timpul operarii incarcatorului cu cupa frontala, este interzisa
patrunderea in zona de predozare,
- In timpul functionarii este interzisa intrarea in dozatoare
- Pentru efectuarea lucrarilor de intretinere, se intra in dozator numai
daca este gol si dupa informarea deserventului incarcatorului frontal
in legatura cu aceasta activitate.
- Pentru intrarea in dozator se vor folosi scari
- In timpul functionarii este interzisa urcarea pe dozatoare
- Pentru lucrarile de intretinere se va asigura un loc stabil si un sistem de
sustinere.
6.1.2. Benzile transportoare
- este interzisa efectuarea de lucrari la benzile transportoare in mers
- inainte de eliminarea defectiunilor , benzile transportoare se vor opri si
asigura impotriva repornirii accidentale
- In timpul functionarii benziilor transportoare nu se va calca pe ele si nu
se vor folosi pasarelele benzilor
- Balustrazile pasarelelor nu se vor indeparta
- Nu introduceti mainile intre piesele in miscare
- Pastrati distanta si nu porniti banda transportoare atata timp cat se aa
persoane in zona periculoasa
- Operarea benzilor transportoare se vor efectua numai cu grilajele de
protectie montate, gurile de vizitare (oriciile de intretinere) inchise.
6.1.3. Separatorul de granule mari
- Este interzisa efectuarea de lucrari la separatorul de granule mari in
timpul functionarii acestuia
- Inainte de a incepe eliminarea defectiunii separatorul se opreste si se
asigura impotriva pornirii accidentale;
- Separatorul se exploateaza numai cu dispozitivele de protectie montate;
- Este interzis introducerea mainilor intre organele in miscare ale
seseparatorului;
- Este interzis stationarea sub gurile de descarcare si sub capetele de
intoarcere a benzilor transportoare.
6.2. Uscarea
6.2.1. Uscatorul
- In timpul functionarii nu atingeti uscatorul;
Sntatea i securitatea muncii, protecia mediului, prevenirea i stingerea incendiilor - 161
- Evitati contactul materialelor cu pielea;
- daca iese praf se vor folosi ochelari sau masca de protectie
- Inainte de efectuarea lucrarilor de reglaje uscatorul va lasat sa se
raceasca.
In timpul functionarii tamburului nu se vor efectua lucrari de intretinere
- Inainte de toate lucrarile de intretinere la sistemul de uscare, se va opri
uscatorul si se va intrerupe alimentarea cu energie;
- Inainte de toate lucrarile de intretinere la sistemul de uscare, se va
dezactiva cu cheia sistemul de control al instalatiilor de stingere.
Reactivarea sistemului se va face numai dupa nalizarea lucrarilor;
- In timpul lucrarilor de intretinere, tamburul nu trebuie sa contina praf
si trebuie sa existe la indemana agenti de stingere;
- Lucrarile de intretinere la sistemul de alimentare se vor efectua numai
de personal instruit si calicat;
- Inainte de toate lucrarile ventilatorul se va lasa sa se raceasca;
- Componentele instalatiei electrice ( ex. cabluri, trolii, transformatoare),
nu se vor pune in tamburul uscatorului;
- La interventiile in tambur se vor folosi numai lanterne cu tensiune
joasa conectate in afara tamburului sau pe baterii;
- Daca intrarea in tambur este mai sus de 2m se vor folosi dispozitive de
protectie impotriva caderii de la inaltime sau platforme;
- Inainte de deschiderea ventilatorului se va astepta pana paleta se opreste;
- Toate lucrarile de intretinere vor efectuate de minim doua persoane
(o persoana intra in tambur si a doua pazeste intrarea);
- Inainte de toate lucrarile de intretinere, inspectie si reparatii, tamburul
trebuie spalat cu apa timp de minim 5 minute. In aceasta perioada
trebuie extras minimum de 3 ori volumul tamburului.
6.2.2. Alimentarea cu combustibil
- Este strict interzis fumatul, folosirea focului deschis, sudarea, taierea
cu ama sau slefuirea in apropierea combustibililor;
- Este interzis efectuarea de modicari la sistemul de alimentare si
control, indepartarea sau deteriorarea impamantari
- In caz de erori de functionare, statia se va opri imediat;
- Alimentarea cu gaz catre tambur se va efectua numai dupa ce s-a
format o perdea de material in tambur;
- Uleiul care arde nu se va stinge niciodata cu apa;
- Este interzisa introducerea mainilor intre piesele mobile in timp ce
acestea sunt in miscare;
- In timpul lucrarilor de intretinere, se vor deconecta piesele de la energia
electrica;
162 - Sntatea i securitatea muncii, protecia mediului, prevenirea i stingerea incendiilor
- In timpul lucrarilor in afara rezervoarelor, silozurilor si recipientilor de
depozitare se va folosi masca de protectie, i-ar in timpul lucrarilor in
rezervoare, silozuri si recipientise vor folosi aparate de respirat;
- Toate lucrarile la rezervoare vor efectuate de minim doua persoane;
- Nu se va intra in rezervoare decit daca acestea sunt goale;
- In timpul functionarii este interzisa accesarea acoperiselor de la zonele
de depozitare;
- In timpul procesului de umplere cu combustibil, numai persoana
insarcinata cu umplerea are voie sa stationeze in vecinatatea instalatiei
de umplere;
- Este interzisa distribuirea catre terti a combustibilului depozitat in
instalatie;
- Alimentarea cu combustibil poate folosita numai daca arzatorul
functioneaza
- Este interzisa folosirea simultana a mai multor tipuri de combustibil;
- Este interzis amestecul tipurilor de combustibili;
6.3. Colectorul de praf
- In timpul functionarii unele piese pot sa ajunga la o temperatura de
180 C. Se va evita contactul cu pielea;
- Sunt interzise modicarile la sistemul de alimentare si control;
- In caz de erori de functionare, statia va deconectata imediat;
- Este interzisa introducerea miinilor in piesele mobile in timp ce acestea
sunt in miscare;
- In timpul lucrarilor de intretinere, se va face deconectarea pieselor de
la energie electrica;
- In timpul lucrarilor direct la ltru sau langa cos se va utiliza masca de
protectie
- In interventiile la colectorul de praf vor lucra minim 2 persoane, o
persoana in colectorul de praf si o persoana sa pazeasca intrarea
- Este interzisa deschiderea gurilor de vizitare (oriciile de intretinere)
ale transportorului elicoidal in timpul functionarii acestuia;
- Gurile de vizitare se vor deschide numai daca transportorul elicoidal
este gol. In momentul deschiderii este interzisa stationarea direct sub
gurile de vizitare;
- Este interzisa accesarea acoperiselor zonelor de depozitare in timpul
functionarii.
Sntatea i securitatea muncii, protecia mediului, prevenirea i stingerea incendiilor - 163
6.4. Turnul de Mixare
- In cazul interventiilor la Turnul de Mixare se vor folosi dispozitive de
protectie impotriva caderii de la inaltime sau platforme sigure de lucru
- In timpul functionarii unele piese ale turnului de mixare si materialul
pot ajunge la o temperature de 180C (chiar pana la 300C in timpul
productiei de asfalt topit) Este interzisa atingerea pieselor erbinti.
Inainte de interventii se vor lasa sa se raceasca piesele erbinti
- Inainte de efectuarea lucrarilor de intretinere este obligatorie golirea
componentelor statiei si este interzsisa stationarea direct in fata sau sub
gurile de vizitare(oriciile de intretinere)
- Este interzisa efectuarea lucrarilor de intretinere la componentele
statiei in timp ce aceasta functioneaza;
- In timpul functionari este obligatorie pastrarea distantei fata de
componentele in miscare
- Inainte de efectuarea lucrarilor de intretinere este obligatorie
deconectarea de la energia electrica.
- In timpul lucrarilor de intretinere este obligatorie purtarea mastilor de
protectie
- Este interzisa intrarea in spatiile insucient ventilate
- Inainte de interventie este obligatorie aspirarea prafului timp de cel
putin 15 minute
- Stationarea direct in fata gurilor de vizitare sau a capacelor este
interzisa;
- Este interzisa efectuarea simultana a lucrarilor de intretinere la capul
si baza elevatorului;
- Este interzisa atingerea capacelor, trapelor si cilindrii in timpul
functionarii;
- In timpul lucrarilor de intretinere se vor securiza si elibera de presiune;
- Functionarea turnului de mixare se va face numai cu gurile de vizitare
( oriciile de intretinere ) inchise.
6.5. Alimentarea cu ler
- Inainte de efectuarea lucrarilor de intretinere este obligatorie golirea
statiei
- In timpul lucrarilor de intretinere este interzisa stationarea direct in fata
sau sub gurile de vizitare ( oriciile de intretinere);
- Este interzisa efectuarea lucrarilor de intretinere la componentele
statiei in timp ce acestea functioneaza;
- Este obligatorie pastrarea distantei fata de componentele in miscare;
- Inainte de efectuarea lucrarilor de intretinere, este obligatorie
deconectarea de la energia lectrica;
164 - Sntatea i securitatea muncii, protecia mediului, prevenirea i stingerea incendiilor
- In timpul lucarilor de interventie este obligatorie purtarea masti de
protectie, iar interventiile vor efectuate de minim 2 persoane;
- Este interzisa intrarea in componentele insucient ventilate;
- Inainte de interventie este obligatorie aspirarea prafului timp de cel
putin 15 minute
- Stationarea direct in fata gurilor de vizitare sau a capacelor este
interzisa;
- Nu atingeti capacele, trapele si cilindrii in timpul functionarii.
6.6. Silozul de Mixturi
- In timpul lucrarilor de intretinere sau reparati este obligatorie folosirea
dispozitivelor de protectie impotrive caderii de la inaltime;
- Carcasele si grilele de protectie pot scoase numai pentru efectuarea
lucrarilor de intretinere;
- In timpul functionarii unele piese ale turnului de mixare si materialul
pot ajunge la o temperature de 180C (chiar pana la 300C in timpul
productiei de asfalt topit) Este interzisa atingerea pieselor erbinti.
Inainte de interventii se vor lasa sa se raceasca piesele erbinti
- Inainte de efectuarea lucrarilor de intretinere este obligatorie golirea
componentelor statiei si este interzisa stationarea direct in fata sau sub
gurile de vizitare(oriciile de intretinere)
- Este interzisa efectuarea lucrarilor de intretinere la componentele
statiei in timp ce aceasta functioneaza;
- In timpul functionarii este obligatorie pastrarea distantei fata de
componentele in miscare
- Inainte de efectuarea lucrarilor de intretinere este obligatorie
deconectarea de la energia electrica.
- In timpul lucrarilor de intretinere este obligatorie purtarea mastilor de
protectie
- Este interzisa intrarea in spatiile insucient ventilate
- Inainte de interventie este obligatorie aspirarea prafului timp de cel
putin 15 minute
- Stationarea direct in fata gurilor de vizitare sau a capacelor este
interzisa;
- Nu atingeti capacele, trapele si cilindrii in timpul functionarii, iar in
impul lucrarilor de intretinere securizati-le sau eliberatile de presiune;
- Este interzisa efectuarea lucrarilor de intretinere, cu sistemul de de
actionare al cupei pornit;
- Este interzisa folosirea trapelor de evacuare ca locuri de intrare sau
guri de vizitare
- Nu accesati zona de sub trapele de evacuare in timpul functionarii.
Sntatea i securitatea muncii, protecia mediului, prevenirea i stingerea incendiilor - 165
- In timpul procesului de incarcare, nimeni nu are voie sa stationeze in
sau langa vehiculul ce urmeaza a incarcat;
- Vehiculul ce urmeaza a incarcat trebuie parcat la mijloc, intre trapele
de evacuare.
- Operatorul statiei trebuie sa se asigure ca soferii vehiculelor ce urmeaza
a incarcate cunosc aceste conditii.
6.7. Alimentarea cu bitum
- In timpul lucrarilor de intretinere sau reparati este obligatorie folosirea
dispozitivelor de protectie impotrive caderii de la inaltime;
- Este interzisa demontarea, indepartarea balustradelor, pasarelelor si
platformelor
- In timpul functionarii piesele sistemului de alimentare cu bitum si
bitumul pot ajunge la o temperatura de pana la 200C. Nu atingeti
piesele erbinti. Lasati piesele erbinti sa se raceasca inainte de a le
deschide;
- Este obligatorie pastrarea termoizolatiei in stare buna;
- Conductele de incalzire se vor etansa impotriva scurgerilor. Evitati
contactul cu uleiul termal scurs;
- Inainte de a efectua lucrarile de intretinere, lasati sa se raceasca
instalatia de incalzire;
- Evitati patrunderea in rezervoarele de bitum a aerului, apei si a altor
gaze sau luchide ce nu sunt necesare pentru functionare;
- Este interzisa deschiderea capacelor turnului daca rezervorul nu este
gol;
- Este interzisa efectuarea lucrarilor de intretinere la componentele
statiei in timp ce pompa de bitum functioneaza;
- Pastrati distanta fata de pompele de bitum in miscare;
- Inainte de efectuarea lucrarilor de intretinere este obligatorie
deconectarea de la energia electrica;
- Intrati numai in rezrvoarele de bitum sucient ventilate
- Aspirati vaporii timp de cel putin 15 minute;
- Este interzisa stingerea cu apa a acarilor de bitum;
- Este interis accesarea acoperisurilor rezervoarelor de bitum in timpul
functionarii;
- In timpul procesului de umplere cu bitum, numai persoana insarcinata
cu umplerea are voie sa stationeze in vecinatatea instalatiei de umplere.
6.8. Adaosul de asfalt granulat
- In timpul lucrarilor la aacul rotativ, separati cilindrul de ar comprimat
pentru operarea capacului de la instalatia de alimentare cu aer
comprimat;
166 - Sntatea i securitatea muncii, protecia mediului, prevenirea i stingerea incendiilor
- Este interzisa adaugarea materialelor inamabile la adaosul rece de
asfalt granulat;
- Nu adaugati material uscat cu granulatie na sau pulbere la adaosul la
cald de asfalt granulat
- La Adaosul de asfalt granulat se vor respecta si instructiunile
enumerate la capitolele 6.1.1. Dozatoare de mineral, 6.1.2. Benzile
transportoare, 6.4. Turnul de mixare.
6.9. Instalatia electrica, pneumatica si hidraulica
6.9.1. Lucrarile la instalatia electrica
- Nu atingeti liniile electrice ( neizolate). Daca izolatia este deteriorata
opriti alimentarea cu curent;
- Opriti imediat statia daca apare o eroare la sistemul de alimentare cu
energie electrica;
- Inainte de orice lucrari la instalatia electrica, operatorul trebuie
informat despre tipul lucrarilor ce urmeaza a executate;
- Intretinerea si pornirea componentelor instalatiei trebuie coordonate cu
celelalte persoane ce lucreaza pe statie;
- Defectiunile, cum ar conexiunile slabite sau cablurile deteriorate
trebuie indepartate imediat de un electrician calicat. In cazul unui
cablu ars, trebuie vericat intregul circuit asociat;
- Statia si componentele la care se vor efectua lucrari de intretinere
trebuie mai intai deconectate de la retea;
- Deconectarea de la energia electrica in toate cazurile prevazute in
cadrul acestei instructiuni, la lucrarile de intretinere sau reparatie se va
face respectind cele 5 reguli de baza:
1. Deconectare
2. Protectie impotriva reconectarii
3. Scoaterea sistemului de sub tensiune
4. Impamantare si scurtcircuitare
5. Acoperirea sau izolarea componentelor adiacente sau sub tensiune
1. Deconectare
- Componentele la care se efectueaza lucrari de intretinere trebuie
deconectate de la reteaua de alimentare;
- Operatorul statiei trebuie sa e informat cu privire la componenta
electrica ce trebuie deconectata;
- Intrerupatoarele principale oprite trebuie marcate cu un semn de
identicare;
- Semnele trebuie sa indice cine efectueaza lucrarea de intretinere si ce
lucrare se efectueaza
Sntatea i securitatea muncii, protecia mediului, prevenirea i stingerea incendiilor - 167
2. Securizare impotriva reconectarii
- Pe timpul lucrului trebuie aplicate semne de interdictie pe toate
manetele, comutatoarele, butoanele de comanda, componentele de baza
si intrerupatoarele de circuit folosite pentru conectarea si deconectarea
componentelor la/de la sistemul de alimentare
3. Scoaterea sistemului de sub tensiune
- Cu un aparat de masura trebuie vericat daca sistemul mai contine
tensiune.
4. Impamantarea si scurtcircuitarea
- Inainte de lucrul la echipamentele electrice, acestea trebuie legate la
pamant si scurtcircuitate
5. Izolarea componentelor sub tensiune
- Componentele sub tensiune trebuie acoperite cu materiale izolatoare
(neconducatoare de energie)
6.9.2. Lucrarile la instalatia hidraulica si pneumatica
- Lucrarile la instalatiile hidraulice si pneumatice trebuie efectuate
numai de catre persoane care au cunostinte speciale si experienta in
domeniul instalatiilor hidraulice si pneumatice;
- Personalul de intretinere trebuie sa se asigure ca conductele hidraulice
si de aer comprimat sunt dispuse si instalate corespunzator. Racordurile
nu trebuie amestecate;
- Inainte de efectuarea lucrarilor la instalatia de aer comprimat trebuie
depresurizata instalatia;
- Sectiunile instalatiei si conductele sub presiune ( hidraulice si de aer
comprimat) ce trebuie desfacute sunt depresurizate si sunt protejate
impotriva pornirii cu ajutorul unui lacat;
- Este interzisa amestecarea mai multor tipuri de ulei;
- Drenati uleiul hidraulic inainte de a deschide liniile hidraulice
6.9.3. Sudura
- Operatorul trebuie sa se asigure ca operatiile de sudura, taiere cu
acara si slefuire sunt efectuate numai cu acordul expres in scris al
sefului statiei de mixturi asfaltice;
- Uleiul si combustibilii sunt usor inamabili si pot exploda in amestec
cu aerul. Este interzisa taierea, sudarea sau slefuirea in apropierea
acestor substante.
168 - Sntatea i securitatea muncii, protecia mediului, prevenirea i stingerea incendiilor
- In timpul lucrarilor de sudura la si in rezervoare, silozuri si containere
de depozitare, curatati zona de lucru. Indepartati reziduurile si gazele
inamabile inainte de sudare.
- Inainte de efectuarea lucrarilor de sudura, taiere cu acara si slefuire,
personalul de intretinere trebuie sa se asigure ca locul de munca si zona
inconjuratoare sunt curate, fara praf si alte materiale inamabile. Zona
de lucru trebuie curatata de grasimi si uleiuri;
- La locul de sudura, ardere sau slefuire trebuie sa existe un stingator de
incendiu;
Dupa incheierea lucrarilor de sudua, zona de lucru trebuie lasata sa se raceasca
la temperatura camerei si apoi trebuie vericata cu privire la posibile surse
de aprindere.
REGULI DE COMPORTAMENT

In timpul lucrului sunt interzise:
- servirea mesei si a cafelei, concomitent cu lucrarile de asfaltare;
- fumatul in locuri neamenajate si nesemnalizate;
- focul deschis;
Este obligatoriu spalatul pe miini:
- inaintea pauzelor de masa sau a celor de fumat;
- dupa terminarea lucrului.
Spalarea se face cu sapun si apa din abundenta.
Stingerea focului se face numai cu extinctoare cu
spuma.
Sntatea i securitatea muncii, protecia mediului, prevenirea i stingerea incendiilor - 169
PENTRU SITUATII DE URGENTA :
TEL. 112 sau ambulanta 961
MEDICUL DE MEDICINA MUNCII
SITUATII DE URGENTA
TEL. 112 sau pompierii 981
7. RAPOARTE SI INREGISTRARI

7.1. Fisa individuala de instruire privind securitatea si sanatatea muncii
7.2. Proces verbal de instruire
7.3. Proces verbal de autorizare
7.4. Autorizatie
II. 4 Instructiune proprie de securitatea si sanatatea muncii
pentru turnare asfalt
1.SCOP
Instruciunea are ca scop eliminarea sau diminuarea riscurilor de
accidentare i/sau mbolnvire profesional i asigurarea celor mai bune
condiii n desfurarea procesului de munc.
ACCIDENTELE SE ELIMINA PRIN:
- instruire;
- aplicare;
- eliminare riscuri;
- comportament adecvat.
NU TE CONSIDERA UN LEU !
ACCIDENT
2008
170 - Sntatea i securitatea muncii, protecia mediului, prevenirea i stingerea incendiilor
2. DOMENIUL
Este obligatorie la toate punctele de lucru unde se fac lucrari de asfaltare
3.DEFINITII SI PRESCURTARI
3.1. I.P.S.S.M. Instruciune proprie de securitate i sntate a muncii;
3.2. P.T.E. Procedur tehnic de execuie;
3.3. S.S.M. Securitate i sntate n munc;
3.4. L. 319 / 2006 Legea Securitatii si Sanatatii in munca nr. 319 / 2006
;
3.5. H.G - ri Hotarari Guvernamentale pe domenii de activitate;
3.6. E.I.P. Echipament individual de protecie;
3.7. E.M. Echipament de munca;
3.8. B.C. - Buletinul Construciilor;
3.9. R.O.F. Regulament de ordine i funcionare;
3.10. R.O.I. Regulament de ordine interioar;
3.11. F.P. Fia postului;
4. DOCUMENTE DE REFERIN
4.1. Legea Securitatii si Sanatatii in munca nr. 319 / 2006 ;
4.2. Norme Metodologice de Aplicare a Legii 319 / 2006 ;
4.3. Normativ de acordare a E.I.P.;
4.4. P.T.E. XV.1 01, IPSSM-XV.1-01 ;
4.5. Hotarari Guvernamentale - H.G nr. 115, H.G nr. 300, H.G nr. 971,
H.G nr. 1.048, H.G nr. 1.051, H.G nr. 1.136, H.G nr. 1.146,
H.G nr. 1.218;
4.6. Documentaia si tehnologii de executie;
4.7. Buletinul Construciilor vol. 5 6 7 8 / 1993;
4.8. Regulament de ordine i funcionare;
4.9. Regulament de ordine interioar;
4.10. Fia postului;
5. RESPONSABILITATI
5.1 EFUL DE LOT;
a) Are obligaia s organizeze, sa coordoneze si sa controleze desfu-
rarea activitilor, a proceselor de munc n deplin siguran pentru
lucratorii pe care i conduc, ind rspunztori pentru aplicarea
normelor i instruciunilor de siguran i snatate n munc;
b) Asigur condiiile de instruire a lucratorilor din subordine ( schimburi,
formaii,etc);
Sntatea i securitatea muncii, protecia mediului, prevenirea i stingerea incendiilor - 171
c) Instruieste lucratorii din subordinea direct cu msurile de securitate i
sntate n munc ce trebuie aplicate;
d) Urmreste aplicarea msurilor de securitate i sntate n munc i ia
msurile necesare pentru aceasta, inclusiv msuri administrative;
e) Supravegheaz i asigur ordinea la locurile de munc din subordine;
f) Urmreste cum sunt exploatate i ntreinute echipamentele de munca
din dotare i ia msuri corective acolo unde este cazul;
g) Identica locurile de munca periculoase, ia masurile de securitate si
asigura semnalizarea acestora;
h) Urmreste i asigur drumurile i cile de acces, transportul si aerisirea
la locurile de munc;
i) Urmreste ca lucratorii s e dotai cu echipament de protecie
corespunztor riscurilor practicrii meseriei si admite intrarea in
schimb numai a lucratorilor care sunt echipati cu EIP obligatoriu.
Totodat urmreste ca lucratorii s e dotai cu sculele necesare i
acestea s e corespunztoare;
j) Urmreste i ine evidena local a accidentelor de munc i anun
superiorii despre orice accident, eveniment, sau mbolnvire
profesional. Ia msurile impuse de competen n cazul producerii
unor accidente sau evenimente;
k) n situaia desfurrii procesului de producie n schimburi, dac
apar situaii periculoase, le aduce la cunotin n scris schimbului ce
urmeaz s intre n lucru si concomitent anunta pe seful de santier;
l) Raspunde de propaganda de securitate si sanatatea in munca, la locurile
de munca.
m) Toate procesele de producie se vor urmri n desfurare, astfel incat
sa se previna accidentele i sa e diminuate riscurile de accidentare si
de imbolnavire profesionala.
n) Asigura si raspunde de aplicarea masurilor de prevenire a acidentelor
de munca si de imbolnavire profesionala, la locurile de munca;
o) Intocmeste planul de lichidare a avariilor;
p) Raspunde de asigurarea asistentei tehnice, pe toata durata schimburilor;
q) Raporteaza zilnic, sefului de santier, starea de securitate a lucrarilor;
r) Vizeaza zilnic ,,Raportul de schimb al maistrilor (cind activitatea se
desfasoara in schimburi);
5.2. EFUL PUNCTULUI DE LUCRU, MAITRI;
Maitrii i ceilali conductori ai punctelor de lucru (ingineri,
tehnicieni.) au obligaia s organizeze desfurarea activitii n
deplin siguran pentru lucratorii pe care i conduc, ind rspunztori
172 - Sntatea i securitatea muncii, protecia mediului, prevenirea i stingerea incendiilor
de aplicarea normelor i instruciunilor de securitate i sntate n
munc, avnd n acest scop urmtoarele obligaii:
a) S respecte prevederile proiectelor de execuie, prescripiile tehnice,
ele tehnologice, instruciunile de folosire i ntreinere a utilajelor,
instalaiilor i mainile de la punctul de lucru, precum i instruciunile
de securitate i sntate a muncii, n vederea prevenirii accidentelor de
munc;
b) S organizeze locurile de munc i s pregteasc condiiile de lucru
pentru ecare echip , s supravegheze i s ndrume lucratorii din
subordine, pentru formarea deprinderilor de munc corecte i aplicarea
strict a normelor i instruciunilor de securitatea muncii;
c) S nu primeasc spre execuie proiecte care nu au prevzute in detaliile
de execuie, msurile i dispozitivele de securitate a muncii si in situatii
de urgenta;
d) S execute toate lucrrile din proiecte pentru a asigura exploatarea
obiectivului construit n condiii depline de securitate i sntate n
munc;
e) S nu modice soluiile tehnice i prevederile de securitate a muncii din
proiectele de execuie fr acordul proiectantului i al investitorului;
f) S solicite chemarea proiectantului pentru acordarea de asisten
tehnic la execuia lucrrilor cu grad ridicat de dicultate, pentru
soluionarea problemelor de securitatea muncii i evitarea accidentelor;
g) Intocmesc instructiunile proprii de securitatea muncii si le completeaza
de cate ori apar situatii care necesita masuri suplimentare;
h) S instruiasc, conform prevederilor instruciunilor, lucratorii pentru
lucrrile pe care acetia urmeaz s le execute;
i) S verice dup ecare instruire dac lucratorii i-au nsuit regulile
de siguran i sntate n munc predate la instruirile periodice,
consemnnd acest fapt n a de instruire si in procesele verbale de
instruire;
j) S verice zilnic, nainte de nceperea lucrului, dac sunt asigurate
dispozitivele de securitatea muncii, dac ele sunt n bun stare de
functionare, dac sunt amenajate si intretinute corespunztor cile de
acces, dac sunt aate la locul de munc instruciunile de lucru i
securitatea muncii i dac sunt semnalizate locurile periculoase;
k) S nu primeasc la lucru lucratori fr instruirea efectuata,
conform instruciunilor, fr echipament de protecie corespun-
ztor meseriei si riscurilor existente, muncitori bolnavi, n stare
avansat de oboseal sau n stare de ebrietate.
l) S nu dea dispoziii lucratorilor pe care i conduc, s execute lucrri
pentru care acetia nu au calicarea i experiena necesar, nu sunt
instruii, sau care depeste capacitatea lor zic;
Sntatea i securitatea muncii, protecia mediului, prevenirea i stingerea incendiilor - 173
m) S instruiasc lucratorii asupra modului de folosire a echipamentului
de protecie i a dispozitivelor de securitatea muncii;
n) S nu trimit s lucreze la nlime lucratori care nu au aviz medical,
care s certice aptitudinea lor pentru astfel de lucrri, tineri fr
experien de cel puin doi ani n construcii sau lucratori cu virsta
sub 18 ani sau care au depit vrsta de 50 ani. Pentru lucrul la
inaltime asigura conditii de desfasurare in siguranta inclusiv echiparea
lucratorilor cu EIP pentru lucrul la inaltime;
o) Prioritar ia masurile de protectie colectiva (parapeti, balustrade,
schele, platforme, esafodaje, tipizate);
p) nainte de nceperea programului de lucru, seful punctului de lucru -
maistrul va discuta cu formaiile de lucratori pe care le coordoneaz,
procesul de munca pe faze de execuie, stabilind msurile pentru
evitarea producerii accidentelor de munc;
q) S controleze n permanen dac se respect tehnologiile de lucru i
masurile de securitatea muncii prevzute n proiecte;
r) Cnd lucreaz n incinta unui investitor, s cear acestuia s fac
instruirea de securitatea muncii pentru personalul lucrator i s respecte
regulile de securitate si sanatate in munca, stabilite prin convenia de
lucru incheiata ntre pri;
s) Rspund de propaganda de securitatea muncii, la lucrrile pe care le
conduc;
t) S supravegheze funcionarea utilajelor i instalaiilor la lucrrile pe
care le conduc, urmrind s nu se produc accidentarea lucratorilor din
cauza echipamentelor de munca i s nu permit intervenia lucratorilor
neautorizai s execute reparaii la ele;
u) Sa urmareasca in permanenta respectarea tehnologiei de lucru,
respectarea prevederilor din instructiunile proprii de lucru. Accentul
maxim se va acorda etapelor tehnologice care au nivel de risc de
accidentare mare;
v) Intocmesc raportul de lucru la terminarea schimbului, in care includ
obligatoriu starea de securitate a lucrarii si eventualele deciente
semnalate;
w) n cazul producerii unui accident de munc, s organizeze acordarea
primul ajutor i s anune imediat seful ierarhic superior, lund msuri
s nu e modicat starea de fapt pn la cercetarea acccidentului. In
situatiile in care nemodicarea starii in care s-a produs un accident
ar periclita siguranta si a altor lucratori sau persoane, ia masurile de
securitate de eliminare a riscurilor de accidentare si a altor persoane;
174 - Sntatea i securitatea muncii, protecia mediului, prevenirea i stingerea incendiilor
5.3. EF DE ECHIP
eful de echip i lociitorul acestuia, numii prin dispozitie interna,
rspund de realizarea msurilor de securitatea muncii prevzute
n proiectele de execuie, in instructiunile de securitate proprii i de
prevenirea accidentelor de munc de catre lucratorii pe care ii conduc,
avnd n acest scop urmtoarele obligaii:
a) S execute numai lucrrile ncredinate de maistru (sau seful direct),
respectnd prevederile proiectelor, prescripiile tehnice i masurile
de securitatea muncii. S discute cu maistrul i cu formaia pe care
o conduce, nainte de nceperea lucrrilor, modul de organizare,
tehnologia de execuie i msurile de securitatea muncii obligatorii de
respectat;
b) S nu execute lucrri pentru care nu s-au prevzut msuri de securitatea
muncii, sau nu au fost prevzut msuri suciente, ori s-au fcut
improvizaii;
c) Este obligatoriu s anune maistrul i s-i cear completarea msurilor
de securitatea muncii ori de cte ori constat c acestea sunt insuciente
i pun n pericol securitatea lucratorilor din subordine;
d) S nu admit la lucru lucratori fr control medical efectuat
la angajare sau control medical efectuat periodic, oameni
bolnavi, oameni obosii, n stare de ebrietate sau fr instruire
corespunztoare cu lucrrile pe care urmeaz s le execute;
e) Cnd lucreaz n incinta investitorului este obligat, s respecte regulile
de securitatea muncii stabilite de acesta i s solicite acestuia instruirea
cu cerinele de securitate ale locului de munc (instruire efectuata
lucratorilor echipei pe care o conduc);
f) S nu execute lucrri la o nlime mai mare de 2,00 m fr a avea
asigurate msurile de protecie obligatorii la lucrul la inaltime
, (prioritar se adopta masurile de protectie colectiva - parapeti,
balustrade, schele, platforme de lucru sau alte amenajri tipizate)
conform cu instructiunile de securitatea muncii, inclusiv EIP pentru
lucrul la inaltime;
g) S verice nainte de nceperea lucrului dac lucratorii din subordine
au echipamentul de protecie corespunztor, s verice dac
dispozitivele de protecie sunt n bun stare de funcionare i dac sunt
bine amenajate-intretinute cile de acces;
h) S discute zilnic cu lucratorii din echipe tehnologia pe faze de lucru,
msurile de securitatea muncii i msurile de prevenire a accidentelor,
insistnd n mod deosebit asupra fazelor de lucru periculoase;
j) S supravegheze lucratorii din echipa s nu prseasc locul de munc,
s nu execute alte lucrri dect cele ncredinate, s nu practice procedee
de lucru periculoase i s nu-i formeze deprinderi de munc riscante;
Sntatea i securitatea muncii, protecia mediului, prevenirea i stingerea incendiilor - 175
5.4. PERSONALUL LUCRATOR (LUCRATORII)
Personalul lucrator execut numai lucrrile pe care maistrul i eful de
echipa i le ncredineaz, avnd obligaia s respecte prevederile proiectelor
de execuie, prescripiile tehnice i masurile de securitate si sanatate in
munca.
Au obligatia:
a) S se prezinte la program, odihniti, mbrcat corect cu echipamentul de
protecie adecvat;
b) S nu se prezinte la lucru n stare de ebrietate i s nu consume
buturi alcoolice n timpul programului sau in incinta locului de
munca;
c) S participe n mod regulat la instruirile de securitatea muncii,
programate i s-i nsueasc instruciunile de securitatea muncii
potrivit meseriei pe care o practic;
d) S nu execute lucrri pentru care nu este calicat i instruit, precum i
lucrri de o tehnicitate sau de o periculozitate care depesc nivelul su
de calicare i experien n munc;
e) S nu execute alte lucrri dect cele stabilite de maistru i eful de
echip, s nu intervin la instalaii sau utilaje n funciune sau stationare
i s nu prseasc locul de munc fr tirea efului de echip, a
maistrului sau a conducatorului locului de munca;
f) S-i desfoare activitatea de aa manier nct s nu expun la
pericol de accidentare sau mbolnvire profesional att persoana
proprie ct i pe celelalte persoane participante la procesul de munc;
g) Sa foloseasca echipamentul individual de protectie obligatoriu
pentru meseria practicata si numai in stricta conformitate cu
destinatia acestuia.
h) Este interzisa baia sau inotul in riuri sau alte acumulari de apa, in
timpul programului de lucru;
i) S aduc la cunotina conductorului locului de munc, sefului de
echipa,maistrului, orice defeciune tehnic sau alt situaie care
constituie un pericol de accidentare;
j) Sa anunte conducatorul locului de munca despre accidentele suferite
de propria persoana sau de componentii formatiilor de lucru din care
face parte si despre situatiile periculoase aparute;
k) Sa dea relatiile solicitate de organele de control si de cercetare in
domeniul securitatii si sanatatii in munca;
176 - Sntatea i securitatea muncii, protecia mediului, prevenirea i stingerea incendiilor
ECHIPAMENT DE PROTECTIE obligatoriu
PERICOLE PENTRU OM la turnarea asfaltului

6. INSTRUIREA
6.1. Deserventul echipamentului de munca (utilajului) va avea varsta
de 18 ani impliniti.
- Va lucrator angajat, instruit si autorizat pentru a deservi acest
echipament.
- Trebuie sa cunoasca masurile de securitate si sanatate, aplicabile, de
prevenire a accidentelor de munca, precum si toate instructiunile de
S.S.M., referitoare la echipamente si sa le aplice in permanenta;.
- Va folosi echipamentul, numai in scopul pentru care a fost fabricat si in
conformitate cu instructiunile de exploatare;.
- Va purta echipamentul de protectie acordat in conformitate cu riscurile
existente si cu Normativul de acordare in vigoare.
- Daca constata existenta unor defectiuni care ar putea sa afecteze
functionarea in conditii de siguranta a echipamentului, va aduce la
ECHIPA DE MUNCA
Pericol de prindere Pericol de strivire Pericol de electrocutare Pericol de orbire
datorita ricoseului
Pericol de arsuri Pericol de surprindere de catre
Casca protectie Salopete
Cizme protectie sau
bocanci termoizolanti
Manusi
termoizolante
Sntatea i securitatea muncii, protecia mediului, prevenirea i stingerea incendiilor - 177
cunostinta persoanelor competente acest fapt si nu va pune in functie
echipamentul.
6.2. Daca in timpul functionarii, constata producerea unor defectiuni
functionale care ar putea periclita persoane, echipamentul va oprit
imediat.
6.3. Lucrarile de reparatii,de intretinere si de curatare, precum si
remedierea unor defectiuni functionale trebuie facute numai dupa ce
motorul a fost oprit complet.
6.4. Repartizorul nisor va asigurat atat impotriva riscului repunerii
in functiune de catre persoane neautorizate,cat si impotriva deplasarii
involuntare datorita inertiei.Amplasarea acestuia se va face pe o suprafata
plana si sucient de rezistenta. Daca este necesar se vor folosi cale de
blocare.
6.5. Se va scoate cheia din contact.
6.6. Scarile de acces, balustradele, platformele, rampele si grilajele vor
permanent mentinute uscate si curate.
6.7. Datorita temperaturii ridicate a materialului, partile componente ale
acestuia pot foarte erbinti existand pericolul de accidentare prin ardere.
Este obligatorie purtarea echipamentului de protectie conform riscului
existent, pe cat posibil se va evita atingerea unor elemente componente
ale motorului.
6.8.Lucrarile la sistemul de alimentare cu carburant vor incepute
numai dupa ce in prealabil, motorul Diesel a fost oprit si lasat sa se
raceasca.
6.9. Carburantul scurs pe langa ltru se va indeparta cu ajutorul unei
carpe.
6.10. La inlocuirea ltrului de aer exista pericolul de accidentare
datorita unor piese aate in rotatie(curelele de transmisie trapezoidale
care antreneaza alternatorul si generatorul nu sunt acoperite in timpul
functionarii).Se va opri motorul si se vor scoate cheile din contact.
Se va evita cu strictete introducerera unei parti a corpului in zona expusa
pericolului, intre piesele aate in miscare.Nu se va purta imbracaminte
larga, sau obiecte de podoaba.
6.11. Cartusele ltrante nu vor curatate niciodata cu benzina sau cu alte
lichide.Se va sua cu aer comprimat uscat la o presiune maxima de 5 bari.
6.12. La schimbarea uleiului hidraulic din instalatie se va purta E.I.P.
prescris,si se va evita atingerea directa a unor elemente componente ale
agregatelor si instalatiei si se va evita contactul direct al epidermei cu
lubriantii sau uleiurile minerale din agregate.
178 - Sntatea i securitatea muncii, protecia mediului, prevenirea i stingerea incendiilor
6.20. Lucrari in instalatia electrica se vor executa numai dupa ce se
asteapta minim 30 de minute de la oprirea motorului.
6.13. La manipularea bateriilor de acumulatori, exista pericolul de
explozie prin formarea ad-hoc de gaz. Este interzis fumatul si folosirea de
acari deschise in zona.
6.14. Prizele vor vericate pentru a se constata daca pozitia lor este
ferma si daca sunt xate corect, se va verica pozitia si xarea calotei de
protectie si a clemelor de siguranta.
6.15. La schimbarea curelelor de transmisie se va opri motorul..Nu se
vor purta haine largi sau obiecte de podoaba.
6.16. La schimbarea uleiului de transmisie se va aseza repartizorul
nisor pe o suprafata neteda si plana. Se va asigura impotriva deplasarii
involuntare (daca este necesar se vor folsi cale de blocare) si se va purta
E.I.P. adecvat.Se va evita atingerea directa a unor elemente componente
ale agregatelor si instalatiei, unele parti ale agregatelor nd foarte erbinti.
6.17. La echipamentul de nivelare se va verica:
a) Cablul de intoarcere,pentru a depista eventualele avarii sau depuneri
de impuritati.
b) Fileturile legaturilor realizate prin sisteme stecher, precum si capacele
de inchidere ale celulelor de conexiunela in care sunt conectate cablurile.
Acestea trebuie sa e mentinute libere de impuritati, lubrianti minerali,
asfalt sau beton astfel incat sa se evite riscuri electrice. Curatirea se face
cu mijloace adecvate.
c)Senzorul de tip etrier, senzorul de tip SKI , se vor curata dupa ecare
folosire.
d) Senzorul de inaltime se va mentine in permanenta in stare de curatenie.
6.18. La montarea si demontarea pavilionului de protectie exista pericolul
de accidentare datorita greutatii mari a unor ansambluri..Este obligatoriu
la montare sa participe doua persoane care vor echipate cu E.I.P.
6.19. Pavilionul de protectie se va suspenda cu ochiurile de suspendare
in carligul unei instalatii de ridicare.Aceasta se va aseza pe cadre, se va
monta cu bulonul de articulatie saiba boilag si splintul.
6.20. La montarea cadrului parbrizului frontal se va avea in vedere
necesitatea de a feri de avarie manunchiul de cabluri care este montat in
interiorul cadrului parbrizului frontal.
Sntatea i securitatea muncii, protecia mediului, prevenirea i stingerea incendiilor - 179
6.21. Prin intermediul fascicolului de cablu , care este incorporat in cadrul
parbrizului de protectie se va stabili legatura electrica dintre cablurile
aate in pavilioanele de protectie si respectiv cablul aat in capatul
motorului.
6.22. In timpul folosirii repartizorului nisor echipat cu sistemul
automat de directie, deserventul echipamentului trebuie sa urmareasca in
permanenta in deaproape si cu mare atentie toate miscarile echipamentului
astfel in cat sa poata interveni operativ ori de cate ori este necesar.
6.23. Cind se monteaza si demonteaza placile adaptoare datorita greutatii
mari a grinzii exista pericolul producerii unor accidente cu urmari grave
ind obligatorii urmatoarele.
a)-purtarea echipamentului individual de protectie;
b)-grinda va asigurata prin mijloace adecvate impotriva riscului
rasturnarii;
c) se interzice intrarea unor persoane intre zona dintre grinda si
repartizorul nisor.
6.24. In timpul folosirii echipamentului se interzice transportul de
persoane.
6.25.Se interzice parasirea postului de catre deservent in timpul
functionarii echipamentului.
6.26. Se interzice punerea in functiune si folosirea echipamentului din
afara postului de comanda.
6.27.Se interzice deservirea echipamentului de munca cu rampa rabatabila
de acces in sus.
6.28.Se interzice curatarea utilajului cu jet de apa cu inalta presiune sau
folosirea in acest scop a echipamentului specic pompierilor.
6.29.Se interzice indepartarea unor dispozitive sau a acoperisului de
protectie in timpul lucrului.
6.30.Se interzice manipularea si utilizarea necorespunzatoare a
echipamentului.
6.31.Se vor respecta prescriptiile tehnice, referitoare la exploatare si
intretinere.
180 - Sntatea i securitatea muncii, protecia mediului, prevenirea i stingerea incendiilor
6.32. Substantele si dispozitivele folosite pentru curatare, ca si utilitatile
uzate vor introduse in sistemul adecvat de gestionare a deseurilor.
REGULI DE COMPORTAMENT
In timpul lucrului sunt interzise:
- servirea mesei si a cafelei, concomitent cu lucrarile de asfaltare;
- fumatul in locuri neamenajate si nesemnalizate;
- focul deschis;
Este obligatoriu spalatul pe maini:
- inaintea pauzelor de masa sau a celor de fumat;
- dupa terminarea lucrului.
Spalarea se face cu sapun si apa din abundenta.
Stingerea focului se face numai cu extinctoare cu
spuma.
PENTRU SITUATII DE URGENTA:
TEL. 112 sau ambulanta 961
MEDICUL DE MEDICINA MUNCII
SITUATII DE URGENTA
TEL. 112 sau pompierii 981
Sntatea i securitatea muncii, protecia mediului, prevenirea i stingerea incendiilor - 181
II. 5 Instructiune proprie de securitatea si sanatatea muncii pentru
utilizare vibrocompactor
1. SCOP
1.1. Instruciunea are ca scop eliminarea sau diminuarea riscurilor de
accidentare si/sau imbolnavire profesionala la utilizarea si conducerea
vibrocompactorului.
2. DOMENIUL DE APLICARE
2.1. Instructiunea se adreseaza personalului care deserveste vibrocompactorul.
3. DEFINITII SI ABREVIERI
3.1. S.S.M. Securitatea si Sanatatea Muncii.
3.2. E.I.P. Echipament individual de protectie - orice echipament
destinat a purtat sau mnuit de un lucrtor pentru a-l proteja
mpotriva unuia ori mai multor riscuri care ar putea s i pun n
pericol securitatea i sntatea la locul de munc, precum i orice
supliment sau accesoriu proiectat pentru a ndeplini acest obiectiv
3.3. E.M. Echipament de munca - orice main, aparat, unealt sau
instalaie folosit n munc
3.4. I.P.S.M. Instructiune Proprie de Securitatea Muncii
3.5. Loc de munc - Locul destinat s cuprind posturi de lucru, situat n
cldirile ntreprinderii i / sau unitii, inclusiv orice alt loc din aria
ntreprinderii i / sau unitii la care lucrtorul are acces n cadrul
desfurrii activitii
3.6. Lucrtor - Persoan angajat de ctre un angajator, potrivit legii,
inclusiv studenii, elevii n perioada efecturii stagiului de practic,
precum i ucenicii i ali participani la procesul de munc, cu
excepia persoanelor care presteaz activiti casnice.
3.7. Pericol grav i iminent de accidentare - Situaia concret, real i
actual creia i lipsete doar prilejul declanator pentru a produce un
accident n orice moment.
4. DOCUMENTE DE REFERINTA
4.1. Legea nr.319/2006 Securitatii si Sanatatii in Munca.
4.2. HGR nr. 1425/2006 Norme Metodologice de aplicare a
prevederilor Legii Securitatii si Sanatatii in Munca
4.3. HGR nr. 1091/16.08.2006 privind cerintele minime de securitate
si sanatate pentru locul de munca
4.4. HGR nr. 971/26.07.2006 privind cerintele minime pentru
semnalizarea de securitate si/sau de sanatate la locul de munca
182 - Sntatea i securitatea muncii, protecia mediului, prevenirea i stingerea incendiilor
4.5. HGR nr. 1048/09.08.2006 privind cerintele minime de securitate
si sanatate pentru utilizarea de catre lucratori a echipamentelor
individuale de protectie la locul de munca;
4.6. HGR nr. 300/02.03.2006 privind cerintele minime de securitate si
sanatate pentru santiere temporare sau mobile
4.7. HGR nr. 1146/30.08.2006 privind cerintele minime de securitate
si sanatate pentru utilizarea in munca de catre lucratori a
echipamentelor de munca
4.8. Normativ intern de acordare a EIP
5. RESPONSABILITATI
Directorul General / Director Sucursala / Sef Santier societatii asigura
conditiile de securitatea si sanatatea muncii pentru prevenirea accidentelor
de munca si imbolnavire profesionala, necesare desfasurarii in conditii de
siguranta a lucrarilor.
5.2. Instruirea personalului se face conform Legii 319/2006 si a HGR
1425/2006 Norme Metodologice de aplicare a legii 319
5.3. Executantul are responsabilitatea insusirii, respectarii si aplicarii
prezentei instructiuni.
6. MODALITATE DE LUCRU
UTILIZARE NECONFORMA CU PRESCRIPTIILE
Nu se lucreaza cu vibrare pe beton dur intarit, pe strat de bitum legat sau
pe teren inghetat.
Pornirea si functionarea masinii in zone cu pericol de explozie este strict
interzisa.
PERSONALUL DESTINAT SA CONDUCA UTILAJUL
Conducerea si utilizarea masinii este permisa numai persoanelor calicate,
instruite si special desemnate, care au varsta peste 18 ani. Sarcinile trebuie sa
e clar stabilite si respectate la utilizare.
Persoanele care sunt sub inuenta alcoolului, medicamentelor si drogurilor
nu li se permite sa utilizeze, sa intretina sau sa repare vibrocompactorul.
Intretinerea si repararea masinii necesita cunostiinte speciale si va
executata numai de personal de specialitate.
MODIFICARI SI TRANSFORMARI CONSTRUCTIVE ALE MASINII
Modicarile arbitrare la masina sunt interzise din motive de siguranta.
Piesele si accesoriile originale sunt concepute special pentru masina. Montarea
sau utilizarea unor produse care nu sunt originale si care nu sunt agreate de
producator pot sa afecteze siguranta activa si/sau pasiva la deplasare.
Sntatea i securitatea muncii, protecia mediului, prevenirea i stingerea incendiilor - 183
INCARCAREA MASINII CU BANDA DE RIDICARE (SUSPENDARE
INTR-UN PUNCT)
Operatiunea de tragere si ridicare a sarcinilor este permis numai
persoanelor instruite n acest scop.
Se vor utiliza numai utilaje de ridicare macarale sigure si portante.
nainte de ecare ridicare cu macaraua, se efectueaz o vericare vizual
a benzii de ridicare.
Banda de ridicare nu are voie s prezinte nici o deteriorare.
n cazul deteriorarilor constatate, care inuenteaz siguranta operatiei,
este interzis utilizarea benzii de ridicare.
Este interzis suprancrcarea benzii de ridicare.
Masina nu se ridic, respectiv nu se coboar niciodat cu smucituri.
Tragerea trebuie s se efectueze ntotdeauna pe vertical.
n timpul ridicrii cu macaraua, se va avea n vedere c masina trebuie s
e sub control.
Pentru persoane exist pericol de moarte dac:

O
trec sub sarcini suspendate sau dac stationeaz sub sarcini suspendate
n stare de suspendare este permis doar o usoar pendulare a masinii, n
caz de necesitate se vor utiliza ustensile de ridicat n 4 puncte.
Banda de ridicare se va verica anual de ctre un reprezentant al
producatorului.
Banda de ridicare se nlocuieste dup 5 ani.
TRACTAREA MASINII
n mod obligatoriu se utilizeaz stanga de tractare.
Viteza max. de tractare 1km/h, distanta max.de tractare 500 m.
La slbirea frnei lamelare, masina se va asigura mpotriva deplasrii
accidentale.

VERIFICAREA CADRULUI DE PROTECTIE LA ROSTOGOLIRE
(ROPS)
Sasiul masinii nu se permite s e deformat sau s prezinte rupturi n zona
de xare a cadrului ROPS.
Cadrul ROPS nu trebuie s prezinte zone de rugin, deteriorri,crpturi,
suri sau rupturi.
Cadrul ROPS trebuie s e bine xat, s nu clmpne.Toate asamblrile
letate trebuie s e strnse si s e conforme specicatiilor tehnice
recomandate (se va respecta momentul de strngere). Nu se permite utilizarea
suruburilor si piulitelor care sunt deteriorate sau deformate.
184 - Sntatea i securitatea muncii, protecia mediului, prevenirea i stingerea incendiilor
Fr acordul fabricantului nu se vor atasa prin sudare sau xa prin
nsurubare piese suplimentare si nu se vor executa guri suplimentare care
pot afecta rezistenta sasiului.
PORNIREA MASINII
nainte de pornire
Masina va comandat numai de pe scaunul de comand.
Se vor utiliza numai masinile la care lucrrile de ntretinere au fost
executate n mod regulat.
Se va face nsusirea cunostintelor referitoare la elementele de comand si
utilizare, la modul de lucru al masinii si la domeniile de utilizare.
Se va folosi echipamentul individual de protectie (casc, incaltaminte de
protectie, imbracaminte de protectie, etc.).
nainte de urcarea la postul de comand al masinii, se veric dac:
O
se gsesc persoane sau obstacole lng sau sub masin;
O
masina a fost curtat de substante uleioase sau inamabile;
O
toate mnerele, treptele si platformele sunt curtate de unsoare, ulei,
combustibili, noroi, zpad sau gheat;
O
capota motorului este inchis si ncuiat.
La urcarea pe masin se vor folosi treptele si mnerele special prevzute.
nainte de pornire se veric dac:
O
masina prezint defectiuni constatate vizual;
O
toate dispozitivele de protectie sunt bine xate;
O
directia, frnele, elementele de comand, sistemul de iluminare si
avertizare sonor (claxon) functioneaz;
O
scaunul este corect reglat;
Nu se va porni masina cu dispozitive, lmpi de control si avertizare si
elemente de comand defecte.
Pornirea
Masina se va porni si se va conduce numai de pe scaunul postului de comand.
Pentru pornire toate manetele de comand se vor aduce n pozitia ZERO.
DEPLASAREA MASINII
Baza de actiune a masinii cu pericol pentru persoane
nainte de nceperea lucrului sau chiar dup o scurt ntrerupere, n
special la deplasarea cu spatele, se veric dac persoane sau obstacole se
a n raza de actiune a masinii.
Dac este necesar se va da un semnal sonor pentru ndeprtarea
persoanelor. Se va opri imediat lucrul, dac n ciuda avertizrilor mai exist
persoane n raza de actiune.
Sntatea i securitatea muncii, protecia mediului, prevenirea i stingerea incendiilor - 185
Deplasarea
n situatiile de avarie sau de pericol se apas imediat butonul de avarie -
urgent. Nu se va utiliza butonul de avarie-urgent ca frn de seviciu.
Masina va repus n functiune numai dup ce pericolul pentru care s-a
folosit butonul de avarie-urgent, a fost ndeprtat.
Dac lampa de control pentru presiunea uleiului de motor lumineaz, se
va ori imediat motorul.
Dac masina a atins linii de nalt tensiune:
O
nu se prseste postul de comand;
O
persoanele din afar vor avertizate s nu se apropie si s nu ating
masina;
O
dac este posibil se va scoate masina din zona de pericol;
O
se va comunica persoanelor n drept pentru ntreruperea curentului
electric.
Masina se va conduce numai de pe scaunul postului de comand.
Scaunul nu se regleaz niciodat n timpul deplasrii.
Urcarea sau coborrea n timpul mersului este interzis.
Schimbarea sensului de deplasare se face numai cu masina oprit.
La sesizarea unor zgomote si degajri de fum neobisnuite se opreste
masina, se constat cauza si se dispune repararea defectiunii.
Se va pstra ntotdeauna distanta sucient fat de marginile spturilor
de fundatie si cu taluz liber. De asemenea se va evita orice mod de lucru care
pericliteaz stabilitatea masinii.
Nu se lucreaz cu vibrare pe suprafat de beton tare, de asfalt
compact rigid sau pe teren puternic nghetat.
La trecerea prin pasaje, peste poduri, prin tuneluri, linii electrice, etc. se va
pstra n permanent distanta corespunztoare fata de celelalte autovehicule.
Deplasarea n pant si n ramp
Masina nu se va conduce pe o ramp cu nclinare mai mare dect rampa
max. prevzut pentru masin.
Deplasarea n pant se face cu atentie si ntodeauna pe directia pantei n
sus sau n jos. Pentru pornire se va cupla cutia de vitez n treapta I.
Pmntul cu umiditate si afnare ridicat reduce considerabil aderenta
masinii la deplasarea n ramp sau n pant. Pericol de accident!
186 - Sntatea i securitatea muncii, protecia mediului, prevenirea i stingerea incendiilor
VERIFICAREA INFLUENTEI EFECTULUI VIBRRII
La lucrrile de compactare prin vibrare se veric efectul asupra cldirilor
aate n apropiere si a lucrrilor subterane (conducte de gaz, ap, canalizare,
linii electrice), iar dac conditiile date o impun trebuie sistate lucrrile de
compactare prin vibrare.
Nu se efectueaz lucrri prin vibrare pe pmnt dur (nghetat, betonat).
Pericol de deteriorare a lagrelor rulourilor!
PARCAREA MASINII
Masina se parcheaz pe un teren plan si portant.
nainte de prsirea masinii:
O
se aduce maneta de deplasare n pozitia ZERO;
O
se actioneaz frna de parcare;
O
se opreste motorul si se scoate cheia din contactul de pornire;
O
se asigur masina mpotriva utilizrii nepermise.
Coborrea de pe masin nu se face prin sritur ci se vor folosi treapta
si mnerele prevzute n acest scop.
Masinile parcate, care prezint un obstacol, vor asigurate vizibil
corespunztor.
Masina se asigur mpotriva alunecrii prin punerea n fata sau n
spatele rulourilor a calelor metalice.
ALIMENTAREA CU COMBUSTIBIL
Se va evita inspirarea de vapori de combustibil.
Alimentarea se face numai cu motorul oprit.
Folosirea focului deschis si fumatul sunt interzise.
Se va evita vrsarea de combustibil. n caz c se vars combustibil, acesta
se colecteaz, evitndu-se inltratia n pmnt.
LUCRRI DE NTRETINERE
Lucrrile de ntretinere trebuie executate numai de personal calicat si
autorizat pentru aceste lucrri.
n cazul lucrrilor de montaj si ntretinere peste nltimea corpului se vor
utiliza dispozitivele de urcare si platformele de munc prescrise pentru acest
lucru sau altele reglementate n privinta securittii.
Este interzis executarea lucrrilor de ntretinere cnd masina se
deplaseaz sau cnd motorul este pornit.
LUCRRI LA BATERIE
n cazul lucrrilor la baterie nu se fumeaz si se evit focul deschis.
Sntatea i securitatea muncii, protecia mediului, prevenirea i stingerea incendiilor - 187
LUCRRI DE CURTARE
Lucrrile de curtare se realizeaz numai cu motorul oprit.
Nu se vor utiliza niciodat pentru curtare benzin sau alte substante usor
inamabile.
n cazul curtrii cu dispozitiv de curtare cu jet de abur, toate
componentele electrice si materialele izolatoare nu vor expuse direct jetului
ci se acoper n prealabil.
A se evita ptrunderea jetului de ap n instalatia de esapament si n ltrul
de aer.
NCRCAREA
nainte de ridicarea masinii, se introduce ntotdeauna sistemul de asigurare
a articulatiei.
A se utiliza numai utilaje de ridicare sigure si portante
n stare de suspendare, este permis doar o usoar pendulare a masinii.
O
Pentru ridicarea masinii se utilizeaz cele patru urechi de ridicare de la
reazme.
ncrcarea cu benzi de ridicare
Banda de ridicare nu are voie s prezinte deteriorri vizibile, care ar putea
inuenta siguranta acesteia. Nu se mai utilizeaz, ci se vor utiliza ustensile de
ridicare normale.
Se introduce sistemul de blocare al articulatiilor.
O
Se rabateaz sistemul de protectie mpotriva vandalismului peste placa
de bord.
7. INREGISTRARI
1.2. Fisa de instruire individuala privind securitatea si sanatatea in munca
188 - Sntatea i securitatea muncii, protecia mediului, prevenirea i stingerea incendiilor
III. Cunoasterea modului de functionare a utilajelor,
echipamentelor si instalatiilor
III.1. Utilaje terasiere de sapat, incarcat si masini de transportat
Tractor echipat cu excavator si lama de nivelat (buldoexcavator)
-Vedere lateral - fata
-Vedere lateral - spate
Echipament frontal de nivelat si/sau incarcat
III.1.2. Utilaje pe pneuri echipat cu cupa frontala de incarcat
Sntatea i securitatea muncii, protecia mediului, prevenirea i stingerea incendiilor - 189
190 - Sntatea i securitatea muncii, protecia mediului, prevenirea i stingerea incendiilor
UTILAJE EFOLOSITE IN ACTVITATEA DE CONSTRUTII
- Buldoexcavator - Excavator pe senile
- Buldozer pe senile - Vibrocompactor picior oaie
- Masina de turnat asfalt - Vibrocompactor cu cilindru lis
- Cilindru compactor lis
Sntatea i securitatea muncii, protecia mediului, prevenirea i stingerea incendiilor - 191
192 - Sntatea i securitatea muncii, protecia mediului, prevenirea i stingerea incendiilor
III.1.5. Utilaje de compactat
PROTECTIA MEDIULUI
1. Introducere
Mediul nconjurator reprezinta un element esential al existentei umane
si reprezinta rezultatul interferentelor unor elemente naturale - sol, aer, apa,
clima, biosfera - cu elemente create prin activitatea umana. Toate acestea
interactioneaza si inuenteaza conditiile existentiale si posibilitatile de
dezvoltare viitoare a societatii.
Orice activitate umana si implicit existenta individului este de neconceput
n afara mediului. De aceea, calitatea n ansamblu a acestuia, precum si a
ecarei componente a sa n parte, si pun amprenta asupra nivelului existentei
si evolutiei indivizilor.
Asigurarea unei calitati corespunzatoare
a mediului, protejarea lui - ca necesitate
supravietuirii si progresului - reprezinta o
problema de interes major si certa actualitate
pentru evolutia sociala. n acest sens, se
impune pastrarea calitatii mediului, diminuarea
efectelor negative ale activitatii umane cu
implicatii asupra acestuia.
Poluarea si diminuarea drastica a depozitelor de materii regenerabile n
cantitati si ritmuri ce depasesc posibilitatile de refacere a acestora pe cale
naturala au produs dezechilibre serioase ecosistemului planetar.
Fenomenul de apariie a unor factori perturbatori ai mediului i de
producere a dezechilibrelor ecologice a fost denumit poluare (de la cuvintele
polluo, -ere= a murdri, a degrada). Cauzele apariiei polurii pot sintetizate
astfel:
O
utilizarea haotic a rezervelor naturale;
O
acumulri n mediu de substane neutilizabile;
O
apariia de substane noi, la care ritmul de consum i de reciclare de
ctre organisme este mult inferior ritmului de apariie;
O
creterea demograc vertiginoas, n special n ultimele dou secole;
O
dezvoltarea intens a industriei, transporturilor i a agriculturii;
O
apariia centrelor urbane suprapopulate.
Sntatea i securitatea muncii, protecia mediului, prevenirea i stingerea incendiilor - 193
2. Tipuri de poluare
Dup provenien
poluare natural: biologic, zico-chimic, antropic;
poluare industrial: agricol, din transporturi, menajer;
Dup natura poluanilor
poluare zic: termic, fonic (sonor), radioactiv,
electromagnetic;
poluare chimic: cu carbon i derivaii acestuia, cu compuii
sulfului, ourului sau ai azotului, compui cu metale grele, materiale
plastice, pesticide, materii organice fermentabile;
poluare biologic: prin contaminarea mediilor inhalate i ingerate,
prin modicri ale biocenozelor i invazii de specii animale
i vegetale (de exemplu insecte nedorite, buruieni);
INSTALATIE - orice unitate tehnic staionar sau mobil precum i
orice alt activitate direct legat, sub aspect tehnic, cu activitile unitilor
staionare/mobile aate pe acelai amplasament, care poate produce emisii i
efecte asupra mediului;
poluare estetic: degradarea peisajelor datorit urbanizrii,
industriei, sistematizrii eronat concepute;
Dup starea zic a poluantului (factorul care, aat n mediu n cantiti ce
depesc optimul pentru una sau mai multe specii, are aciune toxic)
poluare cu lichide;
poluare cu substane solide;
poluare cu gaze i pulberi.
3. Denitii
DEEU - orice substan, preparat sau orice obiect din categoriile stabilite de
legislaia specic privind regimul deeurilor, pe care deintorul l arunc,
are intenia sau are obligaia de a-l arunca;
DESEU RECICLABIL - deeu care poate constitui materie prim ntr-un
proces de producie pentru obinerea produsului iniial sau pentru alte scopuri;
DETERIORAREA MEDIULUI - alterarea caracteristicilor zico-
chimice i structurale ale componentelor naturale i antropice ale mediului,
reducerea diversitii sau productivitii biologice a ecosistemelor naturale
i antropizate, afectarea mediului natural cu efecte asupra calitii vieii,
cauzate, n principal, de poluarea apei, atmosferei i solului, supraexploatarea
resurselor, gospodrirea i valoricarea lor decitar, ca i prin amenajarea
necorespunztoare a teritoriului;
194 - Sntatea i securitatea muncii, protecia mediului, prevenirea i stingerea incendiilor
ECOSISTEM - complex dinamic de comuniti de plante, animale i
microorganisme i mediul abiotic, care interacioneaz ntr-o unitate
funcional;
POLUANT - orice substan, preparat sub form solid, lichid, gazoas
sau sub form de vapori ori de energie, radiaie electromagnetic, ionizant,
termic, fonic sau vibraii care, introdus n mediu, modic echilibrul
constituenilor acestuia i al organismelor vii i aduce daune bunurilor
materiale;
PREJUDICIU - efectul cuanticabil n cost al daunelor asupra sntii
oamenilor, bunurilor sau mediului, provocat prin poluani, activiti
duntoare ori dezastre;
SUBSTANTA - element chimic i compui ai acestuia, n nelesul
reglementrilor legale n vigoare, cu excepia substanelor radioactive i a
organismelor modicate genetic
SUBSTANA PERICULOAS - orice substan clasicat ca periculoas
de legislaia specic n vigoare din domeniul chimicalelor;
MEDIU - ansamblul de condiii i elemente naturale ale Terrei: aerul,
apa, solul, subsolul, aspectele caracteristice ale peisajului, toate straturile
atmosferice, toate materiile organice i anorganice, precum i inele vii,
sistemele naturale n interaciune, cuprinznd elementele enumerate anterior,
inclusiv unele valori materiale i spirituale, calitatea vieii i condiiile care
pot inuena bunstarea i sntatea omului;
4. Legislatie aplicabila
O
Ordonanta de urgenta 195/2005 privind protectia mediului aprobata
prin Legea 265/2006
O
OUG nr. 78/2000 privind regimul deseurilor aprobata prin Legea nr.
426/ 2001, modicata si completata de OUG nr. 61/2006, aprobata prin
Legea 27/2007;
O
HG nr. 856/2002 privind evidenta gestiunii deseurilor si pentru
aprobarea listei cupriznd deseurile, inclusiv deseurile periculoase
Sntatea i securitatea muncii, protecia mediului, prevenirea i stingerea incendiilor - 195
5. Instructiune de lucru bitum
5.1. Descrierea substantei periculoase:
Amestecuri de asfalt (bitum de petrol ) obtinut ca reziduu la distilarea sau
oxidarea pacurii;bitum modicat.
PERICOLE PENTRU OM SI MEDIU:
5.2. Manipulare si depozitare
O
Se va depozita in butoaie PFL, containere inchise sau cutii de carton,
termoizolatein locuri racoroase, uscate, bine ventilate, departe de surse
de foc si materiale incompatibile.
O
Se transporta in cisterne termoizolate, amenajate special, prevazute cu
sistem de incalzire, descarcare si golire completa a bitumului.
5.3. Masuri de protectie si reguli de comportament
O
Inamabil.
O
Infestant pentru apa si sol.
O
Toxic prin gazele degajate la
descompunere.
O
Daunator sanatatii la inhalare,
contact cu pielea sau ochii.
O
Fumatul si focul deschis interzise !
O
Se utilizeaza mijloace de protectia
corpului acordandu-se atentie starii in
care se aa:
O
Ochelarii de protectie.
O
Sorturi de protectie.
O
Masusi de protectie.
O
Cisme.
O
Se vor asigura sisteme de ventilare
locala pentru dispersia noxelor.
O
Fumatul, mancatul, bautul si
pastrarea alimentelor in spatiul de
lucru sunt interzise.
196 - Sntatea i securitatea muncii, protecia mediului, prevenirea i stingerea incendiilor
INTRETINERE / EVACUARE / PROTECTIA MEDIULUI
O
Nu se vor face deversari in canale sau cursuri de apa.
O
Materialul deversat se va recupera in containere specializate inchise
etans, etichetate corespunzator.
URMARI IN CAZ DE NERESPECTARE
O
Raniri, probleme de sanatate, pagube materiale.
In caz de inhalare
O
intoxicatul trebuie scos imediat la aer curat.
O
se face respiratie articiala si se solicita asistenta
medicala daca este cazul
In cazul contactului cu ochii
O
se spala ochii cu apa din abundenta inclusiv sub pleoape
O
se solicita asistenta medicala daca este cazul.
In cazul contactului cu pielea:
O
se va spala imbracamintea contaminata timp de 15 min.
In toate cazurile se va instiinta medicul de intreprindere si
se va merge la el cu accidentatul.
COMPORTAMENT IN CAZ DE INCENDIU
O
Se va izola si ventila zona.
O
Se va recupera materialul imprastiat si
se va depozita in containere speciale pentru
indepartarea ulterioara
O
Se anunta pompierii, telefon
O
Sursele de incendiu se sting cu chimicale
uscate, dioxid de carbon, spume numai dupa ce
s-a oprit complet scurgerea
Scurgeri accidentale
PRIMUL AJUTOR
Modul de desfurare a activitii de liber ntreprinztor - 1
CURS DE CALIFICARE / RECALIFICARE
N MESERIA DE
ASFALTATOR
SUPORT DE CURS PENTRU DISCIPLINA
MODUL DE DESFURARE A ACTIVITII
DE LIBER NTREPRINZTOR
Modul de desfurare a activitii de liber ntreprinztor - 199
CAPITOLUL 1
Care sunt formalitatile necesare inintarii unei rme

I. Introducere
1. Alegerea formei de organizare a rmei
nainte de a iniia o activitate economic trebuie s alegei modalitatea sub
care vrei s v organizai activitatea.
Un ntreprinztor poate opta pentru una din urmtoarele forme de organizare
a afacerii:
Organizare Caracteristici
Persoana zic
PF
Poate autorizat s desfoare o activitate independent n baza
Legii 507/2002, cu nregistrare ulterioar la Ociul registrului
comerului din cadrul Camerei de Comer i Industrie prin Biroul
Unic.
Nu are personalitate juridic.
Asociaia familiala,
AF
Se constituie ntre membrii unei familii cu gospodrie
comun, n baza aceluiai normativ i proceduri ca i
persoan zic. Nu are personalitate juridic.
Societatea
comercial
Se constituie ca persoan juridic, conform Legii nr. 31/1990
republicate, prin asociere ntre dou sau mai multe persoane zice
sau juridice, pentru a efectua acte de comer. Societatea comercial
dobndete personalitate
juridic de la data nregistrrii n registrul comerului.
Societile comerciale se pot constitui n una din urmtoarele forme
juridice :
a) societate n nume colectiv (SNC)
b) societate in comandit simpl (SCS)
c) societate pe aciuni (SA)
d) societate n comandit pe aciuni (SCA);
e) societate cu rspundere limitat (SRL).
Societatea n comandit simpl i n comandit pe aciuni
se caracterizeaz prin existena a dou categorii de asociai:
comanditai (asociaii care administreaz societatea i rspund
nelimitat i solidar pentru obligaiile
societii) i comanditari (asociaii care rspund numai pn la
concurena capitalului subscris).
Filiale:
Filialele sunt societi comerciale cu personalitate juridic care
se nineaz ntr-una din formele de societate enumerate mai
sus. Filialele vor avea regimul juridic al formei de societate n
care s-au constituit.
Sedii secundare:
O societate comerciala poate s deschid n aceeai localitate
cu sediul principal sau n alte localiti, sedii secundare sub
diferite forme : sucursale, depozite, magazine, agenii, etc.
200 - Modul de desfurare a activitii de liber ntreprinztor
2. Particulariti ale formelor de organizare a activitii
Criterii PF AF SNC SCS SA SCA SRL
Nr. persoane
o persoan
sau membrii
unei familii
minimum 2 minimum 5 1 50 asociai
Capital minim - - 90. 000 RON 200 RON
Rspunderea
ntreprinztorului
nelimitat
(cu averea
personal)
nelimitat i solidar,
cu excepia asociailor
comanditari
numai cu capitalul
subscris, cu
excepia asociailor
comanditari
numai cu capitalul
subscris
Restricii pentru
asociai
asociaii nu pot lua parte
ca asociai cu rspundere
nelimitat n alte societi
concurente, fr consim-
mntul celorlali
asociai
-
asociatul unic nu
poate avea calitatea
de unic asociat
dect ntr-o singur
societate
3. Aspecte relevante ale modului de organizare n funcie de tipul
societii
Criterii PF AF SNC SCS SA SCA SRL
Autorizarea primriei x - - -
Rezervare rm x x x x
Redactare act constitutiv - x x x
Dovada sediu x x x x
Depunere capital social - x x x
Constituire dosar x x x x
nregistrare n Registrul
Comerului
x x x x
Autorizarea funcionrii
Se obine personal
de la autoritile
competente
Se obine prin
Biroul Unic
Biroul Unic Biroul Unic
La ce instituii trebuie s
mearg ntreprinztorul
Primrie i CCI CCI CCI CCI
Evidena nanciar contabil
Contabilitate n
partid
simpl
Contabilitate n
partid
dubl
Contabilitate n
comandit dubl
Contabilitate n
partid dubl
Sistemul de impozitare
Impozit pe venitul
anual
Impozit pe prot Impozit pe prot Impozit pe prot
Administrarea
Nu exista
reglementri
exprese
Unul sau
mai muli
administratori
Unic administrator
sau consiliu de
administraie
Unul sau
mai muli
administratori
Modul de desfurare a activitii de liber ntreprinztor - 201
II. Etapele ce trebuie parcurse pentru deschiderea unei rme, ncepnd de la
activitile pregtitoare i pn la momentul pornirii afacerii n mod legal
1. Pre-nregistrare (activiti pregtitoare)
Include toate activitile prevzute de lege ce trebuie ndeplinite de la data
cnd un ntreprinztor s-a decis s constituie o form de organizare a unei
afaceri i data cnd a depus la Biroul Unic dosarul complet pentru nregistrarea
i autorizarea funcionrii.
Informare iniial privind procedura i obligaiile ntreprinztorului
Vericarea i rezervarea rmei/
emblemei (obligatoriu)
Cercetarea rmei/emblemei la OSIM pentru vericarea similitudinii
cu mrci nregistrate n registrul de mrci (opional)
Redactarea actului constitutiv (obligatoriu)
Obinerea autenticrii pentru actul constitutiv (obligatoriu)
Redactarea i obinerea declaraiei pe proprie rspundere a
fondatorilor, administratorilor i a cenzorilor c ndeplinesc condiiile
prevzute de lege (obligatoriu)
Completarea cererii de nregistrare (obligatoriu)
Obinerea evalurii prin expertiz, a bunului imobil subscris ca aport
n natur la capitalul social (dup caz)
Obinerea certicatului constatator al sarcinilor cu care, eventual este
grevat bunul imobil subscris la capitalul social (dup caz)
Vrsmntul n numerar la capitalul social (direct la banca dorit sau
la unitile CEC de la CCI) (obligatoriu)
- ntocmirea dosarului de nregistrare i autorizare a funcionarii
(obligatoriu)
Dosarul de nregistrare i autorizare a funcionarii trebuie s contina:
2. nregistrarea comerciantului
Include activitile obligatorii ndeplinite dup data depunerii dosarului la
Biroul Unic i data nregistrrii comerciantului n Registrul Comerului,
incluznd:
autorizarea constituirii comerciantului de ctre judectorul delegat;
obinerea, pe cale electronic a codului unic de nregistrare de la
Ministerul Finanelor Publice;
redactarea ncheierii judectorului delegat;
nregistrarea comerciantului n registrul comerului;
editarea certicatului de nregistrare
202 - Modul de desfurare a activitii de liber ntreprinztor
Nr. Denumire act Tip organizatie Precizari privind utilizarea
Crt. PF SNC SA SRL documentului
AF SNS SCA
1. Cerere de nregistrare i autorizare x x x x Obligatoriu
2. Dovada disponibilitii rmei/emblemei
(original) rmei este obligatorie x x x x Dovada pentru disponibilitatea
3. Reproducerea emblemei (4 exemplare) x x x x Opional, dac se declar emblema
4. Dovada sediului (n copie) x x x x Obligatoriu
5. Declaraia pe proprie rspundere original x x x x Obligatoriu
6 Autorizaia emis de Primrie conform
Legii 507/2002 (copie) x Obligatoriu
7. Actul constitutiv (original) x x x Obligatoriu pentru persoane juridice
8 Dovezile privind efectuarea vrsmintelor Este obligatoriu s existe
aporturilor subscrise i/sau vrsate (copii) x x x capital vrsat n numerar
9. Facturi x x x Se utilizeaz pentru produse noi
achiziionate ca aport n natur
10 Expertiza de evaluare a aportului n natur la Numai n cazul bunurilor imobile
capitalul subscris x x x aportate la capitalul social
11 Certicatul constatator al sarcinilor de care sunt Pentru bunurile imobile aduse ca aport
grevate imobilele x x x n natur la capitalul social subscris

12. Dovada intabulrii bunurilor imobile Pentru bunurile mobile aduse ca aport
la capitalul social subscris
Cnd sunt aduse creane ca aport la
13. Cambia, contract de mprumut bancar, contract civil x x capitalul social. Nu sunt permise la SA
i SCA constituite prin subscripie
public i la SRL-uri
15. Declaraie cu privire la averea deinut (original, x x Obligatoriu pentru asociaii care rspund
sub semntura privata) nelimitat i solidar pentru obligaiile
sociale
16. Acte privind activitatea comercial anterioar n lipsa acestora se depune actul
(copii) privind nivelul studiilor absolvite
17. Specimenul de semntur (original) x x x x Obligatoriu pentru administratori
18 Certicatul cenzorilor privind depunerea
garaniei legale de ctre administratori Obligatoriu pentru SA i SCA
19. Actele constatatoare ale operaiunilor ncheiate
n contul societii (copii) x
20. Contractul de administrare (copie) x x x Numai n cazul cnd societatea este
administrat de o persoan juridic

21. Acte de identitate (cu CNP) n copie x x x x Paaport pentru rezideni
22 Actul de nregistrare a fondatorilor persoane n copie tradus i legalizat pentru
juridice (copie) - x x x nerezideni
23. privind participarea la constituirea societii n copie tradus i legalizat
(original) pentru nerezideni
24. Mandatul persoanei care a semnat actul - x x x n copie tradus i legalizat pentru
constitutiv n numele i pe seama fondatorului, nerezideni
persoan juridic (original)
25. Certicat de bonitate (original) - x x x n copie tradus i legalizat
26. Avize prealabile prevzute de lege - - x x Pentru societile bancare, de asigurare
reasigurare, operaiuni cu valori
mobiliare
27. Actele pentru autorizarea funcionrii din punct de vedere
al PSI; sanitar; sanitar-veterinar; al proteciei de mediu; al proteciei muncii.
28 Diverse taxe i onorarii x x x x Sunt stabilite de organele competente
Modul de desfurare a activitii de liber ntreprinztor - 203
3. Autorizarea funcionrii comerciantului
Include activitile de autorizare a funcionrii comerciantului de
ctre instituiile publice abilitate, ndeplinite n perioad, dup data
depunerii dosarului la Biroul Unic i data eliberrii anexei coninnd avizele/
autorizaiile/acordurile necesare funcionrii: autorizaie PSI, sanitar,
sanitar- veterinar, pentru protecia muncii, pentru protecia mediului, etc.
CERTIFICATUL DE NREGISTRARE I ANEXE
Modelul i coninutul Certicatului de nregistrare a comerciantului,
inclusiv a Anexei la acesta sunt stabilite prin Hotrrea Guvernului nr. 991
din 25 iunie 2004.
Certicatul de nregistrare este un formular tipizat, cu regim special i
securizat. Pe certicat sunt nscrise urmtoarele date:
rma/sucursala respectiv denumirea comerciantului, aa cum este
nscrisa n actul constitutiv i n Registrul Comerului;
sediul social conform actelor doveditoare depuse n dosarul de
nregistrare;
activitatea principal exprimat prin cod CAEN i un text sumar de
descriere;
CUI codul unic de nregistrare - cod numeric constituind codul
unic de identicare a unui comerciant;
atribut scal este un cod alfanumeric avnd semnicaia categoriei
de pltitor de taxe i impozite la bugetul de stat;
numr de ordine n registrul comerului cuprinde numrul i data
unui comerciant n registrul comerului;
data emiterii certicatului;
seria i numrul de ordine informaie specic regimului special al
documentului.
Anexele la Certicatul de nregistrare se emit att pentru sediul social
i sedii secundare ct i pentru ecare activitate desfurat la sediul
principal i sediu secundar care sunt supuse avizrii/autorizrii. La un
certicat de nregistrare se ataeaz una sau mai multe anexe.
Fiecare Anex conine:
informaii de conexiune la certicat (seria, nr, cod unic de nregistrare,
rma i sediul social);
informaii de identicare a sediilor secundare (adresa i/sau activitate
supus autorizrii);
avizul i/sau autorizaia pentru prevenirea i stingerea incendiilor;
204 - Modul de desfurare a activitii de liber ntreprinztor
avizul i/sau autorizaia sanitar;
autorizaia sanitar veterinar;
acordul i/sau autorizaia de mediu;
autorizaia de funcionare din punct de vedere a proteciei muncii;
4. Noticarea comerciantului ctre instituii publice
Include activitile de noticare a nregistrrii unui comerciant ctre alte
instituii publice cu atribuii legate de publicitatea, nregistrarea sau evidena
comercianilor (unde este cazul).
III. Efectele juridice ale fazelor obligatorii din procedura de nregistrare
a unei societi comerciale
Semnarea actului constitutiv de ctre asociai reprezint etapa
consensual, care produce efecte ntre prile semnatare.
Autorizarea legalitii constituirii unei societi comerciale revine
judectorului delegat. Acesta autoriza constituirea comerciantului,
persoan juridic i dispune nregistrarea n registrul comerului.
nregistrarea (nmatriculare) societii comerciale n registrul
comerului are rol constitutiv. De la data nregistrrii n registrul
comerului societatea a dobndit personalitate juridic.
Publicarea n Monitorul Ocial a ncheierii judectorului delegat
produce efecte fa de teri
Autorizarea funcionarii este n competena instituiilor publice
abilitate. De la data obinerii autorizaiei, comerciantul poate ncepe
activitatea economic pentru care a fost autorizat
IV. Actele normative care reglementeaz materia nregistrrii i
autorizrii funcionrii comercianilor
Legea nr. 359 din 8 septembrie 2004 privind simplicarea
formalitatilor la inregistrarea in registrul comertului a persoanelor
zice, asociatiilor familiale si persoanelor juridice, inregistrarea scala
a acestora, precum si la autorizarea functionarii persoanelor juridice
(M. Of. nr. 839 din 13 septembrie 2004)
Legea nr. 26 din 5 noiembrie 1990 privind registrul comerului,
republicat, cu modicrile i completrile ulterioare (M. Of. nr. 49
din 4 februarie 1998)
Legea nr. 346 din 14 iulie 2004 privind stimularea inintarii si
dezvoltarii intreprinderilor mici si mijlocii (M. Of. nr. 681 din 29 iulie
2004)
Modul de desfurare a activitii de liber ntreprinztor - 205

Hotrrea Guvernului nr. 991 din 25 iunie 2004 pentru stabilirea


modelului cererii de inregistrare si al certicatului de inregistrare in
registrul comertului (M. Of. 590 din 1iulie 2004)
Hotrrea Guvernului nr. 616 din 27 iunie 2001 privind aprobarea
taxelor percepute pentru publicarea n Monitorul Ocial al Romniei,
Partea a IV-a, a ncheierii judectorului delegat la nregistrarea
comercianilor i a actului constitutiv, vizat de judectorul delegat (M.
Of. nr. 373 din 10 iulie 2001)
Ordonana Guvernului nr. 92 din 24 decembrie 2003 (*republicata*)
privind Codul de procedura scala (M. Of. nr. 513 din 31 iulie 2007)
Hotrrea Guvernului nr. 625 573 din 13 iunie 2002 pentru aprobarea
procedurilor de autorizare a functionarii comerciantilor (M. Of. nr. 414
din 14 iunie 2002)
- LEGE nr. 307 din 12 iulie 2006 privind apararea impotriva incendiilor
(M. Of. Nr. 633 din 21 iulie 2006)
Ordinul ministrului de interne nr. 80 din 6 mai 2009 pentru aprobarea
Normelor metodologice de avizare si autorizare privind securitatea la
incendiu si protectia civila (M. Of. nr. 326 din 15 mai 2009)
Ordinul ministrului sanatatii nr. 1.030 din 20 august 2009 privind
aprobarea procedurilor de reglementare sanitara pentru proiectele de
amplasare, amenajare, construire si pentru functionarea obiectivelor ce
desfasoara activitati cu risc pentru starea de sanatate a populatiei (M.
Of. nr. 603 din 1 septembrie 2009)
Ordinul ministrului agriculturii i alimentaiei nr. 261 din 9 aprilie
2003 pentru aprobarea Normei sanitare veterinare privind procedura
de autorizare sanitara veterinara a unitatilor si de aprobare a activitatii
de export, precum si denirea unitatilor supuse controlului sanitar
veterinar (M. Of. nr. 302 din 6 mai 2003)
LEGE nr.319 din 14 iulie 2006 a securitatii si sanatatii in munca
(M. Of. nr. 646 din 26 iulie 2006)
Ordinul ministrului mediului si padurilor nr. 135 din 10 februarie
2010 privind aprobarea Metodologiei de aplicare a evaluarii impactului
asupra mediului pentru proiecte publice si private (M. Of. nr. 274 din
27 aprilie 2010)
- ORDIN nr. 173 din 17 mai 2006 privind modicarea Procedurii
de implementare a Programului pentru informarea si educarea
comerciantilor, aprobata prin Ordinul presedintelui Agentiei Nationale
pentru Intreprinderi Mici si Mijlocii si Cooperatie (M. Of. nr. nr.
56/2006 456 din 25 mai 2006).
Legea nr. 31 din 16 noiembrie 1990 privind societile comerciale,
republicat, cu modicrile i completrile ulterioare (M. Of. nr. 33
din 29 ianuarie 1998)
206 - Modul de desfurare a activitii de liber ntreprinztor
Precizare
Noile reglementri prevd simplicarea procedurii de autorizare a
funcionarii prin introducerea, n anumite situaii expres prevzute de
lege, a Declaraiei pe proprie rspundere n condiiile extinderii
activitilor CAEN pentru care se aplic aceast procedur. Totodat,
se prevede simplicarea coninutului cererii de nregistrare i autorizare,
precum i reducerea cuantumurilor taxelor i tarifelor aferente nregistrrii.
Efectul imediat al acestor modicri, la care se adaug trecerea la sistemul
de lucru cu vericarea dosarelor, pe loc, este de reducere a timpului
consumat de comerciant pentru solicitarea nregistrrii i, n acelai timp,
de reducere a termenului de eliberare a certicatului de nregistrare cu
anexele aferente la mai puin de 20 zile.
CAPITOLUL 2
Planul de afaceri
Pentru a putea aborda problematica (aparent teoretic i formal) a
planului de afaceri, prezentul capitol este structurat n cadrul a 3 ntrebri
simple, la care rspunsurile ncearc s conving ntreprinztorul -
ntemeietor al unei rme - cu privire la utilitatea acestui plan de afaceri, ca
instrument viu de conducere a propriei sale afaceri. ntrebrile sunt:
CE este un plan de afaceri ?
DE CE este nevoie de un plan de afaceri ?
CARE este coninutul unui plan de afaceri ?
1. Prima ntrebare:
Ce este un plan de afaceri?
Pentru a nelege ce este un plan de afaceri trebuie denit nti conceptul
de afacere. O deniie neconvenional a acestui concept, poate : intenia
unei persoane (zice sau juridice) de a face/a ntreprinde anumite activiti
n scopul obinerii unui prot.
O afacere trebuie aadar bine pregtit, din timp, exact aa ca atunci cnd
i construieti o cas; trebuie ca nainte de a te apuca de construcia efectiv,
s pui pe hrtie sub forma unui proiect concepia i calculele tale.
Acest proiect este planul de afaceri: proiectul afacerii tale. i, evident o
afacere bun necesit un plan de afaceri bine conceput.
Un plan de afaceri se bazeaz pe urmtoarele elemente:
Modul de desfurare a activitii de liber ntreprinztor - 207
- un ntreprinztor (omul de afaceri), care i asum contient anumite
riscuri i dorete s obin un anumit prot
- mai multe activiti care consum resurse i care genereaz prot
(ideea de afacere)
- un mediu n care se desfoar aceste activiti (mediul de afaceri).
2. A doua ntrebare:
DE CE este nevoie de un plan de afaceri?
nainte ca zidurile halei de fabricaie sau oricare alte spaii ale rmei tale
s e construite, conceptul rmei se nate n mintea oricrui ntreprinztor
parcurgnd cteva etape:
O la nceput a fost ideea ta de afacere
O apoi din idee s-a nscut viziunea ta
O la care pentru a ajunge ai nevoie de o strategie
O i n nal pentru a aplica strategia ta ai nevoie de planul afacerii tale.
Iat de ce acest plan reprezint pe de o parte instrumentul intern prin
care tu poi conduce i controla, pentru tine, ntregul proces de demarare a
rmei tale.
n egal msur planul de afaceri reprezint i un instrument extern, ind
i un instrument excelent de comunicare cu mediul economic. Acesta
transmite tuturor celor din jurul tu, clieni, furnizori, parteneri strategici,
nanatori, acionari, c tu tii cu certitudine ce ai de fcut, iar ntr-o economie
de pia funcional, partenerii ti de afaceri serioi apreciaz acest lucru i
te vor percepe ca pe un actor pertinent al mediului economic.
3. A treia ntrebare
CARE este coninutul unui plan de afaceri ?
Nu exist dou afaceri la fel. Nu exist dou organizaii la fel. i de
asemenea nu exist formule magice pentru elaborarea planurilor de afaceri.
Planul de afaceri trebuie s e un instrument de lucru simplu, sugestiv i
pragmatic. Anumite aspecte tipice este bine s e atinse n elaborarea
planului de afaceri. Prin abordarea acestora, ntreprinztorul demonstreaz
c are o percepie global asupra afacerii, c nelege toate aspectele ei, att
cele tehnice ct i cele nanciare sau de resurse umane. Demonstreaz
mediului exterior (dar i celui interior) c stpnete situaia.
Principalele aspecte (v. modelul prezentat n cadrul acestui capitol) care pot
avute n vedere n cadrul unui plan de afaceri sunt:
208 - Modul de desfurare a activitii de liber ntreprinztor
a. Viziune, strategie
b. Istoric, management, resurse umane, activitatea curent
c. Analiza pieei
d. Analiza costurilor de operare
e. Investiii necesare
f. Proiecii nanciare
g. Anexe
a. Viziune, strategie
Cuvinte pretenioase, dar n esen att de simple.
Totul pleac de la viziune.
Fiecare ntreprinztor are o viziune.
Vreau s produc subansamble auto pe care s le vnd Uzinei Dacia
Vreau s fabric confecii pentru copii
Vreau s produc i s comercializez sucuri din fructe de pdure
Vreau s ninez o reea de Internet - cafe
Vreau, vreau, vreau . . .
Vreau - iat o viziune. Aceast viziune e de fapt obiectivul nal ctre care
vrei s te ndrepi prin afacerea ta. Calea pe care ai hotrt s porneti
pentru a atinge i mplini viziunea este strategia rmei tale.
Pentru a clarica noiunea de strategie trebuie s rspunzi la urmtoarele
ntrebri:

Care este esena afacerii tale ? Ce anume va genera bani i prot ?

Cum vrei s arate produsele/serviciile tale ?

Ai deja un model sau un prototip ?

Cine vor clienii ti ?

Exist o ofert comparabil pe pia ?

Unde vrei s ajungi ntr-un interval de 5 ani. Fixeaz-i obiective


cuanticabile!

Care este punctul tu tare care te determin s crezi c vei avea succes ?
Modul de desfurare a activitii de liber ntreprinztor - 209
Exist un consens ntre asociai/acionari referitor la problemele mai
sus menionate?
b. Istoric, management, resurse umane, activitatea curent
Istoricul unei afaceri este foarte important pentru a nelege afacerea n sine,
afacerea din prezent. Iar afacerile nu se nasc din neant. Ele se nasc n
jurul voinei unui/unor oameni, apoi se dezvolt i funcioneaz, conduse
de acei oameni. Parafraznd zicala popular omul snete locul putem
fr ndoial arma c managerul snete afacerea. Managerul sau viitorul
manager ar trebuie s-i pun ntrebri de genul:
Ce experien practic aduci n afacere ?
De ce cunotine teoretice dispui ?
Ce referine poi prezenta ?
Este familia ta dispus s te sprijine ?
Dispui de mijloace nanciare pentru a ntreine familia n perioada
dicil de nceput a afacerii ?
Dispui de mijloace nanciare pentru a sprijini afacerea ?
Dispui de aport n natur pentru a sprijini afacerea ?
Cunotinele/experiena ta sau a partenerului tu acoper domeniile
cheie ale afacerii ?
Unde vei localiza sediul organizaiei ?
De ci angajai ai nevoie ?
Ce calicri trebuie s aib angajaii ?
Ce nivel de salarizare trebuie prevzut ?
Poi gsi pe piaa muncii specializrile necesare ?

Ai schiat o structur organizatoric ?


O ntrebare special cu o semnicaie deosebit se refer la:
Unde va localizat afacerea ta ?
Pentru a putea avea n vedere toate criteriile ce privesc alegerea
amplasamentului (locaia) afacerii tale, vezi chestionarul din capitolul 1.
c. Analiza pieei
De ce exist o afacere ? Ca s vnd anume produse/servicii ctre pia. O
analiz a pieei, a modului n care a evoluat n trecut i a modului n care
se anticipeaz pe viitor evoluia acesteia, sunt pilonii fundamentali pentru
210 - Modul de desfurare a activitii de liber ntreprinztor
determinarea veniturilor viitoare pe care afacerea le va genera.
Este important s rspundem la ntrebri referitoare la:
Clienii notri
Cine sunt clienii ti ?
Firme sau persoane zice ?
Cum se poate segmenta piaa ta ?
Cum este piaa potenial mprit din punct de vedere geograc ?
tii ct de mare este volumul pieei poteniale ?
Ai un plan de aciune pentru atragerea clienilor ?
Concurena
Ce tii despre concuren ?
Ci angajai au ? Ce for de vnzare ?
Ce cote de pia au ?
Ce avantaje competitive au comparativ cu tine ?
Ce strategii de pre are concurena ?
Dar strategii de comunicare/reclam ?
Piaa
Cum apreciezi c vor evolua vnzrile ?
Care este prognoza cererii ?
Politici de marketing
Ai o strategie de produs ?
Ai stabilit o politic de distribuie ?
Ai o politic de pre i condiii de plat ?
Te-ai gndit la o politic de imagine, de comunicare cu piaa ?
Activitile de marketing i politicile de marketing sunt prezentate pe
larg n capitolul Despre marketing n faza de lansare a unei afaceri.
d. Analiza costurilor de operare
Acest capitol este dedicat nelegerii i evidenierii costurilor de funcionare
curent a activitii.
Realizarea lui demonstreaz deopotriv nelegerea aspectelor tehnologice,
economice i manageriale ale activitii curente. Demonstreaz c nelegem
uxul tehnologic, c tim de ce infrastructur de utiliti avem nevoie, ci
oameni trebuie s angajm i n ce structur trebuie s i dispunem.
Modul de desfurare a activitii de liber ntreprinztor - 211
Este bine s avem n vedere i s nu omitem costuri ca de exemplu:
Costuri de ninare a rmei:
Autorizaii
nscrierea n Registrul Comerului.
Costuri curente:
Materii prime
Materiale consumabile, materiale auxiliare,
Costuri de personal (salarii, costuri sociale), salarii personal de
conducere, prime i bonusuri
Costuri de training i formare personal
Impozite i taxe locale
Servicii externe
- Contabilitate
- Consultan scal
- Consultan juridic
- Consultan n management
- Consultan IT
- Consultant PR
Costuri de spaiu
- Spaiu de birouri
- Spaiu de producie
- Spaiu de vnzri
- Spaiu de depozitare
Cheltuieli de nclzire, gaz, curent, curenie, reparaii, asigurare, ap/
canal, gunoi
Costuri cu echipamentele
- Reparaii
- ntreinere
Costuri cu mijloacele de transport
Combustibil
Revizie
ntreinere/Reparaii
Asigurare de rspundere civil & asigurare toate riscurile
Impozite
Costuri legate de procesul de vnzare
Deplasri
Materiale de prezentare
212 - Modul de desfurare a activitii de liber ntreprinztor
Participri la trguri
Costuri administrative
Deplasare
Materiale de birou
Comunicaii: telefon, fax, mobil, e-mail
Copiere documente
Eviden primar i calculul salariilor
Abonamente (ex. reviste, legislaie, ntreinere echipamente birou, etc.)
Literatur de specialitate
Impozite i taxe
e. Investiii necesare
De foarte multe ori planul de afaceri este necesar la nceputul unei noi
activiti. i, de cele mai multe ori, o nou activitate presupune o investiie
nou. Din acest motiv, n acest capitol trebuie s fundamentm n mod
pragmatic, onest i realist investiia. A diminua sau a ignora aspecte conexe
investiiei (de. ex. infrastructura de utiliti) sau de a o supradimensiona
nejusticat (introducerea unor echipamente foarte scumpe, de lux) sunt
greeli frecvente care ridic imediat semne de ntrebare (justicate) n
mintea acionarilor, partenerilor, nanatorilor.
f. Proiecii nanciare
Proieciile nanciare nu sunt altceva dect anticipri/planicri pe viitor
ale situaiilor nanciare ale afacerii. Proieciile nanciare sunt modelri
matematice viitoare ale bilanului, contului de prot i pierdere i a
calculului de lichiditi (cash-ow) pe baza crora se calculeaz eventual i
anumite rate de protabilitate a afacerii.
Proieciile sunt indisolubil legate de punctele c, d i e de mai sus. Aceste
puncte furnizeaz datele de intrare n modelul matematic i dac aceste
date sunt eronate, rezultatele modelului matematic al proieciilor nanciare
nu poate dect tot eronat i deci complet inutil.
Costuri de investiii:

cldiri

echipamente

maini

alte bunuri de capital


Costuri conexe investiiei:

infrastructura

ap

gaz

curent

canalizare

drum de acces

Reabilitri amenajri

asigurarea normelor de
protecia muncii, de
protecia mediului
Alte costuri

Cheltuieli de proiect/
investment management

Cheltuieli pentru
iniializare n

scopul utilizrii noilor


echipamente

Cheltuieli pentru probe


tehnologice
Modul de desfurare a activitii de liber ntreprinztor - 213
g. Anexe
Evident c nu pot propuse formate-cadru, limitative, pentru planul
de afaceri. ns n cazul anumitor programe de nanare pot puse la
dispoziia solicitanilor formate cadru specice.
Ca manager - ntreprinztor trebuie s-i alctuieti planul afacerii tale.
Poi introduce acele materiale care te pot ajuta s-i prezini mai bine afacerea,
ca de exemplu: certicate de studii/calicri ale echipei manageriale i ale
resurselor umane, certicate de calitate, aprecieri de la clieni, aprecieri de
la banc, detalii tehnologice sau constructive i orice alte materiale sau
documente pe care managerul - ntreprinztorul le consider relevante n
prezentarea propriei afaceri.
MODEL DE PLAN DE AFACERI
DATE DE IDENTIFICARE
1. Numele rmei:
2. Codul unic de nregistrare:
3. Forma juridic de constituire:
4. Activitatea principal a societii i codul CAEN al activitii principale:
5. Natura capitalului social:
Natura capitalului social (%) Public Privat
Romn
Strin
6. Valoarea capitalului:
7. Adresa, telefon/fax, e-mail :
8. Persoan de contact:
9. Conturi bancare deschise la:
10. Asociai, acionari principali:
Numele Adresa (sediul)
Pondere n
Capital social
%
214 - Modul de desfurare a activitii de liber ntreprinztor
A. Viziune, strategie
n acest capitol de nceput ncercai s rspundei la urmtoarele ntrebri:

Care este esena afacerii ? Ce anume va genera bani i prot ?


Produsul 1,2,3
Serviciile 1,2,3,
Activitatea 1,2,3

Cine vor clienii ti ?


Persoane
Firme
Bugetul statului
Clieni/grupe de clieni
Anul 1 Anul 2 Anul 3 Anul 4 Anul 5
Mii
EURO %
Mii
EURO %
Mii
EURO %
Mii
EURO %
Mii
EURO %
Total cifr de afaceri 100 100 100 100 100

Unde vrei s ajungi ntr-un interval de 5 ani. Fixeaz-i obiective


cuanticabile !
La ce cifr de afaceri/prot ?
La ce numr de angajai ?
Obiective (Indicatori int) UM Anul 1 Anul 2 Anul 3 Anul 4 Anul 5
Cifr de afaceri Mii EURO
Din care Export Mii EURO
Prot Mii EURO
Nr. de salariai Nr persoane

Care sunt punctele tari care te determin s crezi c vei avea succes ?
Cunotine tehnologice
Modul de desfurare a activitii de liber ntreprinztor - 215
Cunotine de pia
Capital
Relaii
Capacitate de munc
B. Istoric, management, resurse umane, activitatea curent
B1. ISTORIC
n aceast seciune ncercai s rspundei succint la ntrebri de genul:

Cum a aprut ideea Dvs. de afacere ?

Care au fost principalele etape de dezvoltare pn n prezent ?

Ce activiti genereaz astzi protul rmei i sursele de dezvoltare ?


B2. MANAGEMENT, RESURSE UMANE
MANAGEMENT
Nume i prenume Funcia Studii/Specializri
Ataai un Curriculum Vitae pentru ecare persoan relevant.
Managementul unei organizaii este determinant pentru evoluia acesteia.
ncercai s evideniai felul n care cunotinele/specializrile/experiena
ecruia dintre manageri va inuena n mod pozitiv evoluia rmei.
PERSONAL
Detaliere pe activiti
Activitatea Numr de salariai
Activitatea 1
Activitatea 2
Activitatea 3

TOTAL
(Organigrama poate ataat, dac e cazul)
216 - Modul de desfurare a activitii de liber ntreprinztor
B3. ACTIVITTEA CURENT
1. Produsele/serviciile actuale:
(putei descrie tipul de produse/servicii, caracteristicile acestora, procentul
din cifra de afaceri, nivelurile de preuri)
Produs Pondere n vnzrile totale
Produsul 1
Produsul 2
Produsul 3
2. Principalii furnizori actuali de materii prime i materiale:
Furnizori Forma de proprietate
Valoarea anual a achiziiilor
(mii lei)
Materie prim/
serviciu
Materie prim/
serviciu
Materie prim/
serviciu
Pondere materii prime importate (%) n total materii prime
3. Descrierea sumar a procesului tehnologic actual:
4. Date tehnice cu privire la principalele maini, utilaje i mijloace de
transport aate n proprietatea agentului economic:
Mijloc x Caracteristici tehnice An fabricaie Valoare de pia estimat
Modul de desfurare a activitii de liber ntreprinztor - 217
5. Imobile existente:
Denumire Destinaie
Proprietate nchiriate
Valoare Ipoteci Val. chirie Perioada de nchiriere
Prezentai locul unde rma i desfoar activitatea i cum sunt asigurate
utilitile necesare (energie electric, ap, canal).
NOT :Pot anexate, n copie, acte de proprietate/contracte de nchiriere,
liste de inventar, facturi de achiziie, etc.
C. Analiza pieei
C1. PIAA ACTUAL
1. Principalii clieni:
Vnzri pe (principalii)
clieni
Mii EURO
(Grupe de) produse/servicii, mii EURO Total
Produsul 1 Produsul 2 Produsul 3 Produsul 4 Mii EURO %
Clieni
interni
1
2
3
Total piaa intern
Clieni
externi
1
2
3
Total export
Total intern + export
218 - Modul de desfurare a activitii de liber ntreprinztor
2. Principalii concureni:
Produs/serviciu oferit pieei
Firm concurent
Denumirea rmei/ rmelor Ponderea pe pia( %)
1
2
3
4
5
6
3. Poziia produselor/serviciilor societii pe pia comparativ cu cele ale
concurenei: (Descriei principalele avantaje/dezavantaje ale produselor/
serviciilor d-voastr comparativ cu cele oferite de concuren).
C2. DATE PRIVIND PIAA I PROMOVAREA NOULUI PRODUS/
SERVICIU:
1. Clieni poteniali:
(Descriei ce strategie de marketing ai gndit s aplicai, cum ai identicat
clienii poteniali, cum vei extinde piaa sau identica noi piee, etc.)
Anul curent (N)
Vnzri preconizate pe
(principalii) clieni
Mii EURO
(Grupe de) produse/servicii, mii EURO Total
Produsul 1 Produsul 2 Produsul 3 Produsul 4 Mii EURO %
Clieni
interni
1
2
3
Total piaa intern
Clieni
externi
1
2
3
Total export
Total intern + export
Modul de desfurare a activitii de liber ntreprinztor - 219
Anul N+1
Vnzri preconizate pe
(principalii) clieni
Mii EURO
Grupe de produse/servicii ( mii EURO) Total
Produsul 1 Produsul 2 Produsul 3 Produsul 4 Mii EURO %
Clieni
interni
1
2
3
Total piaa intern
Clieni
externi
1
2
3
Total export
Total intern + export
Anul N+2
Vnzri preconizate pe
(principalii) clieni
Mii EURO
(Grupe de) produse/servicii, mii EURO Total
Produsul 1 Produsul 2 Produsul 3 Produsul 4 Mii EURO %
Clieni
interni
1
2
3
Total piaa intern
Clieni
externi
1
2
3
Total export
Total intern + export
(se pot ataa studii de cercetare de pia sau statistici la care se face referire,
precum i cereri de ofert/pre-contracte de la potenialii clieni)
2. Concureni poteniali:
Produs/serviciu oferit pieei
Firme concurente n condiiile lansrii pe pia a produselor/
serviciilor noi
Denumirea rmei/rmelor Ponderea pe pia(%)
1
2
3
4
5
6
220 - Modul de desfurare a activitii de liber ntreprinztor
3. Principalele avantaje ale noilor produse/servicii oferite:
De ex. Pre, Calitate, Caracteristici noi, Servicii post-vnzare
Alte avantaje:
4. Reacia previzibil a concurenei la apariia de noi oferte pe pia:
5. Cum se va realiza desfacerea produselor:
Produse/grupe de produse
Pondere n
cifra de afaceri
( % )
Forme de desfacer e(%)
6. Activiti de promovare a vnzrilor :
De ex.: Publicitate, Lansare ocial, Pliante, brouri, Plata n rate
(Descriei care este strategia de promovare pentru lansarea produselor/serviciilor i dup
aceea estimai costurile anuale de promovare)
Cheltuieli pentru promovarea
produselor/serviciilor pe categorii de cheltuieli (mii
EURO)
Anul 1 Anul 2 Anul 3
Total cheltuieli
Modul de desfurare a activitii de liber ntreprinztor - 221
D. Analiza costurilor de operare
(Dup implementarea investiiei)
1. Produsele noi: (descriei tipul de produse/servicii i caracteristici, procentul
din total vnzri, pre vnzare)
Produs Pondere n vnzrile totale
Produsul 1
Produsul 2
Produsul 3
Produs Nou 1
Produs Nou 2
2. Principalii furnizori de materii prime:
Furnizori Forma de proprietate
Valoarea anual a achiziiilor
(mii lei)
Materie prim/
serviciu
Materie prim/
serviciu
Materie prim/
serviciu
(Descriei cum v-ai propus s facei aprovizionarea, cine va asigura transportul, etc.)
Putei anexa oferte de la furnizorii de materii prime principale.
3. Descrierea pe scurt a procesului tehnologic:
(Descriei pe scurt procesul tehnologic i mbuntirea adus prin proiectul de investiii, dac
e cazul)
3.1. Impactul asupra mediului:
(Descriei cum poate proiectul afecta mediul, i ce soluii ai gndit pentru eliminarea acestor
efecte)
(Dac a fost elaborat se poate ataa un Studiu de Impact)
222 - Modul de desfurare a activitii de liber ntreprinztor
4. Cheltuieli anuale de producie:
(Detaliai cheltuielile directe i indirecte anuale ale activitii ce se va desfura n urma
implementrii proiectului la capacitatea maxim)
Cheltuieli de producie directe Suma %
Materii prime
Materiale auxiliare
Manoper direct (salarii + taxe i contribuii sociale)
Energie, alte utiliti
Subansamble
Servicii sau lucrri subcontractate
Alte cheltuieli directe
Cheltuieli de producie indirecte
Administraie / Management
Cheltuieli de Birou / Secretariat
Cheltuieli de Transport
Cheltuieli de Paz
Cheltuieli de protecia muncii i a mediului
Alte chetuieli indirecte
TOTAL
5. Venituri anuale preconizate :
(Detaliai volumul vnzrilor anuale pentru ecare categorie de produs/servicii oferite prin
implementarea proiectului la capacitatea maxim a echipamentelor)
Vnzri la capacitatea maxim Suma (lei)
Produsul 1
Produsul 2
Produsul 3
TOTAL
Modul de desfurare a activitii de liber ntreprinztor - 223
E. Investitii necesare
1. Descrierea investiiei propuse n contextul procesului tehnologic descris
anterior
Obiectul investiiei Furnizor Valoarea estimat Durata de amortizare (ani)
TOTAL :
(Se pot anexa oferte de la principalii furnizori, precum i proiectul, autorizaiile i avizele
necesare, dup caz.)
2. Modul de asigurare cu utiliti:
(Unde va implementat proiectul, adresa, descrierea spaiului i cum sunt asigurate utilitile
necesare)
(se poate ataa o schi de amplasare a mijloacelor xe achiziionate)
3. Gracul de realizare a investiiei:
Activitate Durata de implementare
Luna 1 Luna 2 Luna 3 Luna ...
224 - Modul de desfurare a activitii de liber ntreprinztor
6. Modicrile necesare a efectuate la echipamentele, cldirile existente:
7. Modicrile necesare a operate n structura i numrul personalului
angajat:
(Prezentai numrul de posturi create, tipul postului, calicarea necesar, salariul lunar propus,
inclusiv costurile referitoare la impozite i contribuii sociale. Putei descrie cum intenionai s
recrutai personalul necesar i cum l vei instrui pentru postul respectiv, precum i ce program
de pregtire gndii n viitor i cum v propunei s motivai personalul).
(Noua organigram poate ataat, daca e cazul)
F. Proiecii nanciare
Indicatori economici ai situaiei trecute
Anul
N-2 N-1 N
Rata curent a lichiditii
Rata rapid a lichiditii
Rata de recuperare a creanelor
Rata protului
Rata solvabilitii
(Bilanurile contabile pe ultimii trei ani i pe ultimul semestru pot ataate. Situaiile nanciare
pe ultimul trimestru pot ataate).
Plan de nanare a investiiei:
Suma %
Credite bancare
Capital propriu
Alte surse
TOTAL 100
n cadrul planului de afaceri este recomandabil s se prezinte:
Proiecii nanciare ale Fluxului de Numerar (prezentm mai jos un model
realizat n conformitate cu Standardele Romneti de Contabilitate).
Modul de desfurare a activitii de liber ntreprinztor - 225
AN N-2 N-1 N N+1 N+2 N+3 N+4 N+5
Fluxuri de
numerar din
activiti de
exploatare
ncasrile n numerar din vnzarea de bunuri i
prestarea de servicii
ncasrile n numerar provenite din redevene,
onorarii, comisioane i alte venituri
plile n numerar ctre furnizorii de bunuri i
servicii
plile n numerar ctre i n numele angajailor
plile n numerar sau restituiri de impozit pe
prot
Fluxuri de
numerar din
activiti de
investiii
plile n numerar pentru achiziionarea de
terenuri i mijloace xe, active necorporale i alte
active pe termen lung
ncasrile de numerar din vnzarea de terenuri
i cldiri, instalaii i echipamente, active
necorporale i alte active pe termen lung
plile n numerar pentru achiziia de instrumente
de capital propriu i de crean ale altor
ntreprinderi
ncasrile n numerar din vnzarea de instrumente
de capital propriu i de crean ale altor
ntreprinderi
avansurile n numerar i mprumuturile efectuate
ctre alte pri
ncasrile n numerar din rambursarea avansurilor
i mprumuturilor efectuate ctre alte pri
Fluxuri de
numerar din
activiti de
nanare
veniturile n numerar din emisiunea de aciuni i
alte instrumente de capital propriu
plile n numerar ctre acionari pentru
a achiziiona sau a rscumpra aciunile
ntreprinderii
veniturile n numerar din emisiunea de
obligaiuni, credite, ipoteci i alte mprumuturi
rambursrile n numerar ale unor sume
mprumutate
plile n numerar ale locatarului pentru reducerea
obligaiilor legate de o operaiune de leasing
nanciar
Fluxuri de numerar total
Numerar la nceputul perioadei
Numerar la nele perioadei
proiecii nanciare integrate ale Bilanului, Contului de Prot i Pierdere i
ale Fluxului de Numerar (modelul Bncii Europene pentru Reconstrucie i Dezvoltare,
BERD, realizat n conformitate cu normele contabile IAS International Accounting Standards)
226 - Modul de desfurare a activitii de liber ntreprinztor
BILAN SIMPLIFICAT
Mii EUR
Actual Proiecii
N-2 N-1 N N+1 N+2 N+3 N+4 N+5 N+6
ACTIVE
Active circulante 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0
Numerar existent la nceputul
perioadei
0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0
Numerar generat de activitatea
de exploatare Creane
0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0
Stocuri 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0
Alte active circulante 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0
Total Active Circulante 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0
Active xe nete (inclusiv
nanciare i necorporale
Total Active Fixe
0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0
TOTAL ACTIVE 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0
CAPITAL I DATORII
Datorii Curente
Descoperit de cont la nceputul
perioadei
0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0
Credite pe termen scurt 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0
Furnizori 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0
Alte datorii 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0
Total Datorii Curente 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0
Datorii pe Termen Lung
Credite pe termen lung
0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0
Total Credite pe Termen Lung 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0
Alte Datorii pe Termen Lung i
Provizioane
0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0
TOTAL DATORII 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0
CAPITALURI
Capital social 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0
Prot repartizat n cursul anului 0,0 0,0 0,0
Proturi repartizate n anii
anteriori
0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0
TOTAL CAPITALURI 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0
TOTAL CAPITALURI I
DATORII
0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0
Modul de desfurare a activitii de liber ntreprinztor - 227
CONT DE PROFIT I PIERDERE
Mii EUR
Actual Proiecii
N-2 N-1 N N+1 N+2 N+3 N+4 N+5 N+6
VNZRI
Interne 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0
Export 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0
Total Vnzri 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0
Costuri i Cheltuieli
Costul Bunurilor Vndute Materii
prime i materiale Combustibili
i energie Servicii subcontractate
Altele
Salarii, prime i contribuii
Costul Total al Bunurilor Vndute
0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0
0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0
0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0
0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0
Costuri Administrative i de
Desfacere
0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0
Amortizare
Amortizare total
0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0
Venituri / Costuri nete din
dobnzi
Total venituri / costuri nete din
dobnzi
0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0
0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0
Total Costuri de Exploatare 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0
Prot / Pierdere din Activitatea
Extraordinar
Total Prot / Pierdere
Extraordinar
0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0
VENIT NET NAINTE DE
IMPOZITARE
0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0
IMPOZITUL PE PROFIT 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0
PROFIT NET 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0
Dividende Pltite 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0
PROFIT REPARTIZAT 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0
SITUAIE SIMPLIFICAT A FLUXULUI DE NUMERAR
Mii EUR
Actual Proiecii
N-2 N-1 N N+1 N+2 N+3 N+4 N+5 N+6
SURSE
Din Activitatea de Exploatare
Proturi repartizate
Amortizare
0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0
0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0
Numerar din Activitatea de
Exploatare
0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0
Numerar din Activitatea
Financiar
Prot din Activitatea Financiar 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0
228 - Modul de desfurare a activitii de liber ntreprinztor
n continuare, pe baza proieciilor nanciare de mai sus, este necesar s se
realizeze:

O analiz a Fluxului de Numerar Actualizat cu calcularea Valorii
Actualizate Nete (VNAT) i a Ratei Interne de Rentabilitate (RIR)

O analiz a pragului de rentabilitate

Un ux de numerar detaliat lunar / sptmnal, pe termen scurt, pentru
primele luni dup nceperea investiiei

O analiz de senzitivitate
CAPITOLUL 3
Bilanul, Contul de prot i pierderi i Fluxul de numerar
1. Un ntreprinztor trebuie s tie contabilitate?
La aceast ntrebare pot exista mai multe rspunsuri pe care le delimitm
ntre urmtoarele extreme:
ntreprinztorul expeditiv
pe mine nu m intereseaz ce scrie n aceste hrtii pe care le semnez
ca primarul . Asta e treaba contabilului meu! De aia l pltesc, ca
Numerar din Alte Surse
Numerar din Vanzarea de Active 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0
Injectii de capital 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0
TOTAL SURSE 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0
UTILIZARI
Activitati de Investitii
Investitii totale 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0
Din activitati nanciare
Pierdere din activitatea nanciara
0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0
Cresteri ale capitalului de lucru 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0
TOTAL UTILIZARI 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0
SURPLUSUL/DEFICITUL
ANUAL DE NUMERAR
0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0
SURPLUS /DEFICIT CUMULAT 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0
Modul de desfurare a activitii de liber ntreprinztor - 229
s le fac, la timp i s mi le pun sub nas s le semnez. Eu am alte
treburi mai importante!
ntreprinztorul super-meticulos
toate rapoartele contabile, e c e vorba de bilan sau de altele, le fac eu
cu mna mea. Trebuie s tiu tot ce scrie n ele. n denitiv e afacerea mea,
nu a contabilului!
Desigur c nici una dintre cele 2 situaii extreme nu este de recomandat.
Pentru un ntreprinztor este util s cunoasc esena acestor rapoarte
contabile, nu indc legea l oblig s le ntocmeasc, ci indc prin ele
poate lua pulsul propriei sale afaceri. n cele ce urmeaz se prezint sintetic,
pe nelesul tuturor, ntr-o formula simplicat cele 3 tipuri de rapoarte care
sunt relevante pentru oricare ntreprinztor i anume:
Bilan
Cont de prot i pierdere
Calculul lichiditilor
2. Bilanul
reprezint situaia patrimonial a ntreprinderii
arat sursele de nanare ale rmei pe de o parte (PASIV)
i pe de alt parte modul n care acestea au fost utilizate (ACTIV)
n ce scop De unde
s-au cheltuit banii rmei tale? provin banii rmei tale?
ACTIV PASIV
Active imobilizate
Imobilizri necorporale
Imobilizri corporale
Imobilizri nanciare
Capital propriu
Capital social
Rezultatul exerciiului
Rezerve
Active circulante
Stocuri
Creane
Disponibiliti
Provizioane pentru riscuri i
cheltuieli
Conturi de regularizare - activ
Datorii totale
Datorii pe termen lung
Datorii pe termen scurt
Prime privind rambursarea
obligaiunilor
Conturi de regularizare - pasiv

230 - Modul de desfurare a activitii de liber ntreprinztor
PASIVUL reprezint acea parte a bilanului care arat sursele de nanare
ale rmei. Ordinea de aezare n bilan este de la sursele permanente i pe
termen lung la cele pe termen scurt.
Capitalul propriu, format din:
Capital social
Rezultatul exerciiului
Rezerve
Reprezint cea mai stabil surs de nanare: sunt banii proprietarilor, care
se presupune c se vor retrage ultimii din afacere.
Provizioane pentru riscuri i cheltuieli: rezerve ale rmei pentru posibile
viitoare pierderi: bani albi pentru zile negre.
Datoriile sunt grupate n dou categorii:
Datorii pe termen lung (credite de la bnci)
Datorii pe termen scurt (credite pe termen scurt, datoriile ctre
furnizori, etc).
Conturile de regularizare: reect regularizrile contabile care apar pe
parcursul unui exerciiu nanciar.
ACTIVUL reprezint acea parte a bilanului care arat cum au fost consumate
resursele atrase de rm. Active imobilizate
Imobilizri necorporale
Imobilizri corporale
Imobilizri nanciare
= sunt reectate toate investiiile pe termen lung pe care le-a fcut rma:
de la cldiri, utilaje, mijloace de transport, pn la licenele i brevetele pe
care le deine.
Active circulante
Stocuri
Creane
Disponibiliti
= fondul circulant al rmei care se schimb de la un an la altul, n
funcie de procesul de producie. n general, activitatea rmei este reectat
n aceast poziie bilanier.
Conturile de regularizare: reect regularizrile contabile care apar pe
parcursul unui exerciiu nanciar. Prime privind rambursarea obligaiunilor:
este poziie bilanier care apare doar n cadrul societilor care
emit obligaiuni.
Modul de desfurare a activitii de liber ntreprinztor - 231
3. Contul de prot i pierderi
Formular Cont de prot i pierderi simplicat
(+) Venituri din exploatare

Venituri din vnzarea mrfurilor

Producia exerciiului

Alte cheltuieli de exploatare
(-) Cheltuieli pentru exploatare

Cheltuieli privind mrfurile

Cheltuieli materiale

Cheltuieli cu servicii

Cheltuieli cu personalul

Cheltuieli cu amortizrile

Alte cheltuieli de exploatare
(=) REZULTATUL DIN EXPLOATARE
(+) Venituri nanciare
(-) Cheltuieli nanciare
(=) REZULTATUL FINANCIAR
REZULTATUL CURENT AL EXERCITIULUI
(=) REZULTATUL DIN EXPLOATARE + REZULTATUL FINANCIAR
(+) Venituri excepionale
(-) Cheltuieli excepionale
(=) REZULTATUL EXCEPIONAL
REZULTATUL BRUT
= REZULTATUL DIN EXPLOATARE + REZULTATUL FINANCIAR
+ REZULTATUL EXCEPIONAL
(-) Impozit pe prot
REZULTATUL NET
Contul de prot i pierderi reect situaia scal a rmei. Acesta este
mprit n cele trei capitole importante ale activitii rmei:
1. activitatea de producie (exploatare)
2. activitatea nanciar
3. activitatea excepional (evenimente care apar n mod excepional n
exerciiul nanciar respectiv)
232 - Modul de desfurare a activitii de liber ntreprinztor
4. Calcul de lichiditi
Prezentarea celor dou formule:
a) Metoda direct
Fluxuri de numerar din activiti de exploatare:
ncasrile n numerar din vnzarea de bunuri i prestarea de servicii;
ncasrile n numerar provenite din redevene, onorarii, comisioane i
alte venituri;
plile n numerar ctre furnizorii de bunuri i servicii;
plile n numerar ctre i n numele angajailor;
plile n numerar sau restituiri de impozit pe prot, doar dac nu pot
identicate n mod specic cu activitile de investiii i de nanare.
Fluxuri de numerar din activiti de investiii:
plile n numerar pentru achiziionarea de terenuri i mijloace xe,
active necorporale i alte active pe termen lung
ncasrile de numerar din vnzarea de terenuri i cldiri, instalaii i
echipamente, active necorporale i alte active pe termen lung;
plile n numerar pentru achiziia de instrumente de capital propriu i
de crean ale altor ntreprinderi;
ncasrile n numerar din vnzarea de instrumente de capital
propriu i de crean ale altor ntreprinderi;
avansurile n numerar i mprumuturile efectuate ctre alte pri;
ncasrile n numerar din rambursarea avansurilor i mprumuturilor
efectuate ctre alte pri.
Fluxuri de numerar din activiti de nanare:
veniturile n numerar din emisiunea de aciuni i alte instrumente de
capital propriu;
plile n numerar ctre acionari pentru a achiziiona sau a rscumpra
aciunile ntreprinderii;
veniturile n numerar din emisiunea de obligaiuni, credite, ipoteci i
alte mprumuturi;
rambursrile n numerar ale unor sume mprumutate;
plile n numerar ale locatarului pentru reducerea obligaiilor legate
de o operaiune de leasing nanciar.
Fluxuri de numerar - total
Numerar la nceputul perioadei
Numerar la nele perioadei
Modul de desfurare a activitii de liber ntreprinztor - 233
b) Metoda indirect
Fluxuri de numerar din activiti de exploatare:
rezultat net;
modicrile pe parcursul perioadei ale capitalului circulant;
ajustri pentru elementele nemonetare i alte elemente incluse la
activitile de investiii sau de nanare.
Fluxuri de numerar din activiti de investiii:
plile n numerar pentru achiziionarea de terenuri i mijloace xe,
active necorporale i alte active pe termen lung;
ncasrile de numerar din vnzarea de terenuri i cldiri, instalaii i
echipamente, active necorporale i alte active pe termen lung;
plile n numerar pentru achiziia de instrumente de capital propriu i
de crean ale altor ntreprinderi;
ncasrile n numerar din vnzarea de instrumente de capital
propriu i de crean ale altor ntreprinderi;
avansurile n numerar i mprumuturile efectuate ctre alte pri;
ncasrile n numerar din rambursarea avansurilor i mprumuturilor
efectuate ctre alte pri.
Fluxuri de numerar din activiti de nanare:
veniturile n numerar din emisiunea de aciuni i alte instrumente de
capital propriu;
plile n numerar ctre acionari pentru a achiziiona sau a rscumpra
aciunile ntreprinderii;
veniturile n numerar din emisiunea de obligaiuni, credite, ipoteci i
alte mprumuturi;
rambursrile n numerar ale unor sume mprumutate;
plile n numerar ale locatarului pentru reducerea obligaiilor legate
de o operaiune de leasing nanciar.
Fluxuri de numerar - total
Numerar la nceputul perioadei
Numerar la nele perioadei
Contul de prot i pierderi reprezint situaia scal a rmei n timp ce
Fluxul de lichiditi reprezint situaia nanciar al rmei.
5. Exemplu
Pentru o mai bun nelegere ilustrm cele spuse cu un exemplu:
Societatea comercial ABC IMPEX SRL s-a constituit la 15.01.2XXX
prin aportul unicului asociat, n valoare de 5.000.000 lei.
234 - Modul de desfurare a activitii de liber ntreprinztor
La 17.01.2XXX rma a achiziionat un utilaj n valoare de 2.500.000 lei,
stocuri de materii prime de 1.000.000 lei, restul banilor de 1.500.000 lei ind
n banc.
De asemenea, rma a contractat un credit pe termen scurt n valoare de
1.000.000 lei, din care a achiziionat o licen de fabricaie.
La 31.12.2XXX, bilanul rmei se prezenta astfel
ACTIV PASIV
Active imobilizate
licen fabricaie 1.000.000
utilaj 2.500.000
Capital propriu
Capital social 5.000.000
Active circulante
Stocuri materii prime 1.000.000
Disponibiliti 1.500.000
Provizioane pentru riscuri i cheltuieli
Conturi de regularizare - activ
Datorii totale 1.000.000
Credit pe termen scurt
Prime privind rambursarea obligaiunilor Conturi de regularizare pasiv
TOTAL 6.000.000 TOTAL 6.000.000
Societatea ABC IMPEX SRL, n luna februarie, a avut urmtoarele operaii:
a cumprat materiale n valoare de 500.000 lei,
a pltit salarii n valoare de 350.000 lei,
a pltit dobnzi la banc n valoare de 10.000 lei
a nregistrat amortizri n valoare de 5.000 lei
a vndut produsele realizate cu lei
a ncasat dobnd pentru lichiditile din banc 8.000 lei
n aceast situaie Contul de prot i pierderi i Fluxul de numerar se prezint
astfel:
Contul de prot i pierderi
(+) Venituri din exploatare
produse
1.200.000
(-) Cheltuieli exploatare
materiale 500.000
salarii
350.000

amortizri 5.000
REZULTAT EXPLOATARE 345.000
(+) Venituri nanciare
dobnzi ncasate
8.000
(-) Cheltuieli nanciare
Modul de desfurare a activitii de liber ntreprinztor - 235
dobnzi pltite 10.000
REZULTATUL FINANCIAR -2.000
REZULTATUL CURENT 343.000
REZULTATUL EXCEPIONAL 0
REZULTATUL BRUT 343.000
- impozit pe prot (16%) 54.880
REZULTATUL NET 288.120
Not:
Dac societatea comercial ABC IMPEX SRL era microntreprindere, atunci
impozitul pe prot era: (1.200.000 + 8.000) X 1,5% = 18.120 lei
Fluxul de numerar:
SOLD INIIAL 0
ncasri din vnzarea produselor 1.200.000
ncasri din dobnzi bancare 8.000
TOTAL NCASRI 1.208.000
Pli materiale 500.000
Pli salarii 350.000
Pli dobnzi 10.000
Pli impozit pe prot 54.880
TOTAL PLI 914.880
SOLD LUN 293.120
SOLD FINAL (Sold iniial + ncasri Pli) 293.120
Dup cum se poate observa rezultatul exerciiului nu este acelai cu soldul
nal al Fluxului de numerar. O parte dintre cheltuieli (cum ar amortizarea)
nu reprezint i o plat.
Cu alte cuvinte: ce este pe hrtie, nu este i n buzunar!
Iniiere n cutarea unui loc de munc - 1
CURS DE CALIFICARE / RECALIFICARE
N MESERIA DE
ASFALTATOR
SUPORT DE CURS PENTRU DISCIPLINA
INIIERE N CUTAREA
UNUI LOC DE MUNC
Iniiere n cutarea unui loc de munc - 239
CAPITOLUL 1 Economia de Piata

Economiile tarilor lumii constituie un mozaic de realitati extrem de
diferite. Ele insa au in comun faptul ca sunt organizate si functioneaza, in linii
generale, ca economii de schimb, ecare constituind un sistem propriu care
s-a transformat treptat, in mod inertial intamplator sau constient. Dupa o
evolutie complexa, indelungata, s-a ajuns ca, in prezent, partea covarsitoare
a acestor economii sa se bazeze in special pe proprietatea privata, devenind
astfel economii de piata, concurentiale sau capitaliste. Pentru ca importanta
economiilor de schimb intemeiate pe alte tipuri de proprietate este in scadere
si au perspective tot mai limitate, dar si pentru ca Romania evolueaza in
directia economiei de piata, o vom prezenta numai pe aceasta din urma.

1. SISTEMUL ECONOMIC DE PIATA

Trasaturile fundamentale care ne permit sa concluzionam daca activitatea
economica dintr-o tara este orgnizata si functioneaza ca economie de piata
sunt urmatoarele:
1. Proprietatea privata asupra resurselor, avutiei si capitalului este
dominata in cadrul unui pluralism al formelor de proprietate, specic acestui
gen de economie.
2. Piata este modalitatea ampla, generala, prin care se stabileste ce sa
se produca, cat, si pentru cine in conditiile libertatii de actiune sau liberei
initiative a agentilor economici.
3. Concurenta sau competitia este forma generala pe care o imbraca
relatiile dintre agentii economici pe piata, efectul simulativ sau coercitiv al
acesteia determinand progresul economico-social.
4. Preturile bunurilor economice se formeaza in mod liber, pe baza reactiei
agentilor economici la informatiile (realitatile) pietei, in conditiile in care
ecare urmareste realizarea propriilor interese.
5. Motivatia participarii la activitatea economica este pentru toti agentii
economici realizarea propriilor interese sau maximizarea satisfactiei, care,
pentru producatori, inseamna maximizarea protului, iar pentru consumatori
maximizarea utilitatii.
6. Existenta statului democratic, in stare sa asigure cadrul institutional
necesar economiei de piata si sa supravegheze functionarea normala a aesteia.
In viata reala, economia ecarei tari constituie un model al economiei de
piata, ind apreciata ca atare pentru ca modul de organizare si functionare
corespunde, in mare, trasaturilor fundamentale pe care le-am prezentat.
Comparativ cu modelul teoretic, modelele reale ale economiilor de piata nu
constituie niciodata o forma ideala, pura, ci sunt afectate de diferente mai mari
sau mai mici.
240 - Iniiere n cutarea unui loc de munc
In consecinta, economia de piata este o economie de schimb intemeiata
special pe proprietatea privata si in care cererea si oferta determina principiul
de stabilire a prioritatilor economice, a metodelor de producere si organizare,
iar pretul este cel mai important instrument de reglare a accesului la bunurile
economice.

2. PROPRIETATEA

In economia de piata, proprietatea privata determina independenta,
autonomia agentilor economici si diviziunea muncii intre ei, iar satisfacerea
trebuintelor per ansamblul societatii se poate realiza numai prin intermediul
schimbului, prin vanzare-cumparare.
Proprietatea reprezinta o relatie intre oameni, un contract social cu privire
la bunurile materiale, spirituale si de alta natura existente in societate sau
obtinute din activitatea economica. Aceasta relatie releva exercitarea unuia,
mai multor sau tuturor atributelor proprietatii: dreptul de posesiune, dreptul
de utilizare, dreptul de dispozitie si dreptul de uzufruct (dreptul de a se folosi
de rodul unui bun, de venitul unei mosteniri, de dobanda unui imprumut
etc.). Intotdeauna proprietatea se prezinta sub forma unitatii a doua elemente:
obiectul proprietatii si subiectul proprietatii.
Obiectul proprietatii il constituie bunurile, ceea ce este comun vietii
economico-sociale. Urmare a dezvoltarii continue a societatii, sfera de
cuprindere a bunurilor se aa intr-o permanenta schimbare, se imbogateste
necontenit.
Subiectul proprietatii il formeaza agentii economici. Acestia isi exercita
atributele proprietatii in forme extrem de variate.
Faptul ca proprietatea privata reprezinta temelia economiei de piata nu
exclude existenta altor forme de proprietate, pluralismul acestora. Astfel, in
raport de titularul subiectului proprietatii, distingem:
proprietatea privata, care apartine subiectilor persoane zice sau
juridice (rme de toate genurile). Ea poate proprietate individuala sau
asociativa;
proprietatea publica apartine statului sau administratiilor publice
centrale si locale;
proprietatea mixta, care partine atat unor proprietari privati, cat si statului
sau administratiei publice, intrucat ia nastere prin asocierea, in diferite
variante a celorlalte doua forme de proprietate. Asocierea poate avea loc
atat in cradul national, cat si international.
Desigur ca pot exista si alte forme de proprietate, care uneori reprezinta, in
fapt, modalitati diferite de combinare a formelor mentionate.
In perioada contemporana, formele de proprietate amintite coexista chiar in
cadrul aceleiasi tari, sunt interdependente si intr-o continua transformare. In
Iniiere n cutarea unui loc de munc - 241
diferite tari si perioade, locul si rolul formelor de proprietate se modica in
functie de capacitatea ecareia de a-si demostra viabilitatea prin ecienta si
rentabilitate in folosirea obiectului proprietatii.
Pluralismul formelor de proprietate genereaza competitia dintre ele pentru
mentinere si armare tot mai puternica, ceea ce se realizeaza mai ales prin:
reducerea cheltuielilor, ridicarea calitatii, promovarea progresului tehnic
si marirea volumului productiei, de pe urma carora in nal este avantajat
consumatorul. Tocmai in acest sens se spune ca pluralismul formelor de
proprietate constituie o necesitate pentru orice economie moderna.
Coexistenta formelor de proprietate, ca trasatura a economiei de piata, este
expresia reasca a liberei initiative, a dreptului democratic pe care il au membrii
societatii de a alege in mod liber, de a prefera orice forma de proprietate care
corespunde cel mai bine intereselor pe care le are ecare. Aceasta inseamna ca
pluralismul proprietatii nu este numai necesar, ci si posibil.

3. LIBERA INITIATIVA

Libera initiativa este libertatea agentilor economici de a actiona pentru
realizarea propriilor interese asa cum considera ecare ca este mai bine. Orice
actiune intreprinsa de un agent economic in intentia de a-si realiza interesele
trebuie sa aiba loc astfel incat, prin ceea ce face el, sa nu afecteze cu nimic
libertatea de actiune a celorlalti. De aici decurge ca libertatea de actiune este
o caracteristica generala aplicabila in mod egal tuturor agentilor economici si
ca orice initiativa este admisa numai cu respectarea acestei conditii. In acest
sens, societatea a stabilit prin legi juridice care sunt coordonatele majore ale
libertatii de actiune, care sunt faptele ce trebuie considerate o incalcare a sa,
precum si modalitatile prin care poate restabilita. Asemenea legi exprima
acceptiunea pe care o da societatea libertatii de actiune in economie intrucat
ele sunt adoptate pe principii democratice, prin votul organelor legislative
alese si ele in mod liber.
Fundamentul libertatii de actiune in economie il reprezinta proprietatea,
pentru ca aceasta este sursa determinanta pentru interesele agentilor economici
care asigura, totodata, mijloacele necesare infaptuirii lor. De aceea, libertatea
de actiune exprima in primul rand exercitarea dreptului de a poseda bunuri, de
a utiliza, de a dispune de ele si de uzufructul lor.
Libera initiativa se concretizeaza in dreptul agentilor economici de a
dezvolta, mentine sau restrange actiunile lor, de a se manifesta ca intreprinzator
consumandu-si cum considera ca le este mai favorabil bunurile de care dispun
sau de a se angaja in mod liber in acte de schimb, in asociatii si societati cu
caracter economic etc. Prin libera initiativa se exprima dreptul proprietarului
de a adopta decizii in orice problema privind actiunile sale aconomice si bunuri
242 - Iniiere n cutarea unui loc de munc
care formeaza obiectul proprietatii lui. Proprietatea este o sursa profunda
de motivatii pentru orice agent economic, concretizandu-se in initiativa,
stimulare, responsabilitate si competenta.
Libera initiativa cunoaste cea mai mare dezvoltare in conditiile
proprietatilor particulare. Pe baza acesteia se creeaza acel comportament
economic cotidian pentru milioane de agenti economici, care conduce la
realizarea unei activitati economice eciente, atat pentru ecare proprietar in
parte, cat si pentru societatea in ansamblul sau.
In orice activitate si in orice tara in care proprietatea este depersonalizata
prin formarea si consolidarea unor monopoluri sau prin masuri dictatoriale,
libera initiativa este ingradita sau eliminata. Ea inceteaza a mai sursa de
ecienta si rentabilitate, de implinire a libertatii fundamentale a omului. Se
produce instrainarea oamenilor de procesul economic si de rezultatele acestuia.
Libera initiativa creeaza premisele ca agentii economici sa participe
asa cum vor la tranzactiile economice, asigurandu-se conditiile functionarii
normale a economiei, pornind de la interesele si posibilitatile ecaruia. In acest
fel, agentul economic devine atent la semnalele pietei, orientand resursele
de care dispune spre acoperirea nevoilor sociale reale, spre promovarea cu
prioritate a activitatilor utile.
In economiile in care nu exista un sector privat puternic, preponderent,
liberei initiative i se substituie, adesea, decizia obligatorie a organelor
administrative de stat, rigiditatea si inexibilitatea la schimbare si innoire.
Proprietatea privata, generand initiative, restructureaza activitatea
econimica in functie de interesul agentilor economici. Ea determina pe
proprietari sa urmareasca armarea prorpiei eciente si, totodata, pe a
celorlalti. In aceste conditii, veniturile vor inegal distribuite in societate
pentru ca reecta inegalitatea ecientei activitatii agentilor economici, la
baza careia se aa deosebirile dintre ei sub aspectul instructiei, disciplinei,
capacitatii intelectuale si capacitatii de risc, puterii de munca, tenacitatii,
vointei, aptitudinilor, spiritului novator, preocuparii, spiritului de economie
etc. Inegalitatea devine, astfel, rezultatul nemijlocit al capacitatii valorizatoare
a ecarui individ, precum si al modului cum el o foloseste. De aceea, libera
initiativa va determina armarea valorilor corespunzator acestor criterii,
inlaturand incompetenta, impostura si pseudovalorile.

PROBLEME DE DISCUTAT

Ce se intelege prin economie de piata?
Care sunt trasaturile fundamentale ale economiei de piata?
Deniti proprietatea si aratati care sunt atributele acesteia?
Prin ce se caracterizeaza obiectul proprietatii?
Iniiere n cutarea unui loc de munc - 243
Cine poate subiect al proprietatii si in ce consta rolul acestuia?
Care sunt principalele forme de proprietate?
In ce consta pluralismul formelor de proprietate?
Cum se explica necesitatea si posibilitatea pluralismului formelor de
proprietate in economia de piata?
Ce intelegeti prin libera initiativa si cum se manifesta aceasta?
Care este baza asigurarii liberei initiative?

TEXT DE COMENTAT

In modelul ideal al economiei de piata, mecanismul preturilor si al
concurentei joaca rolul unei maini invizibile, care va directiona optiunile
economice ale ecaruia. Aceasta mana va aduce in permanenta cele mai bune
raspunsuri la intrebarile cheie pe care societatea si le pune: Ce sa produci?
Cum sa produci? Cum sa remunerezi personalul?

Michael Didier, Economia: regulile jocului
(Traducere din limba franceza, dupa editia a doua,
din 1989, Editura Humanitas, Bucuresti, 1994, p. 77)
CAPITOLUL 2 Redactarea Propriului CURRICULUM VITAE

Este bine stiut ca pentru ocuparea unui loc de munca, trebuie sa dovedim
ca ceea ce am invatat si cunoastem sunt principalele noastre atu-uri fata de
concurentii nostri potentiali la ocuparea respectivului post in vederea angajarii.
Dar, pentru a dovedi ca stim foarte bine ceea ce am invatat, trebuie sa
cunoastem, printre multe lucruri, si cum sa ne redactam propriul curriculum
vitae (CV).
Cuvintele curriculum vitae provin din limba latina si inseamna, intr-o
forma literara, cursul vietii sau o scurta istorie a carierei autorului. Asa
cum este unoscut, adeseori se apeleaza si este uzitata abrevierea CV.
Daca veti auzi pe cineva ca va spune: Daca stii cum sa iti redactezi propriul
CV, vei putea sa castigi o slujba fara un efort prea mare!...; Redacteaza-ti
CV-ul apeland la un specialist! Plateste-l bine si vei vedea ca succesul iti este
garantat!...; Un CV bine aranjat iti permite sa ascunzi defectele pe care le
ai si, in plus, iti confera certitudinea reusitei!... etc, sa ti foarte circumspecti
si, intotdeauna, rezervati! Pentru ca, ti convinsi, la randul sau, echipa de
selectie (recrutorul) stie mult mai bine ca dumneavoastra ce trebuie si ce nu
trebuie sa apara in cadrul unui dosar de candidatura si, implicit, in cel al unui
CV. Dupa cum stie sa citeasca, foarte repede, ansamblul ecaruia dintre
candidati...Iata de ce ne permitem sa apreciem ca enumerarea catorva dintre
244 - Iniiere n cutarea unui loc de munc
cele mai evidente si importante adevaruri referitoare la continutul unui CV
va poate facilita pregatirea demersului ecaruia dintre dumneavoastra catre
reusita:
1. Cel mai bun CV nu este nimic altceva decat cel mai bun rezumat al
carierei ecaruia dintre noi;
2. Niciodata un CV nu ne poate asigura obtinerea postului (mult) dorit, ci
numai acceptarea prezentarii noastre la interviul (interviurile) pentru
angajare;
3. Inscrierea unor neadevaruri in cadrul CV-ului este echivalenta cu
amorsarea si detonarea unei grenade care ne va exploda, in plina fata,
chiar in ziua interviului;
4. Nu exist reete-miracol pentru un CV. A gsi o slujb bun este
rezultanta a 70% investiie personal (i) de energie i a numai 30%
transpunere n practic a unor metode de cercetare i cunotine de
specialitate ;
5. i, totui, exist dou reete-miracol: cantitatea de munc investit
i cadrul mental al reuitei de care dispune ecare dintre noi.

Prin abordarea problematicii care urmeaza, incercam sa va oferim,
posibilitatea de a mai adauga ceva la acumularile ecaruia dintre dumnea-
voastra. Pentru ca nu dorim sa va oferim modele, retete, indicatii pretioase
etc.. ci si o alta maniera de va concepe si redacta propriul dumneavoastra CV.

1. Cele zece reguli de aur ale unui CV castigator

In urma cu 25-30 ani, cand mobilitatea profesionala era (inca) scazuta si
sistemul economic oferea, prin functionalitatea sa, indiferent de tara si/sau de
zona geograca, posibilitatea crearii de noi locuri de munca, un CV putea foarte
bine sa se rezume la prezentarea unui parcurs profesional al candidatului.
Astazi, insa, in conditii pe care numai dorim sa le invocam si nici sa le (re)
explicam, CV-ul a devenit un mijloc de marketing personal foarte complex si
complicat (soscat). El trebuie sa corespunda unor anumite standarde (foarte
exigente) care nu sunt impuse de nici o autoritate superioara, ci de concurenta
din ce in ce mai acerba care se manifesta pe piata muncii si a fortei de munca.
Un CV redactat necorespunzator ne poate elimina din randurile
concurentei in mai putin timp decat cel necesar lecturarii sale. Iata de ce ne
permitem sa apreciem ca relevarea urmatoarelor 10 reguli de aur poate de
natura sa va incadreze in randul celor declarati castigatori (admisi la interviu).
Evident, nu avem, nicidecum, pretentia ca aceste reguli sunt implacabile,
vitale etc., ci doar capabile (asa cum experienta o demonstreaza) sa va confere
sanse substantial majorante si majorate pentru reusita.
Iniiere n cutarea unui loc de munc - 245
Regula 1: Un CV castigator trebuie sa e concis. Apreciem ca este inutil
sa va explicam reactia pe care o poate avea cineva pus in situatia de a citi CV-
ul unui candidat care si-a povestit, in continutul unei brosuri cu minimum
10-12 pagini, intraga (palpitanta) viata si, mai mult, a adaugat dosarului
personal 5-6 scrisori de referinta, inclusiv o succinta analiza a complexei
activitati a domniei-sale in diverse domenii de nu s-a mai vazut nicaieri in
lume asa ceva etc. Daca CV-ul dumneavoastra depaseste doua pagini, este
foarte probabil ca el nu va atrage (in sensul dorit si favorabil) atentia. S nu
uitm c un CV nu este o autobiograe, ci trebuie s releve ceea ce am realizat
i/sau avem mai bun pe plan profesional i nicidecum eventuale handicapuri
(defecte) capabile s ne elimine a priori. Subliniem faptul c, un CV care
arat ca o personal ce ncepe cu banalul CURRICULUM VITAE
nu reuseste decat foarte rar sa supravietuiasca etapei/etapelor eliminatorii
ale unui concurs organizat in vederea ocuparii unui post. In acelasi context
absolut defavorabil se incadreaza si situatiile in care CV-ul contine o lunga
lista a rmelor si/sau a societatilor prin care am trecut sau cu ai caror oameni
am vorbit sau ne-am (si) intalnit. In ne, dar nu in cele din urma, sobrietatea
este o conditie a potentialei reusite a unui CV concis. Evitati, in acest sens,
imbrobodirea CV-ului pe pagini de culori care de care mai tipatoare si
care, mai degraba, il au pe du-te ncolo! si nu pe vino ncoace!, si/sau
care releva, fara teama de a gresi, ca redactantul arde si chiar moare de
nerabdare sa lucreze pentru rma ce reprezinta sansa unica a unei vieti pana
acum nefericite. Asemenea imagini nu pot constitui decat o mare defavoare
personala redactantului.

Regula 2: Un CV castigator trebuie sa ii genereze cititorului (recrutorului)
dorinta de a va intalni. Atunci cand ne uitam la cuprinsul unei carti sau, mai
ales, la paginile unui ziar, anumite titluri ne atrag atentia si, astfel, dorim sa le
citim prioritar (sau, in unele cazuri, chiar in exclusivitate). Tot asa va trebui
sa procedam si noi cu cititorii CV-ului prezentat in dosarul de candidatura.
Astfel, cititorul trebuie determinat , in urma lecturarii CV-ului, sa-si
doreasca o intalnire cu autorul CV-ului. Dorinta interlocutorului de a ne intalni
trebuie sa e din ce in ce mai mai ardenta!... Si, evident, ea trebuie creata de
noi, spre exemplu, printr-o formulare de genul: Cu siguranta ca un interviu
imi va oferi oportunitatea si sansa de a va releva motivatiile, aptitudinile si
abilitatiile mele.... Nu apelati niciodata la mila cititorului prin intermediul
unor fraze de tipul: Daca, prin hazard, ma veti convoca la interviu, voi putea
veni sa va vorbesc despre mine..., pentru ca acest gen de candidat nu are
nimic particular si/sau special. In traiectoria profesionala a unui asemenea
personaj este greu de crezut ca vom putea intalni dovezi de vointa, ambitie,
ritm, miscare dinamica etc. Da asemenea, nu apelati la formulari de genul:
246 - Iniiere n cutarea unui loc de munc
Eu vreau..., Eu caut..., Doar eu pot sa... etc., intrucat este evident ca,
punand pe prim plan (adeseori, ostentativ) eu-ul dumneavoastra, acestea
risca sa releve spiritul acaparator, individualist si chiar egoist de care
dispuneti. Cititorul CV-ului trebuie sa sesizeze, sa inteleaga si sa e convins de
faptul ca dumneavoastra si numai dumneavoastra sunteti persoana care doreste
sa serveasca interesele rmei pentru care aplica (candideaz pentru a ocupa un
post) i, n nici un caz, nu vedei n i prin aceasta o (nou) oportunitate de a
parveni ....

Regula 3: Un CV castigator trebuie sa e tonic si fortiant. Aparand
in fata cititorului, doar ca o simpla epistola al carei autor este necunoscut,
un CV castigator joaca, pentru ecare dintre noi, un rol de avocat si de
ambasador, relevand competente, abilitati, potential, energie creatoare
etc. pe care dorim sa le valoricam in cadrul viitorului nostru loc de munca.
Daca, insa, spre exemplu, un CV cere (insistent, amabil, imperativ etc.)
cititorului: Dati-mi cateva minute din pretiosul Dumneavoastra timp...!,
Ascultati-ma, am ceva important sa va spun!... si altele asemenea, el va avea
sucient de putine si reduse sanse de a razbate printre alte contracandidaturi.
In opozitie cu acest stil, CV-urile castigatoare degaja o puternica energie
comunicativa, relevand experienta si potentialul aplicantului, rezultatele
notabile inregistrate de acesta, precum si punctele sale forte. De asemenea,
relevam si faptul ca aceste CV-uri sunt optimiste (incluzand, in continutul
lor, cuvinte care sugereaza actiune, etc.). Si, mai presus de orice, CV-urile
castigatoare sunt profund comerciale din punct de vedere profesional; ele
au ca scop sa vanda cel mai important si pretios bun: pe noi insine!...

Regula 4: Un CV castigator trebuie sa e pertinent. Interziceti-va
prezentarea informatiilor care nu au nicio legatura cu postul pentru care
candidati! Astfel, nu va va servi la nimic (dimpotriva!...) sa descrieti rmele
si persoanele pentru care, eventual, ati mai lucrat. Toate experientele
profesionala precedente este util a prezentate doar in masura in care au
tangenta cu postul pentru care aspirati. Daca, spre exemplu, este vorba despre
un post in domeniul comercial, nu ezitati sa includeti in CV-ul dumneavoastra,
o rubrica intitulata Experienta comerciala, rubrica in care sa includeti toatre
rezultatele dumneavoastra notabile in domeniu. In totala contradictie cu aceasta
situatie, unul dintre cele mai daunatoare fapte (si, totusi, inca inconstient de
frecvent uzitat) il constituie acela de a va plange de fostul loc de munca, de
mizeria pecare v-o creau sei si/sau colegii..., de incompetenta si lipsa
de profesionalism a managerilor din economia romaneasca, a politicienilor
pusi (nu numai) pe furate... etc. etc. Nimeni si nimic nu va va creea o
imagine mai defavorabila decat apelarea la acest gen de tertipuri ieftine,
Iniiere n cutarea unui loc de munc - 247
nule si total neavenite!... Finalmente, daca cititorul isi va pune intrebarea:
Dar ce vrea, de fapt, autorul acestui CV, sa faca si, practic, pentru ce post
candideaza?!?... , rezultanta (refuzul de a va convoca la interviu) va va ,
indubitabil, defavorabila...

Regula 5: Un CV castigator trebuie sa prezinte rezultate concrete. CV-ul
dumneavoastra este un mijloc ideal pentru a va releva, intr-o modalitate dintre
cele mai active, rezultatele pe care le-ati obtinut pana in prezent. Cu ecare
prilej care vi se iveste in cardul CV-ului, este recomandail sa nu ezitati in a
da o dimensiune relativa lucrarilor pe care le-ati realizat, facilitand sarcina
cititorului de a stabili o scara prin intermediul careia sa va comensureze
performantele.

Regula 6: Un CV castigator trebuie sa reecte, in mod cat mai del ,
experienta dumneavoastra profesionala. Indiferent ca este stabila sau
haotica, logica sau in zig-zag, experienta profesionala a ecaruia dintre
noi trebuie pusa in valoare. In acest sens, spre exemplu, este inutil sa alegeti
un CV cronologic daca ati schimbat 12 locuri de munca, dupa cum la fel de
inutil este sa alegeti un CV functional in situatia in care ati lucrat numai in
domeniul comercial. Pentru ca, asa dupa cum o indica insusi titlul, CV-ul
cronologic atrage atentia asupra datelor si a logicii itinerariului parcurs de
dumneavoastra, in timp ce celalalt tip de CV releva functiile pe care le-ati
ocupat de-a lungul timpului (atentie, aceasta in stransa corelatie cu un obiectiv
precis si clar stabilit de dumneavoastra si urmat cu delitate pe parcursul
carierei profesionale!). Alte doua tipuri de CV le constituie cel pe domeniul
de activitate, respectiv cel care vinde experienta pe care o avem intr-un
anumit domeniu (constructii, informatica, comercial, etc.) si cel ash (numit
si micro-CV), respectiv cel care are inscrise succint, intr-o singura pagina,
competentele, abilitatile, disponibilitatile si posibilitatile ecaruia dintr noi.

Regula 7: Un CV castigator trebuie sa e coerent si sa urmeze strategia
dumneavoastra de cautare a postului dorit. Experienta demonstreaza ca inca
sucient de multi cautatori (vanatori) de locuri de munca isi redacteaza
propriul CV independent de multe aspecte semnicative ale continutului
postului de lucru cautat (uneori de ani si ani). In acest sens, elementele pe care
le vom inscrie in CV, precum si structura continutului acestuia vor inuenta
decisiv intrebarile pe care urmeaza sa le primim in cadrul interviului. Daca
doriti, spre exemplu, un post in domeniul comercial, CV-ul dumneavoastra
trebuie structurat in acest sens, domeniul respectiv constituind rul rosu
care va calauzeste de-o viata. Nu ezitati, in acest sens, sa relevati orice
experienta avuta in domeniul comercial, insistand asupra realizarilor avute in
248 - Iniiere n cutarea unui loc de munc
cadrul si pentru rma (rmele) in care ati lucrat. Daca, insa, ati ocupat mai
multe functii distincte, redactati un CV functional la care adaugati scrisori
de recomandare concepute in stransa interdependenta cu postul din domeniul
vizat. Si, mai presus de orice, evitati sa trimiteti (direct si/sau, mai ales,
indirect, prin intermediul unor prieteni, cunostinte etc.) mai multe CV-uri la...
una si aceeasi rma!...

Regula 9: Un CV castigator trebuie sa aiba o forma de prezentare
impecabila. Subliniem necesitatea acordarii unei importante deosebite:
calitatii hartiei utilizate pentru tehnoredactarea CV-ului; formei si dimensiunii
caracterelor alese pentru tehnoredactare; corectitudinii gramaticale a
exprimarii (ortograei); formei de prezentare a continutului (alinierea si
delimitarea spatiala a paragrafelor); etc.

Regula 10: Un CV castigator trebuie sa e bine acompaniat (sa aiba
atasate, intotdeauna, scrisori de recomandare extrem de favorabile, precum
si copii ale unor diplome, ceticate,atestate, autorizatii, etc. obtinute). Daca
scrisoarea (scrisorile) de referinta au un continut subtire si/sau defavorabil
dumneavoastra, dupa prima lecturare aveti 99,9% sanse sa ti eliminat din
competitie. Si inca un lucru, aparent nu in sarcina dumneavoastra: o scrisoare
de recomandare cu greseli ortograce, decitar conceputa si/sau chiar cu
exprimari gramaticale greoaie, eronate etc. va va elimina a priori!... Dupa
cum in orice afacere, clientul nu este raspunzator de propriile-i erori, tot asa
si o scrisoare de recomandare de o asemenea factura, indiferent de cine va
semnata, va proiecta o lumina defavorabila asupra dumneavoastra. Si sa
ti convinsi ca greseala nu apartine semnatarului, ci celui care o accepta!...
O scrisoare de recomandare nu face decat sa anuleze rapid si denitiv
sansele candidatului. Iata de ce consideram util sa subliniem si importanta
acestor aspecte ale continutului scrisorilor de recomandare care, prin realul
profesionalism al elementelor incluse, al formularilor uzitate etc., este de natura
sa confere un plus calitativ substantial CV-ului si dosarului de candidatura.

2. Rubricile unui CV castigator

La ce i/sau pentru ce ne servete un CV ? Muli dintre noi ar tentai
s cread c CV-ul este documentul necesar a prezentat numai n situaia
depunerii unui dosar de candidatur n vederea ocuprii unui post. n realitate
ns, un CV este elaborat pentru a servi cel puin urmtoarelor ase destinaii:
angajare temporar pe perioada vacanelor;
prezentarea la agenii (centre) de recrutare, n vederea antrenrii unor
viitoare poteniale angajri;
Iniiere n cutarea unui loc de munc - 249
n situaiile n care completm o aplicaie de candidatur pentru
obinerea unei burse pentru un ciclu de pregtire tip master i/sau
studii aprofundate/ specializate, etc.;
prezentarea propriei persoane n scopul propunerii unor viitoare
poteniale (oportuniti de) afaceri, consultane etc.;
elaborarea planului de afaceri, n scopul obinerii unui credit;
elaborarea dosarului de candidatur pentru ocuparea unui post scos la
concurs.
Iat, aadar, contextul n care, n cele ce urmeaz vom aborda, (sperm)
ct mai detaliat, ecare rubric a unui CV, apelnd chiar la prezentarea
unor elemente comparative ntre diferite stiluri de concepie, redactare
i prezentare a acestei cri de vizit fundamental pentru acceptarea i
favorizarea demersului spre reuit al oricruia dintre noi.
CURRICULUM VITAE. Este, cu caracter imperativ, necesar
menionarea acestui titlu ? n general, nu. Aceasta, ntruct, aa cum experiena
o demonstreaz, unii cititori (i nu numai) de CV-uri sunt, adeseori, agasai de
respectiva meniune. n acest context, date ind condiiile de utilizare a unui
CV i prezentarea coninutului su, exist foarte puine riscuri ca cineva s se
nele asupra naturii documentului n cauz. n mod evident, nu nseamn c
dac cineva nscrie, nc din debut, titlul n cauz, este, a priori, eliminat. Dar,
conform uzanelor, este preferabil (chiar recomandabil) s nu se nscrie, n
antetul paginii de debut, titulatura Curriculum Vitae.
Prima caset (rubric) a unui CV este, frecvent, ntlnit sub denumirea
DATE PERSONALE. Acestea includ (se refer la): numele i prenumele
autorului; adresa; numrul postului telefonic; vrsta i/sau data naterii;
naionalitatea i cetenia; starea civil i situaia familial; (eventual, funcie
de solicitri) starea sntii; situaia militar; etc.

Numele i prenumele. Acestea trebuie s gureze n antetul CV-ului. Este
recomandabil (att n sistemul francez, spre exemplu, ct i n cele anglo-
saxon i american) ca ordinea s e prenume - nume. Spre exemplu, este
preferabil s completai n CV Dan POPESCU, n loc de POPESCU Dan.
Experiena demonstreaz c este recomandabil ca iniiala prenumelui s
se scrie cu majuscul, restul literelor cu minuscule; n cazul numelui, este
recomandabil ca acesta s e redactat cu majuscule. Subliniem faptul c este
cel puin nepoliticos s scriem, spre exemplu, numele i prenumele ntr-o
form abreviat (D. POPESCU sau D. P. POPESCU), ntruct cititorul nu va
putea avea nici o imagine asupra a ceea ce nseamn D sau D.P. n
situaia n care cel care redacteaz CV-ul are un prenume ce poate interpretat
ca mixt - indiferent de naionalitate - (spre exemplu, Ani, Bebe, Claude,
Cristophe, Dany, Dominique, Theo etc.), este preferabil s se precead
250 - Iniiere n cutarea unui loc de munc
nscrierea acestuia (ca i a numelui, de altfel) cu literele: Dl., D-na sau D-ra
(n limba romn); M., Mme sau M-elle (n limba francez); Mr., Mrs. sau
Ms.(n limba englez). Subliniem, ns, c aceste cazuri sunt destul de rare i,
drept consecin, nu au caracter uzual. Dac redactantul CV-ului este de sex
feminin, este recomandabil s se nscrie numele cel mai recent uzitat; spre
exemplu, nu servete nimnui i la nimic s scriei Daniela-Oana POPESCU
(IONESCU-ROSIIANU). Dac, nainte de cstorie, v-ai numit POPESCU
i, de luni sau ani gurai nscris n acte IONESCU-ROSIIANU (sau invers),
numele dobndit de la natere nu mai necesit a nscris. Dac, ns, ai
lucrat, pn n prezent, sub numele avut nainte de cstorie, acesta va trebui
nscris n CV-ul dumneavoastr. i nc un amnunt deloc lipsit de importan:
nu norii (mbrobodii), nu dantelai, nu ngroai, nu subliniai etc.
numele i prenumele dumneavoastr, deoarece riscai s lsai o impresie cel
puin dubioas asupra gusturilor dumneavoastr. Spre exemplu, este mai
oportun s scriei, pur-i-simplu, Dan POPESCU, dect DAN POPESCU sau
DAN POPESCU.

Adresa. Indicai adresa dumneavoastr ntr-o manier ct mai complet
posibil i evitai abrevierile. Precizarea codului potal al strzii, al celui al
localitii, precum i al ociului potal la care suntei arondat constituie tot
attea semne de respect suplimentar fa de cititor, ndeosebi prin facilitarea
contactrii dumneavoastr prin intermediul unei expediii potale. Spre
exemplu, o adres complet poate avea urmtoarea structur (conguraie):
71 482 - Str. Compozitorilor nr. 73, Bl. B.18, Sc.3, Et.6, Ap.109, O.P. 15,
Sector 1, 7 000 Bucureti, Romnia. Este util s remarcai faptul c nscrierea
majusculelor i a minusculelor este constant uniform (spre exemplu, nu scriei:
str. Compozitorilor Nr. 73, bl.B.18, Sc.3,et.6, ap.109, Sect.1, 7 000 Bucureti).
De asemenea, n contextul celor menionate, reamintim c, n formele de
prezentare a CV-ului n limbile francez i englez, numrul de referin al
imobilului situat pe strada unde locuii se nscrie naintea denumirii strzii,
dup care urmeaz specicarea codului (alfa-)numeric potal i denumirea
localitii, n ordinea i forma redate n exemplele urmtoare: 101, rue Blomet,
75112 Paris; 739-B Somereld Street, London SW9 4LH. De asemenea,
este recomandabil ca denumirile strzilor i, respectiv, cele ale localitilor,
alturate codurilor alfa-numerice aferente, s e nscrise pe acelai rnd.

Numrul postului telefonic (Telefon, Fax, E-mail etc.). Acesta se va
nscrie, la fel ca i adresa, ct mai complet posibil, nelsnd interlocutorului
ocazia de neuitat (!!! ) de a presupune (ghici) i/sau de a se informa asupra
codului rii i localitii dumneavoastr de reedin. Spre exemplu, putei
scrie: +40.1. 322.49.50 i nu: (1)322.49.50. Menionm faptul c semnul +
Iniiere n cutarea unui loc de munc - 251
reprezint simbolizarea accesului codului numeric al rii din care suntei
apelat la telecomunicaiile internaionale. Dac CV-ul dumneavoastr face
apel i la adresa profesional, nseamn c suntei de gsit, pe durata ntregii
zile, la serviciu, respectiv creai imaginea unui potenial angajat aat mereu
n activitate, ceea ce este de natur s v poat oferi certe avantaje asupra
contracandidailor.
Vrsta i/sau data naterii. Foarte multe rme prefer, pentru angajare,
persoane cu vrsta cuprins ntre 25 i 35 ani. Prejudecile referitoare la vrsta
maximal a candidailor trebuie nvinse cu mult tact i diplomaie, deoarece
nimeni nu v oblig s nscriei, n CV, vrsta pe care o avei ! Eventual, putei
nscrie vrsta sau data naterii dumneavoastr n nalul CV-ului, n rubrica
Diverse. CV-ul are, ca scop prioritar, acceptarea accesului dumneavoastr la
i pentru interviu. Aadar, dac apreciai c nu suntei avantajat (i) din acest
punct de vedere, nu nscriei vrsta sau data naterii n CV-ul dumneavoastr
i lsai pentru interviu demonstrarea realelor capaciti i/sau disponibiliti
profesionale de care dispunei. Iar dac, totui, v decidei s nscriei n CV
data naterii dumneavoastr, facei acest lucru in extenso, n maniera: 26
februarie 1979 (este mai relevant dect 26.02.1979 sau 26/02/79).

Naionalitatea i cetenia. Este inutil s indicai naionalitatea i cetenia
dumneavoastr n situaia n care aplicai pentru un post la o rm persoan
juridic romn i/sau aat pe teritoriul rii noastre. Ca regul general, este
recomandabil s menionai naionalitatea i cetenia dumneavoastr numai
dac acest fapt v poate conferi un atu pentru postul la care aspirai.

Starea civil i situaia familial. Exist situaii n care, din necunoatere,
anumii candidai sunt, deja, specializai n a se autodistruge prin
intermediul acestei rubrici, apelnd la formulri de genul: Vduv, tat a
patru copii aai n ntreinerea subsemnatului sau Divorat, mam
a apte copii Evident, exagerm puin ! Dac apreciai c situaia
dumneavoastr familial constituie un atu pentru obinerea postului mult dorit,
menionai-o. Nu este mai puin adevrat faptul c, din motive relativ facil
de explicat, anumite rme prefer angajai cstorii (i, de regul, brbai)
i/sau cu domiciliul n localitatea de reedin. Alte rme impun restricii n
ceea ce privete vrsta maximal a candidailor, prolul studiilor absolvite etc.
Cert este faptul c i acestei rubrici, aparent banale, trebuie s i se acorde,
asemenea tuturor celorlalte, o importan major. Astfel, este cel puin hilar s
citeti, n CV-ul unui candidat: Cstorit cu un copil de treisprezece ani,
Recstorit de trei ori cu cinci copii minori sau Divorat cu trei copii!!!
... In acest sens, apreciem c este mult mai util i/sau oportun s nscriei n
CV-ul dumneavoastr, ntr-o asemenea conjunctur Celibatar() i, astfel,
252 - Iniiere n cutarea unui loc de munc
vei elimina multe alte posibile interpretri. Dac suntei desprit(), fr a
divorat(), este preferabil s nscriei n CV Cstorit().
ntr-un alt caz, dac avei, spre exemplu, peste 50 ani, este recomandabil
ca, n rubrica destinat situaiei dumneavoastr familiale, s adugai, strii
civile, faptul c avei doi copii majori (eventual, cstorii) i ncadrai n
munc. Aceasta poate constitui o dovad n plus asupra disponibilitii
dumneavoastr ntruct nu avei, legal, obligaia de a v mai ocupa de
creterea i/sau de ngrijirea respectivilor copii i dispunei, suplimentar, de
o situaie nanciar stabil (fapt care, la rndul su, poate releva c nu vei
solicita, prea curnd, majorri salariale! ). i nc (aparent) un amnunt:
nu descriei, la situaia familial, numrul apartamentelor, caselor, vilelor,
autoturismelor etc. aate n proprietate privat i/sau al sumelor (potenial)
aate n conturile dumneavoastr bancare ! n concluzie, este recomandabil
s reinei c nimeni i nimic nu v poate obliga s descriei, n cuprinsul CV-
ului, cu maximum de detalii, aspecte condeniale ale situaiei dumneavoastr
familiale. n cadrul interviului vei avea oportunitatea de a releva, n funcie
de interesele urmrite, anumite elemente care pot constitui atu-uri pentru viaa
(i/sau mobilitatea) dumneavoastr profesional ...
Starea sntii. nscriei aceast rubric la Date personale sau
la Diverse, numai dac vi se solicit i/sau dac ea este n avantajul
dumneavoastr. Este recomandabil s nu scriei foarte bun, ci excelent,
diferena de nuan ind perceptibil n avantajul dumneavoastr. De asemenea,
nu facei eroarea de a nscrie, la aceast potenial rubric din CV, lucruri de
genul: Operat la stomac de patru ori, Cardiopatie ischemic nedureroas
sau Hepatit cronic evolutiv cu simptom neuro-vegetativ distroc pe partea
occipital stng!!! Chiar dac unii candidai recurg la aceste meniuni
din dorina de a impresiona favorabil (adeseori, mai mult n sens de mil, dect
de ngduin), reacia rezultant le va total defavorabil

O alta caset a CV-ului se refer la FORMAREA PROFESIONAL i
are, dup cum arat i denumirea, importantul rol de a releva colile (n sensul
generic al cuvntului) pe care le-ai absolvit, precum i diplomele aferente
obinute. Este recomandabil ca etapele formrii dumneavoastr profesionale
s e nscrise n CV n ordinea cronologic invers. Evitai s descriei, cu lux
(exagerat) de amnunte, toate cursurile, specializrile, calicarile, autorizarile,
atestarile, etc. absolvite. n nalul acestei casete sau marcat distinct, putei
nscrie o rubric intitulat Obiective profesionale. Acordai, ns, o maxim
atenie (n sens de rezerv ! ) nscrierii, din dorina de a arta c tii ce
vrei, a unor obiective profesionale mult prea precise, deoarece acest fapt ar
putea genera, cel puin, e nchiderea uilor (recrutorul va ezita s propun
posturi la care nu dorii s accedei ! ), e deprecierea dumneavoastr (n
Iniiere n cutarea unui loc de munc - 253
cazul n care un CV este arhivat de ctre respectiva rm pentru cteva luni
sau chiar un an, n ateptarea unui moment favorabil, dac ai evoluat, ntre
timp, pe planul obiectivelor profesionale, riscai s nu mai corespundei cu
persoana pe care ai descris-o ! ).
Obiectivul profesional (Obiectivul de cariera/ obiecivul pentru pozitia
solicitata):
- Pentru locurile de munca cu program redus sau pentru diversele
colaborari obiectivul de cariera nu este esential. El ofera totusi
angajatorului o idee despre ce ai de gand sa faci.
- Pentru slujbele permanente, pe baza de contract de munca, obiectivul
personal pentru postul vizat este esential.
- Obiectivul de cariera se intinde pe o perioada mai mare de timp, in
timp ce obiectivul personal pentru postul vizat se refera la primii pasi
pe care ii vei face in organizatie.
- Obiectivele trebuie formulate in termeni de genul ce poti sa faci
pentru un angajator si nu ce poate angajatorul sa faca pentru tine.
- Obiectivul trebuie formulat dupa locul de munca pe care il vrei acum,
sau dupa aria in care vei lucra.

EXPERIENA PROFESIONAL.
Aceasta sectiune este poate cea mai importanta sectiune a CV-ului.
Sectiunea va oferi o imagine concisa asupra calicarilor si experientei tale
tinand seama de obiectivele declarate de tine. Aici vrea orice angajator sa
ajunga cand citeste un CV. In aceasta sectiune angajatorul va regasi in tine
persoana ideala pentru postul pe care il ofera, va regasi avantajele competitive
pe care le pui la dispozitie.
n majoritatea cazurilor, acest capitol al CV-ului i nspimnt i i
face s tremure pe tineri, ndeosebi pe recenii absolveni ai studiilor liceale/
profesionale/universitare. ntr-un asemenea context, printre cel mai frecvent
ntlnitele ntrebri pe care tinerii (i) le pun atunci cnd trebuie s completeze
datele referitoare la experiena lor profesional, menionm: Ce pot s scriu
eu aici, dac abia acum am terminat scoala profesionala/liceul/facultatea?!
; Cum trebuie s procedez pentru a-i arta interlocutorului c, dei nu
am o (bogat) experien profesional, tiu s fac multe lucruri?! ; Nu
este mai bine s srim peste aceast rubric de foc a CV-ului nostru?! ;
Dar dac am s scriu altceva ? Ce, chiar tie cineva tot ce am fcut eu pn
acum ?! ; etc.
n consecin, apreciem ca ind extrem de util prezentarea unor detalii
referitoare la modul de completare a elementelor caracteristice acestei
rubrici a CV-ului. Experiena dumneavoastr profesional urmeaz a
nscris n funcie de tipul CV-ului elaborat (cronologic, funcional, crono-
254 - Iniiere n cutarea unui loc de munc
funcional, etc.). CV-ul cronologic este cea mai acceptata forma pentru
sublinierea experientei profesionale. Astfel, dac apelai la CV-ul cronologic,
este preferabil s nscriei rmele i posturile n care ai lucrat n ordinea
invers a perioadelor aferente; dac apelai la un CV funcional, ncepei
cu funciile cele mai importante pe care le-ai deinut pn n prezent; etc.
n nici un caz s nu descriei i/sau s nu comentai cauzele eventualelor
dumneavoastr eecuri sau motivele pentru care ai schimbat locurile de
munc anterioare. Acestea sunt probleme care v privesc strict personal i
pot , eventual, lmurite (la nivel informativ) cu prilejul interviului. Este
recomandabil s nscriei i principalele sarcini i/sau atribuii de serviciu
pe care le-ai avut n decursul carierei dumneavoastr profesionale i, n
cazuri relevante, rezultatele obinute (evident, fr a agasa interlocutorul prin
performanele excepionale pe care le avei ! ). Nu nscriei i activitile
dumneavoastr sezoniere dect n situaiile n care suntei n cutarea unui
prim loc de munca. De asemenea, nu omitei s nscriei perioadele n care
ai lucrat i evitai (pn la nivel de interdicie !) s menionai cazurile
(nc destul de frecvente) de genul omer ntre i 2005 sau dat
afar pentru motive disciplinare la 2008 . Dei unii autori recomand
nscrierea salariilor avute la precedentele locuri de munc, apreciem c aceast
(delicat) problem nu poate soluionat dect n cadrul interviului. n
ne, nu emitei pretenii (exigene) n cadrul CV-ului, cu excepia situaiilor n
care anunul rmei (v) solicit acest lucru. Ne permitem s (v) recomandm
omiterea total a oricror aniti i/sau realizri politice. Acestea nu
pot constitui dect apanajul celor slabi, respectiv al celor care alearg
dup funcii i/sau poziii importante prin intermediul elementului politic. Iar
dac vi se condiioneaz ocuparea unui post de apartenena la un anumit partid
sau grupare politic, decizia v aparine !

LIMBI STRINE. Teoretic, (aproape) toat lumea este de acord: cine
nu stpnete, la nivelul cel puin bine, dou limbi strine, are extrem de
puine anse s reueasc n afaceri (i nu numai). Practic, ns, (nc) puini
tineri contientizeaz importana pe care o prezint cunoaterea i utilizarea
limbilor strine. Mai mult, conform unor sfaturi (uneori, chiar indicaii de
baz) primite de la rude, prieteni i/sau, adeseori - fapt extrem de grav -, chiar
de la profesori, unii redactani ai CV-urilor i autoapreciaz cunotinele
de limbi strine. n consecin, responsabilitatea asupra oricrei (auto)apreceri
trebuie s e maxim, pentru c potenialul interviu va i cel puin o oportun
prim ocazie de a vi se verica sinceritatea declaraiilor nscrise n CV. Iat
contextul n care subliniem faptul c din ce n ce mai muli recrutori au dobndit
obiceiul de a rezerva o parte a interviului pentru un dialog n limbile strine
indicate ca ind cunoscute de autorii CV-urilor. Este recomandabil s se renune
Iniiere n cutarea unui loc de munc - 255
la formula des ntlnit Scris; citit; vorbit, apelndu-se la exprimri de
genul: Bilingv Francez/Englez; Germana - curent; Italiana - cunotine
medii; Noiuni de Spaniol (debutant). De asemenea, este preferabil evitarea
formulelor de tipul Limbi strine nvate, pentru c multe din lucrurile pe
care le-am nvat odat le-am uitat !

ABILITI. n cadrul acestei casete este recomandabil s nscriei
cteva dintre competenele de care dispunei i pe care le apreciai ca ind
relevante pentru caracterizarea personalitii dumneavoastr (spre exemplu:
abiliti de comunicare interpersonal i pentru lucrul n echip; nalt
capacitate i disponibilitate pentru efort zic/intelectual susinut; voina i
puterea de a naliza cu succes toate aciunile iniiate; etc.). n situaia n care nu
ai rezervat o rubric special n cadrul experienei dumneavoastr profesionale
pentru cunotinele de operare PC, este recomandabil s efectuai meniunile
de rigoare n cadrul casetei Abiliti. De asemenea, nu ezitai ca, eventual, n
funcie de capaciti, s precizai i faptul c tii s navigai pe Internet.
PASIUNI EXTRAPROFESIONALE (HOBBY-URI). Subliniem faptul
c pasiunile extraprofesionale ale candidailor relev multe dintre potenialele
trsturi denitorii ale caracterului acestora. Astfel, un candidat care are,
ca pasiuni extraprofesionale, clria, natura i ahul, este (foarte probabil)
un tip vistor, nostalgic i (atenie la pericol ! ...) individualist (nu i place
lucrul i/sau activitatea n cadrul unei echipe). Dimpotriv, un candidat cruia
i plac excursiile montane mpreun cu prietenii, voleiul i fotbalul (deci,
sporturi de echip), poate denota un caracter foarte sociabil i comunicativ.
n concluzie, este mai mult dect foarte util a acorda o maxim atenie
pasiunilor extraprofesionale, deoarece ele relev, aa cum am subliniat,
multe dintre potenialele trsturi de personalitate ale redactantului CV-ului.
i, chiar dac ai auzit i/sau ai fost (aprig) sftuii cam cum trebuie
s arate pasiunile extraprofesionale , i dumneavoastr niv, deci i
originali i scriei exact ceea ce v place i/sau v i atrage ! Dar, n acelai
timp, evitai formulrile vagi de genul mi plac sportul, muzica i dansul,
indicnd cititorului toate detaliile de rigoare (ce ramuri sportive v plac, ce
autori, compozitori i interprei preferai avei etc.). Pentru simplul motiv c,
indiferent de voin, mai devreme sau mai trziu, trsturile fundamentale ale
caracterului dumneavoastr vor depistate !

REFERINE. n general, este de dorit evitarea niruirii a mai mult de
dou nume de persoane care pot da referine despre dumneavoastr (este foarte
probabil c, n etapa CV-ului, nimeni nu va solicita referinele respective).
Formularea referinte disponibile la cerere arata caracterul optional al
acestora.
256 - Iniiere n cutarea unui loc de munc
De retinut:
Adaugati numele persoanei care va recomanda daca ea este bine
cunoscuta de catre angajator. El va dori sa va intalneasca datorita
prezentei persoanei respective in CV ul dumneavoastra.
Persoana aleasa sa-ti dea referintele trebuie intrebata daca accepta
folosirea numelui sau in CV. De asemenea trebuie sa te asiguri ce
va spune in cazul in care va contactat telefonic de angajator. Iti va
mentiona punctele puternice sau pe cele slabe?
Dac nominalizai dou persoane, este foarte util s le alegei cu
maxim precauie i grij. n acest sens, evitai s i pui n situaii
de genul F tu scrisoarea i eu i-o semnez !. Deci, alegei persoane
dispuse s i consume 20-30 minute din timpul propriu pentru a
redacta o scrisoare cu greutate, poate chiar decisiv pentru viitoarea
dumneavoastr carier
Fara nume de referinta in CV va trebui sa te vinzi singur in fata
angajatorului. Trebuie sa stii ca, in general, persoanele care iti dau
referintele nu vor deranjate cu telefoane inutile.

n ne, dar nicidecum n ultimul rnd:
nu uitai s ataai (eventual, funcie de solicitare) o poz color n
partea din stnga sus a CV-ului dumneavoastr;
nu uitai s semnai ceea ce ai scris (chiar dac destul de multe persoane
spun c nu este cazul, v putem demonstra c i noi putem face un CV
pentru i n numele dumneavoastr ! );
dac CV-ul este depus la o mare rm (i este posibil a conservat
n ateptarea unei oportuniti viitoare) sau la o agenie de recrutare,
este recomandabil s l datai. Dac, ns, el este rezultanta unui anun
publicat ntr-un cotidian sau ntr-o revist, datarea redactrii sale poate
deveni inoportun.

Nu este nimic infricosator in redactarea unui CV. Nu exista reguli, doar niste
puncte de reper. Speram ca aceste sugestii vor ori s-au dovedit folositoare.
Aminteste-ti sa i concis si la obiect si sa te concentrezi intotdeauna asupra
scopului pentru care redactezi CV-ul. Si in general scopul este sa convingi
angajatorul ca esti persoana potrivita si ca trebuie sa te invite la interviu.

In concluzie, angajatorul are intotdeauna drepatate cand pretinde un CV
perfect. Este prima cerinta pentru orice candidat. Fara un CV bun, un candidat
poate sigur ca nu va chemat la un interviu. Daca ne gandim ca pentru un
singur job putem avem un numar foarte mare de aplicatii, atunci calitatea CV-
ului va face diferenta dintre un posibil interviu si doar un alt candidat.
Iniiere n cutarea unui loc de munc - 257
n continuare vom prezenta modul de a redacta coninutul unui CV
cronologic. Evident, opiunea alegerii tipului de CV v aparine, n funcie
de interese i/sau scopuri vizate. Oricum, regulile de baz i considerentele
anterior prezentate rmn valabile pentru oricare tip de variant i/sau de
model (n general, evitai copierea modelelor!).

Model de CURRICULUM VITAE cronologic:

Bd. Unirii nr. 123, bl. A1, sc. 1. ap. 3, loc. Buzau, jud.Buzau
Tel./Fax: 0238/123456.
50 ani; cstorit; stagiul militar: efectuat
Experien profesional:
SC HIDROCONSTRUCTIA SA Sucursala Siriu (1981-prezent) :
Muncitor necalicat subteran (ian. 1981 nov. 1981)
Am participat la investitia Acumulare Siriu
Am executat sub supravegherea unui muncitor calicat a operatiilor legate de
procesul de productie dispuse de seful de schimb
Mecanic (dec. 1981 dec. 1983)
Am participat la investitia Acumulare Siriu. Am efectuat lucrari de intretinere
curenta, conform prescriptiilor specice ecarui utilaj; am executat confectii
metalice de uz intern
Miner subteran(ian. 1984 dec. 1984)
Am participat la investitia Acumulare Siriu. Am executat lucrari de copturire
a frontului de lucru, la montarea coloanei de aeraj partial, sprijinirea primara
conform monograei de armare in zona frontului de lucru, perforarea gaurilor
de mina in conformitate cu schema de amplasare a gaurilor dispusa, montarea
demontarea podului de lucru, montarea elementelor prefabricate de radier,
armarea si betonarea inelelor denitive, camasuielilor privizorii si la turnarea
monolitului pentru monolitizarea elementelor prefabricate din beton.
Mecanic(ian. 1985 sept.1988)
Am participat la investitia Acumulare Siriu. Am efectuat lucrari de intretinere
curenta, conform prescriptiilor specice ecarui utilaj; am executat confectii
metalice de uz intern.
Sudor (oct 1988 prezent):
Am participat la investitiile:
- Reabilitare retele de distributie apa Brasov;
- Canalizare si statie de epurare in com. Bod, jud. Brasov;
- Pachetizare retele utilitati Prejmer;
258 - Iniiere n cutarea unui loc de munc
- Canalizare si starie de epurare, com. Maracineni, jud. Buzau
- Reabilitare si extindere retea de alimentare cu apa, com.Merei
- Reabilitare si amenajare colector canalizare I Brasov
- Extinderea si dezvoltarea colectorului de ape uzate I Brasov;
- Instalatie produs zapada articiala Predeal;
- Pachetizare retele utilitati Prejmer;
- Reabilitare, extindere, modernizare retele apa Buzau;
- Canalizarea si epurarea apelor uzate in comuna Maracineni, jud
Buzau.
Am executat lucrari de sudura cap la cap, bransamente, tip sa; sudura prin
electrofuziune in polietilena; lucrari de sudura pe conducte 110 mm; 160
mm; 180 mm; 400 mm; 600 mm
Formare profesional:
Calicari:
a ) IT ISCIR INSPECT BUCURESTI - Autorizatie de sudor PE HD specic
proced. de sudare (WPS) 01/2007 WPAR 103012/2007 Domeniul SD;
b) IT ISCIR INSPECT BUCURESTI - Autorizatie de sudor PE HD specic
proced. de sudare (WPS) 02/2007 WPAR 103013/2007 Domeniul SRM;
c) IT ISCIR INSPECT BUCURESTI - Autorizatie de sudor PE HD specic
proced. de sudare (WPS) 03/2007 WPAR 103014/2007 Domeniul SRS.
Bacalaureat: Liceul Industrial nr 6 Buzau, judetul Buzau promotia 1983
Abiliti:
Limbi strine: Engleza - debutant
Cunotine operare PC: WORD,
Principale trsturi de caracter: dinamism; delitate; nalt capacitate de
efort; comunicativitate
Pasiuni extraprofesionale:
Fotbalul, rugby-ul, literatura i lmele SF, excursiile n grup
Referine :
Ion CONSTANTINESCU Sef santier S.C. Hidroconstructia S.A. Sucursala
Siriu
Ion POPESCU Sef punct de lucru S.C. Hidroconstructia S.A. Sucursala Siriu
CAPITOLUL 3 Scrisoarea de intentie
Un CV trimis catre un potential angajator trebuie intotdeauna insotit de o
scrisoare de intentie. Aceasta scrisoare este primul document care va citit,
si pe termen scurt poate chiar mai important decat CV-ul in sine. Asa ca,
scrisoarea de intentie nu este doar un lucru pe care il atasezi CV-ului. Din
Iniiere n cutarea unui loc de munc - 259
contra, aceasta are importanta cel putin egala cu CV-ul si de cele mai multe
ori este elementul decisiv pentru o slujba importanta. De asemenea, scrisoarea
de intentie este modul principal in care poti sa demonstrezi ca ai inteles cum
functioneaza respectiva companie si in ce fel ti se potriveste. In timp ce un
CV iti prezinta aptitudinile, o scrisoare de intentie prezinta motivatia ta si
disponibilitatea pe care o ai pentru acel post. Asa ca putina atentie in scrierea
scrisorii poate sa iti aduca un interviu si o sansa buna de a obtine slujba.

De retinut:
- Scrisoarea de intentie trebuie adresata ecarei companii in parte (evita
sa trimiti aceeasi scrisoare de intentie tuturor companiilor la care aplici).
In primul rand, adreseaza-te cuiva. Daca stii numele angajatorului sau
directorului de Resurse Umane e bine. Daca nu, aa-l! Un telefon la
rma poate sa rezolve acesta problema. In acest fel, vei demonstra atat
respect fata de persoana si compania respectiva, dar si faptul ca esti
interesat in mod deosebit de acel post;
Scrisoarea de intentie nu trebuie sa contina informatiile din CV
Asemeni CV-ului, redacteaz-o intr-un stil clar si concis;
Prin continutul acesteia trebuie scoasa in evidenta relevanta aplicatiei.
Incearca sa faci inevitabila invitatia la interviu. Evidentiaza nivelul de
pregatire, calitatile si experienta care face din tine candidatul potrivit.
Termina intr-o nota pozitiva, mentionand ca iti doresti sa primesti un
raspuns din partea companiei sau a organizatiei.
Foloseste un format A4, pe o singura pagina care sa contina un text de
3 sau 4 paragrafe.
In general, structura paragrafelor este cam aceeasi. Acest lucru nu inseamna
ca toate scrisorile trebuie sa e la fel. Prin urmare, incearca sa respecti si tu
aceasta structura:
Primul paragraf mentioneaza pentru ce post aplici si de ce crezi tu ca esti cel
mai bun candidat pentru acel post. Nu face o introducere pompoasa sau prea
lunga pentru ca va plictisi. Tinteste concizia in acest prim paragraf.
Al doilea paragraf ofera detalii despre cum poti sa contribui in cadrul
companiei. Explica de ce esti interesat de un astfel de post si ca stii deja despre
ce e vorba. Arata ca stii destul de multe despre companie si ca le porti un mare
respect.
Al treilea paragraf scrie despre telurile tale legandu-le de domeniul
companiei si de postul pentru care vrei sa aplici. Totusi, nu incerca o formulare
gen caut o poziie unde abilitile mele s e folosite i recunoscute la
adevarata valoare, pentru ca risti sa pari infatuat si ca angajatorul sa treaca
peste aplicatia ta, in ciuda faptului ca esti un om valoros.
260 - Iniiere n cutarea unui loc de munc
Ultimul paragraf ar trebui sa contina actualul tau loc de munca ( daca este
cazul ), un numar de telefon, orele intre care poti gasit cu usurinta. La nal,
pastreaza tonul ocial al scrisorii si foloseste drept formula de incheiere: Cu
sinceritate, sau Al/A dumneavoastra cu stima,.........
Nu este greu sa realizezi o scrisoare de intentie, asa ca investeste putin timp
in scrierea ei si poti avea benecii enorme.

Va prezentam aici un model de scrisoare de intentie dupa care va puteti ghida,
spatiile punctate le completati d-voastra.
MODEL de scrisoare de intentie
D-lui/D-nei:.................................
Adresa:......................................
Data:...................................
Stimate(a) Domn/(Doamna),
Va contactez in legatura cu posibilitatea de angajare in cadrul rmei ......... . Recent
am observat anuntul dvs. pentru un post de .................... . Am absolvit de curand
liceul/scoala profesionala/facultatea de ....................... din cadrul ........................... .
Interesul meu in ceea ce priveste ocuparea acestui post rezulta nu numai din faptul ca
am studiat disciplinele necesare ocuparii postului in cadrul liceului/scolii profesionale/
facultatii, dar si din experienta mea de .... ani. Din cate puteti vedea in CV-ul alaturat, am
lucrat in calitate de ...................... la ...................... . O parte din responsabilitatile mele
era sa ................ . Mi-ar face placere sa am un interviu cu .......................... pentru
acest post sau orice alte posturi pe care le aveti pe acest domeniu (.........................).
Sper ca veti considera pregatirea mea potrivita si astept cu nerabdare sa va telefonez in
ziua de ...... pentru a discuta aceasta posibilitate.

Al Dvs.
FII ATENT!
Trimite scrisoarea in original si nu copii cu aspect de reproducere in
masa.
Pastreaza o copie a scrisorii.
Contacteaza telefonic, in cel mai scurt timp, persoana careia i-ai adresat
scrisoarea. Asta in cazul in care nu te-a contactat din proprie initiativa.
Poti sa concepi si sa folosesti scrisori cu antet si carti de vizita
personalizate. Daca nu poti sa le realizezi singur, apeleaza la un
profesionist. Efectul obtinut asupra angajatorului va cel de seriozitate
si profesionalism.
Iniiere n cutarea unui loc de munc - 261
Tiparirea scrisorii trebuie sa e de calitate. Va avea aceeasi forma ca
si CV-ul (aceeasi hartie si graca!!). Dispozitia in pagina, marginile,
forma graca nala sunt foarte importante. Verica claritatea, tonul
abordat, acuratetea. Verica scrierea cuvintelor, punctuatia, gramatica.
Trimite scrisoarea si CV-ul intr-un plic mare, care sa nu indoaie hartia.

CAPITOLUL 4 Prezentarea la Interviul pentru Angajare

Interviul constituie, cu siguranta, etapa cea mai importanta pe care trebuie
sa o depasasca (promoveze), cu succes, orice candidat la ocuparea unui
post. Aceasta cu atat mai mult cu cat el nu mai poate , exclusiv, rezultanta
contactului scriptic cu aplicantul (urmare a analizarii si acceptarii CV-ului,
scrisorii de motivatie si scrisorilor de referinte), ci se bazeaza, prioritar, pe
atenta si extrem de exigenta interpretare a comportamentelor verbal si non-
verbal ale candidatului. In acest context, invatarea, pana in cele mai mici
detalii, a tuturor mecanismelor util a utilizate cu prilejul unui interviu,
este de o importanta vitala pentru orice candidat.
Conform unor autori, ... interviul este o intrevedere intre doi oameni:
reprezentantul companiei si candidatul... sau o discutie intre doua persoane,
in scopul de a ajunge la o intelegere. In literatura de specialitate din Romania,
interviul este sumar abordat si/sau tratat, apreciindu-se spre exemplu, ca
... isi propune doua scopuri: sa informeze pe candidat asupra intreprinderii,
postului vacant si cerintelor acestuia; sa dea posibilitatea candidatului sa
prezinte informatii cat mai ample privind trecutul sau profesional si aspiratiile
sale in perspectiva.
Dincolo de denitii si orice fel de interpretari, un lucru esential nu poate
trece neobservat: informatiile fragmentare, fragmentate si/sau chiar lipsa de
informatii in ceea ce priveste pregatirea si sustinerea unui interviu profesional
constituie cauza primordiala a esecului inregistrat la angajare. Nu de putine ori,
experienta a dovedit ca foarte multe persoane (si culmea, mai ales tineri!...) nici
nu indraznesc sa creada ca pot exista atat de multe detalii referitoare la regulile
necesar a respectate in comunicarea verbala si non-verbala interpersonala si,
in caz particular, cu prilejul unui interviu.
Asadar, in cele ce urmeaza, prezentam numai cateva din cele mai importante
aspecte necesar a solutionate in contextul pregatirii si sustinerii unui interviu
pentru angajare. Evident, scopul il constituie atat expunerea, cat si (mai ales)
exemplicarea unor principii recomandabil ( a se citi ...OBLIGATORIU!...)
a respectate in pregatirea si prezentarea la un interviu, astfel incat greselile
datorate necunoasterii ritualului interviului sa poata , la maximum, evitate.
Pentru ca, in ultima instanta, mentalitatea pe care trebuie sa o cream, sa
o avem si sa o dezvoltam in ecare din noi nu poate decat cea specica
invingatorului!... Cu toate riscurile implicate!...
262 - Iniiere n cutarea unui loc de munc
Scopurile principale urmarite cu prilejul interviului de recrutor(i), in cazul
ecarui candidat, constau in:
vericarea posibilitatilor, disponibilitatilor si performantelor individuale;
comensurarea si/sau testarea prolului moral, motivatiei si atitudinilor
(inclusiv in situatii-limita);
testarea capacitatii si a modalitatilor specice de a furniza si de a recepta
informatii in si din mediul ambiental;
oferirea posibilitatii de a demosntra capacitatea de a lucra (si, indeosebi,
de a comunica ecient) cu sei si cu subordonatii;
testarea disponibilitatilor si a aptitudinilor de a introduce noul in
activitatea curenta si de perspectiva;
testarea capacitatii si a modalitatilor de a solutiona eventualele
distorsiuni si/sau conicte intervenite in activitatile cotidiene;
testarea suportabilitatii esecului si a victoriei, mai ales prin prisma
interpretarii comportamentelor exteriorizate; etc.

Cum sa m cei mai buni la interviu

O data stabilite si aceste (doar aparent) ultime detalii, iata-ne, in sfarsit gata
sa infruntam orice obstacol, pentru ca a sosit... ziua cea mare, respectiv
ziua in care trebuie sa ne prezentam la interviu...
Zambetul, tonusul vioi, pofta permanenta de viata, optimismul, privirea
limpede si deschisa, postura dreapta (chiar semeata, dar nu cu ... nasul
pe sus!...si/sau rigida) a corpului, cu alte cuvinte aerul proaspat si sanatos,
datator de sperante si denotand incredere in sine (si, nicidecum, acel tip de
increzut atat de familiar si... dezagreabil!...), constituie tot atatea cerinte
de baza ale prezentei noastre scenice atunci cand va trebui sa atacam
momentele interviului ... in acelasi context, va imperativ necesar sa stim sa:
m curtenitori (dar nu... lingusitori), amabili si mereu la dispozitia
interlocutorului, lasandu-ne, uneori, mai ales atunci cand simtim ca
situatia o impune, chiar putin... (aparent) exploatati!... ;
apelam si utilizam, ecient, atat tehnicile de comunicare (intrebarile,
ascultarea activa, reformularile si relansarile etc.), cat si cele 10
elemente de baza ale mecanicii exprimarii (volumul; debitul; articularea;
inexiunea; intonatia; accentul; ritmul; mimica si gesturile; privirea;
pauzele);
vorbim cu maximum de seriozitate, nelasand loc nici unor neclaritati,
confuzii, si/sau interpretari;
spunem, intotdeauna, adevarul si sa m cat se poate de sinceri, fara
teama de a risca si/sau de a pierde ceva!...;
ne controlam stresul, emotiile etc.;
comunicam non-verbal (mare atentie la mimica faciala, la postura
corpului si, in mod deosebit, la cea a bratelor si a picioarelor, la sensul
si semnicatia deplasarii privirii etc.);
Iniiere n cutarea unui loc de munc - 263
acceptam ca decizia nala apartine, in exclusivitate, intervievatorului si
nu noua!... Decizia noastra poate incepe sa aiba caracter de valabilitate
numai dupa ce ne-a fost comunicat punctul de vedere al intervievatorului
si am primit oferta de angajare. Subliniem acest lucru deoarece, nu in
putine situatii, candidatii respinsi recurg la cele mai neortodoxe,
necatolice, dubioase etc. metode pentru a reinuenta decidentii si/
sau (chiar) pentru a se razbuna pe cei care au facut parte din comisie;

Indiferent de faptul ca este vorba despre una sau mai multe runde ale
interviului, durata ecarei intrevederi se incadreaza, de regula, in maximum
30 40 de minute.
In fata noastra se vor putea aa, (tot) de regula, trei persoane, care vor avea
ca sarcina interpretarea urmatoarelor trei roluri (atitudini) esentiale:
rolul amabilului;
rolul agresivului;
rolul indiferentului;
De asemenea, din motive strict subiective, este recomandabil ca din comisia
de intervievatori sa faca parte atat femei, cat si barbati, pentru a se elimina
eventualele (si, pe alocuri, normalele) suspiciuni legate de alegerea unei
candidate mai oachese si/sau a unui candidat mai chipes!... in acest context,
este recomandabil ca, prioritar, intrebarile mai delicate sa e formulate in
binom femeie-femeie si barbat-barbat, mai ales in situatii-limita impuse
candidatilor si/sau in momente-cheie ale interviului.
Amabilul din comisia de intervievatori va , intotdeauna, surazator, binevoitor
si intru-totul de acord cu tot ceea ce vom spune... Nu ne va contrazice sub nici
un motiv si ne va incuraja, intotdeauna, aprobator, denotand un pozitivism
adeseori alarmant!... Reactiile sale verbale vor , de regula, exemplicate
prin exprimari de genul: Aveti perfecta dreptate!...; Asa este, sunt total
de acord cu punctul dumneavoastra de vedere!...; Constat, cu maxima
satisfactie, ca avem puncte de vedere comune si, adeseori, identice! Este
chiar impresionant sa mai poti intalni si astfel de oameni!.... Acesta ne va
intrerupe foarte rar, eventual pentru a sublinia ca...nici el, ca si noi, nu este de
acord cu cutare sau cutare punct de vedere, etc!... Nu vom putea observa nici
cea mai mica si/sau semnicativa umbra de dezacord pe chipul sau in si prin
vorbele si atitudinile sale. In fata acestui personaj va trebui sa dam dovada,
constant, de maximum de stapanire de sine, dovedind, mai presus de orice,
ca stim lectia si nimic, dar absolut nimic nu ne va putea abate de la drumul
nostru triumfal vizand indeplinirea scopurilor si/sau a obiectivelor propuse.
La amabilitate vom raspunde, in mod obligatoriu, cu amabilitate (atentie, insa,
la excesele de amabilitate!...).
Agresivul este, cu siguranta, cel mai interesant, dar si cel mai... contestat si
nesuferit rol (cel putin pentru intervievat). Agresivul ne va putea pune cele
264 - Iniiere n cutarea unui loc de munc
mai indiscrete intrebari, dupa cum va putea aborda cele mai ofensive atitudini
comportamentale... Spre exemplu, ne poate pune intrebari de genul: Ce
credeti ca va diferentiaza de ceilalti candidati? (raspunsul recomandabil a
utilizat are forma: Poate doar mai puternica dorinta de a reusi si increderea
in mine! Dar, deoarece nu ii cunosc, nu pot formula un raspuns exact la ceasta
intrebare! Ramane ca diferentierile sa e facute de dumneavoastra, urmare a
testarii ecaruia dintre noi!...); Nu credeti ca sunteti prea tanara pentru a
ocupa un post de o asemenea importanta?!!... Mai mult, daca sunt mai atent
(sic!!!... - n.a.), constat ca sunteti si fata si necasatorita!... Poate peste un
an sau doi va veti casatori, veti face unul sau doi copii si... adio!... Cred,
mai degraba, ca doriti sa va jucati cu noi si sa va gasiti, prin intermediul
rmei noastre, o rampa de lansare pentru viitoarele activitati! ... (intr-o
astfel de situatie, este recomandabila adoptarea urmatorului comportament:
calm, stapanire de sine si perfecta utilizare a tehnicilor de comunicare. Sa nu
uitam ca la o agresiune nu se rapunde, niciodata, cu o agresiune!... Drept
urmare, putem raspunde, spre exemplu, in maniera urmatoare: Cred ca am
gresit venind la interviu!... Sunt, realmente, surprinsa ca abia acum realizati
faptul ca sunt fata si absolut sincer, nu imi amintesc impunerea, prin anuntul
dumneavoastra, a vreunei restrictii referitoare la sexul candidatilor. Mai mult,
casatoria si copii constituie probleme extra-profesionale si strict private,
asa ca nu vad de ce si, mai ales, cum asemenea situatii pot impieta asupra
rezultatelor mele profesionale!... Dar, pentru a reveni la subiectul deschis de
dumneavoastra referitor la ... - ...si se continua cu problematica supusa initial
discutiei profesionale ... - ); Cam ce salariu ati astepta de la noi?!... (la o
asemenea intrebare, multi candidati comit eroarea fundamentala de a preciza
o anumita suma, e in valuta, e cam rar in lei!... Un raspuns de genul:
400$/luna sau 1600 lei/luna! dublat de motivatia ... Da, cred ca mi-
ar sucient pentru a duce un trai decent! ... nu poate decat sa genereze
... avalansa de intrebari care urmeaza: De ce atat si nu mai mult sau mai
putin?!; Nu credeti ca va subapreciati cerand doar atat?!?...; etc. Prin
asemenea genuri de raspunsuri, candidatii vor releva accentul prioritar pe care
il acorda satisfacerii doleantelor personale, in detrimentul intereselor rmei
solocitoare. Iar interpretarile care vor urma sunt facil previzibile!... In schimb,
daca vom formula un raspuns in forma: Pentru inceput, sunt convins ca veti
de acord cu suma de ... - se precizeaza nivelul orientativ existent pe piata fortei
de munca in momentul respectiv - , suma care sa poata corespunde indeplinirii
sarcinilor mele de serviciu si care, ulterior, sa se transforme sintr-un cost intr-o
investitie pentru rma dumneavoastra! Evident ca, dupa o perioada de proba
a carei durata o apreciati oportuna, in functie de aportul meu la realizarea
obiectivelor echipei din care voi face parte, vom putea renegocia termenii
salariali!... Mai ales ca, sunt convins, din acel moment, transformarea costului
salarial in investitie se va produs de mult!..., sansele noastre de reusita vor
Iniiere n cutarea unui loc de munc - 265
indubitabil si substantial majorate...). In concluzie, agresivul trebuie tratat
cu calm, chiar cu foarte mult calm si stapanire de sine, raspunsurile noastre
respectandu-ne, del, personalitatea si ind formulate in functie de elementele
certe pe care le cunoastem aferent conditiilor de desfasurare a concursului
pentru ocuparea postului. Siguranta denotata prin raspunsurile noastre va
de natura sa modice, foarte curand, atitudinea agresiva a interlocutorului
nostru... Evident, totul va , nalmente, in avantajul noastru!...
Indiferentul este, uneori, rolul cel mai... ingrat!... Acest personaj va avea,
permanent, cu totul alte preocupari... isi va sterge lentilele ochelarilor, va rasfoi
o agenda sau chiar un ziar (revista), isi va studia unghiile, va privi spre (sau
pe) fereastra, va sta de vorba cu unul dintre colegi, va mazgali ceva pe hartiile
aate in fata si, mai ales, nu... va deloc atent la ceea ce spunem!... Rolul
Indiferentului va impecabil interpretat de un membru al comisiei si va avea,
in exclusivitate, rolul de a ne demotiva... Dar, in nalul interviului, nu va trebui
sa m deloc mirati daca Indiferentul va persoana care... ne va pune cele mai
multe intrebari, reamintindu-ne, cu maxima delitate, exprimari pe care le-am
formulat pe parcursul derularii intrevederii. Reactiile sale, (aparent) absolut
spontane, vor , in marea lor majoritate, de genul relansarilor, mai ales al
celor urmate de tacere: ... Ce spuneati despre...?!... ; ... Sa intelegem
ca sunteti unica persoana capabila sa demonstreze ca ... ?! ... ; etc. Fata
de un asemenea comportament, va trebui sa dam, din nou, dovada de tact si,
mai ales, de ... nervi de otel si stapanire de sine... Raspunsurile noastre vor
trebui strict orientate catre substanta elementelor solicitate de intervievator,
neocolind, sub nici o forma, scuza si/sau pretext, miezul problemei.
Toate aceste roluri sunt interpretate, adeseori pana la... perfectiune de
catre membrii comisiei, din cel putin trei considerente:
in viata cotidiana, ne intalnim cu aceste trei tipuri de oameni: amabili
(pentru ca, nu-i asa, ecare are un scop de urmarit si vrea sa se puna bine cu
seful!...); agresivi (chiar foarte, pentru ca, in general, mai toti semenii nostri
au cate ceva de revendicat, iar eventualul succes al unor colegi, subalterni
si/sau se il face sa explodeze de invidie, gelozie etc.... Mai ales daca am
repurtat un succes, va trebui sa m foarte atenti, pentru ca primele reactii,
interiorizare si/sau exteriorizare vor de tipul: Ia uite-l pe Popescu, iar
pleaca in strainatate! ...; Sigur, iar s-a pus bine cu seful, i-a dat spaga
si-acu, uite-l: se da mare!... Mai mult, am auzit ca e omul lu...! Ba chiar,
daca stau sa imi amintesc bine, e sau a fost securist si nomenclaturist!...;
Iar Popescu, domle?!!... Las sa mai plece si altii, sa vada si ei Vestul!...
si ce daca nu stiu deloc limbi straine? Daca pe vremea lor se facea numa
romana! etc.); indiferenti (mai ales daca nu au nimic de pierdut!...). In general,
indiferentii sunt din ce in ce mai des intalniti, mai ales din motive... politice
(si nu numai!...).Si cum avem de-a face, in cotidian, cu astfel de personaje,
comisia doreste sa verice daca si cum stim sa reactionam pentru ecare tip de
rol intalni, aplicandu-i, ecaruia, cel mai oportun si ecace tratament;
266 - Iniiere n cutarea unui loc de munc
in fata celor trei tipuri comportamentale mentionate, orientarea noastra
va trebui sa e maxima!... Elementele studiate, prioritar, de catre membrii
comisiei, vor disponibilitatea si dinamismul nostru comportamental,
spontaneitatea si capacitatea de a iesi, rapid, ecient, din situatii-limita si,
mai ales, modul general de a ne replia si contraataca decisiv...;
indepartarea de la subiect, divagatiile (adeseori, interminabile si
inoportune), pierderea in amanunte nesemnicative, talentul de a ne
complica (chiar cat mai mult, ca, deh, lucrurile banale si simple sunt la
indemana oricui!...) etc. Sunt tot atattea cauze care pot genera insuccesul in
afaceri (si nu numai). Iata de ce intervievatorii doresc sa ne simta si sa ne
vada in actiune, pe teren, fara nici un sprijin din afara, astfel incat sa ne
poata aprecia, cat mai putin subiectiv, adaptabilitatea la un mediu din ce in ce
mai concurential!...
O data interviul terminat, nu va deloc nici oportun si nici politicos sa ii
intrebam pe membrii comisiei daca ne pot spune ceva (...A fost bine?!!... Cum
m-am prezentat?!... ) sau daca, in maximum doua-trei zile vom stii rezultatul
( Va rog frumos sa imi dati macar un raspuns in principiu, pentru ca mai
am si alte oferte!!!...???...). Va , in schimb, politicos si util sa propunem o
intrebare alternativa (spre exemplu: Mi-ati permite, fara nici cea mai mica
intentie de a va deranja, sa va sun spre sfarsitul saptamanii viitoare, eventual
vineri, intre orele 11,45 si 12,30, pentru a stabili problemele pe care urmeaza
sa le solutionam, in continuare?...). De asemenea, este util sa multumim
intervievatorilor pentru timpul acordat.
In concluzie, este absolut recomandabil sa m si sa ramanem noi insine,
bineinteles, insa, facand dovada unei adaptibilitati maxime, la orice gen de
situatie... Aceasta, cu atat mai mult cu cat, o data angajati, intreaga noastra
viitoar activitate va desfasurata pentru unul si acelasi interlocutor:
CLIENTUL.