Untitled

S
! "#
$%&'
CUPRINS
- Caiet de sarcini nr. 1 Lucrari de consolidare a terasamentelor de drumuri

- Caiet de sarcini nr. 2 Lucr ri de terasamente
- Caiet de sarcini nr. 3 Straturi de formã
- Caiet de sarcini nr. 4 Dispozitive de scurgere i evacuarea apelor de suprafa ã
- Caiet de sarcini nr. 5 Funda ii de balast i/sau de balast amestec optimal
- Caiet de sarcini nr. 6 Funda ii de piatrã spartã i/sau de piatrã spartã amestec
optimal
- Caiet de sarcini nr. 7 Strat rutier din agregate naturale stabilizate cu ciment sau
lian i hidraulici rutieri
- Caiet de sarcini nr. 8 Strat rutier din beton slab
- Caiet de sarcini nr. 9 Strat rutier din beton poros
- Caiet de sarcini nr. 10-11 Imbracaminti si straturi de baza bituminoase din mixturi
asfaltice executate la cald
- Caiet de sarcini nr. 12 Straturi bituminoase foarte sub iri executate la rece (slam
bituminos)
- Caiet de sarcini nr. 13 Reciclarea la cald a îmbrãcãmin ilor rutiere bituminoase
- Caiet de sarcini nr. 14 Reciclarea la rece a îmbrãcãmin ilor rutiere bituminoase
- Caiet de sarcini nr. 15 Îmbrãcãmin i rutiere din beton de ciment
- Caiet de sarcini nr. 16 Tratamente bituminoase
- Caiet de sarcini nr. 17 Marcaje rutiere
- Caiet de sarcini nr. 18 Indicatoare rutiere
MINISTERUL TRANSPORTURILOR
COMPANIA NA IONAL DE AUTOSTR ZI i DRUMURI NA IONALE DIN
ROMÂNIA
CAIET DE SARCINI NR. 1

LUCRÃRI DE CONSOLIDARE A TERASAMENTELOR DE DRUM
PARTEA I:
STRUCTURI DE SPRIJIN I CONSOLIDARE DIN BETON SIMPLU
REDACTAREA 2
IULIE 2015
S.C. PRIMACONS S.R.L.
Structuri de sprijin i consolidare din beton simplu 1

CUPRINS
1. PREVEDERI GENERALE.........................................................................................................4
2. MATERIALE ...............................................................................................................................4
2.1 APA.................................................................................................................................................4
2.2 CIMENTUL ......................................................................................................................................4
2.2.1 Caracteristici .................................................................................................................................4
2.2.2 Controlul calit ii cimentului.........................................................................................................4
2.2.3 Livrarea cimentului........................................................................................................................4
2.2.4 Depozitarea cimentului ..................................................................................................................5
2.3 AGREGATE NATURALE PENTRU BETON ..........................................................................................5
2.3.1 Controlul calit ii agregatelor.......................................................................................................5
2.3.2 Manipularea i stocarea in situ......................................................................................................5
2.3.3 Transportul agregatelor.................................................................................................................5
2.4 BETONUL ........................................................................................................................................5
2.4.1 Betonul proasp t ............................................................................................................................6
2.4.2 Betonul înt rit ................................................................................................................................6
2.5 COFRAJE I SUS INERI ....................................................................................................................7
2.6 ADITIVI ...........................................................................................................................................7
2.7 ADAOSURI ......................................................................................................................................7
2.8 ALTE MATERIALE ...........................................................................................................................7
2.8.1 Material geotextil...........................................................................................................................7
2.8.2 Bitum ..............................................................................................................................................8
2.8.3 evi PVC ........................................................................................................................................8
3. UTILAJE ......................................................................................................................................8
4. EXECU IA LUCR RILOR ......................................................................................................8
4.1 LUCR RI PREG TITOARE ...............................................................................................................8
4.2 REALIZARE TRONSON EXPERIMENTAL ...........................................................................................8
4.3 TEHNOLOGIE DE EXECU IE ............................................................................................................8
4.3.1 S p tura .........................................................................................................................................8
4.3.2 Cofrarea .........................................................................................................................................9
4.3.3 Controlul i recep ia lucr rilor de cofraje.....................................................................................9
4.3.4 Turnarea betonului ........................................................................................................................9
4.3.5 Decofrarea i protec ia betonului dupa turnare ..........................................................................10
4.3.6 Hidroizola ia ................................................................................................................................10
4.3.7 Execu ia sistemului de drenaj ......................................................................................................10
5. CONTROLUL EXECU IEI LUCR RILOR ........................................................................10
5.1 VERIFICAREA CALIT II LUCR RILOR .........................................................................................10
5.2 TOLERAN E ..................................................................................................................................11
5.3 DEFEC IUNI I MOD DE REMEDIERE .............................................................................................12

6. BREVIARE DE CALCUL ........................................................................................................13
7. PLAN ELE CARE GUVERNEAZA LUCRAREA ...............................................................13
8. LISTA STANDARDELOR I NORMATIVELOR................................................................13

1. PREVEDERI GENERALE
Prezentul Caiet de Sarcini se aplic structurilor de sprijin din beton simplu cu fundare direct .
Structurile de sprijin din beton cu fundare direct sunt prev zute pentru sprijinirea corpului
drumului sau a taluzurilor adiacente acestuia, acolo unde nu se pot executa taluzuri.
Caietul de sarcini cuprinde condi iile tehnice i de calitate care trebuie s le îndeplineasc
materialele, controlul de calitate al lucr rilor i criteriile de recep ie a lucr rilor.
De asemenea, ine cont de Normativele i Standardele române ti i europene valabile în luna mai
2015.
Constructorul are obliga ia de a întocmi procedura de execu ie în conformitate cu plan ele de
execu ie, cu caietul de sarcini, normativele, instruc iunile i standardele nominalizate în acest caiet
de sarcini, cu detalierea modului de execu ie i a documentelor de recep ie. Procedura de execu ie
va fi înaintat Consultantului lucr rii spre aprobare înainte de începerea lucr rii.
Toate materialele care intr în lucr rile permanente vor fi supuse aprob rii Consultantului. Înainte
de aprovizionare, Contractorul va supune aprob rii Consultantului sursele / furnizorii acestor
materiale.
Nici un material nu va fi utilizat în lucr rile permanente înainte de a fi aprobat de Consultant.
2. MATERIALE
2.1 Apa
Poate s provin din re eaua public sau dintr-o alt surs , dar în acest caz trebuie sa indeplineasc
condi iile din SR EN 1008. În cazul în care apa provine din alt surs , verificarea se va face de c tre
un laborator de specialitate în conformitate cu preciz rile din respectivul standard.
În timpul utiliz rii pe antier se va evita ca apa s se polueze cu detergen i, materii organice, uleiuri
vegetale, argile etc.
2.2 Cimentul
2.2.1 Caracteristici
Cimentul utilizat este CEM I; CEM II A-S; CEM II B-S; CEM II H-S; CEM II A-LL; CEM II A-M
în conformitate cu CP 012/1 Tabel F.3.1 i Tabel F.3.2.
2.2.2 Controlul calit ii cimentului
Caracteristicile cimenturilor vor fi verificate în conformitate cu: SR EN 197-1, SR EN 196-1÷SR
CEN/TR 196-4, SR EN 196-6, SR EN 196-8.
Controlul calit ii cimentului se va face:
− la aprovizionare: prin verificarea certificatului de calitate / garan ie emis de produc tor sau de
baza de livrare;
− înainte de utilizare, de c tre un laborator autorizat.
2.2.3 Livrarea cimentului
În cazul în care utilizatorul procur cimentul de la un depozit (baz de livrare) livrarea
cimentului va fi inso it de o declara ie de conformitate, în care se va men iona:
− tipul de ciment i fabrica produc toare;

− data sosirii în depozit;
− termenul de expirare;
− nr. certificatului de calitate eliberat de produc tor;
− nr. buletinului de analiz a calit ii cimentului efectuat de un laborator autorizat.
2.2.4 Depozitarea cimentului
Depozitarea cimentului se poate face:
− în vrac, în celule tip siloz în care nu au mai fost depozitate alte materiale;
− ambalat în saci, în înc peri închise, a eza i în stive pe scânduri dispuse cu interspa ii pentru a
asigura circula ia aerului.
Cimentul trebuie folosit înainte de termenul de expirare.
2.3 Agregate naturale pentru beton

Agregatele naturale folosite pentru prepararea betonului i a umpluturii din dren trebuie s
corespund calitativ cu prevederile SREN 12620+A1, CP 012/1.
Sta iile de producere a agregatelor vor func iona numai pe baz de atestat eliberat de o comisie
intern în prezen a unui reprezentant desemnat de ISC ( conform CP 012/1).
2.3.1 Controlul calit ii agregatelor

În cazul procur rii ca atare a agregatelor, acestea vor fi achizi ionate de la sta ii de producere
autorizate.
Controlul calit ii agregatelor se va face la fiecare lot aprovizionat, conform prevederilor din CP
012/1, iar metodele de verificare vor ine cont de SREN 12620+A1.
Laboratorul antierului va ine eviden a calit ii agregatelor astfel:
− într-un dosar vor fi cuprinse toate certificatele de calitate de la furnizor;
− într-un registru (registru pentru încerc ri agregate) rezultatele determin rilor efectuate în
laborator.
2.3.2 Manipularea i stocarea in situ

Aceste opera iuni se vor face în conformitate cu SREN 12620 +A1.
Se vor depozita pe platforme betonate, având pante i rigole de evacuare a apelor. Pentru
depozitarea diferitelor sorturi se vor amenaja compartimente cu în l imea corespunz toare în
vederea evit rii amestec rii sorturilor.
Nu se admite depozitarea direct pe p mânt sau pe platforme balastate.
2.3.3 Transportul agregatelor
Transportul agregatelor va fi în conformitate cu SREN 12620 +A1.
Agregatele vor fi expediate cu mijloace de transport curate i bine închise. Fiecare transport va fi
înso it de foaia de expedi ie în care se vor ar ta: num rul i data eliber rii foii, marca de fabric
(balastiera), destinatarul, felul i sortul agregatelor, cantitatea livrat , num rul certificatului de
calitate.
2.4 Betonul
Cerin ele de baz pe care trebuie s le îndeplineasc betoanele vor fi conform CP 012/1. Dup
modul de expunere al construc iilor prev zute în documenta ie în func ie de condi iile de mediu, se
stabile te clasa de expunere (tabel 1 – CP 012/1).

Clasa de expunere, clasa de beton i valorile limit recomandate pentru compozi ia i propriet ile
betonului sunt specificate în plan ele din proiect.
2.4.1 Betonul proasp t
Cerin ele pentru betonul proasp t trebuie s corespund specifica iilor cap. 4.2 – Beton proasp t i
cap. 5.4 – Cerin e pentru betonul proasp t - din CP 012/1.
2.4.1.1 Compozi ia betoanelor
Compozi ia betoanelor este definit de propor ia în volume a diverselor categorii de agregate uscate,
greutatea liantului pentru un metru cub de beton gata executat i volumul apei. Cantit ile necesare
pe fiecare component al betonului vor fi determinate înainte de a începe prepararea acestuia de catre
Antreprenor.
Determin rile caracteristicilor fizice ale betonului proasp t precum i limitele admisibile ale
valorilor acestora vor respecta preciz rile din tabelul de mai jos:
Valoarea
Caracteristici Conform standard
admisibila
Consisten a:
SREN 12350-2
- prin metoda tas rii
SREN 12350-3
- prin timpul Vebe
Conform cu
Grad de compactare SREN 12350-4
CP 012/1
R spandirea betonului SREN 12350-5
Densitate SREN 12350-6
Con inutul de aer oclus (% vol.) SREN 12350-7
2.4.1.2 Prepararea i transportul betonului

Preciz rile privind aceste opera ii vor fi în conformitate cu CP 012/1.
2.4.1.3 Controlul produc iei betonului

Toate betoanele trebuie supuse controlului de produc ie, sub responsabilitatea produc torului.
Controlul produc iei cuprinde toate m surile necesare pentru men inerea betonului în conformitate
cu condi iile specificate în proiect. Controlul produc iei betonului se realizeaz în conformitate cu
CP 012/1, cap. 9 “Controlul produc iei”.
2.4.2 Betonul înt rit
Betoanele prev zute în proiect vor fi ″grele″ având densitatea aparent a betonului înt rit la 28 de
zile, cuprins între 2201-2500 kg/m3.
2.4.2.1 Clasa betonului
Clasa betonului este definit pe baza rezisten ei caracteristice fck cil (fck cub), care este rezisten a la
compresiune în N/mm2 determinat pe cilindri de 150/300 mm, conform SR EN 12390-3 (sau pe
cuburi cu latura de 150mm) la vârsta de 28 zile, sub ale carei valori se pot situa statistic cel mult 5%
din rezultate.
Definirea clasei de beton are în vedere p strarea epruvetelor conform SREN 12390-2. Controlul
calit ii lucr rilor de betoane turnate pe antier, se va realiza conform SREN 12390-6 i SREN
12390-1.

2.4.2.2 Clasele de expunere
Cerin ele de baz pe care trebuie s le îndeplineasc betoanele vor fi conform cu CP 012/1. Dup
stabile te clasa de expunere (tabel 1 – SR 13510).
betonului sunt specificate în plan ele din proiect, i se stabilesc în func ie de clasa de expunere la
ac iunea mediului înconjur tor, în conformitate cu CP 012/1, cap. 4, tab. 1 – clase de expunere.
2.5 Cofraje i sus ineri
Cofrajele se pot confec iona din lemn sau produse pe baz de lemn, metal sau produse pe baz de
polimeri.
Materialele pentru confec ionarea cofrajelor trebuie s fie conform urmatoarelor standarde:
− bile – manele de r inoase: STAS 1040;
− grinzi – rigle de fag i r inoase SR EN 1313-1 i SR EN 1313-2 ;
− placaj tego de 8 i 15mm: SR EN 313-1 i SR EN 314-1;
− cuie: STAS 2111.
2.6 Aditivi
Aditivii sunt produse chimice care se adaug în beton în cantit i mai mici sau egale cu 5%
substan fa de masa cimentului în scopul modific rii / îmbun t irii calit ii betonului în stare
proasp t i / sau înt rit .
La folosirea aditivilor se vor respecta prevederile CP 012/1 si SR EN 934-2+A1 pentru frecven a
minim de încerc ri.
În conformitate cu CP 012/1 i cu SR 13510 cap. 5.1.5, compatibilitatea aditivilor cu cimenturile
utilizate trebuie verificat prin încerc ri preliminare.
2.7 Adaosuri
Adaosurile sunt materiale anorganice fine ce se pot ad uga în beton în cantit i de peste 5%
substan uscat fa de masa cimentului, în vederea îmbun t irii caracteristicilor acestuia sau
pentru a realiza propriet i speciale.
La folosirea adaosurilor se vor respecta prevederile CP 012/1 i ale urm toarelor standarde:
− SR EN 12878 pentru pigmen i
− SR EN 450-1,2 pentru cenu i volante
− SR EN 13263-1,2+A1 pentru silicea ultrafin
2.8 Alte materiale
2.8.1 Material geotextil

Folosit ca filtru la drenul din spatele zidului de sprijin, va fi de tipul ne esut i neimpregnat i se va
verifica conform Normativului NP 075 - „Normativ pentru utilizarea materialelor geosintetice la
lucr rile de construc ii” i va trebui sa aib urm toarele caracteristici:
− rezisten a la trac iune: min. 10 KN/m;
− alungirea la rupere: <50%;
− coeficient de permeabilitate transversal KT>1 x 10-4 m/s;
− poansonarea cu CBR >1500 N;
− dimensiunea porilor ce re in 90% din cantitatea de particule ce poate fi re inut de geotextil:
d90<0,15 mm.

2.8.2 Bitum
Bitumul este folosit sub form de emulsie pentru realizarea hidroizola iei verticale la intradosul
structurilor de sprijin, conform normativului AND 537.
2.8.3 evi PVC

evile din PVC vor trebui s corespund prevederilor din SR EN ISO 3126.
La executarea barbacanelor la eleva ia sprijinirii se vor utiliza evi din PVC tip SN4 având
ø110mm.
Controlul calit ii se va realiza prin: verificarea existen ei certificatului de calitate, verificarea dup
aspect (colinearitatea, sec iunea liber ), verificarea dimensiunilor.
3. UTILAJE
Utilajele necesare pentru execu ia lucr rilor nu sunt specificate în caietul de sarcini, acestea vor fi
adoptate în func ie de tehnologia de execu ie a Antreprenorului aprobat de c tre Consultant.
4. EXECU IA LUCR RILOR

4.1 Lucr ri preg titoare
Înainte de începerea execu iei lucr rilor, executantul trebuie sa desemneze un responsabil cu
execu ia lucr rilor i s întocmeasc procedurile specifice de verificare, control i acceptare.
Antreprenorul va executa lucr rile preg titoare:
− semnalizarea zonei de lucru;
− verificarea existen ei i pozi iei eventualelor utilit i în ampriza sau în vecin tatea acesteia; se
vor lua toate m surile pentru executarea lucr rilor în siguran ;
− trasarea lucr rilor;
− asigurarea scurgerii apei de pe amplasament.
4.2 Realizare tronson experimental

În mod obi nuit, execu ia unei structuri din beton simplu cu fundare direct nu necesit realizarea
unui tronson experimental. Dac condi ii speciale de teren sau/ i de tehnologie, impun realizarea
unui asemenea tronson, atunci se va detalia acest capitol în cadrul caietului special de sarcini al
lucr rii respective.
4.3 Tehnologie de execu ie
4.3.1 S p tura
S p turile vor fi executate conform planurilor de execu ie. Acestea se vor adânci pân la cota
stabilit de catre Consultant în baza Proiectului de execu ie.
Pe cât posibil, s p turile vor fi executate în uscat. Dac sunt necesare epuismente, acestea cad în
sarcina Antreprenorului în baza caietului de sarcini speciale.
În cazul instabilit ii pere ilor s paturii, se va realiza sprijinirea acestora pe baza unui proiect sau
unei dispozi ii de antier.
P mântul rezultat din s p tur va fi înc rcat, transportat i depozitat într-o loca ie stabilit de catre
Consultant.
Când execu ia s p turilor implic dezvelirea unor re ele subterane existente (ap , gaze, electrice,
etc.) ce r mân în func iune, trebuiesc luate m suri pentru protejarea acestora împotriva deterior rii.

Dac aceste re ele nu se cunosc i apar pe parcursul execut rii s p turii, se vor opri lucr rile i se va
anun a Consultantul pentru a lua m surile necesare.
Ultimii 30 cm pân la cota de fundare se vor excava înaintea beton rii, pentru evitarea degrad rii
terenului de fundare i a conturului t lpii funda iei.
4.3.2 Cofrarea
Cofrajele i sus inerile lor trebuie s fie astfel alcatuite încât s îndeplineasc condi iile din NE
012/2, cap. 7 “Cofraje i sus ineri”:
− s asigure ob inerea formei, dimensiunilor i gradului de finisare prev zute în proiect pentru
elementele ce urmeaz a fi executate, respectându-se înscrierea în abaterile admisibile (pentru
lungimea elementelor de cofraj ±15 mm, pentru l ime ±6 mm, în l ime ±10 mm);
− s fie etan e astfel încât s nu permit pierderea laptelui de ciment;
− s fie stabile i rezistente sub ac iunea înc rc rilor ce apar în procesul de execu ie.
Înainte de începerea opera iei de montare a cofrajelor, se vor cur i i preg ti suprafe ele care vin în
contact cu betonul ce urmeaz a se turna i se va verifica i corecta pozi ia arm turilor.
Pentru a reduce aderen a între beton i cofraje acestea se ung cu agen i de decofrare pe fe ele care
vin în contact cu betonul imediat înainte de montare.
Pentru tratarea arhitectural a fe ei v zute a eleva iei pe cofraje se pot monta elemente de
amprentare conform specifica iilor din plan ele de detaliile de execu ie din proiect.
Montarea cofrajelor va cuprinde urm toarele opera ii:
− trasarea cofrajelor;
− asamblarea i sus inerea provizorie a panourilor;
− încheierea, legarea i sprijinirea definitiv a cofrajelor.
4.3.3 Controlul i recep ia lucr rilor de cofraje

Se vor efectua verific ri etapizate astfel:
− preliminar, controlându-se lucr rile preg titoare i elementele sau subansamblurile de cofraj i
sus ineri;
− în cursul execu iei, verificându-se pozi ionarea în raport cu trasarea i modul de fixare al
elementelor;
− final, recep ia cofrajelor i consemnarea constat rilor într-un registru de procese verbale.
4.3.4 Turnarea betonului

Turnarea betonului i tratarea ulterioar a acestuia se va face respectând prevederile din NE 012/2.
Opera iunea va fi condus de eful punctului de lucru sau de înlocuitorul desemnat al acestuia.
Nu sunt admise dep irea duratei maxime de transport, respectiv modificarea st rii de consisten a
betonului.
Turnarea betonului trebuie realizat dup :
− terminarea s p turii;
− recep ia cotei i naturii terenului de fundare;
− montarea i recep ia cofrajelor;
− montarea arm turilor;
− montarea barbacanelor.
Începerea beton rii se va aproba dup verificarea condi iilor de mai sus, pe baza proceselor verbale
de lucr ri ascunse i/sau de faze determinante.
Betonul în funda ii se toarn aderent la pere ii s p turii.

Betonul trebuie s fie r spandit uniform în lungul elementului, urm rindu-se realizarea de straturi
de maximum 50 cm în l ime i turnarea noului strat înainte de inceperea prizei betonului turnat
anterior.
Compactarea betonului este obligatorie, realizându-se de regul prin vibrare. Compactarea manuala
(cu vergi, ipci, cioc nirea cofrajelor) se admite numai în situa ii speciale (sec iuni înguste, arm turi
dese, defec iunea temporar a vibratorului), cu acceptul Consultantului.
În l imea liber de c dere a betonului nu va fi mai mare de 1,5 m. Rosturile de lucru trebuiesc
evitate, iar în cazul în care nu se poate, acestea vor fi tratate în conformitate cu “Codul de practic
pentru executarea lucr rilor din beton, beton armat i beton precomprimat” indicativ NE 012/2.
4.3.5 Decofrarea i protec ia betonului dupa turnare

Structura din beton se poate decofra atunci cand betonul a atins o anumit rezisten cu respectarea
prevederilor din NE 012/2 i a Caietului special de sarcini.
În vederea ob inerii tuturor caracteristicilor prev zute a betonului, suprafe ele betonului trebuie
protejate o anumit perioad de timp, func ie de tipul structurii, condi iile de mediu din momentul
turn rii i condi iile de expunere din perioada de exploatare.
Protec ia betonului trebuie sa înceap cat mai curând posibil dupa decofrare.
Protec ia betonului se realizeaz , în principal, împotriva:
- usc rii premature datorit radia iilor solare i a vântului;
- antren rii pastei de ciment datorit apei din intemperii sau apelor curg toare;
- înghe ului.
M suri de protec ie pot fi:
- men inerea în cofraje;
- acoperirea cu materiale men inute în stare umed /uscat ;
- stropirea cu pelicule de protec ie.
4.3.6 Hidroizola ia
Se realizeaz prin stropire în trei straturi cu emulsie de bitum.
4.3.7 Execu ia sistemului de drenaj

În cazul structurilor de sprijin, drenul structurii se realizeaz din material granular i geotextil sau
din material geocompozit, în concordan cu detaliile din proiect.
Suprafa a rigolei drenului se va sclivisi cu mortar de ciment M100, apa drenat fiind evacuat prin
barbacanele racordate la rigola drenului.
5. CONTROLUL EXECU IEI LUCR RILOR
5.1 Verificarea calit ii lucr rilor

Pe parcursul execu iei lucr rilor, se vor face urmatoarele verific ri:
Faza Verificare
-pozi ia în plan
S p turi -dimensiunile s p turii
-verificarea terenului de fundare*
-încheierea cofrajelor
Cofraj
-dimensiunile interioare ale acestora

Barbacane -verificarea mont rii barbacanelor
Betonarea funda iei i eleva iei - verificarea betoanelor proaspete i a cuburilor de prob
-panta rigolei drenului
Drenul din spatele zidului
-realizarea drenului
*- se verifica natura i capacitatea portant ale terenului de fundare. Orice neconcordan
observat între stratifica ia indicat în proiect i cea real din antier, se va semnala
reprezentantului Beneficiarului spre a hot râ m surile necesare.
Capacitatea portant a terenului de fundare determinat prin teste cu instala ia Lucas trebuie s
îndeplineasc condi ia: modulul de deforma ie liniar Ev2 45 MPa (cf. indicativ AND 530).
Se va efectua o încercare pe loca ie, dar nu mai pu in de una la 300 m de lungime de zid.
5.2 Toleran e
Toleran a reprezinta diferen a dintre valoarea specificat i valoarea m surat .
La dozarea materialelor componente ale betonului (dupa stabilirea re etei) se admit urmatoarele
abateri în conformitate cu CP012/1 (tab. 21):
− agregate ± 3%;
− ciment i apa ±3%;
− adaosuri utilizate în cantitate >5% din masa cimentului ± 3%;
− aditivi utilizate în cantitate <5% din masa cimentului ± 5%
Pentru consisten a betonului proasp t toleran ele sunt date mai jos conform tabelului 11 din
CP012/1:
Tasare
Interval de valori 40 de la 50 pân la 90 100
specificate, în mm
Toleran e, în mm ± 10 ± 20 ± 30
Timp Vebe
specificate, în s
Toleran e, în s ±3 ±2 ±1
Interval de valori 1,26 de la 1,25 pân la 1,10
specificate 1,11
Toleran e ± 0,10 ± 0,08 ± 0,05
R spândire (întindere)
Interval de valori toate valorile
specificate, în mm
Toleran e, în mm ± 30
Toleran ele pentru lucr rile executate în cadrul structurilor de sprijin din beton simplu sunt stabilite
în conformitate cu NE 012-2:

Denumire lucrare Toleran e admisibile
Funda ii structuri de -pozi ie în plan ± 5 cm
sprijin -cota de fundare ± 5 cm
-planeitate la partea superioar a coronamentului ± 10
Eleva ie structuri de mm /10m
sprijin cu fundare
direct -rectilinitate orizontal a coronamentului ± 5 mm /10
m
-cote nivel barbacane ± 0.1 %
Sistem de drenaj
-interdistan a barbacane ± 10 cm
5.3 Defec iuni i mod de remediere

În cazul în care o parte a structurii sau întreaga structur nu corespunde prevederilor proiectului i
prezentului caiet de sarcini, Antreprenorul este obligat s execute remedierile necesare.
Dup recunoa terea i analiza defectelor, înaintea începerii lucr rilor de remediere, Antreprenorul
propune Consultantului programul de repara ii, spre aprobare.
Repara iile intr în sarcina Antreprenorului.
Pentru remedierea defectelor de natur s afecteze calitatea structurii, siguran a i durabilitatea în
exploatare se va proceda astfel:
- întocmirea releveului detaliat al defectelor;
-cercetarea cauzelor, procedându-se i la efectuarea de încerc ri, investigatii sau calcule
suplimentare;
- evaluarea consecin elor posibile pe termen scurt sau mai lung.
În func ie de constat rile i de studiile efectuate, Consultantul poate sa procedeze astfel:
- s acorde viza proiectului de repara ii, cu eventuale observa ii;
- s prevad demolarea unei par i sau a întregii lucr ri;
În cazul defectelor privind geometria lucr rii, calitatea i culoarea suprafe elor, dar care nu
afecteaza siguran a i capacitatea portant a lucr rii, remedierile se pot efectua astfel:
- defectele minore pot fi corectate prin degresare, sp lare, rabotare sau rostuire;
- în cazul defec iunilor mai importante, antreprenorul va propune beneficiarului un program de
remediere, pe care-l va analiza i aproba ca atare sau cu completarile necesare.
Pe suprafe ele v zute, cu parament fin, este interzis sclivisirea simpl .
Fisurile deschise, care pot compromite durabilitatea lucr rii, cât i aspectul, se colmateaz prin
injec ie. Dupa injec ie, fisurile sunt cur ate cu aer comprimat.
Procedee de remediere a defectelor elementelor de beton:
Tipuri de remedieri:
Tipul 1: - Remedierea defectelor de execu ie constatate la decofrarea elementelor constând din
tirbituri, zone segregate, goluri, rosturi de betonare, etc., se realizeaz în conformitate cu tabelul 1
din C 149;
Tipul 2: - Remedierea deterior rilor (fisuri sau striviri locale) aparute în perioada de execu ie sau în
cursul exploat rii ca urmare a fenomenului de contrac ie a betonului sau a unor solicit ri cu caracter
excep ional ( ocuri, supraînc rcare, vibra ii, seism, etc.) se realizeaz în conformitate cu tabelul 2
din C 149.

6. BREVIARE DE CALCUL
Breviarele de calcul sunt prezentate ca o documenta ie separat în „partea scris ” a Proiectului
(conform Borderoului) i cuprind descrierea metodologiei de calcul, notele i schemele de calcul
aferente lucr rilor proiectate.
7. PLAN ELE CARE GUVERNEAZA LUCRAREA

Plan de situa ie
Profil transversal tip
Profiluri transversale curente
Eleva ie lucrare
Detalii cofraj
8. LISTA STANDARDELOR I NORMATIVELOR
Nr. Acte legislative/ Denumirea

Crt. Standarde/Normative
1 STAS 1040-85 Lemn rotund de r inoase pentru construc ii. Manele i prajini
2 STAS 10111/1-77 Poduri de cale ferat i osea. Infrastructuri de zid rie beton i
beton armat. Prescrip ii de proiectare
3 STAS 4606-80 Agregate naturale grele pentru betoane i mortare cu lian i
minerali. Metode de încercare
4 SR 13510:2006 Beton. Partea 1: Specifica ie, performan , produc ie i
conformitate. Document na ional de aplicare a SR EN 206-1
5 SR 13510:2006/A1:2012 Beton. Partea 1: Specifica ie, performan , produc ie i
6 SR 13536:2009 Evaluarea agresivit ii apei, solului i gazelor asupra betonului.
Prelevarea i analizarea e antioanelor de ap i sol
7 SR EN 196-1:2006 Metode de încerc ri ale cimenturilor. Partea 1: Determinarea
rezisten elor mecanice
8 SR EN 196-3+A1:2009 Metode de încerc ri ale cimenturilor. Partea 3: Determinarea
timpului de priza i a stabilit ii
9 SR CEN/TR 196-4:2008 Metode de încerc ri ale cimenturilor. Partea 4: Determinarea
cantitativ a componentelor
10 SR EN 196-5:2011 Metode de încerc ri ale cimenturilor. Partea 5: Încercare de
puzzolanicitate a cimentului puzzolanic
11 SR EN 196-6:2010 Metode de încerc ri ale cimenturilor. Determinarea fine ii
12 SR EN 196-8:2010 Metode de încerc ri ale cimenturilor. Partea 9: Caldura de
hidratare. Metoda prin dizolvare
13 SR EN 197-1:2011 Ciment. Partea 1: Compozi ie, specificatii i criterii de
conformitate ale cimenturilor uzuale
14 SR EN 206:2014 Beton. Specifica ie, performan , produc ie i conformitate

15 SR EN 450-1:2012 Cenu a zburatoare pentru beton. Partea 1: Defini ii, condi ii i
criterii de conformitate
16 SR EN 450-2:2006 Cenu a zbur toare pentru beton. Partea 2: Evaluarea conformit ii
17 SR EN 480-1+A1:2015 Aditivi pentru beton, mortar i past . Metode de încercare. Partea
1: Beton i mortar de referin pentru încerc ri
18 SR EN 480-2:2007 Aditivi pentru beton, mortar i past . Metode de încercare. Partea
2: Determinarea timpului de priz
15: Beton de referin i metod de încercare a aditivilor
modificatori de vâscozitate
20 SR EN 934-1:2008 Aditivi pentru beton, mortar i past . Partea 1: Cerin e comune
21 SR EN 934-2+A1:2012 Aditivi pentru beton, mortar i past . Partea 2: Aditivi pentru
beton. Defini ii, condi ii, conformitate, marcare i etichetare
22 SR EN 934- Aditivi pentru beton, mortar i past . Partea 6: E antionare, control
6:2002/A1:2006 i evaluarea conformit ii
23 SR EN 1008:2003 Apa de preparare pentru beton. Specifica ii pentru prelevare,
încercare i evaluare a aptitudinii de utilizare a apei, inclusiv a
apelor recuperate din procese ale industriei de beton, ca apa de
preparare pentru beton
24 SR EN 1992-1-1:2004 Eurocod 2: Proiectarea structurilor de beton. Partea 1-1: Reguli
generale i reguli pentru cl diri
25 SR EN 1992-1- Eurocod 2: Proiectarea structurilor de beton. Partea 1-1: Reguli
1:2004/NB:2008 generale i reguli pentru cl diri. Anexa na ional
26 SR EN 1992-2:2006 Eurocod 2: Proiectarea structurilor de beton. Partea 2: Poduri de
beton. Proiectare i prevederi constructive
27 SR EN 1992- Eurocod 2: Proiectarea structurilor de beton. Partea 2: Poduri de
2:2006/NA:2009 beton. Proiectare i prevederi constructive. Anexa na ional
28 SR EN 1997-1:2004 Proiectarea geotehnic . Partea 1: Reguli generale
Eurocod 7
29 SR EN 1997- Eurocod 7: Proiectarea geotehnic . Partea 1: Reguli generale.
1:2004/NB:2007 Anex na ional
30 SR EN 12350-1:2009 Încercare pe beton proasp t. Partea 1: E antionare
31 SR EN 12350-2:2009 Încercare pe beton proasp t. Partea 2: Încercarea de tasare
32 SR EN 12350-3:2009 Încercare pe beton proasp t. Partea 3: Încercare Vebe
33 SR EN 12350-4:2009 Încercare pe beton proasp t. Partea 4: Grad de compactare
34 SR EN 12350-5:2009 Încercare pe beton proasp t. Partea 5: Încercare cu masa de
r spândire
35 SR EN 12350-6:2009 Încercare pe beton proasp t. Partea 6: Densitate

36 SR EN 12350-7:2009 Încercare pe beton proasp t. Partea 7: Con inut de aer. Metode prin
presiune
37 SR EN 12350-8:2010 Încerc ri pe beton proasp t. Partea 8: Beton autocompactant.
Tasare - Încercarea la r spândire
Metoda de determinare a timpului de curgere cu pâlnia V
Metoda de determinare a capacit ii de curgere utilizând cutia în L
Metoda de determinare a rezisten ei la segregare utilizând site
Metoda de determinare a capacit ii de curgere cu inelul J
42 SR EN 12390-1:2013 Încercare pe beton intarit. Partea 1: Forma, dimensiuni i alte
conditii pentru epruvete i tipare
43 SR EN 12390-1:2013 Încercare pe beton înt rit. Partea 1: Form , dimensiuni i alte
condi ii pentru epruvete i tipare
44 SR EN 12390-2:2009 Încercare pe beton înt rit. Partea 2: Preg tirea i p strarea
epruvetelor pentru încerc ri de rezisten
45 SR EN 12390-3:2009 Încercare pe beton înt rit. Partea 3: Rezisten a la compresiune a
epruvetelor
46 SR EN 12390- Încercare pe beton înt rit. Partea 3: Rezisten a la compresiune a
3:2009/AC:2011 epruvetelor
47 SR EN 12390-4:2002 Încercare pe beton înt rit. Partea 4: Rezisten a la compresiune.
Caracteristicile ma inilor de încercare
48 SR EN 12390-5:2009 Încercare pe beton înt rit. Partea 5: Rezisten a la încovoiere a
epruvetelor
49 SR EN 12390-6/2010 Încercare pe beton intarit. Partea 6: Rezisten la intindere prin
despicare a epruvetelor
50 SR EN 12390-7:2009 Încercare pe beton înt rit. Partea 7: Densitatea betonului înt rit
51 SR EN 12390-8:2009 Încercare pe beton înt rit. Partea 8: Adâncimea de p trundere a
apei sub presiune
52 SR CEN/TS 12390- Încercare pe beton înt rit. Partea 9: Rezisten la înghe -dezghe .
9:2009 Exfoliere
53 SR EN 12390-13:2014 Încercare pe beton înt rit. Partea 13: Determinarea modulului
secant de elasticitate în compresiune
54 SR EN 12504-1:2009 Încerc ri pe beton în structuri. Partea 1: Carote. Prelevare,
examinare i încerc ri la compresiune
55 SR EN 12504-2:2013 Încerc ri pe beton în structuri. Partea 2: Încerc ri nedistructive.
Determinarea indicelui de recul

56 SR EN 12504-3:2006 Încerc ri pe beton în structuri. Partea 3: Determinarea for ei de
smulgere
57 SR EN 12504-4:2004 Încercare pe beton în structuri. Partea 4: Determinarea vitezei de
propagare a ultrasunetelor
58 SR EN 12620+A1:2008 Agregate pentru beton
59 SR EN 12878:2014 Pentru pigmenti - Pigmenti pentru colorarea materialelor de
constructie pe baza de ciment i/sau var. Specificatii i metode de
încercare
60 SR EN 13242+A1:2008 Agregate din materiale nelegate sau legate hidraulic pentru utilizare
în inginerie civil i în construc ii de drumuri
61 SR EN 13285:2011 Amestecuri de agregate nelegate. Specifica ii
62 SR EN 13263- Silice ultra fin pentru beton. Partea 1: Definitii, conditii i criterii
1+A1:2009 de conformitate
63 SR EN 13263- Silice ultra fin pentru beton. Partea 2: Evaluarea conformit ii
2+A1:2009
64 SR EN 13670:2010 Execu ia structurilor de beton
65 SR EN 13791:2007 Evaluarea in-situ a rezisten ei la compresiune a betonului din
structuri i din elemente prefabricate
66 SR CR 13902:2002 Metode de încercare pentru determinarea raportului ap /ciment în
betonul proasp t
67 SR EN ISO 14688- Cercet ri i încerc ri geotehnice. Identificarea i clasificarea
1:2004 p mânturilor. Partea 1: Identificare i descriere
2:2005 p mânturilor. Partea 2: Principii pentru o clasificare
69 NE 012/1,2-2007,2010 Normativ pentru producerea betonului i executarea lucr rilor din
beton, beton armat i beton precomprimat - Partea 1: Producerea
betonului, Partea 2: Executarea lucr rilor din beton
70 CP 012-1/2007 Cod de practic pentru producerea betonului
71 C26-1985 Normativ pentru încercarea betonului prin metode nedistructive
72 C56-85 Normativ pentru verificarea calit ii i recep ia lucr rilor de
constructii i instala ii aferente
73 C 162/1973 Normativ privind alc tuirea, executarea i folosirea cofrajelor
metalice plane pentru pere ii din beton monolit la cl diri
74 C 11/1974 Instruc iuni tehnice privind alc tuirea i folosirea în construc ii a
panourilor din placaj pentru cofraje
75 C54-1981 Instruc iuni tehnice pentru încercarea betonului cu ajutorul
carotelor
76 AND 530-2012 Instruc iuni privind controlul calit ii terasamentelor

77 Legea nr. 10/18.01.1995 Privind calitatea în constructii
78 Legea L319/2006 Securit ii i s n t ii în munc
79 Legea nr. 50/1991 Privind autorizarea execut rii lucr rilor de construc ii, republicat ,
cu modific rile i complet rile ulterioare
80 Hot rârea Guvernului nr. Privind cerin e minime pentru desf urarea antierelor temporare i
300/2006 mobile
81 Hot rârea Guvernului nr. Pentru aprobarea unor regulamente privind calitatea în construc ii,
766/1997 cu modific rile ulterioare
82 Hot rârea Guvernului nr. Pentru aprobarea Regulamentului general de urbanism, republicat
525/1996

ROMÂNIA

PARTEA II:
STRUCTURI DE SPRIJIN I CONSOLIDARE DIN BETON ARMAT
REDACTAREA 2
IULIE 2015
1
CUPRINS
2. MATERIALE ...............................................................................................................................4
2.1 APA.................................................................................................................................................4
2.2 CIMENTUL ......................................................................................................................................4
2.2.1 Caracteristici .................................................................................................................................4
2.4 BETONUL ........................................................................................................................................5
2.4.1 Betonul proasp t ............................................................................................................................6
2.4.2 Betonul înt rit ................................................................................................................................6
2.5 O EL BETON ...................................................................................................................................7
2.7 ADITIVI ...........................................................................................................................................7
2.8 ADAOSURI ......................................................................................................................................7
2.9 ALTE MATERIALE ...........................................................................................................................8
2.9.2 Bitum ..............................................................................................................................................8
2.9.3 evi PVC ........................................................................................................................................8
3. UTILAJE ......................................................................................................................................8
4.3.1 S p tura .........................................................................................................................................9
4.3.2 Cofrarea .........................................................................................................................................9
4.3.3 Controlul i recep ia lucr rilor de cofraje.....................................................................................9
4.3.4 Fasonarea i montarea arm turilor.............................................................................................10
4.3.5 Turnarea betonului ......................................................................................................................10
4.3.6 Decofrarea i protec ia betonului dup turnare ..........................................................................11
4.3.7 Hidroizola ia ................................................................................................................................11
2
5.2 TOLERAN E ..................................................................................................................................12
7. PLAN ELE CARE GUVERNEAZA LUCRAREA ...............................................................14
3
Prezentul Caiet de Sarcini se aplic structurilor de sprijin din beton armat cu fundare direct .
El cuprinde condi iile tehnice i de calitate care trebuie s le îndeplineasc materialele, controlul de
calitate al lucr rilor i criteriile de recep ie a lucr rilor.
Structurile de sprijin din beton cu fundare direct sunt prev zute pentru sprijinirea corpului
drumului sau a taluzurilor adiacente acestuia, acolo unde nu se pot executa taluzuri.
Acest Caiet de Sarcini ine cont de Normativele i Standardele române ti i europene valabile în
luna mai 2015.
materiale.
2. MATERIALE
2.1 Apa
Poate s provin din re eaua public sau dintr-o alt surs , dar în acest caz trebuie sa indeplineasc
2.2 Cimentul
în conformitate cu CP 012/1, Tabel F.3.1 i Tabel F.3.2.
CEN/TR 196-4, SR EN 196-6, SR EN 196-8.
baza de livrare;
cimentului va fi inso it de o declara ie de conformitate, în care se va men iona:
4


autorizate.
laborator.

calitate.
2.4 Betonul
5
pe fiecare component al betonului vor fi determinate înainte de a începe prepararea acestuia de catre
Antreprenor.
Valoarea
admisibila
Consisten a:
SREN 12350-2
SREN 12350-3
- prin timpul Vebe
Conform cu
CP 012/1
R spândirea betonului SREN 12350-5


cuburi cu latura de 150 mm) la vârsta de 28zile, sub ale carei valori se pot situa statistic cel mult 5%
din rezultate.
12390-1.
6
ac iunea mediului înconjur tor, în conformitate cu CP 012/1 cap. 4, tab. 1 – clase de expunere.
2.5 O el beton
O elul beton folosit va fi de tipul OB37, PC52 i BST500S clasa C de ductilitate trebuind s
respecte STAS 438/1/A91/C91 i SR EN 1992-1-1/NB.
Confec ionarea i montarea barelor se va face în strict conformitate cu prevederile proiectului.
La livrare, o elul beton trebuie sa fie înso it de certificatul de calitate emis de produc tor. Controlul
o elului beton va consta din:
− verificarea dimensiunilor sec iunii, greutatea net ;
− examinarea aspectului;
− marca produsului, tipul arm turii, semnul Controlului de Calitate;
− verificarea îndoirii la rece;
− verificarea caracteristicilor mecanice (rezisten a la rupere, limita de curgere, alungirea la
rupere).
Depozitarea o elului pentru arm turi se va face separat pe tipuri, astfel încât s se asigure condi ii
care s nu produc corodarea arm turii, murd rirea cu p mânt sau alte materiale i s poat fi
identificat u or fiecare sortiment i diametru.

polimeri.
Materialele pentru confec ionarea cofrajelor trebuie s fie conform urm toarelor standarde:
− grinzi – rigle de fag i r inoase SR EN 1313-1 i SR EN 1313-2;
2.7 Aditivi
In conformitate cu CP 012/1 si cu SR 13510 cap. 5.1.5, compatibilitatea aditivilor cu cimenturile
2.8 Adaosuri
Adaosurile sunt materiale anorganice fine ce se pot ad uga în beton în cantitati de peste 5%
substan uscat fat de masa cimentului, în vederea îmbun t irii caracteristicilor acestuia sau
7
2.9 Alte materiale

lucr rile de construc ii” i va trebui sa aib urm toarele caracteristici:
d90<0,15 mm.
2.9.2 Bitum
2.9.3 evi PVC

La executarea barbacanelor la eleva ia sprijinirii se vor utiliza evi din PVC tip SN 4 având ø110
mm.
Controlul calit ii se va realiza prin: verificarea existen ei certificatului de calitate, verificarea dupa
3. UTILAJE

Înainte de începerea execu iei lucr rilor, executantul trebuie s desemneze un responsabil cu
− verificarea existen ei i pozi iei eventualelor utilit i în ampriza sau în vecinatatea acesteia; se

În mod obi nuit, execu ia unei structuri din beton armat cu fundare direct nu necesit realizarea
unui tronson experimental. Daca condi ii speciale de teren sau/ i de tehnologie, impun realizarea
8
4.3.1 S p tura
stabilit de catre Consultant în baza Proiectului de execu ie.
Pe cât posibil, s p turile vor fi executate în uscat. Daca sunt necesare epuismente, acestea cad în
În cazul instabilit ii pere ilor s paturii, se va realiza sprijinirea acestora pe baza unui proiect sau
P mântul rezultat din s p tur va fi înc rcat, transportat i depozitat într-o loca ie stabilit de catre
Consultant.
anunta Consultantul pentru a lua m surile necesare.
4.3.2 Cofrarea
Cofrajele i sus inerile lor trebuie s fie astfel alcatuite încât sa îndeplineasc condi iile din NE
012/2, cap. 7: “Cofraje i sus ineri”:
Înainte de începerea opera iei de montare a cofrajelor, se vor cura i i preg ti suprafe ele care vin în
amprentare conform specifica iilor din plan ele de detalii de execu ie din proiect.

sus ineri;
9
elementelor;
În cazul cofrajelor care se închid dup montarea arm turilor se va redacta un proces verbal comun
pentru cofraje i arm turi.
4.3.4 Fasonarea i montarea arm turilor

Fasonarea arm turilor din o el beton SR EN 1992-2/NA, se vor face conform plan elor de armare
din proiect.
Aceste opera ii se vor face respectând NE 012/2, cap.8.
Înainte de a se trece la fasonarea arm turilor, executantul va analiza prevederile proiectului, inând
seama de posibilit ile practice de montare i fixare a barelor, precum i de aspectele tehnologice de
betonare i compactare. Dac se consider necesar , va face propuneri de modificare, ce vor fi
supuse aprob rii Proiectantului.
Fasonarea i manipularea arm turilor se va face astfel încât s se evite:
- deteriorarea mecanic ;
- ruperi ale sudurilor în carcase i plase sudate;
- contactul cu substan e care pot afecta propriet ile de aderen între beton i arm tur sau
pot produce coroziunea.
Se vor îndep rta:
- impurit ile de pe suprafa a barelor;
- rugina, în special în zonele în care barele urmeaz a fi înn dite prin sudur .
Dupa îndep rtarea ruginii, reducerea sec iunii barelor nu trebuie sa dep easc abaterile
prev zute în normele tehnice aferente.
O elul beton livrat în colaci trebuie s fie îndreptat cu troliul înainte de fasonare, astfel încât
alungirea maxim sa nu dep easc 1 mm/m.
Se interzice fasonarea arm turilor la temperaturi < -10° C. Barele cu profil periodic cu D>25 mm se
vor fasona la cald.
Înn direa barelor se face conform prevederilor proiectului. De regul înn direa arm turilor se
realizeaz prin suprapunere f r sudur sau prin sudur obi nuit (electric prin puncte, cap la cap
prin topire intermediar , manual cu arc electric prin suprapunere cu eclise).

betonului.
10
Betonul trebuie sa fie r spândit uniform în lungul elementului, urm rindu-se realizarea de straturi
de maximum 50 cm în l ime i turnarea noului strat înainte de începerea prizei betonului turnat
anterior.
Se vor lua m suri pentru a se evita deformarea sau deplasarea arm turilor de pe pozi iile prev zute
în proiect.
Compactarea betonului este obligatorie, realizându-se de regul prin vibrare. Compactarea manual
4.3.6 Decofrarea i protec ia betonului dup turnare

Structura din beton armat se poate decofra atunci când betonul a atins o anumit rezisten cu
respectarea prevederilor din NE 012/2 i a Caietului special de sarcini.
Protec ia betonului trebuie s înceap cât mai curând posibil dupa decofrare.
- înghe ului.
4.3.7 Hidroizola ia

În cazul structurilor de tipul zidurilor de sprijin, drenul zidului se realizeaz din material granular i
geotextil sau din material geocompozit, în concordan cu detaliile din proiect.

Faza Verificare
-pozi ia în plan
S p turi
-dimensiunile s p turii
11
-verificarea terenului de fundare*
Cofraj
Arm tura, barbacane -verificarea montarii arm turilor i barbacanelor
Betonarea fundatei i elevatiei - verificarea betoanelor proaspete i a cuburilor de prob
Drenul din spatele zidului
*- se verifica natura i capacitatea portant ale terenului de fundare. Orice neconcordan
observat între stratifica ia indicat în proiect i cea real din antier, se va semnala
reprezentantului Beneficiarului spre a hot râ m surile necesare.
îndeplineasc condi ia: modulul de deforma ie liniar Ev2 45MPa (cf. indicativ AND 530). Se
va efectua o încercare pe loca ie, dar nu mai pu in de una la 300 m de lungime de zid.
5.2 Toleran e
Toleran a reprezinta diferen a dintre valoarea specificat i valoarea m surat .
La dozarea materialelor componente ale betonului (dupa stabilirea re etei) se admit urmatoarele
− agregate ± 3%;
− ciment i apa ± 3%;
− adaosuri utilizate în cantitate > 5% din masa cimentului ± 3%;
− aditivi utiliza i în cantitate < 5% din masa cimentului ± 5%
Pentru consisten a betonului proasp t, toleran ele sunt date mai jos conform tabelului 11 din
CP012/1:
Tasare
specificate, în mm
Toleran e, în mm ± 10 ± 20 ± 30
Timp Vebe
specificate, în s
specificate 1,11
Toleran e ± 0,10 ± 0,08 ± 0,05
specificate, în mm
12
Toleran ele pentru lucr rile executate în cadrul structurilor de sprijin din beton armat sunt stabilite
în conformitate cu NE 012-2:

sprijin cu fundare
m
Sistem de drenaj
-interdistan a barbacane ± 10 cm
-lungimi par iale, totale ± 10 mm
-rectilinitate ± 5 mm/5 m
Carcase de arm turi -distan e între arm turi ± 20 mm
-distan a între plasele de arm tur ± 20 mm
-stratul de acoperire cu beton ± 15 mm

- cercetarea cauzelor, procedându-se i la efectuarea de încerc ri, investiga ii sau calcule
suplimentare;
În func ie de constat rile i de studiile efectuate, Consultantul poate s procedeze astfel:
- s prevad demolarea unei par i sau a întregii lucr ri.
afecteaza siguran a i capacitatea portant a lucr rii, remedierile se pot efectua astfel:
13
remediere, pe care-l va analiza i aproba ca atare sau cu complet rile necesare.
Fisurile deschise, care pot compromite durabilitatea lucr rii, cât i aspectul, se colmateaz prin
Procedee de remediere a defectelor elementelor de beton i beton armat(conf. C 149):

din C 149;
din C 149.

Plan de situa ie
Eleva ie lucrare
Detalii cofraj i armare elemente din beton armat

4 STAS 5511-89 Încerc ri pe betoane. Determinarea aderen ei dintre beton i
arm tur . Metoda prin smulgere
5 STAS 12287-85 Încerc rile metalelor. Încerc ri mecanice ale îmbin rilor sudate din
bare de o el beton
6 SR 438-1:2012 Produse de o el pentru armarea betonului. Partea 1: O el beton
laminat la cald. M rci i condi ii tehnice de calitate
14
7 SR 438-2:2012 Produse de o el pentru armarea betonului. Partea 2: Sârm rotund
trefilat
8 SR 438-3:2012 Produse de o el pentru armarea betonului. Partea 3: Plase sudate
9 SR 438-4:2012 Produse de o el pentru armarea betonului. Partea 4: Sârm cu profil
periodic ob inut prin deformare plastic la rece
22 SR EN 450-2:2006 Cenu a zbur toare pentru beton. Partea 2: Evaluarea conformit ii
15
28 SR EN 934- Aditivi pentru beton, mortar i past . Partea 6: E antionare, control
6:2002/A1:2006 i evaluarea conformit ii
34 SR EN 1997-1:2004 Proiectarea geotehnic . Partea 1: Reguli generale
Eurocod 7
36 SR EN 10020:2003 Definirea i clasificarea m rcilor de o el
37 SR EN 10079:2007 Definirea produselor de o el
38 SR EN 10080:2005 O eluri pentru armarea betonului. O eluri sudabile pentru beton
armat. Generalit i
r spândire
45 SR EN 12350-7:2009 Încercare pe beton proasp t. Partea 7: Con inut de aer. Metode prin
presiune
16
epruvetelor
epruvetelor
apei sub presiune
9:2009 Exfoliere
smulgere
constructie pe baza de ciment i/sau var. Specificatii i metode de
încercare
69 SR EN 13242+A1:2008 Agregate din materiale nelegate sau legate hidraulic pentru utilizare
17
în inginerie civil i în construc ii de drumuri
71 SR EN 13263- Silice ultra fin pentru beton. Partea 1: Definitii, conditii i criterii
2+A1:2009
betonul proasp t
76 SR EN ISO 377:2013 O el i produse de o el. Pozi ionarea i preg tirea probelor i
epruvetelor pentru încerc ri mecanice
79 SR EN ISO 15630- O el pentru armarea i precomprimarea betonului. Metode de
1:2011 încercare. Partea 1: Bare, sârme laminate i sârme pentru armarea
betonului
80 SR EN ISO 17660- Sudare. Sudarea o elului beton. Partea 1: Îmbin ri sudate care
1:2007 transmit înc rc ri
81 SR EN ISO 17660- Sudare. Sudarea o elului beton. Partea 2: Îmbin ri sudate care nu
83 CP 012-1/2007 Cod de practic pentru producerea betonului
84 NP 074-2007 Normativ privind documenta iile geotehnice pentru construc ii
constructii i instala ii aferente
metalice plane pentru pere ii din beton monolit la cl diri
89 C28-1983 Instruc iuni tehnice pentru sudarea arm turilor din otel beton
18
carotelor
94 Hot rârea Guvernului nr. Privind cerin e minime pentru desf urarea antierelor temporare i
300/2006 mobile
96 Hot rârea Guvernului nr. Pentru aprobarea Regulamentului general de urbanism, republicat
525/1996
19
ROMÂNIA

PARTEA III:
STRUCTURI DE SPRIJIN DIN GABIOANE
REDACTAREA 2
IULIE 2015
CUPRINS
1
2. MATERIALE ...............................................................................................................................3
2.1. PIATRA BRUT PENTRU ZIDARIA USCAT ......................................................................................3
2.1.1. Condi ii tehnice .............................................................................................................3
2.2. GEOTEXTIL .....................................................................................................................................4
2.3. PLASA DIN SÂRM ..........................................................................................................................4
2.4. CONFEC IONAREA CUTIILOR DE GABIOANE...................................................................................5
3. UTILAJE ......................................................................................................................................5

4.1. LUCR RI PREG TITOARE ...............................................................................................................5
4.2. DESCRIEREA OPERA IUNILOR ........................................................................................................6
4.3. PREG TIREA PLATFORMEI DE LUCRU PENTRU DEPOZITAREA MATERIALELOR I
CONFEC IONAREA CUTIILOR DE GABIOANE .............................................................................................6
4.4. PREG TIREA I COMPACTAREA TERENULUI SUPORT PENTRU STRUCTURA DE SPRIJIN DIN
GABIOANE .................................................................................................................................................6
4.5. CONFEC IONAREA CUTIILOR DE GABIOANE DIN CADRE RIGIDE DIN BARE DE O EL BETON ..........6
4.6. UMPLEREA GABIONULUI CU PIATR , ARANJAREA MANUAL A PIETREI PE FA ADA GABIONULUI
(LA INTERIOR) I ÎNCHIDEREA GABIONULUI .............................................................................................7
5. CONTROLUL EXECU IEI.......................................................................................................7

5.1. TOLERAN E ....................................................................................................................................7
5.2. DEFEC IUNI I MOD DE REMEDIERE ...............................................................................................7
5.3. ACCEPTAREA STRUCTURII DE SPRIJIN ............................................................................................8
5.4. RECEP IA LUCR RILOR ..................................................................................................................8
6. BREVIARE DE CALCUL ..........................................................................................................9
7. PLAN ELE CARE GUVERNEAZA LUCRAREA .................................................................9
8. LISTA STANDARDELOR I NORMATIVELOR..................................................................9
2
Prezentul Caiet de Sarcini se refer la realizarea structurilor din gabioane folosite pentru
sus inerea taluzurilor i versan ilor, cât i pentru reten ia materialului provenit din eroziunea
acestor pante, în conformitate cu detaliile din proiect.
Gabioanele au urm toarele caracteristici:
- sunt structuri elastice, fiind capabile s reziste în bune condi ii la oricare tip de
solicitare;
- sunt structuri la care deforma ia limitatã nu este un defect ci un factor func ional, care
confirmã conlucrarea tuturor elementelor construc iei fãrã sã reducã rezisten a acesteia;
- sunt structuri drenante.
Gabioanele sunt cutii umplute cu piatr brut , fiind confec ionate din plas de sârm de o el
moale zincat masiv, dublu r sucit , cu ochiuri hexagonale. Plasa este prins cu sârm moale
pe un schelet metalic din bare de o el beton. Cutiile se umplu cu piatr brut în amplasamentul
lucr rii.
De asemenea, ine cont de Normativele i Standardele române ti i europene valabile în luna
mai 2015.
execu ie, cu caietul de sarcini, normativele, instruc iunile i standardele nominalizate în acest
caiet de sarcini, cu detalierea modului de execu ie i a documentelor de recep ie. Procedura de
execu ie va fi înaintat Consultantului lucr rii spre aprobare înainte de începerea lucr rii.
Toate materialele care intr în lucr rile permanente vor fi supuse aprob rii Consultantului.
Înainte de aprovizionare, Contractorul va supune aprob rii Consultantului sursele / furnizorii
acestor materiale.
2. MATERIALE
2.1. Piatra brut pentru zidaria uscat
2.1.1. Condi ii tehnice
La execu ia umpluturii se va folosi piatra ob inut din depozite de roc omogen , compact ,
nedislocat , f r fisuri sau istuozit i.
Nu se admite folosirea pietrei din roci argiloase sau marnoase.
Pentru execu ia umpluturii din gabion se va folosi numai piatr de carierã. Se recomandã ca
piatra sã fie extrasã înaintea iernii care precede punerea ei în lucru.
Forma pietrei brute este neregulatã, apropiatã de cea paralelipipedicã.
Condi iile de calitate pe care trebuie sã le satisfacã piatra sunt urmãtoarele: piatra trebuie sã fie
durã, având marca minimum 100, uzura Los Angeles max. 30%, negelivã, prezentând muchii vii
3
la cioplire i dând un sunet clar la lovire cu ciocanul; nu se admit crãpãturi, zone alterate, strivite
sau cuiburi de materii minerale care se dezagregã u or.
Piatra nu va con ine noroi, nisip, argil sau pietre fine de roc .
Este obligatoriu ca dimensiunile pietrei s fie minim egale cu D i maxim egale cu 2,5 x D,
unde D este l imea ochiului plasei.
Sortimentul utilizat va fi cel cuprins între 5 – 20 kg/buc pentru a putea fi manevrat manual.
Controlul calit ii pietrei brute:
Verific rile se vor face pe loturi de maximum 2000 tone.

Fiecare lot trebuie s fie înso it de documentul de certificare a calit ii. Num rul certificatului
de calitate se va înscrie în procesul verbal de recep ie a lotului.
Încerc ri:
Natura rocii se va determina conform SR EN 932-3 i SR EN 12407. Piatra brut definit

conform SR EN 12670, trebuie s corespund condi iilor din SR EN 12620 +A1, SR EN
13043, SR EN 13242+A1.
2.2. Geotextil
Materialul geotextil folosit ca filtru la umplutura de material din cutiile de gabioane va fi de
tipul netesut i neimpregnat i se va verifica conform Normativului NP 075 – „Normativ
pentru utilizarea materialelor geosintetice la lucr rile de construc ii” i va trebui s aib
urm toarele caracteristici:
− rezisten a la tractiune: min. 7 KN/m;
− alungirea la rupere:<70%;
− coeficient de permeabilitate transversal KT>1x10-4 m/s;
− poansonarea cu CBR>1000 N;
− dimensiunea porilor ce re in 90% din cantitatea de particule ce poate fi re inut de
geotextil: d90<0.15 mm;
2.3. Plasa din sârm

Cutiile de gabioane sunt executate din plas cu ochiuri hexagonale din sârm dublu r sucit .
Sârma folosit la fabricarea gabioanelor este din o el moale cu:
- acoperire cu zinc 95% i aluminiu 5% în conformitate cu SR EN 10223-3.
Dimensiunile plas -sârm prev zute sunt indicate mai jos:
Tabelul 1:
Tipul plasei D(mm) Toleran a Ø sârm (mm)

8x10 80 + 16% 2,70
În tabelul 2 sunt prezentate toleran ele la dimensiunea sârmelor conform cu SR EN 10218-2

(clasa T1) i cantit ile minime pentru acoperire conform cu SR EN 10244-2 (tab.1 i 2,
clasaA).
4
Tabelul 2
Diametrul sârmei, mm 2,70 3,40
Toleran a , ±mm 0,06 0,07
Cantitatea minim de galfan,
245 265
g/m2
Sârma trebuie sa îndeplineasca urmatoarele cerin e:

a) Rezisten a la rupere: sârma folosit la realizarea gabioanelor trebuie s aib o
rezisten la rupere cuprins între 350 i 500 N/mm2;
b) Alungirea: nu trebuie s fie mai mic de 9 %, conform SR EN 10223-3. Testul trebuie
s se efectueze pe un e antion de cel pu in 25 cm lungime;
c) Aderen a acoperirii: aderen a stratului de acoperire pe sârm trebuie s fie de a a
natur încât, atunci când firul este înf urat de ase ori pe un dorn cu diametrul de
patru ori mai mare decât sârma, nu se scoroje te sau crap dac se freac firul cu
degetele.
2.4. Confec ionarea cutiilor de gabioane

Cutiile pentru gabioane se confec ioneaz din plas de sârm zincat dublu rasucit .
Cadrele care asigur nedeformabilitatea co urilor sunt confec ionate conform detaliilor de
execu ie din bare din o el beton netede sau/ i profilate ∅(12...16)mm (cadrele laterale), ∅10mm
(cadrele intermediare i agrafele) protejate cu vopsea anticoroziv .
Plasele, cadrele i gabioanele se leag între ele cu sârm moale zincat ∅ 3,0 mm (Znl 3,0; SR
EN 10244-2).
3. UTILAJE
Utilajele necesare pentru execu ia lucr rilor nu sunt specificate în caietul de sarcini, acestea
vor fi adoptate în func ie de cerin ele prezentului Caiet de Sarcini i în func ie de tehnologia
de execu ie a Antreprenorului aprobat de c tre Consultant.
4.1. Lucr ri preg titoare

Înainte de începerea lucr rilor propriu-zise, Antreprenorul va executa lucr rile preg titoare:
− desemnarea de pilo i de circula ie;
− verificarea existen ei i pozi iei eventualelor utilit i în vecin tatea amprizei i va lua
toate m surile pentru executarea lucr rilor în siguran ;
− asigurarea scurgerii apei din amplasament.
5
4.2. Descrierea opera iunilor
Principalele etape ce trebuie parcurse la punerea în oper a gabioanelor sunt:
- preg tirea unei platforme de lucru în antier, pentru urm toarele opera iuni:
desc rcarea i depozitarea materialelor pentru gabioane;
desc rcarea i depozitarea pietrei pentru umplutur ;
asamblarea gabioanelor, inclusiv montarea diafragmelor (Varianta I);
- preg tirea i compactarea terenului suport al structurii;
- instalarea gabionului în structur ;
- umplerea gabionului cu piatr ;
- aranjarea manual a pietrei în asize la fa ad i mecanizat în zona central ;
- închiderea gabionului.
Opera iile au caracter repetitiv (cu excep ia preg tirii platformei de lucru, a desc rc rii i
depozit rii materialelor), pân la finalizarea structurii.
Dimensiunile structurii sunt stabilite în faza de proiectare i executantul are obliga ia s
respecte strict prevederile proiectantului.
În cazul în care masivul de sprijinit nu prezint stabilitate local sau global se vor efectua
lucr ri de sprijinire provizorii. Condi iile i tehnologia de realizare a acestora este indicat în
proiectul de execu ie.
4.3. Preg tirea platformei de lucru pentru depozitarea materialelor i confec ionarea
cutiilor de gabioane
Se alege amplasamentul platformei tehnologice pentru începerea lucr rilor.
Dac nu exist deja, se construie te un drum de acces c tre platforma tehnologic .
Se trece la decaparea solului vegetal i transportarea acestuia c tre o zon de depozitare.
Se realizeaz compactarea i nivelarea platformei. Dimensiunile i amplasarea platformei se
stabilesc în func ie de cerin ele proiectului, dimensiunile lucr rii i condi iile locale specifice.
4.4. Preg tirea i compactarea terenului suport pentru structura de sprijin din
gabioane
Dup realizarea mecanizat a s p turii în amplasamentul lucr rii, se preg te te terenul suport
prin cur area acestuia i nivelarea la panta corespunz toare prevederilor proiectului. În
continuare se compacteaz patul suport pân la atingerea gradului de compactare prev zut în
proiect.
Geotextilul, în cazul în care este prev zut în proiect, se monteaza în conformitate cu detaliile
de execu ie.
4.5. Confec ionarea cutiilor de gabioane din cadre rigide din bare de o el beton
Confec ionarea cutiilor de gabioane în aceast variant se face în conformitate cu punctul 2.4.
Barele se pot fasona într-un atelier de antier, pe platforma de lucru sau direct în
amplasamentul lucr rii. Prinderea sârmei zincate de cadre se recomand , pe cât posibil, s fie
efectuat cât mai aproape de amplasamentul lucr rii, astfel încât structura cutiei s nu fie
deranjat la transport.
6
4.6. Umplerea gabionului cu piatr , aranjarea manual a pietrei pe fa ada gabionului
(la interior) i închiderea gabionului
Umplerea se face inând cont de urm torii factori:
- realizarea fa adei gabionului cu un aspect continuu, vertical i nu bombat. În acest
scop, odat cu a ezarea pietrei, este obligatorie dispunerea unor distan ieri din
sârm între pere ii din fa i din spate ai gabionului. Pe parcursul execu iei se
recomand utilizarea unui cofraj exterior pentru facilitarea lucr rilor de zid rie la
fa ada structurii din gabioane;
- aranjarea pietrelor la fa ada gabionului se face manual, în asize, pentru ob inerea
unui aspect vizual pl cut. Pentru aceasta este necesar execu ia acestei opera iuni
de c tre personal calificat (pietrari, zidari, muncitori cu experien în acest
domeniu). Restul umplerii se poate face mecanizat cu un utilaj adecvat acestei
opera iuni (înc rc tor, excavator, instala ie tip greifer, etc.).
Se va acorda o aten ie deosebit umplerii zonelor de col a gabioanelor.
Umplerea cu piatr se face cu pu in peste marginea superioar a gabionului (2,5 – 5 cm),
pentru a compensa tas rile ulterioare i pentru p strarea formei geometrice predefinite a
gabionului.
Dup umplere gabionul se închide cu acela i sistem cu care s-a efectuat i prinderea de
gabioanele adiacente.
Materialul de umplutur din spatele structurii de sprijin se compacteaz în straturi succesive
de 25 – 30 cm grosime, conform proiect.
5. CONTROLUL EXECU IEI
Controlul calit ii lucr rilor se efectuaz urm rind:

- calitatea materialului de umplutur din gabioane: f r con inut de parte fin i
s fie rezistent la ciclurile de înghe – dezghe ;
- integritatea gabioanelor i a produselor derivate din gabioane, înainte de
punerea în oper ;
- gradul de compactare la platforma tehnologic i la terenul suport al structurii
(s respecte indica iile din proiect);
- controlul vizual al amplas rii corecte a gabionului;
- controlul vizual al umplerii gabioanelor i al prinderilor la gabion i între
gabioane;
- compactarea corespunz toare a materialului de umplutur din spatele structurii
de sprijin.
5.1. Toleran e
Toleran a reprezint diferen a dintre valoarea specificat i valoarea masurat .
Toleran ele pentru plasa de sârm a gabioanelor sunt indicate la punctul 2.3 din prezentul
Caiet de sarcini.
5.2. Defec iuni i mod de remediere

În cazul în care o parte a structurii sau întreaga structur nu corespunde prevederilor
proiectului i prezentului caiet de sarcini, Antreprenorul este obligat s execute remedierile
necesare.
7
Dupa recunoasterea i analiza defectelor, înaintea începerii lucr rilor de remediere,
Antreprenorul propune Consultantului programul de repara ii, spre aprobare.
Pentru remedierea defectelor de natur s afecteze calitatea structurii, siguran a i
durabilitatea în exploatare se va proceda astfel:
suplimentare;
Moduri de remediere ale defec iunilor structurilor de sprijin din gabioane:
În cazul în care se constat c în timpul lucrului, umplerea gabionului sau amplasarea
acestuia este defectuoas (dimensiunea pietrei este necorespunz toare, umplerea este
insuficient , aspectul fa adei nu este plan, pozi ionarea fa de celelalte gabioane este
gre it ), se trece la golirea manual a gabionului, reamplasarea (dac este cazul), reumplerea
i închiderea gabionului.
În situa iile în care se constat g urirea plasei prin vandalizare sau distrugere accidental , se
aplic o alt plas la exterior, ale c rei dimensiuni s depa easc dimensiunile g urii cu (3 –
5) x D i se prinde de plasa existent cu acela i sistem de prindere folosit la construc ia
gabionului.
Dup efectuarea repara iilor, acestea vor fi supuse unor noi verific ri conform criteriilor de
mai sus.
Repara iile care trec testul vor fi declarate admise i se va trece la execu ia în continuare a
lucr rii (daca lucrarea nu este deja terminat ).
Dac nu sunt îndeplinite condi iile de testare, se va repara din nou zona respectiv i va fi
supus testelor pân când se ob ine un rezultat favorabil.
Dac în urma acestor verific ri nu s-au constatat degrad ri i defecte, structura de sprijin
este corect executat .
5.3. Acceptarea structurii de sprijin

Dup finalizarea lucr rii, eful de antier i/sau tehnicianul care asigur calitatea vor efectua
o verificare final a suprafe elor pentru a confirma c toate repara iile au fost executate
corect, toate testele sunt acceptate i aspectul final al lucr rii este corespunz tor. Numai
dup ce eful de antier a efectuat aceast verificare minu ioas i clientul a recep ionat
lucrarea, se va trece la exploatarea lucr rii. Structura de sprijin va fi acceptat dac :
- s-au efectuat toate verific rile i repara iile;
- s-au încheiat toate formalit ile pentru încheierea documenta iilor tehnice.
Acceptarea va fi finalizat prin semnarea de c tre toate p r ile implicate a unui „Proces
verbal de recep ie la terminarea lucr rii”.
Se poate realiza acceptarea pe por iuni a lucr rii pentru asigurarea avans rii lucr rilor.
5.4. Recep ia lucr rilor
8
Recep ia lucr rilor se va face e alonat întocmindu-se pentru fiecare etap „Proces verbal de
verificare a calit ii lucr rilor”.
Recep ia final a lucr rilor se va face cu întocmirea unui „Proces verbal de recep ie la
terminarea lucr rii”.
(conform Borderoului) i cuprind descrierea metodologiei de calcul, notele i schemele de
calcul aferente lucr rilor proiectate.

Plan de situa ie
Eleva ie lucrare

1 STAS 6200/3-81 Pietre naturale pentru construc ii. Luarea probelor,
confec ionarea sec iunilor sub iri i a epruvetelor
2 STAS 6200/16-83 Piatra natural pentru construc ii.Indicativ pentru
stabilirea comport rii la intemperii
3 STAS 6200/17-91 Materiale Pietre naturale pentru construc ii.
Determinarea comport rii la ac iunea agen ilor
atmosferici
4 SR 438-1:2012 Produse de o el pentru armarea betonului. Partea 1:
O el beton laminat la cald. M rci i condi ii tehnice de
calitate
5 SR EN 13251-01 Geotextile i produse înrudite. Caracteristici solicitate
pentru utilizarea în lucr rile de terasamente, funda ii i
structuri de sus inere
6 SR EN 12670:2002 Piatra natural . Terminologie
7 SR EN 12407:2007 Metode de încercare a pietrei naturale. Examinare
petrografic
8 SR EN 12371:2010 Metode de încercare a pietrei naturale.Determinarea
rezisten ei la înghet.
9 SR EN 932- Teste de determinare a caracteristicilor agregatelor.
3:1998/C1:1999 Procedeu pentru descrierea petrografic simplificat
10 SR EN 10223-3:2014 Sârme de otel i produse de sârm . Partea 3:
Împletituri de sârm de o el cu ochiuri hexagonale
11 SR EN 10244-2:2009 Sârme i produse trefilate din o el. Acoperiri metalice
neferoase pe sârm de o el. Partea 2: Acoperiri de zinc
sau aliaj de zinc
9
12 SR EN 12620+A1:2008 Agregate pentru beton.
13 SR EN 13043:2003 Agregate pentru amestecuri bituminoase i pentru
finisarea suprafe elor, utilizate la construc ia oselelor,
a aeroporturilor i a altor zone cu trafic
14 SR EN 13242+A1:2008 Agregate din materiale nelegate sau legate hidraulic
pentru utilizare în inginerie civil i în construc ii de
drumuri
15 NP 075/2002 Normativ privind utilizarea materialelor geosintetice
la lucr rile de construc ii
16 NP – 067 - 2002 Normativ pentru proiectarea lucr rilor de aparare a
drumurilor, cailor ferate i podurilor împotriva ac iunii
apelor curg toare i locurilor.
17 C 16-84 Normativ pentru realizarea pe timp friguros a
lucr rilor de construc ii i a instala iilor aferente
18 C 56-85 Normativ pentru verificarea calit ii i recep ia
lucr rilor de construc ii
19 CD 182-87 Normativ privind executarea mecanizat a
terasamentelor de drum
20 GE 026 – 1997 Ghid pentru execu ia în plan orizontal i înclinat a
terasamentelor
21 C 193 – 1979 Instruc iuni tehnice pentru executarea zid riilor din
piatr brut
22 AND 515-1993 Instruc iuni tehnice pentru proiectare, execu ie i
între inere a terasamentelor i a c ii în zona pod-ramp
de acces
23 AND 530 - 2012 Instruc iuni privind controlul calit ii terasamentelor
rutiere
24 Legea nr. 10/18.01.1995 privind calitatea în construc ii.
25 Legea L319/2006 a securit ii i s n t ii în munc .
26 Legea nr. 50/1991 privind autorizarea execut rii lucr rilor de construc ii,
republicat , cu modific rile i complet rile ulterioare
27 Hot rârea Guvernului privind cerin e minime pentru desf urarea antierelor
nr. 300/2006 temporare i mobile
28 Hot rârea Guvernului pentru aprobarea unor regulamente privind calitatea în
nr. 766/1997 construc ii, cu modific rile ulterioare
29 Hot rârea Guvernului pentru aprobarea Regulamentului general de urbanism,
nr. 525/1996 republicat
10
ROMÂNIA

PARTEA IV:
STRUCTURI DE CONSOLIDARE CU PILO I FORA I DIN BETON ARMAT
REDACTAREA 2
IULIE 2015
1
CUPRINS
2. MATERIALE ...............................................................................................................................4
2.1 APA.................................................................................................................................................4
2.2 CIMENTUL ......................................................................................................................................4
2.2.1 Caracteristici .................................................................................................................................4
2.4 BETONUL ........................................................................................................................................6
2.4.1 Betonul proasp t ............................................................................................................................6
2.4.2 Betonul înt rit ................................................................................................................................6
2.5 O EL BETON ...................................................................................................................................7
2.6 COFRAJE SI SUS INERI ....................................................................................................................7
2.7 ADITIVI ...........................................................................................................................................7
2.8 ADAOSURI ......................................................................................................................................8
2.9 ALTE MATERIALE ...........................................................................................................................8
2.9.2 Bitum ..............................................................................................................................................8
2.9.3 evi PVC ........................................................................................................................................8
3. UTILAJE ......................................................................................................................................8
4.3.1 S p tura pentru platforma de lucru...............................................................................................9
4.3.2 Forarea pilo ilor ............................................................................................................................9
4.3.3 Armarea pilo ilor .........................................................................................................................10
4.3.4 Betonarea pilo ilor.......................................................................................................................10
4.3.5 S parea radierelor de solidarizare..............................................................................................11
4.3.7 Cofrarea radierelor de solidarizare.............................................................................................12
4.3.8 Controlul i recep ia lucr rilor de cofraje...................................................................................13
4.3.9 Turnarea betonului în radiere......................................................................................................13
2
4.3.11 Hidroizola ia radierului...............................................................................................................14
4.3.12 Execu ia sistemului de drenaj din spatele radierelor...................................................................14
5.1.1 Pilo i fora i...................................................................................................................................14
5.1.2 Radiere de solidarizare ................................................................................................................15
5.2 TOLERAN E ..................................................................................................................................16
7. PLAN ELE CARE GUVERNEAZ LUCRAREA ...............................................................19
3
Prezentul Caiet de Sarcini se aplic structurilor de sprijin din/cu pilo i fora i din beton armat (∅ >
300 mm).
Structurile de sprijin din/cu pilo i fora i din beton armat (∅ > 300 mm) sunt prev zute pentru
sprijinirea corpului drumului sau a taluzurilor adiacente acestuia, acolo unde nu se pot executa
taluzuri.
Caietul de Sarcini cuprinde condi iile tehnice i de calitate care trebuie s le îndeplineasc
2015.
Constructorul are obliga ia de a întocmi procedura de execu ie în conformitate cu plansele de
materiale.
2. MATERIALE
2.1 Apa
Poate sa provin din re eaua public sau dintr-o alta surs , dar în acest caz trebuie s îndeplineasc
condi iile din SR EN 1008. În cazul în care apa provine din alta surs , verificarea se va face de c tre
2.2 Cimentul
în conformitate cu CP 012/1, Tabel F.3.1 si Tabel F.3.2.
CEN/TR 196-4, SR EN 196-6, SR EN 196-8.
baza de livrare;
4
În cazul în care utilizatorul procura cimentul de la un depozit (baza de livrare) livrarea
cimentului va fi înso it de o declara ie de conformitate, în care se va mentiona:


autorizate.
− într-un registru (registru pentru încerc ri agregate) rezultatele determin rilor efectuate in
laborator.


calitate.
5
2.4 Betonul
Cerin ele de baz pe care trebuie s le îndeplineasc betoanele vor fi conform CP 012/1. Dupa
pe fiecare component al betonului vor fi determinate înainte de a începe prepararea acestuia de c tre
Antreprenor.
Valoarea
admisibila
Consisten a:
SREN 12350-2
SREN 12350-3
- prin timpul Vebe
Conform cu
CP 012/1


cuburi cu latura de 150mm) la vârsta de 28zile, sub ale carei valori se pot situa statistic cel mult 5%
din rezultate.
6
12390-1.
2.5 O el beton
O elul beton folosit va fi de tipul OB37, PC52 si BST500S trebuind s respecte STAS
438/1/A91/C91 i SR EN 1992-1-1/NB.
La livrare, o elul beton trebuie s fie înso it de certificatul de calitate emis de produc tor. Controlul
rupere).
2.6 Cofraje si sus ineri

Cofrajele pentru grinzile sau radierele de solidarizare a pilo ilor se pot confec iona din lemn sau
produse pe baz de lemn, metal sau produse pe baz de polimeri.
− grinzi – rigle de fag i ra inoase SR EN 1313-1 i SR EN 1313-2;
2.7 Aditivi
substan fa de masa cimentului în scopul modific rii / îmbun t irii calitatii betonului în stare
În conformitate cu CP 012/1 si cu SR 13510, cap. 5.1.5, compatibilitatea aditivilor cu cimenturile
7
2.8 Adaosuri
2.9 Alte materiale

Folosit ca filtru la drenul din spatele radierelor, va fi de tipul ne esut i neimpregnat i se va verifica
conform Normativului NP 075 - „Normativ pentru utilizarea materialelor geosintetice la lucr rile de
construc ii” i va trebui s aib urmatoarele caracteristici:
− rezisten a la tractiune: min. 10 KN/m;
− dimensiunea porilor ce re in 90% din cantitatea de particule ce poate fi retinu de geotextil:
d90<0,15 mm.
2.9.2 Bitum
Bitumul este folosit sub forma de emulsie pentru realizarea hidroizola iei verticale la intradosul
radierelor, conform normativului AND 537.
2.9.3 evi PVC

La executarea barbacanelor la eleva ia sprijinirii se vor utiliza evi din PVC tip M având ø110 mm.
3. UTILAJE

8

Dac condi ii speciale de teren sau/ i de tehnologie, impun realizarea unui tronson experimental,
atunci se va detalia acest capitol în cadrul caietului special de sarcini al lucr rii respective.
Încerc rile pe pilo i la for e orizontale se vor efectua inând cont de prevederile SR EN 1536 i NP
045, cap. 7.
4.3.1 S p tura pentru platforma de lucru

S p turile vor fi executate conform planurilor de execu ie în avans fa de execu ia pilo ilor pentru
crearea platformei de lucru. Acestea se vor adânci pân la cota stabilit de c tre Consultant în baza
Proiectului de execu ie.
În cazul instabilit ii pere ilor s p turii, se va realiza sprijinirea acestora pe baza unui proiect sau
P mântul rezultat din s p tura va fi înc rcat, transportat i depozitat într-o loca ie stabilit de c tre
Consultant.
Când execu ia s p turilor implic dezvelirea unor re ele subterane existente (apa, gaze, electrice,
Ultimii 30 cm pân la cota de fundare a radierelor se vor excava înaintea beton rii, pentru evitarea
degrad rii terenului de fundare i a conturului t lpii funda iei radierelor.
4.3.2 Forarea pilo ilor

Conform SR EN 1536: Execu ia lucr rilor geotehnice speciale. Pilo i fora i i normativul de
proiectare geotehnic a funda iilor pe pilo i, NP 123, adaptat la standardul SR EN 1997-1 – Eurocod
7: Proiectare geotehnica. Partea 1: Reguli generale, se face referire la mai multe tehnologii de
forare, dup cum urmeaz :
A. Tehnologia de execu ie a pilo ilor prin forare f r tubaj:
- forare f r tubaj, în uscat;
- forare f r tubaj cu nec continuu (pilotul este forat f r alte m suri de sus inere a
excava iei, stabilitatea acesteia fiind p strat de nec i de materialul de pe palele necului);
B. Tehnologii de execu ie a pilo ilor prin foraj rotativ cu tubaj recuperabil:
- forare cu nec continuu cu tubaj recuperabil;
- forare cu tij telescopic i tubaj recuperabil;
C.Tehnologia de execu ie a pilo ilor prin forare cu graif r i tubaj recuperabil (procedeul Benoto)
D.Tehnologia de execu ie a pilo ilor prin forare sub noroi:
- În func ie de utilajul folosit, s parea se poate efectua cu sau f r circula ia noroiului:
9
D1. Execu ia pilo ilor f r circula ia noroiului de foraj:
- Dac propriet ile p mântului nu asigur stabilitatea pere ilor g urii, se poate aplica o tehnologie
de forare, care prevede umplerea g urii cu noroi bentonitic (f r tubaj).
D2.Execu ia pilo ilor cu circula ia noroiului de foraj:
Se utilizeaz mai multe sisteme de circula ie a noroiului de foraj prin interiorul tuburilor de foraj:
- sisteme cu circula ie invers prin absorb ie cu pompe de noroi ;
- sisteme cu circula ie invers cu ajutorul aerului comprimat;
- sisteme cu circula ie direct .
Etape tehnologice la forare:
Trasarea i pichetarea axului pilo ilor se va face în mod vizibil, respectând distan ele i cotele din
detaliile de execu ie.
- Pilo ii fora i se vor realiza prin retragere, fiind interzisã circula ia peste pilo i la mai pu in
de 3 zile de la betonare.
- În cazul existen ei suprafe elor de alunecare sau a taluzurilor cu poten ial de alunecare,
pilo ii se vor fora obligatoriu în sistem tubat, f r noroi de foraj.
- Materialul sãpat în pilo i se va evacua imediat, fiind interzisã depozitarea acestuia în zona
lucrãrii.
- Pe tot timpul forãrii se va urmãri natura materialului extras, comparându-se cu rezultatele
studiului geotehnic ini ial. Asupra oricãror nepotriviri se va în tiin a proiectantul.
- Forajele ce nu se mai pot executa (din cauza unor obstacole sau surpãri ivite în timpul
forãrii, sau gre eli de execu ie) trebuie umplute cu beton foarte fluid, clasa C 8/10.
- Conducerea antierului este rãspunzãtoare de pregãtirea i instruirea personalului calificat,
înainte de începerea execu iei. Este interzis a se lucra cu personal necalificat sau cu calificare
necorespunzãtoare, deoarece calitatea lucrãrii de pilo i depinde direct de acest lucru.
4.3.3 Armarea pilo ilor

Armarea pilo ilor se face cu carcase circulare alcãtuite din bare longitudinale, inele de rigidizare,
fretã si distan ieri.
- confec ionarea carcaselor de armãturã i transportul lor la locul de punere în operã
- pentru manipulãri se prevãd urechi sau inele de agã are
- înainte de introducerea carcasei în foraj, se face recep ia ei, prin verificarea concordan ei cu
proiectul, a rigiditã ii, a sudãrii corecte a barelor, a distan ierilor, etc.
- lansarea lentã a carcasei în interiorul tubajului cu ajutorul unei macarale i centrarea corectã a
acesteia în foraj conform proiectului de execu ie.
La pilo ii de probã stabili i pentru efectuarea încercãrii nedistructive prin carotaj sonic se vor fixa pe
carcasa de armaturã tuburi din otel (preferabil) sau plastic conform detaliului de armare si AND
610.
4.3.4 Betonarea pilo ilor

În func ie de prezen a apei în gaura de foraj existã douã tehnologii de turnare: “sub apã” sau “în
uscat”.
Ambele tehnologii comportã urmãtoarele etape de realizare:
- turnarea betonului de clas prescrisã i de consisten ã fluidã cu clasa de tasare S3 la locul
de turnare
10
- retragerea în avans a tubulaturii de turnare fa ã de tubajul recuperabil al instala iei de forat,
odatã cu avansarea betonãrii.
4.3.4.1. La turnarea “în uscat”, pentru a se evita segregarea betonului, tubulatura de turnare
trebuie mentinutã tot timpul betonãrii înecatã pe cca. 1,0 m în masa de beton din pilot.
4.3.4.2. În cazul turnãrii “sub apã”, opera ia se executã cu ajutorul unui burlan înecat, format
din tronsoane i prevãzut cu capac metalic a ezat la partea inferioarã a pâlniei.
La începerea betonãrii burlanul trebuie coborât cu cca. 10 cm deasupra tãlpii forajului.
În timpul betonãrii partea de jos a burlanului se va men ine permanent cufundatã în beton pe
2,0…3,0 m pentru a nu se produce întreruperi în corpul pilotului.
Nivelul betonului în burlan se va men ine permanent deasupra nivelului apei din foraj, iar betonarea
se va face în flux continuu, pânã la betonarea completã a pilotului, asigurându-se astfel
continuitatea betonului în corpul pilotului.
Extragerea tubajului recuperabil al instala iei de forat se face prin mi cãri continue în plan orizontal
i vertical, efectuate de la nivelul terenului prin comenzi hidraulice. Aceastã opera ie se realizeazã
treptat, avându-se grijã ca siul tubajului sã fie permanent sub nivelul betonului turnat cu minimum 2
m.
Pentru a se evita antrenarea carcasei de armãturã la extragerea tubajului, ea trebuie prevãzutã la
partea inferioarã cu o tablã metalicã sudatã de armãturã pe care preseazã greutatea betonului turnat.
Diametrul acestei table metalice va fi ½ din cel al carcasei, pentru a lãsa sã pãtrundã u or betonul pe
fundul forajului.
La terminarea betonãrii capul coloanei betonate va trebui sã fie mai sus fatã de cotele din proiect cu:
- 0,50 m la betonarea “în uscat”
- 1,00 m la betonarea “sub apã”.
Materialul suplimentar care nu îndeplineste condi iile de calitate necesare va fi îndepãrtat ulterior
prin demolare.
Pentru fiecare pilot în parte, eful de lucrare va completa “Fisa tehnicã a pilotului” care cuprinde
date privind forarea si turnarea betonului în pilot.
4.3.5 S parea radierelor de solidarizare

stabilit de c tre Consultant în baza Proiectului de execu ie.
Pe cat posibil, s p turile vor fi executate în uscat. Daca sunt necesare epuismente, acestea cad în
Consultant.
11
din proiect.
Înainte de a se trece la fasonarea arm turilor, executantul va analiza prevederile proiectului, tinând
Fasonarea i manipularea arm turilor se va face astfel, încât s se evite:
- contactul cu substan e care pot afecta propriet ile de aderen între beton i armatur sau
Se vor îndep rta:
Dup îndep rtarea ruginii, reducerea sec iunii barelor nu trebuie s dep easc abaterile
alungirea maxim s nu dep easc 1 mm/m.
vor fasona la cald.
4.3.7 Cofrarea radierelor de solidarizare

Cofrajele i sus inerile lor trebuie s fie astfel alc tuite încât s îndeplineasc condi iile din NE
012/2, cap. 7 “Cofraje si sus ineri”:
lungimea elementelor de cofraj ±15 mm, pentru l ime ± 6 mm, în l ime ±10 mm);
Pentru tratarea arhitectural a fe ei v zute a eleva iei pe cofraje se vor monta elemente de
Montarea cofrajelor va cuprinde urmatoarele opera ii:
12
sus ineri;
elementelor;
4.3.9 Turnarea betonului în radiere

Turnarea betonului i tratarea ulterioar a acestuia se va face respectând prevederile din NE 012/2
i din NP 093 - “Normativ de proiectare a elementelor compuse din betoane de vârste diferite i a
conectorilor pentru lucr ri de c m uieli i suprabeton ri”.
Nu sunt admise dep irea duratei maxime de transport, respectiv modificarea st rii de consisten a a
betonului.
Turnarea betonului în radiere se face prin intermediul unui jgheab metalic sau din lemn, astfel încât
betonul sã nu cadã liber de la o înãl ime mai mare de 1,50 m. Betonul se vibreazã. Consisten a va fi
S2.
Betonul în funda ia radierului se toarn aderent la pere ii s p turii.
Betonul trebuie s fie r spândit uniform în lungul elementului, urm rindu-se realizarea de straturi
anterior.
în proiect.
Rosturile de lucru trebuiesc evitate, iar în cazul în care nu se poate, acestea vor fi tratate în
conformitate cu “Codul de practic pentru executarea lucr rilor din beton, beton armat i beton
precomprimat” indicativ NE 012/2.

13
Protec ia betonului trebuie s înceap cât mai curând posibil dup decofrare.
- antren rii pastei de ciment datorit apei din intemperii sau apelor curgatoare;
- înghe ului.
4.3.11 Hidroizola ia radierului

4.3.12 Execu ia sistemului de drenaj din spatele radierelor

În cazul radierelor de solidarizare de tipul zidurilor de sprijin, drenul zidului se realizeaz din
material granular i geotextil sau din material geocompozit, în concordan cu detaliile din proiect.

5.1.1 Pilo i fora i
La controlul calit ii pilo ilor fora i se va ine seama de prevederile din SR EN 1536.
Faza Verificare
- natura terenului sãpat (care trebuie sã corespundã cu cel luat
în considerare în proiect)
- cota i adâncimea gãurii sãpate (sã corespundã celei din
Forare
proiect)
- distan ele interax i ale axelor pilo ilor fa ã de un reper dat
(sã corespundã celor din proiect)
- verificarea execu iei carcasei de armãturã conform
proiectului (carcasa trebuie sã aibã asiguratã rigiditatea la
transport i manipulare)
- verificarea armãrii pilotului conform proiectului
Armare - verificarea distan ierilor astfel ca sã asigure centrarea corectã
a carcasei de armãturã i stratul de acoperire cu beton cât mai
uniform pe conturul pilotului
- în cazul în care carcasa de armãturã se blocheazã la lansare,
se va extrage imediat, se va verifica i curã a carcasa i se va
14
reintroduce în tubulaturã
- verificarea ca betonarea pilotului sã se realizeze imediat
dupã armarea lui, continuu i fãrã întrerupere
- se vor evita întreruperile în turnare mai mari de 2 ore
- verificarea cotei superioare de betonare a pilotului
- verificarea ca temperatura aerului în momentul turnãrii
betonului sã fie mai mare de +5oC
- verificarea calitãtii betonului proaspãt prin probe recoltate:
Betonare (în timpul beton rii)
a. la locul de punere în operã
- 3 probe de consisten ã si rezisten ã la fiecare 20 m3
(metri cubi) turna i sau cel pu in la fiecare pilot sub 20 m3
b. la sta ia de betoane
- 1 probã pe schimb i tip de beton
- verificarea fi ei de forare - betonare a pilotului completatã
de constructor
- verificarea continuitã ii corpului pilotului
- la pilo i cu deficien ã la sãpare i turnare
Betonare (dupa execu ia
pilotului) - la un numãr de pilo i stabilit anterior prin proiect.
Controlul se face prin metode nedistructive de cãtre institu ii
specializate*.
(*) - Metodele nedistructive pentru controlul integrit ii betonului pilo ilor fora i sunt:
− metoda carotajului sonic - Instruc iune tehnic privind metoda carotajului sonic pentru
determinarea omogenit ii si integrit ii pilo ilor de beton cu dispozitivul Cross Hole Ultrasonic
Monitor (CHUM) seria 0906 - AND 610;
− metoda încerc rii cu deforma ii mici - Instruc iune tehnic privind metodologia de determinare a
integrit ii pilo ilor din beton cu dispozitivul Pile Echo Tester (PET) prin metoda standardizat
de încerc ri cu deforma ii mici - AND 612.
5.1.2 Radiere de solidarizare
Faza Verificare
-pozi ia în plan
S p turi -verificarea terenului de fundare
- verificarea cotei de turnare
- verificarea pozi ionãrii pilo ilor în radier
Cofraj
- verificarea ca armãtura sã nu fie murdarã de ulei, vopsea,
pãmânt sau alte impuritã i
Arm tura - verificarea coresponden ei armãrii cu detaliile din proiect
- verificarea respectãrii acoperirii cu beton a armãturii
conform proiectului
15
- verificarea ancorãrii barelor din pilo i în armãtura radierului
- montarea barbacanelor i a altor piese înglobate (de ex.
pentru parapetele metalic)
- verificarea betoanelor proaspete i a cuburilor de prob
- verificarea turnãrii betonului care trebuie sã se facã în
contact direct cu terenul
- verificarea turnãrii betonului fãrã întreruperi
- la turnarea în etape se va respecta ca turnarea etapei
urmãtoare sã nu depã eascã timpul de prizã al betonului turnat
în etapa anterioarã în cazul nefolosirii întârzietorilor de prizã.
În caz contrar rostul de turnare se trateaz astfel:
- se curã ã suprafa a rostului îndepãrtând murdãria i
resturile de beton neaderent
- se trateazã suprafa a cu split de ciment (ciment + apã
Betonarea funda iei i eleva iei + nisip în cantitate micã)
- se toarnã stratul urmãtor de beton
- verificarea tratãrii betonului dupã turnare protejându-i
suprafe ele libere prin:
- acoperirea cu materiale de protec ie (prelate,
rogojini) men inute permanent în stare umedã
- stropirea periodicã cu apã imediat dupã ce betonul e
suficient de întãrit când temperatura mediului este de peste
+5oC
- acoperirea betonului proaspãt cu folii de polietilenã
pe timp ploios.

Drenul din spatele radierului
5.2 Toleran e
Toleran a reprezint diferen a dintre valoarea specificat i valoarea m surat .
La dozarea materialelor componente ale betonului (dupa stabilirea re etei) se admit urm toarele
− agregate ± 3%;
− ciment i ap ±3%;
Pentru consisten a betonului proasp t toleran ele sunt date conform tabelului 11 din CP012/1,
inând cont de preciz rile pentru pilot forat i radier de solidarizare din prezentul Caiet de Sarcini.
Toleran ele pentru lucr rile executate în cadrul structurilor de sprijin (radiere de solidarizare) din
beton armat sunt stabilite în conformitate cu NE 012-2:
16
Eleva ie structuri de mm /10 m
sprijin cu fundare
m
Sistem de drenaj
-interdistant barbacane ± 10 cm
-distan a între plasele de armatur ± 20 mm
Toleran e pentru lucr rile de pilo i fora i:

Pentru pilo ii fora i, în SR EN 1536, capitolul 8 “Execu ie”, subcapitolul 8.1 “Toleran e de
execu ie”, sunt date urm toarele toleran e orientative:
Toleran e geometrice:
Pilo ii fora i vor fi executa i în umatoarele toleran e geometrice:
a) în plan:
1) e e max = 0,10 m pentru pilo i fora i cu D 1,0 m;
2) e e max = 0,1 x D pentru pilo i fora i cu 1,0 m < D 1,5 m;
3) e e max = 0,15 m pentru pilo i fora i cu D > 1,5 m;
b) devia ia înclin rii pilo ilor fora i verticali cu o înclina ie n 15 ( 86°):
1) i i max = 0,02 ( 0,02 m/m);
c) devia ia înclin rii pilo ilor înclina i 4 n < 15 (76° < 86°);
1) i i max = 0,04 ( 0,04 m/m);
d) devia ia în plan a centrelor axelor în rela ie cu axul pilo ilor fora i:
1) e e max = 0,1 x D.
n cotangenta unghiului axei proiectate a pilotului fa de vertical
unghiul axei proiectate fa de orizontal
e devia ia în plan a axei pilotului
Toleran a de montare a carcasei de arm tur a pilotului:
Cota p r ii superioare a carcasei dup turnarea betonului va fi egal cu valoarea nominal cu o
deviere maxim de -0,15 m pân la +0,15 m.
17
- cercetarea cauzelor, procedându-se i la efectuarea de încerc ri, investigatii sau calcule
suplimentare;
- s prevad demolarea unei p r i sau a întregii lucr ri.
afecteaz siguran a i capacitatea portant a lucr rii, remedierile se pot efectua astfel:
Fisurile deschise care pot compromite durabilitatea lucr rii, cât i aspectul se colmateaz prin
din C 149;
Tipul 2: - Remedierea deterior rilor (fisuri sau striviri locale) ap rute în perioada de execu ie sau în
din C 149.
Defecte i procedee de remediere la pilo ii fora i:
- forajele nu se mai pot executa din cauza unor obstacole sau surpãri ivite în timpul forãrii, sau
gre eli de execu ie. În acest caz forajele începute trebuie umplute cu beton foarte fluid, clasa C
8/10; solu ia de continuare a pilotajului se stabile te de Consultant i de Proiectant.
- întreruperea betonului din coloan datorit pr bu irii p mântului din pere ii s p turii ca urmare a
ridic rii cap tului tubulaturii de betonare deasupra suprafe ei betonului. Un astfel de viciu de
execu ie presupune lucr ri foarte costisitoare de remediere, de cele mai multe ori coloana în cauz
fiind declarat ca ratat .
- deprecierea considerabil a m rcii betonului ca urmare a degrad rii sau neutiliz rii garniturilor
dintre tronsoanele tubulaturii de betonare, fapt care permite p trunderea apei în tubulatur i, deci,
sp larea de lapte de ciment a betonului. În acest caz se vor lua m suri de etan are a tubulaturii de
betonare la începerea beton rii.
- ag area carcasei de arm tur de tubulatur i ridicarea ei odat cu ridicarea tubulaturii în vederea
recuper rii, ca urmare a existen ei unor asperit i pe suprafa a interioar . În acest caz, se vor lua
m suri de a coborâ carcasa i a relua opera iunea de ridicare a tubulaturii sub o atent monitorizare
a turn rii betonului, astfel încât tubulatura de betonare s se g seasc în permanen cu cel pu in 2
m sub nivelul betonului dar nu mai mult de 4 m.
18
7. PLAN ELE CARE GUVERNEAZ LUCRAREA

Plan de situa ie
Eleva ie lucrare

1 STAS 1040-85 Lemn rotund de ra inoase pentru construc ii. Manele si
pr jini
2 STAS 10111/1-77 Poduri de cale ferat i osea. Infrastructuri de zid rie beton
i beton armat. Prescrip ii de proiectare
armatur . Metoda prin smulgere
5 STAS 12287-85 Încerc rile metalelor. Încerc ri mecanice ale îmbin rilor
sudate din bare de o el beton
6 SR 438-1:2012 Produse de o el pentru armarea betonului. Partea 1: O el
beton laminat la cald. M rci i condi ii tehnice de calitate
7 SR 438-2:2012 Produse de o el pentru armarea betonului. Partea 2: Sârm
rotund trefilat
8 SR 438-3:2012 ` Produse de o el pentru armarea betonului. Partea 3: Plase
sudate
cu profil periodic ob inut prin deformare plastic la rece
conformitate. Document na ional de aplicare a SR EN 206-
1
conformitate. Document na ional de aplicare a SR EN 206-
1
12 SR 13536:2009 Evaluarea agresivit ii apei, solului i gazelor asupra
betonului. Prelevarea i analizarea e antioanelor de ap i
19
sol
13 SR EN 196-1:2006 Metode de încerc ri ale cimenturilor. Partea 1:
Determinarea rezisten elor mecanice
14 SR EN 196-3+A1:2009 Metode de încerc ri ale cimenturilor. Partea 3:
Determinarea timpului de priz i a stabilit ii
15 SR CEN/TR 196-4:2008 Metode de încerc ri ale cimenturilor. Partea 4:
Determinarea cantitativ a componentelor
16 SR EN 196-5:2011 Metode de încerc ri ale cimenturilor. Partea 5: Incercare de
18 SR EN 196-8:2010 Metode de încerc ri ale cimenturilor. Partea 9: C ldura de
19 SR EN 197-1:2011 Ciment. Partea 1: Compozi ie, specifica ii i criterii de
21 SR EN 450-1:2012 Cenu a zbur toare pentru beton. Partea 1: Definitii, condi ii
i criterii de conformitate
22 SR EN 450-2:2006 Cenu a zbur toare pentru beton. Partea 2: Evaluarea
conformit ii
23 SR EN 480-1+A1:2015 Aditivi pentru beton, mortar i past . Metode de încercare.
Partea 1: Beton i mortar de referin pentru încerc ri
24 SR EN 480-2:2007 Aditivi pentru beton, mortar i past . Metode de încercare.
Partea 2: Determinarea timpului de priz
Partea 15: Beton de referin i metod de încercare a
aditivilor modificatori de vâscozitate
26 SR EN 934-1:2008 Aditivi pentru beton, mortar i past . Partea 1: Cerin e
comune
27 SR EN 934-2+A1:2012 Aditivi pentru beton, mortar i past . Partea 2: Aditivi
pentru beton. Defini ii, condi ii, conformitate, marcare i
etichetare
28 SR EN 934-6:2002/A1:2006 Aditivi pentru beton, mortar i past . Partea 6: E antionare,
control i evaluarea conformit ii
29 SR EN 1008:2003 Apa de preparare pentru beton. Specifica ii pentru
prelevare, încercare i evaluare a aptitudinii de utilizare a
apei, inclusiv a apelor recuperate din procese ale industriei
de beton, ca apa de preparare pentru beton
30 SR EN 1536:2011 Execu ia lucr rilor geotehnice speciale. Pilo i fora i
31 SR EN 1992-1-1:2004 Eurocod 2: Proiectarea structurilor de beton. Partea 1-1:
20
Reguli generale i reguli pentru cl diri
32 SR EN 1992-1- Eurocod 2: Proiectarea structurilor de beton. Partea 1-1:
1:2004/NB:2008 Reguli generale i reguli pentru cl diri. Anexa na ional
33 SR EN 1992-2:2006 Eurocod 2: Proiectarea structurilor de beton. Partea 2:
Poduri de beton. Proiectare i prevederi constructive
34 SR EN 1992- Eurocod 2: Proiectarea structurilor de beton. Partea 2:
2:2006/NA:2009 Poduri de beton. Proiectare i prevederi constructive. Anexa
na ional
35 SR EN 1997-1:2004 Eurocod 7: Proiectarea geotehnic . Partea 1: Reguli
generale
36 SR EN 1997- Eurocod 7: Proiectarea geotehnic . Partea 1: Reguli
1:2004/NB:2007 generale. Anex na ional
39 SR EN 10080:2005 O eluri pentru armarea betonului. O eluri sudabile pentru
beton armat. Generalit i
r spândire
46 SR EN 12350-7:2009 Încercare pe beton proasp t. Partea 7: Con inut de aer.
Metode prin presiune
47 SR EN 12350-8:2010 Încerc ri pe beton proasp t. Partea 8: Beton
autocompactant. Tasare - Încercarea la r spândire
autocompactant. Metoda de determinare a timpului de
curgere cu pâlnia V
autocompactant. Metoda de determinare a capacit ii de
curgere utilizând cutia în L
autocompactant. Metoda de determinare a rezisten ei la
segregare utilizând site
autocompactant. Metoda de determinare a capacit ii de
curgere cu inelul J
21
52 SR EN 12390-1:2013 - Incercare pe beton intarit. Partea 1: Forma, dimensiuni si
alte condi ii pentru epruvete si tipare
53 SR EN 12390-1:2013 Încercare pe beton înt rit. Partea 1: Form , dimensiuni i
alte condi ii pentru epruvete i tipare
55 SR EN 12390-3:2009 Încercare pe beton înt rit. Partea 3: Rezisten a la
compresiune a epruvetelor
56 SR EN 12390- Încercare pe beton înt rit. Partea 3: Rezisten a la
3:2009/AC:2011 compresiune a epruvetelor
compresiune. Caracteristicile ma inilor de încercare
58 SR EN 12390-5:2009 Încercare pe beton înt rit. Partea 5: Rezisten a la încovoiere
a epruvetelor
59 SR EN 12390-6/2010 Incercare pe beton intarit. Partea 6: Rezisten a la intindere
prin despicare a epruvetelor
60 SR EN 12390-7:2009 Încercare pe beton înt rit. Partea 7: Densitatea betonului
înt rit
61 SR EN 12390-8:2009 Încercare pe beton înt rit. Partea 8: Adâncimea de
p trundere a apei sub presiune
62 SR CEN/TS 12390-9:2009 Încercare pe beton înt rit. Partea 9: Rezisten la înghe -
dezghe . Exfoliere
63 SR EN 12390-13:2014 Încercare pe beton înt rit. Partea 13: Determinarea
modulului secant de elasticitate în compresiune
65 SR EN 12504-2:2013 Încerc ri pe beton în structuri. Partea 2: Încerc ri
nedistructive. Determinarea indicelui de recul
66 SR EN 12504-3:2006 Încerc ri pe beton în structuri. Partea 3: Determinarea for ei
de smulgere
67 SR EN 12504-4:2004 Încercare pe beton în structuri. Partea 4: Determinarea
vitezei de propagare a ultrasunetelor
construc ie pe baza de ciment i/sau var. Specifica ii i
metode de încercare
70 SR EN 13242+A1:2008 Agregate din materiale nelegate sau legate hidraulic pentru
utilizare în inginerie civil i în construc ii de drumuri
22
72 SR EN 13263-1+A1:2009 Silice ultra fin pentru beton. Partea 1: Defini ii, condi ii i
73 SR EN 13263-2+A1:2009 Silice ultra fin pentru beton. Partea 2: Evaluarea
conformit ii
75 SR EN 13791:2007 Evaluarea in-situ a rezisten ei la compresiune a betonului
din structuri i din elemente prefabricate
76 SR CR 13902:2002 Metode de încercare pentru determinarea raportului
ap /ciment în betonul proasp t
77 SR EN 16228-1:2014 Ma ini de forat i pentru funda ii. Securitate. Partea 1:
Cerin e comune
Ma ini mobile de forat pentru geniu civil, geotehnic , forje
de ap , explorarea solului, energie geotermic , minerit i
cariere
Ma ini pentru funda ii
80 SR EN 16228-7:2014 Ma ini de forat i pentru funda ii. Securitate. Partea
7: Echipamente auxiliare interschimbabile
81 SR EN ISO 377:2013 O el i produse de o el. Pozi ionarea i preg tirea probelor
i epruvetelor pentru încerc ri mecanice
82 SR EN ISO 14688-1:2004 Cercet ri i încerc ri geotehnice. Identificarea i
clasificarea p mânturilor. Partea 1: Identificare i descriere
clasificarea p mânturilor. Partea 2: Principii pentru o
clasificare
84 SR EN ISO 15630-1:2011 O el pentru armarea i precomprimarea betonului. Metode
de încercare. Partea 1: Bare, sârme laminate i sârme pentru
armarea betonului
85 SR EN ISO 17660-1:2007 Sudare. Sudarea o elului beton. Partea 1: Îmbin ri sudate
care transmit înc rc ri
86 SR EN ISO 17660-2:2007 Sudare. Sudarea o elului beton. Partea 2: Îmbin ri sudate
care nu transmit înc rc ri
87 NE 012/1,2-2007,2010 Normativ pentru producerea betonului i executarea
lucr rilor din beton, beton armat i beton precomprimat -
Partea 1: Producerea betonului, Partea 2: Executarea
lucr rilor din beton
88 CP 012-1/2007 Cod de practic pentru producerea betonului.
89 NP 074-2007 Normativ privind documenta iile geotehnice pentru
construc ii
23
90 C26-1985 Normativ pentru încercarea betonului prin metode
nedistructive.
construc ii i instala ii aferente.
92 C 162/1973 Normativ privind alc tuirea, executarea i folosirea
cofrajelor metalice plane pentru pere ii din beton monolit la
cl diri.
93 GE 029/1997 Ghid practic privind tehnologia de execu ie a pilo ilor
pentru funda ii
94 NP 045-2000 Normativ privind încercarea în teren a pilo ilor de probã i
a pilo ilor din funda ii
95 C 11/1974 Instruc iuni tehnice privind alc tuirea i folosirea în
construc ii a panourilor din placaj pentru cofraje
96 C28-1983 Instruc iuni tehnice pentru sudarea arm turilor din o el
beton
carotelor
98 AND 610/2014 Instruc iune tehnic privind metoda carotajului sonic pentru
determinarea omogenit ii i integrit ii pilo ilor de beton
cu dispozitivul Cross Hole Ultrasonic Monitor (CHUM)
seria 0906
99 AND 612/2014 Instruc iune tehnic privind metodologia de determinare a
integrit ii pilo ilor din beton cu dispozitivul Pile Echo
Tester (PET) prin metoda standardizata de încerc ri cu
deforma ii mici
102 Legea nr. 50/1991 Privind autorizarea execut rii lucr rilor de construc ii,
103 Hot rârea Guvernului nr. Privind cerin e minime pentru desf urarea antierelor
300/2006 temporare i mobile
104 Hot rârea Guvernului nr. Pentru aprobarea unor regulamente privind calitatea în
766/1997 construc ii, cu modific rile ulterioare
105 Hot rârea Guvernului nr. Pentru aprobarea Regulamentului general de urbanism,
525/1996 republicat
24
ROMÂNIA

PARTEA V:
STRUCTURI DE CONSOLIDARE CU MINIPILO I
REDACTAREA 2
IULIE 2015
1
CUPRINS
2. MATERIALE ...............................................................................................................................4
2.1 APA.................................................................................................................................................4
2.2 CIMENTUL ......................................................................................................................................4
2.2.1 Caracteristici .................................................................................................................................4
2.3 PASTA/MORTAR DE CIMENT ...........................................................................................................5
2.3.1 Past de ciment ..............................................................................................................................5
2.3.2 Mortar de ciment-nisip...................................................................................................................5
2.4 ARM TURA ....................................................................................................................................6
2.5 FLUIDE DE FORAJ ............................................................................................................................6
2.6 AGREGATE NATURALE PENTRU BETONUL DIN RADIERELE (ZIDURILE DE SPRIJIN) FUNDATE PE
MINIPILO I ................................................................................................................................................6
2.6.2 Manipularea i stocarea în situ......................................................................................................7
2.7 BETONUL DIN RADIERE ..................................................................................................................7
2.7.1 Betonul proasp t ............................................................................................................................7
2.7.2 Betonul înt rit ................................................................................................................................8
2.8 O EL BETON PENTRU RADIERE PE MINIPILO I ...............................................................................8
2.9 COFRAJE I SUS INERI LA LUCR RILE DE RADIERE .......................................................................9
2.10 ADITIVI ...........................................................................................................................................9
2.11 ADAOSURI ......................................................................................................................................9
2.12 ALTE MATERIALE ...........................................................................................................................9
2.12.2 Bitum ..............................................................................................................................................9
2.12.3 evi PVC ......................................................................................................................................10
3. UTILAJE ....................................................................................................................................10
4. EXECU IA LUCR RILOR ....................................................................................................10
4.1 LUCR RI PREG TITOARE .............................................................................................................10
4.2 REALIZARE TRONSON EXPERIMENTAL .........................................................................................10
4.3 TEHNOLOGIE DE EXECUTIE ..........................................................................................................10
4.3.1 S p tura pentru platforma de lucru.............................................................................................10
4.3.2 EXECU IA MINIPILO ILOR .....................................................................................................11
4.3.3 Fasonarea si montarea arm turilor radierelor ...........................................................................13
4.3.4 Cofrarea radierelor......................................................................................................................13
2
4.3.6 Turnarea betonului in radiere......................................................................................................14
4.3.8 Hidroizola ia ................................................................................................................................15
5.1.1 Minipilo i fora i............................................................................................................................15
5.1.2 Radiere de solidarizare ................................................................................................................16
5.2 TOLERAN E ..................................................................................................................................17
3
Prezentul Caiet de Sarcini se aplic structurilor de sprijin din beton armat cu fundare pe minipilo i.
Structurile de sprijin din beton cu fundare pe minipilo i sunt prev zute pentru sprijinirea corpului
drumului sau a taluzurilor adiacente acestuia, acolo unde nu se pot executa taluzuri i unde este
necesar consolidarea (stabilizarea) acestora.
Minipilo ii sunt pilo i cu diametrul cuprins între 100 i 300 mm realiza i cu tehnologii specifice, i
utilaje de gabarit redus.
2015.
materiale.
2. MATERIALE
2.1 Apa
Poate s provin din re eaua publica sau dintr-o alt surs , dar în acest caz trebuie s îndeplineasc
În timpul utilizarii pe antier se va evita ca apa s se polueze cu detergen i, materii organice, uleiuri
2.2 Cimentul
CEN/TR 196-4, SR EN 196-6, SR EN 196-8.
baza de livrare;
4
În cazul în care utilizatorul procura cimentul de la un depozit (baza de livrare) livrarea
− tipul de ciment i fabric produc toare;
2.3 Pasta/mortar de ciment

Pentru paste i mortare de ciment rezisten a minim pe cuburi cu latura de 7 cm la 28 de zile trebuie
s fie de min. 25 MPa
Se pot utiliza urm toarele tipuri de past / mortar :
2.3.1 Past de ciment

Se recomand luarea în considerare a urm toarelor re ete (pentru 1m3):
Re eta I :
- ciment: min 800 kg
- bentonit /ciment: 0,03
- raport ciment/apa: 1,5-2,0
Re eta II :
- ciment: 1080 kg
- bentonit -ciment: 0,03
- ciment-ap : 1,6-1,7
2.3.2 Mortar de ciment-nisip

Se recomand urm toarea re et (pentru 1 m3):
- raport nisip/ciment: 1,15-1,25
- raport ciment/ap : 1,5-2,0
- adaosuri plastifiante i anticontractile: 15% din greutatea cimentului
Obs:
a) Aceste re ete indicate în GP 113 sunt orientative, ele putând s difere func ie de condi iile din
amplasamentul fiec rei lucr ri în parte i se vor stabili în caietul special de sarcini sau prin
dispozi ii de antier emise de Consultant sau de Proiectant.
b) În cazul inject rii în terenuri cu ape agresive la alc tuirea re etelor se vor avea în vedere
prevederile din NE 012/1.
5
Încerc rile curente la care trebuie supuse pasta de ciment i mortarul sunt:
Pentru paste:
- masa volumic ;
- vâscozitatea (valoarea Marsh);
- timpul de priz ;
- cedarea apei.
Pentru mortare:
Agregatele vor respecta din punct de vedere granulometric condi iile:
d 85 ≤ 4mm
d100 ≤ 8mm
Controlul calit ii mortarului se face conform documenta iilor tehnice de referin .
În lipsa altor reglement ri speciale, clasa de rezisten a mortarului utilizat la minipilo i trebuie s
fie cel pu in C25/30 cu un raport ap /ciment inferior valorii 0,6 , rezisten mare la segregare i o
lucrabilitate suficient pe timpul inject rii i retragerii tubulaturii de protec ie.
Pentru fiecare antier, pentru perioada de maximum 7 zile, se vor confec iona cel pu in dou serii de
câte 3 probe cilindrice i cubice care vor fi testate pentru determinarea rezisten ei simple la
compresiune.
2.4 Arm tura

Arm turile minipilo ilor se realizeaz din:
- Bare izolate sau carcase din OB 37, PC 52, PC 60 (SR 438-1) sau BST 500S conform SR
EN 1992-2/NA.
- evi metalice sau profile metalice din OL 37 cu caracteristici geometrice precizate în
standardele de referin .
- Bare autoforante din o el înalt aliat cu titan, cu caracteristici fizico-mecanice superioare i
rezisten sporit la coroziune centrate în gaura de foraj prin intermediul distan ierilor din material
plastic sau metalici.
2.5 Fluide de foraj

Fluidele de foraj pot fi apa, aerul sau bentonita.
Fluidul de foraj nu trebuie s d uneze calit ii opera iilor de injectare ulterioare.
Utilizarea fluidelor de foraj va fi abordat cu aten ie sporit deoarece:
-scad frec rile pe suprafa a lateral a minipilotului;
-prin reproiectarea sistemului în urma încerc rilor de teren, utilizarea minipilo ilor poate
deveni costisitoare.
În terenurile instabile este interzis utilizarea apei i bentonitei ca fluide de foraj.
2.6 Agregate naturale pentru betonul din radierele (zidurile de sprijin) fundate pe
minipilo i
Sta iile de producere a agregatelor vor func iona numai pe baza de atestat eliberat de o comisie
6
autorizate.
− într-un registru (registru pentru încerc ri agregate) rezultatele determin rilor efectuate in
laborator.
2.6.2 Manipularea i stocarea în situ

depozitarea diferitelor sorturi se vor amenaja compartimente cu în l imea corespunzatoare în

(balastier ), destinatarul, felul i sortul agregatelor, cantitatea livrat , num rul certificatului de
calitate.
2.7 Betonul din radiere

Clasa de expunere, clasa de beton i valorile limit recomandate pentru compozi ia i proprieta ile
Antreprenor.
Valoarea
admisibila
Consisten a:
SREN 12350-2 Conform cu
SREN 12350-3 CP 012/1
- prin timpul Vebe
7
Raspândirea betonului SREN 12350-5

Preciz rile privind aceste opera ii vor fi in conformitate cu CP 012/1.

Clasa betonului este definit pe baza rezisten ei caracteristice fck cil (fck cub), care este rezisten la
compresiune în N/mm2 determinat pe cilindri de 150/300mm, conform SR EN 12390-3 (sau pe
cuburi cu latura de 150mm) la vârsta de 28zile, sub ale carei valori se pot situa statistic cel mult 5%
din rezultate.
calit ii lucr rilor de betoane turnate pe antier, se va realiza conform SREN 12390-6:2010 si SREN
12390-1.
2.8 O el beton pentru radiere pe minipilo i
O elul beton folosit va fi de tipul OB37, PC52 si BST500S trebuind s respecte SR 438-1 i SR EN
1992-1-1/NB.
− verificarea caracteristicilor mecanice (rezisten la rupere, limita de curgere, alungirea la
rupere).
8
2.9 Cofraje i sus ineri la lucr rile de radiere

polimeri.
Materialele pentru Confec ionarea cofrajelor trebuie s fie conform urm toarelor standarde:
− grinzi – rigle de fag i r inoase SR EN 1313-1 si SR EN 1313-2 ;
− placaj tego de 8 si 15mm: SR EN 313-1 si SR EN 314-1;
2.10 Aditivi
2.11 Adaosuri
substan uscat fat de masa cimentului, în vederea îmbun t irii caracteristicilor acestuia sau
− SR EN 12878 pentru pigmen i;
− SR EN 450-1,2 pentru cenu i volante;
− SR EN 13263-1,2+A1 pentru silicea ultrafin .
2.12 Alte materiale

lucr rile de construc ii” i va trebui s aib urmatoarele caracteristici:
− rezisten la trac iune: min. 10 KN/m;
− dimensiunea porilor ce re in 90% din cantitatea de particule ce poate fi retinut de geotextil:
d90<0,15 mm.
2.12.2 Bitum
9
2.12.3 evi PVC
Tevile din PVC vor trebui s corespund prevederilor din SR EN ISO 3126.
La executarea barbacanelor la eleva ia sprijinirii se vor utiliza evi din PVC tip M având ø110mm.
3. UTILAJE

Înainte de începerea execu iei lucr rilor, executantul trebuie sa desemneze un responsabil cu
Antreprenorul va executa lucr rile pregatitoare:
− verificarea existen ei si pozi iei eventualelor utilit i în ampriza sau în vecinatatea acesteia; se

Dac condi ii speciale de teren sau/ i de tehnologie, impun realizarea unui asemenea tronson, atunci
se va detalia acest capitol în cadrul caietului special de sarcini al lucr rii respective. Încerc rile pe
minipilo i se vor efectua conform prevederilor con inute în SR EN 14199, cap. 9.3.
4.3 Tehnologie de executie

S p turile vor fi executate conform planurilor de execu ie în avans fa de execu ia minipilo ilor
pentru crearea platformei de lucru. Acestea se vor adânci pân la cota stabilit de c tre Consultant
în baza Proiectului de execu ie.
P mântul rezultat din s p tur va fi înc rcat, transportat i depozitat într-o loca ie stabilit de c tre
Consultant.
Când execu ia s p turilor implica dezvelirea unor re ele subterane existente (apa, gaze, electrice,
Ultimii 30 cm pân la cota de fundare a radierelor se vor excava înaintea beton rii, pentru evitarea
10
4.3.2 EXECU IA MINIPILO ILOR
Execu ia minipilo ilor se realizeaz în conformitate cu standardul de referin SR EN 14199.
Trasarea axelor forajelor se va face fa ã de un reper fix prin respectarea distan elor în plan dintre
iruri conform proiectului i materializarea axelor prin ãru i.
Metoda de foraj recomandat este forajul uscat i tubat, utilizând atât foreze cu nec continuu, cât
i cu rotopercu ie.
Pentru alte tipuri de lucr ri se pot utiliza i alte metode de foraj men ionate în standardul de
referin SR EN 14199.
Atunci când forajul se execut într-un teren cu ape subterane arteziene, proiectantul va face
preciz ri suplimentare privind neutralizarea presiunii apei în timpul opera iilor de forare i injectare.
Pentru a evita eventualele surpãri ale pere ilor forajelor, mai ales în zone de instabilitate la care se
referã prezentul caiet de sarcini, forajele se executã tubat sau sub protectia pastei de injectare dac
se utilizeaz bare tubulare i cap pierdut.
Diametrul de forare realizat va fi conform proiect sau conform eventualelor dispozi ii de antier
ulterioare.
Execu ia lucrãrilor de foraj poate începe numai dupã montarea instala iilor de forat i auxiliare i
efectuarea probelor tehnologice.
Execu ia lucrãrii se va face în flux, prin retragerea instala iei, evitându-se sã se treacã peste lucrãri
deja executate.
Forarea cuprinde urmãtoarele opera iuni:
Calarea instala iei pentru fiecare pozi ie de forare ;
Aprovizionarea cu numãrul necesar de tronsoane de prãjinã ;
Asigurarea înclinãrii prãjinii de foraj (conform proiect).
Dacã pe parcursul lucrãrilor de forare se constatã cã litologia terenului prezintã local deosebiri
importante fa ã de cea prevãzutã în investiga iile geotehnice, se va în tiin a proiectantul care va face
eventualele adaptãri la teren prin dispozi ie de antier.
În situa ia în care un foraj nu mai poate fi continuat sau terminat, acesta se va umple cu beton foarte
fluid de clasa C8/10 i va fi reforat la reluarea activitã ii.
Pãmântul rezultat din forare va fi in permanen ã evacuat.
La fiecare foraj realizat se va completa fi a acestuia conform Instruc iunilor “Ghid privind
proiectarea i execu ia minipilo ilor fora i GP 113”.
Conducerea antierului este rãspunzãtoare de pregãtirea i instruirea personalului calificat, înainte
de începerea execu iei. Este interzis a se lucra cu personal necalificat sau cu calificare
necorespunzãtoare, deoarece calitatea lucrãrii de minipilo i depinde direct de acest lucru.
În func ie de tipul arm turilor utilizate, se disting urm toarele procedee de armare i injectare :
A1. Confec ionarea i introducerea armãturii din carcase de bare din o el beton în forajele
executate
Armãtura pentru fiecare foraj în parte este constituitã din carcase din o el beton de tipul i cu
diametrul din proiect centrate în gaura de foraj prin intermediul distan ierilor din material plastic
sau metalici.
Confec ionarea se face în ateliere la diametrele i dimensiunile specificate în proiect.
În cazul în care este necesarã înnãdirea barelor, aceasta se va realiza prin suprapunerea acestora i
sudarea prin cordon dublu de sudurã sau cap la cap i eclise.
La înnãdirea i sudarea barelor se vor respecta Instruc iunile C 28-83.
11
În cazul lucr rilor de stabilizare a pantelor, înn direa barelor carcaselor se va face în afara zonei de
intersec ie cu suprafa a de alunecare.
La confec ionarea i montarea armãturilor se vor respecta prevederile din NE 012/2.
În cazul în care carcasa este confec ionatã din mai multe bare i nu poate fi manipulatã prin purtare
directã, aceasta va fi prevãzutã la partea superioarã cu un dispozitiv de agã are pentru sus inerea
carcasei în timpul manevrãrii i intoducerii ei în foraj cu ajutorul unei macarale.
Înaintea lansãrii armãturii (carcasei) în foraj se va proceda la curã irea ei cu peria de sârmã pentru
îndepãrtarea ruginei, substan elor grase de conservare, corpurilor strãine, pãmântului.
A2. Injectarea propriu-zisã la presiuni joase in cazul minipilo ilor arma i cu carcase din bare
sau evi/profile metalice
Injectarea suspensiei se face de la talpa forajului în sus, printr-un tub din material plastic special
fixat pe armãturã conform detaliilor din proiect sau introdus direct în foraj.
Injec ia se executã în una sau doua etape, astfel:
• etapa I: injec ie de umplere a forajului, f r presiune - în cazul în care nu se observ
pierderi de suspensie în foraj.
Aceasta se va efectua concomitent cu extragerea tubajului de protectie.
• etapa II: la 4-5 ore de la injec ia de umplere primar se execut o injec ie sub presiune de
pîn la 5 atm. - în cazul în care se observ pierderi de suspensie în foraj, înc din
etapa I.
Se completeaz apoi suspensia în foraj pân la cota din proiect printr-o injec ie
de umplere.
B1. Confec ionarea i introducerea armãturii din bare autoperforante în forajele executate
Armãtura pentru fiecare foraj în parte este constituitã din bare autoperforante cu diametrul din
proiect centrate în gaura de foraj prin intermediul distan ierilor din material plastic sau metalici.
Înn direa barelor se va face cu mufe speciale puse la dispozi ie de produc tor.
Înaintea lansãrii armãturii în foraj se va proceda la curã irea ei cu peria de sârmã pentru îndepãrtarea
ruginei, substan elor grase de conservare, corpurilor strãine, pãmântului.
B2. Injectarea propriu-zisã la presiuni joase în cazul minipilo ilor arma i cu bare
autoperforante
Injectarea se face prin gaura interioar a barei cu o presiune mic , de ordinul 0.5-1 MPa; aceast
injec ie este de umplere a g urilor forate i a fisurilor din teren de-a lungul barei; dac presiunea se
men ine o perioad relativ scurt înseamn c injectarea este complet i se încheie procesul de
injectare cu succes.
Dac la injectarea de umplere se constat un consum de suspensie mai mare decât triplul volumului
g urii forate (0.037 m3/m) se procedeaz , dup cca. 4 ore, la o reinjectare sub presiune mare (1.0-
2.0 MPa); dac presiunea de reinjectare scade atunci înc mai exist fisuri ce trebuiesc injectate i
se continu reinjectarea pân la umplerea complet a acestora i pân la revenirea i men inerea
presiunii ini iale. Dac se constat c pierderile mari continu , se renun la forajul respectiv i se
reamplaseaz într-o nou pozi ie.
O alta variant const în reducerea raportului a/c în timpul inject rii.
Observa ie la punctele A2 i B2:

Re eta suspensiei la betonare prin injectare, diferã de la o firmã de execu ie la alta în func ie de
tehnologia de execu ie proprie, care depinde direct de utilajele folosite. Aceastã re etã se va indica
în procedura opera ionalã aferentã acestui tip de lucrare, procedura fiind parte componentã a
12
planului de asigurare a calitã ii care trebuie avizat de cãtre Beneficiar, Proiectant i Responsabilul
Tehnic cu Execu ia lucrãrii.
4.3.3 Fasonarea si montarea arm turilor radierelor

Fasonarea arm turilor din o el beton SR EN 1992-2:2006/NA si SR 438-1, se vor face conform
plan elor de armare din proiect.
Se vor îndep rta:
Se interzice fasonarea arm turilor la temperaturi < -10° C. Barele cu profil periodic cu D> 25mm se
vor fasona la cald.
Înn direa barelor se face conform prevederilor proiectului. De regul , înn direa arm turilor se
prin topire intermediar , manual cu arc electric prin suprapunere cu eclise)
4.3.4 Cofrarea radierelor

012/2, cap. 7 “Cofraje si sus ineri”:
− s fie stabile si rezistente sub ac iunea înc rc rilor ce apar în procesul de execu ie.
13

sus ineri;
elementelor;
4.3.6 Turnarea betonului in radiere

conectorilor pentru lucr ri de cama uieli i suprabeton ri”.
betonului.
− montarea barbacanelor;
Începerea betonarii se va aproba dupa verificarea condi iilor de mai sus, pe baza proceselor verbale
anterior.
în proiect.
evitate, iar în cazul în care nu se poate, acestea vor fi tratate in conformitate cu “Codul de practic

14
Protec ia betonului trebuie s înceap cât mai curând posibil dupa decofrare.
- înghe ului.
4.3.8 Hidroizola ia

În cazul structurilor de tipul zidurilor de sprijin, drenul zidului se realizeaz din material granular i
geotextil sau din material geocompozit, în concordant cu detaliile din proiect.

Pe parcursul execu iei lucr rilor, se vor face urm toarele verific ri:
5.1.1 Minipilo i fora i
Faza Verificare
în considerare în proiect);
Forare
proiect);
- distan ele interax i ale axelor minipilo ilor fa ã de un reper
dat (sã corespundã celor din proiect);
- verificarea execu iei carcasei de armãturã conform
proiectului (carcasa trebuie sã aibã asiguratã rigiditatea la
transport i manipulare);
- verificarea armãrii minipilotului conform proiectului;
Armare - verificarea distan ierilor astfel ca sã asigure centrarea corectã
a carcasei de armãturã i stratul de acoperire cu beton cât mai
uniform pe conturul pilotului;
- în cazul în care carcasa de armãturã se blocheazã la lansare,
se va extrage imediat, se va verifica si curã a carcasa i se va
15
reintroduce în tubulaturã;
- barele autoforante i tehnologia de lucru trebuie s fie
agrementate în România. Daca materialele utilizate au marcaj
CE i sunt înso ite de certificatul de calitate al produc torului,
agrementarea nu mai este necesar .
- verificarea ca injectarea pilotului sã se realizeze imediat
dupã armarea lui, continuu i fãrã întrerupere;
- se vor evita întreruperile de injectare;
- verificarea cotei superioare a minipilotului;
- verificarea ca temperatura aerului în momentul inject rii sã
Inectarea fie mai mare de +5o C;
- verificarea rezisten ei pastei/mortarului de ciment (rezisten a
minim pe cuburi cu latura de 7 cm la 28 de zile trebuie s fie
de min. 25 MPa) ;
- verificarea fi ei de forare - injectare a minipilotului
completatã de constructor.
La controlul calit ii minipilo ilor se va ine seama de prevederile din SR EN 14199.
5.1.2 Radiere de solidarizare
Faza Verificare
-pozi ia în plan;
-dimensiunile s p turii;
S p turi -verificarea terenului de fundare;
- verificarea cotei de turnare;
- verificarea pozi ionãrii pilo ilor în radier.
-încheierea cofrajelor;
Cofraj
-dimensiunile interioare ale acestora.
pãmânt sau alte impuritã i;
- verificarea coresponden ei armãrii cu detaliile din proiect;
Arm tura
conform proiectului;
- verificarea ancorãrii barelor din pilo i în armãtura radierului;
pentru parapetele metalic).
- verificarea betoanelor proaspete i a cuburilor de prob ;
contact direct cu terenul;
Betonarea funda iei i eleva iei - verificarea turnãrii betonului fãrã întreruperi;
urmãtoare sã nu depã eascã timpul de prizã al betonului turnat
În caz contrar rostul de turnare se trateaza astfel:
16
resturile de beton neaderent;
+ nisip în cantitate micã);
- se toarnã stratul urmãtor de beton;
rogojini) men inute permanent în stare umedã;
+5o C;
- acoperirea betonului proaspãt cu folii de polietilenã
pe timp ploios.

5.2 Toleran e
La dozarea materialelor componente ale betonului (dupa stabilirea re etei) se admit urm toarele
− agregate ± 3%;
− aditivi utiliza i în cantitate <5% din masa cimentului ± 5%
Pentru consisten a betonului proasp t toleran ele sunt date conform tabelului 11 din CP012/1,
17
Funda ii structuri de -pozi ie în plan ± 5 cm;
sprijin -cota de fundare ± 5 cm.
Eleva ie structuri de mm /10 m;
sprijin cu fundare
m;
-cote nivel barbacane ± 0.1 %;
Sistem de drenaj
-interdistan a barbacane ± 10 cm.
-lungimi par iale, totale ± 10 mm;
-rectilinitate ± 5 mm/5 m;
Carcase de arm turi -distan e între arm turi ± 20 mm;
-distan a între plasele de arm tur ± 20 mm;
-stratul de acoperire cu beton ± 15 mm.
Toleran e pentru lucr rile de minipilo i fora i:

Pentru minipilo ii fora i, în SR EN 14199, Anexa B (informativ ), sunt date urmatoarele toleran e
geometrice de execu ie:
a) în plan la nivelul platformei de lucru: e e max = 0,05 m
b) devia ia de la axele teoretice:
1) pentru minipilo ii verticali: max. 2% din lungime;
2) pentru minipilo ii subverticali (n>4): max. 4% din lungime;
3) pentru minipilo ii înclina i (n<4): max. 6% din lungime;
n cotangenta unghiului axei proiectate a minipilotului fa de vertical
c) raza de curbur 200 m depinzând de condi iile de flambaj;
d) unghiul de deviere maxim în îmbinarea minipilotului = 1/150 radiani.
suplimentare;
- s acorde viza proiectului de repara ii, cu eventuale observatii;
18
- în cazul defec iunilor mai importante, Antreprenorul va propune Beneficiarului un program de
remediere,pe care-l va analiza i aproba ca atare sau cu complet rile necesare.
Fisurile deschise care pot compromite durabilitatea lucr rii, cât i aspectul; acestea se colmateaz
prin injec ie. Dupa injec ie, fisurile sunt cur ate cu aer comprimat.
din C 149;
din C 149.
În ce prive te execu ia minipilo ilor fora i, se vor lua în considerare, în mod special, i preciz rile
din SR EN 14199.

Plan de situa ie
Eleva ie lucrare

1 STAS 1040-85 Lemn rotund de r inoase pentru construc ii. Manele i pr jini
19
5 STAS 9305-81 Bentonit activat pentru fluide de foraj
6 STAS 12287-85 Încerc rile metalelor. Încerc ri mecanice ale îmbin rilor sudate
din bare de o el beton
8 SR 438-2:2012 Produse de o el pentru armarea betonului. Partea 2: Sârm rotund
trefilat
9 SR 438-3:2012 ` Produse de o el pentru armarea betonului. Partea 3: Plase sudate
10 SR 438-4:2012 Produse de o el pentru armarea betonului. Partea 4: Sârm cu

profil periodic ob inut prin deformare plastic la rece
conformitate. Document na ional de aplic re a SR EN 206-1
12 SR Beton. Partea 1: Specifica ie, performan , produc ie i

13510:2006/A1:2012 conformitate. Document na ional de aplic re a SR EN 206-1
timpului de priza si a stabilitatii
16 SR CEN/TR 196- Metode de încerc ri ale cimenturilor. Partea 4: Determinarea
4:2008 Cantit iva a componentelor
18 SR EN 196-6:2010 Metode de încerc ri ale cimenturilor. Determinarea finetii
20 SR EN 197-1:2011 Ciment. Partea 1: Compozi ie, specifica ii si criterii de
22 SR EN 445:2008 Paste pentru cabluri pretensionate. Metode de încercare

23 SR EN 447:2008 Paste pentru cabluri pretensionate. Cerin e pentru paste curente
20
24 SR EN 450-1:2012 Cenusa zburatoare pentru beton. Partea 1: Defini ii, condi ii i
25 SR EN 450-2:2006 Cenusa zburatoare pentru beton. Partea 2: Evaluarea conformit ii

31 SR EN 934-4:2009 Aditivi pentru beton, mortar i past . Partea 4: Aditivi pentru
paste pentru cabluri pretensionate. Defini ii, condi ii,
conformitate, marcare i etichetare
32 SR EN 934- Aditivi pentru beton, mortar i past . Partea 6: E antionare,
6:2002/A1:2006 control i evaluarea conformit ii
35 SR EN 1537:2013 Execu ia lucr rilor geotehnice speciale. Ancoraje în teren
40 SR EN 1997-1:2004 Eurocod 7: Proiectarea geotehnic . Partea 1: Reguli generale
43 SR EN 10025-1:2005 Produse laminate la cald din o eluri pentru construc ii. Partea 1:
21
Condi ii tehnice generale de livrare
Condi ii tehnice de livrare pentru o eluri de construc ii nealiate
45 SR EN 10210-1:2006 Profile cave finisate la cald pentru construc ii, din o eluri de
construc ie nealiate i cu granula ie fin . Partea 1: Condi ii tehnice
de livrare
construc ie nealiate i cu granula ie fin . Partea 2: Dimensiuni,
toleran e la dimensiuni i caracteristici ale profilului

armat. Generalit i
r spândire
55 SR EN 12350-7:2009 Încercare pe beton proasp t. Partea 7: Con inut de aer. Metode
prin presiune
61 SR EN 12390-1:2013 - Încercare pe beton înt rit. Partea 1: Forma, dimensiuni si alte
condi ii pentru epruvete si tipare
22
epruvetelor
epruvetelor
68 SR EN 12390-6/2010 Incercare pe beton intarit. Partea 6: Rezisten la intindere prin
apei sub presiune
9:2009 Exfoliere
73 SR EN 12501-1:2003 Protec ie anticorosiv a metalelor i aliajelor. Risc de coroziune în
soluri. Partea 1: Generalit i
74 SR EN 12501-2:2003 Protec ie anticorosiv a metalelor i aliajelor. Risc de coroziune în
soluri. Partea 2: Materiale feroase slab aliate i nealiate
77 SR EN 12504-3:2006 Încerc ri pe beton în structuri. Partea 3: Determinarea
for ei de smulgere
78 SR EN 12504-4:2004 Încercare pe beton in structuri. Partea 4: Determinarea vitezei de

construc ie pe baza de ciment si/sau var. Specificatii si metode de
incercare
83 SR EN 13263- Silice ultra fin pentru beton. Partea 1: Defini ii, condi ii i criterii
23
84 SR EN 13263- Silice ultra fina pentru beton. Partea 2: Evaluarea conformit ii
2+A1:2009

betonul proasp t
88 SR EN 14199:2006 Execu ia lucr rilor geotehnice speciale. Micropilo i
89 SR EN 16228-1:2014 Ma ini de forat i pentru funda ii. Securitate. Partea 1: Cerin e
comune
90 SR EN 16228-2:2014 Ma ini de forat i pentru funda ii. Securitate. Partea 2: Ma ini
mobile de forat pentru geniu civil, geotehnic , forje de ap ,
explorarea solului, energie geotermic , minerit i cariere
pentru funda ii
Echipamente auxiliare interschimbabile
1:2011 încercare. Partea 1: Bare, sârme laminate i sârme pentru armarea
betonului
24
104 C 162/1973 Normativ privind alcatuirea, executarea si folosirea cofrajelor
metalice plane pentru pere ii din beton monolit la cladiri.
105 GE 029/1997 Ghid practic privind tehnologia de execu ie a pilo ilor pentru
funda ii
106 NP 045-2000 Normativ privind încercarea în teren a pilo ilor de probã si a
pilo ilor din fundatii
107 GP 113-2004 Ghid privind proiectarea i execu ia minipilo ilor fora i
108 PE 712-87 Normativ departamental pentru tratarea rocii de funda ie a
construc iilor hidrotehnice prin injectii i foraje de drenaj
panourilor din placaj pentru cofraje.
110 C28-1983 Instructiuni tehnice pentru sudarea arm turilor din o el beton.
111 C54-1981 Instructiuni tehnice pentru încercarea betonului cu ajutorul
carotelor.
115 Hot rârea Guvernului Privind cerin e minime pentru desf urarea antierelor temporare
nr. 300/2006 i mobile
116 Hot rârea Guvernului Pentru aprobarea unor regulamente privind calitatea în construc ii,
nr. 766/1997 cu modific rile ulterioare
117 Hot rârea Guvernului Pentru aprobarea Regulamentului general de urbanism,
nr. 525/1996 republicat
25
ROMÂNIA

PARTEA VI:
STRUCTURI DE CONSOLIDARE CU TIRAN I PRETENSIONA I
ANCORA I ÎN TEREN
REDACTAREA 2
IULIE 2015
1
CUPRINS
2. MATERIALE ...............................................................................................................................3
2.1 APA.................................................................................................................................................3
2.2 CIMENTUL ......................................................................................................................................3
2.2.1 Caracteristici .................................................................................................................................3
2.3 PASTA/MORTAR DE CIMENT ...........................................................................................................4
2.3.1 Past /suspensie de ciment..............................................................................................................4
2.3.2 Mortar de ciment-nisip...................................................................................................................4
2.4 ARM TURA TIRAN ILOR ................................................................................................................5
3. UTILAJE ......................................................................................................................................6
4. EXECUTIA LUCR RILOR ......................................................................................................6
4.1 LUCR RI PREGATITOARE ...............................................................................................................6
4.2.1 S p tura pentru platforma de lucru...............................................................................................6
4.2.2 Forarea tiran ilor în cazul barelor cu sec iunea plin ..................................................................7
4.2.3 Injectarea tiran ilor în cazul barelor cu sec iunea plin ...............................................................7
4.2.4 Procedeul simultan de execu ie a tiran ilor cu bare autoforante (forare + injec ie + instalare a
tirantului) .................................................................................................................................................7
4.2.5 Tensionarea tiran ilor i verificarea capacit ii portante a acestora............................................8
5. CONTROLUL EXECU IEI LUCR RILOR ..........................................................................9
5.1 VERIFICAREA CALIT II MATERIALELOR PRINCIPALE ...................................................................9
5.1.1 Arm tura ........................................................................................................................................9
5.1.2 Pasta/suspensia de injectare ..........................................................................................................9
5.2 VERIFICAREA CALIT II LUCR RILOR ...........................................................................................9
5.3 TOLERAN E ....................................................................................................................................9
5.4 DEFEC IUNI I MOD DE REMEDIERE ...............................................................................................9
2
Prezentul Caiet de Sarcini se aplica în cazul executãrii tiran ilor pretensiona i pentru ancorarea în
terenul stabil a unor elemente de construc ii cu caracter permanent sau provizoriu. Tiran ii
pretensiona i mai poartã i denumirea de «ancore active».
În domeniul cãilor de comunica ii, ancorele active reprezintã una din solu iile tehnice de stabilizare
a taluzurilor rambleelor sau debleelor. În aceste situa ii, de regulã, avem de-a face cu lucrãri având
caracter permanent.
Prezentul Caiet de Sarcini va face referire la tiran i pretensiona i alc tui i din bare din o el înalt aliat
cu titan, cu caracteristici fizico-mecanice superioare, cu sec iune plin sau inelar (bare
autoforante), procedeu care în prezent se bucur de o utilizare foarte larg .
2015.
materiale.
2. MATERIALE
2.1 Apa
Poate s provin din re eaua public sau dintr-o alta surs , dar în acest caz trebuie s îndeplineasc
2.2 Cimentul
CEN/TR 196-4, SR EN 196-6, SR EN 196-8.
3
baza de livrare;
În cazul în care utilizatorul procur cimentul de la un depozit (baza de livrare) livrarea
2.3 Pasta/mortar de ciment

Pentru paste i mortare de ciment rezisten a minim pe cuburi cu latura de 7 cm la 28 de zile trebuie
s fie de min. 25 MPa
Se pot utiliza urm toarele tipuri de past / mortar :
2.3.1 Past /suspensie de ciment

Se recomand luarea în considerare a urm toarelor re ete (pentru 1m3):
Re eta I :
- bentonit /ciment: 0,03
Re eta II :
- ciment: 1080 kg
- bentonit -ciment: 0,03
- ciment-ap : 1,6-1,7
2.3.2 Mortar de ciment-nisip
Se recomand urm toarea re et (pentru 1 m3):
- raport nisip/ciment: 1,15-1,25
- adaosuri plastifiante i anticontractile: 15% din greutatea cimentului
Obs:
a) Aceste re ete indicate în GP 113 sunt orientative, ele putând s difere func ie de condi iile din
amplasamentul fiec rei lucr ri în parte i se vor stabili în caietul special de sarcini sau prin
dispozi ii de antier emise de Consultant sau de Proiectant.
4
b) În cazul inject rii în terenuri cu ape agresive la alc tuirea re etelor se vor avea în vedere
prevederile din NE 012/1.
Încerc rile curente la care trebuie supuse pasta de ciment i mortarul sunt:
Pentru paste:
- masa volumic ;
- vâscozitatea (valoarea Marsh);
- timpul de priz ;
- cedarea apei.
Pentru mortare:
Agregatele vor respecta din punct de vedere granulometric condi iile:
d 85 ≤ 4mm
d100 ≤ 8mm
Controlul calit ii mortarului se face conform documenta iilor tehnice de referin .
În lipsa altor reglement ri speciale, clasa de rezisten a mortarului utilizat trebuie s fie cel pu in
C25/30 cu un raport ap /ciment inferior valorii 0,6 , rezisten mare la segregare i o lucrabilitate
suficient pe timpul inject rii i retragerii tubulaturii de protec ie.
Pentru fiecare antier, pentru perioada de maximum 7 zile, se vor confec iona cel pu in dou serii de
compresiune.
2.4 Arm tura tiran ilor

Arm turile tiran ilor se realizeaz din bare din o el înalt aliat cu titan, cu caracteristici fizico-
mecanice superioare i rezisten sporit la coroziune centrate în gaura de foraj prin intermediul
distan ierilor din material plastic sau metalici.
Urmatoarele cerin e trebuie s fie îndeplinite de c tre tiran ii ancorati în teren:
− Valoarea minim a capacit ii portante a barei la limita de curgere;
− Valoarea minim a capacit ii portante a barei la limita de rezisten (la rupere).
Aceste valori se vor indica în Caietele speciale de sarcini pentru fiecare lucrare de tiran i în parte.
Protec ia anticoroziv pentru elemente de ancorare pe lungimea zonei libere a ancorajului trebuie s
asigure o durat de via de min. 120 ani (barele de ancore pe lungimea zonei libere trebuie
prev zute cu protec ie special împotriva coroziunii).
Barele de ancorare de pe zona bulbului de ancoraj nu necesit m suri speciale de protec ie
anticoroziv , deoarece datorit bulbului acestea sunt protejate de suspensia de ciment injectat sub
presiune de min. 10 atm în zona bulbului de ancoraj.
Preciz ri suplimentare pentru barele autoforante:
Barele autoforante au sec iune circular tubular cu filet exterior. O elul S 460 din care sunt
confec ionate barele respect prevederile SR EN 10210-1: “Profile cave finisate la cald pentru
construc ii, din o eluri de construc ie nealiate i cu granula ie fin . Partea 1: Condi ii tehnice de
livrare”.
La aprovizionare, se vor respecta datele tehnice (diametru exterior/diametru interior i caracteristici
fizico – mecanice) din proiect, care corespund cu cele din catalogul producatorului. Lungimile
standard de livrare sunt de 2, 3 i 4 m.
Alte componente ale barelor autoforante sunt:
5
- sapa de foraj cu diametrul de .....mm (adaptat la tipul terenului);
- mufe de conectare pentru prelungirea barelor tubulare;
- distan ieri;
- pl ci de rezemare cu gheare;
- pan metalic pentru pozi ionarea piuli ei;
- piuli e cu gât sferic.
3. UTILAJE
4. EXECUTIA LUCR RILOR

4.1 Lucr ri pregatitoare
− verificarea existen ei i pozi iei eventualelor utilit i (re ele subterane sau aeriene, conducte
sau cabluri de tot felul) în vecin tatea amprizei. În m sura în care acestea exist i sunt
afectate de execu ia lucr rilor, se va proceda la devierea lor înainte de începerea forajelor;
− ampriza lucr rii va fi defri at (eventualele r d cini de copaci extrase i stratul vegetal
îndep rtat);
− platforma de lucru va fi bine compactat , având rampe de acces necesare manipul rii tiran ilor
i deplas rii în diferite pozi ii a instala iilor de forare. Cota platformei dupa compactare
trebuie s corespund cotei din proiect;
− trasarea axelor forajelor se va face fa de un reper fix, prin respectarea distan elor dintre
iruri conform proiectului i materializarea durabil a axelor prin ru i sau numerotare;
− asigurarea scurgerii apei din amplasament;
- amenajarea depozitului pentru arm tura tirantului i celelalte materiale folosite la
confec ionarea tiran ilor. Se vor lua m suri adecvate pentru evitarea coroziunii materialelor;
- asigurarea surselor de energie electric , ap i aer comprimat necesare lucrului;
- procurarea aparatelor de m sur necesare încerc rii tiran ilor de prob sau contractarea
opera iilor respective cu o firm autorizat pentru efectuarea acestor încerc ri.
- constatarea st rii construc iilor din vecin tate pentru a stabili eventualele efecte defavorabile
care s-ar datora opera iunilor ulterioare pentru executarea tiran ilor pretensiona i ancora i în teren.

stabilit de c tre Consultant în baza Proiectului de execu ie.
P mântul rezultat din s p tur va fi înc rcat, transportat i depozitat într-o loca ie stabilit de c tre
Consultant.
6
Când execu ia s p turilor implica dezvelirea unor re ele subterane existente (ap , gaze, electrice,
4.2.2 Forarea tiran ilor în cazul barelor cu sec iunea plin

Forarea se va executa cu utilaje care s asigure diametrul i lungimea prev zute în proiect.
Diametrul minim acceptat pentru forare este de 100 mm.
Lungimea ancorelor este cea prev zut în profilurile transversale i detaliile de execu ie ale
proiectului.
Execu ia lucr rilor de foraj poate începe numai dupa montarea instala iilor de forat i auxiliare i
efectuarea probelor tehnologice.
Execu ia lucr rii se va face în flux, prin retragerea instala iei, evitându-se s se treac peste lucr ri
deja executate.
Forarea cuprinde urmatoarele opera iuni:
Calarea instala iei pentru fiecare pozi ie de forare;
Aprovizionarea cu num rul necesar de ancore;
Asigurarea înclin rii barelor (conform proiect);
Forarea propriu-zis .
Pe parcursul for rii se vor preleva probe tulburate din 3 în 3m i se vor completa câte o fi de foraj
pentru fiecare în parte.
4.2.3 Injectarea tiran ilor în cazul barelor cu sec iunea plin
Dup realizarea g urii se introduce tirantul echipat cu toate tuburile de protec ie prev zute în
plan ele de execu ie la pozi ia final i se realizeaz injectarea ancorei în faza I astfel încat fluidul
de injec ie p trunde i pe zona liber de ancor la presiune redus (4 bari).
Se trece la faza a II-a de injec ie pe zona bulbului de ancoraj prin intermediul tubului de injec ie cu
man ete. Injectarea în faza a II-a se face în trepte astfel:
Dup consolidarea suspensiei de ciment din etapa I se introduce presiune de injectare progresiv
pân la atingerea presiunii de 10 bari pentru fiecare man et în parte a tubului începând de la
cap tul ancorei spre zona liber .
Se men ine presiunea constant timp de 15 min. Dac presiunea scade în timp, dup 15 min. se
readuce presiunea la 10 bari.
Procesul se repet la intervale de 15 min. pân se atinge presiunea de 15 bari constant pe perioada
de timp de min. 15 min.
4.2.4 Procedeul simultan de execu ie a tiran ilor cu bare autoforante (forare + injec ie +
instalare a tirantului)
Acest procedeu presupune urm toarele opera ii:
- A ezarea, fixarea i asigurarea distan ierilor pentru centrarea barei în foraj;
- Prinderea barei în utilaj;
- Foraj roto-percutant executat direct prin intermediul tirantului din bara autoforant cu sapa
pierdut de foraj montat la cap tul acesteia. Ca fluid de r cire i de sus inere a pere ilor
forajului se utilizeaz chiar suspensia de ciment care se injecteaz prin bar ;
- Injectarea se face prin gaura interioar a ancorei cu o presiune mic , de ordinul 0,5-1 MPa
odat cu executarea forajului. Aceast injec ie este de umplere a g urilor forate. Dac la
verificare dup primele 3 ore presiunea se men ine înseamn c injectarea este complet i
7
se încheie procesul de injectare cu succes, iar dac presiunea nu se men ine, procesul de
injectare se reia pân la ob inerea refuzului;
- Dac la injectarea de umplere se constat un consum de suspensie mai mare decât 2,5 x
diametrul g urii forate, se procedeaz , dup cca. 4ore, la o reinjectare sub presiune mare
(1,0-2,0 MPa); dac presiunea de reinjectare scade, atunci înc mai exist fisuri ce trebuie
injectate i se continu reinjectarea pân la umplerea complet a acestora i pân la
revenirea i men inerea presiunii ini iale.
- Dac se constat pierderi mari, se reduce raportul a/c.
4.2.5 Tensionarea tiran ilor i verificarea capacit ii portante a acestora

Tensionarea tiran ilor (ancorelor active) se poate face dup min. 14 zile de la injectarea acestora.
Verificarea ancorelor i pretensionarea acestora se va face conform specifica iilor tehnice din
proiect i conform Normativ NP 114 – „Normativ privind proiectarea i execu ia ancorajelor”, SR
EN 1997 i SR EN 1537.
Verificarea ancorelor se va face la min. 20 % din num rul total de ancore. Pozi ia ancorelor supuse
verific rii se va stabili în antier astfel încât acestea s fie cât mai uniform distribuite pe lungimea
structurii care urmeaz a fi ancorat .
Restul ancorelor vor fi înc rcate în trepte corespunzator ancorelor ce se sunt supuse verific rii, f r
a mai se m sura deplas rile corespunz toare fiec rei trepte de înc rcare.
Etapele de tensionare, for a i deplas rile de calcul i maxime admise vor fi trecute într-un tabel ca
în exemplul de mai jos:
Tabel exemplificativ (valorile din tabel vor varia func ie de fiecare lucrare în parte):
Deplas ri de calcul Deplas ri maxime admise*)
Etape For a
( mm ) ( mm )
tensionare ( KN )
relative cumulate relative cumulate
1 100 6 6 10 10
2 200 6 12 15 25
3 350 9 21 15 40
4 500 9 30 15 55
5 650 10 40 15 70
6 0 -40 -40 -40 -40
7 250 15 15 30 30
*) reprezint deplasarea ancorei pe zona liber a acesteia cât i ced rile maxime admise ale bulbului
de ancoraj.
Pentru fiecare etap de tensionare se va men ine for a de tensionare constant (+/- 5%) pe durata a
cel pu in 10 minute. Se vor face citiri ale deplas rilor la intervale de 2, 4, 7 i 10 minute. Dac dup
cele 10 minute deplasarea ancorajului nu este stabilizat , se vor face citiri din 3 în 3 minute pân ce
deplasarea m surat corespunz toare unui interval de 3 minute este mai mic de 1% din deplasarea
relativ de calcul corespunz toare fiecarei etape de tensionare.
Dac deplas rile ancorajului dep esc valorile maxime admise se opre te tensionarea ancorajului i
se solicit instruc iune din partea Proiectantului.
Tensionarea ancorelor se va face dup min. 14 zile de la data celei de-a doua etape de injectare.
8
5.1 Verificarea calit ii materialelor principale
5.1.1 Arm tura

Barele autoforante utilizate vor avea certificat de calitate.
5.1.2 Pasta/suspensia de injectare

Suspensia trebuie s aib rezisten a la 28 de zile pe cubul cu latura de 7 cm de minim 25 MPa (250
daN/cm2) conform “Ghidului privind proiectarea i execu ia minipilo ilor fora i”- indicativ GP 113.
Cimentul aprovizionat trebuie s aib certificat de calitate de la furnizor.
Faza Verificare
Foraj -adâncimea forajului

-diametre, lungime
Ancora
-distantieri
-dozaj
Injec ie
-verific ri pe cuburi
La aceste verific ri se încheie procese verbale de lucr ri ascunse, proces verbal de recep ie
calitativ sau proces verbal.
Pentru fiecare foraj se va întocmi “Fi a de forare i injectare”.
5.3 Toleran e
-lungime forare ancor ± 20 cm
Ancore tip bar -înclinare ancor fa de pozi ia din proiect ± 2 cm/m
-pozi ia ancorei în plan ± 5 cm

-cercetarea cauzelor, procedându-se i la efectuarea de încerc ri, investiga ii sau calcule
suplimentare;
9
Se vor lua în considerare, în mod special, i preciz rile din SR EN 1537 i SR EN 14199.

Plan de situa ie
Eleva ie lucrare
Detalii tirant

1 STAS 1040-85 Lemn rotund de ra inoase pentru construc ii. Manele i pr jini
2 STAS 10111/1-77 Poduri de cale ferata i osea. Infrastructuri de zid rie beton i
5 STAS 9305-81 Bentonit activat pentru fluide de foraj
rotund trefilat
9 SR 438-3:2012 ` Produse de o el pentru armarea betonului. Partea 3: Plase sudate

10
timpului de priz i a stabilit ii

24 SR EN 450-1:2012 Cenu zbur toare pentru beton. Partea 1: Defini ii, condi ii i
25 SR EN 450-2:2006 Cenu zbur toare pentru beton. Partea 2: Evaluarea
conformit ii
Partea 15: Beton de referin i metod de încercare a aditivilor

11
33 SR EN 1008:2003 Apa de preparare pentru beton. Specificatii pentru prelevare,
Condi ii tehnice generale de livrare
Condi ii tehnice de livrare pentru o eluri de construc ii nealiate
construc ie nealiate i cu granula ie fin . Partea 1: Condi ii
tehnice de livrare
construc ie nealiate i cu granula ie fin . Partea 2: Dimensiuni,
toleran e la dimensiuni i caracteristici ale profilului

armat. Generalit i
12
r spândire
prin presiune
Metoda de determinare a capacit ii de curgere utilizând cutia în
L
61 SR EN 12390-1:2013 - Încercare pe beton înt rit. Partea 1: Form , dimensiuni i alte
epruvetelor
epruvetelor
68 SR EN 12390-6/2010 - Încercare pe beton înt rit. Partea 6: Rezistenta la întindere prin
apei sub presiune
9:2009 Exfoliere
13
73 SR EN 12501-1:2003 Protec ie anticorosiv a metalelor i aliajelor. Risc de coroziune
în soluri. Partea 1: Generalit i
în soluri. Partea 2: Materiale feroase slab aliate i nealiate
smulgere

construc ie pe baza de ciment i/sau var. Specifica ii i metode
de încercare
81 SR EN 13263- Silice ultra fin pentru beton. Partea 1: Defini ii, condi ii i
1+A1:2009 criterii de conformitate
2+A1:2009

85 SR CR 13902:2002 Metode de încercare pentru determinarea raportului ap /ciment
în betonul proasp t
comune
pentru funda ii
14
1:2011 încercare. Partea 1: Bare, sârme laminate i sârme pentru
armarea betonului
2:2007 transmit înc rc
97 NE 012/1,2-2007,2010 Normativ pentru producerea betonului i executarea lucr rilor
din beton, beton armat i beton precomprimat - Partea 1:
Producerea betonului, Partea 2: Executarea lucr rilor din beton
98 CP 012-1/2007 - Cod de practic pentru producerea betonului.
100 C26-1985 Normativ pentru încercarea betonului prin metode nedistructive.
metalice plane pentru pere ii din beton monolit la cl diri.
funda ii
104 NP 045-2000 Normativ privind încercarea în teren a pilo ilor de probã i a
pilo ilor din funda ii
construc iilor hidrotehnice prin injec ii i foraje de drenaj
107 NP 114 – 2014 Normativ privind proiectarea geotehnic a ancorajelor în teren
108 NP 120 - 2014 Normativ privind cerin ele de proiectare i execu ie a
excava iilor adânci în zone urbane
110 C 28-1983 Instruc iuni tehnice pentru sudarea arm turilor din o el beton.
111 C 54-1981 Instruc iuni tehnice pentru încercarea betonului cu ajutorul
carotelor.
15
112 C 170-1987 Instruc iuni tehnice pentru protec ia elementelor din beton armat
i beton precomprimat supraterane în medii agresive naturale i
industriale
116 Hot rârea Guvernului nr. Privind cerin e minime pentru desf urarea antierelor temporare
300/2006 i mobile
525/1996 republicat
16
ROMÂNIA

PARTEA VII:
P MÂNT ARMAT CU GEOGRILE
REDACTAREA 2
IULIE 2015
1
CUPRINS
2. MATERIALE ...............................................................................................................................3
2.1 GEOGRILA ......................................................................................................................................3
2.2 MATERIALUL GRANULAR DE UMPLUTUR .....................................................................................3
3. UTILAJE ......................................................................................................................................4
5.2 CONTROLUL CALIT II AGREGATELOR ÎNAINTE DE REALIZAREA UMPLUTURILOR COMPACTATE 7
5.2.1 Controlul calit ii compact rii balastului .....................................................................................8
5.3 TOLERAN E ....................................................................................................................................8
7. PLAN ELE CARE GUVERNEAZ LUCRAREA .................................................................9
2
Prezentul Caiet de Sarcini se aplic lucr rilor de ranforsare cu geogrile a umpluturilor de p mânt.
Materialul de umplutur prev zut este de regul material granular cu unghiul de frecare intern
minim de 30o.
Geogrilele utilizate au caracteristicile precizate în plan ele de detaliu i în caietul de sarcini aferent
lucr rii.
Lucr rile de p mânt armat sunt prev zute pentru ranforsarea corpului drumului sau a taluzurilor
acestuia.
2015.
materiale.
2. MATERIALE
2.1 Geogrila
Materialul prev zut pentru armarea p mântului este o geogril cu caracteristici geometrice, de
rezisten i deforma ie la rupere prev zute în proiect i care va fi procurat numai înso it de
certificatul de calitate i garan ie al produc torului.
Caracteristicile geogrilei sunt indicate în caietele de sarcini speciale i în alte piese scrise i
desenate ale proiectului.
Geogrilele vor fi inerte, insensibile la solu iile oxidante i solvente de s ruri, acizi, baze, etc. i
rezistente la ac iunea razelor ultraviolete.
Rolele de geogrile se depoziteaz pe o suprafa plan i curat . Rolele pot fi a ezate unele peste
altele în rânduri paralele, dar nu se permite a ezarea altor suprasarcini.
2.2 Materialul granular de umplutur
Materialul granular de umplutur pentru realizarea masivelor din p mânt armat trebuie s
îndeplineasc urmatoarele condi ii:
- s poat fi pus în oper i compacta cu u urin ;
- în contact cu geogrilele s aib un coeficient de frecare de min. 0,4;
- trebuie s con in cel mult 10%, în greutate, particule cu diametrul mai mic de 15 microni;
- s aib o rezisten la compresiune suficient de mare astfel încât sub efectul compact rii i
al sarcinilor exterioare s nu- i modifice compozi ia granulometric .
Cele mai indicate materiale granulare pentru realizarea masivelor din p mânt armat sunt:
3
- piatra concasat sort 0...40 mm; 0...63 mm; 0...90 mm;
- bolov ni concasat sort 0...150 mm;
- piatra spart sort 0...150 mm;
- balast sort 0...63 mm.
Folosirea balastului sortat, cu granula ia pân la 63 mm, impune urm toarele:
Verificarea calit ii balastului se face prin recolt ri de probe pentru care se determin :
Caracteristici Condi ii de admisibilitate

Sort 0-63
Con inutul de frac iuni, % max. :
-sub 0.02mm 3
-sub 0.2mm 4....10
-0.....8mm 30....45
-25....63mm 30....45
Granulozitate s se înscrie între limitele din tabelul 2
Echivalentul de nisip (EN), min. 30
Uzura cu ma ina tip Los Angeles 30
(LA) % max.
Materialul care nu se încadreaz în aceste limite nu se va pune în oper sau se va

cerne pân va corespunde acestor limite.
Utilizarea materialului se va putea face numai dac este înso it de declara ia de conformitate cu
sarcinile calitative asumate de furnizor, prin proceduri interne proprii pentru produsul tip.
Corpuri str ine maxim admise: 1%.
Întrucât principalul mecanism de transfer al eforturilor de la p mânt la arm tur este prin frecare cu
încle tare, pentru realizarea umpluturii armate se utilizeaz în general p mânturi necoezive
caracterizate prin unghiuri de frecare intern 30o.
Gradul de compactare al umpluturii armate va fi de min. 98% din optimul de compactare Proctor,
iar umiditatea la care este pus în oper nu va diferi cu mai mult de +/- 2% fa de umiditatea
optim de compactare.
Pentru a putea utiliza materiale geosintetice, pH-ul materialului de umplutur trebuie s fie cuprins
între 2 i 12,5.
3. UTILAJE

4
− asigurarea scurgerii apei de pe amplasament;
- nivelarea i compactarea funda iei p mântului armat pe care se a eaza primul rând de geogril ,
pentru asigurarea unei suprafe e cât mai netede.
- se vor verifica i regla utilajele i dispozitivele necesare punerii în oper a balastului .
- în cazul când sunt mai multe surse de aprovizionare cu balast se vor lua m suri de a nu se
amesteca agregatele, de a se delimita tronsoanele de drum în func ie de sursa folosit i care vor fi
consemnate în registrul de laborator.

Înainte de începerea lucr rilor executantul este obligat s efectueze experimentarea execut rii
stratului umpluturii în masivele de p mânt armat.
În toate cazurile experimentarea se va face pe tronsoane de prob în lungime de minimum 30 m i
l ime de cel pu in 3,50 m (dublul l imii utilajului de compactare).
Experimentarea are ca scop de a stabili pe antier, în condi ii de execu ie curent , componenta
atelierului de compactare, modul de ac ionare a acestuia pentru realizarea gradului de compactare
cerut prin caietul de sarcini, dac grosimea prev zut în proiect se poate executa într-un singur strat
sau dou , reglarea utilajelor de r spândire pentru realizarea grosimii respective i o suprafa are
corect .
În cazul în care gradul de compactare prev zut nu poate fi ob inut, executantul va trebui s
realizeze o nou încercare dup modificarea grosimii stratului sau a componentei utilajului de
compactare folosit.
Aceste încerc ri au drept scop stabilirea parametrilor compact rii i anume :
- grosimea maxim a stratului de piatr spart pus în oper
- condi iile de compactare ( verificarea eficacit ii utilajelor de compactare i intensitatea de
compactare a utilajului ).
În cazul când se folose te tandem de utilaje de acela i tip, suprafe ele c lcate de fiecare utilaj se
cumuleaz .
- În cazul umpluturii din piatr spart mare 25-63, se urm re te stabilirea corect de
atelierul de cilindrare compus din rulouri compresoare u oare i rulouri compresoare mijlocii,
num rul minim de treceri al acestor rulouri pentru cilindrarea uscat pân la fixarea pietrei sparte
i în continuare num rul minim de treceri dup a ternerea în dou reprize a splitului de împ nare
16-25 pân la ob inerea încle t rii optime.
Cilindrarea în acest caz se consider terminat dac ro ile ruloului nu mai las nici un fel de urme
pe suprafa a de piatr spart iar alte pietre de acea marime 63 puse în fa a ruloului nu mai p trund în
strat i sunt sf râmate.
Partea din tronsonul executat, cu cele mai bune rezultate, va servi ca sector de referin pentru
restul lucr rilor.
Caracteristicile ob inute pe acest sector se vor consemna în scris pentru a servi la urm rirea calit ii
lucr rilor .
Execu ia presupune efectuarea urm torilor pa i:
1. Preg tirea funda iei la cota specificat în proiect.
5
2. În l area provizorie a cofrajului la unghiul de parament dorit.
3. Se taie i se pozi ioneaz stratul de baz din geogril , apoi se fixeaz geogrila provizoriu, pe
lungime, în jurul cofrajului. Lungimile adiacente ale geogrilei sunt îmbinate cap la cap la fa ad .
Geogrilele vor fi instalate la cotele, lungimile i orient rile indicate în planuri.
4. Se pozi ioneaz i se fixeaz la fa a interioar a geogrilei o captu eal cum ar fi un strat de
geosintetic sau gazon care previne pierderea sau umplerea la fa ad .
Unghiul taluzului ranforsat este de obicei limitat la maximum 65° la taluzurile cu fa ada înierbat .
5. Se plaseaz o cantitate de umplutur la baza geogrilei, aproape de fa ad (p mânt vegetal dac s-a
ales o fa ad cu vegeta ie). Se trage puternic de geogril la cap tul liber i se fixeaz cu umplutur
sau ru i b tu i în fa a ultimei benzi transversale de geogril .
6. Se a terne i se compacteaz umplutura pân la stratul urm tor de armare principal cu geogril
i dac este cazul se a terne un strat de p mânt vegetal în grosime de minimum 15 cm imediat în
spatele c ptu elii.
7. Stratul de compactat se va limita la max. 30 cm.
8. Umplutura se a eaz cu bena de la excavator sau cu buldozerul cu cupa deschis care face ca
umplutura s se reverse în cascad pe geogrile. Stratul de acoperire trebuie s fie men inut la o
grosime de 15 cm între urmele oric rui utilaj i geogrila pentru a evita deteriorarea geogrilei.
9. Compactarea se face utilizând un compactor cu plac vibratoare sau rol vibratoare, la o distan
de 2 m de fa ad .
10. Se elibereaz lungimea înf urat a geogrilei din cofraj i se întinde peste umplutur .
11. Se taie i se pozi ioneaz urmatorul strat de geogril . Se aplic o înc rcare la cap tul liber al
grilei superioare utilizând o grind de tensionare inserat printre ochiurile geogrilei pân când
s geata datorat greut ii proprii dispare.
12. Pe durata men inerii tension rii, se a terne un strat de umplutur peste stratul de geogril i va
fi suficient pentru a-l fixa atunci când tensiunea este eliberat .
13. Se elibereaz tensiunea i se îndep rteaz grinda.
14. Se fixeaz geogrila întoars la fa ad în interiorul cofrajului, se a eaz c ptu eala si se repet
pa ii 6 – 13.
15. Contractorul trebuie s evalueze pe deplin riscul asociat cu lucrul la în l ime i când este cazul
s ia masurile de protec ie necesare.

Faza Verificare
Decapare i îndep rtare -cota i natura terenului de fundare
p mânt pe minim 1.0 m -grad de compactare a terenului de baz
Umplutur -se verific gradul de compactare de min. 98% - proces
verbal de lucr ri ascunse
Pozi ionarea i fixarea - întindere, fixare si prindere
geogrilelor
Taluz - înclinare
- îns mân are
6
5.2 Controlul calit ii agregatelor înainte de realizarea umpluturilor compactate
Controlul calit ii se face de c tre antreprenor prin laboratorul sau în conformitate cu
prevederile cuprinse în tabelul urmator.
AC IUNEA,PROCEDEUL DE FRECVEN A MINIM

Nr. VERIFICARE SAU La aprovizionare La locul de punere în
crt. CARACTERISTICI CARE SE opera
VERIFIC
0 2 3 4
1 Examinarea datelor înscrise în La fiecare aprovizionat
certificatul de calitate sau certificatul -
de garan ie
2 Corpuri straine : În cazul în care se Ori de câte ori apar
-argila buca i observ prezen a lor factori de impurificare
-argila aderent
-con inut de carbune
3 Granulozitatea sorturilor O prob la max 500 m3
pentru fiecare sort i
fiecare surs
-
4 Aspectul i forma granulelor pentru O prob la max 500 m3

piatra spart pentru fiecare sort si
fiecare surs
-
5 Echivalentul de nisip O prob la max 500 m3

pentru fiecare surs
-
6 Umiditate O prob pe schimb i
sort i ori de câte ori se
observ o schimbare
cauzat de cond.
- meteorol.
7 Rezisten la sf râmare prin O prob la max 500 m3
compresiune pe piatra spart în stare pentru fiecare sort de
saturat la presiune normal piatr spart i surs
-
3
8 Uzura cu ma ina tip Los Angeles O prob la max 500 m
pentru fiecare sort i
fiecare surs
-
7
5.2.1 Controlul calit ii compact rii balastului
În timpul execu iei stratului de umplutur din balast se vor face pentru verificarea compact rii
încerc rile i determin rile ar tate în tabelul de mai jos cu frecven a men ionat în acela i tabel.
Determinarea, procedeul de Frecven e minime la locul

verificare sau caracteristica care se de punere în oper
verific
1 Încercare Proctor modificat -
2 Determinarea umidit ii de minim 3 probe la o suprafat de 2.000 m2 de
compactare strat
3 Determinarea grosimii stratului minim 3 probe la o suprafa de 2.000 m2 de
compact strat
4 Verificarea realiz rii intensit ii de
compactare Q/S zilnic
5 Determinarea gradului de compactare minim 3 puncte pentru suprafe e < 2.000 m2
prin determinarea greut ii volumice i
în stare uscat
minim 5 puncte pentru suprafe e > 2000 m2
… 5000 m2
Laboratorul Antreprenorului va ine urm toarele eviden e privind calitatea stratului executat:
- compozi ia granulometric a balastului utilizat;
- caracteristicile optime de compactare, ob inute prin metoda Proctor modificat (umiditate
optim , densitate maxim uscat )
- caracteristicile efective ale stratului executat - grad de compactare, capacitate portant .
5.3 Toleran e
Toleran ele in cazul umpluturilor de p mânt armat trebuie s se încadreze în acelea i limite ca i în
cazul umpluturilor de p mânt nearmat. În acest sens se vor respecta prevederile din AND 530 –
„Instruc iuni privind controlul calit ii terasamentelor” pct. 5.1.2.4.
De asemenea, se va ine seama de Anexa C, tabelele C.10 i C.11 din SR EN 14475.

8
suplimentare;
- sa prevad demolarea unei p r i sau a întregii lucr ri.
Se va ine seama, în principal, de prevederile SR EN 14475.

Plan de situa ie
Eleva ie lucrare

1 STAS 1040-85 Lemn rotund de ra inoase pentru construc ii. Manele si prajini
3 SR EN 1997- Eurocod 7: Proiectarea geotehnic . Partea 1: Reguli generale. Anex

1:2004/NB:2007 na ional
4 SR EN 12224:2001 Geotextile i produse înrudite. Determinarea rezisten ei la intemperii
5 SR EN 12225:2001 Geotextile i produse înrudite. Metoda de determinare a rezisten ei

microbiologice prin încercarea de îngropare în sol
6 SR EN 12226:2012 Geosintetice. Încerc ri generale pentru evaluarea dup încercarea de
durabilitate
7 SR EN 12447:2003 Geotextile i produse înrudite. Metod de încercare selectiv pentru
determinarea rezisten ei la hidroliz în ap
8 SR EN Agregate pentru beton
12620+A1:2008
9 SR EN 13249:2014 Geotextile i produse înrudite. Caracteristici impuse pentru utilizarea
9
în construc ia de drumuri i alte zone de circula ie (cu excep ia c ilor
ferate i a straturilor de uzur )
10 SR EN Agregate din materiale nelegate sau legate hidraulic pentru utilizare
13242+A1:2008 în inginerie civil i în construc ii de drumuri
11 SR EN 13251:2014 Geotextile i produse înrudite. Caracteristici impuse pentru utilizarea
în lucr ri de terasamente, funda ii i structuri de sus inere
13 SR EN 13738:2005 Geotextile i produse înrudite. Determinarea rezisten ei de smulgere
din teren
determinarea rezisten ei la lichide acide i alcaline
/A1:2004 determinarea rezisten ei la lichide acide i alcaline
16 SR EN 14151:2010 Geosintetice. Determinarea rezisten ei la fisurare
17 SR EN 14414:2004 Geosintetice. Metode de încercare selectiv pentru determinarea

rezisten ei chimice în vederea utiliz rii la depozitele de de euri
18 SR EN 14475:2006 Execu ia lucr rilor geotehnice speciale. Umpluturi armate
19 SR EN 14574:2005 Geosintetice. Determinarea rezisten ei la perforarea cu piramida a

geosinteticelor a ezate pe un suport
20 SR EN ISO Geosintetice. E antionare i preg tire a epruvetelor
9862:2005
21 SR EN ISO 9863- Geosintetice. Determinarea grosimii la presiuni specificate. Partea 1:
1:2005 Straturi individuale
22 SR EN ISO 9863- Geotextile i produse înrudite. Determinare a grosimii sub presiuni
2:1999 specificate. Partea 2: Metod de determinare a grosimii straturilor
individuale din produse multistrat
23 SR EN ISO Geosintetice. Metoda de determinare a masei pe unitatea de suprafa
9864:2005 a geotextilelor i produselor înrudite
24 SR EN ISO Geosintetice. Termeni i defini ii
10318:2006
25 SR EN ISO Geosintetice. Încercarea la trac iune a benzilor late
10319:2008
26 SR EN ISO Geotextile i produse înrudite. Identificarea pe teren
10320:2003
27 SR EN ISO Geosintetice. Încercarea la trac iune a îmbin rilor/cus turilor prin
10321:2008 metoda benzii late
28 SR EN ISO Geosintetice. Mod de încercare pentru evaluarea deterior rii
10
10722:2007 mecanice sub înc rc ri repetate. Deteriorare determinat de materiale
granulare
29 SR EN ISO Geosintetice. Încercarea de perforare static (încercare CBR)
12236:2007
30 SR EN ISO 12957- Geosintetice. Determinarea caracteristicilor de frecare. Partea 1:
1:2005 Încercarea la forfecare direct
2:2005 Încercarea pe plan înclinat
32 SR EN ISO Geotextile i produse geotextile înrudite. Simularea deterior rii prin
13427:2004 abraziune (încercare cu bloc glisant)
33 SR EN ISO Geosintetice. Determinarea eficacit ii protec iei unui geosintetic la
13428:2005 deteriorarea prin impact
34 SR EN ISO Geotextile i produse înrudite. Determinarea comport rii la fluaj din
13431:2004 trac iune i rupere din fluaj
35 SR EN ISO Geotextile i produse înrudite. Metode de instalare i de extragere a
13437:2004 e antioanelor din teren i de încercare a epruvetelor în laborator
36 SR EN ISO Geotextile i produse înrudite. Metod selectiv pentru determinarea
13438:2005 rezisten ei la oxidare
39 SR EN ISO 25619- Geosintetice. Determinarea comport rii la compresie. Partea 1:
1:2009 Propriet i de fluaj la compresie
40 ISO/TS 13434:2008 Geosynthetics — Guidelines for the assessment of durability
41 CEN/TR 15019:2005 Geotextiles and geotextile-related products - On-site quality control
42 BS 8006-1:2010 Code of practice for strengthened/reinforced soils and other fills
43 NP 075-02 Aprobat de MLPTL cu Ord. Nr. 1228 din 03.09.2002 – Normativ

pentru utilizarea materialelor geosintetice la lucr rile de construc ii.
47 C28-1983 Instruc iuni tehnice pentru sudarea arm turilor din otel beton.
48 C54-1981 Instruc iuni tehnice pentru incercarea betonului cu ajutorul carotelor.
11
50 Legea nr. Privind calitatea în constructii
10/18.01.1995
53 Hot rârea Guvernului Privind cerin e minime pentru desf urarea antierelor temporare i
nr. 300/2006 mobile
54 Hot rârea Guvernului Pentru aprobarea unor regulamente privind calitatea în construc ii, cu
nr. 766/1997 modific rile ulterioare
55 Hot rârea Guvernului Pentru aprobarea Regulamentului general de urbanism, republicat
nr. 525/1996
12
ROMÂNIA

PARTEA VIII:
DRENURI ÎN S P TUR
REDACTAREA 2
IULIE 2015
1
CUPRINS
2. MATERIALE ...............................................................................................................................3
2.1 MATERIAL DRENANT ......................................................................................................................3
2.1.1 Balast .............................................................................................................................................3
2.1.2 Pietri .............................................................................................................................................3
2.2 TUBURI DE DRENAJ.........................................................................................................................3
2.2.1 Tuburi riflate ..................................................................................................................................3
2.2.2 Tuburi netede neperforate rigide din PVC sau polietilen ............................................................4
2.3 FILTRU ............................................................................................................................................4
2.4 BETON ............................................................................................................................................4
2.5 ELEMENTE PREFABRICATE DIN BETON ARMAT ..............................................................................4
2.6 O EL BETON ...................................................................................................................................4
3. UTILAJE ......................................................................................................................................4
4.4 UMPLUTURA ÎN CORPUL DRENULUI ...............................................................................................5
4.5 CAPACUL DRENULUI ......................................................................................................................6
4.6 PU URI DE AERISIRE .......................................................................................................................6
4.7 CAPUL DE DREN..............................................................................................................................6
4.8 C MINE DE VIZITARE .....................................................................................................................6
5.2 TOLERAN E ....................................................................................................................................7
2
Prezentul Caiet de Sarcini se aplic lucr rilor de drenuri în s p tur deschis cu radier elastic cu rol
de:
− colectarea i evacuarea dirijat a apelor din infiltra ii;
− coborârea nivelului apei freatice, atunci când aceasta influen eaz defavorabil comportarea
corpului drumului sau a altor lucr ri;
− consolidarea taluzurilor, terasamentelor i versan ilor.
Caietul de Sarcini cuprinde condi iile ce trebuie îndeplinite pe parcursul execu iei lucr rilor, precum
i controlul de calitate i criteriile de recep ie a lucr rilor.
2015.
materiale.
2. MATERIALE
2.1 Material drenant
2.1.1 Balast
Materialul drenant din corpul drenului este balastul de râu care trebuie s respecte cerin ele din SR
EN 13242+A1.
Nu se admit corpuri str ine, iar con inutul de p r i levigabile va fi de max. 3%.
2.1.2 Pietri
Pietri ul folosit trebuie s respecte SR EN 13242+A1, având sortul 4 – 31 mm, frac iunea sub 4 mm
s nu dep easc 5%.
2.2 Tuburi de drenaj
2.2.1 Tuburi riflate
Pentru colectarea i evacuarea apei din drenuri se vor folosi tuburi riflate perforate din PVC sau
polietilen .
Fantele de la tuburile perforate, de dimensiuni 1,0 x 5,0 mm sau 1,5 x 8,0 mm, trebuie s asigure o
suprafa activ (de intrare a apei în tub) de 24 ... 50 cm2 pe 1 m de tub.
3
Fantele tuburilor vor fi prev zute pe maxim 220° din circumferin a tubului astfel încât tubul la
partea inferioar s nu prezinte fante i s aib capacitatea de transport în lungul acestuia.
2.2.2 Tuburi netede neperforate rigide din PVC sau polietilen
Tuburile netede neperforate se folosesc pentru realizarea capetelor de aerisire la drenurile ranfort i
la racordarea tuburilor riflate la c minele de vizitare.
Diametrul tuburilor este precizat în proiect.
2.3 Filtru
Ca filtru la dren se va folosi material geotextil de tipul ne esut i neimpregnat conform

Normativului pentru utilizarea materialelor geosintetice la lucr rile de construc ii – Indicativ NP
075-2002, cu urm toarele caracteristici:
− rezisten a la trac iune: min. 10 kN/m;
− coeficient de permeabilitate transversal : KT= 60 – 100 mm/s;
d90<0,15 mm.
2.4 Beton
Pentru protec ia capetelor de dren (longitudinal, ranfort) i pentru realizarea radierului c minelor de
vizitare se foloseste betonul C16/20 preparat i pus în oper conform NE 012-1.
2.5 Elemente prefabricate din beton armat
Pentru realizarea c minelor de vizitare se vor folosi elemente tubulare cu diametrul d=1000 mm
(diametrul interior) i capace prefabricate din beton armat.
2.6 O el beton
Pentru sc rile de acces i capacele de acoperire ale c minelor de vizitare o elul beton folosit va fi de
tipul OB 37 si PC 52.
3. UTILAJE

4

În mod obi nuit, execu ia unei structuri din beton armat cu fundare direct nu necesit realizarea
unui tronson experimental. Daca condi ii speciale de teren sau/ i de tehnologie, impun realizarea

Panta longitudinal a drenurilor cu radier elastic se stabile te în func ie de relief, cu asigurarea
scurgerii apei (între 0.3% i panta maxim admis pentru an uri i rigole neprotejate, conform
STAS 2916).
Lucr rile se vor executa din aval c tre amonte, cu asigurarea permanent a scurgerii apelor
colectate.
Fiecare tronson de dren început, va fi umplut cu material drenant în aceea i zi de lucru.
S p turile se vor executa cu pere i verticali, f r sprijiniri pân la adâncimea de:
− 1,0 m în p mânturi plastic vârtoase i nisipuri în stare îndesat ;
− 1,5 m în p mânturi tari.
Peste aceste adâncimi, s p turile se vor face cu taluz stabil sau cu sprijiniri.
Distan a minim fa de marginea s p turii pân la care este permis circula ia rutier este de 1.5 H
– 2.0 H (unde H este adâncimea drenului).
Excava ia drenurilor cu adâncime mai mare de 1.00 m ce necesit sprijiniri temporare pe perioada
de execu ie se va face mecanizat.
Dup realizarea excava iei la cotele i dimensiunile specificate în proiect, se va monta geotextilul pe
pere ii verticali ai s p turii de la partea superioar a drenului f r ca personalul uman s lucreze în
incinta excava iei.
Dup fixarea geotextilului pe pere ii s p turii se introduc sprijinirile metalice sau din lemn ale
excava iei. Sprijinirile se vor monta astfel încat la partea inferioar a drenului s r mân max. 1.00
m din în l imea pere ilor nesprijini i.
S p turile si sprijinirile vor fi verificate la începutul, în timpul i la sfâr itul fiec rei zile de lucru de
c tre o persoan specializat în astfel de lucr ri desemnat de c tre Antreprenor.
Dac apar infiltra ii de ap în interiorul excava iei, se vor efectua lucr ri de colectare a apelor
infiltrate i dirijarea controlat a acestora la emisari.
Dac apar deforma ii ale sprai urilor sprijinirii se vor evacua muncitorii i se vor suplimenta
sprai urile sprijinirii pentru asigurarea stabilit ii pere ilor excava iei.
4.4 Umplutura în corpul drenului
Dup finisarea fundului s p turii i aducerea la cotele i pantele prev zute în proiect se va a terne
filtrul geotextil la baza drenului. Se pozeaz tubul drenului i se execut umplutura din pietri sort 4
– 31 mm ce se protejeaz cu geotextil pe întreg conturul inclusiv la partea superioar a acestuia.
Umplutura drenului pân la partea superioar se realizeaz în straturi compactate manual din
balast. Pe parcursul umpluturii de balast se extrag sprijinirile temporare.
Suprapunerea fâ iilor de geotextil trebuie sa fie pe o lungime de min. 20 cm.
5
4.5 Capacul drenului
Capacul impermeabil al drenului se realizeaz din p mânt argilos, bine compactat, protejat cu
p mânt vegetal îns mân at pentru drenurile ranfort sau este constituit din rigola betonata a drumului
pentru drenurile longitudinale.
4.6 Pu uri de aerisire
La cap tul amonte al drenurilor se monteaz tuburi netede din PVC cu Ø 110 mm, prelucrate la
cap tul superior pentru realizarea de fante care asigur ventila ie natural . Pu urile de aerisire sunt
fixate la suprafa a terenului printr-un radier din beton simplu C20/25 cu dimensiuni conform cu
detaliile de execu ie aferente.
4.7 Capul de dren
Capul de dren are rolul de evacuare controlat a apelor colectate de dren i de a asigura condi iile
pentru revizie i între inere.
Capul de dren se execut din beton C20/25 cu dimensiuni în conformitate cu plan ele de execu ie.
4.8 C mine de vizitare
Pentru controlul operativ al modului de func ionare al drenurilor în timpul i dup executarea
acestora, se vor prevedea c mine de vizitare amplasate la distan e de 50...70 m pe toat lungimea
drenului. C minele de vizitare se vor prevedea i în cazul schimb rilor de direc ie sau la intersec ia
dintre dou sau mai multe drenuri.
C minul de vizitare este realizat din tuburi prefabricate din beton, cu diametrul de 1000 mm i
prev zut cu capac.
Radierul c minelor se realizeaz din beton simplu de clasa C16/20. Cota radierului va fi mai jos cu
0.40 m fa de cota tubului drenului de acces în c min.
Tuburile de acces i evacuare au lungimea de 1.00 m i sunt din tub neted de PVC, având acelasi
diametru cu al tuburilor perforate. Tubul de acces trebuie sa fie cu cel putin 3 cm deasupra tubului
de evacuare.
Spa iul perforat din jurul tuburilor netede, în zona de intrare în tubul de beton se etan eaz cu
mortar de ciment M100.
Not : La realizarea drenului se vor avea în vedere „Instruc iunile tehnice departamentale privind
proiectarea, execu ia, revizia i între inerea drenurilor pentru drumuri publice” – Indicativ AND
513.

Pe parcursul execu iei lucr rilor, se vor face urmatoarele verificari:
Faza Verificare
- tubul drenant – tip, dimensiune, suprafa activ , amplasare fante
pe circumferin a tubului
Preliminar : aprobarea - geotextil – certificat de calitate, caracteristici
materialelor
- balast – granulometrie, corpuri str ine, p r i levigabile
- pietri – granulometrie
6
S p tura - trasarea in plan
Corpul drenului - geotextil – mod de a ezare, suprapuneri
- umplutura drenant i capacul drenului
Tub dren - pozi ionare tub riflat perforat (partea neperforat pe generatoarea
inferioar a tubului).
-cote intrare i ie ire tub
C min vizitare
-cota superioar radier c min
5.2 Toleran e
-trasare în plan ± 10 cm
Trasare dren
-cota scurgere dren ± 5 mm
Excava ie -l ime dren ± 20 cm
-pant tub ± 0.1% (± 2 cm fa de cotele prev zute în proiect la
Montare tub
interdistan a de 20 m)
-cote intrare i ie ire tub ± 1 cm
C min vizitare
-cota superioar radier c min ± 5 cm
Diferen a dintre cotele excava iei i cota de scurgere a tubului se vor prelua cu un strat de nisip pe
care se va poza tubul riflat perforat.

În cazul în care o parte a drenului sau întreaga lucrare nu corespunde prevederilor proiectului i
prezentului caiet de sarcini, Antreprenorul este obligat sa execute remedierile necesare.
Dup recunoasterea i analiza defectelor, înaintea începerii lucr rilor de remediere, Antreprenorul
Pentru remedierea defectelor de natur s afecteze calitatea lucr rii, siguran a i durabilitatea în
- cercetarea cauzelor, procedându-se i la efectuarea de încercari, investigatii sau calcule
suplimentare;
- s prevad dezafectarea unei p r i sau a întregii lucr ri.
(conform Borderoului) i cuprind descrierea metodologiei de calcul, notele si schemele de calcul
7
Plan de situa ie
Profil longitudinal

1 STAS 1040-85 Lemn rotund de ra inoase pentru construc ii. Manele si
prajini
2 STAS 8388-87 Lucr ri de îmbun t iri funciare. Re ele de iriga ii i de
desecare-drenaj. Condi ii de execu ie i prescrip ii de
verificare
3 STAS 9539-87 Lucr ri de îmbun t iri funciare, desec ri-drenaje.
Prescrip ii de proiectare
4 STAS 10796/3-88 Lucr ri de drumuri. Construc ii pentru colectarea apelor.
Drenuri de asanare. Prescriptii de proiectare si amplasare
5 SR 13440-1:1999 Lucr ri de c i ferate. Drenarea apelor în zona c ii. Partea 1:
Drenuri gravita ionale. Prescrip ii de proiectare i de
execu ie
6 SR ISO 161-1:2008 evi din materiale termoplastice pentru transportul
fluidelor. Diametre exterioare nominale i presiuni
nominale. Partea 1: Serie metric
7 SR EN 1916:2003 Tuburi i accesorii din beton simplu, beton slab armat i
beton armat
8 SR EN 1997-1:2004 Eurocod 7: Proiectarea geotehnic . Partea 1: Reguli
generale
9 SR EN 1997-1:2004/NB:2007 Eurocod 7: Proiectarea geotehnic . Partea 1: Reguli
generale. Anex na ional
10 SR EN 12224:2001 Geotextile i produse înrudite. Determinarea rezisten ei la
intemperii
11 SR EN 12225:2001 Geotextile i produse înrudite. Metoda de determinare a
rezisten ei microbiologice prin încercarea de îngropare în
sol
12 SR EN 12226:2012 Geosintetice. Încerc ri generale pentru evaluarea dup
încercarea de durabilitate
13 SR EN 12447:2003 Geotextile i produse înrudite. Metod de încercare
selectiv pentru determinarea rezisten ei la hidroliz în ap
8
15 SR EN 12666-1+A1:2012 Sisteme de canalizare de materiale plastice, pentru drenare
subteran i evacuare f r presiune. Polietilen (PE). Partea
1: Specifica ii pentru evi, racorduri i sistem
SR EN 13249:2014 Geotextile i produse înrudite. Caracteristici impuse pentru
utilizarea în construc ia de drumuri i alte zone de circula ie
16 (cu excep ia c ilor ferate i a straturilor de uzur )
18 SR EN 13251:2014 Geotextile i produse înrudite. Caracteristici impuse pentru
utilizarea în lucr ri de terasamente, funda ii i structuri de
sus inere
a fi utilizate în sistemele de drenaj
20 SR EN 13738:2005 Geotextile i produse înrudite. Determinarea rezisten ei de
smulgere din teren
21 SR EN 14030:2002 Geotextile i produse înrudite. Metod de încercare
selectiv pentru determinarea rezisten ei la lichide acide i
alcaline
22 SR EN 14030:2002 /A1:2004 Geotextile i produse înrudite. Metod de încercare
selectiv pentru determinarea rezisten ei la lichide acide i
alcaline
24 SR EN ISO 9862:2005 Geosintetice. E antionare i preg tire a epruvetelor
25 SR EN ISO 9863-1:2005 Geosintetice. Determinarea grosimii la presiuni specificate.
Partea 1: Straturi individuale
26 SR EN ISO 9863-2:1999 Geotextile i produse înrudite. Determinare a grosimii sub
presiuni specificate. Partea 2: Metod de determinare a
grosimii straturilor individuale din produse multistrat
27 SR EN ISO 9864:2005 Geosintetice. Metoda de determinare a masei pe unitatea de
suprafa a geotextilelor i produselor înrudite
28 SR EN ISO 10318:2006 Geosintetice. Termeni i defini ii
29 SR EN ISO 10320:2003 Geotextile i produse înrudite. Identificarea pe teren
30 SR EN ISO 10722:2007 Geosintetice. Mod de încercare pentru evaluarea deterior rii
mecanice sub înc rc ri repetate. Deteriorare determinat de
materiale granulare
31 SR EN ISO 12236:2007 Geosintetice. Încercarea de perforare static (încercare
CBR)
32 SR EN ISO 13428:2005 Geosintetice. Determinarea eficacit ii protec iei unui
geosintetic la deteriorarea prin impact
33 SR EN ISO 13437:2004 Geotextile i produse înrudite. Metode de instalare i de
9
extragere a e antioanelor din teren i de încercare a
epruvetelor în laborator
34 SR EN ISO 13438:2005 Geotextile i produse înrudite. Metod selectiv pentru
determinarea rezisten ei la oxidare
35 SR EN 14574:2005 Geosintetice. Determinarea rezisten ei la perforarea cu
piramida a geosinteticelor a ezate pe un suport
clasificarea p mânturilor. Partea 1: Identificare i descriere
clasificare
38 SR EN ISO 25619-1:2009 Geosintetice. Determinarea comport rii la compresie.
Partea 1: Propriet i de fluaj la compresie
39 ISO/TS 13434:2008 Geosynthetics — Guidelines for the assessment of
durability
40 CEN/TR 15019:2005 Geotextiles and geotextile-related products - On-site quality
control
41 NE 012-1/2007 Normativ pentru producerea betonului i executarea
lucr rilor din beton, beton armat i beton precomprimat -
Partea 1: Producerea betonului, Partea 2: Executarea
lucr rilor din beton
42 CP 012/1 –2007 Cod de practic pentru producerea betonului.
43 NP 075-02 Aprobat de MLPTL cu Ord. Nr. 1228 din 03.09.2002 –
Normativ pentru utilizarea materialelor geosintetice la
lucr rile de construc ii.
44 NP 074-2007 Normativ privind documentatiile geotehnice pentru
construc ii
45 C56-85 Normativ pentru verificarea calitatii i recep ia lucr rilor de
construc ii si instala ii aferente.
46 AND 530-2012 Instruc iuni privind controlul calit ii terasamentelor rutiere
47 AND 513-2002 Instruc iunile tehnice departamentale privind proiectarea,
execu ia, revizia i între inerea drenurilor pentru drumuri
publice
10
525/1996 republicat
11
ROMÂNIA

PARTEA IX:
DRENURI FORATE ORIZONTAL
REDACTAREA 2
IULIE 2015
1
CUPRINS
2. MATERIALE ...............................................................................................................................3
2.1 TUBURI PERFORATE DIN PVC SAU PE............................................................................................3
2.2 GEOTEXTIL .....................................................................................................................................3
3. UTILAJE ......................................................................................................................................4
5.1 CONTROLUL CALIT II LUCR RILOR .............................................................................................5
5.2 TOLERAN E ....................................................................................................................................5
2
Prezentul Caiet de Sarcini se aplic lucr rilor de drenuri forate. Aceste drenuri au ca scop drenarea
i evacuarea apelor existente permanent sau temporar în versan ii adiacen i drumului, contribuind la
stabilitatea general a acestora.
Lucrarea const în realizarea unui foraj în care se introduce un tub din material plastic, prin
perfora iile c ruia se dreneaz apa.
Drenurile forate orizontal se realizeazã prin forare pe una sau mai multe direc ii care sã asigure
evacuarea gravita ionalã a apelor colectate.
Dacã terenul prezintã panta transversalã accentuatã, drenurile forate se executa “la zi”.
Dacã panta terenului sau condi iile hidrogeologice nu asigurã posibilitatea executãrii drenurilor
forate “la zi” se adoptã solu ia executãrii drenurilor forate din chesoane circulare sau trapezoidale.
Forarea se poate executa pe unul sau mai multe niveluri în func ie de stratifica ia terenului.
2015.
materiale.
2. MATERIALE
2.1 Tuburi perforate din PVC sau PE
Diametrul exterior al tuburilor perforate este între 75 - 110 mm, dupa cum prevede proiectul.
Fantele de la tuburile perforate, de dimensiuni 1,0 x 5,0 mm sau 1,5 x 8,0 mm, trebuie s asigure o
suprafa activ (de intrare a apei în tub) de 24 ... 50 cm2 pe 1 m de tub.
Fantele tuburilor vor fi prev zute pe maximum 220° din circumferin a tubului astfel încât tubul la
partea inferioar sa nu prezinte fante i s aib capacitatea de transport în lungul acestuia.
Capul amonte se protejeaz cu un capac metalic, iar capul aval, pe o lungime de 60 – 80 cm va fi
din tub lis.
La livrare, tuburile vor fi înso ite de certificate de calitate.
2.2 Geotextil
Tuburile vor fi protejate cu geotextil.
3
Materialul geotextil folosit ca filtru va fi de tipul ne esut i neimpregnat i se va verifica conform
Normativului NP 075 - „Normativ pentru utilizarea materialelor geosintetice la lucr rile de
construc ii” i va trebui sa aib urmatoarele caracteristici:
− alungirea la rupere: <70 %;
− coeficient de permeabilitate transversala KT>1 x 10-2 cm/s;
d90<0,15 mm.
3. UTILAJE

execu ia lucr rilor i s întocmeasca procedurile specifice de verificare, control i acceptare.
Antreprenorul va executa lucr rile pregatitoare:
− verificarea existen ei si pozi iei eventualelor utilit i în ampriza sau în vecin tatea acesteia; se

În mod obi nuit, execu ia drenurilor forate orizontal nu necesit realizarea unui tronson
experimental. Dac condi ii speciale de teren sau/ i de tehnologie, impun realizarea unui asemenea
tronson, atunci se va detalia acest capitol în cadrul caietului special de sarcini al lucr rii respective.

învelirea tubului cu geotextil i fixarea acestuia cu sârm moale sau prin coasere;
suprapunerea materialului geotextil se va face de cca. 10 cm pe circumferin i de cca.
20 cm la suprapunerile în lungul tubului.
execu ia g urii de foraj;
montarea tubului perforat. Tronsoanele de tuburi vor fi îmbinate prin mufare;
protec ia capetelor de evacuare ale tuburilor se va face cu pereu din beton, piatr brut
sau bolovani de râu.
Nota: Clasa de beton pentru protec ia cap tului drenului forat este C30/37 avand cerin ele conform
NE 012-1.
Pentru fiecare dren forat se va întocmi o fi de forare – montare în care se vor specifica:
utilajul folosit;
amplasamentul;
4
data execu iei;
litologia întâlnit ;
timpul de forare – montare.
5.1 Controlul calit ii lucr rilor

Faza Verificare
Preliminar - aprobarea - tubul drenant – tip, dimensiune, suprafa activ

materialelor - geotextil – certificat de calitate, caracteristici
- trasarea
Foraj
- lungimea
Montare tub - lungime tub
- protec ie cu geotextil
Capul de dren - dimensiuni
5.2 Toleran e
Toleran a reprezint diferen a dintre valoarea specificat si valoarea m surat .
-trasare în plan a fiecarui grup de drenuri ± 10 cm
Trasare dren
-cota scurgere dren ± 10 cm
-panta longitudinala tub ± 0.3%
Panta dren
-înclinare în plan ± 2°
Montare tub -lungime tub ± 0.5 m

În cazul în care o parte a drenului sau întreaga lucrare nu corespunde prevederilor proiectului i
suplimentare;
5
- s prevad demolarea unei p r i sau a întregii lucr ri.

Plan de situa ie
Eleva ie lucrare

1 STAS 8388-87 Lucr ri de îmbun t iri funciare. Re ele de iriga ii i de
desecare-drenaj. Condi ii de execu ie i prescrip ii de
verificare
2 STAS 9539-87 Lucr ri de îmbun t iri funciare, desec ri-drenaje. Prescrip ii
de proiectare
3 STAS 10796/3-88 Lucrari de drumuri. Construc ii pentru colectarea apelor.
Drenuri de asanare. Prescrip ii de proiectare si amplasare
4 SR 13440-1:1999 Lucr ri de c i ferate. Drenarea apelor in zona c ii. Partea 1:
Drenuri gravita ionale. Prescrip ii de proiectare i de execu ie
5 SR ISO 161-1:2008 evi din materiale termoplastice pentru transportul fluidelor.
Diametre exterioare nominale i presiuni nominale. Partea 1:
Serie metric
6 SR EN 1916:2003 Tuburi i accesorii din beton simplu, beton slab armat i beton
armat

intemperii
rezisten ei microbiologice prin încercarea de îngropare in sol
12 SR EN 12447:2003 Geotextile i produse înrudite. Metod de încercare selectiv
6
pentru determinarea rezisten ei la hidroliz in ap
13 SR EN 12666-1+A1:2012 Sisteme de canalizare de materiale plastice, pentru drenare
subteran i evacuare f r presiune. Polietilen (PE). Partea 1:
Specifica ii pentru evi, racorduri i sistem
utilizarea în construc ia de drumuri i alte zone de circula ie
(cu excep ia c ilor ferate i a straturilor de uzur )
sus inere
16 SR EN 13252:2001 Geotextile i produse înrudite. Caracteristici impuse pentru a
fi utilizate în sistemele de drenaj
smulgere din teren
pentru determinarea rezisten ei la lichide acide i alcaline
/A1:2004 pentru determinarea rezisten ei la lichide acide i alcaline

presiuni specificate. Partea 2: Metod de determinare a
grosimii straturilor individuale din produse multistrat

materiale granulare
28 SR EN ISO 12236:2007 Geosintetice. Încercarea de perforare static (încercare CBR)

7
extragere a e antioanelor din teren i de încercare a
epruvetelor in laborator
32 SR EN 14574:2005 Geosintetice. Determinarea rezisten ei la perforarea cu
piramida a geosinteticelor a ezate pe un suport
33 SR EN ISO 14688-1:2004 Cercet ri i incerc ri geotehnice. Identificarea i clasificarea
p mânturilor. Partea 1: Identificare i descriere
34 SR EN ISO 14688-2:2005 Cercet ri i încerc ri geotehnice. Identificarea i clasificarea
p mânturilor. Partea 2: Principii pentru o clasificare
35 SR EN ISO 25619-1:2009 Geosintetice. Determinarea comport rii la compresie. Partea
1: Propriet i de fluaj la compresie

control
38 NE 012-1/2007 Normativ pentru producerea betonului i executarea lucr rilor
Producerea betonului, Partea 2: Executarea lucr rilor din
beton
39 CP 012/1 –2007 Cod de practic pentru producerea betonului.
Normativ pentru utilizarea materialelor geosintetice la
lucr rile de construc ii.
41 NP 074-2007 Normativ privind documentatiile geotehnice pentru construc ii
42 C56-85 Normativ pentru verificarea calit ii si recep ia lucr rilor de
construc ii si instala ii aferente.
43 AND 530-2012 Instruc iuni privind controlul calit ii terasamentelor rutiere
44 AND 513-2002 Instruc iunile tehnice departamentale privind proiectarea,
execu ia, revizia i între inerea drenurilor pentru drumuri
publice
45 Legea nr. 10/18.01.1995 Privind calitatea în construc ii
8
525/1996 republicat
9
ROMÂNIA

PARTEA X:
CHESOANE DIN BETON ARMAT
REDACTAREA 2
IULIE 2015
1
CUPRINS
2. MATERIALE ...............................................................................................................................4
2.1 APA.................................................................................................................................................4
2.2 CIMENTUL ......................................................................................................................................4
2.2.1 Caracteristici .................................................................................................................................4
2.4 BETONUL ........................................................................................................................................6
2.4.1 Betonul proasp t ............................................................................................................................6
2.4.2 Betonul înt rit ................................................................................................................................6
2.5 O EL BETON ...................................................................................................................................7
2.7 ADITIVI ...........................................................................................................................................7
2.8 ADAOSURI ......................................................................................................................................8
2.9 EVI PVC .......................................................................................................................................8
3. UTILAJE ......................................................................................................................................8
4.3.1 Execu ia i amenajarea platformei de lucru ..................................................................................8
4.3.2 Execu ia primului tronson (cu itul) chesonului i lansarea lui......................................................9
4.3.3 Turnarea celui de-al doilea tronson (inel) al chesonului i lansarea lui......................................9
4.3.4 Execu ia radierului ........................................................................................................................9
4.3.5 Cofrarea .........................................................................................................................................9
4.3.8 Turnarea betonului ......................................................................................................................11
4.3.9 Decofrarea dup turnare .............................................................................................................11
4.3.10 Situa ii speciale la execu ia chesoanelor .....................................................................................11
5.1.1 Execu ia platformei de lucru........................................................................................................12
5.1.2 S parea, armarea i betonarea chesonului .................................................................................12
2
5.2 TOLERAN E ..................................................................................................................................13
3
Prezentul Caiet de Sarcini se aplic structurilor de chesoane din beton armat (de form circular sau
trapezoidal ).
Chesoanele din beton armat sunt lucr ri de consolidare cu dublu rol:
- de stabilizare a versantului prin crearea de bol i de presiune între chesoane;
- de asanare a terenului printr-un sistem de drenuri forate orizontal din chesoane.
Prezentul caiet de sarcini cuprinde condi iile tehnice i de calitate care trebuie s le îndeplineasc
Chesoanele din beton armat sunt prev zute pentru realizarea lucr rilor de drenaj de adâncime
(drenuri forate orizontal) sau a lucr rilor de consolidare discontinue.
luna mai 2015.
materiale.
2. MATERIALE
2.1 Apa
Poate s provin din re eaua public sau dintr-o alt surs , dar în acest caz trebuie s îndeplineasc
2.2 Cimentul
CEN/TR 196-4, SR EN 196-6, SR EN 196-8.
baza de livrare;
4
cimentului va fi înso it de o declara ie de conformitate, în care se va men iona:

Agregatele naturale folosite pentru prepararea betonului trebuie s corespund calitativ cu
prevederile SREN 12620+A1, CP 012/1.

autorizate.
laborator.


calitate.
5
2.4 Betonul
Antreprenor.
Valoarea
admisibila
Consisten a:
SREN 12350-2
SREN 12350-3
- prin timpul Vebe
Conform cu
CP 012/1

Preciz rile privind aceste opera iuni vor fi în conformitate cu CP 012/1.

cuburi cu latura de 150mm) la vârsta de 28 zile, sub ale c rei valori se pot situa statistic cel mult 5%
din rezultate.
6
12390-1.
2.5 O el beton
O elul beton folosit va fi de tipul BST500S clasa C de ductilitate trebuind s respecte STAS
438/1/A91/C91 i SR EN 1992-1-1/NB.
La livrare, o elul beton trebuie sa fie înso it de certificatul de calitate emis de produc tor. Controlul
rupere).

polimeri.
− grinzi – rigle de fag i r inoase SR EN 1313-1 :2010 i SR EN 1313-2;
2.7 Aditivi
substan a fa de masa cimentului în scopul modific rii / îmbun t irii calit ii betonului în stare
La folosirea aditivilor se vor respecta prevederile CP 012/1 i SR EN 934-2+A1 pentru frecven a
7
2.8 Adaosuri
2.9 evi PVC
evile din PVC, înglobate în betonul chesoanelor pentru a permite execu ia drenurilor forate din
cheson, vor trebui s corespund prevederilor din SR EN ISO 3126.
La executarea barbacanelor la eleva ia sprijinirii se vor utiliza evi din PVC tip SN 4 având
diametrul în conformitate cu prevederile proiectului i corespunz tor diametrului drenurilor forate.
3. UTILAJE

− trasarea axei i conturului chesonului;

În mod obi nuit, execu ia chesoanelor din beton armat nu necesit realizarea unui tronson
4.3.1 Execu ia i amenajarea platformei de lucru

Se va acorda o aten ie deosebit execut rii platformei deoarece de aceasta depinde verticalitatea
chesonului.
Platforma de lucru se va realiza din balast în grosime de 30 + 10 cm între inere.
Amenajarea platformei de lucru cuprinde opera iile enumerate mai jos:
- trasarea platformei de lucru;
8
- cur irea terenului;
- îndep rtarea stratului vegetal;
- transportul p mântului în depozit;
- împr tierea balastului;
- udarea balastului pân la realizarea umidit ii optime de compactare;
- compactarea mecanic a balastului cu mijloace mecanice corespunz toare astfel încât
s asigure un grad de compactare de cel putin 95%.
4.3.2 Execu ia primului tronson (cu itul) chesonului i lansarea lui

Pe platforma nivelat se execut cu itul chesonului din beton C25/30 care se va arma cu BST500S sau
conform proiect de execu ie i caiet special de sarcini.
Stratul de acoperire cu beton al arm turii va fi de 5 cm.
Betonul va fi în mod obligatoriu vibrat i se va turna f r întreruperi. Protejarea betonului se va face
corespunz tor condi iilor climatice existente.
Dup decofrare partea exterioar a cu itului se va nivela i sclivisi astfel ca s nu prezinte asperit i.
S p tura manual începe de jur imprejurul cu itului, simetric, în tronsoane de 1 m i pe o adâncime de
cca. 0,1 m. Se vor evita s p turi pe în ime mai mare de 1 m sub cu itul chesonului f r m suri
speciale de protec ie. S p tura în interior se poate începe dup ce betonul a dep it 50% din clas .
4.3.3 Turnarea celui de-al doilea tronson (inel) al chesonului i lansarea lui
La realizarea tronsonului (inelului) se va ine seama de plan ele de cofrare i armare ale proiectului. Se
va avea grij s se monteze tuburile PVC printre arm turi pentru captarea apelor din strat, cât i pentru
drenurile forate i evacu rile necesare. Amplasarea acestor goluri se va face conform detaliilor din
plan e.
Pentru amplasarea platformei de forare, epuismente i scara de acces se vor monta praznuri pentru
fixarea lor prin buloane.
Opera iunile expuse în cadrul acestui articol se vor repeta pentru fiecare tronson (inel) în parte, pân la
atingerea cotei superioare a chesonului conform proiect.
Pentru fiecare cheson se va deschide o fi de c tre antreprenor în care se va nota: data turn rii
betonului, cimentul folosit, natura agregatelor, armarea conform plan ei, iar dup p trunderea cu itului
în p mânt se vor nota: natura stratelor întâlnite, consisten a lor, culoarea, cotele la care apar infiltra iile,
debitul de ap , cota planului de alunecare (dac exist ), obstacole întâlnite, etc.
4.3.4 Execu ia radierului

Pe fundul chesonului se toarn un beton simplu C 8/10 de 1,0 m grosime pentru colectarea apelor care
urmeaz s fie evacuate prin drenurile forate de evacuare.
4.3.5 Cofrarea
012/2 cap. 7 “Cofraje i sus ineri”:
lungimea elementelor de cofraj ±15mm, pentru l ime ±6mm, în l ime ±10mm);
9

sus ineri;
elementelor;

din proiect.
Se vor îndep rta:
Dupa îndep rtarea ruginii, reducerea sec iunii barelor nu trebuie sa dep easc abaterile
vor fasona la cald.
10

betonului.
− montarea tuburilor PVC;
Începerea beton rii se va aproba dupa verificarea conditiilor de mai sus, pe baza proceselor verbale
Betonul trebuie s fie r spandit uniform în lungul elementului, urm rindu-se realizarea de straturi
anterior.
în proiect.
Compactarea betonului este obligatorie, realizându-se prin vibrare. Compactarea manual (cu vergi,
ipci, cioc nirea cofrajelor) se admite numai în situa ii speciale (sec iuni înguste, arm turi dese,
defec iunea temporar a vibratorului), cu acceptul Consultantului.
Înal imea liber de c dere a betonului nu va fi mai mare de 1.5 m. Rosturile de lucru trebuiesc
4.3.9 Decofrarea dup turnare

4.3.10 Situa ii speciale la execu ia chesoanelor
Înainte de a începe coborârea chesonului, antreprenorul va informa beneficiarul, în timpul util,

pentru a-i permite acestuia s fac toate verific rile privind amplasamentul, dimensiunile,
încadrarea în toleran e i dac instala iile necesare coborârii sunt în bun stare de func ionare.
Pe tot timpul opera iei de coborâre i pân la oprirea chesonului, antreprenorul va asigura în orice
moment reparti ia înc rc rilor astfel încât s nu compromit stabilitatea i siguran a lucr rii.
În cazul în care coborârea chesonului se face în teren eterogen sau de consisten redus
antreprenorul va lua m suri pentru a asigura coborârea uniform i care s preîntâmpine o coborâre
brusc sau înso it de rotiri peste limitele acceptate.
Dup aducerea la cot a chesonului i terminarea lucr rilor de s p tur din interior, antreprenorul va
anun a beneficiarul pentru a aproba începerea beton rii chesonului.
11
Natura, provenien a i calitatea materialelor necesare pentru execu ia funda iilor pe chesoane vor
corespunde claselor de rezisten ale betoanelor specificate prin proiect i vor fi în concordan cu
condi iile din amplasament.
Dac betonarea se prevede a se desf ura cu beton turnat sub ap , acesta va satisface condi iile
privind betonarea sub ap .
Cofrajul chesonului atât la interior cât i la exterior trebuie s fie bine încheiat i rigidizat astfel
încât s nu permit curgerea betonului i s nu se deformeze.

5.1.1 Execu ia platformei de lucru
Realizarea platformei de lucru se va verifica în mod continuu, de la caz la caz, vizual i prin metode
topografice.
Verificarea balastului se face pe loturi de acela i fel de agregate prin metoda verific rii de lot
urm rindu-se:
- granulozitatea, corpuri str ine, p r i levigabile, echivalentul granule plate i circulare;
- verificarea gradului de compactare a platformei.
5.1.2 S parea, armarea i betonarea chesonului

Controlul de calitate al acestei opera iuni va avea în vedere urm toarele aspecte:
- natura terenului s pat i nivelul infiltra iilor (care trebuie s corespund cu cel avut în
vedere la proiectare);
- cota i adâncimea chesonului;
- încastrarea în terenul de baz ;
- verticalitatea chesonului;
- verificarea modului de armare conform proiectului;
- arm tura s nu fie murdar de ulei, vopsea, p mânt sau alte impurit i;
- acoperirea cu beton a arm turii s fie cea prev zut în proiect;
- verificarea dimensiunilor în plan a cofrajelor i pozi ionarea golurilor (tuburilor)
pentru drenurile forate;
- verificarea turn rii betonului f r întreruperi;
- la turnarea în etape se va respecta ca turnarea etapei urm toare s nu depa easc timpul
de priz al betonului turnat în etapa anterioar în cazul nefolosirii întârzietorilor de priz .
În caz contrar, rostul de turnare se execut astfel:
- se cur suprafa a rostului îndep rtând murd ria i resturile de beton neaderent;
- se trateaz suprafa a cu pri de ciment (ciment + ap + nisip în cantitate mic );
- se toarn stratul urm tor de beton;
- verificarea trat rii betonului dup turnare prin protejarea suprafe elor libere.
12
5.2 Toleran e
La dozarea materialelor componente ale betonului (dup stabilirea re etei) se admit urm toarele
− agregate ± 3%;
− aditivi utiliza i în cantitate <5% din masa cimentului ± 5%
Pentru consisten a betonului proasp t toleran ele sunt date mai jos conform tabelului 11 din
CP012/1:
Tasare
specificate, în mm
Toleran e, în mm ± 10 ± 20 ± 30
Timp Vebe
specificate, în s
specificate 1,11
Toleran e ± 0,10 ± 0,08 ± 0,05
specificate, în mm
Dupa recunoa terea i analiza defectelor, înaintea începerii lucr rilor de remediere, Antreprenorul
Repara iile intra în sarcina Antreprenorului.
-cercetarea cauzelor, procedându-se i la efectuarea de încerc ri, investigatii sau calcule
suplimentare;
13
din C 149;
din C 149.
Defec iuni i m suri de remediere specifice chesoanelor:
- dac greutatea proprie nu este suficient pentru a asigura coborârea chesonului, datorit unei
frec ri prea mari între perete i teren, deasupra pere ilor se amenajeaz o platform pe care
se pune un lest;
- trebuie s se asigure o perfect verticalitate a chesonului, înclinarea chesonului conducând la
în epenirea acestuia în p mânt;
- s parea sub nivelul apei în nisipuri sau prafuri nisipoase, poate produce antrenarea
hidrodinamic a p mântului de sub cu itul chesonului. În asemenea situa ii, s parea trebuie
încetat , chesonul se umple cu ap la o cot mai ridicat decât a apei din jur (pentru a
determina un curent de ap descendent care s contribuie la îndesarea p mântului), iar în
continuare s parea se execut mecanizat.

Plan de situa ie
Eleva ie lucrare
Detalii cofraj i armare
14
1 STAS 1040-85 Lemn rotund de r inoase pentru construc ii. Manele i
prajini
2 STAS 10111/1-77 Poduri de cale ferat i osea. Infrastructuri de zid rie beton
i beton armat. Prescrip ii de proiectare
5 STAS 12287-85 Încerc rile metalelor. Încerc ri mecanice ale îmbin rilor
sudate din bare de o el beton
6 SR 438-1:2012 Produse de o el pentru armarea betonului. Partea 1: O el
beton laminat la cald. M rci i condi ii tehnice de calitate
rotund trefilat
8 SR 438-3:2012 ` Produse de o el pentru armarea betonului. Partea 3: Plase
sudate

betonului. Prelevarea i analizarea e antioanelor de ap i sol
15

conformit ii
26 SR EN 934-1:2008 Aditivi pentru beton, mortar i past . Partea 1: Cerin e
comune
28 SR EN 934-6:2002/A1:2006 Aditivi pentru beton, mortar i past . Partea 6: E antionare,
control i evaluarea conformit ii
încercare i evaluare a aptitudinii de utilizare a apei, inclusiv
a apelor recuperate din procese ale industriei de beton, ca apa
de preparare pentru beton
30 SR EN 1992-1-1:2004 Eurocod 2: Proiectarea structurilor de beton. Partea 1-1:
Reguli generale i reguli pentru cl diri
31 SR EN 1992-1- Eurocod 2: Proiectarea structurilor de beton. Partea 1-1:
1:2004/NB:2008 Reguli generale i reguli pentru cl diri. Anexa na ional
32 SR EN 1992-2:2006 Eurocod 2: Proiectarea structurilor de beton. Partea 2: Poduri
de beton. Proiectare i prevederi constructive
33 SR EN 1992- Eurocod 2: Proiectarea structurilor de beton. Partea 2: Poduri
2:2006/NA:2009 de beton. Proiectare i prevederi constructive. Anexa
na ional
16
38 SR EN 10080:2005 O eluri pentru armarea betonului. O eluri sudabile pentru

beton armat. Generalit i
r spândire
45 SR EN 12350-7:2009 Încercare pe beton proasp t. Partea 7: Con inut de aer.
Metoda de determinare a capacit ii de curgere utilizând cutia
în L
Metoda de determinare a rezisten ei la segregare utilizând ite
51 SR EN 12390-1:2013 - Încercare pe beton intarit. Partea 1: Forma, dimensiuni i alte
54 SR EN 12390-3:2009 Încercare pe beton înt rit. Partea 3: Rezisten a la compresiune
a epruvetelor
55 SR EN 12390- Încercare pe beton înt rit. Partea 3: Rezisten a la compresiune
3:2009/AC:2011 a epruvetelor
compresiune. Caracteristicile ma inilor de încercare
epruvetelor
17
58 SR EN 12390-6/2010 Încercare pe beton intarit. Partea 6: Rezisten la intindere
prin despicare a epruvetelor
59 SR EN 12390-7:2009 Încercare pe beton înt rit. Partea 7: Densitatea betonului
înt rit
60 SR EN 12390-8:2009 Încercare pe beton înt rit. Partea 8: Adâncimea de p trundere
a apei sub presiune
61 SR CEN/TS 12390-9:2009 Încercare pe beton înt rit. Partea 9: Rezisten la înghe -
dezghe . Exfoliere
65 SR EN 12504-3:2006 Încerc ri pe beton în structuri. Partea 3: Determinarea for ei
de smulgere
66 SR EN 12504-4:2004 Încercare pe beton în structuri. Partea 4: Determinarea vitezei
de propagare a ultrasunetelor
68 SR EN 12878: 2014 Pentru pigmenti - Pigmenti pentru colorarea materialelor de

constructie pe baza de ciment i/sau var. Specificatii i
metode de încercare
69 SR EN 13263-1+A1:2009 Silice ultra fin pentru beton. Partea 1: Definitii, conditii i
70 SR EN 13263-2+A1:2009 Silice ultra fin pentru beton. Partea 2: Evaluarea
conformit ii

73 SR CR 13902:2002 Metode de încercare pentru determinarea raportului
ap /ciment în betonul proasp t
p mânturilor. Partea 1: Identificare i descriere
p mânturilor. Partea 2: Principii pentru o clasificare
18
77 SR EN ISO 15630-1:2011 O el pentru armarea i precomprimarea betonului. Metode de
încercare. Partea 1: Bare, sârme laminate i sârme pentru
armarea betonului
78 SR EN ISO 17660-1:2007 Sudare. Sudarea o elului beton. Partea 1: Îmbin ri sudate care
transmit înc rc ri
79 SR EN ISO 17660-2:2007 Sudare. Sudarea o elului beton. Partea 2: Îmbin ri sudate care
nu transmit înc rc ri
Producerea betonului, Partea 2: Executarea lucr rilor din
beton
82 NP 074-2007 Normativ privind documenta iile geotehnice pentru
construc ii
nedistructive.
constructii i instala ii aferente.
86 C 11/1974 Instruc iuni tehnice privind alc tuirea i folosirea în
construc ii a panourilor din placaj pentru cofraje.
carotelor.
89 Legea nr. 10/18.01.1995 Privind calitatea în construc ii
525/1996 republicat
19
ROMÂNIA

PARTEA XI:
PROTEC II TALUZ CU GEOSINTETICE
REDACTAREA 2
IULIE 2015
1
CUPRINS
2. MATERIALE ...............................................................................................................................3
2.1 GEOCELULE ....................................................................................................................................3
2.2 GEORE ELE ....................................................................................................................................4
2.3 SALTELE BIODEGRADABILE ANTIEROZIONALE ..............................................................................4
2.4 P MÂNT VEGETAL..........................................................................................................................5
2.5 SEMIN E .........................................................................................................................................5
3. UTILAJE ......................................................................................................................................5
4.3 TEHNOLOGIE DE EXECU IE GEOCELULE ........................................................................................5
4.4 TEHNOLOGIE DE EXECU IE GEORE ELE SAU SALTELE BIODEGRADABILE ANTIEROZIONALE........6
2
Prezentul Caiet de Sarcini se aplic lucr rilor de protec ie cu geosintetice a taluzurilor de drum.
Lucrãrile de protec ie a taluzurilor de drum pot fi executate cu urmãtoarele materiale geosintetice:
- geore ele;
- geocelule;
- saltele biodegradabile antierozionale;
- o combina ie între acestea de mai sus.
Geore elele i saltelele biodegradabile se înierbeazã, iar geocelulele se umplu cu pãmânt vegetal.
2015.
materiale.
2. MATERIALE
2.1 Geocelule
Prin utilizarea geocelulelor tridimensionale, materialul de umplutur (p mânt vegetal, material
granular sau beton) este prins într-un sistem de celule stabilizat, împiedicându-se dislocarea,
alunecarea i îndep rtarea lui prin sp lare.
Geocelulele vor trebui s aib urmatoarele propriet i fizice:
Propriet i Valori
-material polimeric texturat prin tratament -
de suprafat
-grosimea benzii - conform detaliilor de execu ie i/sau
caietului special de sarcini aferente lucr rii
-nr. de celule pe metru p trat - conform detaliilor de execu ie i/sau
-în l imea celulelor - conform detaliilor de executie i/sau
-densitate - conform detaliilor de execu ie i/sau
în g/cm3
3
-rezisten a minim la exfoliere a îmbin rii - conform detaliilor de execu ie i/sau
în N
-num rul punctelor de sudur pe band - conform detaliilor de execu ie si/sau
Geocelulele sunt rezistente la razele UV, agen i chimici, varia ii mari de temperatur .
Fiecare pachet trebuie s fie protejat prin ambalaj împotriva influen elor termice i de transport i
poate fi identificat prin eticheta pe care o poart . Pachetele trebuie a ezate pe o suprafa a plan i
curat . Sulurile pot fi a ezate unele peste altele în rânduri paralele, dar nu se permite a ezarea altor
suprasarcini.
La aprovizionare se vor verifica etichetele de identificare ce înso esc fiecare sul, constatând dac
tipul de geocelule corespunde celui prev zut în proiect.
Geocelulele vor fi înso ite de certificatul de calitate emis de furnizor i vor fi agrementate în
România sau vor avea marca CE.
2.2 Geore ele

Geore elele sunt alc tuite dintr-o re ea polimeric , de regul , tridimensional , iar unele tipuri au
aceast re ea armat cu plas din o el dublu r sucit integrat în timpul procesului de fabricare.
Sârma de ranforsare are ochiuri hexagonale i este conf. SR EN 10223-3.
Geore elele vor avea dimensiunile i caracteristicile mecanice prev zute în proiect. Acestea sunt
urm toarele:
- masa pe unitatea de suprafa conform SR EN ISO 965 [g/m2];
- grosimea nominal (2 kPa) conform SR EN 964-1 [mm];
- culoarea re elei de polimer;
- rezisten a la rupere – longitudinal-SR EN ISO 10319 [kN/m];
- rezisten a la UV;
- densitate [kg/m3].
Transportul, depozitarea i manipularea geore elelor se vor face în conformitate cu instruc iunile
produc torului.
Geore elele vor fi înso ite de certificatul de calitate emis de furnizor i vor fi agrementate în
România sau vor avea marca CE.
2.3 Saltele biodegradabile antierozionale

Materialul are o suprafa realizat dintr-o re ea de polipropilen , polietilen sau iut i fibre
vegetale (de ex. fibre de nuc de cocos), proiectat astfel încât s re in p mântul i semin ele de
iarb în structura sa.
Caracteristicile tehnice ale saltelei antierozionale indicate în detaliile de execu ie i caietul special
de sarcini sunt urm toarele:
- Material polipropilen /polietilen /iut protejat la UV + fibre vegetale;
- Grosimea [mm];
- Rezisten a la trac iune – longitudinal (valoare minim ) [kN/m2]
- Alungirea longitudinal (valoare maxim ) [%];
- Rezisten a la trac iune (valoare minim ) [kN/m2];
- Alungirea transversal (valoarea maxim ) [%];
- Stabilitate UV [%];
- Masa pe unitatea de suprafa (valoarea minim ) [g/m2];
4
2.4 P mânt vegetal
Va fi utilizat material rezultat din p mântul vegetal decapat din ampriza lucr rilor, sau adus din
depozit. Materialul nu trebuie sa con in bulg ri cu dimensiuni mai mari de 5 cm, nici corpuri
str ine. La punerea în oper , p mântul va avea o umiditate de 18-20%.
2.5 Semin e
Acestea se vor aproviziona din surse autorizate, specifice zonei în care se folosesc i corespunz tor
solului pe care urmeaz s fie folosite. Ele vor fi înso ite la aprovizionare de documente de calitate
i vor fi transmise Consultantului spre aprobare.
3. UTILAJE

− înl turarea vegeta iei existente de pe taluzul ce va fi amenajat;
− excavarea i aranjarea sec iuni de taluz;
− se aduce pân la cotele prev zute în proiect i se sap antul de ancorare în partea de sus a
pantei ;
- se vor verifica i regla utilajele i dispozitivele necesare punerii în oper a protec iei.

protec iei antierozionale.
În toate cazurile experimentarea se va face pe tronsoane de prob în lungime de minimum 20 m
front de lucrare i pe întreaga lungime a taluzului proiectat.
Tronsonul experimental va face parte integrant din lucrare i va servi ca sector de referin pentru
restul lucr rilor.
lucr rilor .
4.3 Tehnologie de execu ie geocelule

Execu ia presupune efectuarea urm torilor pa i:
1. Se instaleaz un rând de ancore de-a lungul marginii superioare a taluzului propus pentru
protec ie. Se pozi ioneaz ancorele din loc în loc la distan e predeterminate, astfel încât s se situeze
în centrul celulei desf urate.
5
2. Întinderea par ial a sec iunii de geocelule i pozi ionarea fiec rei celule marginale peste ancora
corespunz toare. Când sunt folosite ancore, trebuie ca um rul ancorei s cuprind peretele celulei.
3. Se desfa oar sec iunea de geocelule pe taluz, de sus în jos, pân când se ajunge la lungimea
specificat (astfel încât s se asigure o deschidere optim a celulelor).
4. Pentru a men ine sec iunea întins , poate fi folosit una dintre urm toarele solu ii:
a) Ancore, ru i drep i sau în form de “J” cu lungimea minim de 50 cm (permanen i sau
temporari).
b) Se umplu câteva celule marginale.
c) Pot fi de asemenea folosite alte metode similare acceptabile.
5. Se aliniaz i se suprapun marginile învecinate ale sec iunilor de geocelule i se verific dac
suprafe ele de îmbinare ale sec iunilor adiacente sunt suprapuse corespunz tor i la acela i nivel.
6. Prinderea sec iunilor de geocelule se realizeaz pe verticala i orizontala dintre unit ile de
geocelule al turate cu câte patru capse metalice galvanizate de 12 mm / îmbinare, folosindu-se
pistolul pneumatic sau prin alte dispozitive de prindere dictate de procedurile produc torului
autorizat al geocelulelor (de ex. cu o “chei ” special ).
7. Atunci când sunt necesare tendoane, sec iunile de geocelule sunt livrate cu g uri pentru acestea.
Dac sunt necesare perfor ri suplimentare, este recomandat o ma ina cu burghiu de 10 mm.
Lungimea burghiului trebuie s dep easc grosimea sec iunii pliate de geocelule.
8. Umplerea sec iunilor de geocelule poate fi demarat numai atunci când ancorarea este finalizat .
Înal imea maxim de c dere pentru materialul de umplutur este de1 m. Umplerea se face de la
coam înspre baz .
9. Supraumplerea cu 3-4cm peste grosimea geocelulelor este necesar pentru favorizarea
consolid rii i compact rii umpluturii.
10. Se asigur înlaturarea umpluturii în exces în momentul finaliz rii instal rii.
11. În cazul umplerii cu p mânt vegetal, îns mân area cu iarb se execut înainte de compactarea
p mântului vegetal. Îns mân area suprafetei cuprinde urmatoarele faze:
- îns mân area p mântului vegetal cu semin ele prev zute în proiect i aprobate de c tre
Consultant;
- stropirea cu ap în mai multe reprize pân la înierbarea taluzului.
12. Dup îns mân area suprafe ei protejate cu geocelule, dac se prevede în proiect, se pot a terne
saltele biodegradabile cu rol de men inere a semin elor pe suprafa a protejat pân la înr d cinarea
acestora.
Saltelele se vor fixa cu arusi metalici de 3 – 4 mm grosime i lungime de 15 – 20 cm pe conturul
acestora din metru în metru.
4.4 Tehnologie de execu ie geore ele sau saltele biodegradabile antierozionale

Execu ia presupune efectuarea urm toarelor etape:
1. Materialul va fi desf urat pe taluz cu suprafa a plan în contact cu solul peste care se a terne un
strat de pãmânt vegetal însãmân at care va produce înierbarea geore elelor.
2. Fiecare fâ ie de material geosintetic se fixeazã cu ajutorul unor piroane confec ionate din o el
beton sub form de U de minim 30 cm (2 x 30 cm lungime), Ømin = 8 mm.
3. Distribu ia ancorelor i suprapunerea fâ iilor vor respecta detaliile de execu ie din proiect.
Fixarea geosinteticelor se face cu piroane mai dese în zona de îmbinare i la schimbãrile de pante în
profil transversal pentru ca acestea sã se muleze pe suprafa a pregãtitã.
4. La creastã i la piciorul taluzului, geosinteticele se ancoreazã prin încastrare într-o tran ee
conform detaliilor din plan e.
6

Faza Verificare
Geosintetic cu rol de protec ie -îmbinarea unit ilor de geocelule
antierozional -ancorarea geocelulelor
A ternerea p mântului vegetal i -verificarea materialului de umplutur ,
îns mân area îns mân area acestuia i plantarea

În cazul în care o parte a lucr rii sau întreaga lucrare nu corespunde prevederilor proiectului i
suplimentare;
- s prevad dezafectarea unei par i sau a întregii lucr ri.

Plan de situa ie
Eleva ie lucrare
7
1 STAS 1040-85 Lemn rotund de r inoase pentru construc ii. Manele i pr jini

intemperii
rezisten ei microbiologice prin încercarea de îngropare în sol
pentru determinarea rezisten ei la hidroliz în ap

utilizarea în construc ia de drumuri i alte zone de circula ie (cu
excep ia c ilor ferate i a straturilor de uzur )
sus inere
smulgere din teren

presiuni specificate. Partea 2: Metod de determinare a grosimii
8
straturilor individuale din produse multistrat
21 SR EN ISO 10319:2008 Geosintetice. Încercarea la trac iune a benzilor late
23 SR EN ISO 10321:2008 Geosintetice. Încercarea la trac iune a îmbin rilor/cus turilor

prin metoda benzii late
materiale granulare

28 SR EN ISO 13427:2004 Geotextile i produse geotextile înrudite. Simularea deterior rii
prin abraziune (încercare cu bloc glisant)
30 SR EN ISO 13431:2004 Geotextile i produse înrudite. Determinarea comport rii la fluaj
din trac iune i rupere din fluaj
extragere a e antioanelor din teren i de încercare a epruvetelor
în laborator
33 SR EN 14574:2005 Geosintetice. Determinarea rezisten ei la perforarea cu piramida
a geosinteticelor a ezate pe un suport
9
control
Normativ pentru utilizarea materialelor geosintetice la lucr rile
de construc ii.
525/1996 republicat
10
ROMÂNIA

PARTEA XII:
PROTEC IE VERSAN I CU PLASE ANCORATE
REDACTAREA 2
IULIE 2015
1
2. MATERIALE ...............................................................................................................................3
2.1 APA.................................................................................................................................................3
2.2 CIMENTUL ......................................................................................................................................3
2.2.1 Caracteristici .................................................................................................................................3
2.3 PASTA DE CIMENT ..........................................................................................................................4
2.4 ANCORE ..........................................................................................................................................4
2.5 PLASE DE PROTEC IE ......................................................................................................................4
2.6 ADITIVI ...........................................................................................................................................5
2.7 ADAOSURI ......................................................................................................................................5
3. UTILAJE ......................................................................................................................................5
4.3.1 Execu ia forajelor ..........................................................................................................................6
4.3.2 Introducerea ancorelor în foraje ...................................................................................................6
4.3.3 Injectarea ancorelor ......................................................................................................................6
4.3.4 Tensionarea ancorelor...................................................................................................................6
4.3.5 Montarea plasei de protec ie .........................................................................................................7
4.3.6 Îmbinarea panourilor de plas pe vertical ..................................................................................8
4.3.7 Îmbinarea panourilor de plas pe orizontal ................................................................................8
4.3.8 Montarea pl cu elor de ancorare ..................................................................................................8
4.3.9 Extremit ile plasei ........................................................................................................................9
5.1 VERIFICAREA CALIT II MATERIALELOR PRINCIPALE .................................................................10
5.1.1 Ancore ..........................................................................................................................................10
5.1.2 Pasta/suspensia/mortarul de injectare.........................................................................................10
5.3 TOLERAN E ..................................................................................................................................11
2
Prezentul Caiet de Sarcini se aplic lucr rilor de protec ie a versan ilor stânco i degradabili sub
ac iunea factorilor de mediu (înghe – dezghe , precipita ii, insola ie etc).
Caietul de Sarcini cuprinde condi iile tehnice i de calitate pe care trebuie s le îndeplineasc
luna mai 2015.
materiale.
2. MATERIALE
2.1 Apa
2.2 Cimentul
CEN/TR 196-4, SR EN 196-6, SR EN 196-8.
baza de livrare;
3
2.3 Pasta de ciment

Pasta de ciment folosit pentru ancore va avea urm toarea re et (pentru 1m3):
-1080 kg ciment
-33 kg bentonit
-600 l ap
-raport în greutate: 1:0.3:6.6
Încerc rile curente la care trebuie supus pasta de ciment sunt:
- masa volumic
- vâscozitatea (valoarea Marsh)
- timpul de priz
- cedarea apei
Pentru fiecare antier, pentru perioada de maxim 7 zile, se vor confec iona cel pu in dou serii de
compresiune.
2.4 Ancore
Ancorele de fixare pe suprafa a plasei vor fi din o el profilat i pl cu a de distribu ie la cap tul de
montare a piuli ei.
Caracteristicile tehnice ale sistemelor de ancoraj sunt specificate pe plan ele de detaliu din cadrul
proiectului.
Confec ionarea i montarea ancorelor se va face în strict conformitate cu prevederile proiectului.
La livrare, ancorele trebuie s fie înso ite de certificatul de calitate emis de produc tor. Controlul
materialului va consta din:
- verificarea dimensiunilor sec iunii, greutatea net ;
- examinarea aspectului;
- marca produsului, tipul o elului, semnul Controlului de Calitate;
- verificarea caracteristicilor mecanice (rezisten a la rupere, limita de curgere, alungirea la
rupere).
Depozitarea ancorelor se va face separat pe tipuri, astfel încât s se asigure condi ii care s nu
produc corodarea arm turii, murd rirea cu p mânt sau alte materiale i s poat fi identificat u or
fiecare sortiment i diametru.
2.5 Plase de protec ie

Plasele din sârm de o el de înalt rezisten sunt confec ionate din sârm de o el cu diametrul de 3
mm i au o acoperire de aluminiu-zinc împotriva coroziunii. Ochiul are forma romboidal cu
dimensiunea de 83 mm x 143 mm i este realizat printr-o simpl r sucire. Structura tridimensional
ofer o transmitere optim a for elor de la teren c tre plas . Sistemul de plac de ancorare pentru
aceast plas are rolul de a fixa plasa în ancorele pentru roc . În acest mod, sistemul permite o
pretensionare considerabil a plasei.
4
Caracteristici plase:
Rezisten a la trac iune fir sârm din o el de înalt rezisten min. 1.770 N/mm2
Rezisten a la trac iune a plasei min. 150 kN/m
Rezisten a la str pungere a plasei min. 180 kN
Rezisten a la forfecare a plasei min. 90 kN
Rezisten a la trac iune la solicit ri paralele cu panta min. 30 kN
Alungirea longitudinal maxim la înc rcarea
maxim din trac iune max 6,5%
2.6 Aditivi
substan a fa de masa cimentului în scopul modific rii / îmbun t irii calitatii betonului în stare
În conformitate cu CP 012/1 i cu SR 13510, cap. 5.1.5, compatibilitatea aditivilor cu cimenturile
2.7 Adaosuri
3. UTILAJE

- semnalizarea zonei de lucru;
- identificarea unor puncte stabile (copaci, etc.) pe versantul natural de care se pot prinde
corzile muncitorilor alpini ti;
- cur irea versantului de blocurile de stânc ce se pot desprinde i îndep rtarea lor din zon .
În func ie de tehnologia de lucru, constructorul va elabora premerg tor începerii execu iei,
procedura de lucru pe care o va supune aprob rii consultantului.
Lucr rile vor fi realizate cu muncitori specializa i i instrui i pentru lucr ri la în l ime pe versant.
Lucrarea va fi supravegheat de o persoan desemnat de conducerea antierului care va verifica
zilnic starea versantului i a prinderii corzilor muncitorilor.
Executantul va instrui muncitorii i va stabili procedura de lucru astfel încât s se evite orice posibil
accident de munc .
5
În mod obi nuit, execu ia unei protec ii cu plase ancorate nu necesit realizarea unui tronson
4.3.1 Execu ia forajelor

Forajele pentru ancore se realizeaz fie prin autoforare (bara special este prev zut cu carotiera
proprie, pierdut ), fie roto-percutant (forez roto-percutant cu aer comprimat, echipat cu tubaje i
carotier recuperabil ).
Diametrul forajului va fi de pân la cca. 90 mm.
În timpul forajului se recomand s se verifice profilul geologic al terenului prin observarea
detritusului evacuat, înregistrarea vitezei i for ei de ap sare etc., urmând a se decide asupra
modific rii parametrilor de ancorare în cazul unor diferen e sensibile fa de condi iile avute în
vedere ini ial. De asemenea, este obligatorie notarea în fi a tirantului, a stratifica iei întâlnite. În
principiu se are în vedere o grosime a stratului alterat/alterabil de 1,50m i o încastrare în stânca
s n toas pe o adâncime de minimum 2,50m.
4.3.2 Introducerea ancorelor în foraje
Dup execu ia forajelor se realizeaz opera iunea de introducere a ancorelor în g urile forate.
Aceast opera iune presupune, dac este cazul, pentru lungimi mai mari decât a unui tronson de
bar , îmbinarea tronsoanelor pe m sura înaint rii în foraj.
La aceast opera iune se va utiliza o macara cu bra lung (telescopic sau grind cu zabrele)
prev zut cu nacel i un e afodaj cu scaun rabatabil pentru a fi reglat la înclinarea necesar pentru
fiecare tirant.
4.3.3 Injectarea ancorelor
• Înainte de injectare, zona de ancorare trebuie cur at de impurit i cu aer comprimat.
Cur irea se va face prin introducerea aerului de la cap tul din stânc al forajului).
• Se etan eaz spa iul de la gura forajului (obturator i spuma poliuretanic ).
• Fluiditatea suspensiei de ciment (determinat cu pâlnia etalon) va fi cuprins între 18” i 30”
în func ie de natura terenului. Astfel, limita inferioar se va folosi pentru condi ii mai grele de
p trundere a suspensiei în strat. La terenuri cu permeabilitate mare i ap sub presiune se vor folosi
valori mai mari.
• Injectarea se face fie prin gaura interioar a ancorei, fie prin tuburi fixate în lungul barelor cu
sec iunea plin , cu o presiune mic (de ordinul 0,5-1 MPa); aceast injec ie este de umplere a
g urilor forate i a fisurilor din stânc de-a lungul ancorei; dac presiunea se men ine o perioad
relativ scurt înseamn c injectarea este complet i se încheie procesul de injectare cu succes;
• Dac la injectarea de umplere se constat un consum de suspensie mai mare decât triplul
volumului g urii forate (0,012 m3/m) se procedeaz , dup cca. 4ore, la o reinjectare sub presiune
mare (1,0-2,0 MPa); dac presiunea de reinjectare scade atunci înc mai exista fisuri ce trebuiesc
injectate i se continu reinjectarea pân la umplerea complet a acestora i pân la revenirea i
men inerea presiunii ini iale. O alt variant const în reducerea raportului a/c în timpul inject rii.
4.3.4 Tensionarea ancorelor
Tensionarea ancorelor se execut dup cel pu in 14 zile de la injectarea zonei de ancorare.
Lucr rile preg titoare în vederea tension rii tirantului se refer la:
- a ezarea pl cii de reparti ie/ancoraj;
- preg tirea capului de strângere (piuli a cu gât sferic, aiba)
6
Momentul de strângere necesar ob inerii unui anumit efort de întindere în ancor depinde, pe lâng
diametrul barei, de coeficientul de frecare dintre piuli i placa de ancoraj; acest coeficient de
frecare depinde, la rândul lui, de gradul de prelucrare a suprafe elor în contact. Aceste date precum
i tehnologia specific de tensionare trebuie puse la dispozi ie de c tre furnizorul barelor i al
sistemului de protec ie.
Opera iunea propriu-zis de tensionare a ancorelor se face astfel:

• O ancor de prob se strânge pân se ob ine o for în tij mai mare cu 20% decât for a necesar
de pretensionare, se men ine câteva minute (minim 5) i dac nu apar fenomene de cedare, se
blocheaz la for a de pretensionare prescris .
• Pentru restul ancorelor se procedeaz la o strângere i blocare la for a de pretensionare prescris .
Se atrage aten ia c for a de pretensionare este aleas în func ie de pozi ia plasei fa de versant:
dac plasa întins nu atinge versantul iar placa de ancoraj preseaz doar plasa se aleg valorile
minime.
Diametrul barei For a de pretensionare Momentul necesar de strângere

30 kN 0,30 kNm
25 mm
50 kN 0,50 kNm
30 kN 0,40 kNm
32 mm
50 kN 0,60 kNm
Se poate realiza tensionarea i cu ajutorul preselor; în acest caz lungimea suplimentar necesar
prinderii în pres se ob ine prin mufarea unui tronson de 1m la cap tul ancorei. Dup terminarea
tuturor opera iilor legate de pretensionare acest tronson suplimentar se desface din muf .
4.3.5 Montarea plasei de protec ie
Instalarea structurii trebuie executat conform manualului de instalare.
Exist dou variante de montaj:
- Varianta A: Montarea plasei dup introducerea barei de ancorare
- Varianta B: Montarea plasei înainte de introducerea barei de ancorare
Varianta de execu ie este determinat de: tipul barei de ancorare, procedeul i diametrul de forare i
normele de montaj.
Varianta A presupune urm toarele opera iuni:

-Se marcheaz punctele de începere a forajului, conform indica iilor din proiect, cu luarea în
considerare a punctelor cele mai joase;
-Adâncirea zonelor unde se vor fora g urile pentru barele de ancorare este necesar pentru a putea
tensiona în mod optim sistemul dup a ezarea plasei;
-Forajul pentru bara de ancorare ( i eventual pentru ancorajul cablului);
-Introducerea i injectarea barelor de ancorare ( i eventual pentru ancorajul cablului), astfel încât
capul barei de ancorare s nu se afle peste linia terenului;
-Degajarea capului barei de ancorare;
-Derularea plasei de sârm de la creast spre piciorul taluzului;
-Îmbinarea panourilor de plas pe vertical i pe orizontal (în cazul lungimilor mari de taluz);
-Op ional: montarea cablurilor de margine;
-Montarea pl cu elor de ancorare i pretensionarea cu o cheie dinamometric sau cu o pres
hidraulic , la for ele prestabilite.
7
Varianta B presupune urm toarele opera iuni:
-Marcarea, forajul, montarea i injectarea ancorelor de la creasta taluzului;
-Marcarea punctelor de foraj pentru celelalte ancore, cu luarea în considerare a punctelor adânci, în
limita de toleran a dimensiunilor caroiajului barelor rezultate conform cerin elor statice;
-Adâncirea zonelor aferente barelor de ancorare;
-Fixarea plasei de ancorele (barele) marginale (de creast );
-Derularea /montarea plasei;
-Conectarea reciproc a panourilor plasei cu clemele de prindere;
-Forajul pentru barele de ancorare prin ochiurile plasei;
-Introducerea i injectarea barelor de ancorare;
-Montarea pl cu elor de ancorare i pretensionarea ancorelor cu cheia dinamometric sau cu presa
hidraulic la for ele prestabilite.
OBSERVA II:
a.) În cazul variantei A, plasele sunt montate dup amplasarea tijelor de ancorare.
Se va acorda aten ie ca panourile de plas s fie ag ate astfel pe barele de ancorare, încât dup
pretensionare s fie asigurat o a ezare cât mai apropiat de suprafa a versantului.
b.) În cazul variantei B, se amplaseaz mai întâi plasa, i abia apoi se monteaz ancorele. Aceast
variant ofer avantaje referitoare la montarea i adaptarea optim a pozi iei barelor de ancorare.
Panourile de plas (rolele de plas ) se fixeaz mai întâi deasupra coamei versantului. Aten ie ca
plasa s se a eze cât se poate de bine pe suprafa a versantului.
4.3.6 Îmbinarea panourilor de plas pe vertical
Îmbinarea panourilor de plas se poate face f r suprapunere, cap la cap. Totu i, din considerente
geometrice i constructive este ra ional de a se prevedea o suprapunere minimal .
Panourile de plas se îmbin pe lungime (de regul pe linia de c dere a versantului) cu ajutorul
clemelor de prindere. Pentru aceasta, se fixeaz fiecare ochi cu câte o clem de prindere de panoul
învecinat, amplasând întotdeauna o clem de prindere imediat deasupra sau dedesubtul nodurilor de
sârm .
4.3.7 Îmbinarea panourilor de plas pe orizontal

În principiu exist dou posibilit i:
- Cazul obi nuit: Îmbinarea prin introducerea unei spirale de sârm prin rotirea acesteia în plan
vertical;
- Alternativ : Îmbinarea fiecarui ochi de plas cu cleme sau agrafe de prindere.
Este de preferat ca îmbinarea fâ iilor de plas s se fac prin intermediul introducerii unei spirale
de sârm .
4.3.8 Montarea pl cu elor de ancorare

La montarea pl cu elor de ancorare se va avea în vedere ca din ii s se prind bine între ochiuri i s
poat fi presa i stabil pe suprafata taluzului. Prin aceasta se asigur i presarea optim a plasei pe
suprafa a rocii.
Pl cile de ancorare pot fi presate pe sol numai dup ce panourile de plas au fost îmbinate stabil i
pozate întins. De asemenea, în zona capului tijei trebuie îndep rtat mortarul pentru a putea
pretensiona adecvat sistemul.
8
În momentul fix rii pl cu elor, unele fire de sârm individuale se pot ag a de protuberan ele care
compun profilul barei de ancorare. În acest caz, piuli a se va desface din nou i se va încerca
împingerea spre peretele de roc a acestor fire de sârm .
Prin strângerea piuli ei cu cheia dinamometric sau cu ajutorul unei prese hidraulice, plasa se
preseaz prin ap sarea complet a pl cu ei de ancorare pe taluz i astfel se întinde. Urm torul tabel
indic pentru trei tipuri de bare de ancorare diferite o corelare a momentelor de r sucire (pentru
strângerea piuli elor) cu for ele de pretensionare cu valori de V= 30 kN, respectiv V = 50 kN:
Tipul tijei de For a de pretensionare V Moment necesar de r sucire

ancorare [kN] [kNm]
D = 25 mm 30 0,30
50 0,50
D = 28 mm 30 0,35
50 0,55
D = 32 mm 30 0,40
50 0,60
4.3.9 Extremit ile plasei

În general, se recomand pentru a rigidiza extremit ile plaselor (zonele marginale ale protec iilor
cu plase ancorate), s se monteze cabluri marginale care se fixeaz cu tensionare de ancorele din
cablu spiralat dispuse lateral.
În cazul marginilor neregulate sunt necesare în anumite condi ii ancore, mai scurte, suplimentare,
pentru a întinde uniform plasa cât se poate de apropiat de teren i pentru a fixa marginile cât mai
bine posibil.
Marginea superioar se va configura, în m sura în care este posibil, astfel încât plasa s poat fi
îngropat pu in i s poat fi acoperit cu cca. 0,3 m de p mânt excavat.
Cablul marginal se va fixa de plas cu cleme de prindere i se va întinde spre ancorajele laterale
pentru cabluri (punct de col sau ancoraje intermediare). Cablul marginal trebuie s treac deasupra
rândului celui mai de sus de ancore i s poat fi men inut punct cu punct prin pl cile de ancorare.
În mod normal, pentru fixarea cablului marginal la plas se prind cleme de prindere la fiecare al
doilea ochi.
Cablul marginal se fixeaz suplimentar cu ancore b tute sau auxiliare la distan e de cca. 1,0 m.
În cazul marginilor mai lungi de cca. 30 m, la utilizarea de cabluri marginale se plaseaz

aproximativ la fiecare 20...25 m ancoraje intermediare din cablu spiralat.
Cablurile marginale trebuie fixate conform schi ei care urmeaz de ancorele din cablu spiralat
corespunz toare.
9
Prima clem se amplaseaz aproape de cârligul de fixare pentru cabluri. Clemele trebuie amplasate
astfel, încât între ele s r mân o distan liber care s corespund minim unei l imi a clemei t.
Clemele de fixare trebuie pozi ionate întotdeauna pe partea nesolicitat a frânghiei.
Responsabilul cu execu ia lucr rilor trebuie s fie o persoan cu calificare corespunz toare i
experimentat în acest tip de lucrare.
Aceasta trebuie s raspund de:
- Conformitatea lucr rii cu preciz rile din caietele de sarcini i detaliile de execu ie
- inerea la zi a înregistr rilor
- Informarea proiectantului asupra eventualelor neconformit i.
Responsabilul cu execu ia lucr rilor are obliga ia de a încheia în timpul execu iei lucr rilor
urm toarele documente:
- Proces verbal de trasare a lucr rilor;
- Raport de încercare emis de laboratorul antierului privind verificarea naturii terenului pe
care se monteaz plasa ancorat ;
Proces verbal de recep ie a calit ii lucr rilor, în care se men ioneaz :
o Lungimea forajelor pentru ancoraje
o Natura terenului în care s-au executat ancorajele de la partea superioar a versantului
o Raport de încercare a naturii terenului;
o Documentele calit ii emise de produc tori pentru materialele introduse în lucrare
5.1 Verificarea calit ii materialelor principale
5.1.1 Ancore
Barele utilizate vor avea certificat de calitate.
5.1.2 Pasta/suspensia/mortarul de injectare

Pasta/suspensia/mortarul trebuie s aib rezisten a la 28 de zile pe cubul cu latura de 7 cm de minim
25 MPa (250 daN/cm2) conform “Ghidului privind proiectarea i execu ia minipilo ilor fora i”-
indicativ GP 113.
Cimentul aprovizionat trebuie s aib certificat de calitate de la furnizor.
Faza Verificare
-eliminarea buc ilor de piatr ce risc s se desprind de pe

Suprafa a protejat taluz;
-realizarea unei suprafe e cât mai plane;
Foraj -adâncimea forajului
-diametre, lungime;
Ancora -distan ieri;
-pozi ia în eleva ie a ancorajelor i fixarea acestora la partea
10
superioar i inferioar a suprafe ei protejate;
Plasa -fixarea plasei de ancore i pl cu e metalice

-dozaj;
Injec ie
-verific ri pe cuburi
La aceste verific ri se încheie procese verbale de lucr ri ascunse, proces verbal de recep ie
calitativ sau proces verbal.
Procesul verbal de recep ie calitativ a lucr rilor trebuie înso it de urm toarele documente:
- Raport de încercare emis de laboratorul antierului privind verificarea naturii materialului
care se protejeaz cu plase ancorate;
- Documentele de calitate pentru materialele aprovizionate folosite în lucrare.
5.3 Toleran e
-lungime forare ancor ± 20 cm
Ancore tip bar -înclinare ancor fa de pozi ia din proiect ± 2 cm/m
-pozi ia ancorei în plan ± 5 cm

suplimentare;
- s prevad demontarea unei p r i sau a întregii lucr ri.
Cele mai frecvente defec iuni ce pot apare pe parcursul execu iei plaselor ancorate i modul lor de
remediere, sunt:
- Neexecutarea forajelor la lungimea specificat în proiect, caz în care se vor suplimenta
ancorajele având lungimile specificate în proiect;
- Dac un panou de plas sau fixarea lui s-a sl bit, atunci de regul problema se poate rezolva
prin strângere (tensionare). În cazuri extreme i la nevoie trebuie montate ancore suplimentare;
- Dac , în caz extrem, din cauza influen ei apei i a alunec rilor de teren sau din cauza
intemperiilor, a modific rilor terenului, apar cavit i sub plas , atunci este necesar între inerea
11
complet cu desfacerea plasei, golirea, remontarea i verificarea. La nevoie trebuie stabilizate
spa iile goale formate cu torcret.
Breviarele de calcul sunt prezentate ca o documenta ie separat în „partea scrisa” a Proiectului

Plan de situa ie
Eleva ie lucrare
Detalii de execu ie

1 STAS 2916-87 Protejarea taluzurilor i an urilor. Prescrip ii generale de
proiectare
12
modificatori de viscozitate

apelor recuperate din procese ale industriei de beton, ca ap de

armat. Generalit i
26 SR EN 10244-1:2009 Sârme i produse trefilate de o el. Acoperiri metalice neferoase
pe sârme de o el. Partea 1: Principii generale
pe sârme de o el. Partea 2: Acoperiri de zinc sau aliaj de zinc
pe sârme de o el. Partea 3: Acoperiri de aluminiu
în soluri. Partea 1: Generalit i
în soluri. Partea 2: Materiale feroase slab aliate i nealiate
13
comune
pentru funda ii
construc iilor hidrotehnice prin injec ii i foraje de drenaj
44 NP 114 – 2014 Normativ privind proiectarea geotehnic a ancorajelor în teren
300/2006 i mobile
525/1996 republicat
14
ROMÂNIA

PARTEA XIII:
BETON TORCRETAT
REDACTAREA 2
IULIE 2015
1
CUPRINS
2. MATERIALE ...............................................................................................................................3
2.1 APA.................................................................................................................................................3
2.2 CIMENTUL ......................................................................................................................................3
2.2.1 Caracteristici .................................................................................................................................3
2.3 AGREGATE NATURALE PENTRU BETON TORCRETAT ......................................................................4
2.4 BETONUL APLICAT PRIN TORCRETARE ...........................................................................................5
2.4.1 Betonul proasp t pentru torcret.....................................................................................................5
2.4.2 Betonul înt rit ................................................................................................................................5
2.5 ADITIVI ...........................................................................................................................................5
2.6 ADAOSURI ......................................................................................................................................6
3. UTILAJE ......................................................................................................................................6
5.2 TOLERAN E ....................................................................................................................................8
2
Prezentul Caiet de Sarcini se aplic lucr rilor de protec ie care utilizeaz procedeul de torcretare.
Aceste lucrãri cu torcret se aplic la:
- protec ia taluzurilor de debleu, stâncoase i înalte, cu pante mari, ce se degradeazã u or i
care prezintã pericol de cãderi de stâncã, constituind, în acela i timp, i o metodã de
consolidare a debleelor în stâncile fisurate care vin în contact direct cu agen ii atmosferici;
- finisarea fe ei v zute a eleva iei structurilor de sus inere de tipul pere ilor din pilo i,
minipilo i sau pere i mula i;
- repararea paramentului structurilor din beton simplu sau beton armat de tipul zidurilor de
sprijin.
Caietul de Sarcini cuprinde condi iile tehnice i de calitate care trebuie s le îndeplineasc
2015.
materiale.
2. MATERIALE
2.1 Apa
2.2 Cimentul
CEN/TR 196-4, SR EN 196-6, SR EN 196-8.
3
baza de livrare;
− ambalat în saci, în încaperi închise, a eza i în stive pe scânduri dispuse cu interspa ii pentru a
2.3 Agregate naturale pentru beton torcretat

Agregatele naturale folosite pentru prepararea betonului trebuie s corespund calitativ cu
prevederile SREN 12620+A1, CP 012/1.

autorizate.
laborator.


4
calitate.
2.4 Betonul aplicat prin torcretare

În conformitate cu NE 012/2 – „Normativ pentru producerea i executarea lucr rilor din beton,
beton armat i beton precomprimat – Partea 2: Executarea lucr rilor din beton”, pentru betonul
aplicat prin torcretare, executarea lucr rilor se realizeaz în conformitate cu cerin ele standardului
SR EN 14487 par ile 1 i 2 referitoare la cerin ele privind executarea lucr rilor.
Cerin ele pentru materialele constituente ale betonului aplicat prin torcretare se vor lua în
considerare conform SR EN 14487-1, cap. 5.1, tabelul 4 i cap. 5.2.2., tab. 5.
2.4.1 Betonul proasp t pentru torcret

Cerin ele pentru betonul proasp t trebuie s corespund specifica iilor cap. 5.4 – Cerin e pentru
betonul proasp t torcretat - din SR EN 14487-1.


compresiune în N/mm2 determinat conform SR EN 14487-1,cap. 5.5, tab.8 i SR EN 12504-1.
12390-1.
2.5 Aditivi
5
2.6 Adaosuri
3. UTILAJE

− suprafa a pe care se aplic torcretul trebuie cura at (r nguit , dac este cazul) de orice
element necorespunz tor sau nefixat. Aceast opera ie este foarte important dar i
periculoas ; din aceast cauz se va executa cu personal autorizat dotat cu schele,
esafodaje i scule i dispozitive adecvate;
− praful i alte p r i detasabile trebuie eliminate cu jet de ap sub presiune înainte de torcretare.
Pentru repararea i finisarea suprafe elor de beton, preg tirea substratului din beton existent i
arm tura trebuie s fie conform SR EN 1504-10;
− infiltra iile de ap trebuie canalizate prin tuburi flexibile, furtunuri sau alte sisteme de drenare,
pentru a se evita deteriorarea calit ii betonului torcretat;
− montarea, dac este cazul, a plasei de sârm sau de arm tur pe suprafa a de torcretat conform
caietelor de sarcini speciale referitoare la plasele ancorate pentru versan i sau a arm rii
torcretului pentru repara ii sau finisaje ale altor lucr ri de consolidare terasamente.

În mod obi nuit, execu ia unei structuri cu torcret nu necesit realizarea unui tronson experimental.
Dac condi ii speciale de teren sau/ i de tehnologie, impun realizarea unui asemenea tronson, atunci
se va detalia acest capitol în cadrul caietului special de sarcini al lucr rii respective.
6
Execu ia torcretului presupune urm toarele opera iuni:
- montarea utilajelor cu platformã cu bra hidraulic;
- realizarea primului strat de torcret, care reprezintã o amorsã, cu rol de a asigura o aderen ã mai
bunã i o reducere a materialului rico at. Amorsa este constituitã din ciment i nisip 0-1 mm sau 0-3
mm în pãr i egale în greutate.
- realizarea celui de-al doilea strat de torcret imediat dupã terminarea executãrii amorsei.
Grosimea straturilor de mortar variazã între 1-3 cm, iar a celor din beton între 2-5 cm.
În cazul cã nu se realizeazã grosimea din proiect din al doilea strat, se aplicã mai multe straturi în
grosimi reduse, astfel încât torcretul sã nu se desprindã de pe suprafa a suport.
La întreruperea lucrului nu este admisã prelucrarea cu nisip a suprafe ei torcretului în stare
proaspãtã; reluarea lucrului dupã întãrirea torcretului se va face dupã îndepãrtarea materialului
rico at i curã irea suprafe ei suport prin spãlare cu apã i suflare cu aer comprimat.
Se vor folosi numai aparate de torcretare omologate, respectându-se întocmai prevederile din cartea
tehnicã a utilajului respectiv.
Pentru asigurarea unui jet uniform de torcret este necesar un debit de aer comprimat corespunzãtor
tipului de utilaj conform cãr ii tehnice, la presiune constantã, fãrã pulsa ii.
În cazul în care compresorul nu poate asigura aceste condi ii, se recomandã folosirea unui rezervor
tampon, interpus între compresor i aparatul de torcretat.
Aparatul de torcretare trebuie sã fie prevãzut cu separator de ulei care sã re inã uleiul i impuritãtile
con inute de aerul comprimat produs de compresor.
Pentru asigurarea unei consisten e uniforme a torcretului este necesar ca sursa de alimentare cu apã
sã aibã debitul i presiunea indicatã în cartea tehnicã a utilajului.
Transportul amestecului de la locul de preparare la aparatul de torcretare trebuie fãcut în timp
minim, cu mijloace adecvate, astfel încât sã nu aparã modificãri în compozi ia amestecului.
În cazul unor temperaturi ambiante extreme, trebuie luate precau ii pentru a asigura calitatea
betonului torcretat conform cap. 5.1.4 din SR EN 14487-2.
Protec ia betonului torcretat trebuie realizat pentru a reduce la minimum contrac ia i pentru a se
asigura o durabilitate adecvat i o aderen adecvat între straturi. În acest sens, se vor lua în
considerare prevederile capitolului 9.3 din SR EN 14487-2.

Pe parcursul execu iei lucr rilor, se vor face verific ri conform cap. 11 din SR EN 14487-2, tab. 2 i
3.
Pentru încerc ri asupra componentelor i betonului torcretat se aplic SR EN 14487-1, cap.7.4, tab.
10 i 12.
Conducãtorul tehnic al lucrãrii trebuie sã verifice în timpul execu iei:
- func ionarea normalã a aparatelor de torcretare.
Verificarea calitã ii mortarelor i betoanelor torcretate i a aderen ei lor la suprafa a suport prin
ciocãnirea suprafe ei.
Por iunile care la aceastã verificare prezintã un sunet dogit, se vor îndepãrta i repara prin
retorcretare.
7
Înainte de aplicarea torcretului trebuie sã se verifice i sã se consemneze în proces-verbal de lucrãri
ascunse:
- starea suprafe ei suport în ceea ce prive te gradul de curã ire, asperitatea suprafe ei etc;
- starea plaselor de armãturã i coresponden cu proiectul de execu ie;
- corecta montare, fixare i rezemare a e afodajelor;
Lucrãrile de torcretare se executã de echipe specializate ai cãror membri trebuie sã respecte
îndatoririle pe care le au pentru a se putea atinge cerin ele de calitate ale betoanelor aplicate prin
torcretare.
5.2 Toleran e
Capitolul 10.1 din SR EN 14487-2 prevede ca pentru toleran ele geometrice la execu ia torcretului
se aplic SR EN 13670.
Pentru amestecurile realizate pe antier, în conformitate cu SR EN 14487-1, cap. 7.2, performan ele
echipamentului de dozare trebuie s fie astfel încât, în condi ii de func ionare reale, toleran ele
indicate în tabelul de mai jos s nu fie dep ite:
Materiale componente
Ciment ± 5%
Ap (numai pentru procedeul umed) ± 5%
Total agregate ± 5%
Aditivi ± 5%
Aditivi ad uga i la dozare în ± 7%
cantitate 5% din masa de ciment
Materiale ad ugate la duza de ± 10%
aplicare

suplimentare;
8
- s prevad demolarea unei p r i sau a întregii lucr ri;
Procedee de remediere a defectelor elementelor de beton:
Tipul 1: - Remedierea defectelor de execu ie constând din tirbituri, zone segregate, goluri, rosturi
de betonare, etc., se realizeaz în conformitate cu tabelul 1 din C 149-87;
din C 149-87.

Plan de situa ie
Profile transversale curente
Eleva ie lucrare
Plan e cu detalii de execu ie

9
betonului. Prelevarea i analizarea e antioanelor de ap i sol
cantit iv a componentelor

conformit ii

10
24 SR EN 1504-10:2004 Produse i sisteme pentru protec ia i repararea structurilor de
beton. Defini ii, condi ii, controlul i evaluarea calit ii. Partea
10: Aplicarea pe antier a produselor i sistemelor i controlul
calit ii lucr rilor
27 SR EN 1992-2:2006 Eurocod 2: Proiectarea structurilor de beton. Partea 2: Poduri
de beton. Proiectare i prevederi constructive
28 SR EN 1992- Eurocod 2: Proiectarea structurilor de beton. Partea 2: Poduri
2:2006/NA:2009 de beton. Proiectare i prevederi constructive. Anexa na ional

r spândire
prin presiune
autocompactant. Metoda de determinare a timpului de curgere
cu pâlnia V
Metoda de determinare a capacit ii de curgere utilizând cutia
în L
11
46 SR EN 12390-3:2009 Încercare pe beton înt rit. Partea 3: Rezisten a la compresiune
a epruvetelor
47 SR EN 12390- Încercare pe beton înt rit. Partea 3: Rezisten a la compresiune
3:2009/AC:2011 a epruvetelor
epruvetelor
apei sub presiune
53 SR CEN/TS 12390- Încercare pe beton înt rit. Partea 9: Rezisten la înghe -
9:2009 dezghe . Exfoliere
smulgere
58 SR EN 12504-4:2004 Încercare pe beton în structuri. Partea 4: Determinarea vitezei
de propagare a ultrasunetelor

constructie pe baza de ciment i/sau var. Specificatii i metode
de încercare
61 SR EN 13263-1+A1:2009 Silice ultra fin pentru beton. Partea 1: Defini ii, condi ii i
62 SR EN 13263-2+A1:2009 Silice ultra fin pentru beton. Partea 2: Evaluarea conformit ii
12
66 SR EN 14487-1:2006 Beton pulverizat. Partea 1: Defini ii, specifica ii i
conformitate
67 SR EN 14487-2:2007 Beton care se aplic prin pulverizare. Partea 2: Executare
nedistructive.
constructii i instala ii aferente.
74 C 11/1974 Instruc iuni tehnice privind alc tuirea i folosirea în construc ii
a panourilor din placaj pentru cofraje.
carotelor.
76 C130-1978 Instruc iuni tehnice pentru aplicarea prin torcretare a
mortarelor si betoanelor
525/1996 republicat
13
ROMÂNIA

PARTEA XIV:
STRUCTURI DE CONSOLIDARE CU ELEMENTE FI ATE (PERE I MULA I I/SAU
BARETE) DIN BETON ARMAT
REDACTAREA 2
IULIE 2015
Structuri de consolidare cu elemente fi ate (pere i mula i i/sau barete) din beton armat 1
CUPRINS
2. MATERIALE ...............................................................................................................................4
2.1 APA.................................................................................................................................................4
2.2 CIMENTUL ......................................................................................................................................4
2.2.1 Caracteristici .................................................................................................................................4
2.4 BETONUL ........................................................................................................................................5
2.4.1 Betonul proasp t ............................................................................................................................6
2.4.2 Betonul înt rit ................................................................................................................................6
2.5 O EL BETON ...................................................................................................................................7
2.6 NOROIUL BENTONITIC ....................................................................................................................7
2.6.1 Apa pentru prepararea bentonitei..................................................................................................7
2.6.2 Bentonita activat ..........................................................................................................................8
2.8 ADITIVI ...........................................................................................................................................8
2.9 ADAOSURI ......................................................................................................................................8
2.10 ALTE MATERIALE ...........................................................................................................................9
2.10.2 Bitum ..............................................................................................................................................9
2.10.3 evi PVC ........................................................................................................................................9
3. UTILAJE ......................................................................................................................................9
4.3 TEHNOLOGIE DE EXECU IE ..........................................................................................................10
4.3.1 S p tura pentru platforma de lucru.............................................................................................10
4.4 PERE I/GRINZI DE GHIDAJ LA PERE II MULA I.............................................................................10
4.5 PREPARAREA I PUNEREA ÎN OPER A NOROIULUI BENTONITIC ..................................................10
4.6 EXCAVAREA TRAN EEI ................................................................................................................12
4.7 FASONAREA, ÎMBINAREA I INSTALAREA ARM TURILOR PERE ILOR MULA I/BARETELOR .......14
4.8 PREG TIREA TURN RII BETONULUI ÎN PERE II MULA I/BARETE.................................................15
4.9 TURNAREA BETONULUI ÎN PERE I/BARETE ..................................................................................16
4.10 PREG TIREA CAPULUI PERE ILOR................................................................................................18
4.11 REALIZAREA ROSTURILOR LA PERE II MULA I ............................................................................18
4.12 MONITORIZAREA COMPORT RII STRUCTURII DE SPRIJIN CU ELEMENTE FI ATE PE PERIOADA
REALIZ RII EXCAVA IEI DIN FA A ACESTEIA PE ÎN L IMEA ELEVA IEI ...............................................18
4.12.1 M sur tori topografice i înclinometrice ....................................................................................18
4.12.2 Observa ii directe.........................................................................................................................18
4.13 S PAREA RADIERULUI/GRINZII DE SOLIDARIZARE A ELEMENTELOR FI ATE LA PARTEA SUPERIOAR A
ACESTORA ...............................................................................................................................................18
4.14 FASONAREA I MONTAREA ARM TURILOR DIN RADIER/GRIND DE SOLIDARIZARE ...................19
4.15 COFRAREA RADIERELOR/GRINZILOR I PERE ILOR .....................................................................19
4.16 TURNAREA BETONULUI ÎN RADIERE/GRINZI.................................................................................20
4.16.1 Decofrarea i protec ia betonului dupa turnare ..........................................................................21
4.16.2 Hidroizola ia radierului...............................................................................................................21
4.16.3 Execu ia sistemului de drenaj din spatele radierelor...................................................................21
5.1.1 Verificarea diferitelor caracteristici ale noroiului bentonitic .....................................................21
5.1.2 Elemente fi ate .............................................................................................................................22
5.1.3 Radiere/grinzi de solidarizare, pere i de ghidaj ..........................................................................23
5.2 TOLERAN E ..................................................................................................................................24
Prezentul Caiet de Sarcini se aplic structurilor de sprijin cu elemente fi ate din beton armat de tipul
pere ilor mula i (structuri continue) i baretelor (structuri discontinue).
Structurile de sprijin cu elemente fi ate (pere i mula i i/sau barete) sunt prev zute pentru sprijinirea
corpului drumului sau a taluzurilor adiacente acestuia, acolo unde nu se pot executa taluzuri.
Caietul de Sarcini cuprinde condi iile tehnice i de calitate pe care trebuie s le îndeplineasc
2015.
materiale.
2. MATERIALE
2.1 Apa
Poate sa provin din re eaua public sau dintr-o alta surs , dar în acest caz trebuie s îndeplineasc
2.2 Cimentul
CEN/TR 196-4, SR EN 196-6, SR EN 196-8.
baza de livrare;
În cazul în care utilizatorul procur cimentul de la un depozit (baza de livrare) livrarea


autorizate.
laborator.


calitate.
2.4 Betonul
Antreprenor.
Valoarea
admisibil
Consisten a:
SREN 12350-2
SREN 12350-3
- prin timpul Vebe
Conform cu
CP 012/1


compresiune în N/mm2 determinat pe cilindri de 150/300mm, conform SR EN 12390-3 (sau pe
cuburi cu latura de 150mm) la vârsta de 28 zile, sub ale c rei valori se pot situa statistic cel mult 5%
din rezultate.
12390-1.
2.5 O el beton
O elul beton folosit va fi de tipul OB37, PC52 si BST500S trebuind s respecte STAS
438/1/A91/C91 i SR EN 1992-1-1/NB.
rupere).
Depozitarea o elului pentru arm turi se va face separat pe tipuri, astfel încat s se asigure condi ii
2.6 Noroiul bentonitic

Noroiul bentonitic este elementul esen ial pentru execu ia pere ilor mula i. De calitatea noroiului
bentonitic utilizat depinde în mare m sur etan eitatea, rezisten a structurii de sprijin, necorodarea
arm turilor de rezisten , stabilitatea pere ilor tran eei adânci în timpul excav rii i beton rii,
aderen a corespunz toare beton – arm tur .
Noroiul bentonitic, este o suspensie coloidal de bentonit în ap . Pentru preparare, se folose te de
regul , bentonita activat macinat , sau bentonita neactivat .
Pentru îmbun t irea unor caracteristici ale noroiului bentonitic se adaug dup caz CMC
(carboximetil celuloza) PAAH (poliacrilamida hidroizolat ), PAA (poliacrilamida hidrolizat în
diferite concentra ii) amidon, sod calcinat etc.
2.6.1 Apa pentru prepararea bentonitei

Caracteristicile apei folosite la producerea bentonitei trebuie s fie în conformitate cu cerin ele
prev zute în SR EN 1008, acestea depind în foarte mare m sur de originea apei.
Metodele de încercare i frecven a încerc rilor pentru determinarea calit ii apei se face în func ie
de originea apei i cerin ele specificate în SR EN 1008, cap. 6.1. – “Metode de încercare” i cap.
6.2. – “Frecven a încerc rilor”.
Apa pentru producerea bentonitei trebuie s provin din urm toarele surse:
re ea public (ap potabil )
procese tehnologice din industria betonului
surse subterane
Depozitarea apei se va face în rezervoare special amenajate astfel încât s nu fie posibil poluarea
acesteia cu substan e chimice sau materii organice.
2.6.2 Bentonita activat
Condi iile tehnice i de calitate pe care trebuie s le respecte bentonita activat sunt indicate în
STAS 9305.
Având în vedere condi iile tehnice specifice noroaielor bentonitice folosite la excavarea tran eelor
adânci pentru pere i mula i, verificarea calit ii bentonitei la recep ia în antier se va face indirect
prin verificarea comport rii acesteia sub form de suspensie. Determin rile care se fac la recep ie
sunt:
Cantitatea optim de bentonit necesar prepar rii noroiului bentonitic se determin având
în vedere c timpul de scurgere la pâlnia Marsh s fie de 40 s
Vâscozitatea: 36 – 42 s la pâlnia Marsh
Greutatea specific : 1.05 – 1.10 daN/dm3
Filtratul: max. 20 cm3
Grosimea turtei: max. 3 mm
pH-ul: 8 - 10
Cofrajele pentru grinzile sau radierele de solidarizare a elementelor fi ate se pot confec iona din
lemn sau produse pe baz de lemn, metal sau produse pe baz de polimeri.
− grinzi – rigle de fag i ra inoase SR EN 1313-1 i SR EN 1313-2;
2.8 Aditivi
2.9 Adaosuri
2.10 Alte materiale

Folosit ca filtru la drenul din spatele radierelor, va fi de tipul ne esut i neimpregnat i se va verifica
conform Normativului NP 075 - „Normativ pentru utilizarea materialelor geosintetice la lucr rile de
construc ii” i va trebui s aib urm toarele caracteristici:
− rezisten a la trac iune: min. 10KN/m;
− coeficient de permeabilitate transversal KT>1 x 10-4m/s;
− poansonarea cu CBR >1500N;
d90<0,15mm.
2.10.2 Bitum
radierelor, conform normativului AND 537.
2.10.3 evi PVC

La executarea barbacanelor la eleva ia sprijinirii se vor utiliza evi din PVC tip M având ø110mm.
3. UTILAJE


În p mânturi în care nu se dispune de experien comparabil , este indicat s se fac o excavare de
prob în vederea determin rii stabilit ii tran eei.
Principalii factori de afectare a stabilit ii care pot fi controla i în cursul execu iei sunt:
- propriet ile fluidului stabilizator;
- nivelul fluidului stabilizator;
- lungimea panourilor;
-timpul în care tran eea este l sat deschis , func ie de condi iile
p mântului i ale apei subterane (posibila pierdere în timp a
rezisten ei la forfecare);
- nivelul apei subterane i/sau presiunea apei în pori trebuie
monitorizate în timpul excav rii, dac este cazul.
Încerc rile la for e orizontale asupra elementelor fi ate se vor efectua inând cont de prevederile SR
EN 1536 i NP 045, cap. 7.

S p turile vor fi executate conform planurilor de execu ie în avans fa de execu ia elementelor
fi ate pentru crearea platformei de lucru. Acestea se vor adânci pân la cota stabilit de c tre
Consultant în baza Proiectului de execu ie.
Consultant.
Ultimii 30 cm pân la cota de fundare a radierelor se vor excava înaintea betonarii, pentru evitarea
4.4 Pere i/grinzi de ghidaj la pere ii mula i

Pere ii sau grinzile de ghidaj trebuie construi i pentru:
- a asigura alinierea peretelui mulat;
- a servi drept ghidaj pentru utilajele de excavare;
- a asigura pere ii tran eei fa de pr bu ire în vecin tatea nivelului fluctuant al noroiului
bentonitic;
- a servi ca suport pentru carcasele de arm tur sau alte elemente inserate în excavare,
pân când betonul s-a înt rit;
- a suporta for ele de reac iune ale extractorilor tuburilor de rost, dac este cazul.
Pere ii de ghidaj sunt, de regul , executa i din beton armat cu dimensiunile conform cu detaliile
proiectului.
Este indicat ca pere ii de ghidaj s fie pr i ui i pân când are loc excavarea panoului.
4.5 Prepararea i punerea în oper a noroiului bentonitic

Prepararea noroiului bentonitic în antier se va face cu diverse metode i mijloace cunoscute. Cea
mai eficient metod pentru prepararea noroiului bentonitic folosit la execu ia tran eelor adânci este
agitarea cu înalt turburen a amestecului ap – bentonit printr-o pomp centrifug adecvat cu
tura ie 1500 – 3000 rot./minut. Timpul de malaxare minim a amestecului unei arje se determin de
laboratorul de antier pe baza încerc rilor i func ie de calitatea bentonitei i utilajul de malaxare.
Timpul de malaxare orientativ 3 – 5 min.
Re eta pentru prepararea noroiului se determin avându-se în vedere caracteristicile specificate la
capitolul materiale.
La dep irea acelor valori este strict necesar folosirea aditivilor care îmbun t esc turta i filtratul,
respectiv vâscozitatea (CMC – carboximetil celuloz sau amidon în cantit i mai mici de 0.5 kg/ m3
noroi).
Timpul de hidratare minim în ore din diagrama vâscozitate – timp care se determin chiar la
recep ia bentonitei prin m surarea vâscozit ii suspensiei de mai multe ori de la preparare pân la
24 ore, pe amestecul pe care se urm re te cantitatea optim de bentonit .
Func ie de calitatea bentonitei, timpul de malaxare i tura ia pompei (eficien a malax rii), timpul de
hidratare minim variaz în limite foarte largi (poate fi de la câteva minute pân la 20 ore).
Pentru a p stra omogenitatea amestecului în timpul hidrat rii noroiul trebuie recirculat periodic.
Perioada de recircula ie se stabile te de laborator i se respect pân la punerea în oper .
Pentru îmbun t irea propriet ilor reologice ale bentonitelor i majorarea randamentului pentru
activare în antier se poate folosi PAAH (poliacrilamida hidrolizat în diferite concentra ii),
folosirea acesteia fiind urmat de o u oar flocurare a noroiului i cre terea turtei i filtratului. De
regul , al turi de PAAH se folose te CMC care înl tur efectele ar tate. Pre ul de cost fiind foarte
ridicat, laboratorul de antier va stabili pe baz de încerc ri, cantit ile minime de PAAH i CMC ce
se vor utiliza la metrul cub de noroi.
Circula ia noroiului de la locul de depozitare la tran eea care se excaveaz se face de regul cu
pompe centrifuge sau cu pistoane, adecvate pentru noroi, prin conducte fixe sau furtune flexibile cu
diametre care dep esc 3”.
Caracteristicile pe care trebuie s le îndeplineasc noroiul la punerea în oper i pe parcursul
excav rii unui panou sunt în conformitate cu SR EN 1536 i SR EN 1538 urm toarele:
Vâscozitatea: 32 – 50 s la pâlnia Marsh. Aceste valori sunt valabile pentru punerea în oper
pentru toate utilajele de excavare (foraj), respectiv pentru toat perioada lucrului cu
instala iile ce execut forajul cu circula ie invers de noroi. La excavarea cu cup sau
greifer, datorit înc rc rii noroiului cu materialul s pat, vâscozitatea poate cre te peste
aceste valori.
Greutatea specifica: <1.10 daN/dm3 la punerea în oper . Pe parcursul excav rii, datorit
înc rc rii cu material, greutatea specific cre te, fenomen în favoarea stabilit ii tran eei.
Înainte de începerea i în timpul turn rii unui panou, noroiul bentonitic trebuie s aib o
greutate specific cât mai mic (orientativ 1.05 – 1.08 daN/dm3) pentru a se asigura
înlocuirea corect cu beton a noroiului, mai ales în zona rosturilor i lâng arm turi.
Turta: <3 mm i filtratul <30 cm3. Aceste valori sunt obligatorii mai ales la excava iile în
nisip i pietri uri sub nivelul pânzei freatice. Aceste caracteristici indic capacitatea optim
de colmatare a pere ilor tran eei. Valorile cât mai mici ale turtei i filtratului sunt importante
i pentru straturile argiloase (cre terea filtratului conducând la fenomenul de umflare a
argilei, deci modificarea geometriei peretelui mulat). Înainte i în timpul beton rii, valorile
indicate demonstreaz o turt sub ire, deci un rost eficient i acoperirea corespunz toare cu
beton a arm turii.
pH-ul: valorile orientative sunt cuprinse între 7 – 11, acestea dând indica ii utile asupra
tratamentelor chimice ce trebuiesc aplicate noroaielor dup caz, i eventuala contaminare cu
ciment. Contaminarea cu ciment d uneaz grav asupra caracteristicilor noroiului
(vâscozitate, turta si filtratul, auxiliar cre terea con inutului de nisip etc). Decontaminarea
noroiului se face prin adaos de bicarbonat de sodiu sau sod calcinat în procente stabilite
de laborator.
Con inutul de nisip: în timpul excav rii cu utilajele cu cup sau greifer, con inutul de nisip
al noroiului este informativ, indicând numai tendin a de înc rcare i deci preg tirile ce
trebuiesc f cute pentru cur ire. Utilajele de foraj cu circula ie invers trebuie îns s
lucreze cu noroi mai pu in înc rcat cu nisip. Înainte i în timpul beton rii, con inutul de
nisip nu trebuie s dep easc 3%. Experien a a ar tat c majoritatea rosturilor cu defec iuni
i incluziunile din beton la pere ii mula i se datoresc con inutului mare de nisip din noroiul
de foraj în timpul beton rii unui panou.
4.6 Excavarea tran eei

La excavarea tran eei adânci sub protec ia noroiului bentonitic se impune respectarea tehnologiilor
specifice acestui utilaj i încadrarea cu rigurozitate în condi iile cerute de normele în vigoare.
Trasarea panourilor se realizeaz prin marcarea limitelor acestora pe grinzile pretran eei, cu vopsea
sau alte elemente fixe. Limitele panourilor trasate, sunt de fapt reperele fa de care se pozi ioneaz
i se execut excava ia, pozarea elementelor de rost, montarea arm turii etc.
Datorit importan ei deosebite pe care o are tran eea în execu ia pere ilor mula i i a baretelor,
responsabilitatea direct în respectarea pozi iei exacte a excava iilor, montarea carcaselor de
armatur fa de dimensiunile geometrice impuse prin proiect o are inginerul sau maistrul care
conduce lucrarea.
Asigurarea stabilit ii pere ilor tran eei excavat sub protec ia noroiului bentonitic, se realizeaz
prin urm toarele m suri:
Nivelul noroiului bentonitic în tran ee trebuie men inut permanent la max. 50 cm de fa a superioar
a pretran eii, completarea noroiului fiind f cut pe m sura excav rii materialului din tran ee sau a
pierderilor de noroi. Excavarea cu nivelul noroiului sub grinzile pretran eei se face numai în cazuri
de for major , dupa analiza temeinic a implica iilor i sub supravegherea i responsabilitatea
inginerului sau maistrului de schimb, care este obligat s consemneze aceasta în fi a de execu ie cu
justificarea corespunz toare.
Cota platformei de lucru în raport cu nivelul hidrostatic al apei subterane interceptate de excava ie,
trebuie s fie corelat direct cu adâncimea i lungimea panourilor care se excaveaz , natura stratelor
de teren str b tute, timpul de excava ie a unui ciclu complet i greutatea specific a noroiului
bentonitic. În acest sens, pentru asigurarea stabilit tii pere ilor tran eei se impun urm toarele
condi ii minime:
În terenurile unde straturile str b tute sunt de natur coeziv în cea mai mare propor ie,
nivelul apei poate fi cu min. 1.00 m sub nivelul noroiului din tran ee, iar pentru siguran se
admite min. 2.00 m sub nivelul platformei de lucru.
În terenurile la care pe toat lungimea excava iei, stratele sunt necoezive, nivelul minim al
apei freatice fa de nivelul platformei de lucru trebuie s fie cca. 20% din adâncimea
excavat . Nerespectarea acestor condi ii fa de nivelul apelor freatice impune coborârea
acestuia prin pomp ri din jompuri situate în interiorul incintei amplasate cât mai departe de
construc iile învecinate.
Când condi iile mai sus men ionate sunt realizate la limit , se vor lua toate m surile
organizatorice pentru eliminarea „timpilor mor i”, în timpul sau între fazele de execu ie.
Pentru cazurile de excep ie, când excava ia se întrerupe pe o durat mai mare de 12 ore, se
reumple tran eea cu p mânt sau balast i se reia lucrul dup realizarea condi iilor optime de
execu ie.
Nu se recomand cresterea ini ial a greut ii specifice noroiului bentolitic (care se face
oricum prin înc rcarea cu material s pat în timpul lucrului), deoarece aceasta influen eaz
negativ asupra opera iunii de betonare.
Se va avea permanent o cantitate suplimentar de bentonit pentru cazul în care se constat
pierderi în caverne, canale etc.
Reducerea pe cât posibil a pierderilor mari de noroi în timpul excava iei duce la reducerea
pre ului de cost a pere ilor mula i. Pierderile de noroi pot fi remediate dup natura acestora:
- pierderile în strat (de circula ie) se anihileaz prin îngro area noroiului i ad ugarea de
nisip fin. Aceste pierderi s-au dovedit a fi minore, îns personalul de execu ie trebuie s fie
preg tit pentru luarea m surilor necesare.
- pierderile prin filtra ie, care chiar dac nu au o manifestare „brusc ” au influen negativ
asupra calit ii lucr rii. Când se constat , este necesar s se foloseasc un noroi hidratat
proasp t, cu filtratul maxim 10 cm3 i evitarea contamin rii cu ciment a noroiului.
- pierderile accidentale de noroi în diverse canale, conducte sau alte lucr ri edilitare. În acest
sens trebuie s fie preg tit în zona excava iei cu materiale i mijloace de interven ie pentru
remediere rapid (saci cu argil , câlti, ciment, ipsos, dopuri de lemn de diverse dimensiuni,
etc.). Nerespectând aceste recomand ri în timpul execu iei pot ap rea implica ii majore în
procesul de execu ie a pere ilor mula i.
Coborârea cupei instala iei de s pat în tran ee se va face cu o vitez mic în partea
superioar , pentru a se evita barbotarea noroiului.
Verticalitatea catargului instala iei de s pat se va verifica în cele dou planuri atât înainte de
începerea oric rei faze cât i pe parcursul excav rii.
M surarea adâncimii tran eei excavate se face ori de câte ori este nevoie, îndeosebi la
sfâr itul excav rii, respectiv dup cur area t lpii panoului. Obligatoriu m surarea adâncimii
se face înainte de începerea turn rii betonului. M surarea adâncimii tran eei se face cu tija
instala iei de s pat care poate fi gradat din metru în metru, sau cu ajutorul unui fir gradat
inextensibil.
Începerea excava iei unui panou, se va putea face numai dac sunt asigurate toate condi iile
materiale i organizatorice, pentru excavarea f r întreruperi, dac armarea i betonarea au
asigurate condi ii s se execute imediat dup excavare. În condi ii fortuite de întreruperi mai
mari de 12 ore, este necesar s se reumple excava ia cu balast i reluarea lucrului s se fac
atunci când sunt asigurate condi ii normale de lucru. Responsabilitatea pentru l sarea pe
timp îndelungat a excava iei neprotejate o are responsabilul lucr rii, care trebuie s
analizeze fiecare caz în parte i s ia decizii corespunz toare. În cazul existen ei sub stratul
de argil a nisipurilor fine (refulate) i a apei ascensionale, pe lâng m surile de mai sus
men ionate, este necesar ca fazele de excava ie s se modifice de a a natur ca aceast zon
s fie excavat i betonat într-un timp minim.
Cur irea (r zuirea) pere ilor tran eei de toate neregularit ile r mase dup terminarea
excava iei se face prin trecerea din metru în metru a cupei de sus în jos, executând simultan
i cur irea panoului i a rostului cu panoul vecin. Odat cu opera ia de cur ire se va face i
controlul calitativ al noroiului i normalizarea lui, aducându-se parametrii optimi unei bune
beton ri.
La excava ia cu instala ia de s pat se va ine seama de tipul panoului (primar, curent sau de
închidere) care va impune modul de lucru. Dac tipul panoului nu este impus prin proiect
(din considerente constructive), alegerea panoului primar (primul panou cu care se începe
execu ia) se va face din considerente organizatorice. Se are în vedere execu ia a cât mai
multor panouri curente care au avantajul folosirii unui singur element de rost, (reducerea
opera iunilor i mijloacelor de lucru), posibilitatea excav rii în timp mai scurt a eventualului
beton refulat în spatele elementului de rost, din panoul betonat anterior. Ordinea de execu ie
a panourilor este cea rezultat din numerotarea panourilor i este indicat în planul de
panotaj. Aceast ordine este impus de condi iile din teren i nu poate fi modificat decât în
caz extrem.
La excavarea cu instala ia de s pat se va ine seama de:
Activitatea instala iei de s pat este dirijat permanent de un responsabil al excav rii care
este instruit i specializat pentru conducerea i urm rirea tuturor opera iunilor executate
(deplasare, pozi ionare, excavare, cur ire, etc.). Responsabilul excav rii va completa în fi a
panoului datele despre excavarea panoului, inclusiv profilul litologic al terenului.
Noroiul bentonitic fiind unul din elementele esen iale în execu ia de calitate a pere ilor
mula i, atât în timpul excava iei cât i înainte de betonare, el trebuie s respecte condi iile
impuse de normele în vigoare.
În func ie de mijloacele din dotare i modul de organizare a „Gospod riei de noroi
bentonitic” se va ob ine eficien a tehnic i chiar economic a folosirii noroiului bentonitic
în lucrare.
Func iile principale pe care trebuie s le îndeplineasc „Gospod ria de noroi” ce
influen eaz direct calitatea lucr rii, se impun i m suri organizatorice corespunz toare,
astfel:
-utilizarea unor instala ii de preparare a noroiului bentonitic cu pompe centrifuge cu tura ie
mare (3000 rot/min) în scopul ob inerii unei omogeniz ri superioare i scurt ri a timpului de
hidratare. Aceste avantaje se ob in datorit înaltei turbulen e a suspensiei ap -bentonit .
-asigurarea unui volum suficient de noroi bentonitic cu o hidratare optim , asigurându-i o
recirculare periodic înainte de folosire, în func ie de panoul aflat în execu ie . În acest sens
se vor asigura habe care s poat înmagazina un volum dublu de noroi fa de volumul
panoului aflat în execu ie . Trebuie asigurate pompele, evile i furtunele necesare acestei
opera iuni.
-în cazul unui noroi bentonitic contaminat, sau înc rcat cu nisip acesta se va înlocui cu
noroiul proasp t ce este depozitat în habe.
-amenajarea unui punct de recondi ionare a noroiului, care s con in un grup deznisipator
(format dintr-o pomp pentru noroi, un vas de 3-5 m3, un hidrociclon pentru deznisipare, o
sit vibratoare) i un batal pentru slam. Pentru refolosirea noroiului se face denisiparea, sau
tratarea chimic pentru îmbun t irea caracteristicilor acestuia. Noroiul uzat sau contaminat
(netratabil) se depoziteaz în batalul de slam, unde se trateaz cu var nestins pentru a
precipita i apoi se încarc în autobasculante cu un greifer sau excavator cu cup .
Îndep rtarea noroiului uzat sau contaminat la re eaua de canalizare este interzis .
Excavarea tran eei se poate face i în uscat f r utilizare de bentonit numai dac stratifica ia
terenului permite (excavarea se face în p mânturi coezive f r infiltra ii de ap , rezisten a
terenului fiind suficient astfel încât pere ii excava iei s se autosus in pe toat durata de execu ie
a lucr rii).
4.7 Fasonarea, îmbinarea i instalarea arm turilor pere ilor mula i/baretelor
Fasonarea i montarea arm turilor se vor face din OB37, PC52 si BSt 500 S conform plan elor de
armare din proiect i cu respectarea prevederilor din NE 012, STAS 10111/1 i SREN 1536.
Montarea carcaselor de arm tur a pere ilor mula i sau baretelor se vor realiza imediat dup ce s-a
cur at fundul excava iei i dup ce s-au recep ionat:
adâncimea excava iei;
natura terenului pe lungimea excava iei;
realizarea carcasei de arm tur (verificarea arm turii în concordan cu proiectul);
stratul de acoperire a carcasei de arm tura va fi de min. 75 mm.
4.8 Preg tirea turn rii betonului în pere ii mula i/barete
Lucr rile se pot executa dac sunt îndeplinite condi iile prev zute în NE 012-1.
Îndeplinirea condi iilor prev zute în normativ va fi consemnat într-un proces verbal aprobat de
responsabilul lucr rii i reprezentantul beneficiarului.
În cazul “Fazelor determinante”, aceste condi ii vor fi consemnate i de reprezentan ii: I.S.C.,
proiectant, geotehnician, acesta din urm fiind responsabil de natura terenului de fundare a lucr rii.
Opera ia de betonare este deosebit de important în execu ia pere ilor mula i, de modul cum este
preg tit , executat i urm rit betonarea fiecarui panou, depinde în final calitatea lucr rii realizate.
Defec iunile pere ilor (abaterile de la verticalitate, nerespectarea gabaritului panoului, neetan eit i
la rosturi i în sec iune curent ) se datoresc de regul , gre elilor de execu ie , necunoa terii sau
nerespect rii prescrip iilor tehnice ce trebuiesc asigurate înaintea sau în timpul beton rii.
Preg tirea pentru betonarea unui panou impune urm toarele opera iuni preliminare:
-verificarea dimensiunilor geometrice impuse de proiect (adâncime, grosime). Pentru abateri
mari (peste 10 cm) de la lungimea nominal a panoului, responsabilul lucr rii ( ef de lot sau
antier) analizeaz cauzele i impune m surile corespunz toare ce trebuiesc luate, corelate cu
execu ia panourilor vecine.
-se verific adâncimea pe toat lungimea panoului. Se verific lungimea tran eei excavate
func ie de reperele de trasare i verticalitatea extremit ii panourilor. Aceste opera iuni de
raclare se fac cu cupa instala iei prin misc ri de sus în jos de la un cap t la altul al panoului,
iar la rost prin trecerea cupei deschise de sus în jos închis de jos în sus.
-verificarea caracteristicilor noroiului bentonitic din panou se face pe o prob prelevat de la
cca. 1,00 m de la talpa panoului. Noroiul contaminat sau cu con inut mare de nisip (peste 3%) se
înlocuie te cu material proasp t. Caracteristicile noroiului bentonitic dintr-un panou înainte de
betonare, se trec în fi a panoului, semnat de laborantul de serviciu, care certific în acest fel
calitatea corespunz toare a noroiului.
Asigurarea material i m surile organizatorice în vederea beton rii se fac paralel cu cur area
panoului i constau în aducerea în zon a sculelor i dispozitivelor pentru turnare a betonului (tuburi
i pâlnii pentru betonare bine sp late, tuburi de rost, cabluri pentru manevrare i ufe, cle ti cu lan ,
pompe pentru eliminarea bentonitei cu conductele i furtunele necesare dirij rii acesteia spre
panouri, etc.)
Opera iuni preg titoare pentru betonare:
Se stabile te pozi ia fix a macaralei i accesul automalaxoarelor cu beton i se elibereaz
platformele de acces la punctul de turnare a betonului.
Se preg te te diagrama de betonare cu toate datele necesare i dup caz, se instruie te eful
echipei de betonare pentru situa ii excep ionale.
Se ia leg tura cu sta ia de betoane pentru asigurarea unui ritm continuu de aprovizionare cu
beton.
Cur irea platformei de lucru i verificarea reperilor de trasare pentru montarea carcaselor de
arm tur .
Carcasele de arm tur sunt alc tuite dintr-o singur bucat . În cazul frecvent în care
în l imea carcasei este mai mic decât în l imea s paturii se vor face dou carcase. Se
lanseaz prima carcas care se va sprijini la nivelul grinzii de ghidaj, se aduce a doua
carcas ce se ine în bra ele unei macarale. Barele verticale ale celor dou carcase se vor
suda între ele, folosindu-se în direa prin eclise. Sudarea se va face obligatoriu în minim
dou sec iuni. Un panou se poate arma cu o carcas sau maxim dou .
Înainte de introducerea carcasei de armatur în tran ee, se vor face urm toarele verific ri i
opera ii:
-verificarea adâncimii tran eei m surat în câteva puncte care trebuie s corespund cu cea
din proiect;
-cur irea fundului an ului de eventualele depuneri din noroi sau p mânt pr bu it din
pere i;
-executarea corect a sudurilor carcasei;
-verificarea barelor de arm tur , dac sunt curate, neoxidate, etc.
La montajul carcaselor în panou, trebuie s fie asigurate urm toarele condi ii:
-rolele sau patinele distantier din beton care asigura ghidarea carcasei la introducerea în
panou i acoperirea suficient cu beton a arm turilor, s fie distribuite pentru a se acoperi
maxim 3 m2 din suprafa a fiec rei fe e a carcasei cu o rol .
-carcasele se monteaz numai suspendate la partea superioar prin urechile de suspendare,
fiind interzis rezemarea carcasei de arm tur pe talpa panoului. Panourile la care partea
superioar a carcasei este mai sus decat cota prev zut , eviden iaz clar nerespectarea
dimensiunilor nominale ale panoului, respectiv neexecutarea corect a opera iei de cur are
i calibrare a acestuia.
-flotarea carcasei de c tre betonul ascensional în timpul beton rii, conduce de asemenea la
ridicarea acesteia fa de cota prev zut în proiect, dar acest fenomen odat cunoscut la un
panou, poate fi înlaturat la betonarea panourilor urm toare, prin luarea m surilor
corespunz toare (scoaterea coloanei de betonare la momentul oportun). Toleran a maxim
admis la apari ia acestui fenomen, la cota final a carcasei este de 15 cm, iar în cazuri
excep ionale (un panou din 10) pân la 30 cm.
-lansarea tuburilor de betonare, care trebuie s ajung pân la cca. 20 cm de talpa tran eei,
se face asigurând verticalitatea acestuia. Aceste tuburi de betonare sunt confec ionate din
eav φ157 mm cu pere i gro i care trebuie s ias deasupra nivelului pretran eei cu cca.
1,00 m i sunt prev zute cu pâlnie de betonare la partea superioar . Tuburile de betonare
sunt realizate din tronsoane de 1,50-4,00 m, care se asambleaz între ele prin înfiletare,
pentru asigurarea lungimii optime a acestuia. La montarea tuburilor se va avea în vedere ca
aceast opera iune s se fac în ordinea descresc toare a lungimilor, începând cu iul
(tronsonul) de cap t, astfel încât s se ajung cu acesta la cca. 20 cm de talpa panoului.
-se preg tesc pompele care elimin noroiul bentonitic din panou la turnarea betonului i de
asemenea, re elele de transport spre depozit, spre alt panou în excava ie sau spre batalul de
lam.
4.9 Turnarea betonului în pere i/barete

Turnarea betonului va fi condus de conduc torul tehnic al punctului de lucru sau de o persoan
calificat în astfel de lucr ri.
Aceast opera iune se va realiza imediat dup montarea carcasei de arm tur , respectând
prevederile SR EN 1536 (barete) i SR EN 1538 (pere i mula i).
Nu se admit întreruperi în turnarea betonului.
Betonarea propriu-zisa:
Turnarea betonului în pere i i barete trebuie s înceap la cel mult o or de la eliminarea
cur irii t lpii tran eei, timp care se apreciaz ca fiind suficient pentru introducerea în
tran ee a carcasei de arm tur i realizarea celorlalte lucr ri preg titoare în vederea turn rii.
Betonul utilizat va trebui s aib o re et corespunz toare, fiind prev zut cu aditivi
plastifian i întârzietori de priz , care s asigure lucrabilitatea betonului în timpul admis
pentru betonarea unui panou (minim 6 ore).
Turnarea betonului în panourile cu lungimi mai mari de 5,00 m impune folosirea a dou
coloane de betonare. Betonarea panourilor de col se va realiza deasemenea cu 2 tuburi de
betonare, indiferent de m rimea panoului.
Turnarea betonului în panou, în acest caz, trebuie s înceap simultan în cele dou pâlnii,
ulterior cantit ile de beton pot fi introduse alternativ, prin câte o coloan de betonare
urm rindu-se ca nivelul superior al betonului s fie cât mai aproape de orizontal . Nivelul
diferit de la extremit ile panoului, va indica coloana pe care se va turna betonul, pentru a se
asigura nivelarea (la betonarea panourilor de col turnarea betonului se va face concomitent
în cele 2 tuburi în mod obligatoriu).
Amorsarea turn rii betonului în eava de betonare, se face cu un “dop” din mortar de ciment
cu ap . Dopul a ezat pe o lopat la baza conic a pâlniei va face desp r irea betonului de
noroi, i se va evita amestecul beton-noroi, jucând rolul unui piston ce va împinge noroiul
din coloana de betonare, locul s u fiind luat de beton. Betonul înlocuie te noroiul bentonitic,
iar prin împingerea în sus în panou, antreneaz o parte din depunerile de la baza panoului,
noroiul aderent la carcasa de arm tur , turta de noroi de pe rosturi, acest fenomen fiind
foarte important în ce prive te asigurarea calit ii lucr rii. Se interzice amorsarea beton rii
direct cu beton sau folosirea altor materiale (hârtie, lemn, etc.) pentru confec ionarea
“pistonului desp r itor beton-noroi”. Betonul turnat trebuie s aib tendin a ascensional ,
astfel c primele sarje de beton s se reg seasc întotdeauna în partea superioar a panoului.
Folosirea unor materiale necorespunz toare (noroi prea gros sau prea înc rcat cu nisip,
beton nelucrabil) nu poate realiza cur area dorit , mai sus men ionat . Lucrabilitatea
betonului va fi de minimum 6 ore; timpul de lucrabilitate va fi func ie de volumul de beton
pus în oper , de tehnologia de betonare i durata transportului de la sta ie la antier. Pentru
îmbun t irea lucrabilit ii se vor folosi aditivi întârzietori de priz în dozaj de 1-2 litri/100
kg ciment.
Eliminarea aerului din coloana de betonare, se face printr-o eav metalic de diametru 1”-
2” având capul inferior la cca. 1,00 m în coloana de betonare, fa de baza inferioar a
pâlniei, iar la cap tul superior îndoit este rezemat (ag at ) de marginea superioar a
pâlniei. Se verific permanent ca eava de aerisire s nu fie înfundat .
Scurtarea coloanelor de betonare se face de mai multe ori în timpul beton rii, pentru a evita
flotarea carcasei de catre betonul ascensional, respectiv evitarea echilibr rii între betonul din
coloanele de betonare i cel din panou (nu mai curge betonul din coloan ).
Din fiecare automalaxor se iau probe martor de beton care se pastreaz în cutii
compartimentate pe adâncimi, la locuri ferite de soare, lâng punctul de turnare. Indica iile
date de probele martor sunt: eventuala îngreunare a introducerii betonului, imposibilitatea
curgerii la un moment dat a betonului în coloan datorit înt ririi premature.
Dup fiecare arj de beton turnat în panou, se va m sura nivelul betonului în minim 3
puncte. M sur torile se fac de regul spre extremit i i partea central a panoului, datele
înscriindu-se în fi a panoului.
De corelarea cantit ii de beton turnat cu diagrama de betonare se stabile te pe loc eventuale
defec iuni produse în sec iunea peretelui în timpul beton rii. Pentru asigurarea turn rii în
bune condi ii a betonului în panou, este necesar folosirea unei macarale cu c dere liber a
sarcinii, care prin mi c ri bru te ale coloanei pline cu beton u ureaz executarea opera iei
respective.
Responsabilitatea calit ii lucr rilor efectuate la realizarea opera iunii de betonare a unui panou o
are eful de lucrare care supravegheaz i conduce toate fazele de execu ie ..
4.10 Preg tirea capului pere ilor
Pentru cazul general când la excava ie se utilizeaz noroi bentonitic atunci pere ii vor fi betona i cel
pu in 80 cm mai sus fa de cota prev zut în proiect. Capul pere ilor va fi preg tit pe cei 80 cm
pentru asigurarea încastr rii în radier i îndep rtarea betonului contaminat.
Aceasta opera ie const din:
îndep rtarea betonului contaminat, segregat etc;
cur irea arm turilor din carcasa peretelui dup îndep rtarea betonului;
a ezarea arm turilor din grinda de solidarizare a pere ilor conform detaliilor din proiect.
Pentru cazul particular când excava ia se realizeaz în uscat pere ii vor fi betona i cu min. 20 cm
mai sus fa de cota prev zut în proiect, betonul de la cap tul superior al pere ilor se va îndep rta
pe adâncime de min. 20 cm considerându-se beton degradat.
4.11 Realizarea rosturilor la pere ii mula i

Rosturile verticale între panourile pere ilor mula i se realizeaz conform SR EN 1538, paragrafele
8.6.1 - 8.6.5.
Nu se admit rosturi de lucru (de betonare) la turnarea elementelor fi ate. În acest sens, antreprenorul
va lua toate m surile, ca la fiecare panou în parte s fie asigurat betonarea în flux continuu.
4.12 Monitorizarea comport rii structurii de sprijin cu elemente fi ate pe perioada realiz rii
excava iei din fa a acesteia pe în l imea eleva iei
4.12.1 M sur tori topografice i înclinometrice

M sur torile topografice i înclinometrice se fac prin reperi monta i pe grinda de solidarizare de la
partea superioar a structurii de sprijin i tuburile înclinometrice înglobate în beton pe toat
în l imea structurii. Pozi ia reperilor topografici se va face la interdistan a stabilit în proiect.
Tubulatura înclinometric se va monta conform specifica iilor din proiect.
Frecven a m sur torilor este:
Înainte de începerea s p turilor corespunz toare fiec rei trepte de excava ie.
A doua zi dup terminarea s p turii corespunz toare fiecarei trepte de excava ie.
Dup evenimente deosebite ap rute în timpul realiz rii excava iilor (cutremure, inunda ii,
explozii).
4.12.2 Observa ii directe

Urm rirea apari iilor de fisuri, cr p turi, discontinuit i i segreg ri ale betonului din
radierul/grinda de solidarizare sau a pere ilor mula i.
Umezirea i/sau apari ia infiltra iilor printre panourile peretelui.
4.13 S parea radierului/grinzii de solidarizare a elementelor fi ate la partea superioar a

acestora
S parea pentru grinda de solidarizare a capetelor pere ilor i excava ia din fa a pere ilor se
realizeaz la dimensiunile, cotele i etapele tehnologice prev zute în proiect.
Consultant.
4.14 Fasonarea i montarea arm turilor din radier/grind de solidarizare

din proiect.
Înainte de a se trece la fasonarea arm turilor, executantul va analiza prevederile proiectului, tinând
Fasonarea i manipularea arm turilor se va face astfel, încat s se evite:
- contactul cu substan e care pot afecta propriet ile de aderen între beton i armatur sau
Se vor îndep rta:
O elul beton livrat în colaci trebuie s fie îndreptat cu troliul înainte de fasonare, astfel încat
alungirea maxim s nu dep seasc 1 mm/m.
Se interzice fasonarea arm turilor la temperaturi < -10° C. Barele cu profil periodic cu D>25mm se
vor fasona la cald.
prin topire intermediar , manual cu arc electric prin suprapunere cu eclise)
4.15 Cofrarea radierelor/grinzilor i pere ilor

012/2-2010 cap. 7 “Cofraje si sus ineri”:
lungimea elementelor de cofraj ±15mm, pentru l ime ±6mm, în l ime ±10mm);

sus ineri;
elementelor;
4.16 Turnarea betonului în radiere/grinzi

conectorilor pentru lucr ri de c m uieli i suprabeton ri”.
Nu sunt admise dep irea duratei maxime de transport, respectiv modificarea st rii de consisten a a
betonului.
− montarea barbacanelor;
Turnarea betonului în radiere se face prin intermediul unui jgheab metalic sau din lemn, astfel încât
betonul sã nu cadã liber de la o înãltime mai mare de 1,50 m. Betonul se vibreazã. Consisten a va fi
S2.
Betonul în funda ia radierului se toarn aderent la pere ii s p turii.
de maximum 50 cm înal ime i turnarea noului strat înainte de începerea prizei betonului turnat
anterior.
în proiect.
Rosturile de lucru trebuiesc evitate, iar în cazul în care nu se poate, acestea vor fi tratate în
conformitate cu “Codul de practic pentru executarea lucr rilor din beton, beton armat i beton
precomprimat” indicativ NE 012/2.
4.16.1 Decofrarea i protec ia betonului dupa turnare

Structura din beton armat se poate decofra atunci când betonul a atins o anumit rezisten a cu
Protec ia betonului trebuie s înceap cât mai curând posibil dup decofrare.
- antren rii pastei de ciment datorit apei din intemperii sau apelor curgatoare;
- înghe ului.
4.16.2 Hidroizola ia radierului

4.16.3 Execu ia sistemului de drenaj din spatele radierelor

În cazul radierelor de solidarizare de tipul zidurilor de sprijin, drenul zidului se realizeaz din
material granular i geotextil sau din material geocompozit, în concordan cu detaliile din proiect.

5.1.1 Verificarea diferitelor caracteristici ale noroiului bentonitic
Verificarea noroiului bentonitic se va efectua în diferite faze ale execu ie i cu urm toarea
frecven :
Vâscozitatea
La determinarea re etei noroiului la punerea în oper cel pu in odat pe parcursul excav rii fiecarui
panou, înainte i dup corectarea caracteristicilor noroiului, înainte de echiparea i betonarea
fiecarui panou; ori de câte ori se consider necesar s se intervin în calitatea noroiului pus în oper .
Determinarea vâscozit ii înso e te toate celelalte determin ri care se fac asupra noroiului pentru a
se face o apreciere calitativ de ansamblu.
Greutatea specific
Înso e te determinarea vâscozit ii
Turta i filtratul
La determinarea turtei i dup preparare (dup hidratare) o dat pe zi din panourile ce se execut ,
astfel încât fiecare panou s aibe cel putin o determinare dup tratarea noroiului pentru
îmbun t irea acestor caracteristici.
Con inutul de nisip
Odat pe parcursul excav rii unui panou, obligatoriu înainte de betonarea panoului.
pH-ul
Înso e te determin rile turtei i filtratul i înainte de betonarea panoului; ori de câte ori se consider
necesar pentru explicarea calitativ a celorlalte caracteristici.
Înainte de betonare, noroiul de foraj dintr-un panou trebuie s îndeplineasc condi ii tehnice optime
care s confere acestei opera ii maximum de calitate i anume:
Greutatea specific cât mai mic , con inutul de nisip cât mai sc zut, vâscozitate optim , turta i
filtratul minim fa de cele specificate la capitolele precedente.
Probele de noroi bentonitic pentru determinarea caracteristicilor înainte de betonare trebuiesc luate
de la cca. 1 m de talpa tran eei cu scule i dispozitive adecvate în acest scop.
5.1.2 Elemente fi ate
La controlul calit ii pere ilor mula i/baretelor se va ine seama de prevederile din SR EN 1536
(barete) i SR EN 1538 (pere i mula i).
Faza Verificare
în considerare în proiect)
proiect)
- distan ele interax fatã de un reper dat (sã corespundã celor
din proiect)
Execu ie perete mulat - montarea carcasei de arm tur (sã corespundã detaliilor de
armare din proiect, sã aibã asiguratã rigiditatea la transport i
manipulare, verificarea distan ierilor astfel ca sã asigure
centrarea corectã a carcasei de armãturã i stratul de acoperire
cu beton cât mai uniform)
- demolarea betonului contaminat la partea superioar a
elementului fi at
Execu ie radier/grind de - dimensiunile s p turii
solidarizare elemente fi ate i - montare i dimensiuni cofraj
pere i de ghidaj - montarea arm turilor
- verificarea ca betonarea sã se realizeze imediat dupã armarea
lui, continuu i fãrã întrerupere
- se vor evita întreruperile în turnare mai mari de 2 ore
- verificarea cotei superioare de betonare a elementului
Betonarea elementelor fi ate,
grinzii de solidarizare, peretelui - verificarea ca temperatura oaerului în momentul turnãrii
de ghidaj betonului sã fie mai mare de +5 C
- verificarea calitã ii betonului proaspãt prin probe recoltate la
locul de punere în operã i la statia de betoane
- verificarea fi ei de excavare a elementului fi at completatã
de constructor
- verificarea continuitã ii corpului elementului fi at prin
metode nedistructive de cãtre institu ii specializate*:
- la elemente cu deficien ã la sãpare i turnare
- la un numãr de elemente stabilit anterior prin proiect.
- toleran e de execu ie .
(*) - Metodele nedistructive pentru controlul integrit ii betonului pilo ilor fora i sunt:
− metoda carotajului sonic - Instruc iune tehnic privind metoda carotajului sonic pentru
determinarea omogenit ii i integrit ii pilo ilor de beton cu dispozitivul Cross Hole Ultrasonic
Monitor (CHUM) seria 0906 - AND 610,
− metoda încerc rii cu deforma ii mici - Instruc iune tehnic privind metodologia de determinare a
integrit ii pilotilor din beton cu dispozitivul Pile Echo Tester (PET) prin metoda standardizat
de încerc ri cu deforma ii mici - AND 612.
5.1.3 Radiere/grinzi de solidarizare, pere i de ghidaj
Faza Verificare
-pozi ia în plan
S p turi -verificarea terenului de fundare
- verificarea cotei de turnare
- verificarea pozi ionãrii elementelor fi ate în radier
Cofraj
pãmânt sau alte impuritãti
- verificarea coresponden ei armãrii cu detaliile din proiect
Arm tura conform proiectului
- verificarea ancorãrii barelor din elementele fi ate în
armãtura radierului
pentru parapetele metalic)
- verificarea betoanelor proaspete i a cuburilor de prob
contact direct cu terenul
urmãtoare sã nu depãseascã timpul de prizã al betonului turnat
Betonarea funda iei i eleva iei În caz contrar rostul de turnare se trateaz astfel:
resturile de beton neaderent
+ nisip în cantitate micã)
- se toarnã stratul urmãtor de beton
rogojini) men inute permanent în stare umedã
+5oC
- acoperirea betonului proaspãt cu folii de polietilenã pe timp
ploios
5.2 Toleran e
La dozarea materialelor componente ale betonului (dupa stabilirea re etei) se admit urmato rele
− agregate ± 3%;
Pentru consistenta betonului proasp t toleran ele sunt date conform tabelului 11 din CP012/1,

sprijin cu fundare
m
Sistem de drenaj
-interdistant barbacane ± 10 cm
-distan a între plasele de arm tur ± 20 mm
Toleran e pentru lucr rile de pere i mula i i barete:
Pentru pere ii mula i i barete ca structuri de sus inere se vor respecta toleran ele date în SR EN
1538, capitolul 8.2 “Toleran e de execu ie”, paragrafele 8.2.1 - “Panou”, 8.2.2 - “Pere i de
sus inere” i 8.2.4 - “Carcas de arm tur ”.
În cazul baretelor se va ine cont i de prevederile SR EN 1536, capitolul 8 “Execu ie”, subcapitolul
8.1 “Toleran e de execu ie”.
- cercetarea cauzelor, procedându-se i la efectuarea de încerc ri, investigatii sau calcule
suplimentare;
- s prevad demolarea unei par i sau a întregii lucr ri;
remediere,pe care-l va analiza i aproba ca atare sau cu complet rile necesare.
din C 149;
din C 149.
Defec iuni i procedee de remediere specifice elementelor fi ate de tipul pere ilor mula i i
baretelor:
- În cazul în care se produce o pierdere a noroiului bentonitic ( de ex. În p mânturi grosiere
foarte permeabile sau când exist goluri în p mânt) pot fi adoptate m suri speciale, ca de
exemplu:
o Cre terea limitei de curgere a fluidului prin cre terea con inutului în bentonit al
suspensiei;
o Ad ugarea unui filer în suspensia de bentonit , fie la sta ia de malaxare, fie direct în
tran ee;
o În cazul unor goluri, umplerea tran eei pân la o adâncime adecvat cu beton slab
sau cu orice alt material adecvat i apoi reexcavarea;
o În aceste cazuri, un volum suplimentar de fluid stabilizator, precum i eventuale
materiale de etan are sau de umplere trebuie s fie depozitate într-o zon u or
accesibil ;
o Injectarea straturilor în cauz înainte de excavarea tran eei.
- În cazul existen ei riscului de pierdere a stabilit ii tran eei datorit modific rii nivelului
apei subterane, se vor lua m suri de atenuare (de ex. coborârea nivelului apei pentru a
reduce presiunea apei în pori).
- În cazul în care carcasa de armãturã se blocheazã la lansare, se va extrage imediat, se va
verifica i curãta carcasa i se va reintroduce în tubulaturã
Remedierea defectelor constructive:
Neregularit ile i proieminen ele aflate pe suprafa a elementului nu corespund m rimilor prescrise
trebuie îndep rtate în m sura cerin elor, de asemenea trebuie remediat orice defect care produce o
reducere a sec iunii.
Cel mai frecvent apar deficien e în zonele de rost dintre panouri.
Îmbin rile se remediaz în general prin injectare. Trebuie f cut o diferen iere între defectele care
permit infiltrarea apei în cantit i mari – peste 10 l/ml·h i defecte cu mic infiltra ie,sub 2-3 l/ml·h.
Defecte cu infiltra ie mare
Dac rostul r mas dintre dou panouri este de ordinul a 1+3 cm, tehnologia de remediere este
urm toarea. În primul rând suprafa a îmbin rii trebuie sp lat cu un jet de ap pân la adâncimea
maxim . Dup aceea rostul se închide cu un mortar din ciment cu priz rapid sau cu un material cu
comportare asem n toare.
Dac rostul este prea mare i aceast metod nu d rezultate satisf c toare atunci suprafa a rostului
se cofreaz i mortarul de ciment se introduce sub presiune prin intermediul unui injector începând
de la partea inferioar a rostului.
Se recomand ca în mortarul de ciment s se introduc materiale de adaos care s produc umflarea
mortarului din ciment pentru o mai bun umplere a rostului.
Defecte cu infiltra ie mic
În cazul infiltra iilor mici remedierea defectelor este mai mic având în vedere extinderea mai mic
a acestora. Remedierea const în executarea unei g uri cu adâncimea de 40-50 cm în zona cu
infiltra ii cu ajutorul ciocanului pneumatic, urmând ca dup cofrare acesta s se betoneze, dup ce
suprafa a cavit ii a fost amorsat cu lapte de ciment.
Alte remedieri ale defectelor
Remedierea incluziunilor sau a golurilor depistate în betonul peretelui turnat se face tot prin
procedeul descris anterior.
În cazul în care o fa a peretelui turnat constituie o suprafa aparent a construc iei, se impune
finisarea acesteia. P mântul r mas pe suprafa a peretelui turnat trebuie îndep rtat prin jet de ap .
Suprafa a rugoas astfel cur it este în general destul de neted i func ie de destinaa ia construc iei
respective poate r mâne chiar aparent .
În caz contrar, finisarea se execut prin tencuire sau placarea peretelui.

Plan de situa ie
Eleva ie lucrare

1 STAS 1040-85 Lemn rotund de ra inoase pentru construc ii. Manele si pr jini
6 STAS 9305-81 Bentonita activata pentru fluide de foraj
rotund trefilat
9 SR 438-3:2012 Produse de o el pentru armarea betonului. Partea 3: Plase sudate


22 SR EN 450-1:2012 Cenu a zbur toare pentru beton. Partea 1: Definitii, condi ii i

conformit ii
Partea 15: Beton de referin i metod de încercare a aditivilor

32 SR EN 1538:2011 Execu ia lucrarilor geotehnice speciale. Pereti mula i.

armat. Generalit i
r spândire
prin presiune
Metoda de determinare a capacit ii de curgere utilizând cutia în
L
54 SR EN 12390-1:2013 Încercare pe beton intarit. Partea 1: Forma, dimensiuni si alte
condi ii pentru epruvete si tipare
epruvetelor
epruvetelor
61 SR EN 12390-6/2010 - Încercare pe beton intarit. Partea 6: Rezisten a la intindere prin
apei sub presiune
9:2009 Exfoliere
smulgere

construc ie pe baza de ciment i/sau var. Specifica ii i metode
de încercare
74 SR EN 13263- Silice ultra fin pentru beton. Partea 1: Defini ii, condi ii i
1+A1:2009 criterii de conformitate
2+A1:2009

79 SR EN 15237:2007 Execu ia lucr rilor geotehnice speciale. Drenaj vertical

comune
pentru funda ii
1:2011 încercare. Partea 1: Bare, sârme laminate i sârme pentru
armarea betonului
93 C26-1985 Normativ pentru încercarea betonului prin metode nedistructive.
funda ii
97 NP 045-2000 Normativ privind încercarea în teren a pilo ilor de probã i a
pilo ilor din funda ii
99 C28-1983 Instruc iuni tehnice pentru sudarea arm turilor din o el beton
carotelor
101 AND 610/2014 Instruc iune tehnic privind metoda carotajului sonic pentru
determinarea omogenit ii i integrit ii pilo ilor de beton cu
dispozitivul Cross Hole Ultrasonic Monitor (CHUM) seria 0906
102 AND 612/2014 Instruc iune tehnic privind metodologia de determinare a
integrit ii pilo ilor din beton cu dispozitivul Pile Echo Tester
(PET) prin metoda standardizat de încerc ri cu deforma ii mici
300/2006 i mobile
525/1996 republicat
ROMÂNIA

PARTEA XV:
ÎMBUN T IREA ÎN ADÂNCIME A TERENURILOR DE FUNDARE
REDACTAREA 2
IULIE 2015
1
CUPRINS
2. MATERIALE ...............................................................................................................................4
2.1 COLOANE VIBRATE DIN MATERIAL GRANULAR .............................................................................4
2.1.1 Material granular ..........................................................................................................................4
2.2 COMPACTARE DINAMIC CU MAIUL FOARTE GREU .......................................................................5
2.2.1 Material local.................................................................................................................................5
2.3 METODA CSV (MINIPILO I DIN AMESTEC USCAT DE CIMENT, VAR I NISIP) .................................5
2.3.1 Apa .................................................................................................................................................5
2.3.2 Ciment ............................................................................................................................................5
2.3.3 Var..................................................................................................................................................5
2.3.4 Agregate (Nisip).............................................................................................................................5
2.3.5 Amestecul de adaos........................................................................................................................6
2.4 DRENAJ VERTICAL CU DRENURI PREFABRICATE DE TIP “FITIL”.....................................................6
3. UTILAJE ......................................................................................................................................7
4.1.1 Generalit i ....................................................................................................................................7
4.1.2 Lucr ri preg titoare specifice execu iei coloanelor vibrate din material granular ......................7
4.1.3 Lucr ri preg titoare specifice execu iei compact rii dinamice cu maiul foarte greu...................8
4.1.4 Lucr ri preg titoare specifice metodei CSV..................................................................................8
4.1.5 Lucr ri preg titoare specifice drenajului vertical cu drenuri “fitil” ............................................8
4.2.1 Coloanele vibrate din material granular .......................................................................................8
4.2.2 Compactare dinamic cu maiul foarte greu ..................................................................................9
4.2.3 Metoda CSV ...................................................................................................................................9
4.2.4 Drenaj vertical cu drenuri “fitil” ................................................................................................10
4.3 TEHNOLOGIE DE EXECU IE ..........................................................................................................10
4.3.1 Coloane vibrate din material granular ........................................................................................10
4.3.2 Compactare dinamic cu maiul foarte greu ................................................................................14
4.3.3 Metoda CSV .................................................................................................................................15
4.3.4 Drenaj vertical cu drenuri “fitil” ................................................................................................16
5.1 COLOANE VIBRATE DIN MATERIAL GRANULAR ...........................................................................18
5.1.1 Înregistr ri în timpul execu iei lucr rilor de îmbun t ire a terenului .......................................18
5.1.2 Înregistr ri la terminarea lucr rilor de îmbun t ire a terenului...............................................18
5.2 COMPACTARE DINAMIC CU MAIUL FOARTE GREU .....................................................................19
5.2.1 Verificarea îmbun t irii de adâncime a terenului de fundare....................................................19
5.2.2 Verificarea capacit ii portante la suprafa a terenului de fundare .............................................20
2
5.3 METODA CSV ..............................................................................................................................20
5.3.1 Verificarea calit ii lucr rilor .....................................................................................................20
PROCEDURAREA CONTROLULUI CALIT II SE VA FACE ÎN MOD SIMILAR CU CEA DE LA PUNCTUL 5.1 –
“COLOANE VIBRATE DIN MATERIAL GRANULAR”. .................................................................................20
5.3.2 Înregistr ri în timpul execu iei lucr rilor de îmbun t ire a terenului .......................................20
5.3.3 Înregistr ri la terminarea lucr rilor de îmbun t ire a terenului...............................................21
5.4 DRENAJ VERTICAL CU DRENURI “FITIL”.......................................................................................21
6. TOLERAN E.............................................................................................................................21
6.3 METODA CSV ..............................................................................................................................22
7. DEFEC IUNI I MOD DE REMEDIERE .............................................................................22
7.3 METODA CSV ..............................................................................................................................23
3
Prezentul Caiet de Sarcini se aplic unor lucr ri de îmbun t ire în adâncime a terenurilor de
fundare.
În prezent, la nivel mondial, exist mai multe tehnologii de îmbun t ire în adâncime a terenurilor
de fundare. Dintre acestea, prezentul Caiet de Sarcini generale prezint urm toarele:
- metode prin vibrare de adâncime (coloane vibrate din material granular);
- compactare dinamic cu maiul foarte greu;
- metoda CSV (minipilo i din amestec uscat de ciment, var i nisip);
- drenaj vertical cu drenuri prefabricate (“fitil”) din material geosintetic.
2015.
materiale.
2. MATERIALE
2.1 Coloane vibrate din material granular
2.1.1 Material granular
Pentru îmbun t irea terenului prin coloane vibrate se recomand a se folosi un material granular cu
urm toarele caracteristici:
- s fie suficient de dur i inert din punct de vedere chimic pentru a r mâne stabil pe durata
execu iei coloanelor i pe durata de lucru urm toare, în condi iile existente ale terenului de
fundare i ale apei subterane;
- materialul granular utilizat la realizarea lucr rii trebuie s fie lipsit de impurit i (fragmente
de argila, lemn, c rbune, etc.);
- granulometria materialului trebuie s fie corespunz toare pentru compactare, pentru a forma
o coloan compact , împ nat total în terenul care o înconjoar i în conformitate cu alte
cerin e, cum ar fi drenajul;
- materialele trebuie s fie compatibile cu echipamentul folosit i s circule liber prin
instala iile de alimentare pe jos i prin circula ie la partea superioar , f r s apar efectul de
bolt care poate s blocheze aceste sisteme.
Granulometria tipic folosit pentru diferitele metode prin vibrare de adâncime este prezentat în
tabelul de mai jos:
4
Metoda Granulometrie în mm
Metoda uscat de alimentare pe sus 40 … 75
Metoda umed 25 … 75
Metoda uscat de alimentare pe jos 8 … 50
2.2 Compactare dinamic cu maiul foarte greu
2.2.1 Material local
Se vor folosi materiale locale pentru realizarea platformei de lucru în conformitate cu cotele i
dimensiunile prev zute în proiect.
Platforma de lucru trebuie s se realizeze din materiale locale compactate pentru asigurarea
stabilit ii acesteia pe întreaga perioad de execu ia a compact rii dinamice cu maiul foarte greu.
2.3 Metoda CSV (minipilo i din amestec uscat de ciment, var i nisip)
2.3.1 Apa
2.3.2 Ciment
Pentru mixtura necesar se va folosi ciment tip II cu clasa de rezisten 32,5 în conformitate cu SR
EN 196-1,2, SR EN 196-3+A1, SR CEN /TR 196-4, SR EN 196-6, SR EN 196-8, SR EN 197-1.
2.3.3 Var
Se va folosi var hidratat pulbere, livrat în vrac sau la saci în conformitate cu SR EN 459-1: “Var
pentru construc ii. Defini ii, caracteristici i criterii de conformitate”, SR EN 459-2: “Var pentru
construc ii. Metode de încercare”, SR EN 459-3: “Evaluarea conformit ii”.
2.3.4 Agregate (Nisip)
Agregatele vor satisface cerin ele prev zute în reglement rile tehnice specifice (SR EN 12620+A1
i SR EN 13242+A1).
Agregatele nu trebuie s fie contaminate cu alte materiale în timpul transportului sau depozit rii.
Depozitarea agregatelor trebuie f cut pe platforme betonate având pante i rigole de evacuare a
apelor. Nu se admite depozitarea direct pe p mânt sau pe platforme balastate.
Granulozitatea agregatelor se verific cu ajutorul sitelor sau ciururilor cu dimensiunile ochiurilor
conform reglement rilor în vigoare.
5
2.3.5 Amestecul de adaos
Amestecul de adaos va fi ob inut numai în sta ii specializate ce pot asigura amestecul uscat i o
distribu ie omogen a materialelor componente. În principiu, amestecul se va realiza în sta ii de
mixturi asfaltice, care au posibilitatea usc rii nisipului înainte de folosire.
Transportul se face în vehicule rutiere acoperite. Amestecul va fi protejat de umiditatea exterioar i
impurit i în timpul depozit rii i transportului.
Produc torul amestecului va furniza pentru fiecare transport un certificat de calitate în care se va
specifica:
− denumirea sta iei produc toare;
− data i ora la care s-a efectuat înc rcarea;
− num rul de înmatriculare a mijlocului de transport;
− cantitatea de amestec;
− compozi ia amestecului;
Pe antier se va ine într-un registru eviden a livr rilor i folosirii materialului.
2.4 Drenaj vertical cu drenuri prefabricate de tip “fitil”

Drenurile prefabricate de tip “fitil”constau dintr-o fâ ie prefabricat , adecvat transportului de ap .
Nucleul flexibil este f cut dintr-o polipropilen de înalt densitate. Ambele fe e au caneluri, prin
care apa poate curge libera. Nucleul este îmbr cat într-un material geotextil cu propriet i de
filtrare, permi ând accesul liber al apei din pori la canelurile de scurgere, f r colmatare.
Fig. 1 Dren prefabricat “fitil”
Caracteristici dren “fitil” (conf. SR EN 15237, cap. 6.1, 6.2 i 6.3):

a. Geometrice (uzuale):
- l ime: 100 mm;
- grosime: 3 mm.
6
b. Mecanice:
- Alungire la rupere 2%;
- Alungire la o for de întindere de 0,5 kN 2%;
- Rezisten a de întindere la rupere > 1,5 kN
c. Hidraulice (pentru filtru):
- Permitivitatea > 5x10-3 s-1;
- M rimea porilor O90 < 80 m (pentru terenurile argiloase moi).
3. UTILAJE

4.1.1 Generalit i
− orice obstacole naturale sau artificiale situate aproape de suprafa trebuie identificate înaintea
începerii lucr rilor de îmbun t ire a terenului i eliminate, iar golurile astfel rezultate trebuie
umplute cu material granular specificat, sau distribuirea lucr rilor de îmbun t ire trebuie
schimbat pentru a ine seama de aceste obstacole;
− nivelarea i compactarea terenului pentru asigurarea unei suprafe e cât mai netede sau
execu ia unei platforme de lucru.
− se vor verifica i regla utilajele i dispozitivele necesare execu iei lucr rilor .
4.1.2 Lucr ri preg titoare specifice execu iei coloanelor vibrate din material granular
− platformele de lucru trebuie s fie preg tite i între inute pentru a permite deplasarea i lucrul
echipamentelor în condi ii de securitate. Materialul folosit pentru a realiza platformele de
lucru trebuie s fie adecvat condi iilor de teren pe care aceasta se deplaseaz i nu trebuie s
împiedice penetrarea echipamentului de vibrare;
− trasarea lucr rilor va începe cu trasarea axelor principale ale construc iei i va continua cu
materializarea pe teren, prin ru i sau cu vopsea, a punctului de execu ie;
− la marcarea acestor puncte se va ine seama ca:
- ru ii pentru marcarea punctelor de execu ie s aib o lungime suficient ca s asigure
înfigerea lor stabil în teren;
- capetele ru ilor s r mân cel pu in 20 cm deasupra suprafe ei terenului, astfel încât s fie
u or de identificat;
7
- s se îndep rteze ru ii în momentul începerii execu iei lucr rii;
− asigurarea scurgerii apei din amplasament;
− înainte de începerea execu iei coloanelor se va aproviziona suficient material granular necesar
realiz rii acestora într-un schimb.
4.1.3 Lucr ri preg titoare specifice execu iei compact rii dinamice cu maiul foarte greu
− platforma de lucru trebuie s se realizeze din materiale locale compactate pentru asigurarea
stabilit ii acesteia pe întreaga perioad de execu ie a compact rii dinamice cu maiul foarte
greu.
− în cazul în care terenul de la nivelul platformei s p turii generale prezint caracteristici
mecanice reduse, se va amenaja o cale de deplasare a utilajelor prin a ternerea unui strat de
balast, refuz de ciur, piatr spart în grosime de 30 – 40 cm;
− aprovizionarea cu materiale locale (piatr spart , piatr brut , bolovani de râu, refuz de ciur)
se va face func ie de cantitatea necesar , pentru efectuarea îmbun t irii terenului;
− cantitatea de material aprovizionat se va estima la fa a locului func ie de etapa de lucru din
cadrul opera iunii de împ nare a materialelor locale.
4.1.4 Lucr ri preg titoare specifice metodei CSV
- sunt similare cu cele de la capitolul 4.1.2.

4.1.5 Lucr ri preg titoare specifice drenajului vertical cu drenuri “fitil”
- în vederea instal rii drenurilor verticale, suprafa a platformei de instalare trebuie s fie plan
(max. 1:20) i trebuie s suporte utilajul de instalare. Este posibil necesitatea ranfors rii
acesteia la baz cu geotextil, dup cum este prev zut în proiect sau conform dispozi iilor de
antier aprobate de c tre Consultant.
- de regul , platforma de lucru este constituit din materiale granulare având i rol de drenaj,
permi ând evacuarea apei din drenurile verticale spre an urile laterale ale umpluturilor. În
acest caz, platforma de lucru trebuie s aib o grosime minim de 50 cm. Se va ine seama i
de preciz rile cap. 8.2 din SR EN 15237.

lucr rilor de îmbun t ire de adâncime.
În toate cazurile experimentarea se va face pe tronsoane de prob cu dimensiunile (lungime i
l ime) specificate în proiect.
4.2.1 Coloanele vibrate din material granular
Experimentarea are ca scop de a stabili pe antier, în condi ii de execu ie curent , elementele

principale de dimensionare i verificarea solu iei tehnice proiectate, dup cum urmeaz :
- forma re elei (triunghiular sau rectangular ) de dispunere a coloanelor;
- distan a dintre coloane;
- tipul materialului de umplutur din coloane;
- verificarea capacit ii portante a terenului dup realizarea coloanelor vibrate;
8
- valorile tas rilor m surate ale terenului îmbun t it în vederea compar rii lor cu valorile
calculate;
- întocmirea diagramei etalon pentru terenul îmbun t it cu coloane. Stabilirea diagramei
etalon se face pe baza unor penetr ri statice în cadrul tronsonului experimental, amplasate
conform schemei aferente din proiect i pe baza altor penetr ri statice executate în
amplasamentul lucr rii, de asemenea, conform prevederilor proiectului. Num rul
penetr rilor se stabilesc conform proiectului i caietului de sarcini speciale.
- corelarea valorilor din diagrama etalon cu datele privind indicii de structur i umiditate
ob inu i din probe recoltate dintr-un foraj sau un sondaj, conform caietului de sarcini
speciale.
- verificarea respect rii diagramei etalon prin comparare cu diagramele ob inute pe baza
încerc rilor prev zute a se efectua pe amplasamentul lucr rii conform caietului de sarcini
speciale.
Observa ie:
Partea din tronsonul experimental executat, cu cele mai bune rezultate, va servi ca sector de
referin pentru restul lucr rilor.
lucr rilor .
4.2.2 Compactare dinamic cu maiul foarte greu
Tronsonul experimental are drept scop furnizarea urm toarelor elemente:

- alegerea tipului de mai (greutate, diametru);
- interdistan a dintre amprentele de compactare;
- în l imea de c dere a maiului;
- num rul de lovituri corespunz toare fiec rei faze de compactare;
Sectorul de prob se va executa în amplasamentul rambleului ce urmeaz a se îmbun t i terenul de
fundare prin compactare dinamic cu maiul foarte greu. Dimensiunile în plan ale sectorului de
prob va fi de min. 3 rânduri de amprente pe direc ie longitudinal i transversal .
Pe amplasamentul sectorului de prob se vor efectua min. 1 foraj i dou penetr ri standard sau
penetr ri dinamice grele la adâncimea specificat de c tre Proiectant în func ie de condi iile locale
din amplasament.
Pe baza rezultatelor geotehnice ob inute pe sectorul de prob se va stabilii de c tre Proiectant
interdistan a, num rul de lovituri i în l imea de c dere a maiului corespunz toare fiec rei faze de
compactare.
Dup execu ia îmbun t irii de adâncime a terenului de fundare se vor face verific ri prin penetr ri
standard de adâncime sau penetr ri dinamice grele în conformitate cu cerin ele Proiectantului.
4.2.3 Metoda CSV
Înainte de începerea execu iei minipilo ilor, se vor realiza 1-3 minipilo i experimentali, care vor
calibra parametrii de execu ie ai instala iei în timpul execu iei minipilo ilor, i anume:
viteza de înaintare i de rota ie a necului i de îndesare a p mântului;
viteza de extragere i de rota ie a necului.
Aceast calibrare a instala iei se face pe baza parametrilor geotehnici ai terenului.
Vor fi executate dou teste de înc rcare, dup cum urmeaz :
- primul test va fi executat pe teren natural neconsolidat;
9
- al doilea test va fi executat pe minipilo i CSV împreun cu terenul înconjur tor consolidat;
Se vor efectua teste de înc rcare cu placa pe minipilo ii realiza i, la cel putin 28 de zile de la
execu ie, dar numai dup înt rirea mixturii.
Înc rcarea se face cu ajutorul unei prese hidraulice ce preseaz pe o plac circular cu diametrul de
500 mm, amplasat concentric pe minipilot.
Înc rcarea se aplic în minim 5 trepte de aproximativ 50 KPa fiecare. Citirile se vor face la 5
minute. Înc rcarea se termin când procesul de cre tere a tas rii va fi stabilizat.
Dup desc rcare, tas rile reziduale vor fi interpretate.
Conform STAS 2914/4 se determin modulul de deforma ie liniar a terenului consolidat, iar
presiunea admisibil padm se determin pe baza interpret rii datelor înregistrate:
padm = pcr × m × k
k = 0.7 – coeficient de omogenitate
m = 0.9 – coeficient al condi iilor de lucru
Se vor lua în considerare i cele expuse la cap. 4.2.1.
4.2.4 Drenaj vertical cu drenuri “fitil”
Experimentarea are ca scop de a stabili pe antier, în condi ii de execu ie curent , elementele

principale de dimensionare i verificarea solu iei tehnice proiectate, dup cum urmeaz :
- forma re elei (triunghiular sau rectangular ) de dispunere a drenurilor;
- distan a dintre drenuri;
- efectul dren rii verticale cu monitorizarea procesului de consolidare prin m surarea tas rilor
la diferite intervale de timp i a presiunii apei din pori;
- cre terea rezisten elor mecanice ale terenului;
- dac este cazul, m surarea deplas rilor orizontale în lungul laturilor marginale ale
tronsonului cu ajutorul inclinometrelor.
Observa ie:
Partea din tronsonul experimental executat, cu cele mai bune rezultate, va servi ca sector de
referin pentru restul lucr rilor.
lucr rilor .
Se vor respecta prevederile SR EN 15237, cap. 7.1.
4.3.1 Coloane vibrate din material granular
4.3.1.1 Metoda uscat cu alimentare pe sus
În p mânturile granulare, aceast metod este de regul aplicabil numai deasupra nivelului apei
subterane.
Execu ia lucr rii prin aceast metod cuprinde urm toarele faze tehnologice(fazele 1, 2, 3 din figura
2):
- Vibratorul de adâncime este suspendat de un utilaj, apoi este coborât pe p mânt;
10
- Vibratorul p trunde în p mânt, sub propria greutate, ajutat de jeturile de aer comprimat i de
vibrare. Vibratorul este retras par ial i din timp pentru a înl tura p mântul slab care se
adun în gaur i adiacent acesteia;
- Vibratorul este reintrodus pân la cota prev zut în proiect sau pân la adâncimea la care se
ob ine refuzul;
- Urm rind formarea unei g uri deschise, vibratorul este men inut în p mânt, iar jetul de aer
comprimat redus;
- O arj de material granular curat i inert este introdus în gaur i apoi vibratorul este
introdus din nou pentru a compacta materialul granular i pentru a-l împ na în p mântul
înconjur tor;
- Prin ad ugarea unor arje de p mânt granular i prin compactarea fiec rei cantit i pân la
un nivel ales de consum de energie, se ob ine o coloan din material granular compactat
pân la suprafa a terenului;
- Procesul de compactare este finalizat prin îndep rtarea p r ii superioare a platformei de
lucru (contaminate cu particule fine) i recompactarea suprafe ei superioare, cu un
compactor.
Fig. 2 Metoda uscat cu alimentare pe sus
4.3.1.2 Metoda umed
Metoda umed este folosit acolo unde metoda uscat de alimentare pe sus nu poate fi folosit
datorit instabilit ii terenului. Vibratorul de adâncime este asem n tor cu cel folosit pentru
procedeul uscat, dar este echipat cu jet de ap .
Metoda umed prezint probleme legate de alimentarea cu ap , de rigolele de scurgere, lagunele
amplasamentului i depunerea materialului refulat într-o manier acceptat de autorit ile
competente.
11
4.3.1.3 Metoda uscat cu alimentare pe jos
Deoarece vibratorul r mâne în gaur pe durata execu iei coloanei din material granular, metoda
poate fi folosit cu succes în condi ii de instabilitate a g urii i poate fi folosit în locul metodei
umede în cele mai multe cazuri. Vibratorul de adâncime este echipat cu un tub de alimentare de
mare capacitate, fixat permanent de vibrator pe o parte, formând o combina ie complet de vibrator
cu adaos de material granular. Tubul de alimentare este îndoit la cap tul vibratorului spre în untru
asigurând o pozi ie central pentru alimentarea cu material granular. Schema general este descris
mai jos:
12
Fig. 3 Metoda uscat cu alimentare pe jos
13
Fazele de execu ie pentru aceast metod sunt urm toarele:
- Vibratorul este pozi ionat pe p mânt în punctul unde se execut lucrarea de îmbun t ire i
întregul sistem este înc rcat cu material granular;
- Cu materialul granular în tubul de alimentare actionând ca un dop la vârful vibratorului,
asistat dup cum este nevoie de aer comprimat i sub ac iunea combinat a vibra iilor i a
propriei greut i, folosind o for suplimentar de compresiune dac este necesar, vibratorul
de adâncime penetreaz terenul pân la adâncimea dorit ;
- Se formeaz coloana din material granular compactat prin ridicarea vibratorului,
men inându-l ridicat pentru o perioad de timp scurt , pentru a permite curgerea materialului
granular i apoi ap sând vibratorul pe umplutura de material granular pentru a o compacta i
a o împ na foarte bine în p mântul înconjurator;
- Aceste proceduri se repet pân când se formeaz o coloan de material granular compactat
pân la suprafa a terenului.
4.3.2 Compactare dinamic cu maiul foarte greu
4.3.2.1 Execu ia platformei de lucru
Îmbun t irea terenului slab de fundare prin compactare dinamic cu maiul foarte greu se face pe o
l ime care va dep i l imea (B) amprizei drumului cu (0,25 …. 0,30) B.
Platforma de lucru se va realiza din material local în conformitate cu cerin ele impuse de tipul
utilajului de compactare, i a utilajelor din circula ia local de antier.
Platforma de lucru se va executa cu pante de max. 4% pentru colectarea i dirijarea apelor din
precipita ii c tre emisari. Panta platformei de lucru se va corela i în func ie de cerin ele optime de
lucru ale utilajului de compactare.
4.3.2.2 Execu ia compact rii de adâncime cu maiul foarte greu
Execu ia îmbun t irii de adâncime cu maiul foarte greu se va realiza în conformitate cu C29
(Caietul 1: “Prevederi generale privind îmbun t irea terenurilor de fundare prin procedee
mecanice”) i C 251 (“Instruc iuni tehnice pentru proiectarea, executarea, receptionarea lucr rilor
de îmbun t ire a terenurilor slabe de fundare prin metoda îmbun t irii cu materiale locale de aport
pe cale dinamic ”).
Pentru execu ia îmbun t irii de adâncime constructorul va executa urm toarele etape:
- trasarea suprafe ei ce urmeaz a fi îmbun t ita prin compactare dinamic cu maiul foarte
greu;
- execu ia s p turii terenului necorespunz tor pentru realizarea platformei de lucru.
- a ternerea primului strat de material de aport în grosime medie de 30 – 40cm;
- calarea utilajului, verificându-se orizontalitatea pe directie longitudinal i transversal ;
- realizarea amprentelor de compactare la interdistan a prevazut în proiect cu ajutorul
maiului;
- împ narea materialului de aport prin compactarea cu maiul foarte greu se realizeaz
începând de la margine spre centru pe direc ie transversal rambleului;
- se specific în fi a de compactare pentru fiecare amprent în parte tasarea terenului natural
corespunz tor fiec rei lovituri.
- num rul de lovituri prev zut în proiect pentru fiecare faz de compactare se va reduce dac
pentru dou lovituri consecutive tasarea terenului de fundare este mai mic de 5 cm /lovitur .
14
- num rul de lovituri prev zut în proiect pentru fiecare faz de compactare se va spori dac
pentru ultima lovitur prevazut în proiect tasarea terenului de fundare este mai mare de 10 cm /
lovitur .
- dup execu ia primei faze de compactare se niveleaz platforma de lucru prin excavarea
terenului necompactat dintre amprentele compactate în faza anterioar i reprofilarea platformei de
lucru la cota inferioar fa de cota platformei din prima faz de compactare.
- dup execu ia primei faze se poate trece la fazele urm toare de împ nare prin compactare, în
conformitate cu specifica iile din proiect;
- în final, dup îndeplinirea condi iei de tasare a terenului mai mic de 5 cm /lovitur , se
a terne un strat de 25-30 cm grosime care se va compacta prin cilindrare. Pe suprafa a acestuia se
pot efectua încerc ri de capacitate portant .
4.3.3 Metoda CSV
4.3.3.1 Dimensiuni uzuale ale minipilo ilor i ale re elei de minipilo i la îmbun t irea terenurilor
prin metoda CSV
Diametrul uzual al forajelor se încadreaz între 130 i 180 mm. Forajele se vor executa în re ele
triunghiulare sau rectangulare cu interdistan e cuprinse între 0,50 i 1,50m. Experimental, s-a
observat c interdistan e mai mici de cca. 3xd, influen eaz în mod distructiv execu ia minipilo ilor
învecina i, iar în cazul interdistan elor mai mari de 8xd, îmbun t irea terenului nu mai are efectul
scontat, minipilotul ac ionând izolat. Pân în prezent, metoda CSV a fost utilizat pe o adâncime de
pân la 10 m.
Fig. 4 Minipilot CSV

4.3.3.2 Execu ia minipilo ilor CSV
În conformitate cu procedeul de execu ie, îmbun t irea p mântului se va face prin adaos de
material, i nu prin înlocuirea p mântului, urm rindu-se, concomitent cu realizarea minipilo ilor, i
consolidarea prin îndesare a terenului înconjur tor. Cu excep ia zonei de „preforare“ prin platforma
de lucru, în procesul de execu ie a minipilo ilor nu este admis excavarea de material din terenul
consolidat.
15
În cazul ob inerii refuzului la înaintare a necului din cauza consisten ei p mântului, lungimea
minipilotului va fi considerat executat pân la adâncimea atins i procesul de execu ie (al
minipilotului respectiv) încheiat.
4.3.3.3 Umplerea forajului cu un amestec de nisip, ciment i var
Re eta mixturii uscate va fi stabilit de Proiectant, reprezentantul Beneficiarului i Constructor pe

baza investiga iilor de teren i de laborator privind caracteristicile geotehnice ale stratelor de
p mânt întâlnite. De asemenea, se vor lua în final în considerare rezultatele testelor din poligoanele
experimentale.
Ca exemplificare, pentru începerea determin rilor din poligon se poate folosi o mixtur uscat
estimat de 20% ciment, 5% var stins (Ca(OH)2) i 75% nisip (procente de mas ). Amestecul va fi
preparat în sta ii de amestec uscat (sta ii de mixturi asfaltice) i livrat la antier.
Cu ajutorul neck-ului, care se rote te în sens invers fa de direc ia de înaintare, amestecul va fi
introdus cu presiune, în timp ce p mântul din vârful necului va fi împins lateral la înaintarea
acestuia, zona îndesat ac ionând ca un tub ce sus ine pere ii g urii . Acest lucru se va realiza pe
întreaga lungime a pilotului. La retragerea necului, adaosul de mixtur va umple i golul l sat de
neck, fiind în acela i timp i el îndesat.
Minipilotul astfel executat se va înt ri prin combinarea amestecului introdus cu apa freatic sau cu
cea din porii p mântului.
Pentru fiecare minipilot se va întocmi o fi a de execu ie în conformitate cu specifica iile prev zute
în cartea tehnic a utilajului care execut lucrarea (lungime, presiune pe vârf, întreruperi, viteza de
rotire, viteza de avansare, extragere nec).
4.3.4 Drenaj vertical cu drenuri “fitil”
4.3.4.1 Generalit i
Pentru a instala drenurile prefabricate verticale sunt folosite utilaje de tipul excavatoarelor
hidraulice cu enile late prev zute cu dispozitive speciale pentru introducerea drenurilor în terenul
de fundare.
În vederea prevenirii deterior rii drenurilor, la introducerea acestora în teren este utilizat o eav
din o el cu sec iune dreptunghiular sau romboidal (fig. 5), denumit “mandrin ”.
Fig. 5 Tipuri de sec iuni de mandrine
16
În func ie de metoda de introducere a drenurilor verticale în teren, se deosebesc dou tipuri de
utilaje:
- utilaje cu ac ionare static , care introduc în teren mandrina în interiorul c reia se afl drenul
prin simpl înfigere;
- utlaje cu ac ionare dinamic , care introduc mandrina prin vibroînfigere.
4.3.4.2 Metoda static prin înfigere
Opera iunile de instalare se succed dup cum urmeaz :

- cap tul rolei benzii drenului fitil, adaptat dimensiunii mecanismului de înfigere, este
condus de c tre rola transportoare i împins în jos în interiorul mandrinei. La cap tul inferior al
mandrinei, drenul se echipeaz cu un sabot de ancorare care va fixa drenul fitil în teren la
adâncimea prescris .
- mandrina este împins în teren cu o putere cuprins între 50 i 200 kN. Când s-a atins
adâncimea prev zut în proiect, mandrina este retras imediat.
- datorit structurii coezive de consisten plastic moale a p mântului, sabotul de ancorare la
care este ata at drenul r mâne în teren, dup retragerea mandrinei.
- sistemul de monitorizare automat va înregistra pentru fiecare dren adâncimea final de
instalare, for a de înfigere i lungimea.
- când mandrina p r se te suprafa a terenului, drenul va fi t iat deasupra cotei terenului.
- mecanicul utilajului va alinia acum mandrina la urm toarea pozi ie de drenaj iar procedura
de mai sus va fi repetat .
- mandrina trebuie s r mân întotdeauna vertical . Orice deviere de la pozi ia vertical poate
determina deterior ri ale formei drenului la adâncimi mai mari, provocând disfunc ionalit i în
procesul de consolidare.
4.3.4.3 Metoda dinamic prin vibroînfigere
Mecanismele cu vibroînfigere sunt de mai multe feluri. Acestea pot fi ata ate la mandrin atât în
zona central , cât i în zona lateral .
Pot fi aplicate mandrine hidraulice i electrice, precum i mandrine de înalt frecven care sunt
utilizate din ce în ce mai mult.
Unul din avantajele mecanismelor cu vibroînfigere este acela c permit traversarea straturilor de
p mânt de consisten tare.
Un dezavantaj important, îl reprezint faptul c drenul se poate deteriora, când mandrina intr dintr-
o dat într-un strat de consisten plastic moale, dup ce a traversat un strat de consisten mai mare,
iar rola de dren nu poate urma accelerarea mandrinei. În acel moment drenul este for at, ceea ce
poate duce la ruperea filtrului.
Datorit acestui dezavantaj major, mecanismul cu vibroînfigere este utilizat din ce în ce mai rar.
Etapele procedurale sunt acelea i ca pentru metoda static .
17

O procedur corect a controlului calit ii trebuie stabilit pentru supraveghere i monitorizare.
Supravegherea lucr rilor de îmbun t ire a terenului trebuie executat de personal calificat i cu
experien i conform sec iunii 4 din SR EN 1997-1.
Un plan de monitorizare se recomand s fie disponibil pe antier. Acesta trebuie s cuprind cel
pu in urm toarele:
- procedura scris , care s includ o lista de parametrii critici de control;
- condi iile reale de antier i de teren i ipotezele de proiectare;
- orice obstacole în p mânt care opresc sau împiedic penetrarea terenului cu echipamentul de
vibrare.
Efectul asupra proiect rii, al oricarei schimb ri a procedurilor specificate de îmbun t ire a
terenului, acolo unde sunt întâlnite condi ii neprev zute sau când sunt puse la dispozi ie informa ii
noi referitoare la condi iile terenului, trebuie evaluat i orice modificare trebuie aprobat de c tre
Proiectant i reprezentantul Beneficiarului.
În cazul în care cl diri, structuri i re ele de utilit i sunt amplasate în interiorul sau în vecin tatea
zonei în care se execut lucr rile de îmbun t ire a terenului, efectul lucr rilor (în urma vibra iilor i
mi c rilor terenului) asupra lor trebuie luat în considerare.
Parametrii de control critici trebuie monitoriza i pe durata lucr rilor i înregistra i.
5.1.1 Înregistr ri în timpul execu iei lucr rilor de îmbun t ire a terenului
Înregistr rile zilnice ale lucr rilor de îmbun t ire trebuie inute i trebuie s fie disponibile pe
antierul unde se execut lucr rile de îmbun t ire. Înregistr rile trebuie s indice:
- num rul de referin i amplasamentul punctului unde se efectueaz lucr ri de îmbun t ire;
- data i timpul de lucru la fiecare punct;
- condi iile meteorologice;
- metoda de îmbun t ire utilizat , informa ii despre tipul de echipament i personal;
- adâncimea de penetrare la fiecare loca ie;
- timpul necesar pentru a atinge adâncimea maxim i detalii de timp i adâncimi pe durata
extrac iei;
- consumul de energie al vibratorului pe durata penetr rii i a compact rii materialului
granular;
- obstacole i întârzieri;
- orice condi ii neprev zute întâlnite;
- prezen a umfl rilor sau a tas rilor suprafe ei terenului;
- cantitatea folosit pentru fiecare coloan vibrat . Varia iile importante în consumul
materialului granular trebuie notate, iar efectele luate în considerare.
5.1.2 Înregistr ri la terminarea lucr rilor de îmbun t ire a terenului
În înregistr rile finale de antier trebuie incluse urm toarele:

- pozi ia i adâncimea fiecarui punct unde au fost executate lucr ri de îmbun t ire, notând
abaterile de la proiect, dac este cazul;
18
- instruc iuni speciale referitoare la proiectarea i execu ia lucr rilor care sunt relevante pentru
utiliz ri ulterioare ale terenului îmbun t it;
- acolo unde sunt instalate coloanele din material granular vibrate, sursa, tipul i calitatea
materialului granular.
Evaluarea performan ei lucr rilor de îmbun t ire se face prin încerc ri in situ.
Încerc rile in situ asupra coloanelor din material granular vibrate se efectueaz conform articolului
9.2.3 din SR EN 14731.
Num rul, tipul, loca ia i adâncimea trebuie înregistrate. Copii semnate ale acestor înregistr ri i
rezultatul încerc rilor trebuie prezentate conform condi iilor contractuale.

Responsabilul cu execu ia lucr rilor trebuie s fie o persoan cu calificare corespunzatoare i
experimentat .
Aceasta trebuie s raspund de:
- Conformitatea lucr rii cu preciz rile din caietele de sarcini i detaliile de execu ie
- inerea la zi a înregistr rilor
- Informarea proiectantului asupra eventualelor neconformit i;
Responsabilul cu execu ia lucr rilor are obliga ia de a încheia în timpul execu iei lucr rilor
- Proces verbal de verificare a cotei platformei de lucru;
- Raport de încercare privind verificarea naturii terenului, înainte de execu ia îmbun t irii de
adâncime;
- Proces verbal de recep ie pentru verificarea calit ii lucr rilor, în care se men ioneaz ;
- Tasarea terenului natural dup execu ia num rului de lovituri prev zute în proiect
corespunz toare fiecarei faze de compactare i rezultatul încerc rilor efectuate dup realizarea
compact rii dinamice cu maiul foarte greu;
- Proces verbal de trasare
5.2.1 Verificarea îmbun t irii de adâncime a terenului de fundare

- Verificarea compact rii terenului natural pe întreaga adâncime prev zut în proiect pentru
fiecare amplasament în parte se va face prin penetr ri standard sau penetr ri dinamice grele. Aceste
verific ri se vor executa pentru fiecare 1000 mp suprafa îmbun t it câte o verificare; adâncimea
la care se face verificarea de penetrare standard este egal cu adâncimea la care s-a executat
îmbun t irea de adâncime + 2 m.
- Pentru calibrarea penetr rilor se va executa un foraj geotehnic între amprentele de
compactare i unul pe amprenta de compactare din care se vor preleva probe netulburate pentru
determinarea urm torilor parametrii:
- Densitate în stare natural i în stare uscat
- Porozitate
- Indicele porilor
- Grad de compactare
- Indicele de consisten
19
Dup efectuarea verific rilor se poate trece la faza urm toare de execu ie a rambleului.
5.2.2 Verificarea capacit ii portante la suprafa a terenului de fundare
îndeplineasc condi ia: modulul de deforma ie liniar Ev2 45 MPa (cf. indicativ AND 530). Se vor
efectua nu mai pu in de 3 (trei) încerc ri pe sec iuni diferite (transversal i longitudinal) pe o
suprafa de 2000 m2. Încerc rile se vor face în special acolo unde se v d denivel ri ale terenului ca
urmare a trecerii autovehicolelor în timpul execu iei. Dintr-o serie de 10 (zece) determin ri ale
capacit ii portante se admite condi ia Ev2< 45 MPa doar pentru o singur valoare, aceast valoare
trebuie s îndeplineasc condi ia Ev2> 40 MPa.
5.3 Metoda CSV
5.3.1 Verificarea calit ii lucr rilor

Faza Verificare
-pozi ia în plan a re elei
Forarea minipilo ilor CSV -lungimea minipilo ilor
-fi a de forare, introducere amestec
-re eta
Amestecul var-ciment-nisip
-volumul introdus în fiecare minipilot
-stabilirea modulului de deforma ie liniar a terenului
Teste de înc rcare cu placa consolidat
-calculul presiunii admisibile
Procedurarea controlului calit ii se va face în mod similar cu cea de la punctul 5.1 – “Coloane
vibrate din material granular”.
5.3.2 Înregistr ri în timpul execu iei lucr rilor de îmbun t ire a terenului
Înregistr rile zilnice ale lucr rilor de îmbun t ire trebuie inute i trebuie s fie disponibile pe
antierul unde se execut lucr rile de îmbun t ire. Înregistr rile trebuie s indice:
- num rul de referin i amplasamentul punctului unde se efectueaz lucr ri de îmbun t ire;
- data i timpul de lucru la fiecare punct;
- condi iile meteorologice;
- metoda de îmbun t ire utilizat , informa ii despre tipul de echipament i personal;
- adâncimea de penetrare la fiecare loca ie;
- timpul necesar pentru a atinge adâncimea maxim i detalii de timp i adâncimi pe durata
extrac iei;
- consumul de energie al utilajului pe durata execu iei;
- obstacole i întârzieri;
- orice condi ii neprev zute întâlnite;
- prezen a umfl rilor sau a tas rilor suprafe ei terenului;
20
- cantitatea de amestec uscat i procentele componentelor acestuia folosite pentru fiecare
minipilot. Varia iile importante în consumul materialului de îmbun t ire trebuie notate, iar
efectele luate în considerare.
5.3.3 Înregistr ri la terminarea lucr rilor de îmbun t ire a terenului

În înregistr rile finale de antier trebuie incluse urm toarele:
- pozi ia i adâncimea fiecarui punct unde au fost executate lucr ri de îmbun t ire, notând
abaterile de la proiect, dac este cazul;
- instruc iuni speciale referitoare la proiectarea i execu ia lucr rilor care sunt relevante pentru
utiliz ri ulterioare ale terenului îmbun t it;
- acolo unde sunt instala i minipilo ii din amestec uscat, sursa, tipul i calitatea materialelor
componente.
Num rul, tipul, loca ia i adâncimea trebuie înregistrate. Copii semnate ale acestor înregistr ri i
rezultatul încerc rilor trebuie prezentate conform condi iilor contractuale.
5.4 Drenaj vertical cu drenuri “fitil”
Supravegherea lucr rilor de îmbun t ire a terenului trebuie executat de personal calificat i cu
experien i conform sec iunii 4 din SR EN 1997-1.
Furnizarea unui lot de drenuri în conformitate cu un sistem de calitate a acestuia, al unui serviciu de
control autorizat, trebuie s îndeplineasc urm toarele cerin e :
- controlul trebuie s se desf oare conform Planului de Control prezentat de c tre
Constructor i avizat de c tre Consultant i se aplic exclusiv tipurilor de dren care respect
caracteristicile indicate în proiect.
- drenurile prefabricate, reprezentând materiale geosintetice trebuie agrementate în România
sau trebuie s fie marcate CE.
- Consultantul trebuie s verifice calitatea materialelor în conformitate cu testele, frecven ele
i toleran ele prezentate în Planul de Control.
- echipamentele i metodele de instalare trebuie s primeasc aprobarea Consultantului.
- se verific respectarea adâncimii de ancorare a drenului vertical fitil în terenul de fundare.
- se verific modul de depozitare i protec ia materialului geosintetic împotriva influen elor
climatice.
Prevederile de mai sus se vor completa cu cele din SR EN 15237, sec iunea 9.2 – „Monitorizare”.
Înregistr rile în timpul execu iei i la terminarea lucr rilor vor respecta prevederile sec iunii 10 –
„Înregistr ri” din SR EN 15237.
6. TOLERAN E

În conformitate cu SR EN 14731, paragraful 7.4.4, o deviere de max. ± 150 mm de la amplasarea
în plan poate fi acceptat .
Vibratorul de adâncime nu trebuie s devieze de la pozi ia vertical cu mai mult de 1/20.
21
Toleran ele admisibile pentru lucr rile executate sunt:
Platforma de lucru
-cota de fundare ± 50 cm
Amprente de -interdistan a ± 50 cm
compactare -în l ime de c dere a maiului ± 50 cm
6.3 Metoda CSV
Pentru minipilo ii CSV se dau urm toarele toleran e geometrice de execu ie:
a) în plan la nivelul platformei de lucru: e e max = 0,05 m
b) devia ia de la axele teoretice max. 2% din lungime.
În conformitate cu paragraful 8.3.1 din SR EN 15237, toleran a admisibil la instalarea drenului

vertical prefabricat în plan este de maximum 0,15 m, iar devia ia de la vertical trebuie s fie de
maximum 50:1 (v:h).
Conform paragraf 8.3.4 din SR EN 15237, toleran a cotei bazei drenului trebuie s fie de +/- 0,15 m
fa de cota specificat în proiect.
7. DEFEC IUNI I MOD DE REMEDIERE
suplimentare;
- sa prevad dezafectarea unei p r i sau a întregii lucr ri.
Prezen a unor obstacole (straturi dure, bolovani, blocuri, etc.) prezente în p mânt pot împiedica
introducerea echipamentului de vibrare. În aceste cazuri, dac este posibil, se va finaliza coloana
pân la adâncimea la care se afl obstacolul respectiv i se va repozi iona utilajul pe o loca ie cât
mai apropiat de cea prescris în proiect.
În cazul straturilor de consisten tare este necesar o preforare sau preexcavare a acestora.
22
Pentru a evita întreruperea în teren a coloanei, trebuie controlat permanent cantitatea de material
granular introdus .

Neatingerea numarului de lovituri la verificarea de penetrare standard, conditia de verificare fiind
specificata in plansele de detalii de executie. În acest caz pentru remediere se vor executa etape
suplimentare de compactare in conformitate cu instructiunile Proiectantului.
7.3 Metoda CSV
Prezen a unor obstacole (bolovani, blocuri, conducte, cabluri, etc.) prezente în p mânt pot
împiedica desf urarea lucr rilor. În acest caz se întrerupe înaintarea necului pe aceste loca ii, se
finalizeaz minipilotul prin umplere cu amestec i se reloc pozi ia minipilotului pe un
amplasament cât mai apropiat posibil de cel ini ial, urmând s se ating de aceast dat adâncimea
prescris .
Prezen a straturilor de consisten tare la suprafa a terenului nu permite realizarea drenurilor

verticale de tip fitil cu tehnologia ar tat mai sus. În aceste cazuri este necesar preforarea pentru
grosimi mai mari de 3,00 m sau preexcavarea pentru grosimi mai mici ale acestor straturi, dup care
se poate aplica pentru sraturile urm toare de consisten redus tehnologia drenajului vertical cu
drenuri prefabricate din materiale geosintetice.
La utilizarea metodei prin vibroînfigere drenul se poate deteriora când mandrina intr dintr-o dat
într-un strat de consisten plastic moale, dup ce a traversat un strat de consisten mai mare, iar
rola de dren nu poate urma accelerarea mandrinei. În acel moment drenul este for at, ceea ce poate
duce la ruperea filtrului.
De asemenea, orice deviere de la pozi ia vertical poate determina deterior ri ale formei drenului la
adâncimi mai mari, provocând disfunc ionalit i în procesul de drenare vertical .
În aceste ultime dou cazuri, imediat dup ce s-a constatat deteriorarea drenului, se va opri procesul
de instalare i se va anun a Consultantul i Proiectantul pentru a stabili noua loca ie a drenului.

Plan de situa ie cu ampasarea elementelor de îmbun t ire a terenului în adâncime
Profil longitudinal lucrare
Detalii de execu ie
23
1 STAS 1913/1-82 Teren de fundare. Determinarea umidit ii
2 STAS 1913/3-76 Teren de fundare. Determinarea densit ii p mânturilor
3 STAS 1913/5-85 Teren de fundare. Determinarea granulozit ii
4 STAS 1913/6-76 Teren de fundare. Determinarea permeabilit ii în laborator
5 STAS 1913/13-83 Teren de fundare. Determinarea caracteristicilor de compactare.
Încercarea Proctor
6 STAS 1913/15-75 Teren de fundare. Determinarea greut tii volumetrice pe teren
7 STAS 2914/84 Terasamente. Condi ii tehnice generale de calitate
8 STAS 2914/4-89 Lucr ri de drumuri i de cale ferat . Determinarea modulului de
deforma ie liniar
9 STAS 7107/1-76 Teren de fundare. Determinarea materiilor organice
10 STAS 8942/3-90 Teren de fundare. Determinarea modului de deformatie linear prin
încerc ri pe teren cu placa
13 SR CEN/TR 196- Metode de încerc ri ale cimenturilor. Partea 4: Determinarea
4:2008 Cantit iva a componentelor
18 SR EN 459 - 1:2015 Var pentru construc ii. Defini ii, caracteristici i criterii de
conformitate
19 SR EN 459 - 2:2011 Var pentru construc ii. Metode de încercare
20 SR EN 459 - 3:2011 Var pentru construc ii.Evaluarea conformit ii
21 SR EN 932-3:1998 Teste de determinare a caracteristicilor agregatelor. Procedeu
pentru descrierea petrografic simplificat
24
23 SR EN 1097-1:2011 Încerc ri pentru determinarea caracteristicilor mecanice i fizice
ale agregatelor. Partea 1: Determinarea rezisten ei la uzur (micro-
Deval)
24 SR EN 1097-2:2010 Încerc ri pentru determinarea caracteristicilor mecanice i fizice
ale agregatelor. Partea 2: Metode pentru determinarea rezisten ei la
sf râmare

intemperii
28 SR EN 12225:2001 Geotextile i produse înrudite. Metoda de determinare a rezisten ei
microbiologice prin încercarea de îngropare în sol
29 SR EN 12226:2012 Geosintetice. Încerc ri generale pentru evaluarea dup încercarea
de durabilitate
31 SR EN Agregate pentru beton
12620+A1:2008
32 SR EN 13043:2003 Agregate pentru amestecuri bituminoase i pentru finisarea
suprafe elor, utilizate la construc ia oselelor, a aeroporturilor i a
altor zone cu trafic
33 SR EN 14731:2006 Execu ia lucr rilor geotehnice speciale. Îmbun t irea
p mânturilor prin vibrare de adâncime
34 SR EN Agregate din materiale nelegate sau legate hidraulic pentru
13242+A1:2008 utilizare în inginerie civil i în construc ii de drumuri
excep ia c ilor ferate i a straturilor de uzur )
utilizarea în lucr ri de terasamente, funda ii i structuri de sus inere
smulgere din teren
25

44 SR EN ISO 9863- Geosintetice. Determinarea grosimii la presiuni specificate. Partea

1:2005 1: Straturi individuale
45 SR EN ISO 9863- Geotextile i produse înrudite. Determinare a grosimii sub presiuni
2:1999 specificate. Partea 2: Metod de determinare a grosimii straturilor
individuale din produse multistrat
47 SR EN ISO Geosintetice. Termeni i defini ii
10318:2006
48 SR EN ISO Geosintetice. Încercarea la trac iune a benzilor late
10319:2008
49 SR EN ISO Geotextile i produse înrudite. Identificarea pe teren
10320:2003
50 SR EN ISO Geosintetice. Încercarea la trac iune a îmbin rilor/cus turilor prin
10321:2008 metoda benzii late
51 SR EN ISO Geosintetice. Mod de încercare pentru evaluarea deterior rii
10722:2007 mecanice sub înc rc ri repetate. Deteriorare determinat de
materiale granulare
52 SR EN ISO Geosintetice. Încercarea de perforare static (încercare CBR)
12236:2007
55 SR EN ISO Geotextile i produse geotextile înrudite. Simularea deterior rii
13427:2004 prin abraziune (încercare cu bloc glisant)
56 SR EN ISO Geosintetice. Determinarea eficacit ii protec iei unui geosintetic
13428:2005 la deteriorarea prin impact
57 SR EN ISO Geotextile i produse înrudite. Determinarea comport rii la fluaj
13431:2004 din trac iune i rupere din fluaj
58 SR EN ISO Geotextile i produse înrudite. Metode de instalare i de extragere
13437:2004 a e antioanelor din teren i de încercare a epruvetelor în laborator
26
59 SR EN ISO Geotextile i produse înrudite. Metod selectiv pentru
13438:2005 determinarea rezisten ei la oxidare

control
67 C 16-84 Normativ pentru realizarea pe timp friguros a lucr rilor de

constructii i a instala iilor aferente
68 C 29 – 85 Normativ privind îmbun t irea terenurilor de fundare slabe prin
procedee mecanice
70 C 182-87 Normativ privind executarea mecanizat a terasamentelor de drum
71 GE 026 –97 Ghid pentru execu ia în plan orizontal i înclinat a terasamentelor
pentru utilizarea materialelor geosintetice la lucr rile de
construc ii.
74 NP 125-2010 Normativ privind fundarea construc iilor pe p mânturi sensibile la
umezire colapsibile
75 NP 126-2010 Normativ privind fundarea construc iilor pe p mânturi cu umfl ri
i contrac ii mari
78 C54-1981 Instruc iuni tehnice pentru incercarea betonului cu ajutorul
carotelor.
79 C159-89 Instruc iuni tehnice pentru cercetarea terenului de fundare prin
metoda penetr rii cu con, penetrare static , penetrare dinamic ,
27
vibropenetrare
80 C251-94 Instruc iuni tehnice pentru proiectarea, executarea, receptionarea
lucr rilor de îmbun t ire a terenurilor slabe de fundare prin
metoda îmbun t irii cu materiale locale de aport pe cale dinamic
81 AND 515-1993 Instruc iuni tehnice pentru proiectare, execu ie i între inere a
terasamentelor i a c ii în zona pod-rampa de acces
83 Legea nr. Privind calitatea în constructii
10/18.01.1995
86 Hot rârea Guvernului Privind cerin e minime pentru desf urarea antierelor temporare i
nr. 300/2006 mobile
87 Hot rârea Guvernului Pentru aprobarea unor regulamente privind calitatea în construc ii,
nr. 766/1997 cu modific rile ulterioare
88 Hot rârea Guvernului Pentru aprobarea Regulamentului general de urbanism, republicat
nr. 525/1996
28
ROMÂNIA

PARTEA XVI:
ÎMBUN T IREA DE SUPRAFA A TERENURILOR DE FUNDARE
REDACTAREA 2
IULIE 2015
1
CUPRINS
2. MATERIALE ...............................................................................................................................3
2.1 PERNE DIN MATERIAL LOCAL STABILIZAT CU LIAN I HIDRAULICI ................................................3
2.1.1 Material de umplutur ...................................................................................................................3
2.1.2 Lian i hidraulici .............................................................................................................................4
2.2 RANFORSAREA BAZEI RAMBLEURILOR CU GEOTEXTILE DE ÎNALT REZISTEN .........................4
2.2.1 Geotextile de înalt rezisten pentru ranforsare ..........................................................................4
2.2.2 Aprovizionarea i depozitarea materialelor geosintetice ..............................................................4
2.2.3 Verificarea calit ii materialelor geosintetice ...............................................................................5
3. UTILAJE ......................................................................................................................................5
4.2.1 Perne din material local stabilizat cu lian i hidraulici ..................................................................5
4.2.2 Ranforsarea bazei rambleurilor cu geotextile de înalt rezisten ................................................6
5.1 SUPRAVEGHEREA I MONITORIZAREA LUCR RILOR DE ÎMBUN T IRE DE SUPRAFA ..............8
6. TOLERAN E...............................................................................................................................9
6.1 PERNE DIN MATERIAL LOCAL STABILIZAT CU LIAN I HIDRAULICI ................................................9
6.2 RANFORSAREA BAZEI RAMBLEURILOR CU GEOTEXTILE DE ÎNALT REZISTEN .........................9
7. DEFEC IUNI I MOD DE REMEDIERE .............................................................................10
2
Prezentul Caiet de Sarcini se aplic unor lucr ri de îmbun t ire de suprafa a terenurilor de
fundare.
În prezent, la nivel mondial, exist mai multe tehnologii de îmbun t ire de suprafa a terenurilor
de fundare. Dintre acestea, prezentul Caiet de Sarcini generale prezint urm toarele:
- perne din material local stabilizat cu lian i hidraulici;
- ranforsarea bazei rambleurilor cu geotextile de înalt rezisten ;
2015.
materiale.
2. MATERIALE
2.1 Perne din material local stabilizat cu lian i hidraulici
2.1.1 Material de umplutur
Se înl tur p mântul vegetal i se folose te p mânt excavat din debleuri sau gropi de împrumut, f r
materii organice sau resturi de materiale de construc ie, care trebuie s fie m run it i s nu prezinte
bulg ri.
Identificarea i clasificarea p mântului este f cut de SR EN ISO 14688-1 i SR EN ISO 14688-2,
iar categoriile i tipurile de p mânturi care se folosesc la executarea pernei din material local sunt
date de STAS 2914 i prezentate în tabelele 1a i 1b ale acestui standard. Tipurile de p mânt pentru
perna din material local sunt, de regulã, p mânturi rezultate din s p turi.
Bulg rii de p mânt înghe at, de z pad sau ghea nu vor fi introdu i în stratul de umplutur .
Determin rile care trebuie efectuate privind calitatea p mânturilor i oportunitatea utiliz rii lor
pentru umplutur sunt date în Tabelul 1
Tabelul 1
Nr. Caracteristici care se Frecven e minime Metode de

crt verificã determinare
conform
STAS
1 Granulozitate În func ie de eterogenitatea p mântului 1913/5
utilizat, însa cel pu in o determinare la 5000
SR EN 933-1
3
2 Limita de plasticitate m3. La terenul natural sub perna din material 1913/4
local, cel pu in o determinare la fiecare 5000
3 Umflare libera m2. 1913/12
4 Sensibilitate la
înghe ,dezghe
5 Caracteristicile de Pe fiecare groap de împrumut, un test pe 1913/13
compactare prin încercarea materialul rezultat din amestecarea
Proctor materialelor recoltate din sondajele efectuate
la 5000 m3.
6 Umiditate Zilnic sau la fiecare 500 m3 p mânt pus în 1913/1
oper
2.1.2 Lian i hidraulici

Sporirea capacit ii portante a terenului de fundare se ob ine prin folosirea de lian i hidraulici pentru
stabilizarea stratului de p mânt stabilizat. Aceast stabilizare determin i împiedicarea ascensiunii
capilare în corpul terasamentului.
Ca liant hidraulic poate fi folosit var, ciment, sau adaosuri hidraulice (puzzolanice) care nu prezint
capacitate proprie de înt rire dar con in compu i activi care împreun cu activatori bazici dau
compu i cu propriet i hidraulice.
Procentul utilizat pentru stabilizare se va stabili în antier pe baza sectorului experimental.
Procentul min. este 3%
2.2 Ranforsarea bazei rambleurilor cu geotextile de înalt rezisten
2.2.1 Geotextile de înalt rezisten pentru ranforsare
Materialele geosintetice adoptate în lucrare trebuie s fie în conformitate cu:

NP 075 “Normativ pentru utilizarea materialelor geosintetice la lucr rile de construc ii”.
Geotextilul va fi de tipul esut i neimpregnat i va trebui s aib urm toarele caracteristici:
Rezisten a la rupere pe direc ie secundar : min. 50 KN/m
Rezisten a la rupere pe direc ie principal : min. 200 KN/m
Alungirea la rupere pe direc ie principal : max. 11%
Rezisten a la alungire de 2% pe direc ie principal : min. 50 KN/m
Rezisten a la alungire de 5% pe direc ie principal : min. 100 KN/m
2.2.2 Aprovizionarea i depozitarea materialelor geosintetice
La aprovizionare se vor verifica etichetele de identificare ce înso esc fiecare produs, constatând
dac aceasta corespunde celui prevazut în proiect.
Fiecare pachet trebuie s fie protejat prin ambalaj împotriva influen elor termice i de transport i
poate fi identificat prin eticheta pe care o poart . Pachetele trebuie a ezate pe o suprafa plan i
curat . Pachetele pot fi a ezate unele peste altele în randuri paralele , dar nu se permite asezarea
altor suprasarcini.
4
2.2.3 Verificarea calit ii materialelor geosintetice
Materialele vor fi înso ite de documente de calitate i rapoarte de încerc ri emise de produc tor
conform legisla iei în vigoare.
3. UTILAJE
Sunt recomandate compactoarele care s asigure o reparti ie uniform a presiunilor, men inând un
timp mai îndelungat presiunile maxime asupra terenului astfel încat efectul compact rii s se
resimt pe adâncime de min. 1.00 ÷ 2.00 m. Compactoarele de mare capacitate vor fi prev zute cu
dispozitive de înregistrare a compact rii pentru fiecare sec iune, dispozitive de înregistrare i
elaborare a rapoartelor finale de compactare.
Celelalte utilaje necesare pentru execu ia lucr rilor nu sunt specificate în caietul de sarcini, acestea
vor fi adoptate în func ie de tehnologia de execu ie a Antreprenorului aprobat de c tre Consultant.

execu ia lucr rilor i s întocmeasc procedurile specifice de verificare, control si acceptare.
− verificarea existen ei i pozi iei eventualelor utilit i în ampriza sau în vecinatatea acesteia. Se
− se vor verifica i regla utilajele i dispozitivele necesare execu iei lucr rilor .
− realizarea tronsonului experimental.

lucr rilor de îmbun t ire de adâncime.
În toate cazurile experimentarea se va face pe tronsoane de prob cu dimensiunile (lungime i
l ime) specificate în proiect.
4.2.1 Perne din material local stabilizat cu lian i hidraulici
Tronsonul experimental pentru pernele din material local stabilizat cu lian i hidraulici are ca scop
furnizarea urm toarelor elemente:
- procentul optim de liant hidraulic utilizat la stabilizarea stratului;
- grosimea stratului ce trebuie compactat ca urmare a rezultatului ob inut cu pârghia
Benkelman la partea superioar a pernei;
- umiditatea optim de compactare pentru atingerea gradului de compactare 98% Proctor
normal;
- tipul de utilaj de compactare i num rul de treceri.
5
4.2.2 Ranforsarea bazei rambleurilor cu geotextile de înalt rezisten
Tronsonul experimental pentru ranforsarea bazei rambleurilor cu geotextile de înalt rezisten

are ca scop furnizarea unor informa ii cu privire la:
- comportarea în lucrare a geotextilului prev zut în proiect;
- condi iile de compactare (verificarea eficacit ii utilajelor de compactare i intensitatea de
compactare a utilajului );
- grosimea stratului ce trebuie compactat ca urmare a rezultatului ob inut cu pârghia
Benkelman la partea superioar a stratului.
4.3.1.1 Excavarea materialului necorespunz tor
Dup îndep rtarea stratului de p mânt vegetal se execut excava ia p mântului necorespunz tor la
cotele i adâncimile prev zute în plan ele de execu ie.
4.3.1.2 Compactarea terenului de la baza excava iei
Compactarea terenului de la baza excava iei se va compacta la un grad de compactare de 95%

Proctor normal i rezultatul de verificare a capacit ii portante a terenului natural ce nu trebuie s
dep easc valorile prev zute în detaliile de execu ie. Toate opera iunile de depunere, împr tiere i
compactare se vor respecta întocmai cu cele precizate în Caietul de sarcini special pentru
terasamente.
4.3.1.3 Îmbun t irea terenului de fundare
4.3.1.3.1 Îmbun t irea terenului de fundare prin stabilizare cu lian i hidraulici

Solu ia se aplic pe sectoarele de drum unde la cota inferioar a stratului de form , se identific
terenuri de categoria 4d, 4e i 4f, material omogen ce nu prezint corpuri str ine (materiale
plastice, moloz etc.), m sur torile cu pârghia Benkelman ale deflectometriilor sunt mai mari de 450
(1/100) mm.
În aceste situa ii se va realiza îmbun t irea terenului de fundare prin scarificarea materialului local
din amplasament pe adâncime de min. 30 cm, aducerea terenului de fundare la umiditatea optim de
compactare (dac este cazul), stabilizarea cu lian i hidraulici în procent de min. 3% i compactarea
la grad de 95% Proctor Normal.
Verificarea îmbun t irii terenului de fundare se va face la min. 3 zile de la realizarea acesteia cu
pârghia Benkelman, deflectometria maxim 450 (1/100) mm, coeficient de varia ie Cv <40%.
4.3.1.3.2 Îmbun t irea terenului de fundare prin extraexcava ie, stabilizare cu lian i hidraulici la
baza extraexcava iei i umplutura din material coeziv stabilizat mecanic cu material
granular
Solu ia se aplic pe sectoarele de drum unde la cota inferioar a stratului de form , se identific
terenuri de categoria 4d, 4e i 4f, material neomogen ce prezint corpuri str ine (materiale plastice,
moloz etc.), m sur torile cu parghia Benkelman ale deflectometriilor sunt mai mari de 450 (1/100)
mm, se va realiza îmbun t irea terenului de fundare prin extraexcava ie, scarificarea bazei
extraexcava iei pe adâncime de min. 30 cm, aducerea terenului de fundare la umiditatea optim de
6
compactare (dac este cazul), stabilizarea cu lian i hidraulici în procent de min. 3% i compactarea
la grad de 95% Proctor Normal.
Dup realizarea stabiliz rii in-situ a bazei extraexcava iei, se va realiza pân la nivelul inferior al
stratului de form umplutur de p mânt stabilizat mecanic cu min. 15% balast ce se va compacta la
grad de min. 95% Proctor Normal.
Dup realizarea umpluturii stabilizat mecanic se vor efectua verific ri cu pârghia Benkelman,
rezultatele trebuie s fie : deflectometrie < 450 (1/100) mm, coeficient de varia ie Cv < 40%.
Este interzis execu ia îmbun t irilor de teren la temperaturi sub cele de înghet (sub 0°C) sau pe
timp ploios care influen eaz umiditatea optim de compactare.
4.3.2.1 Excavarea materialului necorespunz tor
Dup îndep rtarea stratului de p mânt vegetal se execut excava ia p mântului necorespunz tor la
cotele i adâncimile prev zute în plan ele de execu ie pentru îmbun t irea terenului de fundare prin
stabilizare mecanic pe adâncime de min. 1.00 m.
4.3.2.2 Compactarea terenului de la baza excava iei
Compactarea terenului de la baza excava iei se va compacta la un grad de compactare de min. 95%.
Toate opera iunile de depunere, împr tiere i compactare se vor respecta întocmai cu cele precizate
în Caietul de sarcini special pentru terasamente.
4.3.2.3 Execu ia umpluturii din materiale coezive la cotele specificate în proiect
Execu ia umpluturii din materiale coezive comport urm toarele opera ii:
- Determinarea umidit ii reale a p mântului din stratul de baz i aducerea acestuia la
umiditatea optim de compactare fie prin zvântare, fie prin stropire în reprize succesive, pe m sur
ce apa se infiltreaz în teren, pe toat grosimea stratului ce urmeaz a fi compactat;
- A ternerea p mântului care se face cu mijloace mecanice în func ie de dimensiunile în plan
ale umpluturii. Grosimea stratului compactat se va realiza în conformitate cu caracteristicile optime
de compactare ale utilajului folosit.
- Amestecarea materialului coeziv cu material necoeziv în procent de min. 30% i
omogenizarea materialului compus din materialul coeziv i cel necoeziv.
- Cilindrarea fiec rui strat elementar, prin num rul de treceri stabilit pe baza tronsonului
experimental la gradul de compactare de min. 95%.
Este interzis executarea umpluturilor de p mânt pe timp ploios, sau de înghe (sub 0°).
La cotele specificate în proiect materialul coeziv de umplutur se va realiza cu pante transversale de
4% din axul autostr zii spre margine.
Dup îmbun t irea terenului natural prin stabilizare mecanic pe adâncime de min. 1,00 m se vor
efectua verific ri de capacitate portant cu pârghia Benkelman, deflectometriile ob inute la partea
superioar a îmbun t irii trebuie s fie max. 400 (1/100 mm).
4.3.2.4 Execu ia ranfors rii bazei rambleului
Execu ia ranfors rii const în:

- pozarea i fixarea geotextilului de înalt rezisten , fibra cea mai puternic fiind dispus
perpendicular pe axa autostr zii;
7
- realizarea umpluturii din p mânt, în straturi, i compactarea fiec rui strat la grad de min. 95%;
- întoarcerea, întinderea i fixarea geotextilului pe treapta executat , conform detaliilor proiectului
de execu ie;
- suprapunerea geotextilelor se va face pe min. 20 cm pe direc ie longitudinal autostr zii i min.
2.00 m pe direc ie transversal autostr zii.
5.1 Supravegherea i monitorizarea lucr rilor de îmbun t ire de suprafa

Responsabilul cu execu ia lucr rilor trebuie s fie o persoan cu calificare corespunz toare i
experimentat .
Acesta trebuie s r spund de:
- execu ia lucrarilor i s întocmeasc procedurile specifice de verificare i control în
conformitate cu prevederile caietului de sarcini, plan ele cu detaliile de execu ie;
- monitorizarea execu iei lucr rilor;
- inerea la zi a înregistr rilor;
- informarea clientului i/sau a proiectantului asupra eventualelor neconformit i.
Responsabilul cu execu ia lucrarilor are obliga ia de a încheia în timpul execu iei lucr rilor
- Proces verbal de verificare a cotei de excava ie;
- Raport de încercare emis de laboratorul antierului privind verificarea naturii terenului pe
care se a eaz perna, dac e conform specifica iilor geotehnice din proiect;
- Proces verbal de recep ie pentru verificarea calit ii lucr rilor.
Procesul de execu ie al lucr rilor trebuie monitorizat i toate datele relevante se înregistreaz ,
pentru fiecare faz de execu ie (trasare, excava ie, natura teren de fundare, compactare, realizare
îmbun t ire).
Faza Verificare
-cota i natura terenului de fundare
Decapare p mânt vegetal i
realizare excava iei -grad de compactare i umiditate optim de compactare a
terenului natural din baza excava iei
-gradul de compactare i umiditatea optim de compactare
Compactare teren natural
-caracteristicile materialului natural
-procentul de lian i hidraulici utilizat la stabilizare
Îmbun t ire teren de fundare
-cantitatea de material granular utilizat pentru stabilizarea
8
mecanic
-grad de compactare i umiditate optim
-capacitate portant dup îmbun t irea terenului de fundare
Verificarea lucr rilor de compactare se face în puncte situate în nodurile unei re ele cu ochiuri
regulate, dreptunghiulare sau p trate. Pentru verificarea compact rii straturilor elementare se va
efectua o determinare la fiecare 1000m2 a suprafe ei, pentru fiecare strat elementar prev zute a se
compacta.
Având în vedere importan a construc iei, nu se admit abateri fa de gradul de compactare stabilit de
min. 95% Proctor normal.
- grosimea stratului elementar în stare afânat s nu dep easc cu mai mult de 10% grosimea
stratului de compactare rezultat pe baza tronsonului experimental;
- umiditatea real (w) a materialului de umplutur în cadrul fiecarui strat elementar, pentru
care se admit abateri de cel mult ±3% (în valori absolute) fa de umiditatea optim (wopt);
- gradul real de compactare s fie conform proiect de min. 95% Proctor normal.
6. TOLERAN E
6.1 Perne din material local stabilizat cu lian i hidraulici

Toleran ele admisibile pentru lucr rile executate sunt:
Excava ie
-cota de fundare ± 10 cm
Compactare teren -grad de compactare min. 95 %
natural -umiditate optim de compactare ± 2 %
-grad de compactare min. 98 % (1 determinare la fiecare 1000 m2 strat
elementar)
-umiditate optim de compactare ± 1 %
Îmbun t ire teren de -capacitate portant la partea superioar a îmbun t irii m surata cu:
fundare - pârghia Benkelman min. 450 (1/100) mm, coeficient de varia ie Cv
<40%
- placa Lukas min. 40 kPa
6.2 Ranforsarea bazei rambleurilor cu geotextile de înalt rezisten

-pozi ionare în plan orizontal ± 20 cm
Montare geogrile
-pozi ionare în plan vertical ± 5 cm
Panta baza rambleu -panta ± 0,3%
9
7. DEFEC IUNI I MOD DE REMEDIERE
Dupa recunoasterea i analiza defectelor, înaintea începerii lucr rilor de remediere, Antreprenorul
suplimentare;
- sa prevad dezafectarea unei p r i sau a întregii lucr ri.

Plan de situa ie
Profil longitudinal lucrare
Detalii de execu ie

1 STAS 1913/1-82 Teren de fundare. Determinarea umidit ii
2 STAS 1913/3-76 Teren de fundare. Determinarea densit ii p mânturilor
3 STAS 1913/5-85 Teren de fundare. Determinarea granulozit ii
4 STAS 1913/6-76 Teren de fundare. Determinarea permeabilit ii în laborator
5 STAS 1913/13-83 Teren de fundare. Determinarea caracteristicilor de compactare.
Încercarea Proctor
6 STAS 1913/15-75 Teren de fundare. Determinarea greut ii volumetrice pe teren
10
7 STAS 2914/84 Terasamente. Condi ii tehnice generale de calitate
8 STAS 2914/4-89 Lucr ri de drumuri i de cale ferat . Determinarea modulului de
deforma ie liniar
9 STAS 7107/1-76 Teren de fundare. Determinarea materiilor organice
10 STAS 8942/3-90 Teren de fundare. Determinarea modului de deformatie linear
prin încerc ri pe teren cu placa
Cantit iva a componentelor
18 SR EN 459 - 1:2015 Var pentru construc ii. Defini ii, caracteristici i criterii de
conformitate
19 SR EN 459 - 2:2011 Var pentru construc ii. Metode de încercare
20 SR EN 459 - 3:2011 Var pentru construc ii.Evaluarea conformit ii
21 SR EN 932-3:1998 Teste de determinare a caracteristicilor agregatelor. Procedeu
pentru descrierea petrografic simplificat

intemperii
rezisten ei microbiologice prin încercarea de îngropare în sol
27 SR EN 12226:2012 Geosintetice. Încerc ri generale pentru evaluarea dup încercarea
11
de durabilitate
29 SR EN 13043:2003 Agregate pentru amestecuri bituminoase i pentru finisarea
suprafe elor, utilizate la construc ia oselelor, a aeroporturilor i a
altor zone cu trafic
SR EN 13249:2014 Geotextile i produse înrudite. Caracteristici impuse pentru
31 excep ia c ilor ferate i a straturilor de uzur )
sus inere
smulgere din teren
40 SR EN ISO 9863-1:2005 Geosintetice. Determinarea grosimii la presiuni specificate. Partea

1: Straturi individuale
presiuni specificate. Partea 2: Metod de determinare a grosimii
straturilor individuale din produse multistrat
44 SR EN ISO 10319:2008 Geosintetice. Încercarea la trac iune a benzilor late
12
46 SR EN ISO 10321:2008 Geosintetice. Încercarea la trac iune a îmbin rilor/cus turilor prin
metoda benzii late
materiale granulare

51 SR EN ISO 13427:2004 Geotextile i produse geotextile înrudite. Simularea deterior rii
prin abraziune (încercare cu bloc glisant)
52 SR EN ISO 13428:2005 Geosintetice. Determinarea eficacit ii protec iei unui geosintetic
la deteriorarea prin impact
53 SR EN ISO 13431:2004 Geotextile i produse înrudite. Determinarea comport rii la fluaj
din trac iune i rupere din fluaj
54 SR EN ISO 13437:2004 Geotextile i produse înrudite. Metode de instalare i de extragere
a e antioanelor din teren i de încercare a epruvetelor în laborator
1:2004 urilor. Partea 1: Identificare i descriere
2:2005 urilor. Partea 2: Principii pentru o clasificare
control
63 C 16-84 Normativ pentru realizarea pe timp friguros a lucr rilor de

construc ii i a instala iilor aferente
64 C 29 – 85 Normativ privind îmbun t irea terenurilor de fundare slabe prin
procedee mecanice
13
66 C 182-87 Normativ privind executarea mecanizat a terasamentelor de drum
67 GE 026 –97 Ghid pentru execu ia în plan orizontal i înclinat a terasamentelor
pentru utilizarea materialelor geosintetice la lucr rile de
construc ii.
70 NP 125-2010 Normativ privind fundarea construc iilor pe p mânturi sensibile la
umezire colapsibile
71 NP 126-2010 Normativ privind fundarea construc iilor pe p mânturi cu umfl ri
i contrac ii mari
74 C54-1981 Instruc iuni tehnice pentru incercarea betonului cu ajutorul
carotelor.
75 C159-89 Instruc iuni tehnice pentru cercetarea terenului de fundare prin
metoda penetr rii cu con, penetrare static , penetrare dinamic ,
vibropenetrare
76 AND 515-1993 Instruc iuni tehnice pentru proiectare, execu ie i între inere a
terasamentelor i a c ii în zona pod-rampa de acces
300/2006 i mobile
525/1996 republicat
14
COMPANIA NATIONALA DE AUTOSTRAZI i DRUMURI NATIONALE DIN ROMANIA
CAIETE DE SARCINI GENERALE COMUNE
LUCRÃRILOR DE DRUMURI
LUCR RI DE TERASAMENTE
REDACTAREA II
2016

CUPRINS
CAPITOLUL I – GENERALITÃTI .....................................................................................................3
1. Domeniu de aplicare ..................................................................................................................3
2. Prevederi generale .....................................................................................................................3
CAPITOLUL II - MATERIALE FOLOSITE .......................................................................................3
3. Pãmânt vegetal ..........................................................................................................................3
4. Condi ii de admisibilitate pentru Pãmânturi pentru terasamente .................................................3
5. Apa de compactare ....................................................................................................................7
6. Pãmânturi pentru straturi de protec ie ........................................................................................7
7. Verificarea calitã ii pãmânturilor ...............................................................................................7
CAPITOLUL III - EXECUTAREA TERASAMENTELOR.................................................................8
8. Trasarea i pichetajul lucrãrilor..................................................................................................8
9. Lucrãri pregãtitoare ...................................................................................................................9
10. Mi carea pãmântului ........................................................................................................... 10
11. Gropi de împrumut i depozite de pãmânt ........................................................................... 11
12. Execu ia debleurilor ............................................................................................................ 12
13. Pregãtirea terenului de fundare ........................................................................................... 14
14. Execu ia rambleurilor ......................................................................................................... 15
15. Execu ia anturilor i rigolelor ............................................................................................ 20
16. Finisarea platformei ............................................................................................................ 20
17. Acoperirea cu pãmânt vegetal ............................................................................................. 20
18. Drenarea apelor subterane................................................................................................... 20
19. Între inerea în timpul termenului de garan ie ....................................................................... 21
20. Controlul execu iei lucrãrilor .............................................................................................. 21
21. Realizarea casetelor de l rgire a structurilor rutiere existente .............................................. 24
CAPITOLUL IV - RECEP IA LUCRÃRII ....................................................................................... 25
22. Recep ia de faz pentru lucr ri ascunse ............................................................................... 25
Pagina 1 din 30 Lucrãri de terasamente

23. Recep ia la terminarea lucrãrilor ......................................................................................... 26
24. Recep ia finalã .................................................................................................................... 26
ANEXÃ - DOCUMENTE DE REFERIN A ..................................................................................... 28

CAPITOLUL I – GENERALITÃTI
1. DOMENIU DE APLICARE
Prezentul caiet de sarcini se aplicã la executarea terasamentelor pentru modernizarea, construc ia i

reconstruc ia drumurilor publice. El cuprinde condi iile tehnice comune ce trebuie sã fie îndeplinite la
executarea debleurilor, rambleurilor, transporturilor, compactarea, nivelarea i finisarea lucrãrilor,
controlul calitã ii i condi iile de recep ie.
2.1. La executarea terasamentelor se vor respecta prevederile din STAS 2914 i alte standarde i
normative în vigoare, la data execu iei, în mãsura în care acestea completeazã i nu contravin
prezentului caiet de sarcini.
2.2. Antreprenorul va asigura prin mijloace proprii sau prin colaborare cu alte unitãti de specialitate,
efectuarea tuturor încercãrilor i determinãrilor rezultate din aplicarea prezentului caiet de sarcini.
2.3. Antreprenorul este obligat sã efectueze, la cererea Inginerului, i alte verificãri suplimentare
fa ã de prevederile prezentului caiet de sarcini.
2.4. Antreprenorul este obligat sã asigure adoptarea mãsurilor tehnologice i organizatorice care sã
conducã la respectarea strictã a prevederilor prezentului caiet de sarcini.
2.5. Antreprenorul este obligat sã inã eviden a zilnicã a terasamentelor executate, cu rezultatele
testelor i a celorlalte cerin e.
2.6. În cazul în care se vor constata abateri de la prezentul caiet de sarcini Inginerul poate dispune
întreruperea execu iei lucrãrilor i luarea mãsurilor care se impun, pe cheltuiala Antreprenorului.
2.7. No iunea „Inginerul” semnific pe Reprezentantul Beneficiarului.
CAPITOLUL II - MATERIALE FOLOSITE
3. PÃMÂNT VEGETAL
Pentru acoperirea suprafetelor de rambleu sau debleu se folose te pãmânt vegetal rezultat de la
curã irea terenului i cel adus de pe alte suprafete de teren, cu pãmânt vegetal corespunzãtor.
4. CONDI II DE ADMISIBILITATE PENTRU PÃMÂNTURI PENTRU TERASAMENTE
4.1. Categoriile i tipurile de pãmânturi clasificate conform AND 530, STAS 2914 i identificate
conform SR EN ISO 14688-1, SR EN ISO 14688-2 care se folosesc la executarea terasamentelor sunt

date în tabelele 1.a i 1.b.
4.2. Pãmânturile clasificate ca „foarte bune” (tip 1a, 1b, 2a) pot fi folosite în orice condi ii
climaterice i hidrologice, la orice înãl ime de terasament, fãrã a se lua mãsuri speciale.
4.3. Pãmânturile clasificate ca „bune” (tip 2b) pot fi de asemenea utilizate în orice condi ii
climaterice, hidrologice i la orice înãl ime de terasament, compactarea lor necesitând o tehnologie
adecvatã.
4.4. Pãmânturile prãfoase i argiloase, clasificate ca „mediocre” (tip 3a, 3b, 4a, 4b, 4c) în cazul
când condi iile hidrologice locale sunt mediocre i nefavorabile, vor fi folosite numai cu respectarea
prevederilor STAS 1709/1, STAS 1709/2, STAS 1709/3 privind actiunea fenomenului de înghe -
dezghe la lucrãri de drum i cu STAS 2914 cu privire la materialele utilizate la terasamente.
4.5. În cazul terasamentelor în debleu sau la nivelul terenului, executate în pãmânturi „rele” (tip 4d
i 4e) sau „foarte rele” (tip 4f) sau a celor cu densitate în stare uscatã compactatã mai micã de 1,5
g/cmc pot fi folosite in corpul rambleelor numai dup îmbun t ire. Acestea vor fi înlocuite cu
pãmânturi de calitate satisfãcãtoare sau vor fi stabilizate mecanic sau cu lian i (var, cenusã de furnal,
lian i hidraulici, enzime, etc.). Înlocuirea sau stabilizarea se vor face pe toatã lã imea platformei, la o
adâncime de minimum 20 cm în cazul pãmânturilor „rele” i de minimum 50 cm în cazul pãmânturilor
„foarte rele” sau pentru soluri cu densitate în stare uscatã compactatã mai micã de 1,5 g/cmc.
Adâncimea se va considera sub nivelul patului drumului i se va stabili în func ie de condi iile locale
concrete, de cãtre Inginer.
Pentru pãmânturile argiloase (categoria “rea”), simbolul 4d, se recomandã fie înlocuirea, fie
stabilizarea lor cu lian i hidraulici, stabilizatori chimici, etc. sau alte produse agrementate tehnic în
acest scop, pe o grosime de minimum 15 cm.
4.6. Realizarea terasamentelor în rambleu, în care se utilizeazã pãmânturi simbol 4d (anorganice) i

4e (cu materii organice peste 5%) a cãror calitate conform tabelului 1b este „rea”, conform STAS 2914
este necesar ca alegerea solu iei de punere în operã i eventualele mãsuri de îmbunãtãtire sã fie
fundamentate cu probe de laborator pe considerente tehnico-economice.
4.7. Nu se vor utiliza în ramblee pãmânturile organice, pãmânturile cu consisten redus ca mâluri,
nãmoluri, pãmânturile turboase i vegetale, precum i pãmânturile cu con inut mai mare de 5% de
sãruri solubile în apã. Nu se vor introduce în umpluturi, bulgãri de pãmânt înghe at sau cu con inut de
materii organice în putrefac ie (brazde, frunzi , rãdãcini, crengi, etc).

Criterii de admisibilitate ale p mânturilor folosite ca material pentru terasamente (conform STAS 2914) Tabel 1.a
Granulozitate Indice de
Con inut în p r i fine în % din masa Coeficient plasticitate
Umflare
Calitate ca
Denumirea i caracterizarea principalelor tipuri de Simbol total pentru: de neuni- lp material
libera,
p mânturi d<0,005 d<0,05 d< 0,25 formitate frac iune pentru
UL, %
Un sub 0,5 terasamente
min min min
mm
1.P mânturi necoezive cu foarte pu ine p r i fine,
grosiere frac iunea mai neuniforme (granulozitate
mare de 2 mm reprezinta con inu ) insensibilitate la 1a >5 Foarte bun
mai mult de 50% înghe -dezghe i la varia iile <1 < 10 <20 0 -
de umiditate
Blocuri, bolov ni , pietri idem 1a, insa uniforme
1b 5 Foarte bun
(granulozitate discontinu )
2. P mânturi necoezive cu p r i fine, neuniforme
medii i fine (frac iunea (granulozitate con inu )
mai mica de 2 mm sensibilitate mijlocie la
2a >5 Foarte bun
reprezint mai mult de înghe -dezghe , insensibile la <6 <20 <40 10 -
50%) varia iile de umiditate
Nisip cu pietri , nisip idem 2 a, îns uniforme
mare mijlociu sau fin (granulozitate discontinu ) 2b 5 Bun
3. P mânturi necoezive cu multe p r i fine, foarte
medii i fin (frac iunea sensibile la înghe -dezghe ,
mai mic de 2 mm frac iunea fin prezint
3a - 40 Mediocr
reprezint mai mult de umflare liber (respectiv
50%) cu liant constituit contractie) redus 6 20 40 >10
din pamanturi coezive.
Nisip cu pietri , nisip idem 3a îns frac iunea fin -
mare, mijlociu sau fin cu prezint umflare liber medie 3b >40 Mediocr
liant pr fos sau argilos sau mare
NOTA:In terasamente se poate folosi i material provenit din deroc ri , în condi iile ar tate în prezentul caiet de sarcini.

Criterii de admisibilitate ale p mânturilor folosite ca material pentru terasamente (conform STAS 2914) Tabel 1.b
Indice de
Granulozitate plasticitate Calitate ca
Umflare
Denumirea i caracterizarea principalelor tipuri de Simbol lp pentru material
libera,
p mânturi Conform nomogramei Casagrande frac iune pentru
UL %
sub 0,5 terasamente
mm
4.P mânturi anorganice cu compresibilitate i
coezive: umflare liber reduse, sensibilitatea 4a <10 <40 Mediocr
nisip pr fos, mijlocie la înghe -dezghe
praf nisipos,
anorganice cu compresibilitate
nisip argilos,
mijocie i umflare liber reduse sau <35
praf argilos 4b <70 Mediocr
medii, foarte sensibile la înghe -
nisipos, praf
dezghe
argilos, argil
pr foasa organice (MO>5%)* cu
nisipoas ,argil compresibilitate i umflare liber 10
4c <40 Mediocr
pr foas , argil , reduse i sensibilitate mijlocie la
argil gras înghe -dezghe
anorganice cu compresibilitate i
umflare liber mare,sensibilitate 4d >35 >70 Rea
mijlocie la înghe -dezghe
organice (MO>5%)* cu
compresibilitate mijocie i umflare <35
liber redus sau medie, foarte 4e <75 Rea
sensibile la înghe -dezghe
organice (MO>5%)* cu
compresibilitate mare, umflare liber -
4f >40 Foarte rea
medie sau mare, foarte sensibile la
înghe -dezghe
* Materiile organice sunt notate cu MO

4.8. Pentru execu ia terasamentelor se pot folosi i alte materiale (de euri i subproduse
industriale, p mânturi tratate/stabilizate, etc.). Caracteristicile acestor materiale vor fi precizate prin
proiect/caiete de sarcini speciale.
5. APA DE COMPACTARE
5.1. Apa necesarã compactãrii rambleurilor nu trebuie sã fie murdarã i nu trebuie sã con inã
materii organice în suspensie.
6. PÃMÂNTURI PENTRU STRATURI DE PROTEC IE
Pãmânturile care se vor folosi la realizarea straturilor de protec ie a rambleurilor trebuie sã aibe
calitã ile pãmânturilor care se admit la realizarea rambleurilor, fiind excluse toate nisipurile i
pietri urile aluvionare. Aceste pãmânturi nu trebuie sã aibã elemente cu dimensiuni mai mari de
100mm.
7. VERIFICAREA CALITÃ II PÃMÂNTURILOR
7.1. Verificarea calitã ii pãmântului constã în determinarea principalelor caracteristici ale

acestuia, prevãzute în tabelul 2.
Tabel 2
Nr. Metode de
Caracteristici care se verificã Frecven e minime
crt determinare conform
1 Compozi ia granulometric STAS 1913/5
În func ie de heterogenitatea
SR EN ISO 14688-2
pãmântului utilizat, însã nu va
2 Limita de plasticitate fi mai micã decât trei teste în STAS 1913/4
sec iuni diferite (dreapta, ax,
3 Cantitatea de materii organice STAS 7107/1
stânga) la fiecare:
4 Con inutul în s ruri solubile STAS 7107/1
-2000 m2 pentru fiecare strat
5 Densitate în stare uscatã din corpul umpluturii STAS 1913/3
6 Coeficientul de neuniformitate -1500 m2 pentru fiecare strat SR EN 13242+ A1
7 Caracteristicile de compactare*) din zona activ STAS 1913/13
8 Umflare libera STAS 1913/12
9 Umiditatea la compactere Înainte de începererea STAS 1913/1
lucr rilor.
Minim trei teste pe un strat de
1500 m2, repartizate pe
sec iuni diferite (stânga, ax,
dreapta) sau de câte ori este
necesar.
10 Unghiul de frecare interioar i În func ie de eterogenitatea STAS 8942/2
coeziunea pe probe compactate pamantului utilizat, cel pu in o
în aparatul Proctor la 95% grad determinare pe sursa de
de compactare**) pamânt

*) Pentru zonele de terasament executate în spa ii înguste (spatele culeilor, lucr rilor de
art , casete, an uri) modalit ile de verificare vor fi alese pe antier cu aprobarea
Inginerului.
**) Numai pentru terasamente in rambleu cu în l imi de peste 6m, care necesit calcule
de stabilitate
7.2. Laboratorul Antreprenorului va avea un registru cu rezultatele tuturor determinãrilor de
laborator.
CAPITOLUL III - EXECUTAREA TERASAMENTELOR
8. TRASAREA I PICHETAJUL LUCRÃRILOR
8.1. De regulã, la pichetarea axei traseului sunt materializate pe teren toate punctele importante
ale traseului prin piche i cu martori, iar vârfurile de unghi prin borne de beton legate de reperi
amplasa i în afara amprizei drumului. Pichetajul este înso it i de o retea de reperi de nivelment
stabili, din borne de beton, amplasa i în afara zonei drumului, cel pu in câte doi reperi pe km.
8.2. În cazul când documenta ia este întocmitã pe planuri fotogrametrice, traseul drumului
proiectat nu este materializat pe teren. Materializarea lui urmeazã sã se facã la începerea lucrãrilor
de execu ie pe baza planului de situa ie, a listei cu coordonate pentru vârfurile de unghi i a
reperilor de pe teren.
8.3. Înainte de începerea lucrãrilor de terasamente Antreprenorul, pe cheltuiala sa, trece la
restabilirea i completarea pichetajului în cazul situa iei arãtate la pct.8.1. sau la executarea
pichetajului complet nou în cazul situa iei de la pct.8.2. În ambele cazuri trebuie sã se facã o
pichetare detaliatã a profilurilor transversale, la o distantã maximã între acestea de 30 m în
aliniament i de 20 m în curbe.
Piche ii implanta i în cadrul pichetajului complementar vor fi lega i, în plan i în profil în lung, de
aceia i reperi ca i piche ii din pichetajul initial.
8.4. Odatã cu definitivarea pichetajului, în afarã de axa drumului, Antreprenorul va materializa

prin tãru i i sabloane urmãtoarele:
- înãl imea umpluturii sau adâncimea sãpãturii în axa, de-a lungul axei drumului;
- punctele de intersec ii ale taluzurilor cu terenul natural (ampriza);
- înclinarea taluzurilor.
8.5. Antreprenorul este rãspunzãtor de buna conservare a tuturor piche ilor i reperilor i are
obligatia de a-i restabili sau de a-l reamplasa dacã este necesar.

8.6. În caz de nevoie, scoaterea lor în afara amprizei lucrãrilor este efectuatã de cãtre
Antreprenor, pe cheltuiala i rãspunderea sa, dar numai cu aprobarea scrisã a Inginerului, cu
notificare cu cel pu in 24 ore în devans.
8.7. Cu ocazia efectuãrii pichetajului vor fi identificate i toate instalatiile subterane i aeriene,
aflate în ampriza lucrãrilor în vederea mutãrii sau protejãrii acestora.
9. LUCRÃRI PREGÃTITOARE
9.1. Înainte de începerea lucrãrilor de terasamente se executã urmãtoarele lucrãri pregãtitoare în

limita zonei amprizei lucrarilor pe terenul pus la dispozitie de catre beneficiar:
- defri ãri;
- curã irea terenului de resturi vegetale i buruieni;
- decaparea i depozitarea pãmântului vegetal;
- asanarea zonei drumului prin îndepãrtarea apelor de suprafa ã i adâncime;
- demolarea construc iilor existente.
9.2. Antreprenorul trebuie sã execute în mod obligatoriu tãierea arborilor, pomilor i arbu tilor,
sã scoatã rãdãcinile i buturugile, inclusiv transportul materialului lemnos rezultat, în caz cã este
necesar, în conformitate cu legislatia în vigoare.
Scoaterea buturugilor i rãdãcinilor se face obligatoriu la rambleuri cu înãl ime mai micã de 2 m
precum i la debleuri. În cazul rambleurilor cu în l ime de peste 2 m, necesitatea acestei opera ii se
stabileste de c tre Inginer.
9.3. Curã irea terenului de frunze, crengi, iarbã i buruieni i alte materiale se face pe întreaga
suprafa ã a amprizei.
9.4. Decaparea pãmântului vegetal se face pe întrega suprafa ã a amprizei drumului i a gropilor
de împrumut.
9.5. Pãmântul decapat i orice alte pãmânturi care sunt improprii pentru umpluturi vor fi
transportate i depuse în depozite definitive sau provizorii propuse de Antreprenor i aprobate de
Inginer, evitând orice amestec sau impurificare a terasamentelor drumului. Pãmântul vegetal
necesar in vederea reutilizarii va fi pus în depozite provizorii.
9.6. Pe portiunile de drum unde apele superficiale se pot scurge spre rambleul sau debleul
drumului, acestea trebuie dirijate prin anturi de gardã care sã colecteze i sã evacueze apa în afara
amprizei drumului. Dacã se impune, se vor executa lucrãri de colectare, drenare i evacuare a apelor
din ampriza drumului.
9.7. Demolãrile construc iilor existente vor fi executate pânã la adâncimea de 1,00 m sub nivelul

platformei terasamentelor.
Materialele provenite din demolare vor fi strânse cu grijã, pentru a fi reutilizate conform indica iilor
precizate în caietele de sarcini speciale sau în lipsa acestora, vor fi evacuate în groapa publicã cea
mai apropiatã, transportul fiind în sarcina Antreprenorului.
9.8. Toate golurile ca: pu uri, pivni e, excava ii, gropi rezultate dupã scoaterea buturugilor i
rãdãcinilor, etc. vor fi umplute cu pãmânt bun pentru umpluturã, conform prevederilor art.4 i
compactate pentru a ob ine gradul de compactare prevãzut în tabelul nr.5 punctul b.
9.9. Antreprenorul nu va trece la execu ia terasamentelor înainte ca Inginerul sã constate i sã
accepte execu ia lucrãrilor pregãtitoare enumerate în prezentul capitol.
Aceastã acceptare trebuie sã fie în mod obligatoriu men ionatã în registrul de antier.
10. MI CAREA PÃMÂNTULUI
10.1. Mi carea terasamentelor se efectueazã prin utilizarea pãmântului provenit din sãpãturi, în
profilurile cu umpluturã ale proiectului. La începutul lucrãrilor, Antreprenorul trebuie sã prezinte
Inginerului spre aprobare, o diagramã a cantitãtilor ce se vor transporta (inclusiv un tabel de mi care
a terasamentelor), precum i toate informatiile cu privire la mutarea terasamentelor (utilaje de
transport, distante, etc.).
10.2. Excedentul de sãpãturã i pãmânturile din debleuri care sunt improprii realizãrii
rambleurilor (în sensul prevederilor din art.4) precum i pãmântul din patul drumului din zonele de
debleu care trebuie înlocuite (în sensul art.4) vor fi transportate în depozite definitive.
10.3. Necesarul de pãmânt care nu poate fi asigurat din debleuri, va proveni din gropi de
împrumut.
10.4. Recurgerea la debleuri i rambleuri în afara profilului din proiect, sub formã de supralãrgire,
trebuie sã fie supusã aprobãrii Inginerului.
10.5. Dacã, în cursul execu iei lucrãrilor, natura pãmânturilor provenite din debleuri i gropi de
împrumut este incompatibilã cu prescrip iile prezentului caiet de sarcini i ale caietului de sarcini
speciale, sau ale standardelor i normativelor tehnice în vigoare, privind calitatea i condi iile de
execu ie a rambleurilor, Antreprenorul trebuie sã informeze Inginerul i sã-i supunã spre aprobare
propuneri de modificare a provenien ei pãmântului pentru umpluturã, pe bazã de mãsurãtori i teste
de laborator, demonstrând existen a realã a materialelor i evaluarea cantitãtilor de pãmânt ce se vor
exploata.
10.6. Dacã Inginerul considerã necesar, poate preciza, completa sau modifica prevederile art. 4 al
prezentului caiet de sarcini cu referire la posibilitatea utiliz rii în lucrare a diverselor tipuri de

p mânt. În acest caz, Antreprenorul poate întocmi, în cadrul unui caiet de sarcini speciale, “Tabloul
de coresponden ã a pãmântului” prin care se define te destina ia fiecãrei naturi a pãmântului
provenit din debleuri sau gropi de împrumut.
10.7. Transportul pãmântului se face pe baza unui plan întocmit de Antreprenor, “Tabelul de
mi care a pãmântului” care define te în spatiu miscãrile i localizarea finalã a fiecãrei cantitãti
izolate de pãmânt din debleu sau din groapa de împrumut. El ine cont de “Tabloul de
coresponden ã a pãmântului” stabilit de Inginer, dacã aceasta existã, ca i de punctele de trecere
obligatorii ale itinerariului de transport i de prescrip iile caietului de sarcini speciale. Acest plan
este supus aprobãrii Inginerului înaintea începerii lucrãrilor.
11. GROPI DE ÎMPRUMUT I DEPOZITE DE PÃMÂNT
11.1. În cazul în care gropile de imprumut i depozitele de pãmânt nu sunt impuse prin proiect sau
în caietul de sarcini speciale, alegerea acestora o va face Antreprenorul, cu acordul Inginerului.
Acest acord va trebui sã fie solicitat cu minimum opt zile înainte de începerea exploatãrii gropilor
de împrumut sau a depozitelor. Dacã Inginerul considerã cã este necesar, cererea trebuie sã fie
înso itã de:
• un raport privind calitatea pãmântului din gropile de împrumut alese, în spiritul

prevederilor articolului 4 din prezentul caiet de sarcini, cheltuielile pentru sondajele i
analizele de laborator executate pentru acest raport fiind în sarcina Antreprenorului;
• acordul proprietarului de teren pentru ocuparea terenurilor necesare pentru depozite
si/sau pentru gropile de împrumut;
• un raport cu programul de exploatare a gropilor de împrumut i planul de refacere a
mediului.
11.2. La exploatarea gropilor de împrumut Antreprenorul va respecta urmãtoarele reguli:
• pãmântul vegetal se va îndepãrta i depozita în locurile aprobate i va fi refolosit conform

prevederilor proiectului;
• taluzurile gropilor de împrumut, pot fi executate în continuarea taluzurilor de debleu ale
drumului cu condi ia ca fundul sãpãturii, la terminarea extragerii, sã fie nivelat pentru a
asigura evacuarea apelor din precipita ii, iar taluzurile sã fie executate în conformitate cu
propunerea ini ial a Antreprenorului, aprobat de Inginer;
• sãpãturile în gropile de împrumut, în situa ia în care acestea sunt adiacente lucr rii de
baz sau la distan mai mic de 10m fa de aceasta, nu vor fi mai adânci decât cota
practicatã în debleuri sau sub cota antului de scurgere a apelor, în zona de rambleu;

• în albiile majore ale râurilor, gropile de împrumut vor fi executate în avalul drumului,
amenajând o banchetã de minim 4,00 m lã ime între piciorul taluzului drumului i groapa
de împrumut;
• fundul gropilor de împrumut va avea o pantã transversalã de 1...3% descresc toare
dinspre drum i o pantã longitudinalã care sã asigure scurgerea i evacuarea apelor;
• taluzurile gropilor de împrumut amplasate în lungul drumului, se vor executa cu
înclinarea de 1:1,5...1:3; când între piciorul taluzului drumului i marginea gropii de
împrumut nu se lasã nici un fel de banchete, taluzul gropii de împrumut dinspre drum va
fi de 1:3.
11.3. Surplusul de sãpãturã din zonele de debleu, poate fi depozitat în urmãtoarele moduri:
• în continuarea terasamentului proiectat sau existent în rambleu, surplusul depozitat fiind

nivelat, compactat i taluzat conform prescrip iilor aplicabile rambleurilor drumului;
suprafa a superioarã a acestor rambleuri suplimentare va fi nivelatã la o cotã cel mult
egalã cu cota muchiei platformei rambleului drumului proiectat;
• la mai mult de 10 m de crestele taluzurilor de debleu ale drumurilor în execu ie sau ale
celor existente i în afara firelor de scurgere a apelor; în ambele situa ii este necesar sã se
ob inã de c tre Antreprenor aprobarea pentru ocuparea terenului i sã se respecte
condi iile impuse.
La amplasarea depozitelor în zona drumului se va urmãri ca prin execu ia acestora sã nu se

provoace înzãpezirea drumului.
11.4. Antreprenorul va avea grijã ca gropile de împrumut i depozitele sã nu compromitã

stabilitatea masivelor naturale i nici sã nu riste antrenarea terasamentelor de cãtre ape sau sã
cauzeze, din diverse motive, pagube sau prejudicii persoanelor sau bunurilor publice particulare. În
acest caz, Antreprenorul va fi în întregime rãspunzãtor de aceste pagube.
11.5. Inginerul se va opune executãrii gropilor de împrumut sau depozitelor, susceptibile de a
înrãutãti aspectul împrejurimilor i a scurgerii apelor, fãrã ca Antreprenorul sã poatã pretinde pentru
acestea fonduri suplimentare sau despãgubiri.
11.6. Achizitionarea sau despãgubirea pentru ocuparea terenurilor afectate de depozitele de
pãmânturi ca i ale celor necesare gropilor de împrumut, rãmân în sarcina Antreprenorului.
12. EXECU IA DEBLEURILOR
12.1. Antreprenorul nu va putea executa nici o lucrare înainte ca modul de pregãtire a amprizelor
de debleu, precizat de prezentul caiet de sarcini i caietul de sarcini speciale sã fi fost verificat i

recunoscut ca satisfãcãtor de cãtre Inginerul lucrãrii.
Aceste acceptãri trebuie, în mod obligatoriu sã fie men ionate în registrul de antier.
12.2. Sãpãturile trebuiesc atacate frontal pe întreaga lã ime i pe mãsurã ce avanseazã, se

realizeazã i taluzarea, urmãrind pantele taluzurilor men ionate pe profilurile transversale.
12.3. Nu se vor creea supraadâncimi în debleu. În cazul când în mod accidental apar asemenea
situa ii se va trece la umplerea lor, conform modalitã ilor pe care le va prescrie Inginerul lucrãrii i
pe cheltuiala Antreprenorului.
12.4. La sãparea în terenuri sensibile la umezealã, terasamentele se vor executa progresiv,
asigurându-se permanent drenarea i evacuarea apelor pluviale i evitarea destabilizãrii echilibrului
hidrologic al zonei sau a nivelului apei subterane, pentru a preveni umezirea pãmânturilor. Toate
lucrãrile preliminare de drenaj vor fi finalizate înainte de începerea sãpãturilor, pentru a se asigura
ca lucrãrile se vor executa fãrã a fi afectate de ape.
12.5. În cazul când terenul întâlnit la cota fixatã prin proiect nu va prezenta calitã ile stabilite i nu
este de portan a prevãzutã, se va putea prescrie realizarea unui strat de formã. Compactarea
stratului de formã se va face la gradul de compactare de 100% Proctor Normal. În acest caz se va
limita pentru stratul superior al debleurilor, gradul de compactare la 97% Proctor Normal conform
STAS 12253.
12.6. Înclinarea taluzurilor va depinde de natura terenului i va fi stabilit prin proiect în urma
calculelor de stabilitate.
Dacã acesta diferã de prevederile proiectului, Antreprenorul va trebui sã aducã la cunostinta

Inginerului neconcordan a constatatã, urmând ca acesta sã dispunã o modificare a înclinãrii
taluzurilor i modificarea volumului terasamentelor.
12.7. Taluzurile vor trebui sã fie curã ate de pietre sau de bulgãri de pãmânt care nu sunt perfect
aderente sau încorporate în teren ca i rocile dislocate a cãror stabilitate este incertã.
12.8. Dacã pe parcursul lucrãrilor de terasamente, masele de pãmânt devin instabile,
Antreprenorul va lua mãsuri imediate de stabilizare, anuntând în acelasi timp Inginerul.
12.9. Debleurile în terenuri moi, ajunse la cotã, se vor compacta pânã la 100% Proctor Normal, pe
o adâncime de 30 cm (conform prevederilor din tabelul 5 pct. c).
12.10. În terenuri stâncoase, la sãpãturile executate cu ajutorul explozivului, Antreprenorul va
trebui sã stabileascã i apoi sã adapteze planurile sale de derocare în a a fel încât dupã explozii sã se
ob inã:
• degajarea la gabarit a taluzurilor i platformei;

• cea mai mare fractionare posibilã a rocii, evitând orice risc de deteriorare a lucrãrilor;

• evitarea apari iei fisura iei sau a unor zone poten ial instabile în roca r mas în spatele
taluzului proiectat.
12.11. Pe timpul întregii durate a lucrului va trebui sã se inspecteze, în mod frecvent i în special
dupã explozie, taluzurile de debleuri i terenurile de deasupra acestora, în scopul de a se înlãtura
pãrtile de rocã, care ar putea sã fie dislocate de viitoare explozii sau din alte cauze.
Dupã execu ia lucrãrilor, se va verifica dacã adâncimea necesarã este atinsã peste tot. Acolo unde
aceasta nu este atinsã, Antreprenorul va trebui sã execute derocarea suplimentarã necesarã.
12.12. Toleran ele de execu ie pentru suprafa a platformei i nivelarea taluzurilor sub lata de 3 m
sunt date în tabelul 3.
Tabel 3
Toleran e admise
Profilul
Roci necompacte Roci compacte
Platformã cu strat de formã +/- 3 cm +/- 5 cm
Platformã fãrã strat de formã +/- 5 cm +/- 10 cm
Taluz de debleu neacoperit +/- 10 cm variabil în func ie de natura rocii
12.13. Metoda utilizatã pentru nivelarea platformei în cazul terenurilor stâncoase este lãsatã la
alegerea Antreprenorului. El are posibilitatea de a realiza o adâncime suplimentarã, apoi de a
completa, pe cheltuiala sa, cu un strat de pãmânt, pentru aducerea la cote, care va trebui compactat
a a cum este arãtat în art.14.
12.14. Dacã proiectul prevede executarea rambleurilor cu pãmânturile sensibile la umezealã,
Inginerul va prescrie ca executarea sãpãturilor în debleuri sã se facã astfel:
• în perioada ploioasã: extragerea verticalã

• dupã perioada ploioasã: sãpãturi în straturi, pâna la orizontul al cãrui con inut în apã va fi
superior cu 10 procente, umiditã ii optime Proctor Normal.
12.15. În timpul execu iei debleurilor, Antreprenorul este obligat sã conducã lucrãrile astfel ca
pãmânturile ce urmeazã sã fie folosite în realizarea rambleurilor sã nu fie degradate sau înmuiate de
apele de ploaie. Va trebui sã se înceapã cu lucrãrile de debleu de la partea de jos a rampelor
profilului în lung.
Dacã topografia locurilor permite o evacuare gravitationalã a apelor, Antreprenorul va trebui sã

men inã o pantã suficientã pentru scurgere, la suprafa a pãrtii excavate i sã execute în timp util
anturi, rigole, lucrãri provizorii necesare evacuãrii apelor în timpul excavãrii.
13. PREGÃTIREA TERENULUI DE FUNDARE
Lucrãrile pregãtitoare arãtate la art.8 i 9 sunt comune atât sectoarelor de debleu cât i celor de

rambleu.
Pentru rambleuri mai sunt necesare i se vor executa i alte lucrãri pregãtitoare conform celor de
mai jos.
13.1. Când linia de cea mai mare pantã a terenului este superioarã lui 20%, Antreprenorul va
trebui sã execute trepte de înfrã ire având l ime de minim 1m si o înãl ime egalã cu un modul al
grosimii stratului prescris pentru umpluturã, amplasate adiacent între ele sau distan ate la maximum
1,00 m pe terenuri obisnuite i cu înclinarea de 4% spre exterior.
Pe terenuri stâncoase aceste trepte vor fi realizate cu mijloace agreate de Inginer.
13.2. Pe terenurile remaniate în cursul lucrãrilor pregãtitoare prevãzute la art.8 i 9, sau pe

terenuri de portan ã scazutã se va executa o compactarea terenului de la baza rambleului, sau dup
caz, lucr ri de consolidare a terenului de fundare.
Tabelul 4
Pãmânturi
Necoezive Coezive
Zonele din terasamente (la care se
prescrie gradul de compactare) Îmbrãcãmin i
semi- semi-
permanente permanente
Primii 50 cm ai terenului natural de
sub un rambleu, cu înãl imea:
h ≤ 2,00 m 100 95 97 93
h > 2,00 m 95 92 92 90
În debleuri, pe adâncimea de 30 cm
100 100 100 100
sub patul drumului
14. EXECU IA RAMBLEURILOR
14.1. Prescrip ii generale
14.1.1. Antreprenorul nu poate executa nici o lucrare înainte ca pregãtirile terenului, indicate în
caietul de sarcini i caietul de sarcini speciale, sã fie verificate i acceptate de Inginer. Aceastã
acceptare trebuie sã fie, în mod obligatoriu, consemnatã în caietul de antier.
14.1.2. Nu se executã lucrãri de terasamente pe timp de ploaie sau ninsoare.
14.1.3. Execu ia rambleurilor trebuie sã fie întreruptã în cazul când calitã ile lor minimale definite
prin prezentul caiet de sarcini sau prin caietul de sarcini speciale vor fi compromise de intemperii.
14.2. Modul de execu ie a rambleurilor
14.2.1. Rambleurile se executã în straturi uniforme suprapuse, paralele cu linia proiectului, pe

întreaga lã ime a platformei i în principiu pe întreaga lungime a rambleului, evitându-se segregãrile
i varia iile de umiditate i granulometrie.

Dacã dificultãtile speciale, recunoscute de Inginer impun ca execu ia straturilor elementare sã fie
executate pe lãtimi inferioare celei a rambleului, acesta va putea fi executat din benzi alãturate, care
împreunã acoperã întreaga lã ime a profilului, urmãrind ca decalarea în înãl ime între douã benzi
alãturate sã nu depãseascã grosimea maximã impusã pentru a ternerea fiec rui strat.
14.2.2. Pãmântul adus pe platformã este împrãstiat i nivelat pe întreaga lã ime a platformei (sau a
benzii de lucru) în grosimea optimã de compactare stabilitã, urmãrind realizarea unui profil
longitudinal pe cât posibil paralel cu profilul definitiv.
Suprafa a fiecãrui strat intermediar, care va avea grosimea optimã de compactare, va fi planã i va
avea o pantã transversalã de 3…5% cãtre exterior, iar suprafa a ultimului strat va avea panta
prescrisã conform articolului 16.
14.2.3. La realizarea umpluturilor cu înãl imi mai mari de 3,00 m, se pot folosi, la baza acestora,
blocuri de piatrã sau din beton cu dimensiunea maximã de 0,50 m cu condi ia respectãrii
urmãtoarelor mãsuri:
- împãnarea golurilor cu pãmânt;

- asigurarea tasãrilor în timp i luarea lor în considerare;
- realizarea unei umpluturi omogene din pãmânt de calitate corespuzãtoare pe cel pu in 2,00 m
grosime la partea superioarã a rambleului.
14.2.4. La punerea în operã a rambleului se va ine seama de umiditatea optimã de compactare.

Pentru aceasta, laboratorul antierului va face determinãri ale umiditã ii la sursã i se vor lua
mãsurile în consecin ã pentru punerea în operã, respectiv a ternerea i necompactarea imediatã,
lãsând pãmântul sã se zvânte sau se va trata cu var pentru a- i reduce umiditatea pânã cât mai
aproape de cea optimã, sau din contrã, udarea stratului a ternut pentru a-l aduce la valoarea
umiditã ii optime.
14.3. Compactarea rambleurilor inclusiv zona activ
14.3.1. Toate rambleurile vor fi compactate pentru a se realiza gradul de compactare Proctor
Normal prevãzut în STAS 2914, conform tabelului 5.

Tabel 5
Pãmânturi
Necoezive Coezive
Zonele din terasamente (la care se
prescrie gradul de compactare) Îmbrãcãmin i
semi- semi-
În corpul h 0,50 m*) 100 100 100 100
rambleurilor, la 0,5 < h 2,00 m 100 97 97 94
adâncimea (h) sub
patul drumului: h > 2,00 m 95 92 92 90
*) zona considerat activ (partea superioar a terasamentului)
NOTÃ: Pentru pãmânturile necoezive, stâncoase cu granule de 20 mm în propor ie mai mare de

50% i unde densitatea în stare uscatã a pãmântului compactat nu se poate determina, se
va putea considera a fi de 100% din gradul de compactare Proctor Normal, când dupã
un anumit numãr de treceri, stabilit pe tronsonul experimental, echipamentul de
compactare cel mai greu nu lasã urme vizibile la controlul gradului de compactare.
14.3.2. Antreprenorul va trebui sã supunã acordului Inginerului grosimea maximã a stratului
elementar pentru fiecare tip de pãmânt, care poate asigura ob inerea (dupã compactare) a gradelor
de compactare arãtate în tabelul 5, cu echipamentele existente i folosite pe antier.
În acest scop, înainte de începerea lucrãrilor, va realiza câte un tronson de încercare de minimum 30
m lungime pentru fiecare tip de pãmânt. Dacã compactarea prescrisã nu poate fi ob inutã,
Antreprenorul va trebui sã realizeze o nouã plansã de încercare, dupã ce va aduce modificãrile
necesare grosimii straturilor i utilajului folosit. Rezultatele acestor încercãri trebuie sã fie
men ionate în registrul de antier.
În cazurile când aceastã obligatie nu va putea fi realizatã, grosimea straturilor succesive nu va

depã i 20 cm dupã compactare.
14.4. Profiluri i taluzuri
14.4.1. Lucrãrile trebuie sã fie executate de a a manierã încât dupã cilindrare profilurile din proiect
sã fie realizate cu toleran ele admisibile.
14.4.2. Taluzul nu trebuie sã prezinte nici scobituri i nici excrescen e, în afara celor rezultate din
dimensiunile blocurilor constituente ale rambleului. Profilul taluzului trebuie sã fie ob inut prin
metoda umpluturii în adaos, dacã nu sunt dispozi ii contrare în caietul de sarcini speciale.
14.4.3. Înclinarea taluzurilor va fi stabilit prin proiect în urma calculelor de stabilitate.
14.4.4. Toleran ele de execu ie pentru suprafa area patului i a taluzurilor sunt urmãtoarele:
- platformã fãrã strat de formã +/- 3 cm

- platformã cu strat de formã +/- 5 cm
- taluz neacoperit +/- 10 cm

Denivelãrile sunt mãsurate sub lata de 3 m lungime.
Toleran a pentru ampriza rambleului realizat, fa ã de cea proiectã este de + 50 cm.
14.5. Prescrip ii aplicabile pãmânturilor sensibile la apã (p mânturi cu umfl ri i contrac ii

mari – PUCM i p mânturi sensibile la umezire – PSU)
14.5.1. Când la realizarea rambleurilor sunt folosite pãmânturi sensibile la apã, Inginerul va putea
ordona Antreprenorului urmãtoarele:
- a ternerea i compactarea imediatã a pãmânturilor din debleuri sau gropi de împrumut cu un grad
de umiditate convenabil;
- un timp de a teptare dupã a ternere i scarificare, în vederea eliminãrii apei în exces prin
evaporare;
- tratarea pãmântului cu var pentru reducerea umiditã ii;
- practicarea de drenuri deschise, în vederea reducerii umiditã ii pãmânturilor cu exces de apã.
Când umiditatea naturalã este mai micã decât cea optimã se vor executa stropiri succesive.
Pentru aceste pãmânturi Inginerul va putea impune Antreprenorului mãsuri speciale pentru
evacuarea apelor.
14.6. Prescrip ii aplicabile rambleurilor din material stâncos
14.6.1. Materialul stâncos rezultat din derocãri se va împrãstia i nivela astfel încât sã se ob inã o
umpluturã omogenã i cu un volum minim de goluri.
Straturile elementare vor avea grosimea determinatã în func ie de dimensiunea materialului i

posibilitãtile mijloacelor de compactare. Aceastã grosime nu va putea, în nici un caz, sã depãseascã
0,80 m în corpul rambleului. Ultimii 0,30 m de sub patul drumului nu vor con ine blocuri mai mari
de 0,20 m.
Blocurile de stâncã ale cãror dimensiuni vor fi incompatibile cu dispozi iile de mai sus vor fi
frac ionate. Inginerul va putea aproba folosirea lor la piciorul taluzului sau depozitarea lor în
depozite definitive.
Granulozitatea diferitelor straturi constituente ale rambleurilor trebuie sã fie omogenã. Intercalarea
straturilor de materiale fine i straturi din materiale stâncoase, prezentând un procentaj de goluri
ridicat, este interzisã.
Conditiile de calitate pentru materialele stancoase in vederea utilizarii loc la executia lucrarilor de
terasamente, va fi in conformitate cu normativul AND 530, Anexa 1, punctul 2.2.
14.6.2. Rambleurile vor fi compactate cu cilindri vibratori de 12-16 tone cel pu in, sau cu utilaje cu

senile de 25 tone cel pu in. Aceastã compactare va fi înso itã de o stropire cu apã, suficientã pentru
a facilita aranjarea blocurilor.
Controlul compactãrii va fi efectuat prin încerc ri cu placa pentru determinarea modulelor de

deformare E1 i E2 i compararea acestora cu valorile optime ob inute pe tronsonul experimental.
Valoarea optimã va fi cea a testului în care se obtin module Ev2 > = 80 MN/m2 i un raport E2/E1
inferior lui 0,15.
Încercãrile se vor face de Antreprenor într-un laborator autorizat iar rezultatele vor fi înscrise în
registrul de antier.
14.6.3. Platforma rambleului va fi nivelatã, admi ându-se acelea i toleran e ca i în cazul debleurilor
în material stâncos, art.12 tabelul 4.
Denivelãrile pentru taluzurile neacoperite trebuie sã asigure fixarea blocurilor pe cel pu in jumãtate
din grosimea lor.
14.7. Prescrip ii aplicabile rambleurilor nisipoase
14.7.1. Rambleurile din materiale nisipoase se realizeazã concomitent cu îmbrãcarea taluzurilor, în

scopul de a le proteja de eroziune. Pãmântul nisipos omogen (Un < 5) ce nu poate fi compactat la
gradul de compactare prescris (tabel 5) va putea fi folosit numai dupã corectarea granulometriei
acestuia, pentru ob inerea compactãrii prescrise.
14.7.2. Straturile din pãmânturi nisipoase vor fi umezite i amestecate pentru ob inerea unei
umiditã i omogene pe întreaga grosime a stratului elementar.
14.7.3. Platforma i taluzurile vor fi nivelate admitându-se toleran ele arãtate la art.12 tabelul 4.
Aceste toleran e se aplicã straturilor de pãmânt care protejeazã platforma i taluzurile nisipoase.
14.8. Prescrip ii aplicabile rambleurilor din spatele lucrãrilor de artã (culei, aripi, ziduri de
sprijin, etc.)
14.8.1. Pentru zonele de terasament din spatele lucrãrilor de artã, în care datorit spa iilor înguste nu
pot fi realizate verific rile prev zute în prezentul caiet de sarcini, modalit ile de verificare vor fi
stabilite pe antier, n func ie de condi iile locale, de c tre Antreprenor cu aprobarea Inginerului.
14.9. Protec ia împotriva apelor
Antreprenorul este obligat sã asigure protec ia rambleurilor contra apelor pluviale i inunda iilor
provocate de ploi, a cãror intensitate nu depã este intensitatea celei mai puternice ploi înregistrate în
cursul ultimilor zece ani.
Intensitatea precipita iilor de care se va ine seama va fi cea furnizatã de cea mai apropiatã sta ie

pluviometricã.
15. EXECU IA ANTURILOR I RIGOLELOR
Santurile i rigolele vor fi realizate conform prevederilor proiectului, respectându-se sec iunea, cota
fundului i distan a de la marginea amprizei.
an ul sau rigola trebuie sã rãmânã constant, paralel cu piciorul taluzului. În nici un caz nu va fi
tolerat ca acest paralelism sã fie întrerupt de prezen a masivelor stâncoase. Paramentele antului sau
ale rigolei vor trebui sã fie plane iar blocurile în proeminen ã sã fie tãiate.
La sfârsitul antierului i înainte de recep ia finalã, anturile sau rigolele vor fi complet degajate de
bulgãri, blocuri cãzute sau alte obstacole.
16. FINISAREA PLATFORMEI
16.1. Stratul superior al platformei va fi bine compactat, nivelat i completat respectând cotele în
profil în lung i în profil transversal, declivitã ile i lã imea prevãzute în proiect.
Gradul de compactare i toleran ele de nivelare sunt date în tabelul 5, respectiv, în tabelul 4.
16.2. Dacã execu ia structurii rutiere nu urmeazã imediat dupã terminarea terasamentelor,
platforma va fi nivelatã transversal, urmãrind realizarea unui profil acoperi , în douã ape, cu
înclinarea de 4% spre marginea acestora. În curbe se va aplica deverul prevãzut în piesele desenate
ale proiectului, fãrã sã coboare sub o pantã transversalã de 4%.
17. ACOPERIREA CU PÃMÂNT VEGETAL
Când acoperirea cu pãmânt vegetal trebuie sã fie aplicatã pe un taluz, acesta este în prealabil tãiat în
trepte sau întãrit cu caroiaje din brazde, nuiele sau prefabricate etc., destinate a le fixa. Aceste trepte
sau caroiaje sunt apoi umplute cu pãmânt vegetal.
Terenul vegetal trebuie sã fie fãrâmi at, curã at cu grijã de pietre, rãdãcini sau iarbã i umectat
înainte de rãspândire.
Dupã rãspândire pãmântul vegetal este tasat cu un mai plat sau cu un rulou u or.
Executarea lucrãrilor de îmbrãcare cu pãmânt vegetal este în principiu, suspendatã pe timp de

ploaie.
18. DRENAREA APELOR SUBTERANE
Antreprenorul nu este obligat sã construiascã drenuri în cazul în care apele nu pot fi evacuate
gravitational.

Lucrãrile de drenarea apelor subterane, care s-ar putea sã se dovedeascã necesare, vor fi definite
prin dispozi ii de antier de cãtre Inginer i reglementarea lor se va face, în lipsa unor alte dispozi ii
ale caietului de sarcini speciale, conform prevederilor clauzelor contractuale.
19. ÎNTRE INEREA ÎN TIMPUL TERMENULUI DE GARAN IE
În timpul termenului de garan ie, Antreprenorul va trebui sã execute în timp util i pe cheltuiala sa
lucrãrile de remediere a taluzurilor lucr rilor de terasamente, sã men inã scurgerea apelor, i sã
repare toate zonele identificate cu tasãri datoritã proastei execu ii.
În afarã de aceasta, Antreprenorul va trebui sã execute în aceeasi perioadã, la cererea scrisã a

Inginerului, i toate lucrãrile de remediere necesare, pentru care Antreprenorul nu este rãspunzãtor.
20. CONTROLUL EXECU IEI LUCRÃRILOR
20.1. Controlul calitã ii lucrãrilor de terasamente se face în conformitate cu AND 530 i constã în:
- verificarea trasãrii axei, amprizei drumului i a tuturor celorlal i reperi de trasare;

- verificarea pregãtirii terenului de funda ie;
- verificarea calitã ii i stãrii pãmântului utilizat pentru umpluturi;
- verificarea grosimii straturilor a ternute;
- verificarea compactãrii umpluturilor;
- controlul caracteristicilor patului drumului.
20.2. Antreprenorul este obligat sã inã eviden a zilnicã, în registrul de laborator, a verificãrilor
efectuate asupra calitã ii umiditã ii pãmântului pus în operã i a rezultatelor ob inute în urma
încercãrilor efectuate privind calitatea lucrãrilor executate.
Antreprenorul nu va trece la execu ia urmãtorului strat dacã stratul precedent nu a fost finalizat i
aprobat de Inginer.
Antreprenorul va între ine pe cheltuiala sa straturile recep ionate, pânã la acoperirea acestora cu
stratul urmãtor.
20.3. Verificarea trasãrii axei i amprizei drumului i a tuturor celorlal i reperi de trasare
Aceastã verificare se va face înainte de începerea lucrãrilor de execu ie a terasamentelor urmãrindu-

se respectarea întocmai a prevederilor proiectului. Toleran a admisibilã fiind de +/-0,10 m în raport
cu reperii pichetajului general.
20.4. Verificarea pregãtirii terenului de funda ie
20.4.1. Înainte de începerea executãrii umpluturilor în rambleu sau dup executarea s p turilor în

debleu, se determinã gradul de compactare i deformarea terenului de funda ie.
20.4.2. Capacitatea portant determinat cu instala ia Lucas trebuie s îndeplineasc condi ia ca
modulul de deforma ie liniara Ev2 45MN/m2. Numarul minim de puncte m surate este de 3 în
sec iuni diferite la 2000 m2.
20.4.3. Condi iile de admisibilitate sunt urm toarele:
- abaterile limitã la gradul de compactare prescris în tabelul 4 pot fi de 3% sub îmbrãcãmin ile din
beton de ciment i de 4% sub celelalte îmbrãcãmin i, dar nu mai mic de 90%, i se acceptã în
max. 10% din numãrul punctelor de verificare;
- dintr-o serie de 10 determin ri ale capacit ii portante se admite ca Ev2< 45MN/m2 doar pentru o
singur determinare, cu condi ia ca Ev2>40MN/m2.
20.4.4. Verificãrile efectuate se vor consemna într-un proces verbal de verificare a calitã ii lucrãrilor
ascunse, specificându-se i eventuale remedieri necesare.
20.5. Verificarea calitã ii i stãrii pãmântului utilizat pentru umpluturi
Verificarea calitã ii pãmântului constã în determinarea principalelor caracteristici ale pãmântului,

conform tabelului 2.
20.6. Verificarea grosimii straturilor a ternute
Va fi verificatã grosimea fiecãrui strat de pãmânt a ternut la executarea rambleului. Grosimea

mãsuratã trebuie sã corespundã grosimii stabilite pe sectorul experimental, pentru tipul de pãmânt
respectiv i utilajele folosite la compactare.
20.7. Verificarea compactãrii umpluturilor
20.7.1. Determinãrile pentru verificarea gradului de compactare se fac pentru fiecare strat de
pãmânt pus în operã.
20.7.2. Controlul compactãrii se face conform normativului indicativ AND 530
- în corpul umpluturii la fiecare 2000 m2 de strat pus în oper câte 3 determinari în sec iuni diferite
- în zona activ la fiecare 1500 m2 de strat pus în oper câte 3 determinari în sec iuni diferite
În cazul pãmânturilor coezive se vor preleva câte 3 probe de la suprafa a, mijlocul i baza stratului,
când acesta are grosimi mai mari de 25 cm i numai de la suprafa a i baza stratului când grosimea
este mai micã de 25 cm. În cazul pãmânturilor necoezive se va preleva o singurã probã din fiecare
punct, care trebuie sã aibã un volum de min. 1000 cm3, conform STAS 2914. Pentru pãmânturile
stâncoase necoezive, cu granule de 20 mm in proportie mai mare de 50% verificarea se va face
potrivit notei de la tabelul 5.
Verificarea gradului de compactare se face prin compararea densitãtii în stare uscatã a acestor probe

cu densitatea în stare uscatã maximã stabilitã prin încercarea Proctor, STAS 1913/13.
20.7.3. Valorile gradului de compactare sunt conform tabelului 5.

20.7.4. Condi iile de admisibilitate sunt reespectate dac abaterile limitã la gradul de compactare
prescris în tabelul 4 pot fi de 3% sub îmbrãcãmin ile din beton de ciment i de 4% sub celelalte
îmbrãcãmin i, dar nu mai mic de 90%, i se acceptã în max. 10% din numãrul punctelor de
verificare.
20.7.5. Laboratorul Antreprenorului va ine un registru în care se vor consemna toate rezultatele
privind încercarea Proctor, determinarea umiditã ii i a gradului de compactare realizat pe fiecare
strat i sector de drum.
20.7.6. În cazul când valorile ob inute la verificãri nu sunt corespunzãtoare condi iilor de
admisibilitate, se va dispune fie continuarea compactãrii, fie scarificarea i recompactarea stratului
respectiv.
20.7.7. Nu se va trece la execu ia stratului urmãtor decât numai dupã ob inerea gradului de
compactare prescris, compactarea ulterioarã a stratului ne mai fiind posibilã.
20.8. Verificarea capacit ii portante i a deformabilit ii la partea superioar a

terasamentului
20.8.1. Controlul caracteristicilor patului drumului se face dupã terminarea execu iei terasamentelor
i constã în
- verificarea capacit ii portante

- verificarea deformabilit ii
20.8.2. Verificarea capacit ii portante se va stabili prin mãsurãtori cu placa Lucas, aparatul CBR
sau alte metode acceptate de Inginer, în 3 sec iuni diferite la 1500 m2 de suprafa strat i este
caracterizat de:
- modulul de elasticitate dinamic al p mântului de fundare - Ep=50-100Mpa (pentru structuri

rutiere elastice i mixte)
- modulul static de deforma ie - Ev2 80 MN/m2 i Ev2/ Ev1<2.3 (pentru structuri rutiere elastice i
mixte)
- modulul de reac ie K0=39-56 MN/m3 (pentru structuri rutiere rigide) - din 6 determin ri ale
capacit ii portante valoarea coeficientului de varia ie trebuie s fie mic de 10%.
20.8.3. Deformabilitatea patului drumului se va stabili prin mãsurãtori cu deflectometrul cu pârghie

pe zona activ a terasamentului, în minim 100 de puncte/km band .
Deforma ia elasticã, corespunzãtoare sub sarcina osiei etalon de 115 KN, trebuie s aib valori mai

mari decât cele admisibile, indicate în tabelul 6, în cel mult 10% din numãrul punctelor mãsurate.
Tabel 6
Valoarea admisibilã a deforma iei elastice
Tipul de pãmânt
1/100 mm
Nisip prãfos, nisip argilos 350
Praf nisipos, praf argilos nisipos, praf argilos, praf 400
Argilã prãfoasã, argilã nisipoasã, argilã prafoasã
nisipoasã, argilã 450
Uniformitatea execu ei se consider satsf c tpare dac valoarea coeficientului de varia ie este sub
40%.
Când mãsurarea deforma iei elastice, cu deflectometrul cu pârghie, nu este posibilã, Antreprenorul
va putea folosi i alte metode standardizate sau agrementate, acceptate de Inginer.
20.9. Verificarea elementelor geometrice ale terasamentelor
În ce priveste platforma i cotele de execu ie abaterile limitã sunt:
• la lã imea platformei:
- +/- 0,05 m, fa ã de ax
- +/- 0,10 m, pe întreaga lã ime
• la cotele proiectului:
- +/- 0,05 m, fa ã de cotele de nivel ale proiectului.
• la suprafa a platformei
- platforma f r strat de form +/- 3 cm
- platforma cu strat de form +/- 5 cm
- taluz neacoperit +/- 10 cm
- denivel ri locale sub lata de 3 m +/- 5 cm
21. REALIZAREA CASETELOR DE L RGIRE A STRUCTURILOR RUTIERE

EXISTENTE
21.1. S p turile în casetele necesare structurii rutiere se realizeaz manual i/sau mecanizat
func ie de dimensiunile casetelor i de situa ia topografic local .
21.2. Înainte de începerea s p turii se realizeaz trasarea astfel ca s se elimine i eventualele
borduri de incadrare a structurilor existente.
Dup realizarea tras rii se vor identifica instala iile subterane existente împreun cu detina orii
acestora.
21.3. De regul sapatura cuprinde cca. 25 cm din structura existent inclusiv borduri dac exist .

Pe aceasta pozi ie se practic o taietur cu discul diamantat pe toata grosimea straturilor asfaltice
astfel ca la s pare sa nu fie afectat îmbracamintea existent care se pastreaz .
21.4. Dupa realizarea s p turior la cota specificat si verificarea naturii terenului de fundare se va
nivela si compacta fundul acestuia pân la atingerea gradului de compactare prev zut i ob inerea
capacit ii portante.
21.5. La deschiderea casetelor se va urm ri prognoza meteo astfel ca s se evite strângerea apelor
pluviale în acestea.
Se interzice s parea casetelor pe timp de ploaie i se vor lua toate m surile pentru evacuarea
eventualelor ape strânse prin crearea de sli uri (canale) de evacuare i chiar epuismente.
Se interzice l sarea casetelor s pate i neumplute cu materiale prevazute prin proiect.
21.6. În localit ti, acolo unde construc iile i/sau instala iile existente sunt situate la mai pu in de 3
m de marginea exterioar a casetelor, se va lucra manual i/sau cu utilaje, echipamente i mijloace
adecvate care sa nu produc ocuri i vibra ii care s afecteze rezisten a si stabilitatea construc iilor
i instala iilor.
21.7. Se vor institui restric ii de circula ie în vederea execut rii de lucr ri în zona drumului public
i/sau pentru protejarea drumului conform normelor in vigoare.
CAPITOLUL IV - RECEP IA LUCRÃRII
Lucrãrile de terasamente vor fi supuse unor recep ii pe parcursul execu iei (recep ii pe faze de
excutie), unei recep ii la terminarea lucr rii i unei recep ii finale.
22. RECEP IA DE FAZ PENTRU LUCR RI ASCUNSE
22.1. Recep ia de faze pentru lucrãri ascunse se efectueazã conform Regulamentului privind
controlul de stat al calitã ii în construc ii, aprobat cu HG 272 i conform Procedurii privind
controlul statului în fazele de execu ie determinante, elaboratã de MLPAT i publicatã în Buletinul
Construc iilor volum 4/1996 i se va verifica dacã partea de lucrãri ce se recep ioneazã s-a executat
conform proiectului i atestã condi iile impuse de AND 530 i de prezentul caiet de sarcini.
22.2. În urma verificãrilor se încheie proces verbal de recep ie pe faze determinante, în care se
confirmã posibitatea trecerii execu iei la faza imediat urmãtoare.
22.3. Recep ia pe faze determinante se efectueazã de cãtre Inginer, Antreprenor, Proiectant, cu
participarea reprezentantului Inspec iei in Construc ii iar documentul ce se încheie ca urmare a
recep iei va purta semn turile factorilor participan i.

În prealabil se întocmesc procese verbale de recep ie calitativ pentru diverse faze intermediare de
lucru, aceste documente fiind întocmite i semnate de Inginer i Antreprenor i fiind puse la
dispozi ia comisiei care face recep ia fazelor determinante.
22.4. Recep ia de faze pentru lucrãri ascunse se va face în mod obligatoriu la urmãtoarele
momente ale lucrãrii:
- trasarea i pichetarea lucrãrii;

- decaparea stratului vegetal i terminarea lucrãrilor pregãtitoare;
- compactarea terenului de funda ie;
- în cazul rambleurilor, pentru fiecare metru din înãl imea de umpluturã i la realizarea umpluturii
sub cota stratului de formã sau a patului drumului;
- în cazul sãpãturilor, la cota finalã a sãpãturii.
22.5. Registrul de procese verbale de lucrãri ascunse se va pune la dispozitia organelor de control,
cât i a comisiei de recep ie preliminarã sau finalã.
22.6. Lucrãrile nu se vor recep iona dacã:
- nu sunt realizate cotele i dimensiunile prevãzute în proiect;

- nu este realizat gradul de compactare atât la nivelul patului drumului cât i pe fiecare strat în
parte (atestate de procesele verbale de recep ie pe faze);
- lucrãrile de scurgerea apelor sunt necorespunzãtoare;
- nu s-au respectat pantele transversale i suprafa area platformei;
- se observã fenomene de instabilitate, începuturi de crãpãturi în corpul terasamentelor, ravinãri
ale taluzurilor, etc.;
- nu este asiguratã capacitatea portantã la nivelul patului drumului.
Defectiunile se vor consemna în procesul verbal încheiat, în care se va stabili i modul i termenele
de remediere.
23. RECEP IA LA TERMINAREA LUCRÃRILOR
Recep ia la terminarea lucrãrilor se face pentru întreaga lucrare, conform Regulamentului de

recep ie a lucrãrilor de construc ii i instalatii aferente acestora, aprobat cu HGR 273 i modificat i
completat cu HG 940 i HG 1303.
24. RECEP IA FINALÃ
Recep ia final se face dupa expirarea perioadei de garan ie a lucr rii.
La recep ia finalã a lucrãrii se va consemna modul în care s-au comportat terasamentele i dacã

acestea au fost întretinute corespunzãtor în perioada de garan ie a întregii lucrãri, în condi iile
respectãrii prevederilor Regulamentului aprobat cu HGR 273 i modificarilor i completarilor
aprobate cu HG 940 i HG 1303.

ANEXÃ - DOCUMENTE DE REFERIN A
I. ACTE NORMATIVE
Directiva 89/655/30.XI.1989 Privind cerin ele minime de securitate i s n tate pentru

a CEE (Comitetul Economic folosirea de c tre lucr tori a
echipamentului de lucru la European) locul de munc
HG nr. 273/1994 privind aprobarea Regulamentului de receptie a lucrarilor
de constructii si instalatii aferente acestora
HG 300/2006 Norme de securitate i s n tate pe antiere
HG 622/2004 privind stabilirea condi iilor de introducere pe pia a
produselor pentru construc ii
HG 766/1997 pentru aprobarea unor regulamente privind calitatea în
construc ii modificat i completat cu HG 675/2002 i
HG 1231/2008
HG nr. 940/2006 pentru modificarea i completarea Regulamentului de
recep ie a lucr rilor de construc ii i instala ii aferente
acestora, aprobat prin Hot rârea Guvernului nr.
273/1994
HG nr. 1303/2007 pentru completarea Regulamentului de receptie a
lucrarilor de constructii si instalatii aferente acestora,
aprobat prin Hotararea Guvernului nr. 273/1994
HG 1425/2006 Norme metodologice de aplicare a Legii nr. 319/2006 cu
modific ri i complet ri
Legea 10/1995 privind calitatea în construc ii
Legea nr. 82/1998 Aprobarea OG nr. 43/1997 privind regimul drumurilor
Legea 177/2015 referitoare la actualizarea prevederilor Legii 10/1995 -
calitatea in construc ii
Legea nr. 307/2006 Legea privind apararea împotriva incendiilor
Legea nr. 319/2006 Legea securitatii i s n t tii în munc
Ordinul MT nr. 43/1998 Norme privind încadrarea în categorii a drumurilor de
interes national
Ordinul MT nr. 45/1998 Norme tehnice privind proiectarea, construirea i
modernizarea drumurilor
Ordinul MT nr. 46/1998 Norme tehnice privind stabilirea clasei tehnice a
drumurilor publice
Ordinul MT/MI nr. 411/1112/2000 Norme metodologice privind condi iile de închidere a
publicat în MO 397/24.08.2000 circula iei i de instruire a restric iilor de circula ie în
vederea executãrii de lucrãri în zona drumului public

i/sau pentru protejarea drumului
OG nr. 43/1997 Ordonan a privind regimul drumurilor, cu modific rile i
complet rile ulterioare
OUG nr. 195/2005 Ordonan a privind protec ia mediului, cu complet rile
ulterioare
II. REGLEMENT RI TEHNICE
CD 31-2002 Normativ pentru determinarea prin deflectografie i

deflectometrie a capacitã ii portante a drumurilor cu
structuri rutiere suple i semirigide
CD 182-87 Normativ privind execu ia terasamentelor i a stratului de
forma la drumuri
AND 530:2012 Instruc iuni privind controlul calitatii terasamentelor
rutiere
III. STANDARDE
STAS 1709/1:1990 Actiunea fenomenului de înghe -dezghe la lucrãri de

drumuri. Adâncimea de înghe în complexul rutier.
Prescrip ii de calcul
drumuri. Prevenirea i remedierea degradãrilor din
înghe -dezghe . Prescrip ii tehnice
drumuri. Determinarea sensibilitãtii la înghe a
pãmânturilor de funda ie. Metoda de determinare
STAS 1913/1:1982 Teren de fundare. Determinarea umiditã ii
STAS 1913/3:1976 Teren de fundare. Determinarea densitã ii
pãmânturilor
STAS 1913/4:1986 Teren de fundare. Determinarea limitelor de
plasticitate
STAS 1913/5:1985 Teren de fundare. Determinarea granulozitã ii.
STAS 1913/12:1988 Teren de fundare. Determinarea caracteristicilor
fizice i mecanice ale pãmânturilor cu umflãri i
contrac ii mari.
STAS 1913/13:1983 Teren de fundare. Determinarea caracteristicilor de
compactare. Încercarea Proctor.
STAS 1913/15:1975 Teren de fundare. Determinarea greutãtii volumice pe
teren
STAS 2914:1984 Lucrãri de drumuri. Terasamente. Condi ii tehnice
generale de calitate
STAS 2914/4:1989 Determinarea modulului de deforma ie liniar
STAS 3950:1981 Geotehnica. Terminologie, simboluri i unit ti de
m sur
STAS 7107/1-76 Teren de fundare. Determinarea materiilor organice
STAS 8942/2-82 Teren de fundare. Determinarea rezisten ei
p mânturilor la forfecare, prin încercarea de forfecare

direct
STAS 12253-84 Lucr ri de drumuri. Straturi de form . Condi ii
tehnice generale de calitate
SR 4032-1:2001 Lucrari de drumuri. Terminologie.
SR EN 13242+A1:2008 Agregate din materiale nelegate sau legate hidraulic
pentru utilizare în inginerie civila i în construc ii de
drumuri
SR EN ISO 14688-1:2004 Cercet ri i încerc ri geotehnice. Identificarea i
clasificarea p mânturilor. Partea 1: Identificare i
descriere
SR EN ISO 14688-2:2005 Teren de fundare. Clasificarea i identificarea
pãmânturilor
SR EN ISO 14688-1:2004/AC:2006 Cercet ri i încerc ri geotehnice. Identificarea i
clasificarea p mânturilor. Partea 1: Identificare i
descriere
SR EN ISO 14688-2:2005/A1:2014 Cercet ri i încerc ri geotehnice. Identificarea i
clasificare. Amendament 1

COMPANIA NATIONALA DE AUTOSTRAZI i DRUMURI NATIONALE DIN

ROMANIA
STRATURI DE FORMÃ
REDACTAREA II
2016

CUPRINS
CAPITOLUL I - GENERALITÃTI......................................................................................................2
CAPITOLUL II - CONDI II TEHNICE .............................................................................................3
CAPITOLUL III - MATERIALE FOLOSITE .....................................................................................4
CAPITOLUL IV - EXECU IA STRATULUI DE FORMÃ................................................................8
CAPITOLUL V - RECEP IA LUCRÃRILOR ................................................................................. 20
ANEXÃ - DOCUMENTE DE REFERINT ..................................................................................... 22
Pagina 1 din 24 Straturi de form

CAPITOLUL I - GENERALITÃTI
1. OBIECT I DOMENIU DE APLICARE
1.1. Prezentul caiet de sarcini stabile te condi iile tehnice generale de calitate, pe care trebuie sã
le îndeplineascã straturile de formã din alcãtuirea complexelor rutiere, situate la partea superioarã a
terasamentelor drumurilor publice.
1.2. Caietul de sarcini se aplicã la constructia i modernizarea drumurilor publice i la
constructia drumurilor de exploatare cu trafic greu i foarte greu.
1.3. Straturile de formã care fac obiectul prezentului caiet de sarcini sunt realizate din:
a) materiale necoezive:
- pãmânturi sau materiale necoezive (balast, de euri de carier , sort de carier 0-63);
- pietruiri existente în grosime de minimum 10 cm;
- zgura bruta de furnal inalt.
b) materiale coezive:
- pãmânturi coezive stabilizate mecanic (STAS 8840);

- pãmânturi coezive tratate cu var;
- pãmânturi coezive stabilizate cu zgurã granulatã i var;
- pãmânturi coezive stabilizate cu var-ciment;
- p mânturi coezive stabilizate cu lian i hidraulici.
1.4. Când terasamentele sunt realizate din pãmânturi necoezive (de euri de carierã, material
pietros de balastierã), straturile de formã vor fi alcãtuite de regulã din aceste materiale.
Straturile de formã din pãmânturi coezive stabilizate mecanic sau tratate cu var se vor utiliza la
terasamentele din pãmânturi coezive.
Stratul de formã din pãmânturi coezive stabilizate cu zgurã i cu var sau cu var-ciment se aplicã de
regulã la drumurile de clasã tehnicã I i II.
Stratul de formã din pietruiri existente se aplicã la modernizãrile de drumuri existente, dacã sunt
îndeplinite condi iile de la punctul 3.2.
2.1. Antreprenorul este obligat sã asigure adoptarea tuturor mãsurilor tehnologice i

organizatorice care sã conducã la respectarea strictã a prevederilor prezentului caiet de sarcini.
2.2. Antreprenorul va asigura prin laboratorul propriu sau al altor laboratoare autorizate,
efectuarea tuturor încercãrilor rezultate din aplicarea prezentului caiet de sarcini.
De asemenea este obligat sã efectuze, la cererea Inginerului i alte verificãri suplimentare fa ã de

prevederile prezentului caiet de sarcini.
2.3. Antreprenorul este obligat sã inã eviden a zilnicã a condi iilor de execu ie a straturilor de
formã, a probelor prelevate, a încercãrilor efectuate i a rezultatelor ob inute.
2.4. În cazul în care se vor constata abateri de la prezentul caiet de sarcini, Inginerul va dispune
întreruperea execu iei lucrãrilor i luarea mãsurilor care se impun.
2.5. La execu ia stratului de formã se va trece numai dupã ce se constatã, în urma verificãrilor, cã
sunt asigurate gradul de compactare i capacitatea portantã a terasamentelor i cã lucrãrile
respective au fost recep ionate pe faze de execu ie.
CAPITOLUL II - CONDI II TEHNICE
3. VALORI ADMISIBILE
3.1. Stratul a ternut trebuie compactat pânã la realizarea unui grad de compactare de min. 98%
din densitatea în stare uscatã maximã, determinatã prin încercarea Proctor modificatã, conform
STAS 1913/13, în cel pu in 95% din punctele de mãsurare i de min. 95% celelalte puncte.
Deforma ia elastic corespunz toarevehicolului etalon (115kN) trebuie s aib valori mai mici de
2,00 mm in 95% din punctele m surate. Uniformitatea execu iei se consider satisf c toare dac
valoarea coeficientului de varia ie este sub 40%.
3.2. Valoarea admisibil a capacit ii portante la partea superioar a stratului de form se
stabile te prin proiect în func ie de gosimea stratuluibde form i a materialelor utilate. Verificarea
stratului de form se face conform AND 530.
4. ELEMENTE GEOMETRICE I ABATERI LIMITÃ
4.1. Grosimea stratului de formã este cea prevãzutã în proiect sau în caietul de sarcini speciale.
4.2. Pietruirea existentã poate alcãtui stratul de formã, dacã este pe toatã lã imea patului
drumului i dacã are grosimea de min. 10 cm sau dacã prin scarificare i reprofilare pe toatã lã imea
patului drumului se ob ine o grosime minimã de 10 cm.
4.3. Straturile de formã se prevãd pe toatã lã imea terasamentelor.

4.4. Pantele în profil transversal, ale suprafe ei straturilor de formã sunt acelea i ca ale suprafe ei
îmbrãcãmin ilor, admi ându-se acelea i toleran e ca ale acestora, cu respectarea punctului 3.5.
4.5. La drumuri cu mai mult de douã benzi de circula ie i la autostrãzi, pantele în profil
transversal trebuie sã fie de 3,5-4%.
4.6. Suprafa a straturilor de formã trebuie sã aibã pante transversale de 10-12% pe ultimii 80 cm
pânã la taluzurile drumului, în vederea evacuãrii rapide a apelor.
4.7. Declivitã ile în profil longitudinal ale suprafe ei straturilor de formã sunt acelea i ca ale
îmbrãcãmin ilor sub care se executã, prevãzute în proiect.
4.8. Abaterile limitã la lã imea stratului de formã sunt de ± 0,05 m fa ã de axã i de ± 0,10 m la
lã imea întreagã; la cotele de nivel ale proiectului toleran ele sunt tot de ± 0,05 m. Abaterile limitã
se admit în puncte izolate, care nu sunt situate în acelasi profil transversal sau în profiluri
consecutive.
CAPITOLUL III - MATERIALE FOLOSITE
5. PÃMÂNTURI
5.1. Pãmânturile necoezive i coezive care se folosesc la realizarea straturilor de formã se

clasificã i se identificã, conform SR EN ISO 14688-2.
6. VAR
6.1. Pentru tratare sau pentru stabilizare cu var se pot folosi urmãtoarele tipuri de var:
- var nehidratat mãcinat, conform SR 9310

- var pentru construc ii, conform SR EN 459-1.
6.2. Transportul varului nehidratat mãcinat i a varului hidratat în pulbere se face cu vagoane
cisternã sau cu cisterne auto, iar transportul varului bulgãri se face cu mijloace de transport
acoperite, ferite de umezealã.
6.3. Depozitarea varului nehidratat mãcinat i a varului hidratat în pulbere se face în silozuri
metalice, iar varul bulgãri se depoziteazã în spa ii acoperite, ferit de umezealã, pe platforme curate.
6.4. Fiecare lot de livrare, indiferent de tipul varului, va fi înso it de declara ia de conformitate a
produc torului care trebuie s fie bazat pe evaluarea conformit ii varului pentru construc ii SR
EN 459-1, conform schemei din SR EN 459-3.
6.5. În caietul de sarcini speciale se va specifica în mod obligatoriu tipul de var ce se va utiliza la
realizarea stratului de formã.

7. ZGURÃ GRANULATÃ DE FURNAL ÎNALT
7.1. Pentru stabilizarea stratului de formã din pãmânturi coezive, se va putea folosi i zgura
granulatã de furnal înalt, cu dimensiunea maxim a granulei de 100 mm, care însã trebuie sã
corespundã condi iilor tehnice de calitate prevãzute în SR 648, arãtate în tabelul 1.
Tabel 1
Caracteristici chimice i fizice Condi ii de admisibilitate Metoda de verificare
Reziduul nesolubil, în HCl, %, max. 1,5
Oxid de magneziu (MgO), %, max. 7,0
Oxid de mangan (Mn2O3), %, max. 2,0
Modul chimic
Cao + MgO min. SR EN 196-2
1
SiO
Modul chimic
Cao min.
1,10
SiO
Densitate aparentã în grãmadã, în stare
1,5
uscatã, t/m3 min SR 648
Umiditate de referin ã, % 16,0
Structura granule sticloase
nu se admite prezen a bucãtilor compactate: pãmânt,
Impuritãti pietre, nisip, etc., zgura va fi lipsitã de incluziuni
metalice
7.2. Aprovizionarea zgurii granulate se va face astfel încât procesul de execu ie a stratului de
formã sã se desfã oare fãrã întreruperi.
7.3. Se va solicita furnizorului ca fiecare lot de zgurã granulatã sã fie înso it de un certificat de
calitate care va atesta conformitatea caracteristicilor chimice i fizice men ionate în tabelul 5 în
condi iile SR 648. Certificatul de calitate se va pãstra în dosarul antierului.
Este indicat ca antierul sã fie aprovizionat de la o singurã sursã. Dacã Antreprenorul propune
utilizarea zgurii din mai multe surse, pentru aceastã solutie este necesarã ob inerea aprobãrii
Inginerului i luarea mãsurilor necesare pentru stabilirea de re ete distincte pentru fiecare sursã în
parte i pentru folosirea lor pe sectoare de drum diferite.
7.4. Depozitarea zgurii granulate se va face în depozite deschise, separate de restul materialelor
din depozitele vecine pentru a evita amestecarea zgurii granulate cu alte materiale.
7.5. Scurgerea apelor de pe platforma depozitului trebuie sã fie asiguratã în condi ii optime
pentru a preîntâmpina degradarea zgurii granulate.

8. DE EURI DE CARIER
De eurile de carier trebuie s îndeplineasc condi iile de calitate din tabelul 2.
Tabel 2
Caracteristici Condi ii de admisibilitate
Dimensiunea maxim a granulei, mm 100
Granulozitate continu
Rezisten a la sf râmare prin compresiune pe 60
pietr spart în stare uscat , min.%
Coeficient de calitate, min. 7
Coeficient de gelivitate pe piatra spart , max. % 3
9. CIMENT
9.1. Cimentul trebuie sã îndeplineascã condi iile prevãzute în SR EN 197-1 i SR EN 10092.

9.2. La aprovizionare, fiecare lot de material va fi insotit de declaratia de performanta si, dupa
caz, certificatul de conformitate impreuna cu rapoartele de incercare prin care sa se certifice
calitatea materialului, eliberate de un laborator autorizat/acreditat si se va verifica obligatoriu
finetea si timpul de priza pe lot sau pentru maxim 100 tone.
9.3. Cimentul se va livra de catre furnizori in saci sigilati si se va depozita in incaperi acoperite,
ferit de umezeala, in conditii reci, uscate. Fiecare sac de ciment va avea inscriptionat marcajul de
conformitate CE, numarul de identificare a organismului de certificare si informatiile insotitoare.
Daca pe sac nu figureaza toate informatiile, ci doar o parte, atunci trebuie ca documentele
comerciale insotitoare sa cuprinda informatii complete.
10. LIAN TI HIDRAULICI RUTIERI
10.1. Un liant hidraulic este un liant produs în fabric , livrat gata de utilizare, cu proprieta i
specifice, adaptate straturilor de baz i de funda ie, straturilor de form , stabiliz riii i trat rii
solului.
10.2. Tipul de liant ce urmeaz a fi folosit se alege înainte de începerea efectiv a stratului de
form , în urma testelor de laborator de specialitate pe p mânt necorespunzator (teste ce in seama de
umiditatea i caracteristicile p mântului) inclusiv compozi ia amestecului (dozajul de liant).
10.3. Liantul hidraulic rutier trebuie ales din SR EN 13282-1 i trebuie s corespund unui
agrement tehnic european sau echivalent, fie reglementarilor în vigoare.
10.4. La aprovizionare, fiecare lot de material va fi înso it de declaratia de performan i, dup
caz, certificatul de conformitate împreun cu rapoartele de încercare prin care s se certifice
calitatea materialului, eliberate de un laborator autorizat/acreditat i se va verifica obligatoriu
fine ea i timpul de priz pe lot sau pentru maxim 100 tone.

11. APÃ
11.1. Apa utilizatã la realizarea straturilor de formã poate sã provinã din reteaua publicã sau din
altã sursã, dar în acest caz trebuie sã îndeplineascã condi iile prevãzute în SR EN 1008.
11.2. În timpul utilizãrii pe antier se va evita poluarea apei cu detergen i, materii organice,
uleiuri, argile, etc.
12. CONTROLUL CALITÃ II MATERIALELOR
12.1. Controlul calitã ii materialelor înainte de punerea lor în operã se face în conformitate cu
prevederile tabelului 3.
Tabel 3
Actiunea, procedeul de verificare sau caracteristicile Frecventa Metoda de
Material
ce se verificã verificare
0 1 2 3
Compozi ia granulometricã STAS 1913/5
Pãmânturi Indice de plasticitate STAS 1913/4
coezive Con inutul de substante organice i humus STAS 7107/1
Umiditate STAS 1913/1
Compozi ia granulometricã SR EN 933/1
Pãmânturi Rezisten a la sfãrâmare prin compresiune pe piatrã
SR EN 1097/2
necoezive, spartã în stare uscatã
agregate Coeficient de gelivitate pe piatrã SR EN 1367/2
sau de euri Umiditate STAS 4606
carierã 1. Înainte de SR EN
Echivalent de nisip începererea 933/8+A1
Pãmânturi Compozi ia granulometricã lucr rilor STAS 1913/5
necoezive 2. Min. 3 teste SR EN
sau Echivalentul de nisip complete pe 933/8+A1
material un strat de
pietros Umiditate 1500 m2, STAS 4606
aluvionar repartizate
Examinarea datelor înscrise în declara ia de pe sec iuni
conformitate diferite
(stânga ax,
Var Fine ea ax, dreapta) SR EN 459-2
sau de câte
Densitatea aparentã a varului hidratat în pulbere ori este
Durata de stingere necesar
Zgura
Examinarea datelor înscrise în cartificatul de calitate -
granulatã
Examinarea datelor înscrise în declara ia de
conformitate, compozi ia
Ciment si Stabilitate SR EN 196-
lian i
Timpul ini ial de prizã 3+A1
hidraulici
Rezisten e mecanice la 7 zile
rutieri
Rezisten e mecanice la 28 zile SR EN 196-1
Con inut de sulfa i SR EN 196-2

0 1 2 3
Con inut de sulfa i SR EN 196-2
Prelevarea de contra-probe care se pãstreazã minim
45 zile (pãstrate în cutii metalice sau pungi de -
polietilenã sigilate)
Starea de conservare numai dacã s-a depãsit termenul SR EN
de depozitare sau au intervenit factori de alterare 196-6
Tipuri de încerc ri
Gradul de f râmi are 1. Înainte de începererea lucr rilor
Rezisten a de compresiune a amestecului 2. Min. 2 x 3 puncte la 1500 m2 strat
CAPITOLUL IV - EXECU IA STRATULUI DE FORMÃ
13. PREGÃTIREA STRATULUI SUPORT
13.1. Execu ia stratului de formã va începe numai dupã terminarea execu iei terasamentului pe
toatã lã imea platformei drumului i recep ionarea preliminarã a acestora, conform prescrip iilor
caietului de sarcini pentru terasamente.
13.2. Terasamentele în rambleu se vor executa i recep iona la cota patului minus grosimea
stratului de formã când acesta este realizat din pãmânturi necoezive, la cota patului când stratul de
formã este realizat, într-o singurã reprizã, din pãmânt coeziv stabilizat mecanic, cu var sau zgurã
granulatã i var, sau la cota patului minus jumãtate din grosimea stratului de formã din pãmânt
coeziv stabilizat, când acesta se executã în douã reprize.
13.3. Straturile de formã se executã conform profilului transversal tip proiectat, pe toatã lã imea
platformei drumului sau autostrãzii.
14. EXECU IA STRATULUI DE FORMÃ DIN PÃMÂNTURI NECOEZIVE
14.1. În zonele de ramblee, materialele necoezive din care se realizeazã stratul de formã este
a ternut în straturi uniforme, paralele cu linia ro ie a proiectului pe întreaga lãtime a rambleului.
Suprafa a fiecãrui strat intermediar va fi planã cu înclinãri de 3...5% spre exterior, iar suprafa a
patului la drumurile de clasa tehnicã III - V va avea aceeasi înclinare transversalã ca i
îmbrãcãmintea drumului. Pentru clasele tehnice I i II înclinarea transversalã a patului drumului va
fi de 3,5...4,0%.
14.2. Grosimea straturilor din care se realizeazã stratul de formã se alege în func ie de mijlocul de
compactare, astfel încât sã se asigure gradul de compactare prescris pe toatã grosimea lui.
În func ie de grosimea prevãzutã pentru stratul de formã i de grosimea optimã de compactare,

stratul de formã se realizeazã într-o reprizã sau în douã reprize de lucru.
14.3. În cazul debleelor, sãpãturile pentru realizarea stratului de formã se vor executa pe tronsoane

limitate, imediat înainte de execu ia acestuia, luându-se mãsuri pentru a se evita acumularea apei pe
suprafa a patului.
14.4. Materialul se a terne la profil i se adaugã apa necesarã realizãrii umiditã ii optime de
compactare, daca este cazul.
14.5. La lucrãri importante, înainte de începerea lucrãrilor de execu ie a stratului de formã se va
realiza o plan e de încercare pe un tronson experimental lung de min. 30 m i pe toatã lã imea
platformei, prin care se vor stabili:
- grosimea optimã de compactare

- umiditatea optimã de compactare
- componenta atelierului de compactare
- numãrul optim de treceri
care sã conducã la ob inerea gradului de compactare men ionat la punctul 12.5.
Rezultatele încercãrilor, consemnate în registrul de antier i aprobate de Inginer se vor respecta

întocmai la execu ia lucrãrilor.
15. EXECU IA STRATULUI DE FORMÃ DIN PIETRUIREA EXISTENTÃ
15.1. Stratul de formã din pietruiri existente, în cadrul lucrãrilor de modernizãri de drumuri se
executã prin scarificarea i reprofilarea pietruirii pe toatã lã imea platformei.
Grosimea stratului de formã care se realizeazã, este în func ie de grosimea i lã imea pietruirii
existente, însã nu trebuie sã fie mai micã de 10 cm.
16. EXECU IA STRATULUI DE FORMÃ DIN PÃMÂNT COEZIV STABILIZAT

MECANIC
16.1. Prin stabilizare mecanicã a pãmânturilor se întelege complexul de opera iuni prin care se
realizeazã îmbunãtã irea granulozitãtii acestora. Stratul de formã din pãmânt stabilizat mecanic este
un strat din pãmânt coeziv amestecat cu materiale granulare provenite din pietruiri existente,
balasturi ori pietri uri concasate sau de euri de carierã.
Amestecul realizat trebuie sã aibã urmãtoarele caracteristici conform STAS 8840:
- indicele de plasticitate Ip 6 ... 8%

- echivalentul de nisip EN > 30%
- granulozitatea între 0-63 mm conform limitelor din tabelul 4
- umiditatea optimã de compactare Wopt conform STAS 1913/13
- con inutul în elemente moi i gelive, max 5%

- sã nu con inã bulgãri de argilã, resturi organice sau alte impuritãti.
Tabel 4
Domenii de Treceri prin site sau ciururi în % din masã
granulozitate Limita Ochiuri pãtrate conform SR EN 933-2 (tabelul 2)
0,063 0,16 0,5 2 6,3 16 25 63
min 6 8 12 18 31 53 65 100
0 - 63
max 12 20 28 43 67 98 100 100
16.2. Re eta de lucru (procentele de amestec a materialelor) i caracteristicile de compactare

conform STAS 1913/13 prin încercarea Proctor modificat se vor stabili, înainte de începerea
lucrãrilor, de cãtre un laborator de specialitate.
16.3. Se recomand ca execu ia stratului de formã se va desfãsura pe tronsoane de min. 500 m
lungime de drum, în vederea asigurãrii unei productivitãti corespunzãtoare.
16.4. Execu ia se va putea face într-o reprizã sau în douã reprize de lucru, în func ie de grosimea
stratului de formã prevãzut în proiect i de grosimea optimã de execu ie corespunzãtoare utilajului
folosit.
Grosimea optimã de compactare, componenta atelierului de compactare i numãrul de treceri se va

stabili de cãtre Antreprenor la începutul lucrãrilor, pe un tronson experimental.
16.5. Materialele componente se vor a terne în straturi cu grosime uniformã pe patul drumului, cu
ajutorul autogrederului.
16.6. Materialele se vor amesteca pânã la completa lor omogenizare, cu freze rutiere, cu
autogredere sau cu grapa cu discuri înso itã de plug; concomitent, Antreprenorul va controla
permanent umiditatea amestecului pe care o va corecta pânã la realizarea umiditã ii optime de
compactare, dupã caz, fie prin stropire cu apã, fie prin întreruperea lucrãrilor lãsând sã se reducã
con inutul de apã prin zvântare.
16.7. Nivelarea amestecului se face în lung i în profil transversal cu autogrederul i cu rectificare
manualã la sablon.
16.8. Compactarea se va face cu compactori cu pneuri i cilindrul compresor cu rulouri netede, cu
sau fãrã vibrare, respectând parametrii stabiliti pe tronsonul experimental, pânã la realizarea unui
gradului de compactare.
16.9. Repriza a doua, în cazul straturilor de formã executate în douã reprize de lucru, se va realiza
în acelea i condi ii ca i prima reprizã, luându-se mãsuri ca pe ultimii 80 cm pânã la taluze sã se
realizeze o pantã transversalã de 10-12%.
16.10. În zonele din vecinãtatea taluzurilor umpluturii, unde din motive de stabilitate, utilajul nu

poate fi folosit, compactarea stratului de formã se va face cu compactoare de tonaj redus, mica,
maiul mecanic portabil sau cu placa vibratoare.
17. EXECU IA STRATULUI DE FORMÃ DIN PÃMÂNT COEZIV TRATAT CU VAR
17.1. Dozajul de var pentru tratarea pãmânturilor coezive este de 2...4% raportat la masa
pãmântului uscat. Alegerea tipului de var i a dozajului se efectueazã conform tabelului 8, în func ie
de umiditatea pãmântului în comparatie cu umiditatea optimã de compactare Wopt determinatã prin
încercarea Proctor modificatã, conform STAS 1913/13, corespunzãtoare domeniului umed.
17.2. Valorile date în tabelul nr. 5 sunt orientative, dozajele de var, precum i tipul de var se vor
stabili în cadrul unor tronsoane experimentale sau de cãtre un laborator de specialitate, prin
încercãri, conform STAS 10473/2 pe epruvete cilindrice confectionate din amestecuri de pãmânt i
var nestins mãcinat sau var stins în pulbere.
Tabel 5
Dozaj în % din masa
Denumirea
Umiditatea pãmântului var bulgãri var nestins var stins
pãmânturilor
mãcinat pulbere
Pãmânturi foarte De la Wopt + 4...7 %
coezive i coezive pânã la Wopt +12...15% 4 4 -
Sub Wopt + 4...7 % 3 3 4

Pãmânturi slab De la Wopt + 4...7 %
coezive pânã la Wopt +12...15% 3 3 -
Sub Wopt + 4...7 % 2 2 3
17.3. Dozajul de var nestins, bulgãri sau mãcinat, poate fi mãrit fa ã de cel prevãzut în tabelul de
mai sus în cazul tratãrii unor pãmânturi cu umiditate naturalã mai mare decât umiditatea optimã de
compactare Wopt +10...15% contându-se pe o reducere a umiditã ii de 1...2% pentru fiecare procent
suplimentar de var nestins utilizat.
17.4. Se interzice execu ia stratului de formã în perioadele cu precipita ii i cu temperaturi
atmosferice negative.
În cazul în care execu ia stratului de formã se face în perioada imediat premergãtoare înghe ului,
sectoarele respective vor fi astfel alese încât acestea sã nu fie date circula iei de antier decât dupã o
perioadã de minim 14 zile cu temperaturi pozitive ale aerului.
17.5. Execu ia stratului de formã se face prin amestecarea în situ a pãmântului cu var i prin
compactarea amestecului astfel realizat pânã la ob inerea gradului de compactare prescris.
În func ie de utilajele folosite i de grosimea stratului de formã prevãzutã în proiect, Antreprenorul

va stabili pe baza unei experimentãri dacã execu ia se face într-o reprizã sau mai multe reprize de

lucru.
Experimentarea se va face pe un tronson de drum de cel pu in 30 m lungime i pe toatã lã imea

drumului i care va avea ca scop determinarea în condi iile execu iei pe antier a urmãtoarelor:
- dozajul de var pentru diversele tipuri de pãmânt

- grosimea optimã de execu ie într-o reprizã a stratului stabilizat
- umiditatea optimã de compactare
- componenta atelierului de compactare
- numãrul optim de treceri a atelierului de compactare.
Rezultatele ob inute pe por iunea de drum realizatã experimental, cu caracteristici corespunzãtoare

prevederilor prezentului caiet de sarcini, dupã aprobarea de cãtre Inginer, se înscriu în registrul de
antier, respectarea lor fiind obligatorie pe tot parcursul execu iei lucrãrilor.
17.6. La execu ia stratului de formã, Antreprenorul va efectua în mod obligatoriu urmãtoarele

opera iuni:
a) scarificarea sau dupã caz, a ternerea pãmântului i rãspândirea varului cu ajutorul

repartizatorului de fondan i chimici pe suprafa a stratului, astfel încât sã se asigure
dozajul de var stabilit în laborator i confirmat de experimentarea pe teren;
b) realizarea amestecului de pãmânt i var, prin treceri succesive ale utilajelor specifice
(malaxor rotativ, frezã rutierã sau grapã polidisc), pânã se realizeazã o fãrâmi are
corespunzãtoare a pãmântului i un amestec cât mai omogen de pãmânt i var. Dacã se
utilizeazã var bulgãri, se continuã amestecarea pânã la stingerea totalã a varului;
Se considerã cã fãrâmi area pãmântului este corespunzãtoare dacã gradul de fãrâmi are al acestuia
este, în minimum 95% din determinari, mai mare de 70%. Gradul de fãrâmi are se determinã
conform STAS 10473/2.
c) se determinã umiditatea amestecului Wa i în func ie de valoarea acesteia se iau

urmãtoarele mãsuri:
- dacã Wa < Wopt - 3%, se adaugã cantitatea de apã necesarã i se efectueazã înca 2-3
treceri
Wopt - 3% < Wa < Wopt + 3%, se trece la operatiunea urmãtoare

Wa > Wopt + 3%, se continuã operatia de amestecare sau se lasã pãmântul tratat
sã se usuce pânã când umiditatea acestuia devine Wopt ± 3%.
d) se niveleazã cu lama autogrederului la profilul necesar;

e) compactarea amestecului de pãmânt cu var, cu ajutorul atelierului de compactare stabilit
se face dupa realizarea opera iei de amestecare în intervalul de timp precizat de
producatorul de var în fi a tehnic .
17.7. La execu ia stratului de formã în repriza a doua, pãmântul adus de la sursã cu

autobasculanta, se descarcã, se împrãstie cu lama autogrederului, în strat continuu i uniform i se
repetã opera iunile arãtate mai sus.
17.8. Se corecteazã micile denivelãri apãrute pe suprafa a stratului de formã în urma compactãrii,
prin tãieri cu lama autogrederului pentru a nu depãsi toleran ele admise.
18. EXECU IA STRATULUI DE FORMÃ DIN PÃMÂNT COEZIV STABILIZAT CU

ZGURÃ GRANULATÃ I CU VAR
18.1. Dozajele de zgurã granulatã i de var pentru stabilizarea pãmânturilor coezive se vor stabili
de cãtre un laborator de specialitate prin încercãri, conform STAS 10473/2 pe epruvete cilindrice,
confectionate din amestecuri de pãmânt, zgurã granulatã în proportii de 10...30% i var nestins
mãcinat sau var stins pulbere, în proportie de 3...4%.
18.2. Rezistenta la compresiune Rc la vârsta de 14 zile a pãmânturilor stabilizate cu zgurã
granulatã i var trebuie sã corespundã valorilor din tabelul 6.
Tabel 6
Rc la 14 zile în
Denumirea pãmânturilor
N/mm² min
Foarte coezive (argilã groasã, argilã) 1,2
Coezive (argilã prafoasã, argilã nisipoasã, argilã prãfoasã nisipoasã) 1,0
Slab coezive (praf argilos, praf argilos nisipos, praf) 0,35
Slab coezive (praf nisipos, nisip argilos, nisip prãfos) 0,50
18.3. Caracteristicile de compactare ale stratului de formã (densitatea uscatã maximã i umiditatea
optimã de compactare) vor fi determinate prin încercarea Proctor modificatã conform STAS
1913/13 i sunt corespunzãtoare domeniului umed al curbei Proctor.
18.4. Înainte de începerea lucrãrilor, Antreprenorul este obligat sã execute experimental un strat
de formã din pãmânt stabilizat cu zgurã granulatã i cu var pe un tronson de drum de circa 30 m
lungime i pe intreaga platformã a drumului.
Încercãrile au drept scop de a verifica folosirea utilajelor de rãspândire, amestecare i compactare,

personalul antierului i materialele aprovizionate, dozajul optim de zgurã i var, umiditatea i
grosimea optimã de compactare privind atingerea caracteristicilor cerute prin prezentul caiet de
sarcini.

18.5. Încercãrile trebuiesc repetate pânã la ob inerea rezultatelor satisfãcãtoare pentru urmãtoarele
caracteristici:
- umiditatea optimã
- omogenitatea amestecului
- rezistenta la compactare.
Cu ocazia acestor verificãri se va stabili:
- numãrul de treceri succesive necesare pentru ob inerea unui amestec omogen i un grad de
fãrâmi are de minimum 70% în 95% din determinãri efectuate conform STAS 10473/2
- dacã stratul de formã prevãzut în proiect se poate realiza cu utilajele cu care se lucreazã într-o
singurã reprizã de lucru sau în douã i care este grosimea optimã de compactare în acest din
urmã caz
- eventualele corectii care trebuiesc aduse dozajului de zgurã sau var stabilit în laborator
- natura i componenta atelierului de compactare precum i numãrul de treceri necesar pentru
ob inerea gradului de compactare cerut de caietul de sarcini.
Se vor recolta probe din amestecul realizat în timpul experimentãrii în vederea verificãrii ob inerii
caracteristicilor cerute.
Rezultatele ob inute pe por iunea realizatã experimental, cu caracteristici corespunzãtoare

prevederilor prezentului caiet de sarcini, dupã aprobarea de cãtre Inginer, se înscriu în registrul de
antier, respectarea lor fiind obligatorie pe tot parcursul execu iei lucrãrilor.
18.6. Se interzice execu ia stratului de formã în perioadele cu precipita ii i cu temperaturi

atmosferice negative.
În cazul în care execu ia stratului de formã se face în perioada imediat premergãtoare înghe ului,
sectoarele respective vor fi astfel alese încât acestea sã nu fie date circula iei de antier decât dupã o
perioadã de minim 14 zile cu temperaturi pozitive ale aerului.
18.7. Execu ia stratului de formã se face într-o reprizã de lucru sau douã în func ie de rezultatele
ob inute pe tronsonul experimental cu utilajele care se folosesc pe antier.
18.8. La execu ia stratului de formã, Antreprenorul va efectua în mod obligatoriu urmãtoarele
opera iuni:
a) scarificarea sau dupã caz, a ternerea pãmântului i rãspândirea varului cu ajutorul

repartizatorului de fondanti chimici pe Suprafa a stratului, astfel încât sã se asigure
dozajul de var stabilit în laborator i confirmat de experimentarea pe teren;

b) se transportã cu autobasculante zgura granulatã i se aseazã în grãmezi, astfel încât, prin
împrã tierea acestora sã se realizeze dozajul prescris;
c) se împrãstie zgura granulatã, cu lama autogrederului, pe Suprafa a stratului de pãmânt i
apoi se amestecã prin treceri succesive ale utilajelor specifice (malaxor, frezã rutierã sau
grapã polidisc) pânã se realizeazã o fãrâmi are corespunzãtoare a pãmântului i un
amestec cât mai omogen posibil de pãmânt, zgurã granulatã i var;
Se considerã cã fãrâmi area pãmântului este corespunzãtoare, dacã gradul de fãrâmi are al acestuia,
este, în minimum 95% din determinãri, mai mare de 70%. Gradul de fãrâmi are se determinã
conform STAS 10473/2.
d) se determinã umiditatea amestecului Wa i în func ie de valoarea acesteia se iau

urmãtoarele mãsuri:
dacã Wa < Wopt - 3%, se adaugã cantitatea de apã necesarã i se efectueazã încã 2-3 treceri
pentru omogenizare
Wopt - 3% < Wa < Wopt + 3%, se trece la operatiunea urmãtoare
Wa > Wopt + 3%, se continuã operatiunea de amestecare sau se lasã pãmântul

tratat sã se usuce pânã când umiditatea acestuia devine Wopt ± 3%.
e) se niveleazã amestecul cu lama autogrederului la profilul necesar;

f) compactarea amestecului de pãmânt cu zgurã i cu var, cu ajutorul atelierului de
compactare stabilit se face dupa realizarea opera iei de amestecare în intervalul de timp
precizat de producatorul de var în fi a tehnic .
18.9. La execu ia stratului de formã în repriza a doua, pãmântul adus de la sursã cu

autobasculanta, se descarcã, se împrãstie, cu lama autogrederului, în strat continuu i uniform i se
repetã operatiile arãtate mai sus.
18.10. Se corecteazã micile denivelãri apãrute pe Suprafa a stratului de formã în urma compactãrii,
prin tãieri cu lama autogrederului pentru a nu depãsi toleran ele admise.
18.11. Dozajele finale de var i de liant hidraulic rutier va fi stabilit dupã execu ia unui sector de
probã cu liant în procente de 2-6% din masa pãmântului cu var, i interpretarea rezultatelor
ob inute.
18.12. Umiditatea de amestec (pãmânt + var + zgur + apã) trebuie sã se situeze în intervalul 1,15
WOPT…1,30 WOPT.
18.13. Pentru alegerea atelierului de compactare i a numãrului de treceri corespunzãtoare pentru

realizarea gradului de compactare minim se va executa un sector de probã.
19. EXECU IA STRATULUI DE FORMÃ DIN PÃMÂNT COEZIV STABILIZAT CU

VAR-CIMENT
19.1. Stabilizarea pãmântului cu var i ciment se face în douã reprize i anume:
- tratarea initialã cu var, în vederea ob inerii unui indice de plasticitate redus (10-14%) i
pentru a ob ine un amestec lucrabil;
- amestecarea cu ciment a pãmântului tratat cu var.
19.2. Tratarea cu var se va face conform prevederilor punctului 14.6. subpunctele a i b.

19.3. Amestecarea pãmântului tratat cu var, cu cimentul se efectueazã cu ajutorul echipamentelor
specializate (freze de amestec, reciclatoare) pentru ob inerea unui amestec cât mai omogen posibil.
Alegerea tipului de ciment ce va fi folosit se va face în func ie de natura i umiditatea amestecului

de pãmânt i var, dupã efectuarea unor teste preliminare de laborator.
20. EXECU IA STRATULUI DE FORM DIN P MÂNT STABILIZAT „IN SITU’ CU

LIAN I HIDRAULICI RUTIERI
20.1. Prin folosirea lian ilor hidraulici se urmare te ob inerea unei rapidit i în execu ie, cre terea
caracteristicilor fizico-chimice i mecanice ale p mânturilor.
20.2. Lucrarile de execu ie a stratului de form atat în rambleu cat i în debleu vor consta din
execu ia stratului din amestec de p mânt, lian i hidraulici i ap , în conformitate cu acest caiet de
sarcini, i cu nivelele, pantele, grosimile din proiect.
În cazul rambleelor stratul de form se executa cu p mât de adaos.
În debleu, stratul de form care reprezint o îmbunata ire a terenului de fundare i se execut în situ
(pe minim 20 cm) sub cota final a patului drumului.
20.3. Re eta de amestec liant hidraulic-material se va stabili de c tre Antreprenor într-un laborator
de specialitate i va fi înaintat Inginerului spre aprobare.
20.4. Realizarea „in situ” a amestecului cuprinde urmatoarele etape:
- a tenerea liantului hidraulic care se realizeaz cu raspânditorul de liant pe suprafa a stratului de

p mânt în procentul stabilit în re eta cadru. Viteza de înaintare a raspânditorului de liant i
treapta de vitez se va alege astfel încât s se ob in cantitatea de liant/mp stabilit prin re eta
cadru.
- amestecarea materialelor (p mânt i liant hidraulic rutier) cu utilaje adecvate (malaxor rotativ,
freza rutier sau grapa polidisc) pân la ob inerea unui amestec omogen, în care to i bulg rii i

aglomerarile de materiale care nu sunt agregate vor fi m run ite pân la un grad de f râmi are de
minim 70% în 95% din determinarile efectuate conform STAS 10473/2.
Cantitatea de ap necesar pentru asigurarea umidita ii optime de compactare se stabile te de catre

laborator inând seama de umiditatea p mântului, aceasta adaugându-se prin racordarea cisternei la
reciclator, în acest fel stropirea realizându-se uniform, evitându-se supraumezirea locala.
- nivelerea cu lama autogrederului la profilul necesar.
20.5. Execu ia stratului de forma este interzis în perioadele cu temperaturi negative. În cazul în
care execu ia stratului de form se face pe perioada premergatoare înghe ului sectoarele respective
vor fi protejate imediat prin a ternerea stratului urmator.
În cazul unor ploi accidentale sau de lung durat , precum i în caz de vânt puternic execu ia
stratului stabiliizat se va întrerupe. Stratul necompactat trebuie protejat împotriva p trunderii apei
prin compactarea stratului de suprafa .
20.6. Antreprenorul va fi responsabil pentru protejarea i calitatea stratului de form tratat cu

lian i hidraulici la orice condi ie atmosferic .
20.7. Pentru alegerea atelierului de compactare i a numarului de treceri corespunz toare pentru
realizarea gradului de compactare se va executa un sector experimental, înainte de începerea
execu iei stratului de form . Compactarea amestecului va fi efectuat în aceia i zi cu amestecarea
final , cu e alonul de compactare, stabilit la tronsonul experimental.
Toate neregularita ile, adânciturile, por iunile slabe vor fi corectate imediat, prin scarificarea
por iunilor afectate, ad ugând sau îndep rtând material, dupa cum se cere în situ i renivelând i
compactând.
Întreg materialul, pe adâncimea prevazut în proiect, va fi compactat uniform, atât cât este necesar
pentru a r mâne solid i stabil sub utilajele de execu ie. Dup fiecare sec iune terminat se vor
efectua determin rile necesare.
Pe parcursul execu iei forma i suprafa a stratului vor fi permanent men inute pân la terminare,
stratul va fi nivelat conform proiectului.
Daca din diverse motive sau cauze î i pierde stabilitatea prevazut , densitatea sau nivelarea va fi
compactat i finisat.
21. CONTROLUL CALITÃ II EXECU IEI
21.1. Opera iunile de verificare a calitã ii lucrãrilor pe parcursul execu iei i frecven a cu care se
efectueazã acestea sunt arãtate, pentru fiecare tip de strat de formã, în tabelul 7.

Tabel 7
Metoda Tipul stratului de formã care
Ac iunea, procedeul de verificare sau Frecven a
verificare se verificã
caracteristicile care se verificã minimã
conform A B C D E F G
0 1 2 3 4 5 6 7 8 9
Respectarea proceselor tehnologice permanent - x x x x x x x
Umiditatea materialelor granulare zilnic i ori de 1913/1 x
câte ori este
necesar
Umiditatea pãmântului dupã împrã tiere zilnic i ori de 1913/1 x x x x x
câte ori este
necesar
Umiditatea amestecului de pãmânt cu zilnic i ori de 1913/1 x x
material granular câte ori este
necesar
Granulozitatea amestecului de pãmânt cel pu in 3 1913/5 x x
cu material granular probe la 1000
mc
Dozajul de var i de ciment sau liant zilnic i ori de - x x x x
hidraulic câte ori este
necesar
Umiditatea amestecului de var, ciment zilnic 1913/1 x x x
sau liant hidraulic i pãmânt
Gradul de sfãrâmare al pãmântului dupã în cel pu in 10473/2 x x x
amestecare cu var- ciment sau liant douã puncte la
hidraulic i omogenizare a amestecului 1000 mp
Dozajul de zgurã granulatã zilnic i ori de - x
câte ori este
necesar
Gradul de sfãrâmare al pãmântului dupã în cel pu in 10473/2 x
amestecarea cu zgurã granulatã i var douã puncte la
1500 mp
Umiditatea amestecului de pãmânt cu zilnic i ori de 1913/1 x
zgurã granulatã i var câte ori este
necesar
Umiditatea amestecului de pãmânt cu zilnic i ori de 1913/1 x x
var-ciment sau liant hidraulic câte ori este
necesar
Gradul de compactare al stratului de în cel pu in trei 10473/2, x x x x x x x
formã (Proctor modificat) puncte la 1500 1913/15,
mp AND 530
Respectarea uniformitã ii grosimii prin sondaj, cel - x x x x x x x
stratului de formã pu in unul la
200 m de drum
Rezisten a la compresiune a pãmântului în cel pu in 10473/2 x x x
stabilizat douã serii a trei
epruvete la
1500 mp
Capacitate portant în cel pu in trei AND 530 x x x x x x x
puncte la 1500
mp
Verificarea deformabilit ii cu pârghia în cel pu in o CD 31 x x x x x x x
Benkelman suta de
puncte/km

banda (din 20 în
20 m)
A - strat de formã din pãmânturi necoezive - de euri de carierã, material pietros de balastierã
B - strat de formã din pietruiri existente
C - strat de formã din pãmânturi coezive stabilizate mecanic
D - strat de formã din pãmânturi coezive tratate cu var
E - strat de formã din pãmânturi coezive stabilizate cu zgurã granulatã i var
F - strat de formã din pãmânturi coezive stabilizate cu var-ciment
G - strat de forma din p mânturi stabilizate în situ cu lian i hidraulici externi
21.2. Verificarea capacitã ii portante la nivelul straturilor de formã i a uniformitã ii execu iei
acestora se efectueazã prin mãsurari cu deflectometrul cu pârghie conform Normativului pentru
determinarea prin deflectografie i deflectometrie a capacitã ii portante a drumurilor cu strtucturi
rutiere suple i semirigide, indicativ CD 31.
Conform normativului CD 31, capacitatea portantã la nivelul superior al straturilor de formã se

considerã corespunzãtoare dacã valoarea admisibilã a deflexiunii (d adm 0,01 mm), corespunzãtoare
vehiculului etalon (cu sarcina pe osia din spate de 115 kN) are valori mai mari de 200 în cel mult
10% din punctele de mãsurare, dar f r s depa easc 400 sutimi de mm..
Uniformitatea execu iei se considerã satisfãcãtoare dacã valoarea coeficientului de varia ie este sub
40%.
21.3. Când m surarea cap cit ii portante cu deflectometrul cu pârghie nu este posibil
Antreprenorul va putea folosi i alte metode standardizate.
În cazul utiliz rii metodei de determinare a deforma iei liniare prevazut în STAS 2914/4 frecven a
încerc rilor va fi de o încercare pe fiecare sec iune de drum la maxim 500 m lungime.
Valorile m surate cu placa static trebuie s aiba valoarea minima Ev1=25 MPa, Ev2=45 MPa.
21.4. Toate opera iunile efectuate zilnic de laborator se vor înscrie într-un registru de laborator,
care în afarã de descrierea determinãrilor i rezultatelor ob inute va include i datele meteorologice
privind temperatura aerului i prezen a precipita iilor.
22. MÃSURI DUPA EXECU IA STRATULUI DE FORMÃ
22.1. Straturile de formã se dau circula iei de antier, cu excep ia sectoarelor cu straturi de formã
din pãmânturi coezive tratate cu var sau stabilizate cu zgurã granulatã i var, sau cu var-ciment, care
au fost executate în perioada imediat premergãtoare înghe ului.
22.2. În cazul în care prin circula ie se produc denivelãri accentuate ale stratului de formã care
permite stagnarea apei din precipita ii pe Suprafa a stratului, acestea vor fi remediate prin tãierea cu
lama autogrederului, iar eventualele zone necompactate se compacteazã cu placa vibratoare sau cu
maiul mecanic.

22.3. În perioadele de timp nefavorabile, caracterizate prin precipita ii abundente i care au
determinat supraumezirea terasamentului, este contraindicatã darea circula iei de antier a stratului
de formã proaspãt executat. Acesta va fi supus numai circula iei strict necesare execu iei stratului de
fundatie.
22.4. În cazul straturilor de formã din pãmânt tratat cu var sau stabilizat cu zgurã granulatã i var,
sau cu var-ciment, stratul de fundatie se va executa dupã minim 14 zile de la execu ia stratului de
formã i numai dupã verificarea portantei terasamentului rutier la nivelul stratului de formã conform
pct.17.2 dupã recep ia pe fazã a acestuia.
22.5. La straturile de formã din pãmânt stabilizat cu zgurã granulatã i var suprafa a stratului se va
mentine în permanentã în stare umedã prin stropire cu apã, pânã la execu ia stratului de fundatie sau
cel pu in 14 zile dacã execu ia stratului de fundatie se face mai târziu.
CAPITOLUL V - RECEP IA LUCRÃRILOR
Recep ia de faze pentru lucrãri ascunse a stratului de formã se efectueazã atunci când toate lucrãrile
prevãzute în documenta ie sunt complet terminate i toate verificãrile sunt efectuate în conformitate
cu prevederile art. 3, 4, 12, 13 i 21.
Comisia de recep ie examineazã lucrãrile i verificã îndeplinirea condi iilor de execu ie i calita ile
impuse de proiect i caietul de sarcini, precum i constatãrile consemnate pe parcursul execu iei de
cãtre organele de control.
În urma acestei recep ii se încheie “Proces verbal de recep ie pe fazã” în care sunt specificate
remedierile care sunt necesare, termenul de execu ie a acestora i eventualele recomandãri cu
privire la modul de continuare a lucrãrilor.

completat cu HG 940 i HG 1303.Comisia de recep ie va examina lucrãrile fa ã de prevederile
documenta iei tehnice aprobate, fa ã de documenta ia de control i procesele verbale de recep ie pe
faze, întocmite în timpul execu iei lucrãrilor.

Recep ia final se face dup expirarea perioadei de garan ie a lucr rii.

ANEXÃ - DOCUMENTE DE REFERINT
I. ACTE NORMATIVE

HG 1231/2008
273/1994
interes national
drumurilor publice

ulterioare

CD 182-87 Normativ privind execu ia terasamentelor i a stratului de
form la drumuri.
AND 530:2012 Instructiuni privind controlul calit ii terasamentelor
rutiere.
III. STANDARDE
STAS 1913/1:1982 Teren de fundare. Determinarea umiditã ii.

STAS 1913/4:1986 Teren de fundare. Determinarea limitelor de plasticitate.
STAS 1913/5:1985 Teren de fundare. Determinarea granulozitãtii.
STAS 1913/15:1975 Teren de fundare. Determinarea greutãtii volumice pe teren.
STAS 4606:1980 Agregate naturale grele pentru mortare i betoane cu lian i
minerali. Metode de încercare.
STAS 8840:1983 Lucrãri de drumuri. Straturi de fundatii din pãmânturi
stabilizate mecanic. Condi ii tehnice generale de calitate.
STAS 10473/2:1986 Lucrãri de drumuri. Straturi rutiere din agregate naturale sau
pãmânturi, stabilizate cu lian i hidraulici sau puzzolanici.
Metode de determinare i încercare.
SR 648:2002 Zgurã granulatã de furnal pentru industria cimentului.
SR 9310:2000 Var m cinat pentru beton celular autoclavizat
SR 10092:2008 Ciment rutier
SR EN 196-1:2006 Metode de încercãri ale cimenturilor. Partea 1:
Determinarea rezisten ei mecanice
SR EN 196-2:2013 Metode de încercãri ale cimenturilor. Partea 2: Analiza
chimicã a cimenturilor.
SR EN 196-3+A1:2009 Metode de încerc ri ale cimenturilor. Partea 3:
SR EN 196-6:2010 Metode de încerc ri ale cimenturilor. Partea 6:
Determinarea fine ii
SR EN 197-1:2011 Ciment Partea 1 – Compozi ie, specificatii i criterii de
SR EN 459-1:2015 Var pentru construc ii – Partea 1 – Defini ii, caracteristici i
SR EN 459-2:2011 Var pentru construc ii. Partea 2. Metode de încercare.
SR EN 459-3:2015 Var pentru construc ii. Partea 3: Evaluarea conformit ii
SR EN 933-1:2012 Încerc ri pentru determinarea caracteristicilor geometrice
ale agregatelor. Partea 1: Determinarea granulozit ii.

Analiza granulometric prin cernere
ale agregatelor. Partea 2: Analiza granulometric . Site de
control, dimensiuni nominale ale ochiurilor
SR EN 933-8+A1:2015 Încerc ri pentru determinarea caracteristicilor geometrice
ale agregatelor. Partea 8: Evaluarea p r ilor fine.
Determinarea echivalentului de nisip
SR EN 1008:2003 Apa de preparare pentru beton. Specifica ii pentru prelevare,
a apelor recuperate din procese ale industriei de beton, ca
ap de preparare pentru beton
SR EN 1097-2:2010 Încerc ri pentru determinarea caracteristicilor mecanice i
fizice ale agregatelor. Partea 2: Metode pentru determinarea
rezisten ei la sf râmare
SR EN 1367-2:2010 Încerc ri pentru determinarea caracteristicile termice i de
alterabilitate ale agregatelor. Partea 2: Încercarea cu sulfat
de magneziu
SR EN 13282-1:2013 Lian i hidraulici rutieri. Partea 1: Înt rirea rapid a lian ilor
hidraulici rutieri. Compozi ie, specifica ii i criterii de
conformitate
SR EN ISO 14688-1:2004 Cercetari i incercari geotehnice. Identificarea i clasificarea
p mânturilor – Partea 1 – Identificare i descriere
SR EN ISO 14688-2:2005 Cercetari i incercari geotehnice. Identificarea i clasificarea
p mânturilor – Partea 2 – Principii pentru o clasificare


ROMANIA
DISPOZITIVE DE SCURGERE i EVACUAREA APELOR DE SUPRAFA Ã
REDACTAREA II
2016

CUPRINS
1. Obiect i domeniu de aplicare ............................................................................................... 4
2. Prevederi generale ................................................................................................................ 4
PARTEA I - NATURA I CALITATEA MATERIALELOR FOLOSITE ..........................................5
CAPITOLUL II - MATERIALE PENTRU MORTARE I BETOANE ..............................................5
3. Cimenturi ............................................................................................................................. 5
4. Agregate ............................................................................................................................... 5
5. Apã ...................................................................................................................................... 6
6. O el beton............................................................................................................................. 6
CAPITOLUL III - MATERIALE PENTRU PEREURI I ZIDÃRII DE PIATRÃ BRUTÃ i

BOLOVANI ........................................................................................................................................7
7. Nisip pentru pereuri uscate ................................................................................................... 7
8. Piatrã brutã pentru pereuri i zidãrii ...................................................................................... 7
9. Bolovani pentru pereuri i zidãrii .......................................................................................... 8
CAPITOLUL IV - MATERIALE I TUBURI PENTRU DRENURI ..................................................8
10. Material pentru filtre ........................................................................................................ 8
11. Tuburi pentru drenuri....................................................................................................... 9
CAPITOLUL V - MATERIALE PENTRU CANALIZÃRI.................................................................9
12. Tuburi prefabricate din beton simplu ............................................................................... 9
CAPITOLUL VI – ELEMENTE DE BORDURI DE BETON PREFABRICATE, RIGOLE,

SAN URI I CASIURI ..................................................................................................................... 12
13. Elemente de borduri de beton......................................................................................... 12
14. Elemente prefabricate pentru amenajarea rigolelor, san urilor i casiurilor de taluz ........ 12
PARTEA II - MODUL DE EXECU IE A LUCRÃRILOR.............................................................. 13
CAPITOLUL VII - PICHETAREA I EXECU IA SÃPÃTURILOR .............................................. 13
15. Pichetarea lucrãrilor ....................................................................................................... 13
Pagina 1 din 33 Dispozitive de scurgere si evacuarea apelor de suprafatã

16. Execu ia sãpãturilor ....................................................................................................... 13
CAPITOLUL VIII - COMPOZI IA I UTILIZAREA MORTARELOR I A BETOANELOR ....... 14
17. Compozi ia i utilizarea mortarelor ................................................................................ 14
18. Prepararea mortarelor de ciment .................................................................................... 14
19. Clasificarea i utilizarea betoanelor................................................................................ 14
20. Compozi ia betoanelor ................................................................................................... 15
CAPITOLUL X - COFRAJE I SUS INERI .................................................................................. 15
21. Cofraje i sus ineri ......................................................................................................... 15
CAPITOLUL IX - O EL DE ARMÃTURÃ .................................................................................... 16
22. Fasonarea i montarea armãturii..................................................................................... 16
CAPITOLUL XI - BETON .............................................................................................................. 16
23. Prepararea betonului ...................................................................................................... 16
24. Punerea în opera a betonului .......................................................................................... 17
25. Încercarea i controlul betoanelor .................................................................................. 18
CAPITOLUL XII - ZIDÃRII DIN PIATRÃ BRUTÃ SAU BOLOVANI ......................................... 18
26. Zidãrii din piatrã brutã sau bolovani............................................................................... 18
CAPITOLUL XIII - AMENAJAREA SAN URILOR, RIGOLELOR I CASIURI ........................ 19
27. Prescrip ii generale de amenajare ................................................................................... 19
28. Execu ia pereurilor uscate .............................................................................................. 20
29. Execu ia pereurilor rostuite cu mortar de ciment ............................................................ 20
30. Execu ia pereului în mortar de ciment ............................................................................ 21
31. Pereu de piatrã brutã sau bolovani pe funda ie de beton ................................................. 21
32. Pereu din beton turnat pe loc.......................................................................................... 21
33. Pereu din elemente prefabricate din beton ...................................................................... 21
CAPITOLUL XIV - DRENURI I DISPOZI IVE DE COLECTAREA I EVACUAREA ............. 22
APELOR DIN CORPUL DRUMULUI .............................................................................................. 22
34. Prescrip ii generale ........................................................................................................ 22
35. Realizarea drenurilor de acostament ............................................................................... 22

36. Realizarea drenului longitudinal sub acostament sau rigolã ............................................ 23
CAPITOLUL XV - CANALIZAREA .............................................................................................. 24
37. Deschiderea sãpãturilor.................................................................................................. 24
38. Executarea canalelor, gurilor de scurgere i cãminelor de vizitare .................................. 25
CAPITOLUL XVI - BORDURI I RIGOLE PREFABRICATE ...................................................... 26
39. Montarea bordurilor ....................................................................................................... 26
CAPITOLUL XIX - RECEP IA LUCRÃRILOR ............................................................................ 27
40. Recep ia DE FAZ PENTRU LUCR RI ASCUNSE ................................................... 27
41. Recep ia la terminarea lucrãrilor .................................................................................... 28
42. Recep ia finalã ............................................................................................................... 28
ANEXA 1 - CLASE DE EXPLUNERE CONFORM NE 012/1-2007 ................................................ 29
ANEXA 2 - DOCUMENTE DE REFERIN ................................................................................... 30

1.1. Prezentul caiet de sarcini se aplicã la realizarea dispozi ivelor de scurgere i evacuarea
apelor de suprafa ã i anume:
- san uri la marginea platformei;

- san uri de gardã;
- rigole la marginea platformei;
- rigole la bordura trotuarului;
- rigole de acostament;
- casiuri;
- lucrãri de canalizare;
- canale de evacuare;
- pu uri absorbante;
- drenuri i dispozi ive de colectarea i evacuarea apelor din corpul drumului.
El cuprinde condi iile tehnice care trebuie sã fie îndeplinite la realizarea acestor dispozi ive i
controlul calitã ii materialelor i a lucrãrilor executate conform prevederilor proiectelor de execu ie.
1.2. În prevederile prezentului caiet de sarcini nu se cuprind:
- podurile i pode ele;

- lucrãrile de amenajare i corectare a toren ilor.
2.1. Antreprenorul este obligat sã asigure mãsurile organizatorice i tehnologice corespunzãtoare

pentru respectarea strictã a prevederilor prezentului caiet de sarcini.
2.2. Antreprenorul va asigura prin laboratorul sãu efectuarea tuturor încercãrilor i determinãrilor
rezultate din aplicarea prezentului caiet de sarcini.
2.3. În cazul în care se vor constata abateri de la prevederile prezentului caiet de sarcini Inginerul
va dispune întreruperea execu iei lucrãrilor i luarea mãsurilor necesare ce se impun.
2.4. No iunea „Inginerul” semnific pe Reprezentantul Beneficiarului

PARTEA I - NATURA I CALITATEA MATERIALELOR FOLOSITE
CAPITOLUL II - MATERIALE PENTRU MORTARE I BETOANE
3. CIMENTURI
3.1. Caracteristicile cimenturilor vor fi verificate în conformitate cu SR EN 197-1, SR EN 196-1,

SR EN 196-4, SR EN 196-6, SR EN 196-8. Cimentul utilizat este CEM 1, CEM A-S, CEM 11B-S,
CEM 11 H-S, CEM 11 A-LL, CEM 11 A-M în conformitate cu SR 13510 Tabel F.3.1 i Tabel
F.3.2.
3.2. Fiecare lot de material va fi înso it de declara ia de performan , marcaj de conformitate CE
i, dup caz, certificatul de conformitate a controlului produc iei în fabric sau rapoarte de încercare
prin care s se certifice calitatea materialului, eliberate de un laborator acreditat/autorizat i se va
verifica obligatoriu fine ea i timpul de priz pe lot sau pentru maxim 100 tone.
3.3. Cimentul se va livra de c tre furnizori în saci sigilati i se va depozita în înc peri acoperite,
ferit de umezeal , în condi ii reci, uscate. Fiecare sac de ciment va avea inscrip ionat marcajul de
conformitate CE, num rul de identificare a organismului de certificare i informa iile insotitoare.
Daca pe sac nu figureaz toate informa iile, ci doar o parte, atunci trebuie ca documentele
comerciale însotitoare s cuprind informa ii complete.
4. AGREGATE
4.1. Agregatele naturale folosite pentru prepararea betonului trebuie s corespund calita iv cu
prevederile SR EN 12620+A1 i NE 012/1.
4.2. Agregatele naturale vor fi certificate pentru controlul produc iei în fabric (CPF) iar
marcajul CE va fi aplicat pe etichet , ambalaj sau pe documentele comerciale de înso ire, conform
SR EN 13043.
Sta iile de producere a agregatelor vor functiona numai pe baz de atestat eliberat de o comisie
intern în prezen a unui reprezentant desemnat de ISC (conform NE 012/1).
4.3. Controlul calita ii agregatelor
În cazul procur rii ca atare a agregatelor acestea vor fi achizi ionate de la sta ii de producere
autorizate.
Controlul calitã ii agregatelor de cãtre Antreprenor se face la fiecare lot aprovizionat în

conformitate cu prevederile din NE 012/1, iar metodele de verificare vor ine cont de SR EN
12620+A1.
Laboratorul antierului va ine eviden a calitã ii agregatelor astfel:

- într-un dosar vor fi cuprinse toate certificatele de calitate emise de furnizor
- într-un registru rezultatele determinãrilor efectuate de laborator.
4.4. Transportul agregatelor
4.5. Agregatele vor fi expediate cu mijloace de transport curate i bine închise. Fiecare transport
va fi înso it de foaia de expedi ie în care se vor arata: num rul i data eliber rii foii, marca de
fabric (balastiera), destinatarul, felul i sortul agregatelor, cantitatea livrat , num rul certificatului
de calitate.
4.6. Depozitarea agregatelor
Se vor depozita pe platforme betonate, având pante i rigole de evacuare a apelor.
Pentru depozitarea diferitelor sorturi se vor amenaja compartimente cu înal imea corespunzatoare în
5. APÃ
5.1. Apa utilizatã la prepararea betoanelor i mortarelor poate sã provinã din re eaua publicã sau
din alt sursã, dar în acest din urmã caz trebuie sã îndeplineascã condi iile tehnice prevãzute în SR
EN 1008.
Verificarea se va face de cãtre un laborator de specialitate la începerea lucrãrilor sau ori de cate ori
se schimb sursa sau când apar condi ii de poluare.
5.2. În timpul utilizãrii pe antier se va evita ca apa sã se polueze cu detergen i, materii organice,
uleiuri vegetale, argile, etc.
6. O EL BETON
6.1. Armãturile pentru beton armat pe antier sau elementele prefabricate din beton armat
realizate pe antier se vor realiza conform prevederilor proiectului. Aceste o eluri trebuie sã
îndeplineascã condi iile tehnice prevãzute în SR 438/1.
6.2. La livrare o elul beton va fi înso it de certificatul de calitate emis de producãtor.
Controlul stratului de beton va consta din :
- verificarea dimensiunilor straturilor, greutatea net ;

- examinarea aspectului;
- marca produsului, tipul arm turii, semnul controlului de calitate;
- verificarea îndoirii la rece;

- verificarea caracteristicilor mecanice *(rezisten a la rupere, limita de curgere, alungirea la
rupere).
6.3. O elurile vor fi stocate în locuri speciale clasate pe categorii i diametre.

6.4. Suprafe ele de stocare trebuie sã fie curate. Barele nu vor fi în contact cu solul, cu materiale
sau cu subiecte susceptibile de a antrena umiditatea.
6.5. Armãturile fasonate sau fasonate i asamblate vor fi transportate în asa fel încât nici un
element sã nu sufere deforma ii permanente în timpul transportului sau manipulãrii.
6.6. Controlul calitã ii o elului beton se face pe fiecare cantitate i sortiment aprovizionat.
CAPITOLUL III - MATERIALE PENTRU PEREURI I ZIDÃRII DE PIATRÃ BRUTÃ I

BOLOVANI
7. NISIP PENTRU PEREURI USCATE
7.1. Pentru realizarea substratului la pereu se va utiliza nisipul natural sortul 0-4 care trebuie sã
aibã con inut de frac iuni sub 0,09 mm de max. 14%.
7.2. Pentru împãnarea pereului se va utiliza nisipul natural sortul 4-8 mm sau savura.
8. PIATRÃ BRUTÃ PENTRU PEREURI I ZIDÃRII
8.1. Piatra brutã folositã la pereuri i zidãrii trebuie sã provinã din roci fãrã urme vizibile de
dezagregare fizicã, chimicã sau mecanicã, trebuie sã fie omogene în ce prive te culoarea i
compozi ia mineralogicã, sã aibã o structurã compactã.
8.2. Caracteristicile mecanice ale pietrei trebuie sã corespundã prevederilor din tabelul 1 i la
fiecare lot aprovizionat trebuie examinate datele din certificatul de calitate i realizate încerc rile la
rezisten ele pe un lot de 100 mc.
Tabel 1
Condi ii de
Caracteristici
admisibilitate
Rezisten a la compresiune pe epruvete în stare uscatã, N/mmp min. 80
Rezisten a la înghe -dezghet:
- coeficient de gelivitate, la 25 cicluri pe piatrã spartã % max. 0,3
- coeficient de înmuiere pe epruvete % max. 25
8.3. Forma i dimensiunile pietrei brute folosite la pereuri
8.4. Piatra brutã pentru zidãrii va avea forma neregulatã, asa cum rezultã din carierã având
dimensiunea minimã de cel pu in 100 mm i o greutate care sã nu depã eascã 25 kg.

9. BOLOVANI PENTRU PEREURI I ZIDÃRII
9.1. Bolovanii de râu trebuie sã provinã din roci nealterate, negelive i omogene ca structurã i
compozi ie. Nu se admit bolovani din roci conglomerate i nici bolovani cu fisuri sau fe e de clivaj.
9.2. Caracteristicile mecanice ale bolovanilor vor trebui sã fie dupã cum urmeazã:
- rezisten ele la sfãrâmare prin compresiune min. 60%

- rezisten a la uzura cu masina Deval min. 11%.
9.3. Dimensiunile bolovanilor folositi la pereuri trebuie sã varieze în limitele:
- lungime, lã ime a fetei, mm 80...140

- înãl ime 120..160
- piatrã necorespunzãtoare dimensiunilor % din masã max. 15
9.4. Bolovanii folositi la zidãrii au dimensiunile în medie cuprinse în limitele 80...200 mm.
9.5. La fiecare lot aprovizionat trebuie examinate datele din certificatul de calitate i realizate
încerc rile la rezisten ele de mai sus pe un lot de 100 mc.
CAPITOLUL IV - MATERIALE I TUBURI PENTRU DRENURI
10. MATERIAL PENTRU FILTRE
10.1. Ca material drenant se foloseste balastul 0-63 mm care trebuie sã aibã un echivalent de nisip
(En) superior lui 40 i Los Angeles max. 50 pentru care trebuie verificate echivalentul de nisip i
granulometric pentru fiecare surs .
10.2. Balastul trebuie sã fie curat, sã nu con inã elemente vegetale, humus, detritusuri. Trebuie sã
aiba o granulometrie continuã pentru a preîntâmpina contaminarea lui de cãtre terenul natural prin
antrenarea acestuia printre granulele corpului drumului. Trebuie sã se supunã regulei filtrelor lui
TERZAGHI.
D 15 > 4 d 85
unde:
D 15 - dimensiunea ciurului care lasã sã treacã 15% din materialul filtrant
d 85 - dimensiunea ciururilor care lasã sã treacã 85% din materialele filtrelor
10.3. Pietri ciuruit 8/22,4 (8/31,5) mm a ezat în zona tubului perforat al drenului de adâncime.
10.4. Materialul geotextil
Folosit ca filtru la dren va fi de tipul ne esut i neimpregnat caracteristicile geotextilului trebuie sã

corespundã prevederilor Normativ pentru utilizarea materialelor geosintetice la lucr rile de
construc ii” aprobat de ICCPDC indicativ NP 075 i va trebui s aib urmatoarele carcateristici:
- rezisten a la tractiune min. 10KN/m

- alungirea la rupere < 50%
- coeficient de permeabilitate transversal KT = 60 -100 mm/s
- poansonarea cu CBR > 1500 N
- dimensiunea porilor ce retin 90% din cantitatea de particule ce poate fi retinut de geotextil d 90
< 0,15 mm.
11. TUBURI PENTRU DRENURI
11.1. Pentru colectarea i evacuarea apelor din drenuri se pot folosi:
- tuburi netede neperforate rigide din PVC sau polietilen

- tuburi riflate perforate din PVC sau polietilen
- tuburi perforate cu talp .
11.2. Diametrele tuburilor vor corespunde prevederilor din plansele aferente acestor lucr ri din
proiect.
11.3. Tuburile netede neperforate rigide se folosesc la:
- intrãri i ie iri din cãminele de vizitare (la racordarea tuburilor riflate la c minele de vizitare)
- la cap de dren
- la realizarea capetelor de aerisire
- între chesoane pentru evacuarea apelor.
11.4. Fantele de la tuburi perforate cu dimensiunile 1,0 x 5,0 mm sau 1,5 x 8,0 mm trebuie sã fie
într-un numar care sã realizeze o suprafa ã activã (de intrare a apei în tuburi) de 24-50 cm2 pe ml de
tub i vor fi prev zute pe maxim 220 0 din circumferin a tubului.
CAPITOLUL V - MATERIALE PENTRU CANALIZÃRI
12. TUBURI PREFABRICATE DIN BETON SIMPLU
12.1. Pentru canalizarea cu scurgere liberã se vor folosi tuburi prefabricate din beton simplu cu
sectiune circularã cu cep i buzã sau cu mufã, cu talpã sau fãrã talpã, de diverse diametre conform
SR EN 1916 arãtate în tabelele 1 i 2.

Tabel 1
Tuburi circulare fãrã talpã cu mufã pentru îmbinãri umede i uscate Tuburi circulare cu talpã cu mufã pentru îmbinãri umede i uscate
Diametru D Abatere la Diametru D Abatere la
Grosimea
perpendic. a perpendic. a Grosimea
Abatere Lungimea pere ilor Abatere Lungimea
Nominal suprafe ei Nominal suprafe ei pere ilor
limitã limitã
frontale pe axe frontale pe axe
200 +3 3 1000 26 - - - -
300 +4 4 1250 36 300 +4 4 1000 45
400 +4 4 1500 42 400 +4 4 2500 50
500 +5 5 2000 50 500 +5 5 58
600 +6 6 2500 58 - - - -
Tabel 2
Tuburi circulare fãrã talpã cu cep i buzã Tuburi circulare cu talpã cu cep i buzã
Diametru D Abatere la Lungimea Diametru D Abatere la
Grosime
Grosime
pere ilor
pere ilor
perpendic. a perpendic. a Diametru
Abatere Abatere Lungimea
a
a
Nominal suprafe ei Nominal suprafe ei nominal
limitã limitã
frontale pe axe frontale pe axe
200 +3 3 26 200 +3 3 26 160
300 +4 4 36 300 +4 4 36 240
400 +4 4 1000 42 400 +4 4 1000 42 320
500 +5 5 50 500 +5 5 50 400
600 +6 6 58 450

12.2. Folosirea tipului de tub cu cep i buzã sau cu mufã, pentru îmbinãri umede sau uscate, cu
talpã sau fãrã talpã se va face în func ie de prevederile proiectului de execu ie i ale caietului de
sarcini speciale (tabelele 14 i 15).
12.3. Pentru amenajarea gurilor de scurgere se vor folosi tuburi circulare conform SR EN 1916
specificate în tabelul 3.
Tabel 3
Specifica ia tubului Diametrul interior Lungimea Grosimea
Tubul interior la care se 1000
racordeazã canalul 500 1250 50
1500
Tubul superior 500 2000 50
1500
Tubul racord 200 - 26
Cot cu mufã 200 315 26
Toate dimensiunile sunt în mm.
12.4. Pentru cãminele de vizitare se vor folosi tuburi prefabricate cu diametrul de 1000 i 800 mm
conform SR EN 1916.
12.5. Pentru cãminele de vizitare i gurile de scurgere se vor folosi capace carosabile sau
necarosabile i grãtare de scurgere din tipurile prevãzute în SR EN 124-1.
12.6. Tuburile i piesele de canalizare trebuie sã aibã suprafe e interioare i exterioare cu aspect
de beton nesclivisit.
Suprafa a interioarã trebuie sã fie netedã i sã nu aibã defecte.
Pe suprafa a exterioarã se admit mici fisuri de contrac ie, distribuite neegal, dacã nu au influen ã
asupra calitã ii, astfel ca la lovirea cu un ciocan de max. 200 g sã se ob inã un sunet clar, nedogit.
Racordurile laterale trebuie executate neted la interior.
12.7. Tuburile trebuie sã fie impermeabile.

12.8. Absorbtia totalã de apã determinatã pe cioburi de tub conform SR EN 1916.
12.9. Rezisten a la compresiune pe generatoare pe tuburi de probã, având o vechime de 28 zile,
încercate conform prevederilor.
12.10. În cazul când prefabricarea tuburilor se va face pe antier se va folosi cimentul conform SR
EN 197-1, agregatele vor trebui sã îndeplineascã condi iile prevãzute în SR EN 12620+A1, iar
betonul trebuie sã fie cel pu in C16/20.
12.11. Manipularea i depozitarea tuburilor se va face cu aten ie, ferindu-le de lovituri i ocuri.

12.12. Se interzice cu desãvâr ire: descãrcarea tuburilor prin cãdere liberã, manipularea tuburilor
agã ate prin trecerea cablului longitudinal prin tub sau cu cârlige la capetele tubului, ciocnirea
tuburilor între ele sau de alte obiecte.
12.13. Depozitarea tuburilor se face orizontal cu intercalarea capãtului cu mufã (în cazul tuburilor
cu mufã), direct tub pe tub sau prin intermediul unor reazeme de lemn.
Depozitarea se face i pe verticalã, cu condi ia asigurãrii planeitã ii terenului de depozitare.
12.14. La transport tuburile se aseazã pe supor i din lemn, în cazul ambalãrii pe mai multe rânduri,
supor ii trebuind sã se gãseascã pe aceea i verticalã. Se pot folosi la transport i alte dispozi ive
precum i alte materiale care sã asigure tuburile împotriva deteriorãrii.
12.15. Tuburile cu diametrul 500 mm se pot transporta i în pozi ia verticalã.
12.16. Fiecare lot de livrare va fi înso it de documentul de certificare a calitã ii, întocmit conform
dispozi iilor legale în vigoare.
12.17. Tuburile se vor transporta dupã 28 zile de la data când au fost fabricate, iar în cazul când au
fost supuse la tratamente speciale de întãrire, la termenele când se realizeazã rezisten ele betonului
la 28 zile.
CAPITOLUL VI – ELEMENTE DE BORDURI DE BETON PREFABRICATE, RIGOLE,

SAN URI I CASIURI
13. ELEMENTE DE BORDURI DE BETON
Materialele, caracteristicile, condi iile i metodele de încercare pentru elementele de bordur de

beton prefabricat nearmat sunt conform prevederilor din SR EN 1340. Dimensiunile bordurilor
utilizate sunt cele specificate în plansele din proiect.
14. ELEMENTE PREFABRICATE PENTRU AMENAJAREA RIGOLELOR,

SAN URILOR I CASIURILOR DE TALUZ
14.1. La amenajarea rigolelor, san urilor i casiurilor de taluz din elemente prefabricate se vor
folosi elementele prevãzute în proiectul de execu ie care pot fi cele indicate în STAS 10796/2 sau
alte tipuri.
Elementele prefabricate vor fi realizate în fabric sau pe antier respectând întocmai elementele
geometrice date în detaliile de execu ie i condi iile impuse în caietul de sarcini speciale.
14.2. Fiecare lot de elemente prefabricate va fi înso it de certificatul de conformitate a controlului

produc iei în fabric sau rapoarte de încercare prin care s se certifice calitatea materialului,

eliberate de un laborator acreditat/autorizat.
14.3. În lipsa unor detalii ale proiectului de execu ie, amenajarea san urilor poate fi fãcutã fie cu
elemente prefabricate din beton de un tip agreat de Inginer, fie din beton turnat pe loc, mecanizat, a
cãror caracteristici trebuie precizate în caietul de sarcini speciale sau proiect.
PARTEA II - MODUL DE EXECU IE A LUCRÃRILOR

CAPITOLUL VII - PICHETAREA I EXECU IA SÃPÃTURILOR
15. PICHETAREA LUCRÃRILOR
15.1. Pichetarea lucrãrilor constã în materializarea axei i limitele funda iilor sau a amprizelor
lucrãrilor, în func ie de natura acestora, legate de axul pichetat al drumului precum i de
implementarea unor repere de nivelment în imediata apropiere a lucrãrilor.
15.2. Pichetarea se face de cãtre Antreprenor pe baza planurilor de execu ie, pe care le va respecta
întocmai i se aprob de cãtre Inginer consemnându-se în registrul de antier.
16. EXECU IA SÃPÃTURILOR
16.1. Sãpãturile pentru funda ii vor fi efectuate conform desenelor de execu ie care vor fi vizate
“Bun pentru execu ie”. Ele vor fi duse pânã la cota stabilitã de Inginer în timpul execu iei lucrãrilor.
16.2. Sãpãturile pentru san uri i rigole vor fi executate cu respectarea strictã a cotei, pantei i a
profilului din plansele cu detalii de execu ie (lã imea fundului, înãl imea i înclinarea taluzelor)
precum i a amplasamentului acestora fa ã de axul drumului sau de muchia taluzelor în cazul
san urilor de gardã.
16.3. Sãpãturile pentru drenuri i canalizãri vor fi executate cu respectarea strictã a lã imii
tran eei, a înclinãrii taluzelor, a cotei i pantei precizate în plansele de execu ie.
16.4. Sãpãturile vor fi executate pe cât posibil pe uscat. Dacã este cazul de epuismente acestea cad
în sarcina Antreprenorului în limitele stabilite prin caietul de sarcini speciale.
16.5. Pãmântul rezultat din sãpãturã va fi evacuat i pus în depozitul stabilit de Inginer.
16.6. În cazul canalizãrilor, dacã este nevoie de sprijiniri, Antreprenorul le va executa pentru a
evita ebulmentele i a asigura securitatea personalului realizând sus ineri joantive sau cu interspa ii,
în func ie de natura terenurilor, care însã nu pot depã i dublul lã imii medii a elementelor de
sus inere.
16.7. Pãmântul pentru umplerea tran eelor va fi curã at de pietre a cãror dimensiune depã este 15
centimetri.

Aceste umpluturi vor fi compactate, grosimea maximã a fiecãrui strat elementar nu va depã i dupã
tasare 20 cm. Densitatea uscatã a rambleului va trebui sã atingã 95% din densitatea optimã uscatã,
Proctor Normal.
CAPITOLUL VIII - COMPOZI IA I UTILIZAREA MORTARELOR I A

BETOANELOR
17. COMPOZI IA I UTILIZAREA MORTARELOR
17.1. Mortarele vor avea urmãtoarea compozi ie i întrebuin are:
- Mortar M50 - destinat zidãriilor i pereurilor din piatrã brutã sau bolovani având un dozaj de 30
kg ciment la mc de nisip;
- Mortar M100 - destinat tencuielilor de ciment sclivisit, rosturilor de zidãrii de piatrã sau
prefabricate umplerii rosturilor tuburilor de canalizare având un dozaj de 400 kg ciment M30 sau
Pa35 la mc de nisip.
18. PREPARAREA MORTARELOR DE CIMENT
18.1. Pentru dozarea compozi iei mortarului, nisipul este mãsurat în lãdi e sau în roabe a cãror
capacitate prezintã un raport simplu cu numãrul de saci de liant de folosit.
18.2. Mortarul este preparat manual, amestecul nisip i ciment se face la uscat, pe o suprafa ã
planã i orizontalã din scânduri sau panouri metalice pânã la omogenizare perfectã. Se adaugã în
mod progresiv, cu o stropitoare, mestecând cu lopata, cantitatea de apã strict necesarã. Amestecarea
continuã, pânã când mortarul devine perfect omogen.
În toate cazurile mortarul trebuie sã fie foarte bine amestecat pentru ca, frãmântat cu mâna, sã
formeze un bulgare u or umezit ce nu curge între degete. Pentru anumite folosin e, ca mortare
pentru protec ii, pentru matãri, s.a. delegatul clientului poate sã accepte i alte consisten e.
18.3. Mortarul trebuie sã fie folosit imediat dupã prepararea lui. Orice mortar care se va usca sau
va începe sã facã prizã trebuie sã fie aruncat i nu va trebui niciodatã amestecat cu mortarul
proaspãt.
19. CLASIFICAREA I UTILIZAREA BETOANELOR
Cerin ele de baz pe care trebuie s le îndeplineasc betoanele vor fi conform NE 012/1.
Dup modul de expunere al construc iilor prev zute în documenta ie în func ie de condi iile de
mediu, se stabile te clasa de expunere.

Cerin ele minime pentru asigurarea durabilit tii lucr rilor func ie de clasa de expunere: clasa de
rezisten a betonuli, dozajul minim de ciment (kg/mc), tipul cimetului i raportul ap /ciment (max.)
sunt specificate în plansele din proiect.
20. COMPOZI IA BETOANELOR
20.1. Compozi ia betoanelor este definitã de propor ia în volume a diverselor categorii de agregate
uscate, greutatea liantului pentru un metru cub de beton gata executat i volumul apei. Cantitã ile
necesare pe fiecare component al betonului vor fi determinate înainte de a începe prepararea
acestuia de cãtre Antreprenor:
20.2. La dozarea materialelor componente ale betonului (dup stabilirea re etei) se admit
urm toarele abateri:
- agregat ± 3%
- ciment i ap ±2%
- adaosuri ±3%
- aditivi ±5%.
20.3. Determin rile caracteristicilor fizice ale betonului proasp t precum i limitele admisibile ale
valorilor acestora vor respecta prevederile tabelului 4.
Tabel 4
Caracteristici Conform standard Valoarea admisibil
Consisten a
- prin metoda tas rii SR EN 12350-2
-prin timpul Vebe SR EN 12350-3
Conform cu NE 012/1 i
Grad de compactare SR EN 12350-4
SR EN 206
Raspândirea betonului SR EN 12350-5
Densitate SR EN 12350-6
Con inutul de aer oclus (% vol.) SR EN 12350-7
CAPITOLUL X - COFRAJE I SUS INERI
21. COFRAJE I SUS INERI
21.1. Stabilirea solu iei de cofrare i întocmirea detaliilor de execu ie este sarcina
Antreprenorului.
21.2. Cofrajele proiectate trebuie sã fie capabile sã suporte sarcinile i suprasarcinile fãrã sã se
deformeze.
21.3. Toate cofrajele trebuie sã fie nivelate în toate punctele cu o toleran ã de +/- 1 cm.

Lã imile sau grosimile între cofraje ale diferitelor pãr i ale lucrãrii nu trebuie sã prezinte reduceri
mai mari de 5 mm.
21.4. Scândurile sau panourile cu care se realizeazã cofrajele trebuie sã fie îmbinate la nivel i
alãturate în mod convenabil, ecartul maxim tolerat la rosturi fiind de 2 mm, iar denivelarea maximã
admisã în planul unui parament între douã scânduri alãturate de 3 mm.
21.5. Cofrajele se pot confectiona din lemn sau produse pe baza de lemn, metal sau produse pe
baza de polimeri.
Materialele pentru confectionarea cofrajelor trebuie sa fie conform urmatoarelor:
- bile – manele de rasinoase: STAS 1040;

- grinzi–rigle de fag SR EN 975-1 i rasinoase SR EN 1313-1;
- placaj tego de 8 i 15 mm SR CR 213 i SR EN 314-1;
- cuie STAS 2111;
- alte materiale agrementate tehnic pentru utilizarea la cofraje.
La confec ionarea cofrajelor se vor respecta prevederile NE 012/2.
Tiparele metalice pentru elementele prefabricate trebuie s repecte prevederile specificate în STAS
7721 i NE 013 cap. 2.
CAPITOLUL IX - O EL DE ARMÃTURÃ
22. FASONAREA I MONTAREA ARMÃTURII
22.1. Armãturile sunt fasonate conform prevederilor desenelor de execu ie i apoi montate în
cofraj. Aceste opera ii se vor face cu respectarea NE 012/2.
22.2. Barele lãsate în asteptare între douã faze de betonare vor fi protejate împotriva oricãrei
deforma ii accidentale. Îndoirea i îndreptarea barelor lãsate în asteptare este interzisã.
22.3. Verificarea montãrii corecte a armãturii trebuie sã fie fãcutã de Inginer sau de delegatul
acestuia înainte de betonare.
CAPITOLUL XI - BETON
23. PREPARAREA BETONULUI
23.1. Betonul va fi fabricat mecanic prin amestecul simultan al tuturor constituen ilor în
malaxorul betonierei.

Agregatele vor fi introduse în betonierã în ordinea urmãtoare:
- agregatele cu excep ia nisipului;

- cimentul;
- nisipul;
- apa.
24. PUNEREA ÎN OPERA A BETONULUI
24.1. Betoanele curente sunt puse în operã prin batere sau vibrare, conform prescrip iilor în
vigoare.
24.2. Betonul trebuie pus în operã înainte de a începe priza, Inginerul va fixa un interval maxim
de timp pentru punerea în operã a betonului dupã fabricarea acestuia. Betonul care nu va fi pus în
operã în intervalul stabilit sau la care se va dovedi cã a început priza, va fi îndepãrtat din antier.
24.3. Betonul trebuie sã fie ferit de segrega ii în momentul punerii în operã. Dacã în timpul
transportului nu a fost amestecat, el poate sã fie amestecat manual la locul de folosire înainte de
turnare.
24.4. Dacã este cazul, caietul de sarcini speciale va indica betoanele care trebuie sã fie puse în
operã prin vibrare i modul cum trebuie sã fie fãcutã aceastã opera iune.
24.5. La reluarea betonãrii, suprafa a betonului întãrit este ciupitã dacã este cazul i bine curã atã.
Suprafa a este abundent udatã astfel ca vechiul beton sã fie saturat înainte de a fi pus în contact cu
betonul proaspãt.
24.6. Paramentele necofrate trebuie sã prezinte formele i pozi iile prevãzute în desenele de
execu ie. Ele vor fi reglate i finisate în timpul turnãrii fãrã aport de beton dupã începerea prizei i
fãrã aport de mortar. Orice aport de beton efectuat pentru a ob ine corec ia geometricã a suprafe ei
va fi vibrat cu aceleasi mijloace cu care a fost vibrat betonul de dedesupt, dacã acesta din urmã a
fost pus în operã prin vibrare.
24.7. Turnarea betonului i tratarea ulterioara a acestuia se va face respectând prevederile din NE
012/1 i NE 012/2.
Turnarea betnului trebuie realizat dup :
- terminarea s p turii
- recep ia cotei de fundare i naturii terenului de fundare
- montarea i recep ia cofrajelor
- montarea armaturilor, etc..
În baza verific rii condi iilor de mai sus, pe baza proceselor verbale de lucr ri ascunse i/sau de

faze determinante se va aproba începerea betonarii.
25. ÎNCERCAREA I CONTROLUL BETOANELOR
25.1. În scopul de a verifica corectitudinea fabricãrii betonului, Inginerul poate, în orice moment,
sã ordone încercãri de control.
25.2. Definirea clasei de beton are în vedere p strarea epruvetelor conform SR EN 12390-6.
Controlul calit ii lucr rilor de betoane turnate pe antier, se va realiza conform SR EN 12390-6, SR
EN 12390-1, SR EN 12930-7.
cuburi cu latura de 150 mm) la vârsta de 28 zile, sub ale c rei valori se pot situa statistic, cel mult
5% din rezultate.
CAPITOLUL XII - ZIDÃRII DIN PIATRÃ BRUTÃ SAU BOLOVANI
26. ZIDÃRII DIN PIATRÃ BRUTÃ SAU BOLOVANI
26.1. În momentul folosirii, piatra brutã trebuie sã fie u or umezitã fapt pentru care grãmezile de
piatrã brutã sunt în prealabil stropite cu apã, din abunden ã.
26.2. Înainte de folosire, mortarul trebuie sã fie întotdeauna depozitat în jgheaburi sau pe
platformã de lemn, metalice sau din materiale plastice adapostite de ploaie sau de cãldurã, este
interzis sã fie înmuiat prin adãugiri de apã.
26.3. Pietrele sau bolovanii sunt aseza i cu mâna pe un strat abundent de mortar i potrivite prin
alunecare în asa fel ca sã se ob inã o tasare a rosturilor i o refulare a mortarului la suprafa ã prin
toate rosturile. Rosturile i spa iile, bine garnisite cu mortar sunt umplute cu a chii de piatrã înfipte
i strânse astfel ca fiecare piatrã brutã sau bolovan, precum i a chiile înfipte, sã fie acoperite în
întregime cu mortar. Rosturile de pe fa a vãzutã a zidãriei de piatrã brutã sau de bolovani nu vor fi
garnisite cu a chii de piatrã i se va cãuta ca aceste rosturi sã aibã o grosime redusã care nu trebuie
sã depã eascã 3 cm în cazul pietrei brute.
26.4. Fa a vãzutã a zidãriei va fi realizatã din pietre brute sau bolovani sorta i astfel încât sa ofere
un aspect de suprafa compact i plan .
26.5. La execu ia zidurilor, cu o grosime mai micã de 40 cm, se va cãuta sã se foloseascã pietre
care sã cuprindã întrega grosime a zidului, în numar de cel pu in douã bucã i pe metru pãtrat.
26.6. Paramentul vãzut al zidãriei, dacã Caietul de sarcini speciale prevede, va trebui sã fie rostuit.

Când paramentul nu trebuie rostuit, mortarul refulat prin rosturi va fi îndepãrtat cu grijã fãrã bavuri
i bine netezit cu mistria.
26.7. Când paramentul unei zidãrii noi trebuie sã fie rostuit se curã a rosturile, înainte de a face
prizã mortarul, pe 3 cm adâncime. Înainte de a proceda la rostuire se va uda suprafa a cu o perie.
Suprafe ele rostuite sunt adâncite fa ã de planul zidãriei cu circa 1 cm.
26.8. Când rostuirea este fãcutã pentru consolidarea unei zidãrii vechi, curã area rosturilor se face
pe o adâncime pânã la 5 cm i curã ate cu apã multã. Mortarul este pus în loc cu mistria i netezit
sau prin procedee mecanice.
26.9. Pe timp uscat, zidãriile sunt umezite u or, dar frecvent pentru a preveni o uscare rapidã.
Zidãriile trebuie apãrate prin toate mijloacele împotriva uscãciunii, ploii i înghe ului.
26.10. Dacã zidãriile de construc ii trebuie sã fie întrerupte ca urmare a intemperiilor,
Antreprenorul va lua mãsuri de acoperire la partea superioarã cu rogojini, pãmânt sau nisip de 10
cm grosime cel pu in. La reluarea lucrãrilor orice zidãrie avariatã este demolatã i reconstruitã.
26.11. Când se aplicã o zidãrie nouã pe o zidãrie veche, suprafe ele de contact a acesteia vor fi
curã ate, udate i la nevoie desfãcute i refãcute.
CAPITOLUL XIII - AMENAJAREA SAN URILOR, RIGOLELOR I CASIURI
27. PRESCRIP II GENERALE DE AMENAJARE
27.1. Dimensiunile i forma san urilor i rigolelor (triunghiulare, trapezoidale) sunt cele indicate
în proiectul de execu ie, stabilite de la caz la caz în func ie de relief, debit i viteza apei, natura
terenului, mijloacele de execu ie, condi iile de circulatie, pentru evitarea accidentelor i ele trebuie
respectate întocmai de cãtre Antreprenor.
27.2. Extrem de important este sã se respecte cotele i pantele proiectate.
27.3. Protejarea san urilor i rigolelor este obligatorie în condi iile în care panta lor depã este
panta maximã admisã pentru evitarea eroziunii pãmântului.
27.4. Pantele maxime admise pentru san uri i rigole neprotejate i protejate sunt date în STAS
2916 tabelul 2 i 3.
27.5. Pe portiunile în care san urile sau rigolele protejate au pante mai mari decât cele indicate în
STAS 2916 se vor amenaja trepte pentru reducerea pantei sub valorile indicate în tabel.
27.6. Rigolele de acostament sunt obligatorii în urmãtoarele situa ii:
- la ramblee cu înãl imea 3...5,00 m în cazul curbelor convertite i supraînãltate

- la ramblee peste 5,00 m.

Descãrcarea apelor din rigole de acostament se face prin casiuri amenajate pe taluze.
Rigole de acostament se pot executa i pentru asigurarea scurgerii apelor la str zi.
27.7. San urile de gardã se recomandã sã fie pereate, indiferent de pantã.

27.8. Amplasarea san urilor de gardã se va face la distan a minimã, de 5,00 m de muchia taluzului
debleului, iar când este la piciorul rambleului la distan a minimã de 1,50-2,00 m, banda de teren
dintre piciorul rambleului i san ul de gardã va avea pante de 2% spre san .
27.9. Antreprenorul va executa lucrarea în solu ia în care este prevãzutã în proiectul de execu ie.
Acolo însã unde se constatã pe parcursul execu iei lucrãrilor o neconcordantã între prevederile
proiectului i realitatea din teren privind natura pãmântului i panta de scurgere situa ia va fi
semnalatã Inginerului lucrãrii care va decide o eventualã modificare a solu iei de protejare a
san urilor i rigolelor de scurgere prin dispozi ii de antier.
28. EXECU IA PEREURILOR USCATE
28.1. Peste terenul bine nivelat se a terne un strat de nisip grãun os i aspru, în grosime de 5 cm
dupã pilonare.
Peste stratul de nisip pilonat se a terne stratul de nisip afânat, de aceea i calitate, în care se aseazã
pietrele sau bolovanii. Grosimea ini ialã a acestui strat este de 8 cm.
Pietrele se implintã vertical în stratul de nisip afânat, unele lângã altele, bãtându-se deasupra i
lateral cu ciocanul, astfel ca fiecare piatrã sã fie bine strânsã de pietrele vecine. Pietrele se aseazã cu
rosturile tesute.
Pentru a se asigura stabilitatea pereului se procedeazã la o primã batere cu maiul pe uscat pentru
asezarea pietrelor.
28.2. Se a terne apoi un strat de nisip de 1-1,5 cm grosime, pentru împãnare care se udã i se
împinge cu periile în golurile dintre pietre pânã le umplu, dupã care se bate din nou cu maiul pânã la
refuz.
28.3. Suprafa a pereului trebuie sã fie regulatã, neadmi ându-se abateri de peste 2 cm fa ã de
suprafa a teoreticã a taluzului, refacerea fãcându-se prin scoaterea pietrei i reglarea stratului de
nisip de sub aceasta.
29. EXECU IA PEREURILOR ROSTUITE CU MORTAR DE CIMENT
29.1. Execu ia acestui tip de pereu este aceea i ca la art. 28 cu excep ia cã dupã prima pilonare
umplerea rosturilor nu se face cu nisip ci cu mortar de ciment, M 100 dupã care se piloneazã pânã
la refuz înainte de a începe priza mortarului.

29.2. Suprafa a pereului trebuie protejatã contra uscãrii prin udare timp de 3 zile.
30. EXECU IA PEREULUI ÎN MORTAR DE CIMENT
30.1. Peste terenul bine nivelat se a terne un strat de nisip grãuntos i aspru, în grosime de 5 cm
dupã pilonare.
Peste stratul de nisip pilonat se a terne un strat de mortar de ciment M 100 cu o grosime de 5-8 cm
în care se implintã pietrele sau bolovanii i se potrivesc prin alunecare în asa fel ca sã se ob inã o
tasare a rosturilor i o refulare a mortarului la suprafa ã prin toate rosturile.
Se continuã apoi cu umplerea cu mortar a rosturilor rãmase între pietre i nivelarea suprafe ei prin
pilonare dupã care mortarul este netezit cu mistria.
30.2. Suprafa a pereului trebuie protejatã contra uscãrii prin udare timp de 3 zile i prin acoperire
cu rogojini sau saci timp de 7 zile.
30.3. Condi iile pentru suprafa are sunt cele de la pct. 28.3.
31. PEREU DE PIATRÃ BRUTÃ SAU BOLOVANI PE FUNDA IE DE BETON
31.1. Peste terenul bine nivelat se toarnã stratul de funda ie în grosimea prevãzutã în proiectul de
execu ie din beton de ciment i pânã sã înceapã priza betonului se trece la execu ia pereului din
piatrã brutã sau bolovani i colmatarea rosturilor cu mortar de ciment M 100 în condi iile arãtate la
pct. 30.1.
31.2. Condi iile de suprafa are sunt cele de la pct. 28.3.
32. PEREU DIN BETON TURNAT PE LOC
32.1. Peste terenul bine nivelat se toarnã direct pe pãmânt stratul de beton în grosimea prevãzutã
în proiect pe tronsoane de 1,50 ml cu rosturi de 2 cm.
32.2. Betonul turnat trebuie protejat împotriva soarelui sau a ploii începând din momentul când
începe priza prin acoperire i dupã ce priza este complet terminatã prin stropire cu apã, atât cât este
nevoie, în func ie de condi iile atmosferice.
33. PEREU DIN ELEMENTE PREFABRICATE DIN BETON
33.1. Elementele prefabricate din beton vor fi a ezate fie pe un strat de nisip pilonat, fie pe un
strat de beton conform prevederilor din caietul de sarcini speciale sau a proiectului de execu ie.
33.2. Forma i dimensiunile elementelor prefabricate vor fi cele prevãzute în documenta ia de
execu ie sau elementele similare propuse de Antreprenor i acceptate de Inginerul lucrãrii.

CAPITOLUL XIV - DRENURI I DISPOZI IVE DE COLECTAREA I EVACUAREA
APELOR DIN CORPUL DRUMULUI
34. PRESCRIP II GENERALE
34.1. Evacuarea apei din substratul inferior al funda iei se realizeazã în func ie de posibilitãtile de
scurgere prin:
- drenuri transversale de acostament;

- strat drenant continuu;
- dren longitudinal sub acostament.
34.2. Drenurile transversale de acostament au o lã ime de 25...30 cm i adâncime de 30...50 cm

situate la o distan ã de 10...20 m în func ie de panta longitudinalã a drumului.
Panta longitudinalã a acestor drenuri este de 3...5% i se executã normal pe axa drumului când
declivitatea în profil longitudinal al drumului este mai micã de 2% i cu înclinarea de cca. 60 grade
în directia pantei când declivitatea este mai mare de 2%.
34.3. Stratul drenant continuu are o grosime de 15 cm pânã la taluzurile drumului, el se

recomandã în special la drumurile cu mai mult de 2 benzi de circulatie.
34.4. Evacuarea apei din drenurile transversale de acostament sau din stratul drenant continuu prin
taluzurile drumului, se face cu cel pu in 15 cm deasupra fundului san urilor sau în cazul rambleelor
deasupra terenului sau a nivelului maxim al apelor stagnate în zonã.
34.5. Nu se prevãd mãsuri de evacuare a apelor din corpul drumului în cazul rambleelor executate
din pãmânturi necoezive sau permeabile.
34.6. Drenurile longitudinale sub acostament sau sub rigole se prevãd în zonele de debleu sau la
nivelul terenului unde nu existã posibilitatea evacuãrii apelor prin san uri.
În acest caz stratul inferior de funda ie va fi prelungit pânã la dren, iar panta longitudinalã a
drenului va fi de minimum 0,3%.
35. REALIZAREA DRENURILOR DE ACOSTAMENT
35.1. Dupã executarea stratului de funda ie i completarea acostamentelor cu pãmânt la nivelul

acesteia, înainte de cilindrare se vor realiza sãpãturile în acostament la dimensiunile, înclinarea fa ã
de axe, panta prescrisã i distan a între ele arãtate la punctul 34.2.
Pãmântul va fi evacuat în afara amprizei i în locul acestuia se va pune materialul drenat din balast
0-63 realizându-se continuitatea materialului granular i racordarea cu cota inferioarã a funda iei.

35.2. Odatã terminate aceste opera ii se trece la cilindrarea funda iei cu acostamente i drenurile
executate cãrora trebuie sã li se asigure evacuarea la o cotã superioarã san ului cu cel pu in 15 cm.
35.3. La fiecare lucrare unde au fost executate drenuri transversale se verific :
- amplasamentul i înclinarea;
- dimensiunile;
- posibilitatea de scurgere în an .
36. REALIZAREA DRENULUI LONGITUDINAL SUB ACOSTAMENT SAU RIGOLÃ
36.1. Sãpãtura pentru realizarea drenului se poate realiza manual sau mecanizat.
Dacã se sapã manual lã imea acestuia va fi în func ie de adâncime i anume:
- pentru H = 1,00 - 1,50 lã imea = 0,60 m;

- pentru H = 1,50 - 2,00 lã imea = 0,80 m;
- pentru H = 2,00 - 4,00 lã imea = 1,20 m.
În cazul drenului sãpat mecanizat lã imea va fi în func ie de lã imea cupei, dar min. 25 cm.
36.2. În cazul sãpãturii manuale drenurile se vor executa pe tronsoane de 4....6 m lungime din aval
cãtre amonte, sprijinite corespunzãtor, cu asigurare permanentã a scurgerii apelor colectate.
Tronsonul urmãtor se atacã numai dupã ce tronsonul precedent a fost umplut, cel pu in pânã la
jumãtatea adâncimii lui, cu corpul drenant.
36.3. În cazul executãrii drenului prin sãpare mecanicã este necesar sã se coordoneze sãparea i
executarea corpului drenului astfel încât sã nu se inã sãpãtura deschisã.
36.4. Sãpãturile se vor executa cu pere i verticali, fãrã sprijiniri pânã la adâncimi de:
- 1,00 m în pãmânturi plastic vârtoase i nisipuri în stare indesatã;

- 1,50 m în pãmânturi tari.
Când adâncimea sãpãturilor depã este aceste dimensiuni, se vor face sprijiniri sau se va sãpa cu
taluze.
36.5. Este interzis sã se men inã sãpãturile deschise. Corpul drenurilor se executã imediat ce
sãpãtura a ajuns la cota prevãzutã.
36.6. Materialul rezultat din sãpãturã se va îndepãrta de la locul sãpãturii la o distan ã mai mare de
0,50 m.
36.7. În func ie de solu ia prevãzutã în documenta ia de execu ie se va realiza radierul rigid din
beton, la cota prevãzutã în documenta ia de execu ie care poate avea o pantã longitudinalã de 0,2-
10% sau radierul elastic prin compactarea terenului din talpã sau din balast, care nu poate avea o
pantã mai mare decât san urile i rigolele neprotejate.

36.8. Pe radierul pregãtit se pozeazã tubul de drenaj perforat, cu talpã din PVC sau tubul de drenaj
riflat din PVC cu diametrul conform prevederilor din proiectul de execu ie.
36.9. Umplerea drenului cu material drenant, balast, pietri se face prin mijloace mecanice sau
direct prin aruncare. Corpul drenant se realizeazã prin compactare în straturi de 30...40 cm grosime
i pe mãsurã ce se executã acesta se demonteazã sprijinirile dacã acestea existã.
36.10. Se interzice întreruperea lucrãrilor în stadii care pot periclita lucrãrile executate, stabilitatea
terenului sau a construc iilor existente în vecinãtatea lor.
36.11. În cazul sãpãturilor mecanizate, lucrãrile de s pare i umplere se succed astfel încât sã nu
rãmânã sãpãturi deschise la sfârsitul zilei de lucru.
36.12. Capacul de închidere se va realiza dintr-un pereu zidit din piatrã brutã sau bolovani cu
mortar de ciment sau dintr-un pereu din dale prefabricate de beton simplu turnat pe loc sau din dale
prefabricate.
Caracteristicile materialelor (material drenant i material geotextil) sunt conform cap. 10.
36.13. La fiecare lucrare unde au fost executate aceste drenuri se verific urmatoarele:
- amplasamentul
- cotele radierului
- realizarea corect a filtrului
- amplasarea camerelor de vizitare
- controlul func ionarii.
CAPITOLUL XV - CANALIZAREA
37. DESCHIDEREA SÃPÃTURILOR
37.1. Sãpãturile se vor executa cu pere i verticali, tran eea având lã imea egalã cu diametrul
exterior al tubului, mãrit cu o supralãrgire de 0,25 m de o parte i de alta.
37.2. Fundul sãpãturii este adus cu grijã la cotele prevãzute în proiect i este compactat, dacã este
cazul, de asa manierã încât densitatea uscatã a solului sã atingã 95% din densitatea uscatã optimã
Proctor normal.
37.3. Când în tran ee se întâlnesc bancuri stâncoase, ele trebuie sã fie derocate i aduse la o cotã
cu cel pu in 10 cm sub fundul sãpãturii i înlocuite pe aceastã grosime cu pãmânt fin, nisip sau
balast.

38. EXECUTAREA CANALELOR, GURILOR DE SCURGERE I CÃMINELOR DE
VIZITARE
38.1. Tuburile trebuie coborâte cu grijã în tran ee unele în prelungirea celorlalte, facilitând
alinierea lor cu ajutorul dalelor provizorii constituite din bucã i de lemn. Calarea provizorie cu
ajutorul pietrelor este interzisã.
38.2. Tuburile sunt pozate începând din aval, bine aliniate i cu o pantã regulatã respectând
prevederile proiectului de execu ie. Îmbucarea, când existã este întotdeauna dirijatã spre amonte.
38.3. Tuburile vor fi puse pe un pat de nisip de 10 cm grosime minimã. Legãtura între tuburile
circulare cu îmbucare pe jumãtate de grosime este efectuatã cu ajutorul unui inel de 5 cm grosime
minimã ranforsat cu o armãturã i turnat pe loc în interiorul unui tipar. El este executat cu mortar în
loc.
38.4. Umplerea tran eelor nu se va face decât cu avizul Inginerului. Aceastã umplere va fi
executatã pânã la 20 cm deasupra tubului cu pietri ciuruit i pilonat cu grijã pe flancurile tuburilor.
Deasupra, umplerea va fi executatã cu materiale lipsite de elemente superioare lui 60 mm, în straturi
succesive de 0,20 m grosime, compactate cu grijã ca sã ajungã la o densitate uscatã de 95% din
Proctor normal.
38.5. La execu ia gurilor de scurgere i a cãminelor de vizitare se va respecta pozi ia acestora
indicatã în proiect, cota radierului i cota de racordare.
38.6. La gura de scurgere betonul plãcii superioare va fi slab armat.
38.7. Gurile de scurgere vor fi a ezate pe un strat de beton de egalizare de 10 cm care va depã i cu
cel pu in 10 cm jur împrejur baza gurilor de scurgere.
38.8. Elementele gurii de scurgere cu un singur grãtar vor fi ansamblate cu mortar de ciment M
50.
38.9. La cãminele de vizitare îmbinarea tuburilor prefabricate din beton se face cu mortar de
ciment M 50.
38.10. Fundul cãminului va fi tencuit i sclivisit cu mortar de ciment în grosime de 3 cm cu M 50 i
va pãstra exact forma i panta canalului în continuare.
38.11. Gãurile pentru treptele scãrilor vor fi executate pe toatã grosimea peretelui, cu îngrijire
pentru a nu deteriora tubul.
Fixarea treptelor se va face cu mortar de ciment marca M 100.
38.12. Pentru racordarea cãminului la cota terenului se va turna pe loc beton. Pe ultimii 20 cm se
prevede o îngro are pentru montarea capacului conform detaliilor de execu ie. Turnarea se face cu
ajutorul unui cofraj metalic de inventar care se monteazã pe tub.

38.13. La fiecare lucrare unde a fost realizat o canalizare se verific urmatoarele:
- amplasamentul
- cotele radierului
- pozarea corect a tuburilor i realizarea îmbin rilor intre ele
- realizarea corect a umpluturii
- asezarea i execu ia corect a gurilor de scurgere i a c minelor de vizitare
- racordare între gurile de scurgere i canalizare inclusiv controlul function rii.
CAPITOLUL XVI - BORDURI I RIGOLE PREFABRICATE
39. MONTAREA BORDURILOR
39.1. Lã imea sãpãturii va fi egalã cu lã imea elementului majoratã cu 0,20 m.

39.2. Fundul sãpãturii este adus la cotele prevãzute în proiect i este compactat, dacã este nevoie,
ca sã atingã 95% din densitatea optimã Proctor normal.
În cazul unei sãpãturi mai adânci fa ã de cota prescrisã, Antreprenorul trebuie sã compenseze
diferen a de cotã prin cre terea grosimii funda iei bordurii i rigolei. Când bordurile sunt montate pe
pat de nisip, nisipul suplimentar necesar este bine pilonat.
Caietul de sarcini speciale sau Inginerul stabile te condi iile de depozitare provizorii de refolosire
sau de evacuare a pãmântului rezultat din sãpãturi.
39.3. Bordurile i rigolele prefabricate sunt montate pe o funda ie de nisip sau beton de minimum
10 cm grosime.
Caietul de sarcini speciale sau planurile de execu ie stabilesc natura i dimensiunile funda iei,
precum i un eventual element de sprijinire a bordurii i a dispozi ivului destinat sã asigure
scurgerea apelor infiltrate în corpul drumului.
39.4. Rosturile nu vor trebui sã aibã mai mult de 2 cm grosime i vor fi rostuite cu mortar M 50.
39.5. Bordurile i rigolele prefabricate sunt puse urmãrind cotele, aliniamentele i declivitã ile
stabilite prin detaliile de execu ie.
39.6. Toleran ele admise la montarea bordurilor i rigolelor vor fi mai mici de 5 mm fa ã de cotele
precizate în profilele transversale corespunzãtoare i în profilul în lung.
39.7. La fiecare lucrare unde au fost montate borduri de trotuar se verific corectitudinea
amplasamentului, a funda iei.

CAPITOLUL XIX - RECEP IA LUCRÃRILOR
Lucrãrile privind scurgerea i evacuarea apelor de suprafa ã vor fi supuse de regulã unei recep ii
preliminare i unei recep ii finale, iar acolo unde sunt lucrãri ascunse, care necesitã sã fie controlate
i recep ionate, înainte de a se trece la faza urmãtoare de lucru cum sunt lucrãrile de drenaj,
canalizare, s.a. acestea vor fi supuse i recep iei pe fazã de execu ie.
40.1. În cadrul recep iei de faze pentru lucrãri ascunse se va verifica dacã partea de lucrare ce se
recep ioneazã s-a executat conform proiectului i atestã condi iile impuse de documenta ia de
execu ie i de prezentul caiet de sarcini.
40.4. Recep ia de faze pentru lucrãri ascunse se va face în mod obligatoriu la urmãtoarele
momente ale lucrãrii:
a) Pentru drenuri:
- trasarea i amplasarea cãminelor;

- executarea sãpãturii la cotã;
- realizarea radierului i pozarea tubului drenant;
- la realizarea umpluturii drenante.
b) Pentru canalizãri:
- trasarea canalului i amplasarea gurilor de scurgere i cãminelor de vizitare;

- executarea sãpãturii, la cote la canal i cãmine;
- pozarea tuburilor i realizarea îmbinãrilor dintre acestea;
- realizarea radierului din gurile de scurgere i cãmine de vizitare;
- realizarea umpluturii compactate pe fiecare metru înãl ime i la realizarea umpluturii la cota
finalã.

c) Pentru lucrãri din beton i zidãrii: san uri ranforsate, san uri zidite, camere de cãdere, s.a.
- trasarea;
- execu ia sãpãturilor la cote;
- executarea cofrajului;
- montarea armãturii.
d) Drenuri transversale de acostament
- la realizarea acestora.
40.5. Registrul de procese verbale de lucrãri ascunse se va pune la dispozi ia organelor de control,
cât i comisiei de recep ie de la terminarea lucrarilor, sau finalã.

La recep ia finalã a lucrãrii se va consemna modul în care s-au comportat dispozitivele de scurgere
a apelor i dacã acestea au fost între inute corespunzãtor în perioada de garan ie a întregii lucrãri, în
condi iile respectãrii prevederilor Regulamentului aprobat cu HGR 273 i modific rilor i
complet rilor aprobate cu HG 940 i HG 1303.

ANEXA 1 - CLASE DE EXPLUNERE CONFORM NE 012/1-2007
Denumire element Clasa expunere

Beton de egalizare X0
Beton de panta sau de protectie X0
Camine de vizitare din beton simplu, drenuri XF3
Camine de vizitare din beton armat, drenuri XC4+XD3+XF3
Camine de vizitare din beton simplu, canalizare XF4
Camine de vizitare din beton armat, canalizare XC4+XD3+XF4
Pereu din beton simplu XF2
Pereu din beton armat XC4+XF4
Santuri si rigole din beton simplu XF4
Casiuri XF4
Borduri XF4
Rigole sau santuri din beton armat XC4+XD3+XF4

ANEXA 2 - DOCUMENTE DE REFERIN
I. ACTE NORMATIVE

HG 1231/2008
273/1994
interes national
drumurilor publice

ulterioare
NE 012/1-2007 Cod de practic pentru executarea lucr rilor din beton,

beton armat i beton precomprimat. Partea 1: Producerea
betonului
NE 012/2-2010 Normativ pentru producerea i executarea lucrãrilor din
beton, beton armat i beton precomprimat. Partea 2:
Executarea lucrarilor din beton
NE 013–2002 Cod de practic pentru execu ia elementelor
prefabricatelor din beton, beton armat i beton
precomprimat
NP 075-2002 Normativ pentru utilizarea materialelor geosintetice la
lucrarile de constructi
III. STANDARDE
STAS 1040-85 Lemn rotund de r inoase pentru construc ii. Manele

i pr jini
STAS 2111-90 Cuie din sârm de o el
STAS 2916-87 Lucr ri de drumuri i c i ferate. Protejarea taluzurilor
i an urilor. Prescrip ii generale de proiectare
STAS 7721-90 Tipare metalice pentru elemente prefabricate de
beton, beton armat i beton precomprimat. Condi ii
tehnice de calitate
SR 438-1:2012 Produse de o el pentru armarea betonului. O el beton
laminat la cald. Mãrci i condi ii tehnice de calitate.
SR 13510:2006 Beton. Partea 1: Specifica ie, performan , produc ie
i conformitate. Document na ional de aplicare a SR
EN 206
SR EN 196-1 :2006 Metode de încercãri ale cimenturilor. Partea 1:
Determinarea rezisten elor mecanice.
SR CEN/TR 196-4:2008 Metode de încerc ri ale cimenturilor. Partea 4:
SR EN 196-6:2010 Metode de încercãri ale cimenturilor. Determinarea
fine ii.
Caldura de hidratare. Metoda prin dizolvare.
SR EN 197-1:2011 Ciment Partea 1: Compozi ie, specifica ii i criterii de
SR EN 206:2014 Beton. Specifica ie, performan , produc ie i
conformitate
SR CR 213:1997 Pl ci pe baz de lemn. Determinare a emisiei de
aldehid formic în condi ii determinate. Metoda
denumit : Metoda emisiei de aldehid formic
SR EN 314-1:2005 Placaj. Calitatea încleierii. Partea 1: Metode de

încercare
SR EN 975-1:2009 Cherestea. Clasificare dupa aspect a lemnului de
foioase. Partea 1: Stejar i fag
SR EN 1008/2003 Apa de preparare pentru beton. Specifica ii pentru
prelevare, încercare i evaluare a aptitudinii de
utilizare a apei, inclusiv a apelor recuperate din
procese ale industriei de beton, ca apa de preparare
pentru beton
SR EN 1313-1:2010 Lemn rotund i cherestea. Abateri admisibile i
dimensiuni preferen iale. Partea 1: Cherestea de
r inoase
SR EN 1340 :2004 Elemente de borduri de beton. Condi ii i metode de
încerc ri
SR EN 1916 :2003 Tuburi i accesorii din beton simplu, beton slab armat
i beton armat
SR EN ISO 3126 :2005 Sisteme de canalizare de material plastic.
Componente de material plastic. Determinarea
dimensiunilor
SR EN 12350-2 :2009 Încercare pe beton proasp t. Partea 2: Încercarea de
tasare
SR EN 12350-3 :2009 Încercare pe beton proasp t. Partea 3: Încercare Vebe
SR EN 12350-4 :2009 Încercare pe beton proasp t. Partea 4: Grad de
compactare
SR EN 12350-5 :2009 Încercare pe beton proasp t. Partea 5: Încercare cu
masa de r spândire
SR EN 12350-6 :2009 Încercare pe beton proasp t. Partea 6: Densitate
SR EN 12350-7 :2009 Încercare pe beton proasp t. Partea 7: Con inut de
aer. Metode prin presiune
SR EN 12390-1:2013 Încercare pe beton înt rit. Partea 1: Form ,
dimensiuni i alte condi ii pentru epruvete i tipare
SR EN 12390-3:2009 Încercare pe beton înt rit. Partea 3: Rezisten a la
întindere prin despicare a epruvetelor
SR EN 12390-7:2009 Încercare pe beton înt rit. Partea 7: Densitatea
betonului înt rit
SR EN 12620+A1:2008 Agregate pentru beton


ROMANIA
FUNDA II DE BALAST I/SAU DE BALAST AMESTEC OPTIMAL
REDACTAREA II
2016

CUPRINS
CAPITOLUL I - GENERALITÃ I......................................................................................................2
CAPITOLUL II - MATERIALE ..........................................................................................................2
3. Agregate naturale ................................................................................................................. 2
4. Apa ...................................................................................................................................... 3
5. Controlul calitã ii balastului sau a balastului amestec optimal înainte de realizarea stratului
de funda ie .................................................................................................................................. 3
CAPITOLUL III - STABILIREA CARACTERISTICILOR DE COMPACTARE ...............................4
6. Caracteristicile optime de compactare................................................................................... 4
7. Caracteristicile efective de compactare ................................................................................. 4
CAPITOLUL IV - PUNEREA ÎN OPERÃ A BALASTULUI..............................................................5
8. Mãsuri preliminare ............................................................................................................... 5
9. Experimentarea punerii în operã a balastului sau a balastului amestec optimal ...................... 5
10. Punerea în operã a balastului sau a balastului amestec optimal ......................................... 6
11. Controlul calitã ii compactãrii balastului sau a balastului amestec optimal ....................... 7
CAPITOLUL V - CONDI II TEHNICE, REGULI i METODE DE VERIFICARE ..........................8
12. Eelemente geometrice ...................................................................................................... 8
13. Condi ii de compactare .................................................................................................... 8
14. Caracteristicile suprafe ei stratului de funda ie ................................................................. 9
CAPITOLUL VI - RECEP IA LUCRÃRILOR ................................................................................. 10
15. Recep ia DE FAZ PENTRU LUCR RI ASCUNSE ................................................... 10
17. Recep ia finalã ............................................................................................................... 10
Pagina 1 din 12 Funda ii de balast i/sau de balast amestec optimal

CAPITOLUL I - GENERALITÃ I
Prezentul caiet de sarcini con ine specifica iile tehnice privind execu ia i recep ia straturilor de
funda ie din balast i/sau balast amestec optimal din structurile rutiere ale drumurilor publice i ale
strãzilor.
El cuprinde condi iile tehnice care trebuie sã fie îndeplinite de materialele de construc ie folosite,
prevãzute în SR EN 12620+A1 i de stratul de funda ie realizat conform STAS 6400.
2.1. Stratul de funda ie din balast i/sau balast optimal se realizeazã într-unul sau mai multe
straturi, în func ie de grosimea stabilitã prin proiect i variazã conform prevederilor STAS 6400.
2.3. Antreprenorul va asigura prin laboratoarele sale sau prin colaborare cu un laborator
autorizat, efectuarea tuturor încercãrilor i determinãrilor rezultate din aplicarea prezentului caiet de
sarcini.
2.4. Antreprenorul este obligat sã efectueze, la cererea Inginerului, verificãri suplimentare fatã
de prevederile prezentului caiet de sarcini.
CAPITOLUL II - MATERIALE
3. AGREGATE NATURALE
3.1. Pentru execu ia stratului de funda ie se vor utiliza balast sau balast amestec optimal, cu
granula maximã de 63 mm.
3.2. Balastul trebuie sã provinã din roci stabile, nealterabile la aer, apã sau înghe , nu trebuie sã
con inã corpuri strãine vizibile (bulgãri de pãmânt, cãrbune, lemn, resturi vegetale) sau elemente
alterate.
3.3. Agregatele naturale folosite trebuie s corespund calitativ cu prevederile SR EN
13242+A1.

3.4. Certificarea conformit ii sta iei de producere a agregatelor se va efectua cu respectarea
procedurii PCC 018.
3.5. Agregatul (balast sau balast amestec optimal) se va aproviziona din timp, în depozite
intermediare, pentru a se asigura omogenitatea i constan a calitã ii acestuia. Aprovizionarea la
locul de punere în operã se va face numai dupã efectuarea testelor de laborator complete, pentru a
verifica dacã agregatele din depozite îndeplinesc cerin ele prezentului caiet de sarcini i dupã
aprobarea Inginerului.
3.5. Fiecare lot de material va fi înso it de declaratia de performan , marcaj de conformitate CE

prin care s se certifice calitatea materialului, eliberate de un laborator acreditat/autorizat.
3.6. Laboratorul Antreprenorului va ine eviden a calitã ii balastului sau balastului amestec
optimal astfel:
- într-un dosar vor fi cuprinse toate certificatele de calitate emise de Furnizor;

- într-un registru (registru pentru încercãri agregate) rezultatele determinãrilor efectuate de
laborator.
3.7. Depozitarea agregatelor se va face în depozite deschise, dimensionate în func ie de

cantitatea necesarã i de e alonarea lucrãrilor.
3.8. În cazul în care se va utiliza agregate din mai multe surse, aprovizionarea i depozitarea
acestora se va face astfel încât sã se evite amestecarea materialelor aprovizionate din surse diferite.
4. APA
Apa necesarã compactãrii stratului de balast sau balast amestec optimal poate sã provinã din re eaua
publicã sau din alte surse, dar în acest din urmã caz nu trebuie sã con inã nici un fel de particule în
suspensie.
5. CONTROLUL CALITÃ II BALASTULUI SAU A BALASTULUI AMESTEC

OPTIMAL ÎNAINTE DE REALIZAREA STRATULUI DE FUNDA IE
5.1. Controlul calitã ii se face de cãtre Antreprenor, prin laboratorul sãu, în conformitate cu
prevederile cuprinse în tabelul 1.

Tabel 1
Frecven a minimã Metoda de
Actiunea, procedeul de verificare
La locul de punere în determinare
sau caracteristici ce se verificã La aprovizionare
operã conform
1 2 3 4
1 Examinarea datelor înscrise în La fiecare lot
certificatul de calitate sau aprovizionat - -
certificatul de garan ie
O probã la fiecare lot SR EN 933-1
2 Determinarea granulometricã. aprovizionat, de
Echivalentul de nisip. 500 mc, pentru - SR EN 933-2
Neomogenitatea balastului fiecare sursã (dacã
este cazul pentru
fiecare sort)
O probã pe schimb (si
sort) înainte de
3 Umiditate - începerea lucrãrilor i STAS
ori de câte ori se 4606
observã o schimbare
cauzatã de condi ii
meteorologice
Rezisten e la uzura cu masina tip O probã la fiecare lot SR EN 1097-
4 Los Angeles (LA) aprovizionat pentru - 2
fiecare sursã (sort) la
fiecare 5000 mc
5 Caracteristici de compactare O proba la fiecare STAS
-
Proctor modificat sursa 1913/12
5.2. În cazul produc iei în fabric , produc torul va prezenta declara ia de conformitate înso it de
certificatul de control al produc iei în fabric .
CAPITOLUL III - STABILIREA CARACTERISTICILOR DE COMPACTARE
6. CARACTERISTICILE OPTIME DE COMPACTARE
Caracteristicile optime de compactare ale balastului sau ale balastului amestec optimal se stabilesc
de cãtre un laborator de specialitate acreditat înainte de începerea lucrãrilor de execu ie.
Prin încercarea Proctor modificatã, conform STAS 1913/13 se stabile te:
- d max = densitatea volumicã în stare uscatã, maxima exprimatã în g/cm3

- Wopt P.M. = umiditate optimã de compactare, exprimatã în %.
7. CARACTERISTICILE EFECTIVE DE COMPACTARE
7.1. Caracteristicile efective de compactare se determinã de laboratorul antierului pe probe

prelevate din lucrare i anume:
d = densitatea volumicã, în stare uscatã, efectivã, exprimatã în g/cm3

Wef = umiditatea efectivã de compactare, exprimatã în %
în vederea stabilirii gradului de compactare:

ρ
D= × 100
ρ
7.2. La execu ia stratului de funda ie se va urmãri realizarea gradului de compactare arãtat la

art.13.
CAPITOLUL IV - PUNEREA ÎN OPERÃ A BALASTULUI
8. MÃSURI PRELIMINARE
8.1. La execu ia stratului de funda ie din balast sau balast amestec optimal se va trece numai
dupã recep ionarea lucrãrilor de terasamente, sau de strat de formã, în conformitate cu prevederile
caietului de sarcini pentru realizarea acestor lucrãri.
8.2. Înainte de începerea lucrãrilor se vor verifica i regla utilajele i dispozitivele necesare
punerii în operã a balastului sau balastului amestec optimal.
8.3. Înainte de asternerea balastului se vor executa lucrãrile pentru drenarea apelor din funda ii:
drenuri transversale de acostament, drenuri longitudinale sub acostament sau sub rigole i
racordurile stratului de funda ie la acestea, precum i alte lucrãri prevãzute în acest scop în proiect.
8.4. În cazul straturilor de funda ie prevãzute pe întreaga platformã a drumului, cum este cazul la
autostrãzi sau la lucrãrile la care drenarea apelor este prevãzuta a se face printr-un strat drenant
continuu, se va asigura în prealabil posibilitatea evacuãrii apelor în orice punct al traseului, la cel
putin 15 cm deasupra santului sau în cazul rambleelor deasupra terenului.
8.5. În cazul când sunt mai multe surse de aprovizionare cu balast, se vor lua mãsuri de a nu se
amesteca agregatele, de a se delimita tronsoanele de drum în func ie de sursa folositã, acestea fiind
consemnate în registrul de antier.
9. EXPERIMENTAREA PUNERII ÎN OPERÃ A BALASTULUI SAU A BALASTULUI

AMESTEC OPTIMAL
9.1. Înainte de începerea lucrãrilor, Antreprenorul este obligat sã efectueze o experimentare pe

un tronson de probã în lungime de minimum 30 m i o lã ime de cel putin 3,40 m (dublul lã imii
utilajului de compactare).
Experimentarea are ca scop stabilirea, în condi ii de execu ie curentã pe antier, a componentei

atelierului de compactare i a modului de ac ionare a acestuia, pentru realizarea gradului de

compactare cerut prin caietul de sarcini, precum i reglarea utilajelor de rãspândire, pentru
realizarea grosimii din proiect i pentru o suprafa are corectã.
9.2. Compactarea de probã pe tronsonul experimental se va face în prezen a Inginerului,

efectuând controlul compactãrii prin încercãri de laborator, stabilite de comun acord i efectuate de
un laborator de specialitate.
În cazul în care gradul de compactare prevãzut nu poate fi ob inut, Antreprenorul va trebui sã

realizeze o nouã încercare, dupã modificarea grosimii stratului sau a utilajului de compactare
folosit.
9.3. Partea din tronsonul experimental executat cu cele mai bune rezultate, va servi ca sector de
referintã pentru restul lucrãrii.
Caracteristicile ob inute pe acest tronson se vor consemna în registrul de antier, pentru a servi la
urmãrirea calitã ii lucrãrilor ce se vor executa.
10. PUNEREA ÎN OPERÃ A BALASTULUI SAU A BALASTULUI AMESTEC OPTIMAL
10.1. Pe terasamentul recep ionat se asterne i se niveleazã balastul sau balastul amestec optimal
într-unul sau mai multe straturi, în func ie de grosimea prevãzutã în proiect i de grosimea optimã
de compactare stabilitã pe tronsonul experimental.
Asternerea i nivelarea se face la ablon, cu respectarea lã imilor i pantelor prevãzute în proiect.
10.2. Cantitatea necesarã de apã pentru asigurarea umiditã ii optime de compactare se stabile te
de laboratorul de antier inând seama de umiditatea agregatului i se adaugã prin stropire.
Stropirea va fi uniformã evitându-se supraumezirea localã.
10.3. Compactarea straturilor de funda ie din balast sau balast amestec optimal se face cu atelierul
de compactare stabilit pe tronsonul experimental, respectându-se componenta atelierului, viteza
utilajelor de compactare i tehnologia.
10.4. Pe drumurile pe care stratul de funda ie nu se realizeazã pe întreaga lã ime a platformei,
acostamentele se completeazã i se compacteazã odatã cu stratul de funda ie, astfel ca acesta sã fie
permanent încadrat de acostamente, asigurându-se totodatã i mãsurile de evacuare a apelor,
conform pct. 8.3.
10.5. Denivelãrile care se produc în timpul compactãrii straturilor de funda ie, sau care rãmân
dupã compactare, se corecteazã cu materiale de aport i se recompacteazã. Suprafe ele cu denivelãri
mai mari de 4 cm se completeazã, se reniveleazã i apoi se compacteazã din nou.
10.6. Este interzisã folosirea balastului înghe at.
10.7. Este interzisã asternerea balastului pe patul acoperit cu un strat de zãpadã sau cu pojghi ã de

gheatã.
11. CONTROLUL CALITÃ II COMPACTÃRII BALASTULUI SAU A BALASTULUI

AMESTEC OPTIMAL
11.1. În timpul execu iei stratului de funda ie din balast sau balast amestec optimal se vor face,
pentru verificarea compactãrii, încercãrile i determinãrile arãtate în tabelul 2.
Tabel 2
Metode de
Nr. Determinarea, procedeul de verificare Frecven e minime la locul
verificare
crt sau caracteristica, care se verificã de punere în operã
conform
STAS
1 Încercare Proctor modificatã -
1913/13
zilnic, dar cel putin un test la
Determinarea umiditã ii de STAS
2 fiecare 250 m de banda de
compactare i corela ia umiditã ii 4606
circula ie
Determinarea grosimii stratului minim 3 probe la o suprafatã de
3 -
compactat 2.000 mp de strat
Determinarea gradului de compactare un test la fiecare 250 m de banda
STAS
4 prin determinarea greutã ii volumice de circula ie
1913/15
în stare uscatã
În câte douã puncte situate în
Determinarea capacitã ii portante la
profiluri transversale la distante
5 nivelul superior al stratului de Normativ
de 10 m unul de altul pentru
funda ie CD 31
fiecare bandã cu lã ime de 7,5 m
În ce priveste capacitatea portantã la nivelul superior al stratului de balast, aceasta se determinã prin
mãsurãtori cu deflectometrul cu pârghie, conform Normativului pentru determinarea prin
deflectografie i deflectometrie a capacitã ii portante a drumurilor cu structuri rutiere suple i
semirigide, indicativ CD 31.
Cand m surarea capacit ii portante cu deflectometrul cu pârghie nu este posibil din cauza spa iilor
înguste, Antreprenorul va putea folosi i alte metode standardizate sau agrmentate acceptate de
Inginer.
11.2. Laboratorul Antreprenorului va ine urmãtoarele evidente privind calitatea stratului executat:
- compozi ia granulometricã a balastului utilizat;

- caracteristicile optime de compactare, ob inute prin metoda Proctor modificat (umiditate optimã,
densitate maximã in stare uscatã)
- caracteristicile efective ale stratului executat (umiditate, densitate, capacitate portantã, grad de
compactare).

CAPITOLUL V - CONDI II TEHNICE, REGULI I METODE DE VERIFICARE
12. EELEMENTE GEOMETRICE
12.1. Grosimea stratului de funda ie din balast sau din balast amestec optimal este cea din proiect.
Abaterea limitã la grosime poate fi de maximum +/- 20 mm.
Verificarea grosimii se face cu ajutorul unei tije metalice gradate, cu care se strãpunge stratul, la
fiecare 200 m de strat executat.
Grosimea stratului de funda ie este media mãsurãtorilor ob inute pe fiecare sector de drum prezen at
recep iei.
12.2. Lã imea stratului de funda ie din balast sau balast amestec optimal este prevãzutã în proiect.
Abaterile limitã la lã ime pot fi +/- 5 cm.
Verificarea lã imii executate se va face în dreptul profilelor transversale ale proiectului.
12.3. Panta transversalã a funda iei de balast sau balast amestec optimal este cea prevãzutã în
proiect. Denivelãrile admisibile sunt cu +/- 0,5 cm diferite de cele admisibile pentru îmbrãcãmintea
respectivã i se mãsoarã la fiecare 25 m distantã. Abaterea limit la pant este +/-0,4% fa de
valoarea pantei indicate in proiect.
12.4. Declivitã ile în profil longitudinal sunt conform proiectului.
Abaterile limitã la cotele funda iei din balast, fatã de cotele din proiect pot fi de +50 /- 10 mm. În
cazul unor abateri > +20 cm, punctele respective se vor marca în teren pentru a se urm ri ca la cota
superioar a stratului acoperitor (strat de funda ie superior sau strat de baz ), în zonele respective
abaterea de la cota proiectat sa nu depa easc 2 cm.
13. CONDI II DE COMPACTARE
Straturile de funda ie din balast sau balast amestec optimal trebuie compactate pânã la realizarea
urmãtoarelor grade de compactare, minime din densitatea în stare uscatã maximã determinatã prin
încercarea Proctor modificatã conform STAS 1913/13
- pentru drumurile din clasele tehnice I, II i III
• 100% în cel putin 95% din punctele de mãsurare;

• 98% în cel mult 5% din punctele de mãsurare la autostrãzi i/în toate punctele de
mãsurare la drumurile de clasa tehnicã II i III;
- pentru drumurile din clasele tehnice IV i V

• 98%, în cel putin 93% din punctele de mãsurare;
• 95%, în toate punctele de mãsurare.
Capacitatea portantã la nivelul superior al stratului de funda ie se considerã realizatã dacã valoarile
deflexiunilor mãsurate nu depã esc valoarea deflexiunilor admisibile indicate în tabelul 3 (conform
CD 31).
Tabel 3
Grosimea Valorile deflexiunii admisibile – Dadm (1/100 mm)
stratului de Stratul superior al terasamentelor alcãtuit din:
funda ie din Strat de Pãmânturi de tipul (conform SR EN ISO 14688-1/A1)
balast sau formã
balast amestec Conform Nisip prãfos, Praf nisipos, Argilã prãfoasã,
optimal STAS 12253 nisip argilos praf argilos- argilã nisipoasã,
h (cm) (P3) nisipos, argilã prãfoasã nisipoasã
praf argilos (P4) (P5)
10 185 323 371 411
15 163 284 327 366
20 144 252 290 325
25 129 226 261 292
30 118 206 238 266
35 109 190 219 245
40 101 176 204 227
45 95 165 190 213
50 89 156 179 201
Nota: Balastul din stratul de funda ie trebuie sã îndeplineascã condi iile de admisibilitate din
SR EN 13424+A1 i STAS 6400.
Mãsurãtorile de capacitate portantã se vor efectua în conformitate cu prevederile Normativului CD

31.
Interpretarea mãsurãtorilor cu deflectometrul cu pârghie tip Benkerman efectuate în scopul calitã ii

execu iei lucrãrilor de funda ii se va face prin examinarea modului de varia ie la suprafa a stratului
de funda ie, a valorii deflexiunii corespunzãtoare vehiculului etalon (cu sarcina pe osia din spate de
115 KN) i a valorii coeficientului de varia ie (Cv).
Uniformitatea execu iei stratului de funda ie se considera satisfãcãtoare dacã, la nivelul superior al
stratului de funda ie, valoarea coeficientului de varia ie a deflexiunii este sub 35%.
14. CARACTERISTICILE SUPRAFE EI STRATULUI DE FUNDA IE
Verificarea denivelãrilor suprafe ei funda iei se efectueazã cu ajutorul latei de 3,00 m lungime
astfel:
- în profil longitudinal, mãsurãtorile se efectueazã în axul fiecãrei benzi de circula ie i nu pot fi

mai mari de + 2,0 cm;
- în profil transversal, verificarea se efectueazã în dreptul profilelor arãtate în proiect i nu pot fi
mai mari de + 1,0 cm.
În cazul aparitiei denivelãrilor mai mari decât cele prevãzute în prezentul caiet de sarcini se va face
corectarea suprafe ei funda iei.
CAPITOLUL VI - RECEP IA LUCRÃRILOR
controlul de stat al calitã ii în construc ii aprobat cu HG 272 i conform Procedurii privind controlul
statului în fazele de execu ie determinante, elaboratã de MLPAT i publicatã în Buletinul
Construc iilor volum 4/1996, atunci când toate lucrãrile prevãzute în documenta ii sunt complet
terminate i toate verificãrile sunt efectuate în conformitate cu prevederile art. 5, 11, 12, 13, i 14.

Recep ia finalã va avea loc dupã expirarea perioadei de garan ie pentru întreaga lucrare i se va face
în condi iile prevederilor Regulamentului aprobat cu HGR 273 i modific rilor i complet rilor

I. ACTE NORMATIVE
Directiva 89/655/30.XI.1989 Privind cerin ele minime de securitate i s n tate pentru a

CEE (Comitetul Economic folosirea de c tre lucr tori a
HG nr. 273/1994 privind aprobarea Regulamentului de receptie a lucrarilor de
constructii si instalatii aferente acestora
construc ii modificat i completat cu HG 675/2002 i HG
1231/2008
acestora, aprobat prin Hot rârea Guvernului nr. 273/1994
HG nr. 1303/2007 pentru completarea Regulamentului de receptie a lucrarilor
de constructii si instalatii aferente acestora, aprobat prin
Hotararea Guvernului nr. 273/1994
interes national
Ordinul MT nr. 46/1998 Norme tehnice privind stabilirea clasei tehnice a drumurilor
publice
vederea executãrii de lucrãri în zona drumului public i/sau
pentru protejarea drumului

ulterioare
AND 530/2012 Instructiuni privind controlul calit ii terasamentelor rutiere.

CD 148/2003 Ghid privind tehnologia de execu ie a straturilor de funda ie
din balast
NE 021:2003 Normativ privind stabilirea cerin elor tehnice de calitate a
drumurilor legate de cerin ele utilizatorilor
PCC 018-2015 Procedura inspec ie sta ii producere agregate minerale
III. STANDARDE
STAS 1913/12-88 Teren de fundare. Determinarea caracteristicilor fizice i

mecanice ale p mânturilor cu umfl ri i contrac ii mari
STAS 1913/15:1975 Teren de fundare. Determinarea greutã ii volumice pe teren.
STAS 6400:1984 Lucrãri de drumuri. Straturi de bazã i de funda ie. Condi ii
tehnice generale de calitate.
STAS 12253-84 Lucr ri de drumuri. Straturi de form . Condi ii tehnice
generale de calitate
SR EN 933-1:2012 Încercãri pentru determinarea caracteristicilor geometrice
ale agregatelor. Partea 1: Determinarea granulozita ii-
ale agregatelor. Partea 2: Analiza granulometricã. Site de
control, dimensiuni nominale ale ochiurilor.
ale agregatelor. Partea 8: Evaluarea par ilor fine.
SR EN 1097-2:2010 Încercari pentru determinarea caracteristiclor mecanice i
SR EN 13242+A1:2008 Agregate din materiale nelegate sau legate hidraulic pentru
SR EN ISO 14688-1:2004/A1:2014 Cercet ri i încerc ri geotehnice. Identificarea i clasificarea
p mânturilor. Partea 1: Identificare i descriere.
Amendament 1

COMPANIA NATIONAL DE AUTOSTR ZI i DRUMURI NA IONALE DIN

ROMÂNIA
FUNDA II DE PIATRÃ SPARTÃ I/SAU DE PIATRÃ SPARTÃ AMESTEC OPTIMAL
REDACTAREA II
2016

CUPRINS
CAPITOLUL II - MATERIALE ..........................................................................................................3
3. Agregate naturale ................................................................................................................. 3
4. Apa ...................................................................................................................................... 4
5. Controlul calitã ii agregatelor înainte de realizarea straturilor de funda ie ............................. 4
CAPITOLUL III - STABILIREA CARACTERISTICILOR DE COMPACTARE PENTRU

STRATUL INFERIOR DE FUNDA IE DIN BALAST i PENTRU ...................................................5
STRATUL DE FUNDA IE REALIZAT DIN PIATRÃ SPARTÃ AMESTEC OPTIMAL ..................5
6. Caracteristicile optime de compactare................................................................................... 5
7. Caracteristicile efective de compactare ................................................................................. 5
CAPITOLUL IV - REALIZAREA STRATURILOR DE FUNDA IE ................................................5
8. Mãsuri preliminare ............................................................................................................... 5
9. Experimentarea execu iei straturilor de funda ie ................................................................... 6
10. Execu ia straturilor de funda ie ........................................................................................ 7
11. Controlul calitã ii compactãrii straturilor de funda ie ....................................................... 9
CAPITOLUL V - CONDI II TEHNICE. REGULI i METODE DE VERIFICARE ........................ 10
12. Elemente geometrice ..................................................................................................... 10
13. Condi ii de compactare .................................................................................................. 11
14. Caracteristicile suprafe ei stratului de funda ie ............................................................... 12
CAPITOLUL VI - RECEP IA LUCRÃRILOR ................................................................................ 12
15. Recep ia de faz pentru lucr ri ascunse .......................................................................... 12
17. Recep ia finalã ............................................................................................................... 13
Pagina 1 din 15 Funda ii de piatrã spartã i/sau de piatrã

spartã amestec optimal
Prezentul caiet de sarcini con ine specifica iile tehnice privind execu ia i recep ia straturilor de
funda ie din piatrã spartã sau piatrã spartã amestec optimal din structurile rutiere ale drumurilor
publice i ale strãzilor.
El cuprinde condi iile tehnice prevãzute în SR EN 13242+A1 care trebuie sã fie îndeplinite de
materialele folosite i în STAS 6400 de stratul de piatrã executat.
Funda ia din piatrã spartã amestec optimal 0-63 mm se realizeazã într-un singur strat a cãrui
grosime este stabilitã prin proiect.
2.1. Funda ia din piatrã spartã 40-80 mm, se realizeazã în douã straturi, un strat inferior de
minimum 10 cm de balast i un strat superior din piatrã spartã de minimum 12 cm, conform
prevederilor STAS 6400.
2.2. Pe drumurile la care nu se prevede realizarea unui strat de formã sau realizarea unor mãsuri
de îmbunãtã ire a protec iei patului, iar acesta este constituit din pãmânturi coezive, stratul de
funda ie din piatrã spartã amestec optimal 0-63 mm se va realiza în mod obligatoriu pe un substrat
de funda ie care poate fi:
- substrat izolator de nisip de 7 cm grosime dupã cilindrare;

- substrat drenant din balast de minim 10 cm grosime dupã cilindrare.
Când stratul inferior al funda iei rutiere este alcãtuit din balast, asa cum se prevede la pct.2.2.,
acesta preia i func ia de substrat drenant, asigurându-se condi iile necesare privind grosimea,
calitatea de drenare i mãsurile de evacuare a apei.
2.3. Antreprenorul va asigura prin laboratoarele sale sau prin colaborare cu un laborator autorizat
2.4. Antreprenorul este obligat sã efectueze, la cererea Inginerului, verificãri suplimentare fa ã

CAPITOLUL II - MATERIALE
3. AGREGATE NATURALE
3.1. Pentru execu ia funda iilor din piatrã spartã se utilizeazã urmãtoarele agregate:
a) Pentru funda ie din piatrã spartã mare, 40-80 mm:
- balast 0-63 mm în stratul inferior;

- piatrã spartã 40-80 mm în stratul superior;
- split 16-22,4 mm pentru împãnarea stratului superior;
- nisip grãuntos sau savurã 0-8 mm ca material de protec ie.
b) Pentru funda ie din piatrã spartã amestec optimal 0-63 mm
- nisip 0-4 mm pentru realizarea substratului, în cazul când pãmântul din patul drumului este
coeziv i nu se prevede execu ia unui strat de formã sau balast 0-63 mm, pentru substratul
drenant;
- piatrã spartã amestec optimal 0-63 mm.
Nisipul grãuntos sau savura ca material de protec ie nu se utilizeazã când stratul superior este de
macadam sau de beton de ciment.
3.2. Agregatele trebuie sã provinã din roci stabile, adicã nealterabile la aer, apã sau înghe . Se
interzice folosirea agregatelor provenite din roci feldspatice sau sistoase.
3.3. Agregatele naturale folosite trebuie s corespund calitativ cu prevederile SR EN
13242+A1.
3.4. Certificarea conformit ii sta iei de producere a agregatelor se va efectua cu respectarea
procedurii PCC 018.
3.5. Agregatele se vor aproviziona din timp în depozitul antierului pentru a se asigura
omogenitatea i constanta calitã ii acestora.
3.7. În timpul transportului de la furnizor la antier i al depozitãrii, agregatele trebuie ferite de
contaminare cu impurificãri. Depozitarea se va face pe platforme amenajate, separat pe sorturi i
pãstrate în condi ii care sã le fereascã de împrã tiere, contaminare sau amestecare.
3.8. Laboratorul antierului va ine eviden a calitã ii agregatelor astfel:

- într-un dosar vor fi cuprinse certificatele de calitate emise de furnizor;
- într-un registru (registru pentru încercãri agregate) rezultatele determinãrilor efectuate de
laboratorul antierului.
4. APA
Apa necesarã realizãrii straturilor de funda ie poate sã provinã din reteaua publicã sau din alte surse,
dar în acest din urmã caz nu trebuie sã continã nici un fel de particule în suspensie.
5. CONTROLUL CALITÃ II AGREGATELOR ÎNAINTE DE REALIZAREA

STRATURILOR DE FUNDA IE
Controlul calitã ii se face de cãtre Antreprenor prin laboratorul sãu în conformitate cu prevederile
cuprinse în tabelul 1.
AGREGATE Tabel 1
Ac iunea, procedeul de Frecven a minima Metode de
Nr.
verificare sau caracteristicile La aprovizionare La locul de determinare
crt
care se verific cantit i mari punere in oper conf.
0 1 2 3 4
Examinarea datelor înscrise în La fiecare lot - -
1 certificatul de calitate sau aprovizionat
certificatul de garan ie
Corpuri str ine: În cazul în care se Ori de câte ori STAS 4606
-argil buc i observ prezen a lor apar factori de
2
-argil aderent impurificare
-con inut de c rbune
Con inutul de granuele O prob la max. - SR EN
3 alterante, moi, friabile, poroase 5000 mc pentru 13043/AC
i vacuolare fiecare surs
Granulozitatea sorturilor O prob la max. - SR EN 933-1
4 5000 mc pentru
fiecare sort i surs
Forma granulelor pentru piatr O prob la max. - SR EN 933-4
spart . Coeficient de form 5000 mc pentru
5
fiecare sort i fiecare
surs
Echivalent de nisip (EN numai O prob la max. - SR EN 933-8
6 la produse de balastier ) 5000 mc pentru
fiecare surs
Rezisten a la ac iunea repetat O prob pentru - SR EN 1367-2
7 a sulfatului de saodiu fiecare surs
(Na2SO4), 5 cicluri
Uzura cu ma ina Los Angeles O prob la max. - SR EN 1097-2
8 5000 mc pentru
fiecare sort i fiecare

surs
Caracteristici de compactare O prob pentru - STAS 1913/13
9 Proctor modificat la piatra fiecare surs
spart amestec optimal
CAPITOLUL III - STABILIREA CARACTERISTICILOR DE COMPACTARE PENTRU

STRATUL INFERIOR DE FUNDA IE DIN BALAST I PENTRU
STRATUL DE FUNDA IE REALIZAT DIN PIATRÃ SPARTÃ AMESTEC OPTIMAL
6. CARACTERISTICILE OPTIME DE COMPACTARE
Caracteristicile optime de compactare ale balastului sau ale amestecului optimal de piatrã spartã se
stabilesc de cãtre un laborator de specialitate acreditat înainte de începerea lucrãrilor de execu ie.
Prin încercarea Proctor modificatã, conform STAS 1913/13 se stabile te:
d max = densitate maxima în stare uscatã, maxima exprimatã în g/cm3
Wopt = umiditatea optimã de compactare, exprimatã în %
7. CARACTERISTICILE EFECTIVE DE COMPACTARE
7.1. Caracteristicile efective de compactare se determinã de laboratorul antierului pe probe

prelevate din lucrare i anume:
d = densitatea în stare uscatã efectivã, exprimatã în g/cm3
W = umiditatea, exprimatã în %
în vederea stabilirii gradului de compactare,

ρ
D= × 100 (%)
ρ
7.2. La execu ia stratului de funda ie se va urmãri realizarea gradului de compactare arãtat la art.
13.
CAPITOLUL IV - REALIZAREA STRATURILOR DE FUNDA IE
8. MÃSURI PRELIMINARE
8.1. La execu ia stratului de funda ie se va trece numai dupã recep ionarea lucrãrilor de
terasamente sau de strat de formã sau strat inferior de funda ie din balast, în conformitate cu

prevederile caietelor de sarcini pentru realizarea acestor lucrãri.
8.2. Înainte de începerea lucrãrilor de funda ie se vor verifica i regla toate utilajele i
dispozitivele necesare punerii în operã a straturilor de funda ie.
8.3. Înainte de a ternerea agregatelor din straturile de funda ie se vor executa lucrãrile pentru
drenarea apelor din funda ie - drenuri transversale de acostament, drenuri longitudinale sub
acostament sau sub rigole i racordãrile stratului de funda ie la acestea - precum i alte lucrãri
prevãzute în acest scop în proiect.
8.4. În cazul straturilor de funda ie prevãzute pe întreaga platformã a drumului, cum este cazul la
autostrãzi sau la lucrãrile la care drenarea apelor este prevãzutã a se face printr-un strat drenant
continuu, se va asigura în prealabil posibilitatea evacuãrii apelor în afara suprafe ei de lucru, în
orice punct al traseului, la cel putin 15 cm deasupra antului sau deasupra terenului în cazul
rambleelor.
8.5. În cazul când sunt mai multe surse de aprovizionare cu balast sau cu piatrã spartã se vor lua
mãsuri de a nu se amesteca agregatele, de a se delimita tronsoanele de drum în lucru, func ie de
sursa folositã, acestea fiind consemnate în registrul de antier.
9. EXPERIMENTAREA EXECU IEI STRATURILOR DE FUNDA IE
9.1. Înainte de începerea lucrãrilor Antreprenorul este obligat sã efectueze experimentarea

executãrii straturilor de funda ie.
Experimentarea se va face pentru fiecare tip de strat de funda ie - strat de funda ie din piatrã spartã
mare 63-80 mm pe un strat de balast de min. 10 cm sau funda ie din piatrã spartã amestec optimal
0-63 mm, cu sau fãrã substrat de nisip în func ie de solu ia prevãzutã în proiect.
În cazul funda iei din piatrã spartã mare 63-80 mm experimentarea se va face separat pentru stratul
inferior din balast i separat pentru stratul superior din piatrã spartã mare.
În toate cazurile, experimentarea se va face pe tronsoane experimentale în lungime de min. 30 m cu

lã imea de cel putin 3,50 m (dublul lã imii utilajului de compactare).
Experimentarea are ca scop stabilirea, în condi ii de execu ie curentã pe antier, a componen ei

atelierului de compactare i a modului de actionare a acestuia, pentru realizarea gradului de
compactare cerut prin caietul de sarcini, dacã grosimea prevãzutã în proiect se poate executa într-un
singur strat sau douã i reglarea utilajelor de rãspândire, pentru realizarea grosimii respective cu o
suprafa are corectã.
9.2. Compactarea de probã pe tronsoanele experimentale se va face în prezen a Inginerului,

efectuând controlul compactãrii prin incercãri de laborator sau pe teren, dupã cum este cazul,

stabilite de comun acord.
În cazul în care gradul de compactare prevãzut nu poate fi ob inut, Antreprenorul va trebui sã

realizeze o nouã încercare, dupã modificarea grosimii stratului sau a componen ei utilajului de
compactare folosit.
Aceste încercãri au drept scop stabilirea parametrilor compactãrii i anume:
- grosimea maximã a stratului funda iei ce poate fi executat pe antier;

- condi iile de compactare (verificarea eficacitãtii utilajelor de compactare).
9.3. În cazul funda iei din piatrã spartã mare 63-80 mm, se mai urmãre te stabilirea corectã a
atelierului de compactare, compus din rulouri compresoare u oare i rulouri compresoare mijlocii, a
numãrului minim de treceri ale acestor rulouri pentru cilindrarea uscatã pânã la fixarea pietrei sparte
63-80 mm i în continuare a numãrului minim de treceri, dupã a ternerea în douã reprize a splitului
de împãnare 16-25 mm, pânã la ob inerea încle tãrii optime.
Compactarea în acest caz se considerã terminatã dacã ro ile ruloului nu mai lasã nici un fel de urme
pe suprafa a funda iei de piatrã spartã, iar alte pietre cu dimensiunea de cca. 40 mm aruncate în fa a
ruloului nu mai pãtrund în stratul de funda ie i sunt sfãrâmate, fãrã ca stratul de funda ie sã sufere
dislocari sau deformãri.
9.4. Partea din tronsonul executat, cu cele mai bune rezultate, va servi ca sector de referin ã
pentru restul lucrãrilor.
Caracteristicile ob inute pe sectorul experimental se vor consemna în registrul de antier pentru a

servi la urmãrirea calitã ii lucrãrilor ce se vor executa.
10. EXECU IA STRATURILOR DE FUNDA IE
A. FUNDA II DIN PIATRÃ SPARTÃ MARE 63-80 mm PE UN STRAT DE BALAST
a. Execu ia stratului inferior din balast

10.1. Pe terasamentul recep ionat se asterne i se niveleazã balastul, într-un singur strat, având
grosimea rezultatã pe tronsonul experimental astfel ca dupã compactare sã se ob inã 10 cm.
A ternerea i nivelarea se vor face la ablon, cu respectarea lã imilor i pantelor prevãzute în

proiect.
de laboratorul de antier tinând seama de umiditatea agregatului i se adaugã prin stropire.
Stropirea va fi uniformã, evitându-se supraumezirea localã.

10.3. Compactarea straturilor de funda ie se va face cu atelierul de compactare stabilit pe
tronsonul experimental, respectându-se componenta atelierului, viteza de compactare i tehnologia.
10.4. Pe drumurile la care stratul de funda ie nu se realizeazã pe întreaga lã ime a platformei,
acostamentele se completeazã i se compacteazã odatã cu stratul de funda ie, astfel ca stratul de
funda ie sã fie permanent încadrat de acostamente, asigurându-se totodatã i mãsurile de evacuare a
apelor, conform pct.8.3.
10.5. Denivelãrile care se produc în timpul compactãrii stratului de funda ie sau care rãmân dupa
compactare, se corecteazã cu material de aport i se recompacteazã.
Suprafe ele cu denivelãri mai mari de 4 cm se completeazã, se reniveleazã i apoi se compacteazã

din nou.
10.6. Este interzisã execu ia stratului de funda ie cu balast înghe at.

10.7. Este interzisã de asemenea a ternerea balastului, pe patul acoperit cu un strat de zãpadã sau
cu pojghi ã de ghea ã.
b. Execu ia stratului superior din piatrã spartã mare 63-80 mm

10.8. Piatra sparta mare se asterne, numai dupã recep ia stratului inferior de balast, care, prealabil
asternerii, va fi umezit.
10.9. Piatra sparta se asterne i se compacteazã la uscat în reprize. Pânã la încle tarea pietrei
sparte, compactarea se executã cu cilindri compresori netezi de 6 t dupã care opera iunea se
continuã cu compactoare cu pneuri sau vibratoare de 10-14 tone. Numãrul de treceri a atelierului de
compactare este cel stabilit pe tronsonul experimental.
10.10. Dupã terminarea cilindrãrii, piatra sparta se împãneazã cu split 16-25 mm, care se
compacteazã i apoi urmeazã umplerea prin înnoroire a golurilor rãmase dupã împãnare, cu savurã
0-8 mm sau cu nisip.
10.11. Pânã la a ternerea stratului imediat superior, stratul de funda ie din piatrã spartã mare astfel
executat, se acoperã cu material de protec ie (nisip grãun os sau savurã).
În cazul când stratul superior este macadam sau beton de ciment, nu se mai face umplerea golurilor
i protec ia stratului de funda ie din piatrã spartã mare.
B. STRATURI DE FUNDA IE DIN PIATRÃ SPARTÃ AMESTEC OPTIMAL

10.12. Pe terasamentele recep ionate, realizate din pãmânturi coezive i pe care nu se prevãd în
proiecte îmbunatã iri ale patului sau realizarea de straturi de formã, se va executa în prealabil un
substrat de nisip de 7 cm.
A ternerea i nivelarea nisipului se fac la ablon, cu respectarea lã imilor i pantelor prevãzute în

proiect pentru stratul de funda ie.
Nisipul asternut se umecteazã prin stropire i se cilindreazã.
10.13. Pe substratul de nisip realizat, piatra spartã amestec optimal se asterne cu un repartizor-
finisor de asfalt, cu o eventualã completare a cantitã ii de apã, corespunzãtoare umiditã ii optime de
compactare.
A ternerea i nivelarea se fac la ablon cu respectarea lã imilor i pantelor prevãzute în proiect.
de laboratorul de antier tinând seama de umiditatea agregatului i se adaugã prin stropire uniformã
evitându-se supraumezirea localã.
10.15. Compactarea stratului de funda ie se face cu atelierul de compactare stabilit pe tronsonul
experimental, respectându-se componenta atelierului i viteza de deplasare a utilajelor de
compactare.
10.16. La drumurile pe care stratul de funda ie nu se realizeazã pe întreaga lã ime a platformei,
acostamentele se completeazã i se compacteazã odatã cu stratul de funda ie, astfel ca acesta sã fie
permanent încadrat de acostamente, asigurându-se totodatã i mãsurile de evacuare a apelor
conform pct.8.3.
10.17. Denivelãrile care se produc în timpul compactãrii sau care rãmân dupã compactarea
straturilor de funda ie din piatrã spartã mare sau din piatrã spartã amestec optimal se corecteazã cu
material de aport i se recompacteazã.
Suprafe ele cu denivelãri mai mari de 4 cm se decapeazã dupã contururi regulate, pe toatã grosimea
stratului, se completeazã cu acela i tip de material, se reniveleazã i apoi se cilindreazã din nou.
10.18. Este interzisã execu ia stratului de funda ie cu piatrã spartã amestec optimal înghe atã.
10.19. Este interzisã de asemenea a ternerea pietrei sparte amestec optimal, pe patul acoperit cu un
strat de zãpadã sau cu pojghi ã de ghea ã.
11. CONTROLUL CALITÃ II COMPACTÃRII STRATURILOR DE FUNDA IE
11.1. În timpul execu iei straturilor de funda ie din balast i piatrã spartã mare 63-80 mm, sau din
piatrã spartã amestec optimal, se vor face verificãrile i determinãrile arãtate în tabelul 2, cu
frecven a men ionatã în acela i tabel.
În ce prive te capacitatea portantã la nivelul superior al stratului de funda ie aceasta se determinã

prin mãsurãtori cu deflectometrul cu pârghie conform Normativului pentru determinarea prin
deflectografie i deflectometrie a capacitã ii portante a drumurilor cu structuri rutiere suple i

semirigide, indicativ CD 31.
Când m surarea capacit ii portante cu deflectometrul cu pârghie nu este posibil din cauza spa iilor
înguste, Antreprenorul va putea folosi i alte metode standardizate sau agrmentate acceptate de
Inginer.
Tabel 2
Metode de
Nr. Determinarea, procedeul de verificare sau Frecven e minime la locul
verificare
crt caracteristicile care se verificã de punere în lucru
conform
Încercarea Proctor modificatã
1. - strat balast - STAS 1913/13
- strat piatrã spartã amestec optimal
Determinarea umiditã ii de compactare minim 3 probe la o
2. - strat balast suprafa ã de 2000 mp de STAS 1913/1
- strat piatrã spartã amestec optimal strat
minim 3 probe la o
Determinarea grosimii stratului compactat
3. suprafa ã de 2000 mp de -
- toate tipurile de straturi
strat
Determinarea gradului de compactare prin
determinarei volumice pe teren 1 test la fiecare 250m de STAS 1913/15
4.
- strat balast banda STAS 12288
- strat piatrã spartã amestec optimal
Verificarea compactãrii prin încercarea cu minim 3 încercãri la o
5. STAS 6400
p.s. în fata compresorului suprafa ã de 2000 mp
în câte douã puncte situate
Determinarea capacitã ii portante la nivelul în profiluri transversale la
Normativ
6. superior al stratului de funda ie distante de 10 m unul de
CD 31
- toate tipurile de straturi de funda ie altul pt. fiecare bandã cu
lã ime de 7,5 m
11.2. Laboratorul Antreprenorului va ine urmãtoarele eviden e privind calitatea stratului executat:
- compozi ia granulometricã a agregatelor

- caracteristicile optime de compactare ob inute prin metoda Proctor modificat (umiditate optimã,
densitate maximã uscatã)
- caracteristicile efective ale stratului executat (umiditate, densitate, capacitate portantã).
CAPITOLUL V - CONDI II TEHNICE. REGULI I METODE DE VERIFICARE
12. ELEMENTE GEOMETRICE
12.1. Grosimea stratului de funda ie este cea din proiect.
Abaterea limitã la grosime poate fi de maximum ±20 mm.

Verificarea grosimii se face cu ajutorul unei tije metalice gradate, cu care se strãpunge stratul, la
fiecare 200 m de drum executat sau la 1500 mp suprafa ã de drum.
Grosimea stratului de funda ie este media mãsurãtorilor ob inute pe fiecare sector de drum prezen at
recep iei.
12.2. Lã imea stratului de funda ie este cea prevãzutã în proiect.
Abaterile limitã la lã ime pot fi ±5 cm.
Verificarea lã imii executate se va face în dreptul profilelor transversale ale proiectului.
12.3. Panta transversalã a stratului de funda ie este cea a îmbrãcãmin ii sub care se executã,
prevãzutã în proiect.
Abaterea limitã la pantã este ±0,4%, în valoare absolutã i va fi mãsuratã la fiecare 25 m.
12.4. Declivitã ile în profil longitudinal sunt aceleasi conform proiectului.
Abaterile limitã la cotele funda iei, fa ã de cotele din proiect pot fi ±10 mm.
13.1. Straturile de funda ie din piatrã spartã mare 63-80 trebuie compactate pânã la realizarea
încle tãrii maxime a agregatelor, care se probeazã prin supunerea la strivire a unei pietre de aceeasi
naturã petrograficã, ca i a pietrei sparte utilizate la execu ia straturilor i cu dimensiunea de circa
40 mm, aruncatã în fata utilajului cu care se executã compactarea.
Compactarea se considerã corespunzãtoare dacã piatra respectivã este strivitã fãrã ca stratul sã
sufere dislocãri sau deformãri.
13.2. Straturile de funda ie din piatrã spartã amestec optimal trebuie compactate pânã la realizarea
urmãtoarelor grade de compactare minime din densitatea în stare uscatã maximã determinatã prin
încercarea Proctor modificatã, conform STAS 1913/13:
- pentru drumurile din clasele tehnice I, II i III

• 98%, în cel mult 5% din punctele de mãsurare la autostrãzi si/în toate punctele de
mãsurare la drumurile de clasa tehnicã II i III;
- pentru drumurile din clasele tehnice IV i V

• 95%, în toate punctele de mãsurare.
13.3. Capacitatea portantã la nivelul superior al straturilor de funda ie din piatra sparta se

considerã realizatã dacã valorile deformatiilor elastice mãsurate corespunzatoare tehnicii de
mãsurare cu deflectometrul cu pârghie tip Benkelman nu depãsesc valoarea deforma iilor elastice
admisibile din tabelul de mai jos:
Tabel 3
Nc, m.o.s.
d adm
Clasa de trafic perioada de perspectiv de 15
0.01 mm
ani
Foarte u or sub 0,03 170
U or 0,03 – 0,10 160
Mediu 0,10 – 0,30 150
Greu 0,30 - 1,00 140
Foarte greu 1,00 – 3,00 130
Excep ional >3,00 120
In caietele de sarcini specifice valorile deforma iilor elastice vor fi precizate în func ie de
capacitatea portant necesar a fi asigurat , dar nu vor avea valori mai mari decât cele din tabelul de
mai sus.
14. CARACTERISTICILE SUPRAFE EI STRATULUI DE FUNDA IE
Verificarea denivelãrilor suprafe ei funda iei se efectueazã cu ajutorul dreptarului de 3,00 m

lungime astfel:
- în profil longitudinal verificarea se efectueazã în axul fiecãrei benzi de circula ie i denivelãrile

admise pot fi de maximum ± 2,0 cm, fa ã de cotele proiectate;
- în profil transversal, verificarea se efectueazã în dreptul profilelor arãtate în proiect i
denivelãrile admise pot fi de maximum ± 1,0 cm, fa ã de cotele proiectate.
În cazul apari iei denivelãrilor mai mari decât cele prevãzute în prezentul caiet de sarcini, se va face
corectarea suprafe ei funda iei.
Recep ia de faz pentru lucr ri ascunse se efectueazã conform Regulamentului privind controlul de
stat al calitã ii în construc ii, aprobat cu HG 272 i conform Procedurii privind controlul statului în
fazele de execu ie determinante, elaboratã de MLPAT i publicatã în Buletinul Construc iilor volum
4/1996, atunci când toate lucrãrile prevãzute în documenta ie sunt complet terminate i toate
verificãrile sunt efectuate în conformitate cu prevederile Art. 5, 11, 12, 13 i 14.

Comisia de recep ie examineazã lucrãrile i verificã îndeplinirea condi iilor de execu ie i calitative
impuse de proiecte i de caietul de sarcini, precum i constatãrile consemnate pe parcursul execu iei
de cãtre organele de control.
În urma acestei recep ii se încheie “Proces verbal” de recep ie pe fazã în registrul de lucrãri ascunse.



I. ACTE NORMATIVE

HG nr. 273/1994 privind aprobarea Regulamentului de receptie a lucrarilor de
constructii si instalatii aferente acestora
construc ii modificat i completat cu HG 675/2002 i HG
1231/2008
acestora, aprobat prin Hot rârea Guvernului nr. 273/1994
HG nr. 1303/2007 pentru completarea Regulamentului de receptie a lucrarilor
de constructii si instalatii aferente acestora, aprobat prin
Hotararea Guvernului nr. 273/1994
interes national
Ordinul MT nr. 46/1998 Norme tehnice privind stabilirea clasei tehnice a drumurilor
publice
vederea executãrii de lucrãri în zona drumului public i/sau
pentru protejarea drumului

ulterioare
AND 530/2012 Instructiuni privind controlul calit ii terasamentelor rutiere.

PCC 018-2015 Procedura inspec ie sta ii producere agregate minerale
III. STANDARDE

STAS 4606:1980 Agregate naturale grele pentru mortare i betoane cu lianti
STAS 12288:1985 Lucrãri de drumuri. Determinarea densitãtii straturilor
rutiere cu dispozitivul cu con i nisip.
ale agregatelor. Partea 1: Determinarea granulozita ii-
ale agregatelor. Partea 4: Determinarea formei particulelor.
Coeficient de form
ale agregatelor. Partea 8: Evaluarea par ilor fine.
rezisten ei la sf râmare ............................................................
de magneziu
SR EN 13043:2003/AC:2004 Agregate pentru amestecuri bituminoase i pentru finisarea
suprafe elor, utilizate la construc ia soselelor, a
aeroporturilor i a altor zone cu trafic.

COMPANIA NATIONAL DE AUTOSTR ZI I DRUMURI NA IONALE DIN

ROMÂNIA
STRAT RUTIER DIN AGREGATE NATURALE STABILIZATE CU CIMENT SAU

LIAN I HIDRAULICI RUTIERI
REDACTAREA II
2016

CUPRINS
CAPITOLUL I - GENERALITÃTI................................................................................................. 3
1. Obiect i domeniu de aplicare ................................................................................................ 3
2. Prevederi generale.................................................................................................................. 4
CAPITOLUL II - NATURA i CALITATEA MATERIALELOR FOLOSITE ............................... 4
3. Cimenturi ............................................................................................................................... 4
4. Agregate ................................................................................................................................ 5
5. Apã ........................................................................................................................................ 7
6. Aditivi ................................................................................................................................... 7
7. Materiale de protec ie............................................................................................................. 7
8. Controlul calitã ii materialelor înainte de prepararea amestecului stabilizat ............................ 7
CAPITOLUL III - STABILIREA COMPOZI IEI AMESTECULUI DIN AGREGATE

NATURALE STABILIZATE CU CIMENT SAU LIAN I HIDRAULICI RUTIERI ..................... 9
9. Încercãri preliminare .............................................................................................................. 9
10. Compozi ia amestecului ......................................................................................................... 9
CAPITOLUL IV - PREPARAREA AMESTECULUI DIN AGREGATE NATURALE............... 11
STABILIZATE CU CIMENT sau lian i hidraulici rutieri .............................................................. 11
11. Sta ia de preparare ............................................................................................................... 11
12. Experimentarea preparãrii amestecului ................................................................................. 12
13. Prepararea propriu-zisã a amestecului .................................................................................. 12
14. Controlul calitã ii amestecului preparat ................................................................................ 13
CAPITOLUL V - PUNEREA ÎN OPERÃ A AMESTECULUI DIN AGREGATE....................... 14
NATURALE STABILIZATE CU CIMENT sau lian i hidraulici rutieri ........................................ 14
15. Transportul amestecului ....................................................................................................... 14
16. Lucrãri pregãtitoare .............................................................................................................. 14
17. Experimentarea punerii în operã a amestecului..................................................................... 14
18. Punerea în operã a amestecului ............................................................................................ 15
19. Protejarea straturilor rutiere din agregate naturale stabilizate cu ciment sau lian i hidraulici
Pagina 1 din 24 Strat rutier din agregate naturale stabilizate cu ciment

sau cu lianti hidraulici rutieri
rutieri ............................................................................................................................................ 17
20. Controlul calitã ii amestecului de agregate naturale stabilizate cu ciment sau lian i hidraulici
rutieri, puse în operã...................................................................................................................... 18
CAPITOLUL VI - CONDI II TEHNICE. REGULI i METODE DE VERIFICARE .................. 19
21. Elemente geometrice ............................................................................................................ 19
22. Condi ii de compactare ........................................................................................................ 19
23. Caracteristicile suprafe ei stratului din agregate naturale stabilizate cu ciment sau lian i
hidraulici rutieri ............................................................................................................................ 20
CAPITOLUL VII - RECEP IA LUCRÃRILOR .......................................................................... 20
24. Recep ia de faz pentru lucr ri ascunse ................................................................................ 20
25. Recep ia la terminarea lucrãrilor .......................................................................................... 21
26. Recep ia finalã ..................................................................................................................... 21
ANEXÃ - DOCUMENTE DE REFERINT ................................................................................ 22

1.1. Prezentul caiet de sarcini con ine specifica iile tehnice privind execu ia straturilor rutiere din
agregate naturale stabilizate cu ciment sau cu lian i hidraulici rutieri i condi iile tehnice prevãzute
în STAS 10473/1, care trebuie sã fie îndeplinite la prepararea, transportul, punerea în operã i
controlul calitã ii materialelor i a straturilor executate.
1.2. Conform tabelului anexã la STAS 6400, straturile rutiere din agregate naturale stabilizate cu
ciment sau cu lian i hidraulici rutieri se folosesc la:
• execu ia straturilor superioare de funda ie la:
- drumurile de clasa tehnicã I…V cu îmbrãcãmin i bituminoase, care au strat de bazã din mixturi
asfaltice sau din agregate naturale stabilizate (al 2-lea strat stabilizat);
- drumurile de clasa tehnicã III i IV cu îmbrãcãmin i bituminoase, care au strat de bazã din piatrã
spartã împãnatã cu split bitumat;
- drumurile de clasa tehnicã II…IV cu îmbrãcãmin i din pavaje, care au strat de bazã din agregate
naturale stabilizate (al 2-lea strat stabilizat);
- drumurile de clasa tehnicã I…III cu îmbrãcãmin i din beton de ciment;
- str zi de categoria I i II.
• execu ia straturilor de bazã la:
- drumurile de clasa tehnicã III…V cu îmbrãcãmin i bituminoase (fãrã strat de mixturi asfaltice);
- drumurile de clasa tehnicã III i IV cu îmbrãcãmin i din pavaj de pavele;
- drumurile de clasa tehnicã I…IV cu îmbrãcãmin i bituminoase (fãrã strat de mixturi asfaltice în
stratul de baz ) i de clasa tehnicã II…IV, cu îmbrãcãmin i din pavaje, care au funda iile
alcãtuite dintr-un strat inferior de balast i un strat superior din agregate naturale stabilizate.
- str zi de categoria I i II.
1.3. Straturi rutiere din agregate naturale stabilizate cu ciment sau cu lian i hidraulici rutieri se
pot folosi i la:
- amenajarea platformelor i a locurilor de parcare;

- amenajarea benzilor de sta ionare i de încadrare;
- consolidarea acostamentelor.

2.1. La executarea straturilor rutiere din agregate naturale stabilizate cu ciment sau cu lian i
hidraulici rutieri se vor respecta prevederile din standardele i normativele specifice în vigoare, în
mãsura în care acestea completeazã i nu contravin prezentului caiet de sarcini.
Un liant hidraulic este un liant produs în fabric , livrat gata de utilizare, cu proprieta i specifice,
adaptate straturilor de baz i de funda ie, straturilor de form , stabiliz riii i trat rii solului.
Liantul hidraulic rutier trebuie ales din SR EN 13282-1 sau SR EN 13282-2 i trebuie s
corespund unui agrement tehnic european sau echivalent, fie reglementarilor in vigoare.

efectuarea tuturor încercãrilor i determinãrilor rezultate din prezentul caiet de sarcini.
2.4. Antreprenorul este obligat sã efectueze la cererea Inginerului verificãri suplimentare fa ã de
2.5. În cazul în care se vor constata abateri de la prezentul caiet de sarcini Inginerul va dispune
întreruperea execu iei lucrãrilor i luarea mãsurilor ce se impun.
CAPITOLUL II - NATURA I CALITATEA MATERIALELOR FOLOSITE
3. CIMENTURI
3.1. La stabilizarea agregatelor naturale se va utiliza unul din urmãtoarele tipuri de ciment, care
trebuie sã corespundã condi iilor tehnice de calitate, conform prevederilor standardelor respective,
indicate în tabelul nr.1.
Cimenturile care vor prezen a rezisten e mecanice inferioare limitelor prescrise clasei respective,
vor fi declasate i utilizate numai corespunzãtor noii clase.
Cimentul care se considerã ca s-a alterat se va evacua fiind interzis a fi utilizat la prepararea
betoanelor.
Caracteristicile cimenturilor uzuale i a cimenturilor pentru drumuri i piste de aeroporturi vor fi

verificate în conformitate cu SR EN 197-1, SR EN 196-1, SR EN 196-2/, SR EN 196-3+A1, SR EN
196-4, SR EN 196-5, SR EN 196-6, SR EN 196-8 i SR EN 10092.

Condi ii tehnice de calitate pentru cimenturi Tabel 1
Cimenturi uzuale cu rezisten e Ciment rutier
Caracteristici fizice
minime i medii CR 42.5R
Priza determinatã pe pasta de ciment de
consisten ã normalã
-sã nu înceapã mai devreme de (min) 75 60 60
Rezisten a mecanicã la compresiune min
la:
2 zile N/mm2 10 15
7 zile N/mm2 - 10 20
28 zile N/mmp 32,5… 62,6 42,5… 62,5 42.5
3.2. Este indicat ca antierul sã fie aprovizionat de la o singurã fabricã de ciment.
3.3. Dacã Antreprenorul propune utilizarea mai multor tipuri de ciment este necesar a ob ine
aprobarea Inginerului în acest scop.
3.4. La aprovizionare, fiecare lot de material va fi înso it de declara ia de performan i, dup
3.6. Se interzice folosirea cimentului având temperatura mai mare de +50°C.
3.7. Durata de depozitare a cimentului nu va depãsi 45 de zile de la data expedierii de cãtre
producãtor.
3.8. Cimentul rãmas în depozit timp mai îndelungat nu va putea fi întrebuin at decât dupã
verificarea stãrii de conservare i a rezisten elor mecanice de 2(7) zile.
3.9. Controlul calitã ii cimenturilor pe antier se face în conformitate cu prevederile tabelului
nr.6.
3.10. Laboratorul antierului va ine eviden a calitã ii cimentului, astfel:
- într-un dosar vor fi cuprinse toate certificatele de calitate de la fabrica furnizoare;

- într-un registru (registrul pentru ciment) rezultatele determinãrilor efectuate în laborator.
4. AGREGATE
4.1. Conform STAS 10473/1, pentru execu ia straturilor rutiere din agregate naturale stabilizate
cu ciment sau cu lian i hidraulici rutieri se utilizeazã sorturile de agregate specificate în tabelul 2.

Tabel 2
Agregatele folosite
Domeniu de aplicare Dimensiunea
Natura agregatului
granulelor
STRATURI DE BAZÃ pentru: AGREGATE DE BALASTIERÃ,
1 structuri rutiere nerigide, conform: SR EN 12620+A1
platforme, locuri de parcare - nisip 0-4
- pietri 8-16
- balast 0-16
AGREGATE CONCASATE, DE:
BALASTIERÃ, conform SR EN
12620+A1 8-16
- pietri concasat 0-16
- balast concasat
CARIERÃ, conform SR EN 13097
- piatrã spartã (split) 8-16
- savurã 0-16
STRATURI DE FUNDA IE AGREGATE DE BALASTIERÃ,
2 pentru structuri nerigide i conform: SR EN 12620+A1
rigide, platforme, locuri de - nisip 0-4
parcare, benzi de sta ionare, - pietri 8-22,4
acostamente - balast 0-22,4
AGREGATE CONCASATE, DE:
BALASTIERÃ, conform SR EN
12620+A1 8-22,4
- pietri concasat 0-22,4
- balast concasat
CARIERÃ, conform SR EN 13097
- piatrã spartã (split) 8-16 i 16-22,4
- savurã 0-16
4.2. Agregatele trebuie sã provinã din roci stabile, adicã nealterabile în contact cu aerul, apa sau
la înghe ; se interzice folosirea agregatelor provenite din roci feldspatice sau sistoase.
4.3. Agregatele trebuie sã fie inerte i sã nu conducã la efecte dãunãtoare asupra liantului folosit
la execu ia stratului rutier stabilizat.
4.4. Agregatele naturale folosite la execu ia straturilor rutiere stabilizate cu ciment sau cu lian i
hidraulici rutieri trebuie sã îndeplineascã caracteristicile de calitate indicate SR EN 12620+A1.
4.5. Fiecare lot de agregate va fi înso it de declara ia de performan , marcaj de conformitate CE
4.6. În timpul transportului de la furnizor la sta ia de betoane i în timpul depozitãrii, agregatele
trebuie ferite de impurificãri.
La sta ia de betoane, agregatele trebuie depozitate pe platforme betonate, separate pe sorturi i

pãstrate în condi ii care sã le fereascã de împrãstiere, impurificare sau amestecuri cu alte sortimente.
4.7. Controlul calitã ii agregatelor de cãtre executant se face în conformitate cu prevederile

tabelului nr. 3.
4.8. Laboratorul executantului va ine eviden a calitã ii agregatelor, astfel:
- într-un dosar vor fi cuprinse toate certificatele de calitate emise de furnizor;

- într-un registru rezultatele determinãrilor efectuate de laborator.
5. APÃ
5.1. Apa utilizatã la prepararea amestecului de agregate naturale i ciment poate sã provinã din
re eaua publicã sau altã sursã, dar în acest caz trebuie sã îndeplineascã condi iile prevãzute în SR
EN 1008.
5.2. În timpul utilizãrii pe antier, se va evita poluarea apei cu detergen i, materii organice,
6. ADITIVI
La prepararea amestecului de agregate naturale stabilizate cu ciment sau cu lian i hidraulici rutieri
se impune adesea folosirea unui întârzietor de prizã. Acesta poate fi întârzietorul de prizã folosit
obi nuit la prepararea betoanelor de ciment.
7. MATERIALE DE PROTEC IE
• Emulsie bituminoasã cationicã, conform SR 8877-1

• Nisip sort 0-4 mm, conform SR EN 12620+A1.
8. CONTROLUL CALITÃ II MATERIALELOR ÎNAINTE DE PREPARAREA

AMESTECULUI STABILIZAT
Materialele destinate preparãrii straturilor de bazã i de funda ii din agregate naturale stabilizate cu
ciment sau cu lian i hidraulici rutieri sunt supuse la încercãri preliminare i la determinãri pentru
stabilirea re etei, a cãror naturã i frecventã sunt date în tabelul nr.3.

Tabel 3
Actiunea, procedeul de Frecven a minim Metode de
Material verificare sau La aprovizionarea Înainte de determinare
caracteristicile ce se materialelor în depozit utilizarea conform
verificã materialului
0 1 2 3 4
Ciment Examinarea datelor La fiecare lot aprovizionat
înscrise în certificatul de
calitate sau certificatul de - -
garan ie
Constanta de O determinare la fiecare lot SR EN 196-
volum/stabilitate aprovizionat, dar nu mai 3, SR
-
pu in de o determinare la CEN/TR
100 t, pe o probã medie 196-4
Timpul de prizã -
Rezisten e mecanice la 2 O probã la 100 t sau la SR EN 196-
-
zile fiecare siloz în care s-a 1
Rezisten e mecanice la 28 depozitat lotul aprovizionat
-
zile
Prelevarea de contra-probe La fiecare lot aprovizionat
care se pãstreazã minim 45 probele se iau împreuna cu
zile (pãstrate în cutii delegatul Inginerului - -
metalice sau pungi de
Starea de conservare O determinare la fiecare lot
numai dacã s-a depãsit aprovizionat sau la fiecare Douã
SR EN
termenul de depozitare sau siloz în care s-a depozitat determinari pe
196-6
au intervenit factori de lotul aprovizionat (pe o siloz (sus i jos)
alterare probã medie)
Agregate Examinarea datelor La fiecare lot aprovizionat
înscrise în certificatul de
- -
calitate sau certificatul de
garan ie
Granulozitatea sorturilor O probã la fiecare lot SR EN 933-
aprovizionat de max. 500 t - 1
i pentru fiecare sursã STAS 4606
Echivalentul de nisip O probã la fiecare lot
SR EN 933-
aprovizionat de max. 500 t
- 1
i pentru fiecare sort i
sursã
Coeficient de O probã la fiecare lot
neuniformitate aprovizionat de max. 500 t -
i si pentru fiecare sursã
Umiditatea - O probã pe
schimb i sort i
ori de câte ori se
observã o STAS 4606
schimbare
cauzatã de
condi ii meteo
Rezisten a la uzurã cu O probã la fiecare lot
SR EN
ma ina tip Los Angeles aprovizionat pentru fiecare -
1097-2
sort i sursã

0 1 2 3 4
Aditivi Examinarea datelor La fiecare lot aprovizionat
înscrise în certificatul de - -
calitate
Apã Compozi ia chimicã - O probã la
începerea
SR EN 1008
lucrãrii pentru
fiecare sursã
Emulsie Examinarea datelor La fiecare lot aprovizionat
bituminoasã înscrise în certificatul de - -
calitate
CAPITOLUL III - STABILIREA COMPOZI IEI AMESTECULUI DIN AGREGATE

NATURALE STABILIZATE CU CIMENT SAU LIAN I HIDRAULICI RUTIERI
9. ÎNCERCÃRI PRELIMINARE
Stadiul compozi iei amestecului de agregate naturale, ciment i apã se va face de cãtre un laborator
de specialitate prin efectuarea unor încercãri preliminare, care va determina:
- curba granulometricã a agregatelor stabilizate;

- dozajele de ciment i aditiv;
- con inutul de apã;
- densitatea în stare uscatã de referin ã, respectiv caracteristicile de compactare.
De asemenea, testul preliminar va determina varia iile admisibile ale compozi iei, în vederea
adaptãrii acesteia la condi iile de antier, pãstrând caracteristicile amestecului preparat, privind
lucrabilitatea, omogenitatea i caracteristicile cerute la punctul 10.2.
10. COMPOZI IA AMESTECULUI
10.1. Stabilitatea compozi iei amestecului se va face:
- la intrarea în func ie a sta iei de preparare;

- la schimbarea tipului de ciment sau agregate.
10.2. Compozi ia amestecului de ciment, apã i agregate naturale se va stablili numai prin
încercãri de laborator atestat, în func ie de îndeplinirea condi iilor arãtate în tabelul 4.
10.3. În tabelul 5 se indicã orientativ dozajele de ciment.
10.4. În ce priveste con inutul de apã, acesta trebuie sã se situeze la nivelul umiditã ii optime de
compactare.
10.5. Caracteristicile de compactare respectiv densitatea în starea uscatã maximã dumax. i

umiditatea optimã Wopt ale stratului din material granular stabilizat cu ciment se vor determina de
cãtre un laborator de specialitate autorizat, prin metoda Proctor modificatã, conform STAS 1913/13,
SR EN 13286-2.
10.6. O importantã deosebitã în cazul agregatelor naturale stabilizate o are durata de punere în
opera. Aceasta este durata în care priza este nulã sau foarte slabã i permite punerea în operã a
amestecului i compactarea lui, fãrã sã prejudicieze viitoarele caracteristici mecanice ale acestuia.
Durata de punere în operã care se cere în cazul materialelor granulare stabilizate, variazã între 2 i 6
ore în func ie de condi iile de execu ie. Mãrirea duratei peste douã ore se poate ob ine prin utilizarea
unui întârzietor de prizã.
Cantitatea de întârzietor de prizã depinde de temperatura ambiantã i ea va fi stabilitã de laborator

în cadrul studiilor preliminare, cunoscând ca la 10°C durata de punere în lucru este estimatã la
dublul celei ob inute la 20°C iar aceasta la rândul ei este de douã ori mai mare decât cea pentru
40°C.
Încercarea se face pentru diferite temperaturi, i se traseazã diagrama timp de punere în operã -
temperatura.
Tabel 4
Denumirea stratului i al lucrãrii
Strat de bazã pentru Strat de funda ie pentru sisteme
Caracteristica sisteme rutiere rutiere rigide, nerigide, consolidarea
nerigide, platforme benzilor de sta ionare, a benzilor de
i locuri de parcare încadrare i a acostamentelor
Rezisten a la compresiune N/mm2
Rc 7 zile 1,5...2,2 1,2...1,8
Rc 28 zile 2,2...5,0 1,8...3,0
Stabilitate la apã % max.
- scãderea rezisten ei la 20 25
compresiune Rci
- umflare volumicã UI 2 5
- absorb ie de apã Ai 5 10
Pierdere de masã % max.
- saturare-uscare Psu 7 10
- înghe -dezghe Pid 7 10

Tabel 5
Agregatul Dozaj orientativ de ciment, în
Denumirea stratului Granulozitate % din cantitatea de agregate
Naturã
(mm) naturale uscate
1. Strat de bazã, balast 0-16 3...7
platforme i locuri de agregate concasate 0-16
parcare
2. Strat de funda ie, nisip 0-4 6...10
consolidarea benzilor de balast 0-25
sta ionare, a benzilor de concasate 0-25 4...6
încadrare i a
acostamentelor
Dozajul de ciment va fi stabilit prin încercãri preliminare astfel încât sã se asigure rezisten ele
(caracteristicile) prevãzute în tabelul 7.
CAPITOLUL IV - PREPARAREA AMESTECULUI DIN AGREGATE NATURALE

STABILIZATE CU CIMENT SAU LIAN I HIDRAULICI RUTIERI
11. STA IA DE PREPARARE
11.1. Prepararea amestecului din agregate naturale, ciment i apã se poate efectua în centrale de
tip continuu de dozare i malaxare sau în centrale de beton, folosite la prepararea betoanelor rutiere.
11.2. Sta ia de preparare trebuie sã dispunã de:
a) depozite de agregate cu dotãri corespunzãtoare pentru evacuarea apelor provenite din

precipitatii;
b) silozuri cu ciment marcate corespunzãtor, având capacitatea corelatã cu capacitatea de
productie a sta iei;
c) instala ie de preparare, cu rezervoare i dozatoare în bunã stare de func ionare;
d) buncãre pentru descãrcarea, din utilajele de preparare, a amestecului preparat;
e) laborator amenajat i dotat corespunzãtor;
f) dotãri care sã asigure spãlarea malaxorului, buncãrelor i mijloacelor de transport;
g) dotãri privind protectia muncii i P.S.I.
11.3. Centralele de preparare trebuie sã respecte urmãtoarele caracteristici, privind precizia de

cântãrire i dozare:
- agregate +/- 3%
- ciment i apã +/- 2%

- aditivi +/- 5%
Toleran ele se exprimã în func ie de greutatea fiecãrui component i trebuie sã facã referire la
cantitã ile teoretice conform calibrãrii.
12. EXPERIMENTAREA PREPARÃRII AMESTECULUI
12.1. Înainte de începerea lucrãrilor, Antreprenorul este obligat sã facã teste pe sta ia de preparare
a amestecului pentru a verifica, folosind mijloacele antierului, dacã re eta amestecului, stabilitã în
laborator, permite atingerea caracteristicilor cerute prin caietul de sarcini.
Testele trebuie repetate pânã la ob inerea rezultatelor satisfãcãtoare privind:
- umiditatea;
- omogenitatea amestecului;
- rezisten a la compresiune.
Cu ocazia acestor verificãri se va stabili i durata minimã de malaxare care sã asigure o bunã
omogenitate a amestecului preparat.
12.2. Probele pentru verificãri se vor recolta din amestecul preparat în timpul testãrii, în vederea
verificãrii ob inerii caracteristicilor cerute, arãtate la cap.II, art.10.
13. PREPARAREA PROPRIU-ZISÃ A AMESTECULUI
13.1. Este interzisã prepararea amestecului în instala iile care nu asigurã încadrarea în abaterile
prevãzute la pct.11.3. sau la care dispozitivele de dozare, cu care sunt echipate, sunt defecte.
Antreprenorul rãspunde permanent de buna func ionare a dispozitivelor de dozare, verificându-le

ori de câte ori este necesar, dar cel pu in o datã pe sãptãmânã.
13.2. Cantitatea de apã necesarã amestecului se va corecta în func ie de umiditatea naturalã a

agregatelor, astfel încât la punerea în operã sã fie asiguratã umiditatea optimã de compactare
stabilitã în laborator, tinându-se seama i de pierderile de apã în timpul transportului de la sta ia de
preparare la locul de punere în operã.
13.3. Cantitatea de ciment ce se introduce în amestec este cea prevãzutã în re eta stabilitã pentru
fiecare tip de ciment aprovizionat.
13.4. Amestecarea materialelor componente se va face în malaxorul instala iei de preparare pânã
la omogenizarea amestecului.
13.5. Amestecul de agregate naturale, ciment i apã se introduce în buncarul de stocare a
materialului, din care se descarcã în autobasculantã, astfel încât sã se evite segregarea.

14. CONTROLUL CALITÃ II AMESTECULUI PREPARAT
14.1. Controlul calitã ii amestecului preparat precum i confec ionarea epruvetelor pentru
determinarea caracteristicilor fizico-mecanice ale amestecului (grad de compactare i rezisten a la
compresiune) se vor face în conformitate cu tabelul nr. 6.
14.2. Laboratorul Antreprenorului va ine urmãtoarele eviden e privind calitatea amestecului:
- compozi ia amestecului preparat;

- caracteristicile de compactare - Proctor modificat
- caracteristici ale amestecului preparat:
• umiditã i: - la sta ia de preparare;
- la locul de punere în operã;
• densitatea stratului compactat;
- confec ionarea epruvetelor de amestec i determinarea caracteristicilor fizico-mecanice

(rezisten e la compresiune i densitate), care vor fi înscrise în eviden e.
Tabel 6
Actiunea, procedeul de Frecventa minimã
Metoda de
Nr verificare sau La locul de punere
determinare
crt. caracteristici ce se La sta ia de betoane în lucru
conform
verificã
0 1 2 3 4
1 Examinarea documentului La fiecare transport
de transport - -
2 Încercarea Proctor pentru fiecare re eta - STAS
modificatã 1913/13
SR EN
13286-2
3 Temperatura (la la fiecare 2 ore pentru la fiecare 2 ore -
temperaturi ale aerului în fiecare instala ie
intervalul 0oC-5 oC i >
30oC
4 Compozi ia 1 determinare pe schimb, - STAS 4606
granulometricã a dar cel pu in 1
amestecului determinare la 500 mc
5 Umiditatea amestecului în cel pu in o datã pe STAS
vederea stabilirii cantitã ii schimb i la schimbãri - 1913/1
de apã necesarã asigurãrii meteo care pot modifica
umiditã ii optime de umiditatea
compactare -Umiditatea
amestecului

0 1 2 3 4
6 Verificarea
caracteristicilor de
compactare: - douã probe la 1500 STAS
a. umiditate de mp 1913/1
compactare - STAS
b. densitatea stratului, douã probe la 1500 1913/15
gradul de compactare mp
7 Confec ionarea de
epruvete pentru
determinarea densitãtii i
a rezisten elor la
compresiune 2 serii a 3 epruvete 2 serii a 3 epruvete STAS
la 7 zile cilindrice la 1500 mp cilindrice la 1500 10473/2
la 28 zile mp
CAPITOLUL V - PUNEREA ÎN OPERÃ A AMESTECULUI DIN AGREGATE

NATURALE STABILIZATE CU CIMENT SAU LIAN I HIDRAULICI RUTIERI
15. TRANSPORTUL AMESTECULUI
15.1. Amestecul din agregate naturale, ciment i apã se transportã la locul de punere în operã cu
autobasculante.
Pe timp de ar itã i ploaie, amestecul trebuie protejat prin acoperire cu prelate, pentru a se evita
modificarea umiditã ii acestuia.
15.2. Capacitatea de transport trebuie sã fie corespunzãtoare pentru a asigura func ionarea
continuã a instala iei de malaxare i a atelierului de punere în operã.
Înainte de începerea execu iei stratului de agregate naturale stabilizate cu ciment sau lian i
hidraulici rutieri se va verifica i recep iona stratul suport, conform caietului de sarcini respectiv.
De asemenea, înainte de a ternere se va proceda la umezirea stratului suport, în special dacã acesta
este constituit din materiale drenante (dar orice bãltire va fi eliminatã).
17. EXPERIMENTAREA PUNERII ÎN OPERÃ A AMESTECULUI
17.1. Înainte de începerea lucrãrilor Antreprenorul este obligat sã execute un tronson

experimental.
Lungimea tronsonului experimental va fi de 50-100 m, in nd cont de cerin ele Inginerului, i pe

l imea unei benzi de circula ie. Experimentarea are drept scop de a verifica pe antier, în condi ii
de execu ie curentã, realizarea caracteristicilor calitative ale amestecului pus în operã în
conformitate cu prezentul caiet de sarcini, reglarea utilajelor i dispozitivelor de punere în operã,
stabilirea parametrilor compactãrii (grosimea de a ternere a amestecului, condi iile de compactare).
Toate datele vor fi supuse aprobãrii Inginerului.
17.2. Partea din tronsonul executat, consideratã ca fiind cea mai bine realizatã, va servi ca sector
de referin ã pentru execu ia lucrãrilor pe întregul drum.
18. PUNEREA ÎN OPERÃ A AMESTECULUI
18.1. A ternere i nivelare
18.1.1. A ternerea i nivelarea amestecului trebuie sã fie executate astfel încât sã se realizeze
urmãtoarelor obiective:
- respectarea toleran elor de nivelment admise, la fiecare strat în parte;

- asigurarea grosimii prevãzutã în proiect pentru fiecare strat, în oricare punct al acestuia;
- ob inerea unei suprafa ãri corespunzãtoare.
18.1.2. A ternerea i nivelarea agregatelor naturale stabilizate cu ciment sau lian i hidraulici rutieri
se face cu autogrederul sau cu repartizatoare mecanice cu vibrare.
18.1.3. A ternerea se face de regulã într-un singur strat.
În cazul funda iilor, prevãzute cu grosimi mai mari de 22 cm i proiectate a fi realizate din douã sau
mai multe straturi, a ternerea se va face conform prevederilor proiectului.
Grosimea maximã de a ternere se stabileste de cãtre Antreprenor, pe sectorul experimental, în

cadrul testelor de compactare.
18.1.4. O atentie deosebitã trebuie acordatã la rosturile longitudinale de lucru. A ternerea celor
douã straturi adiacente care se executã în aceea i zi trebuie executate în decurs de douã ore, pentru a
asigura continuitatea structurii stratului de bazã sau de funda ie. Marginea stratului asternut anterior
trebuie sã fie verticalã. Tãierea i îndepãrtarea marginilor interioare (cãtre axul drumului i/acolo
unde trebuie executate straturi adiacente suplimentare) trebuie fãcute astfel încât sã se asigure o
compactare omogenã pe toatã lã imea pãr ii carosabile a drumului.
Rosturile longitudinale rezultate, trebuie protejate cu folii de polietilenã sau cu un alt material
similar pentru evitarea pãtrunderii corpurilor strãine în rost.
18.1.5. La execu ia rosturilor transversale de lucru, pentru a ob ine o margine verticalã a stratului,
materialul excedentar trebuie tãiat i îndepãrtat.

18.1.6. A ternerea i nivelarea se vor face cu respectarea cotelor de nivelment din proiect, în care
scop se va realiza un reperaj în afara suprafe ei de lucru, în cazul nivelãrii cu autogrederul sau se
vor pune la cotã longrinele i ghidajele pentru finisoarele cu palpatori electronici.
18.2. Compactarea
18.2.1. Compactarea de probã pe tronsonul experimental se va face în prezen a Inginerului,

efectuând controlul compactãrii prin încercãri de laborator, stabilite de comun acord i efectuate de
un laborator de specialitate autorizat.
Echipamentul de compactare stabilit în cadrul testelor de probã efectuate, trebuie aprobat de

Inginer, înainte de compactare.
Cilindrul recomandat pentru compactarea agregatelor naturale stabilizate cu ciment, trebuie sã aibã
urmãtoarele caracteristici:
• Cilindru Tandem cu ro i tamburi metalice, li i vibratori cu o greutate proprie minimã de

10 t pe fiecare tambur;
• Cilindru cu pneuri cu o greutate proprie minimã de 18 t i cu o presiune minimã în pneu
de 5 bari.
Atelierul de compactare stabilit pe tronsonul experimental, va fi prevãzut în procedura de execu ie

aprobatã de Inginer i aceasta va fi respectatã pe toatã durata execu iei lucrãrilor.
18.2.2. În cazul execu iei straturilor stabilizate cu ciment sau lian i hidraulici rutieri în locuri
inaccesibile compactoarelor (în special în lungul bordurilor, în jurul gurilor de scurgere sau ale
cãminelor de vizitare, lãrgiri de drumuri, etc.), compactarea se va efectua cu plãci vibratoare.
18.2.3. Calitatea compactãrii este apreciatã prin gradele de compactare minime realizate, care
trebuie sã corespundã valorilor arãtate la pct.22.1.
18.2.4. În cazurile în care gradul de compactare prevãzut nu poate fi ob inut, Antreprenorul va
trebui sã realizeze o nouã încercare dupã modificarea grosimii stratului sau a utilajului de
compactare folosit.
Aceste încercãri au drept scop stabilirea parametrilor compactãrii i anume:
- grosimea de a ternere înainte de compactare astfel ca dupã compactare sã se realizeze grosimea

stratului i gradul de compactare cerut prin caietul de sarcini;
- condi iile de compactare (verificarea eficacitãtii utilajului propus).
18.2.5. Ob inerea unei densitãti ridicate, impune ca, compactarea sã fie terminatã înainte de a începe
priza. Aceastã condi ie poate sã conducã la necesitatea încorporãrii în amestec a unui întârzietor de
prizã, în special pe timp cãlduros. Folosirea unui întârzietor de prizã este recomandat pentru a

permite execu ia corectã a rosturilor longitudinale.
18.2.6. Marginile straturilor din agregate naturale stabilizate cu ciment sau lian i hidraulici rutieri
trebuie sã fie bine compactate, odatã cu întregul strat din agregate naturale stabilizate.
Compactarea se va face astfel:
- compactorul (fãrã vibra ii) va circula ini ial cu circa 1/3 din lã imea sa pe acostament i 2/3 pe
stratul din agregate naturale stabilizate;
- apoi compactorul (tot fãrã vibra ii) va trece numai pe stratul stabilizat în asa fel încât sã-l
împingã sub acostament, dupã care compactarea se continuã normal.
Dacã compactarea acostamentelor se face înainte de a ternerea stratului din agregate naturale
stabilizate, se vor lua mãsuri pentru a asigura scurgerea apelor de pe întreaga suprafa ã a drumului.
18.3. Mãsuri pentru condi ii meteorologice nefavorabile
18.3.1. Straturile din agregate naturale stabilizate cu ciment sau lian i hidraulici rutieri se vor
executa, în mod exceptional, la temperaturi sub +5°C, dar numai peste 0°C i cu exercitarea unui
control permanent i deosebit de exigent din partea Antreprenorului i a Inginerului.
18.3.2. Este interzisã utilizarea agregatelor naturale înghe ate.
18.3.3. Este interzisã a ternerea amestecului de agregate pe un strat suport acoperit cu zãpadã sau cu
pojghi ã de ghea ã.
18.3.4. Transportul amestecului de agregate se face cu mijloace rapide, izolate contra frigului, i se
vor se evita distan ele mari de transport i sta ionãrile pe traseu.
18.3.5. Dupã execu ia stratului din agregate naturale stabilizate, suprafa a acestuia se protejeazã
imediat, prin acoperire cu prelatã sau cu rogojini, astfel încât sã se asigure deasupra stratului turnat
un strat de aer sta ionar, neventilat, de 3...6 cm grosime, cu o temperaturã la suprafa ã, de minimum
+5°C, timp de 7 zile.
18.3.6. La temperaturi mai mari de 35oC, suprafa a stratului din agregate naturale stabilizate cu
ciment sau lian i hidraulici rutieri va fi protejatã cu emulsie bituminoasã aplicatã în douã straturi
succesive.
19. PROTEJAREA STRATURILOR RUTIERE DIN AGREGATE NATURALE

19.1. Pentru evitarea evaporãrii apei, suprafa a stratului din agregate naturale stabilizate cu ciment
sau lian i hidraulici rutieri, va fi protejatã cel pu in apte zile (timp în care nu se circulã pe acest
strat) cu nisip, cca. 1,5…3 cm grosime men inut în stare umedã sau cu o peliculã de protec ie, care
poate fi realizatã cu:

- Emulsie bituminoasã cationicã SR EN 8877-1.
Pelicule de protec ie se va realiza imediat dupã terminarea compactãrii, pe stratul proaspãt i umed.
19.2. Stratul de bazã din agregate naturale stabilizate cu ciment, în cazul structurilor rutiere noi
prevãzute cu îmbrãcãmin i bituminoase, se protejeazã conform prevederilor din tabelul nr.7.
Tabel 7
Stratul urmãtor sau îmbrãcãmintea prevãzutã Structura rutierã nouã
Fãrã *) Tratament superficial dublu
Strat bituminos ce se va executa dupã un interval mic Tratament de protec ie cu emulsie
de timp (15 zile) bituminoasã
Strat bituminos ce se va executa dupa un interval mai Tratament superficial simplu
mare de timp
*) La drumuri cu trafic usor i foarte usor
19.3. Stratul de funda ie din agregate naturale stabilizate cu ciment sau lian i hidraulici rutieri, în
cazul structurilor rutiere rigide se va proteja conform prevederilor anterioare, execu ia
îmbrãcãmin ii din beton de ciment urmând sã fie începutã dupã o duratã de minim 7 zile.
19.4. Când stratul de funda ie trebuie sã suporte un trafic de antier important, tratamentul de
protec ie cu emulsie bituminoasã nu este suficient i va trebui sã se aplice un tratament superficial,
conform prevederilor din tabelul 10.
19.5. Stratul superior se executa înainte de începerea prizei cimentului sau când rezisten a atinge
70% din rezisten a la 28 de zile.
19.6. Stratul din balast stabilizat nu se va lãsa neprotejat pe timp de iarnã. Peste stratul de balast
stabilizat se va a terne cel pu in primul strat al îmbrãcãmin ii structurii rutiere proiectate.
20. CONTROLUL CALITÃ II AMESTECULUI DE AGREGATE NATURALE

STABILIZATE CU CIMENT SAU LIAN I HIDRAULICI RUTIERI, PUSE ÎN OPERÃ
Controlul calitã ii amestecului de agregate naturale stabilizate cu ciment sau lian i hidraulici rutieri
puse în operã, se va face în conformitate cu prevederile tabelului 8.
Tabel 8
Determinarea, metoda de Metoda de
Nr control si/sau caracteristicile Frecven a minimã determinare
ce se verificã conform
0 1 2 3
1 Determinarea rezisten ei la
compresiune pe probe
cilindrice 3 probe cilindrice la 1.500 mp STAS 10473/2
la 7 zile 3 probe cilindrice la 1.500 mp
la 28 zile

0 1 2 3
2 Prelevare de carote pentru 1 carotã la 2.500 mp de strat (la
determinarea rezisten ei la cererea comisiei de recep ie sau a Normativ C 54
compresiune Beneficiarului)
3 Determinarea grosimii - la fiecare 200 ml, în timpul
stratului execu iei -
- pe carote extrase
4 Densitatea stratului rutier,
pentru calculul gradului de minim douã puncte la 1.500 mp STAS 10473/2
compactare
CAPITOLUL VI - CONDI II TEHNICE. REGULI I METODE DE VERIFICARE
21.1. Grosimile straturilor din agregate naturale stabilizate cu ciment sau lian i hidraulici rutieri
sunt cele prevãzute în proiect.
Abaterile limitã la grosime sunt: -10 mm; +20mm.
Verificarea grosimii stratului de funda ie se efectueazã prin mãsurãtori directe, la marginile benzilor
executate, la fiecare 200 m.
Grosimea stratului este media mãsurãtorilor ob inute pe fiecare sector prezentat recep iei.
21.2. Lãtimile straturilor din agregate naturale stabilizate cu ciment sau lian i hidraulici rutieri
sunt cele prevãzute în proiect.
Abaterile limitã la lã ime pot fi: +/- 2 cm.
Verificarea lãtimii de execu ie se va face în dreptul profilelor transversale ale proiectului.
21.3. Panta transversala a stratului din material stabilizat este cea a îmbrãcãmintei prevãzutã în
proiect.
Abaterile limitã la pantã pot sã difere cu +/- 0,4% fa ã de valoarea pantei indicate în proiect i se
mãsoarã la intervale de 25 m distantã.
21.4. Declivitã ile în profil longitudinal sunt conform proiectului.
Abaterile limitã fa ã de cotele din proiect pot fi de +/- 10 mm.
22.1. Gradul de compactare al straturilor de bazã i de funda ie din agregate naturale stabilizate cu
ciment sau lian i hidraulici rutieri, în func ie de clasa tehnicã a drumului, trebuie sã fie de:

• min.100% în cel pu in 95% din numãrul punctelor de mãsurare i min.98% în cel mult
5% din punctele mãsurate la autostrãzi si/în toate punctele de mãsurare pentru drumurile
de clasa tehnicã II i III;
• min.98% în cel pu in 95% din numãrul punctelor de mãsurare i de min.95% în toate
punctele de mãsurare pentru drumurile de clasa tehnicã IV, V, platforme, locuri de
parcare, consolidãri benzi de sta ionare, benzi de încadrare i acostamente.
22.2. Caracteristicile de compactare (densitatea în stare uscatã maximã i umiditatea optimã de

compactare) ale straturilor de bazã i de funda ie se determinã prin încercarea Proctor modificatã
conform STAS 1913/13, SR EN 13286-2 i sunt corespunzãtoare domeniului umed al curbei
Proctor.
23. CARACTERISTICILE SUPRAFE EI STRATULUI DIN AGREGATE NATURALE

Verificarea denivelãrilor suprafe ei se efectueazã cu ajutorul latei de 3,00 m lungime, astfel:
a) În profil longitudinal, mãsurãtorile se efectueazã în axul fiecãrei benzi de circulatie,

toleran a admisã la denivelãri fiind de +/- 10 mm.
b) În profil transversal, verificarea se efectueazã în dreptul profilelor prezentate în proiect,
toleran a admisã la denivelãri fiind de +/- 9 mm.
NOT : pentru reabilitarea / modernizarea drumurilor de clasa tehnica IV si V si strazilor de

categoria III si IV precum si pentru componente ale sectiunii transversale care nu sunt supuse
traficului (de exemplu banda mediana a autostrazilor) sau sunt circulate numai accidental, stratul de
agregate stabilizate cu ciment sau lianti hidraulici rutieri poate fi realizat si in situ cu urmatoarele
conditii :
• pietruirea existenta sa aiba portanta si grosime suficienta pentru ca prin proiect sa se

poata indica utilizarea unei parti din aceasta ca strat de baza stabilizat cu ciment
• incercarile facute pe tronsonul experimental sa demonstreze ca stratul obtinut prin
stabilizare indeplineste conditiile expuse mai sus pentru strat de fundatie sau de baza
CAPITOLUL VII - RECEP IA LUCRÃRILOR

Construc iilor volum 4/1996, atunci când toate lucrãrile prevãzute în documenta ie sunt complet
terminate i toate verificãrile sunt efectuate în conformitate cu prevederile art.8, 14, 20, 21, 22, 23.

Recep ia finalã a straturilor de funda ie i de bazã din agregate naturale stabilizate cu ciment se face
odatã cu recep ia finalã a întregii lucrãri de drum, dupã expirarea perioadei de garan ie a lucr rii.
Recep ia finalã se va face conform prevederilor Regulamentului aprobat cu HG 273 i modific rile
i complet rile aprobate cu HG 940 i HG 1303.

I. ACTE NORMATIVE

HG 1231/2008
273/1994
interes national
drumurilor publice

ulterioare
C 54:1981 Instruc iuni tehnice pentru încercarea betonului cu

ajutorul carotelor.
III. STANDARDE

STAS 10473/1:1986 Lucrãri de drumuri. Straturi din agregate naturale sau
pãmânt stabilizate cu ciment. Condi ii tehnice generale de
calitate.
STAS 10473/2:1986 Lucrãri de drumuri. Straturi rutiere din agregate naturale sau
pãmânturi, stabilizate cu lian i hidraulici sau puzzolanici.
Metode de determinare i încercare.
SR EN 196-2:2013 Metode de încerc ri ale cimenturilor. Partea 2: Analiza
chimic a cimentului
SR EN 196-3+A1:2009 Metode de încercãri ale cimenturilor. Partea 3:
Determinarea timpului de prizã i a stabilitãtii.
SR CEN/TR 196-4:2008 Metode de încerc ri ale cimenturilor. Partea 4:
SR EN 196-5:2011 Metode de incerc ri ale cimenturilor. Partea 5: Încercare de
SR EN 196-8:2010 Metode de încerc ri ale cimenturilor. Partea 8: C ldura de

SR 8877-1:2007 Lucr ri de drumuri. Partea 1: Emulsii bituminoase cationice.
Condi ii de calitate
SR EN 12620+A1:2008 Lucrãri de drumuri. Agregate naturale de balastierã.
Condi ii tehnice de calitate.
SR EN 13282-1:2013 Lian i hidraulici rutieri. Partea 1: Lian i hidraulici rutieri cu
înt rire rapid . Compozi ie, specifica ii i criterii de
conformitate
SR EN 13282-2:2015 Lian i hidraulici rutieri. Partea 2: Lian i hidraulici rutieri cu
înt rire normal . Compozi ie, specifica ii i criterii de
conformitate
SR EN 13286-2:2011 Amestecuri de agregate netratate i tratate cu lian i
hidraulici. Partea 2: Metode de încercare pentru
determinarea în laborator a masei volumice de referin i a
con inutului de ap . Compactare Proctor

COMPANIA NATIONAL DE AUTOSTR ZI I DRUMURI NATIONALE DIN

ROMÂNIA
STRAT RUTIER DIN BETON SLAB
REDACTAREA II
2016

CUPRINS
CAPITOLUL I - GENERALITÃ I.....................................................................................................3
1. Obiect i domeniu de aplicare .......................................................................................... 3
2. Prevederi generale ........................................................................................................... 3
CAPITOLUL II - NATURA i CALITATEA MATERIALELOR FOLOSITE ....................................3
3. Cimenturi ........................................................................................................................ 3
4. Agregate .......................................................................................................................... 5
5. Apã.................................................................................................................................. 8
6. Aditivi ............................................................................................................................. 8
7. Alte materiale .................................................................................................................. 9
8. Adaosuri .......................................................................................................................... 9
9. Controlul calitã ii materialelor înainte de prepararea betonului......................................... 9
CAPITOLUL III - STABILIREA COMPOZI IEI BETONULUI SLAB ........................................... 12
10. Încercãri preliminare ...................................................................................................... 12
11. Compozi ia betonului slab ............................................................................................. 12
CAPITOLUL IV - PREPARAREA BETONULUI SLAB ................................................................. 13
12. Sta ia de betoane ............................................................................................................ 13
13. Experimentarea preparãrii betonului slab, în sta ie ......................................................... 15
14. Prepararea propriu-zisã a betonului slab ......................................................................... 15
15. Controlul calitã ii betonului în stare proaspãtã ............................................................... 16
CAPITOLUL V - PUNEREA ÎN OPERÃ A BETONULUI SLAB ................................................... 17
16. Transportul betonului..................................................................................................... 17
17. Lucrãri pregãtitoare ....................................................................................................... 18
18. Experimentarea punerii în operã a betonului slab ........................................................... 18
19. Punerea în operã propriu-zisã......................................................................................... 19
20. Mãsuri în cazul condi iilor meteorologice nefavorabile .................................................. 19
21. Protejarea suprafetei betonului slab proaspãt.................................................................. 20
Pagina 1 din 28 Strat rutier din beton slab

22. Protejarea stratului de beton slab, de circulatie ............................................................... 21
23. Execu ia rosturilor ......................................................................................................... 21
24. Controlul betonului slab pus în operã i interpretarea rezultatelor................................... 22
CAPITOLUL VI - CONDI II TEHNICE, REGULI i METODE DE VERIFICARE ....................... 24
26. Caracteristicile suprafetei betonului slab ........................................................................ 24
CAPITOLUL VII - RECEP IA LUCRÃRILOR................................................................................ 25
27. Recep ia pe faza determinantã........................................................................................ 25
28. Recep ia preliminarã (la terminarea lucrãrilor) ............................................................... 25
29. Recep ia finalã ............................................................................................................... 25
ANEXÃ - DOCUMENTE DE REFERINTA ..................................................................................... 26

Prezentul caiet de sarcini con ine specifica iile tehnice privind condi iile generale care trebuie sã fie
îndeplinite la prepararea, transportul, punerea în operã i controlul calitã ii materialelor i a
betonului la realizarea stratului rutier din beton slab, ca strat de bazã, aplicat la construc ia de:
- autostrãzi;
- drumuri publice, drumuri de exploatare i strãzi cu trafic greu i foarte greu;
- piste, cãi de rulare i platforme de aerodromuri.
2.1. Stratul rutier din beton slab se va realiza într-un singur strat a cãrui grosime este stabilitã
prin proiect, pe un strat de fundatie din balast sau piatrã spartã, corespunzãtor calitativ, prevederilor
din STAS 6400.
sarcini.
2.5. Stratul de beton slab nu se execut la temperaturi sub +5 oC. Când temperatura aerului este
sub +5 oC continuarea sau oprirea betonãrii va fi stabilitã pe baza prognozei meteorologice a
urmãtoarelor 24 ore, referitoare la temperaturã, vânt, umiditate, precipitatii.
2.6. Este interzisã punerea în operã a betonului slab, la temperaturi mai mari de +30 oC i
umiditatea relativã a aerului sub 40%.
2.7. No iunea „Inginerul” semnific pe Reprezentantul Inginerului.
3. CIMENTURI
3.1. La prepararea betonului slab se va utiliza unul din urmãtoarele tipuri de ciment, care trebuie

sã corespundã condi iilor tehnice de calitate, conform prevederilor standardelor respective.
- CEM II/A-S 32.5 SR EN 197-1

- CEM HII/A-S SR EN 197-1
- CEM I 42.5R SR EN 197-1
- CR 42.5R SR 10092

3.3. Dacã Antreprenorul propune utilizarea mai mult de un singur tip de ciment, este necesar a
obtine aprobarea Inginerului în acest scop. În acest caz, fiecare tip de ciment va fi utilizat pe
por iuni distincte ale lucrãrii, indicate i aprobate de cãtre Inginerul lucrãrii.
3.4. La aprovizionare, fiecare lot de material va fi înso it de declara ia de performan i, dup
3.6. Se interzice folosirea cimentului având temperatura mai mare de +50 oC.
3.7. Durata de depozitare a cimentului nu va depãsi 45 de zile de la data expedierii de cãtre
producãtor.
3.8. Cimentul rãmas în depozit timp mai îndelungat nu va putea fi întrebuin at decât dupã
verificarea stãrii de conservare i a rezisten elor mecanice la 2 zile.
Cimenturile care vor prezenta rezisten e mecanice inferioare limitelor prescrise clasei respective,
Cimentul care se considerã ca fiind alterat, se va evacua, fiind interzisã utilizarea acestuia la
prepararea betoanelor.
3.9. Controlul calitã ii cimentului de cãtre Antreprenor se face în conformitate cu prevederile

tabelului nr. 4.
3.10. Laboratorul antierului va ine eviden a calitã ii cimentului astfel:
- într-un dosar vor fi cuprinse toate certificatele de calitate, de la fabrica furnizoare


4. AGREGATE
4.1. Pentru prepararea betonului slab se vor utiliza urmãtoarele sorturi de agregate:
- nisip natural, sortul 0-4, conform SR EN 12620+A1;

- pietri i pietri concasat, sorturile 4-8, 8-16, 16-22,4(31,5), conform SR EN 12620+A1;
- split, sorturile 8-16, 16-22,4(31,5), conform SR EN 13043;
- piatrã spartã, sortul 22,4-40, conform SR EN 13043 (numai la drumuri i strãzi);
- cribluri, sorturile 8-16 i 16-22,4, conform SR EN 13043 (la autostrãzi i alte drumuri).
În regiunile unde nisipul natural este deficitar se va putea utiliza par ial i nisip de concasaj, însã
numai pe bazã de aviz al unui laborator, care sã precizeze propor iile de amestec cu nisipul natural
i numai cu avizul Inginerului.
4.2. Agregatele trebuie sã provinã din roci omogene, adicã nealterabile la aer, apã sau înghe . Se
4.3. Agregatele trebuie sã fie inerte i sã nu conducã la efecte dãunãtoare asupra liantului folosit.
Ele nu trebuie sã continã silice microcristalinã sau amorfã.
4.4. Caracteristicile mecanice ale agregatelor pentru betonul slab precum i con inutul lor de
impuritã i trebuie sã respecte prevederile din tabelele:
• 1 - pentru nisip;
• 2 - pentru pietri ul concasat;
• 3 - pentru split, piatrã spartã i cribluri.
Caracteristicile nisipului utilizat la prepararea betonului slab Tabelul 1

Caracteristici Condi ii de admisibilitate Metoda de determinare conform
Sort 0-4 -
Granulozitate Sã se înscrie în zona
granulometricã SR EN SR EN 933-1
12620+A1
Echivalent de nisip (EN), min. 85 SR EN 938-8+A1
Con inut de impuritã i:
- corpuri strãine Nu se admit
- micã liberã, %, max. 0,5
- cãrbune, %, max. 0,5 STAS 4606
- humus (culoarea solu iei de Incolorã sau galbenã
hidroxid de sodiu)
- sulfa i (exprimati SO3), %, max. 1

Pietri ul pentru prepararea betonului slab trebuie sã aibã urmãtoarele caracteristici:
- grad de spargere %, min. 80, pentru autostrãzi;
40, pentru drumuri clasa tehnicã II;
- uzura cu masina tip Los Angeles, (LA), % max. 35.
Caracteristicile pietri ului concasat folosit la prepararea betonului slab Tabelul 2

Metoda de
Caracteristica Condi ii de admisibilitate determinare
conform
Sort 16-
4-8 8-16 -
22,4(31,5)
Grad de spargere, %, min. 65 65 65 SR EN 933-5
Coeficient de formã, % max. 25 25 25
- corpuri strãine Nu se admit
- parte levigabilã, % max. 0,3 cu condi ia ca în agregatul total sã nu
STAS 4606
depãseascã 1
- sulfa i Nu se admit
Rezisten a la strivire a agregatelor în
60 60 60 STAS 4606
stare saturatã, %, min.
Rezisten a la ac iunea repetatã a SR EN 1367-
3 3 3
Na2SO4 (Mg SO4), 5 cicluri, % 2
Rezistenta la înghe -dezghe : SR EN 1367-
- pierdere în masã, % max. 10 10 10 1
Uzura cu masina tip Los Angeles SR EN 1097-
35 30 25
(LA), %, max. 2
Caracteristicile splitului, pietrei sparte i criblurilor Tabelul 3

Condi ii de admisibilitate
Metoda de
Split Piatrã Cribluri
Caracteristici determinare
8-16 spartã 16-
8-16 conform
16-25(31) 25-40 22,4(31,5)
0 1 2 3 4 5
Con inut de granule:
SR EN 933-
- care rãmân pe ciurul superior
5 1
(d max), % max.
- care trec prin ciurul inferior
10
(d min), % max.
Con inut de granule alterate, moi,
friabile, poroase i vacuolare, %, 10 - 5 SR EN 4606
max.

0 1 2 3 4
SR EN 1367-
Coeficient de formã, %, max. 35 25 25
2
STAS 4606
- corpuri strãine, % max. 1 Nu se admit
- con inut de argilã (V.A.), % SR EN
- - 2
13043
- con inut de fractiuni sub 0,1
3 0,30 1,00 0,50 SR EN 933-1
mm, % max.
Clasa rocii A, 18
Uzura cu masina tip Los Angeles, SR EN 1097-
30 20 Clasa rocii B, 20
%, max. 1
Clasa rocii C, 24
Rezisten a la uzurã (micro-Deval), SR EN 1097-
- - 20
max. 1
Rezisten a la sfãrâmare prin
compresiune pe cribluri în stare STAS 4606
- - 65
uscatã, %, min.
Grad de spargere, %, min. - - 90 SR EN 933-5
Rezisten a la ac iunea repetatã a
SR EN 1367-
sulfatului de sodiu (Na2SO4), 5 6 3 3
2
cicluri, %, max.
Gradul de spargere se determinã numai în cazul criblurilor provenite din roci detritice (utilizate
numai la drumuri clasa tehnicã IV i V i strãzi categoria III i IV).
4.5. Agregatele care nu îndeplinesc condi iile privind con inutul impuritã ilor se vor spãla înainte
de folosire.
4.6. Din punct de vedere al granulozitã ii, sorturile de agregate trebuie sã îndeplineascã
urmãtoarele condi ii:
- sorturile sã fie caracterizate printr-o granulozitate continuã;

- con inutul în granule care trec, respectiv rãmân pe ciururile sau sitele ce delimiteazã sortul nu
trebuie sã depãseascã 10%, cu condi ia ca materialul necorespunzãtor dimensiunilor, sã
reprezinte max. 15% din masã;
- dimensiunea maximã a granulelor ce rãmân pe ciurul superior nu trebuie sã depãseascã 1,5
Dmax.
4.7. Agregatele se vor aproviziona din timp în depozite, pentru a se asigura omogenitatea i
constan a calitã ii acestor materiale. Aprovizionarea agregatelor la sta ia de betoane se va face
numai dupã ce analizele de laborator au arãtat cã acestea sunt corespunzãtoare.
4.8. În timpul transportului de la furnizor la sta ia de betoane i al depozitãrii, agregatele trebuie
ferite de impurificãri.

La sta ia de betoane, agregatele trebuie depozitate pe platforme betonate, separate pe sorturi i
pãstrate în condi ii care sã le fereascã de împrã tiere, impurificare, sau amestecare cu alte sorturi.

4.10. Controlul calitã ii agregatelor de cãtre Antreprenor se va face în conformitate cu prevederile
tabelului nr. 4.
- într-un dosar, vor fi cuprinse certificatele de calitate emise de furnizor

- într-un registru (registrul pentru încercãri agregate) cu rezultatele determinãrilor efectuate de
laborator.
5. APÃ
5.1. Apa utilizatã la prepararea betoanelor poate sã provinã din re eaua publicã sau din altã sursã,
dar în acest din urmã caz trebuie sã îndeplineascã condi iile de calitate prevãzute în SR EN 1008.
Metodele de determinare sunt reglementate prin acelasi SR EN 1008.
5.2. În timpul utilizãrii pe antier se va evita ca apa sã nu se polueze cu detergen i, materiale

organice, uleiuri, argile, etc.
5.3. Controlul calitã ii apei se va face în conformitate cu prevederile din tabelul 4.
6. ADITIVI
6.1. Pentru îmbunãtã irea lucrabilitã ii, pentru reducerea tendin ei de segregare în timpul
transportului, pentru mãrirea gradului de impermeabilitate i a rezisten ei la înghe -dezghe repetat,
la prepararea betoanelor slabe se vor utiliza:
- obligatoriu, un aditiv antrenor de aer;

- aditiv reductor de apã, pentru îmbunãtã irea lucrabilitã ii (utilizarea de aditivi nu trebuie sã
conducã la reducerea dozajului de ciment);
- în anumite cazuri, aditivi acceleratori sau întârzietori de prizã.
Toti aditivii propu i a fi folositi la prepararea betonului slab vor fi aproba i de cãtre Inginer pe baza
studiilor preliminare efectuate în momentul stabilirii compozi iei betonului. Trebuie avute în vedere
i normele tehnice asupra cãrora, pãr ile trebuie sã fie de acord.
6.2. Fiecare lot de aditivi trebuie sã fie înso it de certificatul de calitate eliberat de producãtor.
Nu se admite utilizarea loturilor de aditivi pentru care nu existã certificat de calitate.

6.3. Depozitarea i pãstrarea aditivilor se va face în ambalaj original i în încãperi uscate (ferite
de umiditate).
6.4. Stabilirea tipului de aditivi sau a combina iei de aditivi se va face luând in considerare
recomandarile din tabelul 2a din Codul de Practic CP012 (NE012).
6.5. Solu iile de aditivi se vor pãstra în rezervoare metalice bine închise pentru a se evita
impurificarea sau modificarea concentra iei prin evaporarea apei.
Pentru a se evita decantarea solu iei de aditivi, mijoacele de stocare vor fi prevãzute cu dispozitive
de agitare.
6.6. Controlul calitã ii aditivilor se va face conform prescrip iilor din tabelul 4.
7. ALTE MATERIALE
Emulsii bituminoase cationice, cu rupere rapidã conform SR 8877-1.
8. ADAOSURI
8.1. Cu avizul Inginerului, la executarea betonului slab la drumuri i strãzi (nu la autostrãzi) se
pot folosi adaosuri de cenusã de centralã termoelectricã conform prevederilor din “Normativul
pentru execu ia betoanelor rutiere cu adaos de cenusã de termocentralã”, indicativ CD 147.
8.2. În cadrul utilizãrii cenu elor de termocentralã, condi iile lor de aprovizionare i de stocaj
trebuie sã fie identice cu cele ale cimentului i în special în ceea ce priveste protec ia contra
riscurilor de umectare.

BETONULUI
Materialele destinate preparãrii betonului de ciment slab sunt supuse la încercãri preliminare de
informare i la încercãri pentru stabilirea re etei de preparare, a cãror naturã i frecven ã sunt date în
tabelul 4.

Tabelul 4
Frecven a minimã
Ac iunea, procedeul de
La aprovizionarea Metode de
verificare sau
Materialul materialelor în: Înainte de utilizare a determinare
caracteristicile ce se
-depozit de rezervã materialului conform:
verificã
-sta ii de betonare
0 1 2 3 4
Examinarea datelor
înscrise în certificatul de La fiecare lot
- -
calitate sau certificatul de aprovizionat
garantie
Verificarea duratei de La fiecare lot
La fiecare lot utilizat -
depozitare aprovizionat
O determinare la
Constanta de volum fiecare lot
-
Stabilitatea aprovizionat, dar nu SR EN 196-3
mai putin de o +A1
determinare la 100 t,
Timpul de prizã -
pe o probã medie
O probã la 100 t sau la
Rezisten a mecanicã la 2 fiecare siloz în care s-
-
(7) zile a depozitat lotul
aprovizionat
SR EN 196-1
Ciment O probã la 100 t sau la
Rezisten e mecanice la 28 fiecare siloz în care s-
-
zile a depozitat lotul
aprovizionat
La fiecare lot
Prelevarea de contra-
aprovizionat probele
probe care se pãstreazã
se iau împreunã cu
minim 45 zile (pãstrate în - -
delegatul Inginerului
cutii metalice sau pungi
care va sigila
de polietilenã sigilate)
contraproba
O determinare la
Starea de conservare fiecare lot
numai dacã s-a depãsit aprovizionat sau la
Douã determinãri pe SR EN 196-6
termenul de depozitare fiecare siloz în care s-
siloz (sus i jos)
sau au intervenit factori a depozitat lotul
de alterare aprovizionat (pe o
probã medie)
Examinarea datelor
înscrise în certificatul de La fiecare lot
Agregate - -
calitate sau certificatul de aprovizionat
garantie
O probã la max. 500 O probã pe schimb
Parte levigabilã sau
mc pentru fiecare pentru fiecare centralã STAS 4606
frac iunea finã 0...1
sursã de beton
Humus La schimbarea sursei - STAS 4606
Corpuri strãine Ori de câte ori apar
- argilã în bucati În cazul în care se factori de impurificare
STAS 4606
- argilã aderentã observã prezenta lor (pentru fiecare
- con inut cãrbune i micã centralã de beton)

0 1 2 3 4
O probã pe schimb i
sort ori de câte ori
O probã la max. 500 apar factori care pot
Granulozitatea
mc pentru fiecare sort modifica STAS 4606
sorturilor*)
i fiecare sursã granulozitatea (pentru
fiecare centralã de
beton)
O probã la max. 500

Aspectul i forma
mc pentru fiecare sort - STAS 4606
granulelor
i fiecare sursã
SR EN 933-
Echivalentul de nisip mc pentru fiecare -
8+A1
sursã
O probã pe schimb i
sort i ori de câte ori
se observã o
Umiditatea**) - schimbare cauzatã de STAS 4606
condi ii meteorologice
pentru fiecare centralã
de beton
Rezisten a la uzurã cu
mc pentru fiecare sort - SR EN 1097-2
masina tip Los Angeles
i fiecare sursã
Examinarea datelor
La fiecare lot de
aprovizionare
Aditivi calitate
O probã la fiecare
Densitatea solu iei - -
sarjã preparatã
O probã la începerea
Apa Compozi ia chimica - lucrãrii pentru fiecare -
sursã
Examinarea datelor
La fiecare lot
aprovizionat
calitate
Cenusa de O determinare la
termo- fiecare lot
centralã aprovizionat dar nu
Fine ea -
mai putin de o
determinare la 100 t
pe o probã medie
Umiditatea - O probã pe schimb
Notã *) În cazul aprovizionãrii constante de la aceleasi surse, frecven a maximã de determinare

a granulozitã ii sorturilor de agregate este de o probã pe sãptãmânã pentru fiecare sort i
sursã
**) În cazul unei produc ii de peste 200 m3 beton/zi frecven a minimã de determinare a
umiditãtii agregatelor este de o probã pe zi.

CAPITOLUL III - STABILIREA COMPOZI IEI BETONULUI SLAB
Stabilirea compozi iei betonului slab se face conform prevederilor NE 012/1, de cãtre un laborator
autorizat.
10.1. În vederea stabilirii compozi iei betonului slab, Antreprenorul va lua mãsuri ca laboratorul
sãu, sau un laborator de specialitate, sã efectueze încercãrile preliminare necesare.
Încercarile preliminare vor începe cu cel putin 90 zile înainte de demararea lucrãrilor de betonare.
10.2. Din încercãrile preliminare trebuie sã rezulte varia iile admisibile ale compozi iei, care sã
permitã adaptarea ei la condi iile antierului, pãstrând caracteristicile betonului, privind
lucrabilitatea, con inutul de aer oclus i rezisten ele mecanice, arãtate în EN 12350-2, SR EN
12350-6, SR EN 12350-7, SR EN 197-1, SR 10092.
11. COMPOZI IA BETONULUI SLAB
Compozi ia betonului va fi astfel alcãtuitã încât în condi iile unui dozaj minim de ciment cu
materialele indicate în Cap. I, sã asigure realizarea caracteristicilor mecanice în ceea ce priveste
lucrabilitatea, densitatea, con inutul de aer oclus, i rezisten ele mecanice ale betonului întãrit,
indicate la art. 10.2.
11.1. Stabilirea compozi iei se va face:
- la intrarea în func iune a sta iei de betoane;

- la schimbarea tipului de ciment, agregate sau aditivi;
- ori de câte ori se apreciazã cã este necesarã reexaminarea compozi iei utilizate.
11.2. Compozi ia betonului slab se va stabili tinând seama de urmãtoarele:
- agregatele folosite pot fi agregate naturale de balastierã sau concasate;

- dimensiunea maximã a agregatelor folosite va fi de 40 mm;
- granulozitatea agregatului total (0-40 mm) realizat cu sorturile de agregate prevãzute la pct. 4.1
va fi continuã i se va înscrie în limitele indicate în tabelul nr. 5;
- dozarea aditivului antrenor de aer se va stabili astfel ca sã se realizeze un con inut de aer oclus
între 3-4%;
- factorul apã-ciment (A/C): 0,8-0,9;
- dozajul de ciment prevãzut a se utilliza se va stabili cu ocazia încercãrilor preliminare.

Orientativ se precizeazã cã dozajul mediu este 150 kg/m3.
Tabelul 5
Treceri în % prin site sau ciururi cu diametrul de:
Granulozitate Limite
0,2 1 4 8 16 22,4 40
min. 2 7 18 30 45 68 95
0-40
max. 11 25 46 63 81 90 100
CAPITOLUL IV - PREPARAREA BETONULUI SLAB
12. STA IA DE BETOANE
12.1. Prin sta ia de betoane se întelege orice unitate sau instala ie care produce i livreazã beton,
fiind dotatã cu una sau mai multe centrale de beton.
12.2. Distanta maximã între sta ia de betoane i punctul de lucru va corespunde unui timp de
transport al betonului, de maximum 45 minute.
12.3. Sta ia de betoane trebuie sã dispunã de:
- depozite de agregate, având compartimente amenajate pe o platformã betonatã, cu scurgerea

apelor asiguratã;
- silozuri de ciment, marcate, având capacitatea corelatã cu capacitatea de produc ie a sta iei;
- silozuri pentru cenusi de termocentralã în cazul cã se folosesc;
- instala ia de preparare, rezervoare i dozatoare pentru aditivi;
- centralã sau centrale de beton în bunã stare de func ionare;
- buncãre de descãrcare a betonului preparat;
- dotãri care sã asigure spãlarea malaxoarelor, buncãrelor i mijloacelor de transport;
- laborator amenajat i dotat corespunzãtor;
- dotãri privind protec ia muncii i PSI.
12.4. Centralele de beton trebuie sã fie de tip discontinuu sau continuu, de dozare i malaxare, cu
func ionare automatã, cu urmãtoarele caracteristici:
a) Precizia cantitãtilor citite sau înregistrate pentru:
- agregate ± 3%
- ciment i apã ± 2%
- aditivi ± 5%
- cenusã ± 3%

b) Înregistrarea cântãririlor
- posibilitatea de montare a unui înregistrator de precizie obisnuitã
c) Înregistrator al puterii de malaxare
- obligatoriu pentru centrala de tip discontinuu

- facultativ la centrala de tip continuu.
d) Dozarea apei cu dozatoare automate sau cu contoare, recomandabil, în special pe

antierele mari, debitmetru cu precizie de 1%, cu totalizator i revenire automatã la zero dupã
fiecare sarjã, montat pe fiecare linie de dozare.
e) Dozarea aditivilor (idem ca la dozarea apei).
f) Mãsurarea continuã a umiditãtii agregatelor:
- obligatoriu în pâlnia de alimentare a nisipului.
12.5. Antreprenorul va prezenta comisiei de atestare numitã pentru verificarea îndeplinirii

condi iilor prevãzute la punctele 12.3 i 12.4, lista reglajelor efectuate la centrala de beton, care va
controla dacã toate punctele prevãzute au fost verificate i în special:
- verificarea i etalonarea basculelor i a dozatoarelor volumetrice;

- func ionarea eficace a dispozitivelor de opturare (deschidere-închidere) a agregatelor,
cimenturilor i eventual ale adaosurilor;
- starea malaxoarelor, în special uzura paletilor;
- func ionarea automatizatã.
Toate aceste verificãri se vor face fãrã a prepara beton.
12.6. Înainte de începerea produc iei de beton, se va efectua un test de func ionare a sta iei de
betoane. În timpul testului de func ionare, Antreprenorul trebuie sã evalueze i sã verifice modul de
intrare al agregatelor în malaxor, dozajul materialelor, timpul de amestecare, etc. în conformitate cu
specifica iile tehnice ale sta iei de betoane i cu normele i reglementãrile din prezentul caiet de
sarcini. În timpul produc iei, sta ia de betoane va fi testatã periodic, cel putin odatã la 3 luni, în
conformitate cu normele i regulamentele existente.
Rezultatele testelor se vor introduce în declaratia de produc ie a betonului.
12.7. Documentatia completã, referitoare la unitatea de producere a betonului, va fi transmisã

pentru autorizare, conform legislatiei în vigoare. Produc ia de beton poate începe doar dupã ce sta ia
de betoane a fost autorizatã i aprobatã de cãtre Inginerul lucrãrii.

13. EXPERIMENTAREA PREPARÃRII BETONULUI SLAB, ÎN STA IE
Înainte de începerea lucrãrilor, Antreprenorul este obligat sã facã aceastã experimentare, pentru a
verifica dacã folosind mijloacele antierului, reteta betonului stabilitã în laborator permite atingerea
caracteristicilor cerute prin caietul de sarcini.
Încercãrile trebuiesc repetate pânã la obtinerea rezultatelor satisfãcãtoare privind:
- lucrabilitatea;
- con inutul în aer oclus;
- omogenitatea betonului;
- rezistenta la compresiune.
În cazul centralelor de beton cu douã malaxoare, încercarea de verificare a omogenitãtii se va face

pentru ambele malaxoare.
Cu ocazia acestor verificãri se va stabili i durata minimã de malaxare necesarã pentru asigurarea
unei bune omogenizãri a betonului.
Probele pentru verificãri se vor lua din cel putin 6 amestecuri diferite, pe care se vor determina
caracteristicile arãtate la Capitolul II, stabilirea compozi iei betonului art. 10 i 11.
14. PREPARAREA PROPRIU-ZISÃ A BETONULUI SLAB
14.1. Este interzisã prepararea betonului în instala iile care nu asigurã încadrarea în limitele
abaterilor prevãzute la pct. 12.4 sau la care dispozitivele de dozare, cu care sunt echipate, sunt
defecte.
Antreprenorul rãspunde permanent de buna func ionare a mijloacelor de dozare, verificându-le ori
de câte ori este necesar, dar cel putin o datã pe sãptãmânã.
14.2. Cantitatea de apã corespunzãtoare unui amestec se va corecta tinând seama de umiditatea
agregatelor i de aditivul utilizat, astfel încât sã se respecte raportul A/C avut în vedere la stabilirea
re etei.
Umiditatea agregatelor se va determina o datã pe schimb, pentru fiecare sort i ori de câte ori se
modificã, condi iile atmosferice sau se apreciazã cã este necesar.
14.3. Ordinea de introducere a materialelor componente în malaxor se face conform prevederilor

cãrtii tehnice a utilajului respectiv.
14.4. Pe parcursul preparãrii betonului, laboratorul sta iei poate modifica reteta, în func ie de
rezultatele încercãrilor privind umiditatea i granulozitatea agregatelor, i de lucrabilitatea i
volumul de aer oclus al betonului proaspãt, în situatiile reale existente, cu condi ia realizãrii

caracteristicilor tehnice cerute prin caietul de sarcini.
14.5. La terminarea unui schimb sau la întreruperea preparãrii betonului pe o duratã mai mare de
o orã, malaxorul va fi spãlat cu jet de apã sau apã cu pietri .
14.6. Se va evita golirea malaxoarelor direct în mijloacele de transport, recomandându-se
folosirea de buncãre intermediare. Pentru evitarea segregãrii betonului, buncãrele vor fi încãrcate
axial prin intermediul unor jgheaburi i a unei pâlnii de minimum 0,5 m înãltime.
Nu se admite mentinerea betonului în buncãr mai mult de 10 minute.
Buncãrele intermediare vor fi curã ate cel putin de douã ori într-un schimb.
14.7. Temperatura betonului proaspãt, mãsuratã în mijloacele de transport înaintea plecãrii de la

sta ie, trebuie sã fie întotdeauna mai mica de +30 oC.
15. CONTROLUL CALITÃ II BETONULUI ÎN STARE PROASPÃTÃ
15.1. Pentru asigurarea caracteristicilor betonului proaspãt, în scopul evitãrii punerii în operã a
unui beton necorespunzãtor, se vor face în prealabil, la sta ia de betoane, determinãrile pe betonul
proaspãt.
15.2. Ori de câte ori un rezultat preliminar se situeazã în afara limitelor admise conform
standardelor indicate la punctul 10.2, se va repeta imediat determinarea respectivã.
Dacã i la noua determinare rezultatul nu se înscrie în limitele admise, se va sista prepararea

betonului i se vor stabili, dupã caz, mãsurile tehnologice ce se impun: corectarea cantitãtii de apã, a
propor iilor sorturilor de agregate sau aditivi, a temperaturii componentilor i verificarea instala iei.
Dupã aplicarea mãsurilor stabilite i dupã reluarea preparãrii betonului, determinarea

caracteristicilor respective se va face la fiecare amestec, adoptându-se eventual corectii succesive
pânã când se constatã cã cel putin 3 rezultate consecutive se înscriu în limitele admise.
15.3. În continuare, controlul se va face cu frecven a prevãzutã în tabelul 6.
Tabelul 6
Ac iunea, procedeul de Frecven a minimã Metode de
verificare sau caracteristicile La locul de punere determinare
La sta ia de betoane
ce se verificã în operã conform
0 1 2 3
Examinarea documentului de - La fiecare transport
-
transport
Douã determinãri pe schimb O determinare pe
Lucrabilitatea
pentru fiecare centralã de schimb i ori de
- metoda gradului de
beton câte ori se
compactare
apreciazã ca
- metoda tasãrii
necesar

0 1 2 3
O determinare pe schimb
SR EN
Con inutul de aer oclus pentru fiecare centralã de -
12350-7
betoane
Temperatura (la temperaturi La fiecare 2 ore pentru La fiecare 2 ore
ale aerului sub sau egale cu fiecare centralã de beton -
5 oC i peste +25 oC)
dar min. o determinare la
Densitatea aparentã -
300 mc pentru fiecare
centralã de beton
Granulozitatea agregatelor din Facultativa
- SR EN 933-1
beton
Confectionarea de epruvete
pentru determinarea de
rezistentã la compresiune
SR EN
- la 7 zile Facultativ -
12390-3
3 epruvete cubice pe schimb
- la 28 zile sau la max. 300 mc pentru -
fiecare centralã de beton
15.4. Laboratorul Antreprenorului va ine urmãtoarele evidente privind calitatea betonului

preparat:
- compozi ia betonului realizat;

- caracteristicile betonului proaspãt (lucrabilitatea, con inut de aer oclus, densitatea, temperatura);
- confectionarea epruvetelor de beton pentru determinarea rezisten elor mecanice, în care se vor
înscrie i rezultatele obtinute.
CAPITOLUL V - PUNEREA ÎN OPERÃ A BETONULUI SLAB
16. TRANSPORTUL BETONULUI
16.1. Betonul proaspãt preparat în sta ia de betoane se va transporta cu autobasculante având bena
acoperitã cu prelatã.
16.2. Autobasculantele trebuie sã fie etanse, pentru a nu permite pierderea laptelui de ciment.
Se interzice udarea betonului pe timpul transportului.
16.3. Autobasculantele vor fi spalate cu jet de apã, dupã 3-4 transporturi sau ori de câte ori este
nevoie.
16.4. Durata maximã de transport, consideratã din momentul începerii încãrcãrii mijlocului de

transport i sfârsitul descãrcãrii acestuia, nu va depãsi 45 minute.
16.5. Fiecare transport de beton va fi înso it de un bon de transport.
16.6. Numãrul autobasculantelor folosite la transportul betonului trebuie sã asigure un flux
continuu alimentãrii utilajelor de punere în operã.
16.7. Circulatia autobasculantelor pe stratul de beton slab se va admite numai dupã atingerea a
70% din rezistenta la 28 zile a betonului slab.
17.1. Înainte de a începe executarea stratului din beton slab se va verifica i recep iona fundatia,
conform STAS 6400, care trebuie sã respecte i sã asigure prevederile proiectului privind
elementele geometrice, abaterile limitã, denivelãrile admisibile precum i capacitatea portantã a
complexului fundatie-pat, corectându-se toate defectiunile constatate. Nu se va trece la executarea
betonului slab pânã când nu se vor face toate remedierile necesare.
17.2. Înainte de începerea betonãrii vor fi verificate i reglate utilajele i dispozitivele necesare
pentru punerea în operã a betonului (repartizare, vibrare, finisare).
18. EXPERIMENTAREA PUNERII ÎN OPERÃ A BETONULUI SLAB
Înainte de începerea lucrãrilor, Antreprenorul va realiza un tronson experimental de 50-100 m

lungime, inând cont de cererea Inginerului, pentru a verifica pe antier, în condi ii de execu ie
curentã, realizarea caracteristicilor cerute betonului slab pus în operã, în conformitate cu prevederile
prezentului caiet de sarcini, precum i pentru reglarea utilajelor i dispozitivelor de punere în operã
a acestuia.
Se vor verifica în mod special:
- reglarea utilajului de rãspândire i vibrare astfel ca sã se asigure realizarea stratului din beton
slab conform proiectului i de calitate corespunzãtoare (grosime, starea suprafetei, etc.);
- punerea la punct a operatiilor de finisare a suprafetelor, de rãspândire a produsului de protec ie i
a materialelor, de execu ie a rosturilor.
Partea din tronsonul experimental executat, consideratã ca cea mai bine realizatã, privind
rezisten ele mecanice i caracteristicile suprafetei stratului de beton (denivelãri), va servi ca tronson
de referintã pentru restul lucrãrii.
Caracteristicile obtinute pe acest tronson de referintã se vor consemna în scris, pentru a servi la
urmãrirea calitã ii lucrãrilor ce se vor executa în continuare.

19. PUNEREA ÎN OPERÃ PROPRIU-ZISÃ
19.1. Stratul din beton slab se va executa într-un singur strat cu grosimea indicatã în proiect.
19.2. Pe fundatia de balast sau piatrã spartã, verificatã i recep ionatã conform pct. 17.1 se vor
monta longrine metalice care sã asigure realizarea grosimii stratului, indicatã în proiect.
19.3. Asezarea longrinelor sau a firelor de ghidare, în cazul executãrii cu cofraj gli ant, se va face,
atât în plan cât i în înãltime, pe traseul i la cotele prevãzute în proiect, la distante de cel mult 10-
15 m.
19.4. Înainte de asternerea betonului slab, suprafata fundatiei din balast sau piatrã spartã va fi
curã atã i stropitã cu apã pentru a împiedica absorbtia apei din beton.
19.5. La locul de punere în operã, betonul slab va fi descãrcat în 2 cordoane i asternut cu
dispozitive adecvate, care sã asigure omogenitatea i înfoierea uniformã a betonului slab pe toatã
lãtimea fundatiei.
19.6. Betonul slab va fi repartizat în grosime constantã i egalã cu cea stabilitã pe tronsonul
experimental, astfel încât dupã compactare i finisare grosimea stratului de beton slab realizat sã fie
cea prevãzutã în proiect.
19.7. Punerea în operã a betonului slab se va face fãrã întreruperi si, dacã acestea nu pot fi evitate
(ploaie intensã, defectarea utilajelor, întreruperi în aprovizionare mai mari de 1 h 30' etc), precum i
la sfârsitul unei zile de lucru, întreruperea betonãrii se va face printr-un rost transversal de contact.
19.8. Betonul gresit preparat sau gresit pus în operã se va îndepãrta din lucrare.
19.9. Betonul slab poate fi acoperit cu îmbrãcãmintea de beton, la cca. 48 de ore dupã execu ie,
dacã descãrcarea betonului pentru îmbrãcãminte se va face lateral, sau dupã atingerea a 70% din
rezistenta la 28 zile a betonului slab, dacã se circulã pe acest strat.
20. MÃSURI ÎN CAZUL CONDI IILOR METEOROLOGICE NEFAVORABILE
20.1. Lucrãrile de punere în operã a betonului slab vor fi întrerupte atunci când se ivesc
urmãtoarele condi ii meteorologice defavorabile:
- temperaturi ale aerului mai mici de +5oC;

- temperaturi exterioare mai mari de +30oC concomitent cu o umiditate relativã a aerului mai micã
de 40%;
- ploaie.
20.2. În perioada de timp friguros se poate prevedea utilizarea de accelerator de prizã si/sau de
întãrire.
Acestea se pot folosi numai cu avizul unui laborator de specialitate i numai sub control competent

din partea antierului.
De asemenea, se poate lua în considerare i folosirea apei calde la prepararea betonului.
Atunci când temperatura aerului este în jur de +5 oC continuarea sau oprirea betonãrii se va face pe
baza prognozei meteorologice pe urmãtoarele 24 ore (temperaturã, vânt).
În cazul când temperatura coboarã sub +5oC i existã pericol de înghe în urmãtoarele 24 ore,
lucrãrile vor fi oprite.
Dacã existã pericolul ca temperatura exterioarã sã coboare sub 0 oC, în primele 24 ore de întãrire a
betonului deja pus în operã, se vor lua mãsuri de protejare a acestuia, prin pãstrarea unei temperaturi
a betonului de cel putin +5 oC.
Temperatura betonului proaspãt înainte de a fi pus în operã trebuie sã fie mai mare de +5oC.
Dacã apare pericolul deshidratãrii superficiale a betonului, datoritã vântului sau unei umiditãti
relative scãzute a aerului, se vor lua mãsuri de dublare a grosimii peliculei de protec ie sau se va
dispune oprirea lucrãrilor.
20.3. La betonarea pe timp cãlduros, se va acorda o atentie deosebitã deshidratãrii superficiale i

fisurãrii betonului.
În vederea combaterii deshidratãrii superficiale rapide, care conduce la scãderea caracteristicilor

mecanice ale materialului de la suprafata betonului, se va acorda o atentie deosebitã aplicãrii
produsului de protec ie.
Temperatura betonului proaspãt înainte de punerea în operã trebuie sã fie mai micã de +30oC.
Pentru scãderea temperaturii betonului, la prepararea acestuia se poate folosi apa rãcitã.
Atunci când temperatura aerului este mai mare de +20 oC i umiditatea relativã este mai micã de
50%, se vor lua mãsuri pentru mentinerea umiditãtii stratului de fundatie din balast sau piatrã
spartã, iar produsul de protec ie se va aplica în douã straturi succesive (pentru realizarea unei bune
impermeabilizãri a betonului).
Atunci când temperatura aerului creste peste +25 oC i umiditatea relativã a aerului scade sub 50%
(zile de arsitã), se vor lua mãsuri speciale pentru protec ia imediatã a betonului, cu emulsii
bituminoase aplicate în douã straturi succesive i acoperirea cu copertine.
21. PROTEJAREA SUPRAFETEI BETONULUI SLAB PROASPÃT
21.1. Imediat dupã terminarea betonãrii, se va proceda la protejarea betonului proaspãt împotriva
actiunii soarelui, vântului i ploilor, cu acoperisuri de protec ie mobile, ce se deplaseazã pe mãsura
finisãrii suprafetei betonului.

Betonul va rãmâne astfel protejat pânã la acoperirea lui cu o peliculã de protec ie aplicatã prin
stropirea suprafetei i pãrtilor laterale ale betonului cu cca. 600 gr/mp emulsie bituminoasã sau cu
alte substante de naturã alcalinã.
Calitatea emulsiei bituminoase va fi verificatã la fiecare lot aprovizionat, prin examinarea datelor
înscrise în certificatul de calitate.
21.2. Protejarea betonului slab cu peliculã de emulsie bituminoasã, împotriva evaporãrii apei, se
va face cât mai curând posibil dupã terminarea finisãrii, la mai putin de o jumãtate de orã din
momentul începerii punerii în operã a betonului, asigurându-se mentinerea acestei protectii
minimum 7 zile.
Pelicula creatã trebuie sã aibe o grosime uniformã i sã fie continuã.
Produsul de protec ie se aplicã pe suprafata betonului proaspãt prin pulverizare cu ajutorul unui
dispozitiv de lucru.
21.3. Lucrãrile de peliculizare a suprafetei betonului proaspãt nu se vor executa pe timp de ploaie.
În cazul în care ploaia intervine într-un interval mai mic de 3 ore de la aplicarea emulsiei,
operatiunea de protec ie se repetã.
21.4. Pe timp ploios, suprafetele de beton proaspãt vor fi protejate cu acoperisuri sau folii de
polietilenã atât timp cât, prin cãderea precipitatiilor, existã pericolul antrenãrii pastei de ciment.
22. PROTEJAREA STRATULUI DE BETON SLAB, DE CIRCULATIE
Este interzisã circulatia lucrãtorilor, direct pe betonul slab proaspãt, în primele 24 de ore de la
terminarea finisãrii suprafetei acestuia.
Stratul de beton slab se va da în circulatie auto numai dupã ce betonul a atins cel putin 70% din
rezisten ele mecanice prescrise, la 28 de zile.
Pe perioada de întãrire a betonului, pânã la darea în circulatie a stratului de beton slab se vor lua
mãsuri ca autovehiculele sã nu circule pe suprafata acestuia.
23. EXECU IA ROSTURILOR
23.1. La execu ia stratului de beton slab, fisurarea transversalã este liberã i în consecintã nu este
necesarã executarea de rosturi transversale de contractie ci numai rosturi transversale de contact (de
lucru la întreruperea betonãrii).
23.2. Stratul de beton slab va fi prevãzut cu un rost longitudinal, de contractie, decalat cu cca.
30cm fa de rostul longitudinal al îmbrãcãmintii din beton de ciment (la autostrãzi va fi amplasat
sub banda de circulatie de lângã zona medianã care suportã un trafic mai usor).

23.3. Rosturile de contact transversale (de lucru) se realizeazã perpendicular pe axa cãii de
circulatie i verticale, pe toatã lãtimea i grosimea stratului din beton slab, când se întrerupe
turnarea betonului, fie la sfârsitul zilei de lucru, fie în cazul întreruperii accidentale a betonãrii
(ploaie intensã, întreruperi în aprovizionarea cu beton, etc.).
La reluarea betonãrii nu este necesarã aplicarea de peliculã de separatie la rostul de lucru.
23.4. Rosturile longitudinale de contractie se realizeazã prin tãierea betonului întãrit, pe o

adâncime de 4 cm.
Tãierea rosturilor longitudinale va începe dupã ce betonul slab, în curs de întãrire, a atins o
rezistentã suficientã (determinatã prin încercãri repetate) pentru ca prin tãiere sã nu se producã
degradãri (smulgeri) ale marginilor.
Totodatã, tãierea rosturilor longitudinale trebuie încheiatã suficient de repede, pentru a se evita
riscul aparitiei de fisuri necontrolate.
Rosturile longitudinale se vor executa în linie continuã, neadmitându-se frânturi i vor fi colmatate
cu mastic bituminos sau cu orice alt material de colmatare agrementat tehnic i aprobat de Inginerul
lucrãrii.
24. CONTROLUL BETONULUI SLAB PUS ÎN OPERÃ I INTERPRETAREA

REZULTATELOR
24.1. Controlul calitã ii betonului slab, la punerea în operã i dupã, se face în conformitate cu
prevederile tabelului 7.
Tabelul 7
Metode de
Nr. Ac iunea, procedeul de verificare
determinare
crt sau caracteristicile ce se verificã Frecven a minimã
conform
0 1 2 3
Examinarea documentului de
1 La fiecare transport -
transport
O determinare pe schimb i ori de
2 Lucrabilitatea
câte ori se apreciazã ca necesar
Temperatura (la temperaturi ale
3 aerului sub sau egale cu 5oC i peste La fiecare 2 ore -
25oC)
Determinarea rezisten ei la
4
compresiune pe epruvetecubice
- la vârsta de 7 zile Facultativ SR EN
3 epruvete cubice pe schimb sau la 12390-3
- la vârsta de 28 zile max. 300 mc beton pe fiecare
centralã de beton

0 1 2 3
Prelevarea de carote pentru 1 carotã la 2500 mp de bandã de
SR EN
5 determinarea rezisten ei la beton (la cererea comisiei de recep ie
12504-1
compresiune sau a Inginerului)
Determinarea grosimii stratului de - la 200 m în timpul execu iei
6 -
beton slab - pe carote extrase
24.2. La controlul privind lucrabilitatea i temperatura betonului si/sau ori de câte ori un rezultat
nu se înscrie în limitele admise, se vor efectua încã douã determinãri, pentru acelasi transport de
beton.
Dacã valoarea medie a celor 3 determinãri se înscrie în limitele admise, se va accepta punerea în
operã a betonului. Dacã este depãsitã limita admisã, se refuzã punerea în operã a betonului din
transportul respectiv.
24.3. Caracteristicile betonului întãrit i anume rezisten ele la compresiune, la 7 zile i la 28 zile,
determinate ca medie pe fiecare serie de 3 cuburi; se analizeazã la laboratorul sta iei de betoane care
efectueazã încercarea, imediat dupã înregistrare.
În cazul în care rezultatul sau rezultatele încercãrilor nu corespund condi iilor prevãzute în
prezentul caiet de sarcini, laboratorul va comunica, în termen de 48 ore, rezultatul în cauzã,
conducerii unitãtii de care depinde sta ia, conducãtorului de sta ie i Inginerului lucrãrii.
Urmare comunicãrii primite de la laboratorul sta iei de betoane, în termen de 48 ore, seful sta iei,
împreunã cu Inginerul lucrãrii i conducãtorul punctului de lucru, vor identifica sectorul executat în
schimbul de lucru corespunzãtor probei cu valoarea rezisten ei neasiguratã, pe care se vor efectua
verificãri suplimentare prin încercãri nedistructive sau extragere de carote.
Dacã din verificãrile suplimentare rezultã cã betonul nu îndeplineste condi iile prevãzute, va fi
convocat Inginerul, care va analiza i decide mãsurile corespunzãtoare.
24.4. Rezultatele încercãrilor pe cuburi la 28 de zile vor fi analizate în douã etape i anume:
- grupate lunar pentru aprecierea activitãtii sta iei;

- grupate pe tronsoane de drum sau pe întregul sector executat, pentru aprecierea calitã ii betonului
pus în lucrare, din care se vor elimina rezultatele încercãrilor de pe tronsoanele pe care s-au
efectuat verificãri suplimentare prin încercãri nedistructive sau extrageri de carote.
24.5. Încercarile prin metode nedistructive sau pe carote se efectueazã conform reglementãrilor în
vigoare, cu precizarea cã în calcule se introduce ca valoare de calcul, rezultatul mediu pe sectiune în
cazul încercãrilor prin metode nedistructive i valoarea individualã în cazul încercãrilor obtinute pe
carote.
24.6. Interpretarea rezultatelor încercãrilor efectuate pe betonul slab se va face conform

prevederilor Normativului NE 14.
CAPITOLUL VI - CONDI II TEHNICE, REGULI I METODE DE VERIFICARE
25.1. Grosimea stratului de beton slab este cea prevãzutã în proiect.
Abaterea limitã la grosime poate fi de maximum -10 mm sau +15 mm, corespunzãtor abaterii
admisibile a îmbrãcãmintii din beton de ciment.
Verificarea grosimii stratului de beton slab se efectueazã prin mãsurãtori directe, la marginile
benzilor de beton, la fiecare 200 m, precum i pe carotele extrase pentru verificarea calitã ii
betonului.
Grosimea betonului este media grosimilor citite pe fiecare sector de drum prezentat recep iei.
25.2. Lãtimea de turnare a benzii de beton va fi conform proiectului. Abaterea limitã la lãtime va
fi de ±2 cm.
Verificarea lãtimii de turnare se va face în dreptul profilelor transversale ale proiectului.
25.3. Panta transversalã a stratului de fundatie din beton slab este cea prevãzutã în proiect.
Abaterea limitã la pantã va fi de ±0,4% din valoarea pantei proiectatã.
25.4. În profil longitudinal, abaterile limitã la cotele fundatiei din beton slab fatã de cele prevãzute
în proiect vor fi de ±10 mm.
26. CARACTERISTICILE SUPRAFETEI BETONULUI SLAB
Verificarea planeitãtii (denivelãrilor) suprafetei betonului de fundatie se efectueazã cu ajutorul latei

de 3,00 m lungime, în termen de cel târziu 24 de ore de la punerea în operã a betonului.
În profil longitudinal, mãsurãtorile se efectueazã în axa benzii de circulatie i denivelãrile nu pot fi

mai mari de ±10 mm.
În profil transversal, verificarea este obligatorie în dreptul profilelor arãtate în proiect (si între
acestea la cererea comisiei de recep ie) i denivelãrile nu pot fi mai mari de ±9 mm.

Construc iilor volumul 4/1996, atunci când toate lucrãrile prevãzute în documentatie pentru fundatia
din beton slab sunt complet terminate i toate verificãrile sunt efectuate în conformitate cu
prevederile art.8, 15, 24 i 26.


ANEXÃ - DOCUMENTE DE REFERINTA
I. ACTE NORMATIVE

HG 1231/2008
273/1994
interes national
drumurilor publice

ulterioare
II. REGLEMENTARI TEHNICE
CD 147:2002 Instructiuni tehnice pentru incercarea betonului cu

ajutorul carotelor
NE 012/1:2007 Normativ pentru producerea betonului i executarea
lucr rilor din beton, beton armat i beton precomprimat.
Partea 1. Producerea betonului.
Partea 2.Executarea lucrarilor din beton
NE 014:2002 Normativ pentru executarea imbracamintilor rutiere din
beton de ciment in sistemele cofraje fixe i gli ante
NE 023:2003 Normativ pentru executarea straturilor de baza din beton
slab la autostrazi
III. STANDARDE

SR EN 196-3 + A1:2009 Metode de încercãri ale cimenturilor. Partea 3:
SR EN 196-6:2010 Metode de încercãri ale cimenturilor. Determinarea fine ii.
ale agregatelor. Partea 5: Determinarea procentului de
suprafe e concasate i sf râmate din agregate grosiere
fizice ale agregatelor. Partea 1: Determinarea rezisten ei la
uzur (micro-Deval)

SR EN 1367-1:2007 Încerc ri pentru determinarea caracteristicilor termice i de
alterabilitate ale agregatelor. Partea 1: Determinarea
rezisten ei la înghe -dezghe
de magneziu
SR EN 12350-2:2009 Încercare pe beton proasp t. Partea 2: Încercarea de tasare
SR EN 12350-6:2009 Încercare pe beton proasp t. Partea 6: Densitate
SR EN 12350-7:2009 Incercare pe beton proaspat. Partea 7: Con inut de aer.
SR EN 12390-3:2009 Încercare pe beton înt rit. Partea 3: Rezistenta la
SR EN 12504-1:2009 Încerc ri pe beton în structuri. Partea 1: Carote. Prelevare,
SR EN 13043:2003 Agregate pentru amestecuri bituminoase i pentru finisarea
suprafetelor, utilizate la construc ia soselelor, a

STRAT RUTIER DIN BETON POROS
REDACTAREA II
2016

CUPRINS
CAPITOLUL II - NATURA i CALITATEA MATERIALELOR FOLOSITE ...................................3
3. Cimenturi ............................................................................................................................. 3
4. Agregate ............................................................................................................................... 5
5. Apã ...................................................................................................................................... 7
6. Aditivi .................................................................................................................................. 7
7. Alte materiale ....................................................................................................................... 8
8. Controlul calitã ii materialelor înainte de prepararea betonului ............................................. 8
CAPITOLUL III - STABILIREA COMPOZI IEI BETONULUI POROS ......................................... 10
9. Încercãri preliminare .......................................................................................................... 10
10. Compozi ia betonului poros ........................................................................................... 10
CAPITOLUL IV - PREPARAREA BETONULUI POROS .............................................................. 11
11. Sta ia de betoane ............................................................................................................ 11
12. Experimentarea preparãrii betonului poros, în sta ie ....................................................... 12
13. Prepararea propriu-zisã a betonului poros ...................................................................... 13
14. Controlul calitã ii betonului în stare proaspata ............................................................... 13
CAPITOLUL V - PUNEREA ÎN OPERÃ A BETONULUI POROS ................................................. 15
15. Transportul betonului..................................................................................................... 15
17. Experimentarea punerii în operî a betonului poros ......................................................... 16
18. Punerea în operã ............................................................................................................ 16
19. Mãsuri în cazul condi iilor meteorologice nefavorabile .................................................. 17
20. Protejarea betonului poros proaspãt ............................................................................... 18
21. Execu ia rosturilor transversale de contact ..................................................................... 19
22. Controlul betonului poros pus în operã i interpretarea rezultatelor ................................ 19
Pagina 1 din 25 Strat rutier din beton poros

CAPITOLUL VI - CONDI II TEHNICE .......................................................................................... 21
24. Controlul realizãrii condi iilor tehnice............................................................................ 21
CAPITOLUL VII - RECEPTIA LUCRÃRILOR................................................................................ 22
25. Receptia de faz pentru lucr ri ascunse .......................................................................... 22
26. Receptia la terminarea lucrãrilor .................................................................................... 22
27. Receptia finalã ............................................................................................................... 22

Prezentul caiet de sarcini contine specifica iile tehnice privind condi iile generale care trebuie sã fie
îndeplinite la prepararea, transportul, punerea în operã i controlul calitã ii materialelor componente
i a betonului poros folosit la executarea funda iei drumurilor, având i rol de dren.
2.1. Stratul de funda ii din beton poros se realizeazã într-un singur strat, a cãrui grosime este
stabilitã prin proiect.
sarcini.
2.4. Antreprenorul este obligat sã inã eviden a zilnicã a condi iilor de turnare a probelor
prelevate i a rezultatelor ob inute.
2.5. Antreprenorul este obligat sã efectueze, la cererea Inginerului, verificãri suplimentare fa ã
3. CIMENTURI
3.1. La prepararea betonului poros se va utiliza unul din urmãtoarele tipuri de ciment, care
trebuie sã corespundã condi iilor tehnice de calitate, conform prevederilor standardelor respective,
arãtate în tabelul 1
- ciment I 42,5 SR EN 197-1

- ciment CR 42.5R SR 10092

Tabel 1
Cimentul
Caracteristici fizice
I 42,5 CR 42.5R
Caracteristici fizico-mecanice ale
cimentului
- timp initial de prize, min. 1 orã 60
- stabilitate - 10
Mãrimea de volum la încercarea cu
< 10 mm
inelul Le Chatelier
Rezisten a mecanicã la compresiune
MPa:
- 2 zile 10 20
- 28 zile 42,5-62,5 42.5

3.3. Dacã Antreprenorul propune utilizarea mai mult de un singur tip de ciment, este necesar a
ob ine aprobarea Inginerului în acest scop. În acest caz, fiecare tip de ciment va fi utilizat pe
por iuni distincte ale lucrãrii, indicate i aprobate de cãtre Inginerul lucrãrii.
3.4. Condi iile tehnice de recep ie, livrare i control ale cimentului trebuie sã corespundã
prevederilor standardelor în vigoare.
3.5. În timpul transportului de la fabricã la sta iile de betoane (sau depozit intermediar), a
manipulãrii i depozitãrii, cimentul va fi ferit de umezealã i de impurificãri cu corpuri strãine.
3.6. Depozitarea se va face în silozuri, corespunzãtoare din punct de vedere al protec iei
împotriva condi iilor meteorologice nefavorabile (ploaie, vânt etc.).
Fiecare transport de ciment va fi depozitat separat pentru a asigura recunoa terea i controlul
acestuia.
3.7. În cursul execu iei, când apare necesarã schimbarea sortimentului de ciment depozitat în
silozuri, acestea se vor goli complet i se vor curã a cu instala ia pneumaticã i se vor marca,
corespunzãtor noului sortiment de ciment ce urmeazã a se depozita.
3.8. Se interzice folosirea cimentului având temperatura mai mare de +50 oC.
3.9. Durata de depozitare a cimentului nu va depã i 45 zile de la expediere de cãtre producãtor.
3.10. Cimentul rãmas în depozit timp mai îndelungat nu va putea fi întrebuintat decât dupã
verificarea stãrii de conservare i a rezisten elor mecanice la 2 zile.
Cimenturile care vor prezenta rezisten e mecanice inferioare limitelor prescrise mãrcii respective,
Cimentul care se considerã ca fiind alterat, se va evacua, fiind interzisã utilizarea acestuia la
prepararea betoanelor.

3.11. Controlul calitã ii cimentului de cãtre Antreprenor se face în conformitate cu prevederile din
tabelul nr.4.
- într-un dosar vor fi cuprinse toate certificatele de calitate, de la fabrica furnizoare

- într-un registru (registrul pentru ciment) rezultatele determinãrilor efectuare în laborator.
4. AGREGATE
4.1. Pentru prepararea betonului poros se vor utiliza urmãtoarele sorturi de agregate:
- nisip natural, sorturile 0-4 i 4-8, cf. SR EN 12620+A1;

- agregate de carierã concasate, cu diametrul maxim pânã la 40 mm: criblurã sorturile: 8-16 sau
16-22,4; piatrã spartã sau split sorturile 8-16, 16-22,4 i 22,4-40, conform SR EN 13043.
În regiunile unde nisipul natural este deficitar, se va putea utiliza partial i nisip de concasaj, însã
numai pe bazã de aviz al unui laborator, care sã precizeze propor iile de amestec cu nisipul natural
i numai cu avizul Inginerului.
4.2. Agregatele trebuie sã provinã din roci stabile, adicã nealterabile la aer, apã sau înghe . Se
4.3. Agregatele trebuie sã fie inerte i sã nu conducã la efecte dãunãtoare asupra liantului folosit.
Ele nu trebuie sã continã silice microcristalinã sau amorfã.
4.4. Caracteristicile mecanice ale agregatelor precum i con inutul lor de impuritã i trebuie sã
respecte prevederile din tabelul 2.

Tabel 2
Condi ii de admisibilitate pentru: Metoda de
Caracteristici Agregate determinare
Nisip
concasate conf.
1 2 3 4
1. Corpuri strãine resturi animale sau
nu se admit nu se admit STAS 4606
vegetale, pãcurã, uleiuri
2. Pelicule de argilã sau alt material
nu se admit nu se admit
aderent pe granulele agregatelor SR EN 13043
3. Argilã în bucã i % max. nu se admit nu se admit
4. Humus (culoarea solu iei de hidroxid de incolorã sau incolorã sau
STAS 4606
sodiu) galbenã galbenã
SR EN 933-
5. Frac iunea finã 0-0,1 mm % max. 2 0,5
9+A1
6. Sulfati sau sulfuri exprimate în SO3 %
nu se admit nu se admit STAS 4606
max.
7. Cãrbune % max. 0,5 0,5 STAS 4606
8. Micã % max. 0,5 0,5
9. Echivalentul de nisip (EN) % min. 85 -
150 cls. A
10. Rezisten a la compresiune pe epruvete
- 130 cls. B
în stare uscatã N/mm2 min.
120 cls. C
SR EN 1097-
11. Rezisten a la sfãrâmare prin
2
compresiune pe piatrã spartã în stare - 65
uscatã la presiune normalã % min.
12. Uzura cu masina tip Los Angeles %
- 24
max.
13. Uzura cu masina tip Deval (coeficient SR EN 1097-
- 12
de calitate) max. 1
14. Rezisten a la sfãrâmare prin oc pe
- 80 STAS 4606
piatrã spartã % min.
15. Rezizten a la actiunea repetatã a
SR EN 1367-
sulfatului de sodiu (Na2SO4), 5 cicluri, % - 3
2
max.
Agregatele care nu îndeplinesc, condi iile privind con inutul impuritã ilor de la punctele 1-5 din
tabelul 2 se vor spãla înainte de folosire.
4.5. Forma granulelor cu diametrul min. 8 mm trebuie sã fie caracterizate prin coeficient de
formã, conform standardelor pentru drumuri i anume de: 25% maxim pentru criblurã i piatrã
spartã i 35% pentru split.
4.6. Din punct de vedere al granulozitã ii, agregatele trebuie sã prezinte o granulozitate continuã.
Granulozitatea amestecului total de agregate se realizeazã cu sorturile de agregate prevãzute la pct.

4.1 i se va înscrie între limitele prevãzute în tabelul 3.

Tabel 3
Treceri în % din greutate prin sitele sau
Limite de
ciururile de ... mm
granulozitate
0,2 1 3 8 16 25 40
min 2 4 8 10 40 95 -
0-22,4
max 10 15 20 25 60 100 -
min 2 4 8 10 40 67 95
0-40
max 10 15 20 25 60 80 100
4.7. Agregatele se vor aproviziona din timp în depozite, pentru a se asigura omogenitatea i
constanta calitã ii acestor materiale. Aprovizionarea agregatelor la sta ia de betoane se va face
numai dupã ce analizele de laborator au arãtat cã acestea sunt corespunzãtoare.
4.8. La sta ia de betoane agregatele trebuie depozitate pe platforme betonate, separate pe sorturi
i pãstrate în condi ii care sã le fereascã de împrãstiere, impurificare sau amestecare cu alte sorturi.

- într-un registru (registrul pentru încercãri agregate) cu rezultatele determinãrilor efectuate de
laborator.
5. APÃ
5.1. Apa utilizatã la prepararea betoanelor poate sã provinã din re eaua publicã sau din altã sursã,
dar în acest din urmã caz trebuie sã îndeplineascã condi iile tehnice prevãzute în SR EN 1008.
Metodele de determinare sunt reglementate prin SR EN 1008.
5.2. În timpul utilizãrii pe antier, se va cãuta ca apa sã nu se polueze cu detergen i, materiale

organice, uleiuri, argile, etc.
5.3. Controlul calitã ii apei se va face în conformitate cu prevederile din tabelul 4.
6. ADITIVI
6.1. Pentru îmbunãtã irea lucrabilitã ii, reducerea tendin ei de segregare în timpul transportului i
mãrirea rezisten ei la înghe -dezghet repetat, se va utiliza un aditiv cu rol de plastifiant care trebuie
sã îndeplineascã condi iile tehnice prevãzute în Codul de Practica CP 012-1.
În anumite cazuri se pot folosi i aditivi acceleratori sau întârzietori de prizã.
6.2. Toti aditivii propusi a fi folosi i la prepararea betonului poros vor fi aproba i de cãtre
Inginer, pe baza rezultatelor testelor preliminare efectuate în vederea elaborãrii re etei.
6.3. Fiecare lot de aditiv aprovizionat va fi înso it de documente de conformitate potrivit
legisla iei de punere pe pia , în vigoare.

6.4. Depozitarea i pãstrarea aditivilor se va face în ambalaj original i în încãperi uscate (ferite
de umiditate).
6.5. Aditivul se foloseste sub formã de solu ie.
Concentratia solu iei se verificã prin determinarea densitãtii acesteia cu ajutorul unui densiometru,
la temperatura solu iei de 20 ± 5oC.
6.6. Solutiile de aditivi se vor pãstra în rezervoare metalice bine închise pentru a se evita
impurificarea sau modificarea concentra iei prin evaporarea apei.
Pentru a se evita decantarea solu iei de aditivi, mijloacele de stocare vor fi prevãzute cu dispozitive
de agitare.
6.7. Controlul calitã ii aditivilor se va face conform prevederilor din tabelul 4.
7. ALTE MATERIALE
Emulsii bituminoase cationice, cu rupere rapidã conform SR 8877-1.

BETONULUI
Materialele destinate preparãrii i punerii în operã a betonului poros sunt supuse la încercãri
preliminare de informare i la încercãri pentru stabilirea re etei a cãror naturã i frecven ã sunt date
în tabelul 4.
Tabelul 4
Frecven a minimã
Actiunea, procedeul de
La aprovizionarea
verificare sau Înainte de Metode de
Material materialelor în:
caracteristicile ce se utilizarea determinare
-depozit intermediar
verificã materialului
-sta ii de betoane
0 1 2 3 4
a. Examinarea datelor -
La fiecare lot
Ciment înscrise în certificatul -
aprovizionat
de calitate
b. Verificarea duratei de La fiecare lot La fiecare lot
-
depozitare aprovizionat utilizat
c. Starea de conservare O determinare la Douã probe pe
(numai dacã s-a depã it fiecare transport dar nu siloz (sus i
termenul de depozitare mai pu in de o jos) sau la 80 t
sau au intervenit factori determinare la 100 t, pe ciment
de alterare) o probã medie consumat

0 1 2 3 4
d. Constanta de volum O determinare la
Ciment -
Stabilitatea fiecare transport, dar
nu mai pu in de o -
e. Timpul de prizã determinare la 50 t, pe SR EN 196-3
o probã medie
O probã la 100 t sau la
f. Rezisten e mecanice fiecare siloz în care s-a
- SR EN 196-1
la 2 (7) i 28 zile depozitat lotul
aprovizionat
g. Prelevarea de
La fiecare lot
contraprobe care se
aprovizionat, probele
pãstreazã min. 45 zile
se iau împreunã cu - -
(pãstrate în cutii
Inginerul care va sigila
metalice sau pungi de
probele
a. Examinarea datelor
La fiecare lot
Agregate înscrise în certificatul - -
aprovizionat
de calitate
b. Con inut de
impuritã i (humus, pãrti
levigabile, con inut de
fractiuni fine sub 0,1
O probã pe
mm) i de corpuri STAS 4606
schimb
strãine (bucã i de lemn,
frunze, argilã aderentã,
con inut de cãrbune i
micã)
O probã pe
schimb i ori
La fiecare lot de câte ori
c. Granulozitatea aprovizionat, dar cel apar factori
STAS 4606
sorturilor*) pu in o probã la 200 care pot
mc modifica
granulozitatea,
la fiecare sort
d. Rezisten a la uzura
Los Angeles
Examinarea datelor
La fiecare lot
înscrise în certificatul - -
aprovizionat
de calitate
Aditivi O probã la
Densitatea solu iei, dacã
fiecare sarjã
aditivul se preparã la - NE 012-1
de aditiv,
sta ia de betoane
preparatã
O probã la începerea lucrãrilor dacã apa
Apa Compozi ia chimicã -
nu provine dintr-o sursã de apã potabilã
Emulsii Examinarea datelor
La fiecare lot
bitumi- înscrise în certificatul - -
aprovizionat
noase de calitate

Nota *) În cazul unitãtilor aprovizionate constant de la aceleasi surse, frecven a maximã de
determinare a granulozitã ii sorturilor de agregate este de o probã pe sãptãmânã pentru
fiecare sort i sursã
**) În cazul unei produc ii de peste 200 m3 beton/zi frecven a minimã de determinare a
umiditã ii agregatelor este de o probã pe zi.
CAPITOLUL III - STABILIREA COMPOZI IEI BETONULUI POROS
9.1. În vederea stabilirii compozi iei betonului poros Antreprenorul va efectua prin laboratorul
sãu, sau un laborator de specialitate, încercãrile preliminare necesare, din care sã rezulte varia iile
admisibile ale compozi iei, care sã permitã adaptarea ei la condi iile antierului, pãstrând
caracteristicile betonului privind lucrabilitatea, porozitatea, permeabilitatea i rezisten ele mecanice.
Caracteristicile pe care trebuie sã le ateste compozi ia betonului poros, stabilitã în laborator, sunt
arãtate în SR EN 12350-2, SR EN 12350-6, SR EN 12350-7, SR EN 197-1, SR 10092.
10. COMPOZI IA BETONULUI POROS
Compozi ia betonului va fi astfel alcãtuitã încât, cu materialele indicate în Capitolul I (ciment,

agregate, aditivi) sã se asigure realizarea, în condi ii de antier, a caracteristicilor necesare privind
lucrabilitatea betonului proaspãt precum i rezisten a la compresiune a betonului întãrit.
10.1. Stabilirea compozi iei se va face:
- la intrarea în func ie a sta iei de betoane;

- la schimbarea tipului de ciment, agregate sau aditivi;
- ori de câte ori se apreciazã cã este necesarã reexaminarea compozi iei utilizate.
10.2. Compozi ia betonului poros se va stabili inând seama de urmãtoarele condi ii:
- dozajul de ciment, max. 170 kg/mc;

- raportul A/C (apã-ciment) max. 0,55;
- dozajul de aditiv va fi stabilit prin încercãri preliminare;
- granulozitatea agregatului total (0-25) sau (0-40) se va înscrie în limitele arãtate în tabelul 3.
Este indicat sã se foloseascã agregatul total (0-40) i numai în caz excep ional i cu aprobarea
Inginerului se va recurge la agregatul total (0-25).
Se recomandã ca dozajul de nisip sã fie situat între 180...280 kg/mc.
10.3. La încercãrile de control a rezisten elor mecanice pe probe prelevate din sta ia de betoane,

rezultatele ob inute trebuie sã se încadreze în valorile arãtate în stasurile de la art. 9.1.
CAPITOLUL IV - PREPARAREA BETONULUI POROS
11.1. Prepararea betonului poros se efectueazã în sta ii de betoane.

11.2. Prin sta ii de betoane se întelege orice unitate sau instala ie care produce i livreazã beton,
11.3. Distan a maximã între sta ia de betoane i punctul de lucru va corespunde unui timp de
transport al betonului, de maximum 45 minute.
11.4. Sta ia de betoane trebuie sã dispunã de:
- depozite de agregate, având compartimente amenajate pe o platformã betonatã cu scurgerea

apelor asiguratã;
- silozuri de ciment, marcate, având capacitatea corelatã cu capacitatea de produc ie a sta iei;
- instala ia de preparare, rezervoare i dozatoare pentru aditivi;
- centralã sau centrale de beton în bunã stare de func ionare;
- buncare de descãrcare a betonului preparat;
- dotãri care sã asigure spãlarea malaxoarelor, buncãrelor i mijloacelor de transport;
- laborator amenajat i dotat corespunzãtor;
- dotãri privind protec ia muncii i PSI.
11.5. Centralele de beton trebuie sã fie de tip discontinuu de dozare i malaxare automatã, cu
urmãtoarele caracteristici:
a) Precizarea cantitã ilor citite sau înregistrare la:
- sorturi agregate ± 3%
- agregatul total ± 2%
- ciment ± 2%
- apa de amestecare ± 1%
- apa totalã ± 5%
- aditivi ± 2%
b) Înregistrarea cântãririlor:
- posibilitatea de montare a unui înregistrator de precizie obi nuitã

c) Înregistrator al puterii de malaxare: obligatoriu
d) Dozarea apei cu dozatoare automate sau cu contoare, recomandabil, în special pe
antierele mari, debitmetru cu precizie de 1%, cu totalizator i revenire automatã la zero dupã
fiecare arjã, montat pe fiecare linie de dozare.
e) Dozarea aditivilor (idem ca la dozarea apei)
f) Mãsurarea continuã a umiditã ii agregatelor
- obligatoriu în pâlnia de alimentare a nisipului.
11.6. Antreprenorul va prezenta comisiei numitã pentru verificarea îndeplinirii condi iilor
prevãzute la punctele 11.4 i 11.5 lista reglajelor efectuate la centrala de beton, care va controla
dacã toate punctele prevãzute au fost verificate i în special:
- verificarea i etalonarea basculelor i a diverselor dozatoare volumetrice;

- func ionarea dispozitivelor de obturare (deschidere-închidere) a agregatelor i cimentului;
- starea malaxoarelor, în special uzura pale ilor;
- func ionarea automatizatã.
Toate aceste verificãri se vor face fãrã a prepara beton.
12. EXPERIMENTAREA PREPARÃRII BETONULUI POROS, ÎN STA IE
12.1. Înainte de începerea lucrãrilor Antreprenorul este obligat sã facã aceastã experimentare,
pentru a verifica dacã folosind mijloacele antierului, re eta betonului stabilitã în laborator permite
atingerea caracteristicilor cerute prin caietul de sarcini.
12.2. Încercarile trebuiesc repetate pânã la ob inerea rezultatelor satisfãcãtoare privind:
- lucrabilitatea;
- rezisten a la compresiune;
- porozitatea;
- permeabilitatea.
În cazul centralelor de beton cu douã malaxoare, încercarea de verificare a omogenitã ii se va face

Cu ocazia acestor verificãri se va stabili i durata minimã de malaxare, necesarã pentru asigurea
unei bune omogenizãri a betonului.
Probele pentru verificãri se vor lua din cel pu in 6 amestecuri diferite, pe care se vor determina
caracteristicile arãtate la Cap. II, stabilirea compozi iei betonului art. 9 i art. 10.

13. PREPARAREA PROPRIU-ZISÃ A BETONULUI POROS
13.1. Este interzisã prepararea betonului poros în instala ii care nu asigurã încadrarea în limitele
abaterilor prevãzute la pct.11.5 sau la care dispozitivele de dozare, cu care sunt echipate, sunt
defecte.
Antreprenorul rãspunde permanent de buna func ionare a mijloacelor de dozare, verificându-le ori
de câte ori este necesar, dar cel pu in o datã pe sãptãmânã.
13.2. Cantitatea de apã corespunzãtoare unui amestec se va corecta inând seama de umiditatea
agregatelor i de aditivul utilizat, astfel încât sã se respecte raportul A/C avut în vedere la stabilirea
re etei.
Umiditatea agregatelor se va determina odatã pe schimb, pentru fiecare sort i ori de câte ori se
modificã, condi iile atmosferice sau se apreciazã cã este necesar.

cãr ii tehnice a utilajului respectiv.
13.4. Pe parcursul preparãrii betonului, laboratorul sta iei poate modifica re eta, în func ie de
rezultatele încercãrilor privind umiditatea i granulozitatea agregatelor i de lucrabilitatea betonului
proaspãt, în situa iile reale existente, cu condi ia asigurãrii realizãrii caracteristicilor cerute prin
caietul de sarcini.
13.5. La terminarea unui schimb sau la întreruperea preparãrii betonului pe o duratã mai mare de
o orã, malaxorul va fi spãlat cu jet de apã sau cu apã amestecatã cu pietri .
axial, prin intermediul unor jgheaburi i a unei pâlnii de minimum 0,5 m înãl ime.
Nu se admite men inerea betonului în buncãr mai mult de 10 minute.
Buncarele intermediare vor fi curã ate cel pu in de douã ori într-un schimb.
13.7. Temperatura betonului proaspãt, mãsuratã în mijloacele de transport înaintea plecãrii de la

sta ie, trebuie sã fie întotdeauna mai micã de +30 oC.
14. CONTROLUL CALITÃ II BETONULUI ÎN STARE PROASPATA
14.1. Pentru asigurarea caracteristicilor betonului proaspãt, precizate la punctul 9.1, în scopul
evitãrii punerii în operã a unui beton necorespunzãtor, se vor face în prealabil, la sta ia de betoane,
determinãrile pe betonul proaspãt.
14.2. Ori de câte ori un rezultat preliminar se situeazã în afara limitelor admise, conform

prevederilor de la punctul 9.1, se va repeta imediat determinarea respectivã.
Dac i la noua determinare rezultatul nu se înscrie în limitele admise, se va sista prepararea

betonului i se vor stabili, dupã caz, mãsurile tehnologice ce se impun: corectarea cantitã ii de apã, a
propor iilor sorturilor de agregate sau aditivi, a temperaturii componen ilor i verificarea instala iei.

caracteristicilor respective se va face la fiecare amestec, adoptându-se eventual corec ii succesive
pânã când se constatã cã cel pu in 3 rezultate consecutive se înscriu în limitele admise.
14.3. În continuare controlul se va face cu frecven a prevãzutã în tabelul 5.
Tabel 5
Ac iunea, procedeul de Frecven a minimã
Metode de
verificare sau
La locul de punere determinare
caracteristicile ce se La sta ia de betoane
în operã conf.
verificã
Examinarea documentului
- La fiecare transport -
de transport
O determinare pe SR EN
2 determinãri pe schimb
Lucrabilitatea schimb i ori de câte 12350-2,
pentru fiecare centralã de
ori se apreciazã ca 12350-3,
beton
necesar 12350-4
Temperatura (la
temperaturi ale aerului sub La fiecare 2 ore pentru
-
sau egale cu 5oC i peste fiecare centralã de beton La fiecare 2 ore
+25 oC)
dar min. o determinare la SR EN
Densitatea aparentã
300 mc pentru fiecare - 12350-6
centralã de beton
Granulozitatea agregatelor Facultativ -
Confectionarea de
epruvete pentru
determinarea rezisten ei la
compresiune
SR EN
- la 7 zile Facultativ -
12390-3
3 epruvete cubice pe
schimb sau la max. 300 mc
- la 28 zile
pentru fiecare centralã de
beton
Confectionarea de 3 epruvete cubice pe
epruvete cubice pentru schimb dar la min. 300 mc
determinarea porozitãtii i pentru fiecare centralã de -
permeabilitãtii beton
14.4. Laboratorul Antreprenorului va ine urmãtoarele eviden e privind calitatea betonului
preparat:

- compozi ia betonului poros realizat;
- caracteristicile betonului poros proaspãt (lucrabilitatea, densitatea, temperatura);
- confectionarea epruvetelor de beton pentru determinarea rezisten ei la compresiune, a porozitãtii
i permeabilitãtii, în care se vor înscrie i rezultatele ob inute.
CAPITOLUL V - PUNEREA ÎN OPERÃ A BETONULUI POROS
15.1. Betonul poros proaspãt preparat în sta ia de betoane se va transporta cu autobasculante,

având bena acoperitã cu prelatã.
15.2. Autobasculantele trebuie sã fie etanse, pentru a nu permite pierderea laptelui de ciment.
Pe timp de ar i ã sau ploaie, suprafa a liberã a betonului din autobasculantã trebuie sã fie protejatã
cu prelatã, astfel încât sã se evite modificarea caracteristicilor betonului.
Se interzice udarea betonului pe timpul transportului.
15.3. Autobasculantele vor fi spãlate cu jet de apã ori de câte ori intervalul de timp dintre
descãrcarea (la locul de punere în operã) i încãrcarea betonului (la sta ia de betoane) depã este o
orã, precum i la întreruperea lucrului.
15.4. Durata maximã de transport, consideratã din momentul începerii încãrcãrii mijlocului de
transport i sfâr itul descarcãrii acestuia, nu va depã i:
- 30 minute, când temperatura betonului este între 10-30oC;

- 60 minute, când temperatura atmosfericã este sub 10oC.

15.6. Numãrul autobasculantelor folosite la transportul betonului trebuie sã asigure un flux
continuu alimentãrii utilajelor de punere în operã.
16.1. Înainte de a începe executarea stratului din beton poros se va verifica i recep iona funda ia
de balast sau de piatrã spartã, conform STAS 6400, care trebuie sã respecte i sã asigure prevederile
proiectului privind elementele geometrice, abaterile limitã, denivelãrile admisibile precum i
capacitatea portantã a complexului funda ie-pat, corectându-se toate defec iunile constatate.
Nu se va trece la executarea betonului poros pânã când nu se vor face toate remedierile necesare.
16.2. Înainte de începerea betonãrii vor fi verificate i reglate toate utilajele i dispozitivele

necesare pentru punerea în operã a betonului poros.
17. EXPERIMENTAREA PUNERII ÎN OPERÎ A BETONULUI POROS
Înainte de începerea lucrãrilor, Antreprenorul va realiza un tronson experimental de min. 300 m

lungime, pentru a verifica pe antier, în condi ii de execu ie curentã, realizarea caracteristicilor
cerute betonului poros pus în operã, în conformitate cu prevederile prezentului caiet de sarcini,
precum i pentru a regla utilajele i dispozitivele de punere în operã a acestuia.
Se vor urmãri în special:
- reglarea utilajului de rãspândire pentru ob inerea grosimii necesare i o suprafa are perfectã;
- stabilirea modului de compactare cu grinda compactoare grea (700 kg/m2) sau compactor greu
(vibrant) de 10-12 tone nelestat, având rulou metalic lis în fa ã i 4 pneuri lise în spate;
- evitarea degradãrii structurii poroase;
- se atrage aten ia cã depã irea numãrului necesar de treceri poate sã conducã la o decompactare a
stratului pus în operã;
- alegerea procedeului i a materialului de protec ie.
Partea din tronsonul experimental executat, consideratã ca cea mai bine realizatã, va servi ca
tronson de referin ã pentru restul lucrãrii.
Caracteristicile ob inute pe acest sector de referin ã se vor consemna în scris pentru a servi la
urmãrirea calitã ii lucrãrilor ce se vor executa în continuare.
18. PUNEREA ÎN OPERÃ
18.1. Stratul din beton poros se va executa într-un singur strat, cu grosimea prevãzuta în proiect.
18.2. Pe funda ia de balast sau de piatrã spartã verificatã i recep ionatã conform pct. 16.1 se vor
monta longrine metalice care sã asigure realizarea grosimii stratului, indicatã în proiect.
18.3. Asezarea longrinelor se va face atât în plan cât i în înãl ime, pe traseul i la cotele prevãzute
în proiect, la distan e de cel mult 25 m.
18.4. Înainte de a ternerea betonului, suprafa a stratului de funda ie din balast sau piatrã spartã va
fi stropitã cu apã, pentru a împiedica absorb ia apei din beton.
18.5. Betonul poros adus la locul de punere în operã va fi descãrcat în douã cordoane i a ternut
cu repartizoare adecvate care sã asigure omogenitatea i înfoierea uniformã a betonului pe toatã
lã imea funda iei.
Betonul poros va fi repartizat în grosime constantã i egalã cu cea stabilitã pe tronsonul

experimental, astfel încât dupã compactare i finisare sã se ob inã grosimea stratului, indicatã în

proiect.
18.6. Înainte de a se trece la compactarea betonului se va verifica grosimea i suprafa a stratului,

cu dreptarul, efectuându-se corecturile necesare.
18.7. Stratul de beton poros se va realiza fãrã rosturi transversale.
18.8. Compactarea betonului se va face imediat dupã a ternere, respectând componen a atelierului
de compactare i numãrul de treceri stabilit pe sectorul experimental. Lungimea unui tronson de
beton poros ce urmeazã a fi compactat, trebuie sã fie de maximum 50 m, astfel încât compactarea sã
fie terminatã la cel mult 2,5 ore de la prepararea betonului.
18.9. Punerea în operã a betonului poros se va face fãrã întreruperi i dacã acestea nu pot fi evitate
(ploaie intensã, defectarea utilajelor, întreruperi în aprovizionarea cu beton mai mari de 1 h i
jumãtate) sau la sfâr itul unei zile de lucru, oprirea betonãrii se face cu un rost transversal de
contact.
18.10. Betonul gre it preparat sau gresit pus în operã se va îndepãrta din lucrare.
18.11. Demontarea longrinelor se va face dupã cel pu in 48 ore de la turnarea betonului poros.
19.1. Lucrãrile de punere în operã a betonului vor fi întrerupte atunci când se ivesc urmãtoarele
condi ii meteorologice defavorabile:
- temperaturi ale aerului mai mici de +5oC;

- temperaturi exterioare mai mari de +30 oC concomitent cu umiditatea relativã a aerului mai micã
de 40%;
- ploaie intensã.
19.2. Pe timp friguros se poate prevedea utilizarea de accelerator de prizã si/sau de întãrire însã
numai cu avizul unui laborator de specialitate i sub un control competent din partea antierului.
Atunci când temperatura aerului este în jur de +5 oC continuarea sau oprirea betonãrii se va face pe
baza prognozei meteorologice pe urmãtoarele 24 ore (temperaturã i vânt).
În cazul când temperatura coboarã sub +5oC i existã pericol de înghe în urmãtoarele 24 ore,
a betonului de cel pu in +5 oC.

19.3. La betonarea pe timp cãlduros se va acorda o aten ie deosebitã deshidratãrii superficiale i
fisurãrii betonului. În acest scop se va acorda o aten ie deosebitã aplicãrii produsului de protec ie i
eventual chiar dublarea grosimii peliculei.
Dacã apare riscul deshidratãrii superficiale a betonului datoritã vântului sau a unei umiditã i relative
scãzute a aerului, se vor lua mãsuri de dublare a grosimii peliculei de protec ie sau se va dispune
oprirea betonãrii.
Temperatura betonului proaspãt, înainte de punerea în operã trebuie sã fie de max. +30 oC.
Pentru scãderea temperaturii betonului, la prepararea acestuia, se poate folosi apa racitã.
19.4. Atunci când temperatura aerului este mai mare de +20 oC i umiditatea relativã este mai micã
de 50% se vor lua mãsuri de men inere a umiditã ii la nivelul funda iei de balast sau de piatrã
spartã, iar produsul de protec ie se va aplica în douã straturi succesive.
19.5. Atunci când temperatura aerului este mai mare de +30 oC i umiditatea relativã este mai micã
de 40% betonarea se va face numai cu luarea urmãtoarelor mãsuri speciale: rãcirea apei, protec ia
imediatã a betonului cu emulsii bituminoase aplicate în douã straturi succesive i acoperirea cu
copertine.
20. PROTEJAREA BETONULUI POROS PROASPÃT
20.1. Protejarea suprafe ei betonului poros se va realiza prin peliculizare cu emulsie bituminoasã
în cantitate de cca. 500 gr/mp, care va fi pulverizatã la cca. 10-15 minute dupã terminarea
compactãrii. Pelicula creatã trebuie sã aibe o grosime uniformã i sã fie continuã.
Cantitatea de emulsie se va dubla în condi iile de temperaturã i umiditate a aerului arãtate la

punctul 19.4.
Calitatea emulsiei bituminoase va fi verificatã la fiecare lot aprovizionat, prin examinarea datelor
înscrise în certificatul de calitate.
20.2. Lucrãrile de preliculizare nu se vor executa pe timp de ploaie. În cazul în care ploaia a
survenit într-un interval mai mic de 3 ore de la aplicarea emulsiei, operatiunea de protec ie se
repetã.
20.3. Pe timp ploios, suprafa a betonului poros proaspãt va fi protejatã cu prelate sau folii de
polietilenã atât timp cât, prin cãderea precipitatiilor, existã pericolul antrenãrii pastei de ciment.
20.4. Este interzisã circula ia lucrãtorilor, direct pe betonul poros proaspãt, în primele 48 ore de la
terminarea compactãrii acestuia.
20.5. Circula ia autovehiculelor pe stratul de beton poros, este interzisã în primele 8-10 zile de la

data execu iei.
20.6. Stratul din beton asfaltic poate fi a ternut peste betonul poros numai dupã receptia pe faze
de execu ie a acestuia, la 8-10 zile de la data execu iei.
21. EXECU IA ROSTURILOR TRANSVERSALE DE CONTACT
Rosturile de contact transversale se executã perpendicular pe axa cãii de sta ionare i vertical, pe
toatã lã imea i grosimea funda iei de beton, când se întrerupe turnarea betonului, fie la sfâr itul
zilei de lucru, fie în cazul întreruperii accidentale a betonãrii: ploaie intensã, defectarea utilajelor de
punere în operã, întreruperi în aprovizionarea cu beton etc.
22. CONTROLUL BETONULUI POROS PUS ÎN OPERÃ I INTERPRETAREA

REZULTATELOR
22.1. Controlul calitã ii betonului poros pus în operã se face în conformitate cu prevederile
tabelului 6.
Tabel 6
Metode de
Nr. Ac iunea, procedeul de verificare
Frecven a minimã determinare
crt sau caracteristicile ce se verificã
conform
Examinarea documentului de
1 La fiecare transport -
transport
Lucrabilitatea prin metoda gradului O determinare pe schimb i ori de
2
de compactare Waltz câte ori se apreaciazã ca necesar
Temperatura (la temperaturi ale
3 aerului sub/sau egale cu 5o i peste La fiecare 2 h -
25oC)
Determinarea rezisten ei la
4
compresiune pe epruvete cubice
- la vârsta de 7 zile Facultativ SR EN
3 epruvete cubice pe schimb sau la 12390-3
- la vârsta de 28 zile max. 300 mc pentru fiecare centralã
de beton
Prelevarea de carote pentru 1 carotã la 1250 mp de bandã de
SR EN
5 determinarea rezisten ei la sta ionare, la cererea comisiei de
12504-1
compresiune recep ie sau a Inginerului
Pe carote prelevate pentru
determinarea rezisten ei la
6 Determinarea grosimii stratului -
compresiune, la 200 m distantã, în
timpul execu iei
3 epruvete cubice pe schimb sau la
Determinarea porozitãtii i a
7 max. 300 mc pentru fiecare centralã
permeabilitãtii
de beton
22.2. La controlul privind lucrabilitatea i tempertatura betonului si/sau ori de câte ori un rezultat

nu se înscrie în limitele admise, se vor efectua pentru acela i transport de beton, încã douã
determinãri.
Dacã valoarea medie a celor 3 determinãri se înscrie în limitele admise se va accepta punerea în
oper a betonului. Dacã este depã itã limita admisã, se refuzã punerea în operã a betonului din
22.3. Rezisten a la compresiune la 28 zile, determinatã ca medie la fiecare serie de 3 cuburi, se

analizeazã de laboratorul care efectueazã încercarea, imediat dupã înregistrarea rezultatului.
Dacã rezultatul ob inut este sub valoarea rezisten ei admisibile indicatã la pct. 9.1 tabelul 6,
laboratorul va comunica în termen de 48 ore rezultatul în cauzã, conducerii unitã ii de care depinde
sta ia, conducãtorului de sta ie i Inginerului lucrãrii.
Urmare comunicãrii primite la sta ia de betoane, în termen de 48 ore, seful sta iei, împreunã cu
Inginerul lucrãrii i conducãtorul punctului de lucru vor identifica sectorul de funda ii executat în
schimbul de lucru corespunzãtor probei cu valoarea rezisten ei admisibile neasiguratã, pe care se
vor efectua verificãri suplimentare prin încercari nedistructive sau extragere de carote.
Dacã din verificãrile suplimentare rezultã cã betonul nu îndeplineste condi iile prevãzute, va fi
convocat Inginerul, care va analiza i decide mãsurile corespunzãtoare.
22.4. Porozitatea betonului, de 15-25%, se stabile te ca medie aritmeticã a rezultatelor ob inute pe

o serie de min. 3 epruvete.
Dacã unul din rezultate se abate cu mai mult de ± 20% fa ã de medie, aceasta se eliminã,
recalculându-se media.
Dacã douã rezultate se abat în sens contrar cu mai mult de 20% fa ã de medie, determinarea nu se ia
în considerare.
22.5. Rezisten a la compresiune a betonului poros la vârsta de 28 zile se considerã realizatã dacã
sunt satisfãcute simultan condi iile:
I. Oricare rezultat “Ri” este cel pu in egal cu rezisten a minimã admisibilã “Rad min”
II. Rezisten a medie determinatã pentru oricare grup de 3 rezultate consecutive “R3“ este cel
pu in egalã cu rezisten a medie admisibilã "Rad " în care:
Ri = oricare rezultat din grupul analizat (medie pe câte 3 probe)
R3 = rezisten a medie a oricãrui grup de trei rezultate consecutive
22.6. Valorile rezisten elor Radmin i Rad sunt date în tabelul 7.

Tabel 7
Rezisten a la compresiune
7 zile 28 zile
Radmin , N/mm2 3,0 7,5
Rad , N/mm2 4,5 9,5
CAPITOLUL VI - CONDI II TEHNICE
23.1. Grosimea stratului de funda ie din beton poros este cea indicatã în proiect.
Abaterea limitã la grosime poate fi de max. -10 mm .
Abaterile în plus de la grosime nu constituie motiv de respingere.
Verificarea grosimii se va face prin mãsurãtori directe la marginile p r ii carosabile la fiecare 200
m, precum i pe carotele extrase pentru verificarea calitã ii betonului poros.
Grosimea stratului de beton poros este media grosimilor citite pe fiecare sector de drum prezentat
recep iei.
23.2. Lã imea benzii de beton poros este cea indicatã în proiect.
Abaterile limitã la lã ime sunt de ± 15 cm.
Verificarea lãtimii se va face în dreptul profilelor transversale ale proiectului.
23.3. Panta transversalã a benzii de beton poros este cea indicatã în proiect.
Abaterea limitã la panta transversalã este de ± 0,4% din valoarea pantei proiectatã.
23.4. Suprafa area stratului de beton poros trebuie sã asigure:
- denivelãri admisibile în sens longitudinal, mãsurate sub o latã de 3 m lungime pe axul drumului,
de ± 4 mm
- denivelãri admisibile în sens transversal, mãsurate sub o latã de lungime egalã cu lã imea unei
benzi de circula ie indicatã în proiect, de ± 3 mm.
24. CONTROLUL REALIZÃRII CONDI IILOR TEHNICE
Inginerul lucrãrii va controla încadrarea lucrãrilor în limitele admisibile privind:
- grosimea stratului de beton poros;

- lã imea stratului de beton poros;
- panta transversalã;

- cotele în profil longitudinal;
- denivelãrile în profil longitudinal;
- denivelãrile în profil transversal.
Verificãrile se vor face în contradictoriu cu Antreprenorul.
CAPITOLUL VII - RECEPTIA LUCRÃRILOR
25. RECEPTIA DE FAZ PENTRU LUCR RI ASCUNSE
25.1. Receptia de faze pentru lucrãri ascunse se efectueazã conform Regulamentului privind
controlul de stat al calitã ii în constructii, aprobat cu HG 272 i conform Procedurii privind
Constructiilor volumul 4/1996, atunci când toate lucrãrile prevãzute în documentatie pentru stratul
din beton poros sunt complet terminate i toate verificãrile sunt efectuate în conformitate cu
prevederile art.8, 14, 22 i 24.

26. RECEPTIA LA TERMINAREA LUCRÃRILOR

recep ie a lucrãrilor de construc ii i instala ii aferente acestora, aprobat cu HGR 273 i modificat i
27. RECEPTIA FINALÃ
Receptia finalã a stratului de beton poros se face odatã cu receptia finalã a întregii lucrãri de
autostradã, dupã expirarea perioadei de verificare a comportãrii acesteia.
Receptia finalã se va face conform prevederilor Regulamentului aprobat cu HG 273/94.

I. ACTE NORMATIVE

HG nr. 273/1994 privind aprobarea Regulamentului de recep ie a lucrarilor
de constructii i instala ii aferente acestora
HG 1231/2008
273/1994
HG nr. 1303/2007 pentru completarea Regulamentului de recep ie a
lucrarilor de constructii i instala ii aferente acestora,
interes national
drumurilor publice

ulterioare

Partea 1. Producerea betonului.
Partea 2.Executarea lucrarilor din beton
NE 024:2003 Normativ pentru executarea straturilor de beton poros la
benzile de sta ionare accidentala la autostrazi
III. STANDARDE

SR EN 196-3+A1:2009 Metode de încerc ri ale cimenturilor. Partea 3:
ale agregatelor. Partea 9: Evaluarea p r ilor fine. Încercare
cu albastru de metilen
SR EN 1097-1:2011 Încercãri pentru determinarea caracteristicilor mecanice i
uzurã (micro-Deval).
de magneziu

STAS 4606-80 Agregate naturale grele pentru betoane i mortare cu lian i
STAS 6400-84 Lucr ri de drumuri. Straturi de baz i de funda ie. Condi ii
tehnice generale de calitate
SR EN 12350-2:2009 Încercare pe beton proasp t. Partea 2: Încercarea de tasare
SR EN 12350-3:2009 Încercare pe beton proasp t. Partea 3: Încercare Vebe
SR EN 12350-4:2009 Încercare pe beton proasp t. Partea 4: Grad de compactare
SR EN 12350-7:2009 Încercare pe beton proasp t. Partea 7: Con inut de aer.
SR EN 12504-1:2009 Încerc ri pe beton în structuri. Partea 1: Carote. Prelevare,
suprafe elor, utilizate la constructia soselelor, a
aeroporturilor i a altor zone cu trafic


ROMANIA
CAIET DE SARCINI NR. 10+11
IMBRACAMINTI i STRATURI DE BAZA BITUMINOASE DIN MIXTURI ASFALTICE

EXECUTATE LA CALD
REDACTAREA II
2016
Pagina 1 din 45 Imbracaminti i straturi de baza bituminoase din

mixturi asfaltice executate la cald
CUPRINS
CAPITOLUL I - Generalit i ...............................................................................................................3
1. Obiect i domeniu de aplicare ....................................................................................................3
2. Definirea tipurilor de mixturi asfaltice .......................................................................................3
CAPITOLUL II - NATURA, CALITATEA I PREPARAREA MATERIALELOR ............................6
3. Agregate ....................................................................................................................................6
4. Filer...........................................................................................................................................9
5. Lian i....................................................................................................................................... 10
6. Aditivi ..................................................................................................................................... 13
CAPITOLUL III - MODUL DE FABRICARE A MIXTURILOR ..................................................... 14
7. Compozi ia mixturilor asfaltice ............................................................................................... 14
8. Caracteristicile fizico-mecanice ale mixturilor asfaltice ......................................................... 18
9. Caracteristicile straturilor gata executate.................................................................................. 21
10. Prepararea i transportul mixturilor asfaltice ....................................................................... 24
11. Lucr ri preg titoare ............................................................................................................ 26
12. Amorsarea .......................................................................................................................... 26
13. A ternerea mixturii asfaltice ............................................................................................... 27
14. Compactarea mixturii asfaltice ............................................................................................ 29
15. Controlul calit ii lucr rilor de execu ie .............................................................................. 31
16. Controlul calit ii materialelor ............................................................................................ 31
17. Controlul procesului tehnologic .......................................................................................... 31
18. Controlul calit ii straturilor executate din mixturi asfaltice ................................................ 33
19. Verificarea elementelor geometrice..................................................................................... 35
20. Recep ia pe faze de execu ie ............................................................................................... 35
21. Recep ia la terminarea lucr rilor ......................................................................................... 36
22. Recep ia final .................................................................................................................... 36

CAPITOLUL I - GENERALIT I
1.1. Prezentul Caiet de Sarcini con ine specifica iile tehnice pe care trebuie s le îndeplineasc
mixturile asfaltice executate la cald în etapele de proiectare, controlul calit ii materialelor
componente, preparare, transport, punere în oper , precum i straturile rutiere executate din aceste
mixturi.
1.2. Caietul de Sarcini se aplic la construc ia, modernizarea, reabilitarea, repararea i
între inerea drumurilor na ionale i autostr zilor. Pentru alte categorii de drumuri (judetene,
comunale, trotuare, platforme, strazi, etc.) tipul mixturilor asfaltice precum i caracteristicile
acestora se vor indica în caietele de sarcini ale lucrarilor respective.
1.3. Mixturile asfaltice utilizate la execu ia straturilor rutiere va îndeplini condi iile de calitate
din normativul indicativ AND 605 i va fi stabilit în func ie de clasa tehnic a drumului i zona
climatic .
1.4. Performan ele mixturilor asfaltice se studiaz , se evalueaz i se verific în laboratoarele
autorizate sau acreditate, acceptate de Inginer.
1.5. Tipul de mixturi asfaltice utilizate la execu ia straturilor rutiere se stabile te în proiect de
c tre Proiectant.
2. DEFINIREA TIPURILOR DE MIXTURI ASFALTICE
2.1. Mixtura asfaltic la cald este un material de construc ie realizat printr-un proces tehnologic
ce presupune înc lzirea agregatelor naturale i a bitumului, malaxarea amestecului, transportul i
punerea în oper , prin compactare la cald.
2.2. Mixturile asfaltice se utilizeaz pentru stratul de uzur (rulare), stratul de leg tur (binder),
precum i pentru stratul de baz . Aceste mixturi sunt similare mixturilor asfaltice documentate în
SR EN 13108 simbilizate EB -“anrobes bitumineux” sau AC -“asphalt concrete”.
În prezentul caiet de sarcini, în conformitate cu normativul indicativ AND 605, se folosesc

urm toarele nota ii:
- BA pentru betoane asfaltice în strat de uzura (rulare),

- MAS mixturi asfaltice stabilizate,
- BAD pentru betoane asfaltice deschise în strat de legatura,
- AB pentru anrobate bituminoase în strat de baza.

2.3. Îmbr c min ile bituminoase cilindrate sunt alc tuite, în general, din dou straturi:
- stratul superior, denumit strat de uzur ;

- stratul inferior, denumit strat de leg tur .
Îmbr c mintele bituminoase cilindrate pot fi executate într-un singur strat respectiv stratul de uzur ,
în cazuri justificate tehnic.
2.4. Stratul de baz din mixturi asfaltice intr în componen a structurilor rutiere, peste care se
aplic îmbr c min ile bituminoase.
2.5. Denumirea, simbolul i notarea mixturilor asfaltice este cea prezentat în tabelul 1 din
normativul indicativ AND 605.
2.6. La execu ia stratului de uzur , a straturilor de leg tur i a mixturilor asfaltice pentru stratul
de baz se vor utiliza mixturi asfaltice performan e care s confere rezisten a i durabilitatea
necesar , precum i o suprafa de rulare cu caracteristici corespunz toare care s asigure siguran a
circula iei i protec ia mediului înconjur tor, conform prevederilor legale în vigoare. Caracteristicile
acestor mixturi vor satisface cerin ele din acest Caiet de Sarcini.
2.7. Pentru execu ia straturilor de uzur se vor avea în vedere urm toarele tipuri de mixturi
asfaltice, în func ie de clasa tehnic a drumului (tabel 1):
- BA - beton asfaltic conform cu SR EN 13108-1/C91

- MAS - mixturi asfaltice stabilizate, cu schelet mineral robust conform cu SR EN 13108-5/AC
- MAP - mixturi asfaltice poroase cu volum ridicat de goluri interconectate care permit drenarea
apei i reducerea volumului de zgomot, conform cu SR EN 13108-7/AC
Mixturile asfaltice pentru stratul de uzur au domeniul de aplicabilitate conform tabelului 1, în

func ie de dimensiunea maxim a granulelor, tipul agregatului i de clasa tehnic a drumului.
Mixturi asfaltice pentru stratul de uzur Tabelul 1

Clasa tehnic a Tipul mixturii asfaltice, în func ie de dimensiunea maxim a
Nr. crt.
drumului granulei
Mixtur asfaltic stabilizat MAS 11,2, MAS 16
1 I, II
Mixtur asfaltic poroas MAP 16
2 III Beton asfaltic BA 11,2, BA 16
Mixtur asfaltic poroas MAP 16
3 IV Beton asfaltic BA 11,2, BA 16
Beton asfaltic cu pietri concasat BAPC 11,2, BAPC 16
Beton asfaltic BA 11,2, BA 16
4 V
Beton asfaltic cu pietri concasat BAPC 11,2, BAPC 16
NOTA : în tabelele despre agregate, notatiile din paranteze reprezint clase / categorii indicate in
SR EN 13043 referitor la agregate.

2.8. La execu ia stratului de leg tur se vor utiliza mixturi asfaltice performan e rezistente i
durabile, ale c ror caracteristici vor satisface condi iile prev zute în acest caiet de sarcini, în func ie
de clasa tehnic a drumului.
Pentru execu ia stratului de legatur , se vor folosi betoane asfaltice deschise de tip BAD, conform
SR EN 13108-1/AC.
Acestea au domeniul de aplicabilitate conform tabelului 2 în func ie de dimensiunea maxim a

granulelor i tipul agregatului i clasa tehnic a drumului.
Mixturi asfaltice pentru stratul de leg tur Tabelul 2

Clasa tehnic a Tipul mixturii asfaltice, în func ie de dimensiunea maxim a
Nr. crt.
drumului granulei
1 I, II Beton asfaltic deschis BAD 22,4
Beton asfaltic deschis BAD 22,4
2 III, IV
Beton asfaltic deschis cu pietri concasat BADPC 22,4
Beton asfaltic deschis BAD 22,4
3 V Beton asfaltic deschis cu pietri concasat BADPC 22,4
Beton asfaltic deschis cu pietri sortat BADPS 22,4
2.9. Mixturile asfaltice prev zute pentru execu ia stratului de baz , vor fi mixturi asfaltice
prformante, rezistente i durabile ale c ror caracteristici vor satisface condi iile prev zute în acest
caiet de sarcini în func ie de clasa tehnic a drumului.
Pentru stratul de baz , prezentul caiet de sarcini prevede mixturi asfaltice de tip anrobat AB,
conform SR EN 13108-1/AC.
Acestea au domeniul de aplicabilitate conform tabelului 3, în func ie de dimensiunea maxim a

granulelor i tipul agregatului i clasa tehnic a drumului.
Mixturi asfaltice pentru stratul de baz Tabelul 3

Nr. Clasa tehnic a Tipul mixturii asfaltice, în func ie de dimensiunea maxim a
crt. drumului granulei
1 I, II Anrobat bituminos cu criblur AB 22,4, AB 31,5
2 III, IV Anrobat bituminos cu criblur AB 22,4, AB 31,5
Anrobat bituminos cu criblur AB 22,4, AB 31,5
3 V Anrobat bituminos cu pietri concasat ABPC 22,4, ABPC 31,5
Anrobat bituminos cu pietri sortat ABPS 31,5
2.10. Îmbr c min ile bituminoase cilindrate pentru stratul de uzur i leg tur se aplic pe:
- straturi de baz din mixturi asfaltice cilindrate executate la cald, conform caiet de sarcini;
- straturi de baz din agregate naturale stabilizate cu lian i hidraulici sau lian i puzzolanici,
- conform STAS 10473/1 i reglement rilor tehnice în vigoare;
- straturi de baz din macadam i piatr spart , conform SR 179 i SR 1120

- îmbr c minte bituminoas existent , în cadrul lucr rilor de ranforsare;
- îmbr c minte din beton de ciment existent .
În situa ii deosebite, dac exist capacitate portant , stratul de baz poate fi închis printr-un strat de
uzur .
În cazul îmbr c min ilor bituminoase cilindrate aplicate pe strat de baz din agregate naturale
stabilizate cu lian i hidraulici sau puzzolanici, sau pe îmbr c mintea din beton de ciment sau pe
îmbr c mintea bituminoas existent , se recomand executarea unui strat antifisur peste stratul
suport.
2.11. Stratul de baz din mixturi asfaltice se aplic pe un strat de funda ie suport care trebuie s
îndeplineasc condi iile prev zute de STAS 6400.
2.12. Terminologia din prezentul caiet de sarcini este conform SR 4032-1 i standardelor
europene SR EN 13108-1/C91, SR EN 13108-5/AC, SR EN 13108-7/AC, SR EN 13108-20/AC i
SR EN 13043/AC.
CAPITOLUL II - NATURA, CALITATEA I PREPARAREA MATERIALELOR
3. AGREGATE
3.1. Agregatele care se utilizeaz la prepararea mixturilor asfaltice sunt conform SR EN 13043.
Agregatele naturale trebuie s provin din roci omogene, f r urme de degradare, rezistente la
înghe -dezghe i s nu con in corpuri str ine.
3.2. Caracteristicile fizico-mecanice ale agregatelor trebuie s fie conform cerin elor prezentate
în tabelele 4...7.
Cribluri utilizate la prepararea mixturilor asfaltice Tabelul 4
Nr. Metoda
Caracteristica Condi ii de calitate
crt. de încercare
0 1 2 3
1. Con inut de granule în afara clasei de granulozitate:
- rest pe sita superioar (d max), %, max. 1-10 (Gc 90/10) SR EN 933-1
- trecere pe sita inferioar (d min), %, max. 10
2.(1) Coeficient de aplatizare, % max. 25 (A25) SR EN 933-3
3.(1) Indice de form , %, max. 25 (SI25) SR EN 933-4
4. Con inut de impurit i - corpuri str ine nu se admit vizual
5. Con inut în particule fine sub 0,063 mm, %, max. 1,0 (f1,0)*/0,5 (f0,5) SR EN 933-1
6. Rezisten a la fragmentare, clas tehnic I-III 20 (LA20)
SR EN 1097-2
coeficient LA, %, max. clas tehnic IV-V 25 (LA25)

0 1 2 3
7. Rezisten a la uzur clas tehnic I-III 15 (MDE 15)
(coeficient micro-Deval), 20 (MDE 20) SR EN 1097-1
clas tehnic IV-V
%, max.
8.(2) Sensibilitatea la înghe -dezghe la 10 cicluri de înghe -
dezghe
SR EN 1367-1
- pierderea de mas (F), %, max. 2 (F2)
- pierderea de rezisten ( SLA), %, max. 20
9.(2) Rezisten a la ac iunea sulfatului de magneziu, % max. 6 SR EN 1367-2
10. Con inut de particule total sparte, %, min. 95 (C95/1)
SR EN 933-5
(pentru cribluri provenind din roci detritice)
* agregate cu granula de max 8mm
(1)
forma agregatului grosier poate fi determinat prin metoda coeficientului de aplatizare sau a
indicelui de form
(2)
rezisten a la inghe poate fi determinat prin sensibilitate la inghe -dezghe sau prin rezisten a
la ac iunea sulfatului de magneziu SR EN 1367-2
Nisip de concasaj sau sort 0-4mm de concasaj, utilizat la prepararea mixturilor asfaltice- Tabelul 5
Nr. Metoda de
crt. încercare
Con inut de granule în afara sortului
1 SR EN 933-1
- rest pe ciurul superior (dmax), %, max. 10
2 Granulozitate continu SR EN 933-1
Con inut de impurit i:
3
- corpuri str ine nu se admit vizual
Con inut de particule fine sub 0,063mm,
4 10 (f10) SR EN 933-1
%max.
Calitatea particulelor fine (valoarea de
5 2 SR EN 933-9+A1
albastru), max.
Pentru un con inut de particule fine mai mic de 3% nu este necesar efectuarea unei încerc ri cu
albastru de metilen pentru aprecierea calit ii acestora.
Pietri uri utilizate la fabricarea mixturilor asfaltice Tabelul 6

Nr. Metoda de
Caracteristica Pietri sortat Pietri concasat
crt. încercare
0 1 2 3 4
Con inut de granule în
afara sortului:
- rest pe ciurul superior SR EN
1 1-10 1-10
(dmax), %, max. 933-1
- trecere pe ciurul
10 (Gc 90/10) 10 (Gc 90/10)
inferior (d min), %, max.
Con inut de particule SR EN
2 - 90 (C90/1)
sparte, %, min. 933-5

0 1 2 3 4
(1) Coeficient de SR EN
3 25 (A25) 25(A25)
aplatizare, %, max. 933-3
Indice de form , %, SR EN
4(2) 25 (SI25) 25 (SI25)
max. 933-4
Con inut de imputit i
5 vizual
- corpuri str ine nu se admit nu se admit
Con inut de particule
1,0 (f1,0)*/ 1,0 (f1,0)*/ SR EN
6 fine, sub 0,063 mm, %,
0,5 (f0,5) 0,5 (f0,5) 933-1
max.
clasa
Rezisten a la tehnic - 20 (LA20)
7 fragmentare I - III SR EN
coeficient clasa 1097-2
LA, %, max. tehnic 25 (LA25) 25 (LA25)
IV - V
Rezisten a la clasa
uzur tehnic - 15 (MDE15)
(coeficient I - III SR EN
8 micro- clasa 1367-1
Deval), %, tehnic 20 (MDE20) 20 (MDE20)
max. IV - V
Sensibilitatea la înghe -
dezghe SR EN
9 -pierderea de mas (F), 1367-1
2 (F2) 2 (F2)
%, max.
Rezisten a la ac iunea
SR EN
10 sulfatului de magneziu, 6 6
1367-2
%, max.
* agregate cu granula de max 8 mm
(1) forma agregatului grosier poate fi determinat prin metoda coeficientului de aplatizare sau a
indicelui de form
(2) rezisten a la înghe poate fi determinat prin sensibilitate la înghe -dezghe sau prin rezisten a
NOTA : În tabelele referitoare la agregate, notatiile din paranteze reprezinta clase / categorii
indicate în SR EN 13043 referitor la agregate.
Nisip natural sau sort 0-4 mm natural utilizat la prepararea mixturilor asfaltice Tabelul 7
Nr. Metoda de
crt. încercare
0 1 2 3
1 SR EN 933-1
3 Coeficient de neuniformitate, min. 8 *
Con inut de impurit i: SR EN 933-7 i
- corpuri str ine, vizual
4 nu se admit galben
- con inut de humus (culoarea solu iei de SR EN 1744-
NaHO), max. 1+A1

0 1 2 3
5 Echivalent de nisip pe sort 0-4 mm, %, min. 85 SR EN 933-8+A1
Con inut de particule fine sub 0,063 mm, %
6 10 (f10) SR EN 933-1
max.
Calitatea particulelor fine, (valoarea de
7 2 SR EN 933-9+A1
albastru), max.
* Coeficientul de neuniformitate se determin cu rela ia: Un = d60/d10 unde:
d 60 = diametrul ochiului sitei prin care trec 60% din masa probei analizate pentru verificarea
granulozit ii
d10 = diametrul ochiului sitei prin care trec 10% din masa probei analizate pentru verificarea
granulozit ii
Nota 1: Pietri urile concasate utilizate la execu ia stratului de uzur vor îndeplini cerin ele de
calitate din tabelul 4.
Nota 2: Agregatele de balastier folosite la realizarea mixturilor asfaltice trebuie sa fie
curate, sp late în totalitate. În cazul contaminarii la transport sau depozitare acestea vor fi
sp late înainte de utilizare.
3.3. Fiecare tip i sort de agregate trebuie depozitat separat în silozuri prev zute cu platforme
betonate, având pante de scurgere a apei i pere i desp r itori, pentru evitarea amestec rii i
impurific rii agregatelor. Fiecare siloz va fi inscrip ionat cu tipul i sursa de material pe care îl
con ine. Se vor lua m suri pentru evitarea contamin rii cu alte materiale i men inerea unei
umidit i sc zute.
3.4. Sitele de control utilizate pentru determinarea granulozit ii agregatelor naturale sunt
conform SR EN 933-2, sitele utilizate trebuie s apar in seriei de baz plus seria 1 - conform SR
EN 13043, la care se adaug sitele 0,063 mm i 0,125 mm.
3.6. Se vor efectua verific ri ale caracteristicilor prev zute în tabelele 4, 5, 6 i 7, pentru fiecare
lot de material aprovizionat, sau pentru maxim:
- 1000 t pentru agregate cu dimensiunea > 4 mm;

- 500 t pentru agregate cu dimensiunea 4 mm.
4. FILER
4.1. Filerul (filer de calcar, filer de cret i filer de var stins în pulbere) trebuie s corespund
prevederilor SR EN 13043/AC.

Filer utilizat la prepararea mixturilor asfaltice Tabel 8
Nr. Metoda de
crt. încercare
Con inut de carbonat de 90 % categorie cc90 SR EN 196-2
1
calciu
sita (mm) treceri (%) SR EN 933-1-2
2 100
2 Granulometrie
0,125 min. 85
0,063 min. 70
3 Con inut de apa max.1% SR EN 1097-5
valoarea vbf g/kg SR EN 933-9
4 Particule fine nocive categorie 10
vbf10
4.2. Particulele fine nocive (de exemplu argile care se umfla), trebuie determinate cu ajutorul
valorii de albastru de metilen conform SR EN 933-9+A1.
4.3. Continutul de apa ale filerelor de adaus, determinat conform SR EN 1097-5, nu trebuie sa fie
mai mare de 1% în masa.
4.4. Filerul se va livra de catre furnizori în saci sigilati i se va depozita în incaperi acoperie, ferit
de umezeala, sacii asezandu-se în stive de cel mult 10 bucati, unul peste altul. Fiecare sac de filer va
avea inscriptionat marcajul de conformitate CE, numarul de identificare a organismului de
certificare i informatiile insotitoare. Daca pe sac nu figureaza toate informatiile, ci doar o parte,
atunci trebuie ca documentele comerciale insotitoare sa cuprinda informatii complete.
4.6. În antier se va verifica obligatoriu granulozitatea i umiditatea la fiecare maxim 100 t
aprovizionate.
4.7. Este interzis utilizarea ca înlocuitor al filerului, a altor pulberi decât cele precizate la art.
4.1.
4.8. Filerul se depoziteaz în silozuri cu înc rcare pneumatic . Nu se admite folosirea filerului
aglomerat.
5. LIAN I
5.1. Lian ii care se utilizeaz la prepararea mixturilor asfaltice sunt:
- bitum rutier de clasa de penetra ie 35/50, 50/70 i 70/100, conform SR EN 12591 i art. 5.2 i 5.3
din acest caiet de sarcini;
- bitum modificat cu polimeri: clasa 3 (penetra ie 25/55), clasa 4 (penetra ie 45/80) i clasa 5
(penetra ie 40/100), conform SR EN 14023.

Lian ii se selecteaz în func ie de penetra ie, în concordan cu zonele climatice din anexa 1, i
anume:
- pentru zonele calde se utilizeaz bitumurile 35/50 sau 50/70 i bitumuri modificate 25/55 sau
45/80
- pentru zonele reci se utilizeaz bitumurile 50/70 sau 70/100 i bitumuri modificate 45/80 sau
40/100, dar cu penetratie mai mare de 70 (1/10 mm)
- pentru mixturile stabilizate MAS (tip SMA), indiferent de zon , se utilizeaz bitumurile 50/70 i
bitumuri modificate 45/80.
Caracteristicile bitumului rutier (conform SR EN 12591 Anexa National ) Tabel 9
Clasa de bitumuri neparafinoase

Unitate pentru drumuri conform Metoda de
Caracteristica de penetra iei încercare
masur
35-50 50-70 70-100
Penetra ie la 250C 0,1 mm 35-50 50-70 70-100 SR EN 1426
0
Punct de înmuiere C 50-58 46-54 43-51 SR EN 1427
Rezisten a la înt rire la 1630C
Penetra ie rezidual % 53 50 46
Cresterea punctului de înmuiere – 0 SR EN 12607-1
C 8 9 9
Severitate 1
Variatia masei* (valoarea
% 0,5 0,5 0,8
absoluta)
0
Punct de inflamabilitate C 240 230 230 SR EN ISO 2592
SR EN ISO
Solubilitate % 99 99 99
12592
SR EN 12591
Indice de penetra ie - -1,5…+0,7
Anexa A
Vâscozitate dinamic la 600C Pa.s 225 145 90 SR EN 12596
0
Punct de rupere Frass C -5 -8 -10 SR EN 12593
Vâscozitate cinematic la 135 0C mm2/s 370 295 230 SR EN 12595
* – Variatia masei poate fi pozitiv sau negativ .
Caracteristicile bitumului modificat cu polimeri (conform SR EN 12591 Anexa National )

Tabel 10
Unitate Clasa de bitumuri
Metoda de
Caracteristica de modificate cu polimeri
încercare
masur conform penetra iei
0 1 2 3 4 5
0,1
Penetra ie la 250C 25-55 45-80 40-100 SR EN 1426
mm
0
Punct de înmuiere C 65 65 65 SR EN 1427

0 1 2 3 4 5
Coeziune SR EN 13589
De De De
Forta de ductilitate (trac iune 50 J/cm2 urmat de
raportat raportat raportat
mm/min) SR EN 13703
Revenire elastic la 25 0C % 70 80 80 SR EN 13398
0
0
Punct de rupere Fraass C -10 -13 -15 SR EN 12593
Penetra ie rezidual % 60 50 50 SR EN 12607-1
Cre terea punctului de 0
C 8 8 8 SR EN 12607-1
înmuiere
Rezisten a la
înt rire Varia ie de mas % 0,5 0,5 0,5 SR EN 12607-1
Revenire elastic la
SR EN 13398
25 0C, dupa EN 12607- % 60 70 70
SR EN 12607-1
1
Diferen punct de 0 SR EN 13399
C 5 5 5
înmuiere SR EN 1427
Stabilitate la
sau
depozitare 0,1 SR EN 13399
Diferen a penetra ie la 9 9 9
mm SR EN 1426
25 0C
5.2. Fa de cerin ele specificate în SR EN 12591 i SR EN 14023, bitumul trebuie s prezinte
condi ia suplimentar de ductilitate la 25 °C (determinat conform SR 61):
- mai mare de 100 cm pentru bitumul 50/70 i 70/100 ;

- mai mare de 50 cm pentru bitumul 35/50;
- mai mare de 50 cm pentru bitumul 50/70 îmb trânit prin metoda TFOT/RTFOT1);
Nota 1) Îmb trânirea TFOT i RTFOT se realizeaz conform SR EN 12607-1, SR EN 12607-2.
5.3. Bitumul rutier i bitumul modificat cu polimeri trebuie s prezinte o adezivitate de minim
80% fa de agregatele naturale utilizate la lucrarea respectiv . În caz contrar, se aditiveaz cu
agen i de adezivitate.
5.4. Adezivitatea se va determina prin metoda cantitativ descris în SR 10969 (cu
spectrofotometrul) i/sau prin una dintre metodele calitative - conform SR EN 12697-11. În etapa
ini ial de stabilire a amestecului, se va utiliza obligatoriu metoda cantitativ descris în SR 10969
(cu spectrofotometrul) i se va adopta solu ia de ameliorare a adezivit tii atunci când este cazul
(tipul i dozajul de aditiv).
5.5. Bitumul, bitumul modificat cu polimeri i bitumul aditivat se depoziteaz separat, pe tipuri
de bitum, în conformitate cu specifica iile produc torului de bitum, respectiv specifica iilor tehnice
de depozitare ale sta iilor de mixturi asfaltice. Perioada i temperatura de stocare vor fi alese în
func ie de specifica iile produc torului, astfel încât caracteristicile ini iale ale bitumului s nu sufere

modific ri la momentul prepar rii mixturii.
5.6. Pentru amorsare se utilizeaz emulsii bituminoase cationice cu rupere rapid realizate cu
bitum sau bitum modificat.
5.7. Fiecare lot de material aprovizionat va fi înso it de declara ia de performan sau alte
documente (marcaj de conformitate CE i certificat de conformitate a controlului produc iei în
fabric ) i se vor efectua verific ri ale caracteristicilor produsului, conform 5.1 (pentru bitum i
bitum modificat) i 5.6 (pentru emulsii bituminoase) pentru fiecare lot aprovizionat, dar nu pentru
mai mult de:
- 500 t bitum/bitum modificat din acela i sortiment,

- 100 t emulsie bituminoas din acela i sortiment.
Verificarea adezivit ii, conform art.5.4, se va efectua la fiecare lot de bitum aprovizionat dup
aditivare atunci când se utilizeaz aditiv pentru îmbunat irea adezivit ii.
Caracteristicile fizico-mecanice ale emulsiei bituminoase Tabel 11

Nr. Metoda de
crt. încercare
1. Continutul de liant rezidual min.58% SR EN 1428
2. Omogenitate, rest pe sita de 0,5mm 0,5 % SR EN 1429
6. ADITIVI
6.1. În vederea atingerii performan elor mixturilor asfaltice, la nivelul cerin elor, se pot utiliza
aditivi, cu caracteristici declarate, evalua i în conformitate cu legisla ia în vigoare. Ace ti aditivi pot
fi ad uga i fie direct în bitum, (de exemplu agen ii de adezivitate sau aditivii de m rire a
lucrabilit ii), fie în mixtura asfaltic (de exemplu fibrele minerale sau organice, polimerii, etc.)
6.2. Conform SR EN 13108–1 art. 3.1.12 aditivul este un „material component care poate fi
ad ugat în cantit i mici în mixtura asfaltic , de exemplu fibre minerale sau organice, sau de
asemenea polimeri, pentru a modifica caracteristicile mecanice, lucrabilitatea sau culoarea mixturii
asfaltice”.
Fa de terminologia din SR EN 13108–1 în acest caiet de sarcini, au fost considera i aditivi i

produ ii care se adaug direct în bitum i care nu modifica propriet ile fundamentale ale acestuia
(AND 605).
6.3. Tipul i dozajul aditivilor se stabilesc pe baza unui studiu preliminar efectuat de c tre un
laborator autorizat sau acreditat, agreat de Inginer, fiind în func ie de realizarea cerin elor de
performan specificate.
6.4. Fiecare lot de aditiv aprovizionat va fi înso it de documente de conformitate potrivit

CAPITOLUL III - MODUL DE PREPARARE A MIXTURILOR
7. COMPOZI IA MIXTURILOR ASFALTICE
7.1. Materialele utilizate la prepararea mixturilor asfaltice sunt: bitumul (simplu, aditivat sau
modificat) i materialele granulare (agregate naturale i filer).
Materiale granulare utilizate la prepararea mixturilor asfaltice Tabelul 12
Nr.
Tipul mixturii asfaltice Materiale utilizate
crt.
Criblur ;
1. Mixtura asfaltic stabilizat MAS Nisip de concasaj sau sort 0-4 de concasaj;
Filer
Criblura 4 -8, 8-16;
2. Mixtura asfaltic poroas MAP Nisip de concasaj sau sort 0-4 de concasaj;
Filer
Criblur ;
Nisip de concasaj sau sort 0-4 de concasaj;
3. Beton asfaltic cu criblur BA
Nisip natural sau sort 0-4 natural;
Filer
Pietri concasat;
Beton asfaltic cu pietri concasat Nisip de concasaj sau sort 0-4 de concasaj;
4.
BAPC Nisip natural sau sort 0-4 natural;
Filer
Criblur ;
Beton asfaltic deschis cu criblur Nisip de concasaj sau sort 0-4 de concasaj;
5.
BAD Nisip natural sau sort 0-4 natural;
Filer
Pietri concasat;
Beton asfaltic deschis cu pietri Nisip de concasaj sau sort 0-4 de concasaj;
6.
concasat BADPC Nisip natural sau sort 0-4 natural;
Filer
Pietri ;
Beton asfaltic deschis cu pietri Nisip natural sau sort 0-4 natural;
7.
sortat BADPS Nisip de concasaj sau sort 0-4 de concasaj;
Filer
Criblur ;
Nisip de concasaj sau sort 0-4 de concasaj;
8. Anrobat bituminos cu criblura AB
Nisip natural sau sort 0-4 natural;
Filer
Pietri concasat;
Anrobat bituminos cu pietris Nisip de concasaj sau sort 0-4 de concasaj;
9.
concasat ABPC Nisip natural sau sort 0-4 natural;
Filer
Pietri sortat;
Anrobat bituminos cu pietris Nisip de concasaj sau sort 0-4 de concasaj;
10.
sortat ABPS Nisip natural sau sort 0-4 natural;
Filer

7.2. La mixturile asfaltice destinate stratului de uzur i la mixturile asfaltice deschise destinate
stratului de leg tur se folose te nisip de concasaj sau sort 0-4 de concasaj sau amestec de nisip de
concasaj sau sort 0-4 de concasaj cu nisip natural sau sort 0-4 natural.
Din amestecul total de nisipuri, nisipul natural este în propor ie de maximum:
- 25% pentru mixturi asfaltice utilizate la stratul de uzur ;

- 50% pentru mixturi asfaltice utilizate la stratul de leg tur i de baz .
Pentru mixturile asfaltice tip ABPS, destinate stratului de baz , se folose te nisip natural sau sort 0-
4 natural sau amestec de nisip natural sau sort 0-4 natural cu nisip de concasaj sau sort 0-4 de
concasaj în propor ie variabil , dup caz.
7.3. Limitele procentelor de agregate naturale i filer din cantitatea total de agregate sunt
conform:
• tabelului 13 pentru mixturi tip betoane asfaltice destinate straturilor de uzur , leg tur i
baz ;
• tabelul 15 pentru mixturile asfaltice stabilizate.
7.4. Zonele granulometrice reprezentând limitele impuse pentru curbele granulometrice ale
amestecurilor de agregate naturale i filer sunt conform:
• tabelului 14 pentru mixturile asfaltice tip betoane asfaltice destinate straturilor de uzur i
leg tur , anrobatelor bituminoase pentru stratul de baz ;
• tabelului 15 - pentru mixturile asfaltice stabilizate;
• tabelului 16 - pentru mixturile asfaltice poroase.
7.5. Con inutul optim de liant se stabile te prin studii preliminare de laborator, de c tre un
laborator de specialitate autorizat sau acreditat inând cont de recomand rile din tabelul 17. În cazul
în care, din studiul de re et rezult un dozaj optim de liant în afara limitei din tabelul 17, acesta nu
va putea fi acceptat decât cu aprobarea proiectantului i a Inginerului.
7.6. Valorile minime pentru con inutul de liant la efectuarea studiilor preliminare de laborator în
vederea stabilirii con inutului optim de liant, sunt prezentate în tabelul 17 au în vedere o mas
volumic medie a agregatelor de 2.650 kg/m3. Pentru alte valori ale masei volumice a agregatelor,
limitele con inutului de bitum se calculeaz prin corec ia cu un coeficient a = 2.650/d, unde "d' este
masa volumic real (declarat de produc tor i verificat de laboratorul antreprenorului) a
agregatelor inclusiv filerul (media ponderat conform frac iunilor de agregate utilizate la
compozi ie), în kg/m3 i se determin conform SR EN 1097-6.
7.7. In cazul mixturilor asfaltice stabilizate cu diferi i aditivi, ace tia se utilizeaz conform
agrementelor tehnice precum i reglement rilor tehnice în vigoare pe baza unui studiu preliminar de

laborator.
Limitele procentelor de agregate i filer Tabelul 13
Nr. Strat de
Strat de uzura Strat de baza
crt. Frac iuni de agregate legatura
naturale din amestecul BAD 22,4 AB 22,4 AB 31,5
BA 8 BA 11,2 BA16
total BADPC 22,4 ABPC ABPC 31,5
BAPC 8 BAPC11,2 BAPC16
BADPS 22,4 22,4 ABPS 31,5
1. Filer i frac iuni din 9…18 8…16 8…15 5…10 3…8 3…12
nisipuri sub 0,125 mm,
%
2. Filer i frac iunea (0,125
Diferen a pân la 100
…4 mm), %
3. Agregate naturale cu 22…44 34…48 36…61 55…72 57…73 40…63
dimensiunea peste 4
mm, %
Zona granulometric a mixturilor asfaltice, tip betoane asfaltice, i anrobate bituminoase Tabelul 14
Marimea
BAD 22,4 AB 22,4 AB 31,5
ochiului sitei BA 8 BA 11,2 BA 16
BADPC 22,4 ABPC ABPC 31,5
conform SR BAPC 8 BAPC11,2 BAPC 16
BADPS 22,4 22,4 ABPS 31,5
EN 933-2, mm
45 - - - - - 100
31,5 - - - 100 100 90…100
22,4 - - 100 90…100 90…100 82…94
16 - 100 90…100 73…90 70…86 72…88
11,2 100 90…100 - - - -
8 90…100 75…85 61…82 42…61 38…58 54…74
4 56…78 52…66 39…64 28…45 27…43 37…60
2 38…55 35…50 27…48 20…35 19…34 22…47
0,125 9…18 8…16 8…15 5…10 3…8 3…12
0,063 7…11 5…10 7…11 3…7 2…5 2…7
Limitele procentuale i zon granulometric pentru mixturi asfaltice stabilizate Tabelul 15

Strat de uzur
Nr. crt. Caracteristica
MAS 11,2 MAS 16
1. Frac iuni de agregate naturale din amestecul total
1.1. Filer i frac iuni din nisipuri sub 0,1 mm, % 9...13 10...14
1.2. Filer i nisip frac iunea 0,1....4 mm, % Diferen a pân la 100
1.3. Cribluri cu dimensiunea peste 4 mm, % 58...70 63...75
Granulometrie
M rimea ochiului sitei, Treceri,%
22,4 - 100
16 100 90...100
11,2 90...100 71...81
2.
8 50...65 44...59
4 30...42 25...37
2 20...30 17...25
0,125 9...13 10...14
0,063 8...12 9...12

Zona granulometric a mixturilor asfaltice poroase MAP* Tabelul 16
Site cu ochiuri p trate,mm Treceri, %

22.4 100
16 90...100
2 8...12
0,063 2...4
*Limitele sunt orientative, se va urm ri respectarea condi iilor din tabelele 19 i 23.
Continutul optim de liant Tabelul 17
Con inut de liant,

Tipul stratului Tipul mixturii asfaltice
min. % în mixtur
MAS11,2 6,0
MAS16 5,9
Uzur (rulare) BA11,2, BAPC11,2 6.0
BA16, BAPC 16 5,7
MAP 16 4
Leg tura (binder) BAD 22,4, BADPC22,4, BADPS22,4 4,2
Baz AB22,4, ABPC22,4, AB31,5, ABPC31,5, ABPS31,5 4,0
7.8. In cazul mixturilor asfaltice stabilizate cu diferiti aditivi, acestia se utilizeaza conform
agrementelor tehnice i reglementarilor tehnice în vigoare pe baza unui studiu preliminar de
laborator.
7.9. Raportul de încercare pentru stabilirea compozi iei optime a mixturii asfaltice (dozaj) va
include rezultatele încerc rilor efectuate conform art. 7.10, pentru cinci con inuturi diferite de liant.
7.10. Stabilirea compozi iei mixturilor asfaltice în vederea elabor rii dozajului de fabrica ie se va
face pe baza prevederilor acestui caiet de sarcini. Dozajul va cuprinde obligatoriu:
- verificarea caracteristicilor materialelor componente (prin analize de laborator, respectiv rapoarte

de încercare);
- procentul de participare al fiec rui component în amestecul total;
- stabilirea dozajului de liant func ie de curba granulometrica aleas ;
- validarea dozajului optim pe baza testelor ini iale de tip conform tabelului 31 nr.crt.1.
Un nou studiu de dozaj se realizeaz obligatoriu de fiecare dat când apare m car una din situa iile
urm toare: schimbarea sursei sau a tipului de liant, schimbarea sursei de agregate, schimbarea
tipului mineralogic al filerului, schimbarea aditivilor.
7.11. Validarea în produc ie a mixturii asfaltice se va face, obligatoriu, prin transpunerea dozajului
pe sta ie i verificarea caracteristicilor acesteia conform tabelului 31, nr. crt.2.
4.5. Mixtura asfaltic va fi însotit de declaratia de performan , marcaj de conformitate CE i,

dup caz, certificatul de conformitate a controlului produc iei în fabric sau rapoarte de încercare

8. CARACTERISTICILE FIZICO-MECANICE ALE MIXTURILOR ASFALTICE
8.1. Caracteristicile fizico-mecanice ale mixturilor asfaltice se determin pe corpuri de prob

confec ionate din mixturi asfaltice preparate în laborator pentru stabilirea dozajelor optime
(încerc ri ini iale de tip) i pe probe prelevate de la malaxor sau de la a ternere pe parcursul
execu iei, precum i din straturile îmbr c min ii gata executate.
8.2. Prelevarea probelor de mixturi asfaltice pe parcursul execu iei lucr rilor, precum i din
stratul gata executat, se efectueaz conform SR EN 12697-27.
8.3. Caracteristicile fizico-mecanice ale mixturilor asfaltice de tip beton asfaltic trebuie s se
încadreze în limitele din tabelele 18, 19, 20 i 21.
8.4. Caracteristicile Marshall ale mixturilor asfaltice se determin conform SR EN 12697-6 i SR
EN 12697-34 i vor respecta condi iile din tabelul 18.
Absorb ia de ap se va efectua conform metodei din ANEXA nr. 1B.
Sensibilitatea la ap se determin conform SR EN 12697–12 metoda A i SR EN 12697-23 i va

respecta condi iile din tabelul 18.
Caracteristici fizico-mecanice determinate prin încerc ri pe cilindrii Marshall Tabelul 18
Caracteristici pe epruvete cilindrice tip Marshall

Sensibilit
Stabilitate Indice Raport Absorb ia
Nr. ate la
Tipul mixturii asfaltice S,la 60°C, de S/I, de ap
crt. ap ,
curgere, min.
KN mm KN/mm % vol.
%
1. Beton asfaltic 6,5...13 1,5...4,0 1,6 1,5...5,0 min.80
3. Mixtur asfaltic poroas 5,0...15 1,5...4,0 2,1 - min.60
4. Beton asfaltic deschis 5,0...13 1,5...4,0 1,2 1,5...6,0 min.80
5. Anrobat bituminos 6,5...13 1,5...4,0 1,6 1,5...6,0 min.80
8.5. Caracteristicile fizico-mecanice ale mixturilor asfaltice determinate prin încerc ri dinamice
se vor încadra în valorile limit din tabelele 19, 20, 21, 22 i 23.
Incerc rile dinamice care se vor efectua în vederea verific rii caracteristicilor fizico-mecanice ale
mixturilor asfaltice sunt urm toarele :
- Rezisten a la deforma ii permanente (încercarea la compresiune ciclic i încercarea la

ornieraj) reprezentat prin:
• Viteza de fluaj i fluajul dinamic al mixturii asfaltice, determinate prin încercarea la

compresiune ciclic triaxial pe probe cilindrice din mixtur asfaltic , conform SR EN
12697-25, metoda B;
• Viteza de deforma ie i adâncimea f ga ului, determinate prin încercarea de ornieraj pe
epruvete confec ionate în laborator conform SR EN 12697-33 sau prelevate prin t iere

din stratul realizat (carote), conform SR EN 12697-22+A1, dispozitiv mic în aer,
procedeul B;
- Rezisten a la oboseal , determinat conform SR EN 12697-24, fie prin încercarea la întindere

indirect pe epruvete cilindrice - anexa E, fie prin celelalte din cadrul metodelor reglementate de
SR EN 12697-24;
- Modulul de rigiditate, determinat prin încercarea la rigiditate a unei probe cilindrice din
mixtur asfaltic , conform SR EN 12697-26, anexa C;
- Volumul de goluri al mixturii asfaltice compactate, determinat pe epruvete confec ionate la
presa de compactare giratorie, conform SR EN 12697-31.
Caracteristicile mixturilor pentru stratul de uzur determinate prin încerc ri dinamice
Tabelul 19
Mixtur asfaltic pentru stratul de
Nr.
Caracteristic uzur / clas tehnic drum
crt.
I-II III-IV
1. Caracteristici pe cilindrii confec iona i la presa giratorie
1.1. Volum de goluri la 80 gira ii , % maxim 5,0 6,0
Rezisten a la deforma ii permanente (fluaj dinamic)
- deforma ia la 50 °C, 300 KPa i 10000 impulsuri,
20 000 30 000
1.2. µm/m, maxim
- viteza de deforma ie la 50 °C, 300 KPa i 10000
1,0 2,0
impulsuri,µm/m/ciclu, maxim
1.3. Modulul de rigiditate la 20°C, 124ms, MPa, minim 4200 4000
2. Caracteristici pe pl ci confec ionate în laborator sau pe carote din îmbr c minte
Rezisten a la deforma ii permanente, 60 °C (ornieraj)
- viteza de deforma ie la ornieraj, mm/1000 cicluri
0,3 0,5
2.1. maxim
- adâncimea f ga ului, % din grosimea ini ial a
5,0 7,0
probei, maxim
Caracteristicile mixturilor pentru stratul de leg tur determinate prin încerc ri dinamice
Tabelul 20
Mixtur asfaltic pentru stratul de
Nr.
Caracteristic leg tur / clas tehnic drum
crt.
I-II III-IV
0 1 2 3
1.1. Volum de goluri, la 120 gira ii,% maxim 9,5 10,5
1.2. Rezisten a la deforma ii permanente (fluaj dinamic)
- deforma ia la 40 °C, 200 KPa i 10000 impulsuri,
20 000 30 000
µm/m, maxim
- viteza de deforma ie la 40 °C, 200 KPa i 10000
2,0 3,0
impulsuri, µm/m/ciclu, maxim

0 1 2 3
1.3. Modulul de rigiditate la 20 °C, 124 ms, MPa, minim 5000 4500
1.4. Rezisten a la oboseal , proba cilindric solicitat la
întindere indirect : Num r minim de cicluri pân la 400 000 300 000
fisurare la 150C
2. Rezisten a la oboseal , epruvete trapezoidale sau
150 100
prismatice 6 10 -6, minim
Caracteristicile mixturilor pentru stratul de baz determinate prin încerc ri dinamice
Tabelul 21
Mixtur asfaltic pentru stratul
Nr.
Caracteristic de baz / clas tehnic drum
crt.
I-II III-IV
1.1. Volum de goluri, la 120 gira ii,% maxim 9 10
Rezisten a la deforma ii permanente (fluaj dinamic)
- deforma ia la 40 °C, 200 KPa i 10000 impulsuri, 20 000 30 000
1.2. µm/m, maxim
- viteza de deforma ie la 40°C, 200 KPa i 10000
2,0 3,0
impulsuri, µm/m/ciclu, maxim
1.3 Modulul de rigiditate la 20 °C, 124 ms, MPa, minim 6000 5600
Rezisten a la oboseal , proba cilindric solicitat la
1.4 întindere indirect : Num r minim de cicluri pân la 500 000 400 000
fisurare la 150C
Rezisten a la oboseal , epruvete trapezoidale sau
2. 150 100
prismatice 6 10-6, minim
NOTA Valorile modulilor de rigiditate determina i în laborator, sunt stabili i ca nivel de
performan minimal pentru mixturile analizate în condi ii de laborator. La proiectarea
structurilor rutiere se utilizeaz valorile de elasticitate dinamic din reglement rile tehnice în
vigoare privind dimensionarea structurilor suple i semirigide.
8.6. În cazul în care mixtura pentru stratul de uzur va fi o mixtur stabilizat , aceasta va
îndeplini condi iile din tabelele 19 i 22, volumul de goluri se va determina prin metoda densit ilor
aparente i maxime astfel cum sunt precizate în SR EN 12697-8.
8.7. Epruvetele Marshall pentru analizarea mixturilor asfaltice tip MAS se vor confec iona
conform specifica iilor SR EN 12697-30 prin aplicarea a 75 de lovituri pe fiecare parte a epruvetei.
Volumul de goluri umplut cu bitum (VFB) se determin conform SR EN 12697-8.
Sensibilitatea la ap se determin conform SR EN 12697-12, metoda A.
Testul Shellenberg se efectueaz conform SR EN 12697-18.

Caracteristici specifice ale mixturilor asfaltice stabilizate Tabelul 22

1 Volum de goluri pe cilindri Marshall, % 3...4
2 Volum de goluri umplut cu bitum, % 77...83
3 Test Shellenberg, %, maxim 0,2
4 Sensibilitate la ap , % minim 80
În cazul în care mixtura pentru stratul de uzur va fi o mixtur poroas , aceasta va îndeplini
condi iile din tabelele 18 i 23.
Caracteristici specifice ale mixturilor asfaltice poroase Tabel 23

1 Volum de goluri pe cilindri Marshall, % minim 12 - 20
2 Pierdere de material, SR EN 12697-17+A1,% maxim 30
9. CARACTERISTICILE STRATURILOR GATA EXECUTATE
9.1. Caracteristicile straturilor realizate din mixturi asfaltice sunt:
- gradul de compactare i absorb ia de ap – tabel 24

- rezisten a la deforma ii permanente – tabel 19
- elementele geometrice ale stratului executat – tabel 25
- caracteristicile suprafe ei îmbr c min ilor bituminoase executate – tabel 26
Gradul de compactare i absorb ia de ap
9.2. Gradul de compactare reprezint raportul procentual dintre densitatea aparent a mixturii
asfaltice compactate în strat i densitatea aparent determinat pe epruvete Marshall compactate în
laborator din aceea i mixtur asfaltic , prelevat de la a ternere, sau din aceea i mixtur provenit
din carote.
Epruvetele Marshall se vor confec iona conform specifica iilor SR EN 12697-30 pentru toate
tipurile de mixturi asfaltice abordate în prezentul caiet de sarcini, cu excep ia mixturilor asfaltice tip
MAS pentru care se vor aplica 75 lovituri pe fiecare parte a epruvetei.
9.3. Densitatea aparent a mixturii asfaltice din strat se poate determina pe carote prelevate din
stratul gata executat sau prin m sur tori în situ cu echipamente de m surare adecvate, omologate.
Not : Densitatea maxim se va determina conform SR EN 12697-5, iar densitatea aparent se va

determina conform SR EN 12697-6.
9.4. Încerc rile de laborator efectuate pentru verificarea compact rii constau în determinarea
densit ii aparente i a absorb iei de ap pe pl cu e (100x100) mm sau pe carote cilindrice cu
diametrul de 100 mm, netulburate.
9.5. Condi iile tehnice pentru absorb ia de ap i gradul de compactare al straturilor din mixturi

asfaltice, cuprinse în prezentul caiet de sarcini, vor fi conforme cu valorile din tabelul 24.
Caracteristicile straturilor din mixturi asfaltice Tabelul 24
Grad de
Nr. Absorb ie de ap ,
Tipul stratului compactare,
crt. % vol.
% minim
1 Mixtur asfaltic stabilizat 2…6 97
2 Mixtur asfaltic poroas - 97
3 Beton asfaltic 2…5 97
4 Beton asfaltic deschis 3…8 96
5 Anrobat bituminos 2…8 97
Rezisten a la deforma ii permanente
9.6. Rezisten a la deforma ii permanente a stratului de uzur executat din mixturi asfaltice se
verific pe minim dou carote cu diametrul de 200 mm prelevate din stratul executat, la cel pu in
dou zile dup a ternere.
9.7. Rezisten a la deforma ii permanente pe carote se m soar prin determinarea vitezei de
deforma ie la ornieraj i adâncimea f ga ului, la temperatura de 60 °C, conform SR EN 12697-22.
Valorile admisibile pentru aceste caracteristic, sunt prezentate în tabelul 19.
Elemente geometrice
9.8. Elementele geometrice, condi iile de admisibilitate i abaterile limit locale admise la
elementele geometrice sunt cele prev zute în tabelul 25.
9.9. La stabilirea grosimii straturilor realizate din mixturi asfaltice se va avea în vedere
asigurarea unei grosimi minime de 2,5 x dimensiunea maxim a granulei de agregat utilizat . Nu se
admit abateri în minus fa de grosimea prevazut în proiect pentru fiecare strat.
Tabelul 25
Abateri limit locale
Nr. Condi ii de
Elemente geometrice admise la elementele
crt. admisibilitate
geometrice
0 1 2 3
Grosimea minim a stratului - nu se admit abateri în
compactat, conform SR EN 12697- minus fa de grosimea
36: minima prev zut în
1 -strat de uzur : 4,0 cm proiect pentru fiecare strat
-strat de leg tur 5,0 cm
-strat de baz 22,4 6,0 cm
-strat de baz 31,5 8,0 cm
Profil transversal
2 L imea par ii carosabile: ± 20 mm
proiectat

0 1 2 3
Profilul transversal
-în aliniament sub form acoperi ± 5,0 mm fa de cotele
3
-în curbe i zone aferente conform STAS 863 profilului adoptat
-cazuri speciale pant unic
Profil longitudinal, în cazul ± 5,0 mm fa de cotele
drumurilor noi, declivitate, % profilului proiectat, cu
4 maxim*: condi ia respect rii pasului
-autostr zi conform PD 162 de proiectare adoptat
-drumuri na ionale conform STAS 863
* Declivit i mai mari pot fi prev zute numai cu acordul Inginerului i asigurarea m surilor de
siguran a circula iei.
Caracteristicile suprafe ei straturilor executate din mixturi asfaltice
9.10. Caracteristicile suprafe ei straturilor executate din mixturi asfaltice i condi iile tehnice care
trebuie s fie îndeplinite sunt conform tabelului 26.
9.11. Determinarea caracteristicilor suprafe ei straturilor executate din mixturi asfaltice se
efectueaz , pentru:
- strat uzur (rulare) – cu minim 15 zile înainte de recep ia la terminarea lucr rilor i la sfâr itul
perioadei de garan ie;
- strat de leg tur i strat de baz – înainte de a ternerea stratului urm tor (superior).
Caracteristicile suprafe ei straturilor bituminoase Tabelul 26

Condi ii de
Caracteristic
Nr. admisibilitate
Metoda de încercare
crt. Uzura Leg tura
Strat
(rulare) baza
0 1 2 3 4
Planeitatea în profil longitudinal, Reglement ri tehnice în
prin m surarea cu echipamente vigoare privind m surarea
omologate indicelui de planeitate.
Indice de planeitate, IRI, m/km: M sur torile se vor
1 drumuri de clas tehnic I . . . I I 1,5 2,5 efectua din 10 în 10 m iar
drumuri de clas tehnic III 2,0 în cazul sectoarelor cu
drumuri de clas tehnic IV 2,5 denivel ri mari se vor
drumuri de clas tehnic V 3,0 determina punctele de
maxim.
Planeitatea în profil longitudinal,
sub dreptarul de 3 m
Denivel ri admisibile, mm:
2 SR EN 13036-7
drumuri de clas tehnic I i II 3,0 4,0
drumuri de clas tehnic III 4,0
drumuri de clas tehnic IV...V 5,0
Planeitatea în profil transversal,
3 ±1,0 ±1,0 SR EN 13036-8
mm/m

0 1 2 3 4
4 Rugozitatea suprafe ei
Aderen a suprafe ei. Încercarea cu
pendul (SRT) - unit i PTV
4.1. drumuri de clas tehnic I...II 80 - SR EN 13036-4
drumuri de clas tehnic III 75
drumuri de clas tehnic IV ...V 70
Adâncimea medie a macrotexturii,
metoda volumetric MTD,
adâncime textura, mm:
4.2. SR EN 13036-1
drumuri de clas tehnic I...II 1,2
drumuri de clas tehnic IV ...V 0,6
metoda profilometric MPD,
adâncime medie profil exprimat
4.3 în coeficient de frecare (µGT): AND 606
drumuri de clas tehnic I...II 0,67
drumuri de clasa tehnica IV-V 0,57
Vizual: Aspect f r degrad ri sub form de exces
5 Omogenitate.Aspectul suprafe ei
de bitum, fisuri, zone poroase, deschise, lefuite
Planeitatea în profil longitudinal se determin fie prin m surarea indicelui de planeitate IRI, fie prin
m surarea denivel rilor sub dreptarul de 3 m.
Planeitatea în profil transversal este cea prin care se constat abateri de la profilul transversal,
apari ia f ga elor i se face cu echipamente electronice omologate sau metoda ablonului.
Pentru verificarea rugozit ii se vor determina atât aderen a prin metoda cu pendulul SRT cât i
adâncimea medie a macrotexturii.
Aderen a suprafe ei se determin cu aparatul cu pendul alegând 3 sectoare reprezentative pe

km/drum. Pentru fiecare sector se aleg 5 sec iuni situate la distan a de 5…10 m între ele, pentru care
se determin rugozitatea, în puncte situate la un metru de marginea p r ii carosabile (pe urma ro ii)
i la o jum tate de metru de ax (pe urma ro ii). Determinarea adâncimii macrotexturii se face în
acelea i puncte în care s-a aplicat metoda cu pendul.
CAPITOLUL IV - PREPARAREA I PUNEREA ÎN OPER A MIXTURILOR

ASFALTICE
10. PREPARAREA I TRANSPORTUL MIXTURILOR ASFALTICE
10.1. Mixturile asfaltice se prepar în instala ii prev zute cu dispozitive de predozare, uscare,
resortare i dozare gravimetric a agregatelor naturale, dozare gravimetric sau volumetric a

bitumului i filerului, precum i dispozitiv de malaxare for at a agregatelor cu liantul bituminos.
Verificarea func ion rii instala iilor de producere a mixturii asfaltice se face în mod periodic de
c tre personal de specialitate conform unui program de între inere specificat de produc torul
echipamentelor i programului de verificare metrologic al dispozitivelor de m sura i control.
Certificarea conformitatii instala iei privind calitatea fabrica iei i condi iile de securitate, se va
efectua cu respectarea procedurii PCC 019.
Controlul produc iei în fabric se face conform SR 13108-21/AC.
10.2. Temperaturile agregatelor naturale, ale bitumului i ale mixturii asfaltice la ie irea din
malaxor se stabilesc în func ie de tipul liantului, conform tabelului 27 (sau confom specifica iilor
produc torului), cu observa ia c temperaturile maxime se aplic în toate punctele instala iei de
asfalt i temperaturile minime se aplic la livrare.
În cazul utiliz rii unui bitum modificat, a unui bitum dur sau a aditivilor, pot fi aplicate temperaturi
diferite. În acest caz, aceasta trebuie s fie documentat i declarat pe marcajul reglementat.
Temperaturi la prepararea mixturii asfaltice Tabel 27

Mixturi
Betoane Mixturi asfaltice
asfaltice
Bitum Agregate asfaltice poroase
Tip bitum stabilizate
Mixtura asfaltic la ie irea din malaxor
Temperatura, ° C
35-50 150-170 140-190 150-190 160-200 150-180
50-70 150-170 140-190 140-180 150-190 140-175
70-100 150-170 140-190 140-180 140-180 140-170
În cazul utiliz rii unui bitum modificat, a unui bitum dur sau a aditivilor, pot fi aplicate temperaturi
diferite. În acest caz, aceasta trebuie s fie documentat i declarat pe marcajul reglementat.
10.3. Temperatura mixturii asfaltice la ie irea din malaxor trebuie reglat astfel încât în condi iile
concrete de transport (distan i mijloace de transport) i condi iile climatice s fie asigurate
temperaturile de a ternere i compactare conform tabel 28.
10.4. Se interzice înc lzirea agregatelor naturale i a bitumului peste valorile specificate în tabelul
27, în scopul evit rii modific rii caracteristicilor liantului, în procesul tehnologic.
10.5. Trebuie evitat înc lzirea prelungit a bitumului sau reînc lzirea aceleia i cantit i de bitum
de mai multe ori. Dac totu i din punct de vedere tehnologic nu a putut fi evitat reînc lzirea
bitumului, atunci este necesar determinarea penetra iei acestuia. Dac penetra ia bitumului nu este
corespunz toare se renun la utilizarea lui.
10.6. Durata de malaxare, în func ie de tipul instala iei, trebuie s fie suficient pentru realizarea
unei anrob ri complete i uniforme a agregatelor naturale i a filerului cu liantul bituminos.

10.7. Mixturile asfaltice executate la cald se transport cu autobasculante adecvate, acoperite cu
prelate speciale, imediat dup înc rcare urm rindu-se ca pierderile de temperatur pe tot timpul
transportului, s fie minime. Benele mijloacelor de transport vor fi curate i uscate.
10.8. Mixtura asfaltic preparat cu bitum modificat cu polimeri se transport obligatoriu cu
autobasculante cu bena termoizolant i acoperit cu prelat .
10.9. Fiecare transport va fi înso it de documente de conformitate conform legisla iei în vigoare
(incluzand bon de cântar care va avea înscris pe langa cantitate i urm toarele date: temperatura
mixturii la plecarea mijlocului de transport din sta ia de produc ie, ora plec rii, traseul pe care
urmeaz s -l parcurg i punctul de lucru pe care-l deserve te).
11. LUCR RI PREG TITOARE
11.1. Preg tirea stratului suport înainte de punerea în oper a mixturii asfaltice
Înainte de a ternerea mixturii, stratul suport trebuie bine cur at, iar dac este cazul se remediaz i
se reprofileaz . Materialele neaderente, praful i orice poate afecta leg tura între stratul suport i
stratul nou executat trebuie îndep rtat.
În cazul stratului suport din macadam, acesta se cur i se m tur .
În cazul stratului suport din mixturi asfaltice degradate repara iile se realizeaz conform
prevederilor reglementarilor tehnice în vigoare privind prevenirea i remedierea defec iunilor la
îmbr c min ile rutiere moderne.
Când stratul suport este realizat din mixturi asfaltice deschise, se va evita contaminarea suprafe ei
acestuia cu impurit i datorate traficului. În cazul în care acest strat nu se protejeaz sau nu se
acoper imediat cu stratul urm tor se impune cur area prin periere mecanic i sp lare.
Dup cur are se vor verifica cotele stratului suport, care trebuie s fie conform proiectului de
execu ie.
În cazul în care stratul suport este constituit din straturi executate din mixturi asfaltice existente,
aducerea acestuia la cotele prev zute în proiectul de execu ie se realizeaz , dup caz, fie prin
aplicarea unui strat de egalizare din mixtur asfaltic , fie prin frezare, conform prevederilor din
proiectul de execu ie.
Stratul de reprofilare/egalizare va fi realizat din acela i tip de mixtur ca i stratul superior.

Grosimea acestora va fi determinat func ie de preluarea denivel rilor existente.
12. AMORSAREA
La realizarea straturilor executate din mixturi asfaltice se amorseaz stratul suport i rosturile de

lucru cu o emulsie bituminoas cationic cu rupere rapid .
Amorsarea se va face pe o suprafa curat i uscat i se realizeaz uniform cu un dispozitiv

special care poate regla cantitatea de liant pe metru p trat în func ie de natura stratului suport. Dup
amorsare se a teapt timpul necesar pentru ruperea emulsiei bituminoase.
Caracteristicile emulsiei trebuie s fie de a a natur încât ruperea s fie efectiv înaintea a ternerii
mixturii bituminoase.
În functie de natura stratului suport, cantitatea de bitum ramas dup aplicarea amorsajului trebuie
s fie de (0,3...0,5) kg/m2.
13. A TERNEREA MIXTURII ASFALTICE
13.1. A ternerea mixturilor asfaltice se face la temperaturi ale stratului suport de minim 10 oC, pe
o suprafa uscat .
13.2. În cazul mixturilor asfaltice cu bitum modificat cu polimeri a ternerea se face la temperaturi
ale stratului suport i temperatura exterioar de minim 15oC, pe o suprafa uscat .
13.3. Lucr rile se întrerup pe vânt puternic sau ploaie i se reiau numai dup uscarea stratului
suport.
13.4. A ternerea mixturilor asfaltice se efectueaz numai mecanizat, cu repartizatoare - finisoare
prev zute cu sistem de nivelare înc lzit care asigur o precompactare, cu excep ia lucr rilor în spa ii
înguste în care repartizatoarele - finisoarele nu pot efectua aceast opera ie. Mixtura asfaltic
trebuie a ternut continuu, în grosime constant , pe fiecare strat i pe toat lungimea unei benzi
programat a se executa în ziua respectiv . Mixtura asfaltic trebuie a ternut continuu, în grosime
constant , pe fiecare strat i pe toat lungimea unei benzi programat a se executa în ziua
respectiv . Certificarea conformitatii echipamentelor de asternere a mixturilor asfaltice la cald se va
efectua cu respectarea procedurii PCC 022.
13.5. În cazul unor întreruperi accidentale care conduc la sc derea temperaturii mixturii asfaltice
r mas necompactat aceasta va fi îndep rtat . Aceast opera ie se face în afara zonelor pe care
exist , sau urmeaz a se a terne, mixtur asfaltic . Cap tul benzii întrerupte se trateaz ca rost de
lucru transversal, conform prevederilor de la 13.13.
13.6. Mixturile asfaltice trebuie s aib la a ternere i compactare, în func ie de tipul liantului,
temperaturile prev zute în tabelul 28. M surarea temperaturii va fi efectuat în masa mixturii, în
bunc rul repartizatorului, cu respectarea metodologiei prezentate în SR EN 12697-13.
13.7. În cazul utiliz rii aditivilor pentru m rirea lucrabilit ii mixturilor asfaltice la temperaturi
sc zute se vor respecta prevederile din agrementul tehnic i specifica iile tehnice ale produc torului.
Pentru mixtura asfaltic stabilizat , se vor utiliza temperaturi cu 10°C mai mari decât cele prev zute

în tabelul nr.28.
Temperaturile mixturii asfaltice la a ternere i compactare Tabelul 28
Temperatura Temperatura mixturii asfaltice la

mixturii asfaltice compactare oC, min.
Tipul liantului
la a ternere oC,
început sfâr it
min.
Bitum rutier:
35/50 150 145 110
50/70 140 140 110
70/100 140 135 100
Bitum modificat cu polimeri:
25/55 165 160 120
45/80 160 155 120
40/100 155 150 120
13.8. A ternerea se va face pe întreaga l ime a c ii de rulare, ceea ce impune echiparea

repartizatorului-finisor cu grinzi de nivelare i precompactare de lungime corespunz toare.
13.9. Grosimea maxim a mixturii a ternute printr-o singur trecere este cea fixat de proiectant,
dar nu poate fi mai mare de 10 cm.
13.10. Viteza optim de a ternere se va corela cu distan a de transport i capacitatea de fabrica ie a
sta iei, pentru a se evita total întreruperile în timpul execu iei stratului i apari iei cr p turilor /
fisurilor la suprafa a stratului proasp t a ternut. Func ie de performan ele finisorului, viteza la
a ternere poate fi de 2,5...4 m/min.
13.11. In bunc rul utilajului de a ternere, trebuie s existe în permanen suficient mixtur ,
necesar pentru a se evita o r spândire neuniform a materialului.
13.12. La realizarea straturilor executate din mixturi asfaltice, o aten ie deosebit se va acorda
realiz rii rosturilor de lucru, longitudinale i transversale, care trebuie s fie foarte regulate i
etan e.
La reluarea lucrului pe aceea i band sau pe banda adiacent , zonele aferente rostului de lucru,
longitudinal i/sau transversal inclusiv zona benzii de incadrare (acostament), se taie la toate
straturile asfaltice, de baza, de legatura sau de uzura pe toata grosimea stratului, astfel incat sa
rezulte o muchie vie verticala.
În cazul rostului longitudinal, când benzile adiacente se execut în aceea i zi, t ierea nu mai este
necesar , cu excep ia stratului de uzur .
Rosturile de lucru longitudinale i transversale ale stratului de uzur se vor decala cu minimum 10
cm fa de cele ale stratului de leg tur , cu alternarea lor.
Atunci când exist i strat de baz bituminos sau din materiale tratate cu liant hidraulic, rosturile de
lucru ale straturilor se vor executa între esut.

13.13. Leg tura transversal dintre un strat de asfalt nou i un strat de asfalt existent al drumului se
va face dup decaparea mixturii din stratul vechi, pe o lungime variabil în func ie de grosimea
noului strat, astfel încât s se ob in o grosime constant a acestuia, cu panta de 0,5%.
În plan, liniile de decapare se recomand s fie în form de V, la 45°. Completarea zonei de unire se
va face prin amorsarea suprafe ei, urmat de a ternerea i compactarea noii mixturi asfaltice, pân
la nivelul superior al ambelor straturi (nou i existent).
13.14. Stratul de baz va fi acoperit imediat cu straturile îmbr c mintei bituminoase, nefiind l sat
neprotejat sub trafic.
13.15. Având în vedere porozitatea mare a stratului de leg tur , realizat din beton asfaltic deschis,
acesta nu se va l sa neacoperit. Este recomandat ca stratul de binder s fie acoperit înainte de
sezonul rece, pentru evitarea apari iei unor degrad ri structurale.
14. COMPACTAREA MIXTURII ASFALTICE
14.1. Compactarea mixturilor asfaltice se va realiza prin aplicarea unor tehnologii

corespunz toare, care s asigure caracteristicile tehnice i gradul de compactare prev zute pentru
fiecare tip de mixtur asfaltic i fiecare strat în parte.
Opera ia de compactare a straturilor executate din mixturi asfaltice se realizeaz cu compactoare cu

rulouri netede, cu sau f r dispozitive de vibrare, i/sau compactoare cu pneuri, prev zute cu
dispozitive de vibrare adecvate, astfel încât s se ob in gradul de compactare conform tabelului 24.
Certificarea conformitatii compactoarelor se va efectua cu respectarea procedurii PCC 022.

14.2. Pentru ob inerea gradului de compactare prev zut, se execut un sector experimental i se
determin num rul optim de treceri ale compactoarelor, în func ie de performan ele acestora, tipul
i grosimea straturilor executate.
Sectorul experimental se realizeaz înainte de începerea a ternerii stratului în lucrare, utilizând

mixturi asfaltice preparate în condi ii similare cu cele stabilite pentru produc ia curent .
14.3. Alegerea num rului de treceri optim i a atelierului de compactare are la baz rezultatele
încerc rilor efectuate pe stratul executat în sectorul de prob , de catre un laborator autorizat /
acreditat, în conformitate cu prevederile prezentului Caiet de sarcini i a normativului indicativ
AND 605.
14.4. Metoda de compactare propus va fi considerat satisf c toare dac , pe sectorul de prob , se
ob ine gradul de compactare minim men ionat la tabelul 24.
14.5. Pentru ob inerea gradului de compactare prev zut, num rul minim de treceri recomandat
pentru compactoarele uzuale este cel men ionat în tabelul 29.
La compactoarele dotate cu sisteme de m surare a gradului de compactare în timpul lucrului, se va

ine seama de valorile afi ate la postul de comand . Compactarea se va executa pe fiecare strat în
parte.
Compactarea mixturilor asfaltice. Num r minim de treceri Tabelul 29

Ateliere de compactare
A B
Tipul stratului Compactor cu pneuri Compactor cu rulouri Compactor cu rulouri
de 160 kN netede de 120 kN netede de 120 kN
Num r de treceri minime
Strat de uzur 10 4 12
Strat de leg tur 12 4 14
Strat de baz 12 4 14
14.6. Compactarea se execut în lungul benzii, primele treceri efectuându-se în zona rostului
dintre benzi, apoi de la marginea mai joas spre cea ridicat . Pe sectoarele în ramp , prima trecere
se face cu utilajul de compactare în urcare. Compactoarele trebuie s lucreze f r ocuri, cu o vitez
mai redus la început, pentru a evita v lurirea stratului executat din mixtur asfaltic i nu se vor
îndep rta mai mult de 50 m în spatele repartizatorului. Locurile inaccesibile compactorului, în
special în lungul bordurilor, în jurul gurilor de scurgere sau ale c minelor de vizitare, se
compacteaz cu compactoare mai mici, cu pl ci vibrante sau cu maiul mecanic.
14.7. Suprafa a stratului se controleaz în permanent , iar micile denivel ri care apar pe suprafa a
stratului executate din mixturi asfaltice vor fi corectate dup prima trecere a rulourilor compactoare
pe toat l imea benzii.

CAPITOLUL V - CONTROLUL CALIT II LUCR RILOR
15. CONTROLUL CALIT II LUCR RILOR DE EXECU IE
Controlul calit ii lucr rilor de execu ie a straturilor de uzur , de leg tur i de baz din mixturi
asfaltice se efectueaz conform prevederilor normativului indicativ AND 605.
16. CONTROLUL CALIT II MATERIALELOR
Controlul calit ii materialelor din care se compune mixtura asfaltic se va efectua conform
prevederilor prezentului normativ, atat în etapa initiala, cat i pe parcursul execu iei, conform
capitolului II i art. 7.10 din capitolului III i vor fi acceptate numai acele materiale care satisfac
cerin ele prevazute în acest caiet de sarcini.
17. CONTROLUL PROCESULUI TEHNOLOGIC DE PREPARARE A MIXTURII

ASFALTICE
17.1. Controlul reglajului instala iei de preparare a mixturii asfaltice:
- func ionarea corect a dispozitivelor de cânt rire sau dozare volumetric : la începutul fiec rei
zile de lucru;
- func ionarea corect a predozatoarelor de agregate naturale: zilnic.
17.2. Controlul regimului termic de preparare a mixturii asfaltice:
- temperatura liantului la introducerea în malaxor: permanent;

- temperatura agregatelor naturale uscate i înc lzite la ie irea din usc tor: permanent;
- temperatura mixturii asfaltice la ie irea din malaxor: permanent.
17.3. Controlul procesului tehnologic de execu ie a stratului bituminos:
- preg tirea stratului suport: zilnic, la începerea lucr rii pe sectorul respectiv;
- temperatura mixturii asfaltice la a ternere i compactare: cel pu in de dou ori pe zi la
compactare cu respectarea metodologiei impuse de SR EN12697-13;
- modul de execu ie a rosturilor: zilnic;
- tehnologia de compactare (atelier de compactare, num r de treceri): zilnic.
17.4. Verificarea respect rii compozi iei mixturii asfaltice conform amestecului prestabilit
(dozajul de referin ) se va face în felul urm tor:
- granulozitatea amestecului de agregate naturale i filer la ie irea din malaxor, înainte de

ad ugarea liantului ( arja alb ) conform SR EN 12697-2: zilnic sau ori de câte ori de câte ori se
observ o calitate necorespunz toare a mixturilor asfaltice;

- con inutul minim obligatoriu de materiale concasate: la începutul fiec rei zile de lucru;
- compozi ia mixturii asfaltice (compozi ia granulometric conform SR EN 12697-2 i con inutul
de bitum conform SR EN 12697-1) prin extrac ii, pe probe de mixtur prelevate de la malaxor i
a ternere: zilnic.
17.5. Verificarea calit ii mixturii asfaltice, se va face prin analize efectuatuate de un laborator
autorizat pe probe de mixtur asfaltic :
- compozi ia mixturii asfaltice, care trebuie s corespund compozi iei stabilite prin studiul
preliminar de laborator;
- caracteristici fizico-mecanice cate trebuie s se încadreze în limitele din prezentul caiet de sarcini
(tabelul 31).
Volumul de goluri se va verifica pe parcursul execu iei pe epruvete Marshall i se va raporta la

limitele din tabelele 22 i 23, în func ie de tipul mixturii asfaltice preparate.
Abaterile compozi iei mixturilor asfaltice fa de amestecul de referin prestabilit (dozaj) sunt
indicate în tabelul 30.
Abateri fa de dozajul optim Tabelul 30
Abateri admise fa de dozajul optim, în valoare absolut %

31,5 ±5
22,4 ±5
16 ±5
11,2 ±5
Agregate
8 ±5
Treceri pe sita de, mm
4 ±4
2 ±3
0,125 ±1,5
0,063 ±1,0
Bitum ±0,2
17.6. Tipurile de încerc ri i frecven a acestora, în func ie de tipul de mixtur i clasa tehnic a
drumului sunt prezentate în tabelul 31, în corelare cu SR EN 13108-20/AC.
Tipul i frecven a încerc rilor realizate pe mixturi asfaltice Tabelul 31
Nr. Natura controlului/încerc rii Caracteristici verificate

Tipul mixturii asfaltice
crt. i frecven a încerc rii i limite de încadrare
0 1 2 3
Toate tipurile de mixturi
asfaltice destinate stratului de
Încerc ri ini iale de tip
1. Conform tabel 18 uzur , de leg tur i de baz cu
(validarea în laborator)
excep ia mixturilor asfaltice
stabilizate

0 1 2 3
Conform tabel 19 uzur , cu excep ia mixturilor
poroase, pentru clasa tehnic a
drumului I, II, III, IV.
leg tur i de baz , conform
Conform tabel 20 i 21
prevederilor din acest caiet de
sarcini pentru clasa tehnic a
drumului I, II, III, IV.
Mixturile asfaltice indiferent de
Conform tabel 22
clasa tehnic a drumului.
Mixturile asfaltice poroase
Conform tabel 23 indiferent de clasa tehnic a
drumului.
La transpunerea pe sta ia de
asfalt a dozajelor proiectate în
laborator, vor fi prelevate probe
Idem punctul 1
pe care se vor reface toate
încerc rile prev zute la punctul
Încerc ri ini iale de tip
2. 1 din acest tabel.
(validarea în produc ie)
La transpunerea pe sta ia de
asfalt a dozajelor proiectate în
Compozi ia mixturii
laborator, se va verifica
conform art. 17.4 i 17.5
respectarea dozajului de
referin .
Toate tipurile de mixtur
Compozi ia mixturii
asfaltic pentru stratul de uzur ,
conform art. 17.4 i 17.5
de leg tur i de baz .
Verificarea caracteristicilor Toate tipurile de mixturi
mixturii asfaltice prelevate în Caracteristici fizico-
timpul execu iei: mecanice pe epruvete
uzur , de leg tur i de baz cu
Frecven a: 1/400 tone Marshall conform tabel
excep ia mixturilor asfaltice
mixtur asfaltic fabricat 18
3. stabilizate.
sau 1/700 tone mixtur
Conform tabel 22 Mixturi asfaltice stabilizate
fabricat în cazul sta iilor cu
productivitate mai mare de Caracteristici fizico-
80 to/or , dar cel pu in o dat mecanice pe epruvete
pe zi. Marshall conform tabel
Mixturi asfaltice poroase
18 i volum de goluri pe
cilindri Marshall – tabel
23
Verificarea calit ii stratului
executat:
- verificare pentru fiecare
Conform tabel 24 asfaltic pentru stratul de uzur ,
4. 10.000 m2 executa i:
de leg tur i de baz
- min. 1/lucrare, în cazul
lucr rilor cu suprafa a mai
mic de 10.000 m2

0 1 2 3
Verificarea rezisten ei
stratului la deforma ii
permanente pentru stratul Conform tabel 19 pentru
executat: rata de ornieraj i/sau
asfaltic destinate stratului de
5. - verificare pentru fiecare adâncime f ga , cu
uzur , pentru drumurile de clas
10.000 m2 executa i; respectarea art. 9.6 i
tehnic I, II i III, IV.
- min. 1/lucrare, în cazul 9.7
lucr rilor cu suprafa mai
mic de 10.000 m2
Verificarea modului de
rigiditate:
- verificare pentru fiecare
6. 10.000 m2 executa i Conform tabel 21 Strat de baz
- min. 1/lucrare, în cazul
lucr rilor cu suprafa mai
mic de 10.000 m2
Verificarea elementelor
7. geometrice ale statului Conform tabel 25 Toate straturile executate
executat
Verificarea suprafetei
8. Conform tabel 26 Toate straturile executate
stratului executat
Verific ri suplimentare în
situa ii cerute de comisia de
9. recep ie (Inginer): Conform solicit rii comisiei de recep ie
- 1 set carote pentru fiecare
solicitare
18. CONTROLUL CALIT II STRATURILOR EXECUTATE DIN MIXTURI

ASFALTICE
18.1. Verificarea calit ii stratului se efectueaz prin prelevarea de epruvete, conform SR EN

12697-29, astfel:
- carote 200 mm pentru determinarea rezisten ei la ornieraj;

- carote 100 mm sau pl ci de min.( 400 x 400) mm sau carote de 200 mm (în suprafa
echivalent cu a pl cii men ionate anterior) pentru determinarea grosimii straturilor, a gradului
de compactare i absorb iei de ap , precum i, la cererea Inginerului, a compozi iei.
Epruvetele se preleveaz în prezen a delegatului antreprenorului, al Inginerului, la aproximativ 1 m

de la marginea p r ii carosabile, încheindu-se un proces verbal, în care se va nota grosimea
straturilor prin m surarea cu o rigl gradat .
Zonele care se stabilesc pentru prelevarea probelor sunt identificate de c tre antreprenor i Inginer
din sectoarele cele mai defavorabile.

18.2. Verificarea compact rii stratului, se efectueaz prin determinarea gradului de compactare în
situ, prin încerc ri nedistructive sau prin încerc ri de laborator pe carote.
Încerc rile de laborator efectuate pe carote pentru verificarea compact rii constau în determinarea
densit ii aparente i a absorb iei de ap , pe pl cu e (100x100) mm sau pe carote cilindrice cu
diametrul de 100 sau 200 mm, netulburate
Rezultatele ob inute privind compactarea stratului trebuie s se încadreze în limitele din tabelul 24.
18.3. Alte verificari, în caz de litigiu, constau în m surarea grosimii stratului i a compozi iei
(granulometrie SR EN 12697-2 i con inut de bitum solubil conform SR EN 12697-1).
19. VERIFICAREA ELEMENTELOR GEOMETRICE
19.1. Verificarea elementelor geometrice ale stratului i a uniformit ii suprafe ei const în:
- verificarea îndeplinirii condi iilor de calitate pentru stratul suport i funda ie, conform
prevederilor STAS 6400;
- verificarea grosimii stratului, în func ie de datele înscrise în rapoartele de încercare întocmite la
încercarea probelor din stratul de baz executat, iar la aprecierea comisiei de recep ie, prin
maximum dou sondaje pe kilometru, efectuate la 1 m de marginea stratului asfaltic
executat;verificarea se va face pe probe ce se iau pentru verificarea calit ii îmbr c min ii, tabel
24 i conform tabel 25;
- verificarea profilului transversal: - se face cu echipamente adecvate, omologate;
- verificarea cotelor profilului longitudinal: - se face în ax , cu ajutorul unui aparat topografic de
nivelment sau cu o grind rulant de 3 m lungime, pe minimum 10% din lungimea traseului.
Nu se admit abateri în minus fa de grosimea prev zut în proiect.
Abaterile în plus de la grosime nu constituie motiv de respingere a lucr rii, cu condi ia respect rii
prevederilor prezentului caiet de sarcini privind uniformitatea suprafe ei, abaterile admise la cotele
proiectate i gradul de compactare.
CAPITOLUL VI - RECEP IA LUCR RILOR
20. RECEP IA PE FAZE DE EXECU IE
20.1. Recep ia pe faze determinante (de lucrãri ascunse) se efectueazã conform Regulamentului
privind controlul de stat al calitã ii în construc ii, aprobat cu HG 272 i conform Procedurii privind

conform proiectului i atestã condi iile impuse de AND 605 i de prezentul caiet de sarcini.
participarea reprezentantului Inspec iei în Construc ii iar documentul ce se încheie ca urmare a
21. RECEP IA LA TERMINAREA LUCR RILOR
21.1. Recep ia la terminarea lucr rilor se efectueaza de c tre Inginer conform Regulamentului de
recep ie a lucr rilor în construc ii i instala ii aferente acestora, aprobat cu HG 273 cu modific rile
i complet rile ulterioare.
Comisia de recep ie examineaz lucr rile executate în conformitatea cu documenta ia tehnic

aprobat , proiect de execu ie, caiet de sarcini, precum i determin ri necesare în vederea realiz rii
recep iei la terminarea lucr rii, dup cum urmeaz :
- Verificarea elementelor geometrice – tabel 25;
• grosimea;
• l imea p r ii carosabile;
• profil transversal i longitudinal;
- Planeitatea suprafe ei de rulare – tabel 26;

- Rugozitate – tabel 26;
- Capacitate portant - conform normativ CD 155;
- Rapoarte de încercare pe carote, prelevate din straturile executate - conform tabelului 31.
22. RECEP IA FINAL
22.1. Recep ia final se face dupa expirarea perioadei de garan ie a lucr rii.
22.2. Pentru lucr rile de ranforsare, reabilitare, precum i construc ii noi de drumuri i autostr zi,
în vederea Recep iei Finale, antreprenorul va prezenta m sur torile de planeitate, rugozitate i
capacitate portant , pentru confirmarea comport rii în exploatare a lucr rilor executate.
22.3. Recep ia final se va face conform Regulamentului de recep ie a lucr rilor de construc ii i
instala ii aferente acestora, aprobat prin H.G. 273 cu modific rile i complet rile ulterioare, dup
expirarea perioadei de garan ie.

22.4. La recep ia finalã a lucrãrii se va consemna modul în care s-au comportat straturile asfaltice
i dacã acestea au fost întretinute corespunzãtor în perioada de garan ie a întregii lucrãri, în
condi iile respectãrii prevederilor Regulamentului aprobat cu HGR 273 i modificarilor i
completarilor aprobate cu HG 940 i HG 1303.

ANEXA NR. 1A (NORMATIV )
Determinarea absorb iei de ap
Absorb ia de ap este cantitatea de ap absorbit de golurile accesibile din exterior ale unei epruvete
din mixtur asfaltic , la men inerea în ap sub vid i se exprim în procente din masa sau volumul
ini ial al epruvetei.
Aparatur
Etuv ;
Balan hidrostatic cu sarcin maxim de 2 kg cu clasa de precizie III;
Aparat pentru determinarea absorb iei de ap alc tuit dintr-un vas de absorb ie (exsicator de
vid); pomp de vid (tromp de ap ); vacuummetru cu mercur; vas de siguran i tuburi
de leg tur din cauciuc între p r ile componente. Pompa de vid trebuie s asigure
evacuarea aerului în a a fel încât s se realizeze o presiune sc zut de 15...20 mmHg
dup circa 30 minute.
Modul de lucru
Determinarea se efectueaz pe epruvete sub form de cilindri Marshall confec ionate în laborator,
precum i pe pl cu e sau carote prelevate din îmbr c mintea bituminoas . Confec ionarea
epruvetelor se realizeaz conform SR EN 12697-30. Epruvetele din îmbr c mintea bituminoas se
usuc în aer la temperatura de maxim 20 °C pân la mas constant .
Not : Masa constant se consider când dou cânt riri succesive la interval de minim 4 ore
difer intre ele cu mai pu in de 0,1%.
Epruvetele astfel preg tite pentru încercare se cânt resc în aer (mu), dup care se men in timp de 1
or , în ap , la temperatura de 20 °C ± 1 °C, se scot din ap , se terg cu o es tur umed i se
cânt resc în aer (m1) i apoi în ap (m2).
Diferen a dintre aceste dou cânt riri raportat la densitatea apei reprezint volumul ini ial al
epruvetei:
m −m
V=
ρ
Epruvetele sunt introduse apoi în vasul de absorb ie (exsicatorul de vid) umplut cu ap la

temperatura de 20 °C ± 1 °C se a eaz capacul de etan are i se pune în func iune evacuarea aerului
astfel ca dup circa 30 minute s se ob in un vid între 15...20 mmHg. Vidul se întrerupe dup 3 ore
, dar epruvetele se men in în continuare în ap la temperatura de 20 °C ± 1 °C timp de 2 ore la
presiune atmosferic .
Epruvetele se scot apoi din ap , se terg cu o es tur umed i se cânt resc în aer (m ) i în ap

(m4).
Diferen a între aceste dou cânt riri raportat la densitatea apei reprezint volumul final al
epruvetelor:
m −m
V =
ρ
Calcul
Absorb ia de ap , exprimat în procente, se poate calcula în dou moduri cu urm toarele formule:
În cazul în care volumul ini ial (V) al epruvetelor este mai mare ca volumul final (V1):
Absorb ia de ap ( A m ) raportat la masa epruvetei:
m −m
A = x 100
m
Absorb ia de ap (Av) raportat la volumul epruvetei:
(m − m )/ρ
A = x 100
(m − m )/ρ
În cazul în care volumul final (V1) este mai mare ca volumul ini ial (V):
Absorb ia de ap (Am) raportat la masa epruvetei
(m − m ) − (m − m ) − (m − m )
A = x 100
m
Absorb ia de ap (Av) raportat la volumul epruvetei:

(m − m ) − (m − m ) − (m − m ) /ρ
V = x 100
(m − m )/ρ
în care:
mu masa epruvetei dup uscare, cânt rit în aer, în grame;

m1 masa epruvetei dup 1 or de men inere în ap , cânt rit în aer, în grame;
m2 masa epruvetei dup 1 or men inere în ap , cânt rit în ap , în grame;
m3 masa epruvetei, dup 3 ore în vid i alte 2 ore la presiune atmosferic , cânt rit în aer, în grame;
m4 masa epruvetei dup 3 ore în vid i alte 2 ore la presiune atmosferic , cânt rit în ap , în grame;
ρ densitatea apei, în grame pe centimetru cub, calculat cu formula:
7.59 × t × 5.32 × t
ρ = 1.00025205 + &
10%
unde t este temperatura apei
Abaterea valorilor individuale fa de medie nu trebuie s fie mai mare de ± 0,5% (procente în
valoare absolut ).

I. ACTE NORMATIVE

HG nr. 273/1994 privind aprobarea Regulamentului de receptie a
lucrarilor de constructii i instalatii aferente acestora
HG 1231/2008
273/1994
lucrarilor de constructii i instalatii aferente acestora,
calitatea în construc ii
interes national
drumurilor publice

ulterioare
AND 605-2016 Normativ privind realizarea mixturilor asfaltice executate

la cald. Condi ii tehnice privind proiectarea, prepararea i
punerea în oper .
AND 606 - 2014 Instructiuni tehnice privind metodologia de determinare
a rugozitatii drumurilor cu ajutorul echipamentului
GRIPTESTER MK2
NE 022:2003 Normativ privind determinarea adezivit ii lian ilor
bitumino i la agregate.
PCC 019-2015 Procedura de inspec ie tehnic a sta iilor pentru
prepararea mixturilor asfaltice pentru lucr ri de drumuri
i aeroporturi
PCC 022-2015 Procedura pentru inspec ia tehnic a echipamentelor
pentru punerea în oper a mixturilor asfaltice la lucr ri de
drumuri i aeroporturi
PD 177:2001 Normativ pentru dimensionarea sistemelor suple i
semirigide (metoda analitic ).
III. STANDARDE
STAS 539:1979 Filer de calcar, filer de cretã i filer de var stins în

pulbere.
STAS 863:1985 Lucr ri de drumuri. Elemente geometrice ale traseelor.
Prescrip ii de proiectare.
STAS 6400:1984 Lucr ri de drumuri. Straturi de baz i de funda ie.
Condi ii tehnice generale de calitate.
STAS 10473/1-1987 Lucr ri de drumuri. Straturi din agregate naturale sau
p mânturi stabilizate cu ciment. Condi ii tehnice generale
de calitate.
SR 61:1997 Bitum. Determinarea ductilit ii.
SR 179:1995 Lucrãri de drumuri. Macadam. Condi ii generale de
calitate.
SR 1120:1995 Lucr ri de drumuri. Straturi de baz i îmbr c min i
bituminoase de macadam semipenetrat i penetrat.

SR 4032-1:2001 Lucrãri de drumuri. Terminologie.
SR 8877 – 1:2007 Lucr ri de drumuri. Partea 1: Emulsii bituminoase
cationice. Condi ii de calitate.
SR 10969:2007 Lucr ri de drumuri. Determinarea adezivit ii bitumurilor
rutiere i a emulsiilor cationice bituminoase fa de
agregatele naturale prin metoda spectrofotometric .
SR EN 196-2:2013 Metode de încerc ri ale cimenturilor. Partea 2: Analiza
chimic a cimentului
ale agregatelor. Determinarea granulozit ii. Analiza
granulometric .
SR EN 933 - 2:1998 Încerc ri pentru determinarea caracteristicilor geometrice
ale agregatelor. Partea 2 – Analiza granulometric . Site
de control, dimensiunile nominale ale ochiurilor.
ale agregatelor. Partea 3: Determinarea formei
granulelor. Coeficient de aplatizare.
ale agregatelor. Partea 4: Determinarea formei
granulelor. Coeficient de form .
suprafe e concasate i sf râmate din agregatele grosiere.
ale agregatelor. Partea 7: Determinarea con inutului de
elemente cochiliere. Procent de cochilii în agregate.
Determinarea echivalentului de nisip.
Încercare cu albastru de metilen.
SR EN 1097-1:2011 Încerc ri pentru determinarea caracteristicilor mecanice
i fizice ale agregatelor. Partea 1: Determinarea
rezisten ei la uzur (micro-Deval).
i fizice ale agregatelor. Partea 2: Metode pentru
determinarea rezisten ei la sf râmare - Los Angeles.
i fizice ale agregatelor. Partea 5: Determinarea
continutului de apa prin uscare în etuva ventilata

i fizice ale agregatelor. Partea 6: Determinarea masei
reale i a coeficientului de absorb ie a apei.
SR EN 1367-1:2007 Încerc ri pentru determinarea caracteristicilor termice i
de alterabilitate ale agregatelor. Partea 1: Determinarea
rezisten ei la înghe -dezghe .
SR EN 1367-2:2010 Încerc ri pentru determinarea caracteristicilor termice i
de alterabilitate ale agregatelor. Partea 2: Încercarea cu
sulfat de magneziu.
SR EN 1426:2007 Bitum i lian i bitumino i. Determinarea penetrabilit ii
cu ac.
SR EN 1427:2007 Bitum i lian i bitumino i. Determinarea punctului de
înmuiere. Metoda cu inel i bil .
SR EN 1428:2012 Bitum i lianti bituminosi. Determinarea continutului de
apa din emulsiile bituminoase. Metoda distilarii
azeotrope
SR EN 1429:2013 Bitum i lianti bituminosi. Determinarea reziduuluipe sita
al emulsiilor bituminoase i determinarea stabilitatii la
depozitare prin cernere
SR EN 1744+A1:2013 Încerc ri pentru determinarea propriet ilor chimice ale
agregatelor.
SR EN ISO 2592:2002 Determinarea punctului de inflamare i de aprindere.
Metoda Cleveland cu vas deschis
SR EN 12591:2009 Bitum i lian i bitumino i. Specifica ii pentru bitumuri
rutiere.
SR EN 12592:2015 Bitum i lian i bitumino i. Determinarea solubilit ii
rupere Fraass.
SR EN 12595:2015 Bitum i lian i bitumino i. Determinarea viscozit ii
cinematice
dinamice cu viscozimetrul capilar sub vid
SR EN 12607-1:2015 Bitum i lian i bitumino i. Determinarea rezisten ei la
înc lzire sub efectul c ldurii i aerului. Partea 1. Metoda
RTFOT.
înc lzire sub efectul c ldurii i aerului. Partea 2. Metoda
TFOT.
SR EN 12697-6:2012 Mixturi asfaltice. Metode de încercare pentru mixturi
asfaltice preparate la cald. Partea 6. Determinarea
densitatii aparente a epruvetelor bituminoase.

caracteristicilor volumetrice ale epruvetelor bituminoase.
afinit ii dintre agregate i bitum.
asfaltice preparate la cald. Partea 12: Determinarea
sensibilit ii la ap a epruvetelor bituminoase.
asfaltice preparate la cald. Partea 13: M surarea
temperaturii.
SR EN 12697-17+ A1:2007 Mixturi asfaltice. Metode de încercare pentru mixturi
asfaltice preparate la cald. Partea 17: Pierderea de
material a epruvetelor din mixtur asfaltic drenant .
asfaltice preparate la cald. Partea 18. Încercarea de
scurgere a liantului.
SR EN 12697-22+A1:2007 Mixturi asfaltice. Metode de încercare pentru mixturi
asfaltice preparate la cald. Partea 22. Încercare de
ornieraj.
asfaltice preparate la cald. Partea 24. Rezisten a la
oboseal .
asfaltice preparate la cald. Partea 25. Încercare la
compresiune ciclic .
asfaltice preparate la cald. Partea 26. Rigiditate.
asfaltice preparate la cald. Partea 27. Prelevarea probelor.
SR EN 12697–29:2003 Mixturi asfaltice. Metode de încercare pentru mixturi
asfaltice preparate la cald. Partea 29: Determinarea
dimensiunilor epruvetelor.
asfaltice preparate la cald. Partea 30. Confectionarea
epruvetelor cu compactorul cu impact.
asfaltice preparate la cald. Partea 31. Confec ionarea
epruvetelor cu presa de compactare giratorie.
asfaltice preparate la cald. Partea 34. Încercare Marshall.
SR EN 13036-1:2010 Caracteristici ale suprafe elor drumurilor i pistelor

aeroportuare. Metode de încercare. Partea 1. M surarea
adâncimii macrotexturii suprafe ei îmbr c mintei prin
tehnica volumetric a petei.
SR EN 13036-4:2012 Caracteristici ale suprafetelor drumurilor i pistelor
aeroportuare. Metode de încercare. Partea 4. Metode de
m surare a aderen ei unei suprafe e. Încercarea cu
pendul.
aeroportuare. Metode de încercare. Partea 7. M surarea
denivel rilor straturilor de uzur ale îmbr c min ilor
rutiere: încercarea cu dreptar.
SR EN 13036-8:2008 Caracteristici ale suprafe ei drumurilor i pistelor
aeroporturilor. Metode de încercare. Partea 8:
Determinarea indicilor de planeitate transversal .
SR EN 13043:2003/AC:2004 Agregate pentru amestecuri bituminoase i pentru
finisarea suprafe elor utilizate în construc ia oselelor, a
SR EN 13108-1:2006/C91:2014 Mixturi asfaltice. Specifica ii pentru materiale. Partea 1
Betoane asfaltice.
SR EN 13108-5: 2006/AC:2008 Mixturi asfaltice. Specifica ii pentru materiale. Partea 5
Beton asfaltic cu con inut ridicat de mastic (tip SMA).
SR EN 13108-7:2006/AC:2008 Mixturi asfaltice. Specifica ii pentru materiale. Partea 7:
Betoane asfaltice drenante.
SR EN 13108-20: 2006/AC:2009 Mixturi asfaltice. Specifica ii pentru materiale. Partea 20:
Procedura pentru încercarea de tip.
SR EN 13108-21:2006/AC:2009 Mixturi asfaltice. Specifica ii pentru materiale. Partea 21:
Controlul produc iei în fabric .
SR EN 13398:2010 Bitum i lian i bitumino i. Determinarea revenirii elastice
a bitumului modificat
SR EN 13399:2010 Bitum i lian i bitumino i. Determinarea stabilit ii la
depozitare a bitumului modificat
SR EN 13589:2008 Bitumuri i lian i bitumino i. Determinarea
caracteristicilor de trac iune a bitumurilor modificate prin
metoda for ei de ductilitate
SR EN 13703:2004 Bitum i lian i bitumino i. Determinarea energiei de
deformare
SR EN 13808:2013 Bitum i lian i bitumino i. Cadrul specifica iilor pentru
emulsiile cationice de bitum.
SR EN 14023:2010 Bitum i lian i bitumino i. Cadru pentru specifica iile
bitumurilor modificate cu polimeri.


ROMANIA
STRATURI BITUMINOASE FOARTE SUB IRI
EXECUTATE LA RECE (SLAM BITUMINOS)
REDACTAREA II
2016

CUPRINS
CAPITOLUL I - GENERALITÃTI.....................................................................................................2
1. Obiect - defini ii ................................................................................................................... 2
2. Domeniu de aplicare ............................................................................................................. 2
CAPITOLUL II - NATURA I CALITATEA MATERIALELOR......................................................4
3. Materiale .............................................................................................................................. 4
4. Controlul calitã ii materialelor înainte de preparare............................................................... 8
CAPITOLUL III - MODUL DE PREPARARE A MIXTURILOR ......................................................9
5. Tipuri de mixturi asfaltice..................................................................................................... 9
6. Utilaje necesare .................................................................................................................. 10
7. Prepararea mixturii ............................................................................................................. 10
8. Verificarea procesului tehnologic de preparare ................................................................... 11
9. Verificarea compozi iei mixturii ......................................................................................... 11
CAPITOLUL IV - EXECU IA STRATURILOR BITUMINOASE ................................................... 12
11. A ternerea mixturii asfaltice .......................................................................................... 13
12. Protec ia lucrãrilor ......................................................................................................... 14
13. Controlul punerii în operã .............................................................................................. 14
CAPITOLUL V - CONDI II TEHNICE DE CALITATE ALE STRATURILOR EXECUTATE ..... 15
14. Verificarea stratului gata executat .................................................................................. 15
15. Elemente geometrice i abateri limitã............................................................................. 18
CAPITOLUL VI - RECEP IA LUCRÃRILOR ................................................................................ 18
16. Recep ia LA TERMINAREA LUCRÃRILOR ............................................................... 19
17. Recep ia finalã ............................................................................................................... 19
Pagina 1 din 23 Straturi bituminoase foarte sub iri executate la rece

(slam bituminos)
1. OBIECT - DEFINI II
1.1. Prezentul caiet de sarcini prive te straturile bituminoase foarte sub iri executate la rece cu
emulsie de bitum (slam bituminos) i cuprinde condi iile tehnice de calitate care trebuie sã fie
îndeplinite la prepararea, punerea în opera i controlul calitã ii materialelor i a straturilor executate.
Prescrip iile prezentului caiet de sarcini nu se aplicã la executarea straturilor bituminoase sub iri,
cilindrate, executate la cald cu bitum.
1.2. La execu ia straturilor bituminoase foarte sub iri executate la rece cu emulsie de bitum se
vor respecta i prevederile Normativului AND 523.
1.3. Straturile bituminoase foarte sub iri realizate la rece (slamul bituminos - SLURRY SEAL)
au principalul rol de a repara îmbrãcãmintile rutiere asfaltice sau din beton de ciment, folosind
agregate i emulsii bituminoase cationice, capabile de a asigura remedierea deficitului i
degrad rilor prezentate la pct.2.4
1.4. Straturile rutiere bituminoase foarte sub iri, executate la rece, au o grosime de 8-16 mm. Ele
sunt realizate la temperatura mediului ambiant, din mixturi asfaltice pe bazã de emulsii cu bitum
modificat cu polimeri, de regulã necilindrate, denumite mixturi asfaltice turnate, care pot fi aplicate
în unul sau douã straturi.
1.5. Mixturile asfaltice turnate constituie un amestec omogen de agregate naturale concasate 0-8
sau 0-10, filer i/sau ciment i emulsie bituminoasa cationic cu rupere lenta, preparat i pus în
oper , în unul sau dou straturi, cu un utilaj specific (combin pentru straturi foarte sub iri la rece).
În cazul straturilor duble, stratul inferior are rolul de reprofilare pentru eliminarea denivelarilor i
aducerea profilului transversal la parametrii stabili i, iar stratul superior este de rulare.
2.1. Straturile bituminoase foarte sub iri executate la rece sunt destinate execu iei lucrãrilor de
reabilitare primarã a drumurilor de clasa tehnicã III-V cu îmbrãcãminte bituminoasã sau din beton
de ciment i lucrãrilor de între inere periodicã a drumurilor de clasa tehnicã II-V.
Straturile bituminoase foarte sub iri executate la rece se aplicã numai pe drumuri cu capacitate
portantã corespunzãtoare.
2.2. Sectoarele pe care urmeazã sã se aplice straturile bituminoase foarte sub iri se vor selecta

(slam bituminos)
prin efectuarea verificãrilor, astfel încât s aib capacitate portant i planeitate cel mult mediocre
conform CD 155:
- capacitatea portantã (CD 31);

- denivelãri (AND 605);
- indicele de degradare (Instruc iuni CD 155);
- elemente geometrice (AND 605 i SR 183).
În cazul straturilor duble, stratul inferior are rolul de reprofilare pentru eliminarea denivelãrilor i
aducerea pofilului transversal la parametrii stabiliti, iar stratul superior este de rulare.
2.3. Tronsoanele de drum pe care urmeazã sã se aplice straturile bituminoase foarte sub iri se
selecteazã prin constatãri i mãsuratori prealabile, astfel încât sã se îndeplineascã urmãtoarele
condi ii:
- sã aibã capacitatea portantã necesarã, conform normativelor în vigoare;

- denivelãrile în profil longitudinal i transversal sã fie de maximum 2 cm sub lata de 3 m;
- profilul transversal i longitudinal de bazã sã respecte prevederile normativului AND 605 i SR
183/1.
2.4. Deficien ele i degradãrile care se pot remedia prin aplicarea straturilor foarte sub iri
executate la rece sunt:
a) În cazul îmbrãcãmintei bituminoase, pe:

- suprafa a poroasã, lefuitã sau îmbãtrânitã;
- fisuri;
- denivelãri în profil longitudinal i/sau transversal sub 2 cm;
b) În cazul îmbrãcãmintei din beton de ciment, pe:

- suprafa a poroasã sau cu alveole;
- exfolieri, fisuri, crãpãturi;
- denivelãri în profil longitudinal i/sau transversal sub 2 cm.
2.5. În cazul suprafe elor cu denivelãri cuprinse între 1-2 cm, mãsurate cu rigla de 3 m, punerea
în operã se realizeazã în douã straturi, dintre care primul strat are rol de strat de reprofilare.
2.6. Straturile foarte sub iri executate la rece nu se aplicã în cazul în care denivelãrile existente
sunt determinate de un fenomen de fluaj, al îmbrãcãmintei bituminoase existente.
De asemenea, straturile foarte sub iri executate la rece nu se aplicã pe îmbrãcãmintea bituminoasã
care prezintã fenomene de exudare a bitumului.

(slam bituminos)
2.7. Straturile foarte sub iri executate la rece nu mãresc capacitatea portantã a sistemului rutier.
CAPITOLUL II - NATURA I CALITATEA MATERIALELOR
3. MATERIALE
3.1. Agregate naturale
3.1.1. Agregatele naturale utilizate la execu ia straturilor bituminoase foarte sub iri sunt conform
SR EN 13043 urmãtoarele:
- nisip de concasaj sau sort 0-4 mm de concasaj;

- cribluri sorturi 4-6 i 8-11,2 (11).
3.1.2. Ele trebuie sã provinã din roci din roci omogene, f r urm de degradare, rezistente la
înghe -dezghet, s nu con in corpuri str ine i s ateste o rezisten mare la slefuire i sã
îndeplineascã condi iile de calitate din tabelele 1 i 2.
Caracteristicile fizico-mecanice pentru nisip de concasaj sau sort 0-4 mm de concasaj Tabel 1
Nr.
Caracteristica Condi ii de calitate Metoda de încercare
Crt.
Con inut de granule în afara sortului:
1 10 SR EN 933-1
- rest pe ciurul superior (dmax), %, max.
2 Granulozitate continua SR EN 933-1
3 Con inutul de impurit i – corpuri straine nu se admit vizual
Con inut în particule fine sub 0,063 mm, %,
4 10 (f10) SR EN 933-1
max.
5 2 SR EN 933-9+A1
albastru), max.
Caracteristicile fizico-mecanice pentru cribluri. Tabel 2

Nr. Metoda
crt. de încercare
0 1 2 3
2.(1) Coeficient de aplatizare, % max. 25 (A25) SR EN 933-3

(slam bituminos)
0 1 2 3
SR EN 1097-2
clas tehnic IV-V
%, max.
dezghe
SR EN 1367-1
(2)
9. Rezisten a la ac iunea sulfatului de magneziu, % max. 6 SR EN 1367-2
SR EN 933-5
(1)
indicelui de form
(2)
3.1.3. Sitele de control utilizate pentru determinarea granulozit ii agregatelor naturale sunt
conform SR EN 933-2, sitele utilizate trebuie s apar in seriei de baz plus seria 1 (având
dimensiunea maxim de 11,2 mm) - conform SR EN 13043, la care se adaug sitele 0,063 mm i
0,125 mm.
3.1.4. Diferitele tipuri de sorturi de agregate naturale trebuie sã fie stocate în silozuri proprii, pe
platforme betonate, amenajate cu pere i despãr itori, pentru evitarea impuritã ilor.
3.1.5. Fiecare lot de material va fi înso it de declara ia de performan , marcaj de conformitate CE
3.1.6. Se vor efectua verific ri ale caracteristicilor prev zute în tabelele 1 i 2 pentru fiecare lot de
material aprovizionat, sau pentru maximum:
- 1000 t pentru cribluri;

- 500 t pentru nisipul de concasare (ob inut prin concasarea agregatelor de carier ).
3.2. Filer
3.2.1. Filerul care se utilizeazã este filerul de calcar, filerul de cret sau filerul de var stins, în
conformitate cu SR EN 13043.

(slam bituminos)
Caracteristicile granulozit ii filerului Tabel 3
Procentaj în mas trecut
Sita Domeniu maximal al
mm Limite inferioare i superioare pentru
granula iei declarate de c tre
rezultate individuale
produc tor*
2 100 -
0,125 min. 85 10
0,063 min.70 10
* Domeniul granulozit ii este declarat pe baza a 20 valori, 90% din rezultatele declarate trebuie s
fie cuprinse în acest interval, iar toate rezultatele trebuie cuprinse între limitele inferioare i
superioare ale granula iei (coloana 2).
Nota : Granulozitatea se determin conform SR EN 933-10.
3.2.2. Particulele fine nocive (de exemplu argile care se umfl ), trebuie determinate cu ajutorul
valorii de albastru de metilen conform SR EN 933-9+A1.
3.2.3. Con inutul de apa ale filerelor de adaus, determinat conform SR EN 1097-5, nu trebuie s
fie mai mare de 1% în mas .
3.2.4. Fiecare lot de filer va fi înso it de declara ia de performan , marcaj de conformitate CE i,
dup caz, certificatul de conformitate a controlului produc iei în fabric sau rapoarte de încercare
prin care s se certifice calitatea materialului, eliberate de un laborator acreditat/autorizat. i se va
3.2.5. Filerul se va livra de c tre furnizori în saci sigila i i se va depozita în înc peri acoperie, ferit
de umezeal , sacii a ezandu-se în stive de cel mult 10 buc i, unul peste altul. Fiecare sac va avea
inscrip ionat marcajul de conformitate CE, num rul de identificare a organismului de certificare i
informa iile înso itoare. Daca pe sac nu figureaz toate informa iile, ci doar o parte, atunci trebuie
ca documentele comerciale înso itoare s cuprind informa ii complete.
3.3. Cimentul
3.3.1. Cimentul care se utilizeaz la execu ia straturilor bituminoase foarte sub iri executate la rece
trebuie s satisfac prevederile SR EN 197-1:2011, SR EN 197-2:2014.
3.3.2. La aprovizionare, fiecare lot de material va fi înso it de declara ia de performan i, dup
3.3.3. Cimentul se va livra de c tre furnizori în saci sigila i i se va depozita în înc peri acoperite,
conformitate CE, num rul de identificare a organismului de certificare i informa iile înso itoare.
Dac pe sac nu figureaz toate informa iile, ci doar o parte, atunci trebuie ca documentele

(slam bituminos)
comerciale înso itoare s cuprind informa ii complete. Atât filerul, cât i cimentul se vor livra de
cãtre furnizori în saci i se vor depozita în încãperi ferite de umezealã sau în silozuri.
3.5. Emulsia bituminoasã cationicã
3.3.4. Emulsia bituminoasã cationicã pentru prepararea mixturii trebuie sã fie cu rupere lentã, pe
bazã de bitum modificat cu polimer i sã îndeplineascã condi iile tehnice din tabelul 4.
Tabel 4
Nr. Condi ii Metoda de
Caracteristici
crt. tehnice determinare
1 Con inut de liant, % (m/m) 60-65 SR EN 1431
2 Rest pe sita de 0,5 mm, % (m/m) 0,2 SR EN 1429
3 Rest pe sita de 0,5 mm, dup 7 zile de depozitare %, (m/m) 0,5 SR EN 1429
4 Adezivitate fa de agregatul utilizat, % 90 SR 10969
Caracteristicile bitumului rezidual din emulsie:
5 - penetra ie la 250C, 0,1 mm VFR1
SR EN 1426
- revenire elastic la 13 0C, % 40
SR EN 13398
6 Pseudo-vascozitate Engler la 200C, grade Engler min. 5
SR 8877-2
SR EN
7 Indice de rupere min. 120
13075-1
1
- VFR = valoare a unei caracteristici tehnice, care va fi raportat de c tre antreprenor în
documentele de calitate ale produsului
3.3.5. Emulsia bituminoasã cationicã pentru amorsãri trebuie sã fie cu rupere rapidã i sã satisfacã
condi iile tehnice din SR 8877 sau SR EN 13808.
3.3.6. La aprovizionare se vor verifica datele din declara ia de performan sau, dup caz,
certificatul de conformitate cu performan ele produsului i se vor efectua verificari ale
caracteristicilor produsului pentru fiecare lot aprovizionat, dar nu pentru mai mult de 100 t emulsie
bituminoasa din acela i sortiment.
3.4. Apa utilizatã pentru preumezirea agregatelor naturale trebuie sã fie lipsitã de impuritã i
organice i minerale i sã îndeplineascã prevederile SR EN 1008.
3.5. Aditivi
3.5.1. Ca aditivi pentru mãrirea timpului de rupere a emulsiei bituminoase se poate utiliza orice
produs tensioactiv care rãspunde acestui obiectiv i care se disperseazã cu usurin ã în apa de
preumezire.
3.5.2. Tipul i dozajul aditivilor se stabilesc pe baza unui studiu preliminar efectuat de c tre un
laborator autorizat/acreditat, agreat de beneficiar, fiind în functie de realizarea cerin elor de
performan specificate.
3.5.3. Fiecare lot de aditiv aprovizionat va fi înso it de documente de conformitate potrivit

(slam bituminos)
4. CONTROLUL CALITÃ II MATERIALELOR ÎNAINTE DE PREPARARE
4.1. Exigen ele de calitate a materialelor vor fi verificate în laboratorul Antreprenorului, în

categoria acestora intrând urmãtoarele:
- elaborarea re etei slamului;

- stabilirea tipurilor de modific ri i aditivi ai bitumului;
- cercetarea compatibilitã ii între agregate i bitum;
- determinãri privind compatibilitatea dintre slamul bituminos i stratul suport local (aderen a la
stratul suport, conform Normativ AND 523).
4.2. Verificarea calitã ii materialelor componente se executã în conformitate cu prescrip iile din
standardele i normele respective, men ionate la pct. 3 pe fiecare lot aprovizionat, dupã cum
urmeazã:
a) Nisip de concasaj:
- natura mineralogicã (examinare vizualã);
- granulozitatea (SR EN 933-1);
- con inut de impuritã i (corpuri strãine, STAS 4606);
b) Criblurã:
- granulozitatea (SR EN 933-1);
- coeficientul de formã (SR EN 933-4);
- uzura cu masina “Los Angeles” (SR EN 1097-2);
- rezisten a la înghe -dezghe (SR EN 1367-1);
- con inutul de impuritã i;
- corpuri strãine (STAS 4606);
- argila (SR EN 13043);
- con inut de frac iuni sub 0,1 mm (SR EN 13242+A1).
c) Filer:
- fine ea (SR EN 933-10);
- umiditatea (STAS 539).
- Granulozitate (SR EN 933-10).

(slam bituminos)
d) Ciment:
- timpul de prizã (SR EN 196-3+A1),
e) Emulsii bituminoase cationice:

- con inutul de bitum (SR 8877-1);
- omogenitatea (SR 8877-1);
- stabilitatea la stocare i la transport (SR 8877-1);
- adezivitate (SR 10969/2);
- caracteristicile bitumului rezidual numai pentru emulsia bituminoasã cationicã cu rupere lentã
(penetra ie: SR EN 1426, ductilitate: SR 61, revenire elasticã normativ AND 552);
- indice de rupere (normativ AND 552).
CAPITOLUL III - MODUL DE PREPARARE A MIXTURILOR
5. TIPURI DE MIXTURI ASFALTICE
5.1. Mixturile asfaltice turnate în func ie de dimensiunea maximã a granulei i de domeniul lor
de utilizare sunt în:
- strat de reprofilare - tip 0-4 i tip 0-8

- strat de rulare - tip 0-8 i tip 0-11,2 (11)
5.2. Pentru reglarea vitezei de rupere a emulsiei bituminoase fa ã de agregatul natural se

recomandã utilizarea de ciment în propor ie de 2-3% fa ã de amestecul de agregate naturale.
5.3. Utilizarea stratului de reprofilare tip 0/4 sau 0/8 este în func ie de natura lor preponderente
ale stratului suport. Astfel stratul tip 0/4 se aplicã în cazul suprafe elor fisurate sau poroase, iar
stratul tip 0/8, în cazul suprafe elor care necesitã corectarea denivelãrilor în profil transversal i
longitudinal.
5.4. Compozi ia emulsiei i a mixturii asfaltice turnate se stabile te prin încercãri de laborator, pe
baza materialelor care urmeazã sã fie puse în operã, avându-se în vedere urmãtoarele condi ii:
- începutul prizei sã nu se producã înainte de un minut de la adãugarea emulsiei, dar nu mai târziu
de 3 minute;
- amestecul sã fie fluid i omogen;
- amestecul a ternut în strat sub ire sã elimine apa limpede în decurs de 15-20 minute i s
prezinte o aderen corespunz toare fa de stratul suport.

(slam bituminos)
5.5. Re eta de fabricatie a mixturii asfaltice turnate i tehnologia de execu ie trebuie aprobate de
c tre Inginer în baza execu iei unui sector de prob . Sectorul de prob de minimum 200 m se va
realiza în teren ca s ateste calita ile mixturii.
5.6. În cazul aprovizion rii cu alte materiale decât cele prevazute în re etele avizate de Inginer,
se va aduce la cunostin a acestuia i se va reface studiul de re eta în noile condi ii. Antreprenorul va
pune la dispozi ia Inginerului toate documentele legate de certificarea calita ii materialelor puse în
oper . În cazul în care se constat abateri de la prezentul caiet de sarcini, Inginerul poate dispune
întreruperea execu iei lucr rilor i luarea m surilor care se impun.
6. UTILAJE NECESARE
6.1. Pentru pregãtirea stratului suport sunt necesare urmãtoarele echipamente: utilaj pentru
perierea mecanicã i spãlarea stratului suport (un singur echipament) sau douã echipamente
distincte (perie mecanicã i utilaj pentru spãlare sub presiune).
6.2. Pentru prepararea amestecului de agregate sunt necesare urmãtoarele utilaje:
- încãrcãtor cu cupã;
- buncare predozatoare sau buncare cu dozare gravimetricã;
- transportor cu bandã;
- malaxor cu amestec continuu sau betonierã;
- buncãr de stocare a amestecului;
- rezervoare verticale cu pompã de încãrcare-descãrcare pentru emulsiile bituminoase cu rupere
lentã i, separat, cu rupere rapidã.
6.3. Pentru execu ia straturilor foarte sub iri executate la rece cu emulsie bituminoasã este
necesar un utilaj mobil automatizat (combin pentru straturi foarte sub iri la rece), care lucreaz în
flux continuu, cu o autonomie legat de volumul de agregate naturale care poate fi depozitat pe
ma in (8-10 m3).
Principalele opera iuni executate de combinã sunt: dozarea materialelor componente (amestec de
agregate naturale, filer i ciment, emulsie bituminoasã, apã, aditiv), prepararea mixturii asfaltice
turnate, a ternerea acesteia în strat sub ire (0,8-1,6 cm).
Alimentarea combinei cu toate materialele componente se realizeazã discontinuu.
7. PREPARAREA MIXTURII
7.1. Pregãtirea utilajului de preparare i punere în operã constã în alimentarea utilajului cu

materialele componente, acestea depozitându-se separat în buncãrele special amenajate pe masinã.

(slam bituminos)
7.2. Prepararea mixturii se realizeazã în malaxorul combinei în care sunt introduse, în flux
continuu, materialele componente, astfel:
a) materialul granular este transmis la malaxor cu ajutorul unui transportor elicoidal, debitul
prescris fiind asigurat de tura ia variabilã a necului;
b) filerul (cimentul) este introdus în malaxor prin cãdere liberã, iar dozarea se efectueazã
volumetric;
c) apa, aditivul i emulsia sunt transmise la malaxor de cãtre pompele dozatoare cu
debit variabil, prin intermediul rampelor de stropire;
d) agregatele sunt mai întâi preumezite, cu ajutorul unei rampe de stropire, cu
amestecul apã/aditiv, în momentul în care acestea cad în malaxor. O altã rampã de stropire situatã
pu in mai în spate, trimite emulsia bituminoasã peste agregatele preumezite.
Sistemele de dozare a componentelor mixturii trebuie sã ateste o precizie de:
- + 4% pentru agregatele naturale;

- + 1% pentru emulsie i apã de preumezire.
7.2.1. La începerea lucrului se pun în func iune malaxorul, pompa de apã i necul transportor al
materialului granular. Când acesta a ajuns în dreptul rampei de stropire cu emulsie, se pune în
func iune i pompa de emulsie.
Din malaxor, mixtura ajunge la un jgheab, de unde este deversatã între longrinele repartizorului.
8. VERIFICAREA PROCESULUI TEHNOLOGIC DE PREPARARE
Sistemul de control al produc iei trebuie s garanteze respectarea cerin elor din SR EN 12273, s
garanteze c materialele bituminoase turnate la rece realizate corespund caracteristicilor de
performan declarate i s corespunda cerin elor din SR EN ISO 9001.
9. VERIFICAREA COMPOZI IEI MIXTURII
9.1.1. Verificarea se face pe probe prelevate în timpul execu iei, câte douã probe de 3-5 kg pentru
fiecare 7.000 m2 de mixturã a ternutã.
9.1.2. Probele se preleveazã în timpul func ionãrii combinei dupã intrarea în regim de lucru
normal, în pungi de plastic rezistente, de la jgheabul de deversare a mixturii din malaxor. Dupã
prelevare, pungile se leagã etan i mixtura se frãmântã în pungã pânã la ruperea emulsiei, pentru
asigurarea omogenitã ii probei.
9.1.3. Verificarea compozi iei mixturii se efectueazã conform SR EN 12697-28, cu men iunea cã,

(slam bituminos)
în prealabil, aceasta trebuie sã fie uscatã prin men inerea în etuvã la temperatura de 105 oC, pânã la
greutatea constantã.
9.1.4. Verificarea compozitiei mixturii asfaltice se efectueaz pe probe de mixtur prelevate de la
a ternere i constau în determinarea:
- con inutului de bitum rezidual, conform SR EN 12274-2;

- coeziunii minime, conform SR EN 12274-4;
- gradului de a ternere, conform SR EN 12274-6.
CAPITOLUL IV - EXECU IA STRATURILOR BITUMINOASE
10.1. Pregãtirea stratului suport
10.1.1. Înainte de aplicarea straturilor bituminoase foarte sub iri executate la rece, dupã executarea
verificãrilor prevãzute la pct. 2.2, stratul suport trebuie sã fie supus opera iunilor de remediere a
tuturor defec iunilor i denivelãrilor existente de maximum 2 cm sub lata de 3 m, astfel încât acesta,
sã fie adus la cotele prevãzute în AND 605 i SR 183-1.
10.1.2. Remedierea defec iunilor se va executa conform “Normativ pentru prevenirea i remedierea
defec iunilor la îmbrãcãmintile rutiere moderne”, indicativ AND 547.
10.1.3. Dupã remedierea defec iunilor, se va proceda la recep ia acestora i la încheierea unui
proces verbal de verificare, pe faze de execu ie.
10.1.4. Dup verificare, stratul suport se curã ã i se amorseazã astfel:
a) curã area se face prin mãturare mecanicã i spãlare cu jet de apã sub presiune;
b) amorsarea se executã uniform, prin stropire mecanizatã cu emulsie bituminoasã cationicã
cu rupere rapidã, într-o cantitate care sã asigure un bitum rezidual de 0,3-0,5 kg/m2 (în func ie de
porozitatea stratului suport). Amorsarea se executã dupã uscarea stratului suport spãlat.
10.2. Pregãtirea materialelor granulare
10.2.1. Amestecarea sorturilor granulare (cribluri i nisip de concasaj) se va face în propor iile
stabilite prin încercãri de laborator, astfel încât sã se ob in un material omogen, cu compozi ia
granulometricã prescrisã de re etã.
10.2.2. Amestecul se realizeazã prin dozarea gravimetricã sau volumetricã a sorturilor granulare, cu
ajutorul echipamentelor prevãzute la pct. 6.2. Precizia de dozare este de 4%.

(slam bituminos)
11. A TERNEREA MIXTURII ASFALTICE
11.1. Lucrãrile de execu ie a straturilor bituminoase foarte sub iri executate la rece se vor
desfã ura în anotimpul cãlduros, la temperaturi cuprinse între 10oC i 30oC, în perioada 1 mai - 15
septembrie, în zona climatic cald , i 1 iunie - 15 august, în zona climatic rece, pentru a se putea
asigura eliminarea apei din strat, fãrã riscul apari iei fenomenelor de înghe -dezghe , care ar putea
conduce la erodarea stratului. Zonele climaterice sunt determinate conform AND 605.
11.2. Timpul de la a ternere pânã la darea în circula ie, va fi stabilit de cãtre laboratorul
Antreprenorului.
Viteza de circula ie în primele 2-3 ore de la darea în circula ie a sectorului va fi de maximum 30

km/h.
11.3. Perioada de la execu ia stratului sub ire pânã la darea în circula ie, respectiv de rupere a
emulsiei i de eliminare a apei din strat, depinde de diver i factori, cum sunt: condi iile atmosferice,
grosimea stratului, natura stratului suport i a materialelor granulare utilizate.
11.4. A ternerea mixturii asfaltice
11.4.1. A ternerea mixturii se realizeazã continuu cu ajutorul combinei pentru straturi foarte sub iri
la rece.
Realizarea unei calitã i corespunzãtoare a mixturii i buna repartizare pe stratul suport sunt obtinute
prin varia ii ale vitezei de înaintare a combinei.
Viteza o datã reglatã nu se va modifica decât în cazul apari iei unor schimbãri importante în ceea ce
prive te configura ia terenului sau starea suprafe ei stratului suport.
11.4.2. A ternerea mixturii se realizeazã într-unul sau douã straturi, în func ie de mãrimea
denivelãrilor suprafe ei stratului suport.
În cazul executãrii a douã straturi din mixturã asfalticã turnatã la rece, respectiv a stratului de
reprofilare i stratului de rulare, cel de-al doilea strat se executã dupã consolidarea primului strat.
11.4.3. La sfâr itul zilei de lucru, la alimentarea utilajului sau la apari ia unor defec iuni ale
acestuia, se opre te alimentarea malaxorului i se a terne întreaga cantitate de mixturã existentã,
îndepãrtându-se por iunile necorespunzãtoare.
La încheierea programului de lucru, malaxorul se goleste i se curã ã temeinic, pentru evitarea

aglomerãrii mixturii pe palete sau pe nec.
11.4.4. De regulã, straturile bituminoase foarte sub iri executate la rece nu se compacteazã.
Opera iunea de compactare mecanicã se recomandã a se executa numai în cazul în care drumurile

(slam bituminos)
nu sunt expuse traficului sau pe care traficul este redus, neputându-se asigura compactarea
ulterioarã a stratului i evaporarea completã a apei din mixtura asfalticã turnatã.
Opera iunea de compactare se efectueazã cu compactori cu pneuri lis de 10 t. Compactarea se

executã pe fiecare strat în parte.
Viteza de lucru a compactorului este de 5-8 km/h. Opera iunea de compactare se executã în lungul
drumului de la margine spre ax, prin realizarea unui numãr de 5 treceri.
Înainte de compactare, pentru evitarea lipirii mixturii de pneuri, suprafa a mixturii a ternute poate
fi tratatã cu nisip natural fin (0-4 mm), prin rãspândirea unei cantitã i de circa 2 kg/m2.
12. PROTEC IA LUCRÃRILOR
Lucr rile vor fi realizate pe sectoare cu circula ia deviatã sau întreruptã, semnalizate conform
Normelor metodologice privind condi iile de închidere a circula iei i de instituire a restric iilor de
circula ie în vederea executarii de lucr ri în zona drumului public i/sau pentru protejarea drumului,
aprobate prin Ordin comun MT/MI nr. 1112/411.
Circula ia se deviazã pe tronsoane. În cazul în care lucrãrile se executã pe timp de noapte, ele vor fi
semnalizate prin indicatoare reflectorizante sau iluminate cu lumini de culoare galbenã, vizibile de
la cel pu in 100 m.
Sectoarele gata executate (circa 1 km) vor deveni circulabile la aproximativ 20 minute dupã
execu ie.
13. CONTROLUL PUNERII ÎN OPERÃ
În cursul execu iei straturilor bituminoase foarte sub iri executate la rece trebuie sã se verifice
urmãtoarele:
- granulozitatea amestecului de materiale granulare cu care se alimenteaza combina (zilnic);

- rest pe sita de 0,5 mm (la fiecare lot);
- verificarea dispozitivelor de dozare a componentelor;
- func ionarea corect a dispozitivelor de dozare;
- pregãtirea corespunzãtoare a stratului suport, grad de curã enie i de amorsare;
- omogenitatea mixturii asfaltice pe toatã lã imea de lucru;
- grosimea stratului a ternut;
- darea în circula ie numai dupã ruperea completã a emulsiei i întãrirea mixturii. Verificarea se
efectueaz prin tamponarea suprafe ei stratului cu o hârtie de filtru. Traficul poate fi deschis în

(slam bituminos)
momentul în care liantul din mixturã nu mai aderã la hârtia de filtru;
- compozi ia mixturii, conform art. 9.
CAPITOLUL V - CONDI II TEHNICE DE CALITATE ALE STRATURILOR

EXECUTATE
14. VERIFICAREA STRATULUI GATA EXECUTAT
14.1. Verificarea calita ii straturilor bituminoase foarte sub iri executate la rece
14.1.1. Verificarea calita ii straturilor bituminoase foarte sub iri executate la rece se efectueaz pe
probe prelevate în timpul execu iei (doua probe de 3-5 kg pentru fiecare 7.000 m2 de mixtura
asternut ).
14.1.2. Probele se preleveaz în timpul func ion rii combinei dup intrarea în regim de lucru
normal, în containere din material plastic, de la jgheabul de deversare a mixturii din malaxor.
14.1.3. Prelevarea probelor de mixtura asfaltica turnata la rece se face conform SR EN 12274-1.
14.1.4. Verificarea compozitiei mixturii asfaltice se efectueaz pe probe de mixtur prelevate de la
a ternere i constau în:
- determinarea con inutului de bitum rezidual, conform SR EN 12274-2;

- determinarea coeziunii minime, conform SR EN 12274-4;
- determinarea gradului de a ternere, conform SR EN 12274-6.
14.2. Uniformitatea suprafe ei
14.2.1. Uniformitatea la a ternere a straturilor bituminoase turnate la rece prin evaluarea vizuala a
defectelor, se face conform SR EN 12274-8. Evaluarea vizuala a defectelor straturilor bituminoase
turnate la rece se poate face prin metoda de evaluare calitativa i prin metoda de evaluare
cantitativa. Rezultatele evaluarilor trebuie s fie raportate conform Anexelor A (pentru evaluare
calitativ ) i B (pentru evaluare cantitativ ) din SR EN 12274-8.
14.2.2. Uniformitatea suprafe ei în profil longitudinal se verificã cu un dreptar de 3 m lungime, la
10 cm de axa drumului i la circa 1 m de la marginea pãr ii carosabile.
Pentru mãsurarea denivelãrilor în profil longitudinal se utilizeazã o panã de maximum 30 mm

lã ime, cu înclina ia 1/10. fa a înclinatã a penei va avea grada ii corespunzãtoare diferen elor de
înãl ime de 1 mm.

(slam bituminos)
Pentru a citi denivelarea, pana se introduce între îmbrãcãminte i fa a inferioarã a dreptarului.
14.2.3. Uniformitatea suprafe ei de rulare în profil longitudinal se poate determina i cu analizorul

de profil longitudinal (A.P.L.), conform Instruc iunilor indicativ AND 563.
14.2.4. Uniformitatea suprafe ei în profil transversal se verificã cu un ablon având profilul prevãzut
de proiect i lungimea egalã cu lã imea îmbrãcãmintei. ablonul se aseazã pe douã suporturi puse pe
marginea îmbrãcãmintei. Suportul de la un capãt al ablonului are 4 cm grosime, iar celãlalt are
grosimea variabilã în trepte, pentru a se asigura pozi ia orizontalã a ablonului.
14.2.5. Pentru verificarea respectãrii profilului în sens transversal, se va folosi o panã gradatã având
lungimea 30 cm, grosimea de maximum 3 cm i înãl imea la cele douã capete de 1,5 cm i,
respectiv, 9 cm. Grada iile vor fi corespunzãtoare diferen elor de înãl ime de 1 mm.
Mãsurarea se face în axa drumului i la distan ele de 1 m i 2 m de la margine.
14.2.6. Verificarea profilurilor transversale cu panta unicã se face cu un dreptar, în locul ablonului
de profil transversal.
14.2.7. Uniformitatea suprafe ei în profil transversal se poate verifica i cu alte sisteme i aparaturi
moderne specifice lucrãrilor rutiere.
14.3. Verificarea rugozitã ii
14.3.1. Pentru verificarea rugozit ii se vor determina atât aderen a prin metoda cu pendulul SRT
cât i adâncimea medie a macrotexturii. Aderen a suprafe ei se determin cu aparatul cu pendul
alegând minim 3 sectoare reprezentative pe km/drum. Pentru fiecare sector se aleg 5 sec iuni situate
la distan a de 5...10 m între ele, pentru care se determin rugozitatea, în puncte situate la un metru
de marginea p r ii carosabile (pe urma ro ii) i la o jum tate de metru de ax (pe urma ro ii).
Determinarea adâncimii macrotexturii se va efectua în acelea i puncte în care s-a aplicat metoda cu
pendul.
14.4. Stratul de rulare gata executat trebuie sã prezinte planeitate i rugozitate conform tabelului
5.

(slam bituminos)
Tabel 5
Nr. Condi ii de
Caracteristic Metoda de încercare
crt. admisibilitate
0 1 2 3
prin m surarea cu echipamente Reglement ri tehnice în vigoare
omologate privind m surarea indicelui de
planeitate.
Indice de planeitate, IRI, m/km:
1 M sur torile se vor efectua din 10
drumuri de clas tehnic I I 1,5
în 10 m iar în cazul sectoarelor cu
denivel ri mari se vor determina
drumuri de clas tehnic IV 2,5
punctele de maxim.
drumuri de clas tehnic V 3,0
sub dreptarul de 3 m
Denivel ri admisibile, mm:
2 SR EN 13036-7
drumuri de clas tehnic II 3,0
drumuri de clas tehnic IV...V 5,0
Planeitatea în profil transversal,
3 ±1,0 SR EN 13036-8
mm/m
4 Rugozitatea suprafe ei
Aderen a suprafe ei. Încercarea cu
pendul (SRT) - unit i PTV
4.1. drumuri de clas tehnic II 80 SR EN 13036-4
drumuri de clas tehnic III 75
drumuri de clas tehnic IV ...V 70
metoda volumetric MTD,
adâncime textura, mm:
4.2. SR EN 13036-1
drumuri de clas tehnic IV ...V 0,6
metoda profilometric MPD,
adâncime medie profil exprimat în
4.3 coeficient de frecare (µGT): AND 606
drumuri de clasa tehnica IV-V 0,57
Vizual: Aspect f r degrad ri sub form de exces de
5 Omogenitate.Aspectul suprafe ei
bitum, fisuri, zone poroase, deschise, lefuite

(slam bituminos)
15.1. Elementele geometrice ale straturilor bituminoase foarte sub iri executate la rece sunt cele
prevãzute în normativul AND 523.
15.2. Grosimea straturilor este în func ie de domeniul de aplicare (strat de rulare, strat de
reprofilare) de dimensiunea maximã a granulei agregatului natural utilizat i se situeazã, de regulã,
între 8 i 16 mm:
- pentru stratul de reprofilare, maximum 8 mm;

- pentru stratul de rulare, maximum 10 mm.
15.3. Profilul transversal în aliniament, în curbe i în zonele aferente de amenajare, precum i

pantele în profil transversal trebuie sã îndeplineascã condi iile prevãzute în normativul AND 605.
15.4. Declivitatea maximã a drumurilor pe care se pot aplica straturile bituminoase foarte sub iri
este de 6 %.
15.5. Abaterile limitã locale la lã imea stratului fa ã de lã imea îmbrãcãmintei suport este de + 5
cm.
15.6. Denivelãrile admise în lungul drumului, sub dreptarul de 3 m, sunt de maximum 5 mm.
15.7. Abaterile limitã admise la panta profilului transversal pot fi maximum +5 mm/m.
conform proiectului i atestã condi iile impuse de prezentul caiet de sarcini.
participarea reprezentantului Inspec iei în Construc ii iar documentul ce se încheie ca urmare a

(slam bituminos)

Comisia de recep ie va examina lucrãrile executate conform documentatiei tehnice aprobate i

documentatiei de control i asigurare a calitã ii, întocmite în timpul executãrii.
Verificarea uniformitã ii suprafe ei se face conform pct. 14.1.
Verificarea suprafe ei în profil longitudinal se face conform pct. 14.1.1. i 14.1.2.
Verificarea în profil transversal se face conform pct. 14.1.3.
Verificarea rugozitã ii se face conform pct. 14.2.
Rezultatele tuturor verificãrilor fac parte din documenta ia recep iei.
Receptia finala se face la expirarea perioadei de garantie, timp in care se face verificarea
comportarii in exploatare a lucrarii executate si se remediaza eventualele defectiuni aparute in
perioada de garantie.
Eventualele defectiuni ce apar in perioada de garantie a lucrarilor efectuate se vor remedia de catre
Antreprenor pe cheltuiala acestuia, in mod corespunzator si la termenele stabilite, in baza solutiilor
de remediere stabilite de proiectant.

(slam bituminos)
I. ACTE NORMATIVE

HG nr. 273/1994 privind aprobarea Regulamentului de receptie a lucr rilor
de constructii i instalatii aferente acestora
HG 1231/2008
273/1994
lucr rilor de constructii i instalatii aferente acestora,
interes national
drumurilor publice

(slam bituminos)
ulterioare
AND 523:2004 Normativ privind execu ia straturilor bituminoase foarte

sub iri la rece, cu emulsie de bitum.
AND 547:2013 Normativ pentru prevenirea i remedierea defec iunilor la
îmbrãcãmintile rutiere moderne.
AND 552:1999 Normativ privind condi iile tehnice de calitate ale
emulsiilor bituminoase cationice utilizate la lucr rile de
drumuri
AND 563:2001 Instruc iuni tehnice privind metodologia de determinare a
planeitã ii suprafe ei drumurilor cu ajutorul analizatorului
de profil longitudinal APL 72.
AND 605/revizia I:2014 Normativ privind realizarea mixturilor asfaltice executate
punerea în oper .
CD 31:2002 Normativ pentru determinarea prin deflectografie i
structuri rutiere suple i semirigide.
CD 155:2001 Instruc iuni tehnice privind starea tehnicã a drumurilor
moderne.
III. STANDARDE
STAS 539:1979 Filer de calcar, filer de cretã i filer de var stins în pulbere.
SR 61:1997 Bitumuri. Determinarea ductilitã ii.
SR 183-1:1995 Lucrãri de drumuri. Îmbrãcãmin i de beton de ciment
executate în cofraje fixe. Condi ii tehnice de calitate.
SR 8877-1:2007 Emulsii bituminoase cationice cu rupere rapidã pentru
lucrãrile de drumuri.
agregatele naturale prin metoda spectrofotometric
Determinarea timpului de prizã i a stabilitã ii.
SR EN 197-1:2011 Ciment. Partea I: Compozi ie, specifica ii i criterii de
conformitate ale cimenturilor uzuale.
SR EN 197-2:2014 Ciment. Partea 2: Evaluarea conformit ii

(slam bituminos)
granulometric .
ale agregatelor. Partea 4: Determinarea formei granulelor.
Coeficient de form .
cu albastru de metilen.
Determinarea granulozit ii filerului (cernere în curent de
aer)
uzur (micro-Deval).
rezisten ei la sf râmare - Los Angeles.
fizice ale agregatelor. Partea 5: Determinarea con inutului
de ap prin uscare în etuv ventilat
de magneziu.
SR EN 1426:2007 Bitum i lian i bitumino i. Determinarea consisten ei
bitumului
SR EN 1429:2013 Bitum i lianti bituminosi. Determinarea reziduuluipe sita al
emulsiilor bituminoase i determinarea stabilitatii la
SR EN 1431:2009 Bitum i lian i bitumino i. Determinarea prin distilare a
liantului rezidual i a distilatului uleios din emulsiile

(slam bituminos)
bituminoase
SR EN 12273:2008 Straturi bituminoase turnate la rece. Cerin e
SR EN 12274-1:2002 Straturi bituminoase turnate la rece. Metode de încercare.

Partea 1 : Prelevare de probe pentru extrac ia liantului
SR EN 12274-4:2004 Mixturi asfaltice preparate la rece. Metod de încercare.
Partea 4: Determinarea coeziunii mixturii
SR EN 12274-6:2002 Straturi bituminoase turnate la rece. Metode de încercare.
Partea 6 : Grad de a ternere
SR EN 12274-8:2006 Mixturi asfaltice turnate la rece. Metod de încercare. Partea
8: Evaluare vizual a defectelor
asfaltice preparate la cald. Partea 28: Preg tirea probelor
pentru determinarea con inutului de bitum, a con inutului de
ap i a compozi iei granulometrice
SR EN 13036-1:2010 Caracteristici ale suprafe ei drumurilor i aeroporturilor.
Metode de încercare. Partea 1: M surarea adâncimii
macrotexturii suprafe ei îmbr c mintei, prin tehnica
volumetric a petei
aeroportuare. Metode de încercare. Partea 4: Metode de
m surare a aderen ei unei suprafe e. Încercarea cu pendul
aeroportuare. Metode de încercare. Partea 7: M surarea
denivel rilor straturilor de rulare ale drumurilor: încercarea
cu dreptar
SR EN 13036-8:2008 Caracteristici ale suprafe ei drumurilor i pistelor
aeroporturilor. Metode de încercare. Partea 8: Determinarea
indicilor de planeitate transversal
suprafe elor, utilizate la construc ia oselelor, a
aeroporturilor i a altor zone cu trafic
SR EN 13075-1:2009 Bitum i lian i bitumino i. Determinarea comport rii la
rupere. Partea 1: Determinarea indicelui de rupere a
emulsiilor bituminoase cationice, metoda filerului mineral ......
SR EN 13398:2010 Bitum i lian i bitumino i. Determinarea revenirii elastice a
bitumului modificat
SR EN ISO 9001:2015 Sisteme de management al calit ii. Cerin e

(slam bituminos)

ROMANIA
RECICLAREA LA CALD A ÎMBRÃCÃMIN ILOR RUTIERE BITUMINOASE
REDACTAREA II
2016

CUPRINS
GENERALITÃ I ................................................................................................................................3
Obiect i domeniu de aplicare .......................................................................................... 3
Prevederi generale ........................................................................................................... 3
Tipuri de mixturi asfaltice reciclate la cald ....................................................................... 5
CAPITOLUL I - NATURA I CALITATEA MATERIALELOR ........................................................5
Materiale ......................................................................................................................... 5
Controlul calitã ii materialelor înainte de reciclare (amestecare) .................................... 11
CAPITOLUL II - COMPOZI IA I CARACTERISTICILE FIZICO-MECANICE ALE

ÎMBRÃCÃMIN ILOR ASFALTICE RECICLATE .......................................................................... 12
Determinãri preliminare ................................................................................................. 12
Studiul preliminar de laborator ...................................................................................... 13
Caracteristicile fizico-mecanice ale mixturilor asfaltice reciclate ................................... 14
CAPITOLUL III - EXECU IA ÎMBRÃCÃMINTEI RUTIERE BITUMINOASE RECICLATÃ LA

CALD 16
Lucrãri pregãtitoare ....................................................................................................... 16
Utilaje pentru reciclare................................................................................................... 16
Procesul tehnologic de reciclare i punere în operã a mixturii asfaltice reciclate............. 18
Semnalizarea sectorului de lucru .................................................................................... 21
Controlul punerii în operã .............................................................................................. 21
CAPITOLUL IV - CONDI II TEHNICE DE CALITATE A ÎMBRÃCÃMINTEI BITUMINOASE

RECICLATE ..................................................................................................................................... 22
Verificarea îmbrãcãmintei reciclate................................................................................ 22
Elemente geometrice i abateri limitã............................................................................. 23
CAPITOLUL V - RECEP IA LUCRÃRILOR ................................................................................. 24
Recep ia preliminarã la terminarea lucrãrilor ................................................................. 24
Recep ia finalã ............................................................................................................... 24
Pagina 1 din 28 Reciclarea la cald a îmbrãcãmin ilor rutiere

bituminoase

bituminoase
GENERALITÃ I
1.1. Prezentul caiet de sarcini con ine condi iile de execu ie i recep ie a straturilor rutiere
bituminoase reciclate la cald, in situ cu adaos de lian i bitumino i i cu sau fãrã adaos de agregate
naturale, prevãzute în Normativul NE 026, AND 605 i Normativul CD 16.
1.2. Reciclarea la cald in situ constã în utilizarea integralã a materialului recuperat prin frezarea
sau încãlzirea i scarificarea îmbrãcãmin ilor rutiere bituminoase existente, degradate, în adãugarea
de lian i i agregate naturale i în punerea în operã cu ajutorul unui utilaj de reciclare.
Se pot utiliza urmãtoarele tipuri de reciclãri:
- reciclare cu adaos de agen i regeneratori fãrã adaos de bitum i agregate;

- reciclare cu adaos de bitum i agen i regeneratori fãrã adaos de agregate;
- reciclare cu adaos de bitum, agen i regeneratori i adaos de agregate.
1.3. Reciclarea la cald este destinatã ranforsãrii, între inerii i consolidãrii structurilor rutiere cu
o stare tehnicã necorespunzãtoare i se aplicã pe drumuri de clasa tehnicã II-V i pe strãzi de
categoria tehnicã II-IV cu îmbrãcãminte bituminoasã.
2.1. Tehnologia de reciclare la cald in situ a îmbrãcãmin ilor rutiere bituminoase se poate aplica
în urmãtoarele variante, ca principiu de lucru:
a) prin frezarea la rece a straturilor bituminoase existente, urmatã de reciclarea propriu-zisã,

prin amestecarea la cald a mixturii frezate cu materialele de aport, într-o instala ie mobilã tip
uscator-malaxor
b) prin încãlzirea cu raze infraro ii (panouri radiante) a straturilor bituminoase existente,
urmatã de scarificarea acestora i de malaxarea mixturii asfaltice calde cu materialele de aport, fie
direct pe suport, fie într-o cuvã sau într-un malaxor, deasupra stratului suport.
2.2. În cazul “a”, mixtura asfalticã reciclatã este preluatã pentru a ternere de un repartizator, iar
în cazul “b” de o grinda prevãzutã cu sistem de încãlzire i vibrare.
2.3. Operatia de compactare se realizeazã în acelea i condi ii ca i în cazul mixturilor asfaltice
cilindrate clasice, realizate cu materiale noi.
2.4. Reciclarea la cald a îmbrãcãmintei rutiere se executã în perioada 15 aprilie - 15 octombrie,

bituminoase
cu condi ia ca temperatura atmosfericã sã fie de minimum +5oC i fãrã precipita ii.
2.5. În cazul în care capacitatea portantã a structurii rutiere existente este corespunzãtoare,
straturile rutiere reciclate la cald se vor acoperi, în func ie de volumul traficului, respectiv de clasa
tehnicã a drumului sau categoria tehnicã a strãzii, cu un strat de rulare, conform tabelului 1.
Tabel 1
Tipul Norma care
Clasa Categoria
Nr. stratului reglementeazã
tehnicã a tehnicã a
crt. dupã Tipul stratului de protec ie execu ia stratului de
drumului strãzii
reciclare protec ie
1 Bazã Îmbrãcãminte bituminoasã AND 605 II-V II-IV
2 Legãturã Strat de uzurã AND 605 II-V II-IV
Straturi bituminoase foarte
AND 523 II-V II-IV
sub iri la rece
3 Uzurã
SR EN 12271, NE
Tratament bituminos IV-V IV
010 i NE 011
2.5.1. Prin reciclarea stratului de uzurã existent se poate ob ine, dupã reciclare: strat de uzurã, de
legaturã sau de bazã.
2.5.2. Prin reciclarea stratului de uzura + legãturã sau a stratului uzurã + legaturã + bazã se poate
ob ine, dupã reciclare: strat de legaturã sau strat de bazã.
2.6. În cazul în care structura rutierã existentã nu are asiguratã capacitatea portantã, este necesarã
ranforsarea acesteia.
2.7. Reciclarea la cald a îmbrãcãmin ilor bituminoase se executã pe trasee de drum existente,
aducând corec ii locale ale profilului longitudinal în cadrul pasului de proiectare precum i
reprofilãri în sens transversal, impuse de asigurarea siguran ei circula iei. Declivitatea maximã
admisã pe îmbrãcãmin i reciclate la cald este de 6%. În cazul în care îmbrãcãmintea reciclatã
trebuie sã fie acoperitã cu straturi bituminoase foarte sub iri executate la rece cu emulsie de bitum
declivitatea maximã pe care se pot aplica acestea este de 4,5% (pct. 3.1.3. din Normativul AND
523).
2.8. Lã imea pãr ii carosabile a drumului sau a strãzii, se pãstreazã i dupã aplicarea tehnologiei
de reciclare la cald.
2.9. Amenajarea curbelor în plan se realizeazã conform STAS 863 în limitele zonei existente a
drumului, cu respectarea vitezei de proiectare specifice fiecãrei curbe.
2.10. La execu ia lucrãrilor de reciclare la cald a îmbrãcãmin ilor bituminoase se vor respecta
prevederile urmãtoarelor normative:
- Ordin MT/MI nr. 411/1112 publicat în MO 397

- Legea nr. 319

bituminoase
- HG nr. 1425
- HG nr. 300
- Legea nr. 307
- OUG nr. 195
3. TIPURI DE MIXTURI ASFALTICE RECICLATE LA CALD
3.1. Tipurile de mixturi asfaltice pentru stratul de uzurã i de legaturã, ob inute dupã reciclare
precum i dimensiunea maximã a granulei trebuie sã corespundã prevederilor normativului AND
605 în vigoare la data execu iei lucrãrilor.
CAPITOLUL I - NATURA I CALITATEA MATERIALELOR
4. MATERIALE
Materialele care se folosesc la reciclarea la cald a îmbrãcãmin ilor rutiere bituminoase sunt:
4.1. Agregate naturale:
a) agregate naturale de aport;

b) agregate naturale rezultate din mixtura asfalticã existentã.
Agregatele naturale de aport sunt de regulã cribluri sort 4-8, 8-16, 16-22,4(31.5) pentru anrobate
bituminoase pietri sortat sau pietri concasat sort 4-8, 8-16, 16-22,4(31.5), i nisip de concaj sau
sort 0-4 de concasaj, func ie de tipul mixturii asfaltice reciclate i de clasa tehnicã a drumului sau de
categoria tehnicã a strãzii.
4.1.1. Agregatele trebuie sã prezinte condi iile fizico-mecanice indicate în tabelele 4, 5 i 6 din
prezentul caiet de sarcini.
Criblurã Tabel 4
Nr. Metoda
crt. de încercare
(1)
2. Coeficient de aplatizare, % max. 25 (A25) SR EN 933-3
SR EN 1097-2

bituminoase
clas tehnic IV-V
%, max.
dezghe
SR EN 1367-1
(2)
9. Rezisten a la ac iunea sulfatului de magneziu, % max. 6 SR EN 1367-2
SR EN 933-5
(1)
indicelui de form
(2)
rezisten a la inghe poate fi determinat prin sensibilitate la inghe -dezghe sau prin rezisten a la
ac iunea sulfatului de magneziu SR EN 1367-2
Pietri Tabel 5
Nr. Metoda de
Caracteristica Pietri sortat Pietri concasat
crt. încercare
Con inut de granule în
afara sortului:
- rest pe ciurul superior SR EN
1 1-10 1-10
(dmax), %, max. 933-1
- trecere pe ciurul
10 (Gc 90/10) 10 (Gc 90/10)
inferior (d min), %, max.
Con inut de particule SR EN
2 - 90 (C90/1)
sparte, %, min. 933-5
Coeficient de SR EN
3(1) 25 (A25) 25(A25)
aplatizare, %, max. 933-3
Indice de form , %, SR EN
4(2) 25 (SI25) 25 (SI25)
max. 933-4
Con inut de imputit i
5 vizual
- corpuri str ine nu se admit nu se admit
Con inut de particule
1,0 (f1,0)*/ 1,0 (f1,0)*/ SR EN
6 fine, sub 0,063 mm, %,
0,5 (f0,5) 0,5 (f0,5) 933-1
max.
clasa
Rezisten a la tehnic - 20 (LA20)
7 fragmentare I - III SR EN
coeficient clasa 1097-2
LA, %, max. tehnic 25 (LA25) 25 (LA25)
IV - V
Rezisten a la clasa
uzur tehnic - 15 (MDE15)
(coeficient I - III SR EN
8 micro- clasa 1367-1
Deval), %, tehnic 20 (MDE20) 20 (MDE20)
max. IV - V

bituminoase
Sensibilitatea la înghe -
dezghe SR EN
9 -pierderea de mas (F), 1367-1
2 (F2) 2 (F2)
%, max.
Rezisten a la ac iunea
SR EN
10 sulfatului de magneziu, 6 6
1367-2
%, max.
* agregate cu granula de max 8 mm
(1) forma agregatului grosier poate fi determinat prin metoda coeficientului de aplatizare sau a
indicelui de form
(2) rezisten a la înghe poate fi determinat prin sensibilitate la înghe -dezghe sau prin rezisten a
Nisip de concasaj sau sort 0-4mm de concasaj Tabel 6

Nr. Metoda de
crt. încercare
1 SR EN 933-1
Con inut de impurit i:
3
- corpuri str ine nu se admit vizual
Con inut de particule fine sub 0,063mm,
4 10 (f10) SR EN 933-1
%max.
5 2 SR EN 933-9+A1
albastru), max.
4.1.2. Sorturile de agregate naturale se depoziteazã separat pe platforme betonate sau asfaltate,
prevãzute cu pere i despãr itori, atunci când depozitul con ine mai multe sorturi de agregate, pentru
evitarea impurificãrilor. Atunci când aceste sorturi prezintã valori necorespunzãtoare ale gradului de
curã enie, se vor îndepãrta impuritã ile astfel:
- prin spãlare sau prin altã metoda, atunci când materialul a fost contaminat cu pulberi minerale
sau praf de argilã;
- prin sortare, atunci când sortul nu este pur din punct de vedere granulometric.
4.1.3. Nu se admite utilizarea unor agregate care contin impuritã i sub forma unor bulgãri de
argilã, resturi vegetale sau animale.
4.1.4. La aprovizionare, fiecare lot de material va fi înso it de declara ia de performan , marcaj de
conformitate CE i, dup caz, certificatul de conformitate a controlului produc iei în fabric sau
rapoarte de încercare prin care s se certifice calitatea materialului, eliberate de un laborator
autorizat/acreditat. Conform normativ AND 605, limitele procentelor de agregate naturale i filer
din cantitatea totalã de agregate sunt prezentate în tabelul 7.

bituminoase
Tabel 7
Nr. Strat de
Strat de uzura Strat de baza
crt. Frac iuni de agregate legatura
naturale din amestecul BAD 22,4 AB 31,5
BA 11,2 BA16 AB 22,4
total BADPC 22,4 ABPC 31,5
BAPC11,2 BAPC16 ABPC 22,4
BADPS 22,4 ABPS 31,5
1. Filer i frac iuni din 8…16 8…15 5…10 3…8 3…12
nisipuri sub 0,125 mm,
%
2. Filer i frac iunea (0,125
Diferen a pân la 100
…4 mm), %
3. Agregate naturale cu 34…48 36…61 55…72 57…73 40…63
dimensiunea peste 4
mm, %
4.2. Liantul bituminos din mixtura asfalticã reciclatã este alcãtuit din:
a) bitumul existent în îmbrãcãmintea rutierã;

b) bitumul de aport.
4.2.1. Tipul de bitum de aport se alege func ie de gradul de îmbãtrânire a bitumului existent în
îmbrãcãmintea rutierã i de zona climaticã, conform pct. 7.2, i poate fi:
a) tip 35/50, 50/70 sau 70/100, conform SR EN 12591;

b) bitum modificat cu polimeri (pentru lucrãri speciale i la solicitarea beneficiarului).
4.2.2. Delimitarea zonelor climatice este indicatã în figura 1.

4.2.3. Conform SR EN 12591, condi iile care trebuie sã le îndeplineascã bitumul sunt arãtate în
tabelul 8.
Tabel 8
Caracteristica de penetratiei incercare
masur
35-50 50-70 70-100
Penetratie la 250C 0,1 mm 35-50 50-70 70-100 SR EN 1426
0
Punct de inmuiere C 50-58 46-54 43-51 SR EN 1427
Penetratie reziduala % 53 50 46
Cresterea punctului de inmuiere –
Severitate 1 0
C 8 9 9 SR EN 12607-1
Variatia masei* (valoarea

% 0,5 0,5 0,8
absoluta)
0

bituminoase
Solubilitate % 99 99 99 SR EN 12592
SR EN 12591
Anexa A
0
* – Variatia masei poate fi pozitiva sau negativa.
Liantul bituminos rezultat din adaos de agent regenerator i de bitum de aport va avea în mod
obligatoriu caracteristicile prevãzute în SR EN 12591, pentru zona climatica în care este situatã
lucrarea.
4.2.4. Pentru îmbunãtã irea proprietã ilor fizico-chimice ale bitumului existent în mixtura frezatã,
se poate utiliza un produs de regenerare. Produsul respectiv trebuie sã fie agrementat tehnic i sã
îndeplineascã urmãtoarele condi ii principale:
- sã fie compatibil cu bitumul

- sã amelioreze compozi ia amestecului dintre bitumul de aport i cel existent din mixturã prin
compensarea frac iunilor deficitare (aromatice i rãsini)
- sã nu afecteze celelalte caracteristici ale acestuia (adezivitate, susceptibilitate la îmbãtrânire,
coeziune, stabilitate i susceptibilitate termicã, etc.).
Tipul de regenerator i procentul de adaos se aleg, în func ie de gradul de îmbãtrânire a bitumului

existent în mixtura frezatã, de cãtre un laborator de specialitate.
Este interzisã folosirea agen ilor regeneratori fãrã agrement tehnic.
4.2.5. Bitumul de aport, utilizat ca atare sau cu adaos de regenerator, trebuie sã prezinte o
adezivitate de min. 80% fa ã de agregatele de aport utilizate.
În caz contrar se vor utiliza aditivi pentru ameliorarea adezivitã ii, cu respectarea prevederilor din
Normativul AND 552.
4.3. Mixtura asfalticã frezatã sau scarificatã trebuie sã con in granule cu dimensiunea de
maximum 31,5 mm, iar punctul de înmuiere IB al bitumului con inut nu trebuie sã depãseascã 80oC.
În cazul în care punctul de înmuiere IB depãseste 80 oC, mixtura asfalticã existentã se poate reutiliza
ca agregat natural.
4.4. Amorsarea stratului suport în cazul frezãrii la rece se efectueazã cu emulsie bituminoasã
cationicã cu rupere rapidã, conform SR 8877-1 sau SR EN 13808 care prevede condi iile tehnice pe
care trebuie sã le îndeplineascã emulsia bituminoasã, indicatã în tabelul 9.

bituminoase
bituminoase
Tabel 9
Tipul emulsiei
Nr. Metoda de
Caracteristici tehnice EBCR EBCR
crt. EBmCR încercare
60 65
1 Proprietati senzoriale VFR VFR VFR SR EN 1425
2 Indice de rupere 80 80 80 SR EN 13075-1
3 Continut de lianta, % (m/m) min. 58 min. 63 min. 63 SR EN 1428
Pseudo-viscozitate Englerc la 200C,
4 min. 3 min. 5 min. 7 SR 8877-2
grade Engler
5 Timp de curgere, 2 mm la 400C, s VFR VFR VFR SR EN 12846-1
6 Timp de curgere, 4 mm la 400C, s VFR VFR VFR SR EN 12846-2
7 Rest pe sita de 0,5 mm, % (m/m) 0,5 0,5 0,2 SR EN 1429
Rest pe sita de 0,5 mm, dupa 7 zile de
8 0,5 0,5 0,5 SR EN 1429
depozitare, % (m/m)
9 Adezivitate fa de agregatul utilizat, % 80 80 90 SR 10969
NOTA :
a - Con inutul de liant al unei emulsii determinat prin metoda descris în SR EN 1428 este definit
ca (100 – con inut de apa)
b – Procentul de masa al distilatului poate fi calculat pe baza masei volumice determinate conform
SR EN ISO 3838 i al volumului de distilat determinat conform SR EN 1431. Daca masa
volumic nu poate fi determinat poate fi considerat o valoare a acesteia de 0,85.
c – În cazul in care nu se poate determina pseudo-vascozitatea Engler trebuie sa se determine timpul
de curgere al emulsiei bituminoase conform SR EN 12846-1sau SR EN 12846-2.
VFR = valoare a unei caracteristici tehnice, care va fi raportat de catre antreprenor în documentele
de calitate a produsului.
4.5. La aprovizionare se vor verifica datele din declara ia de performan sau, dup caz,
certificatul de conformitate cu performan ele produsului i se vor efectua verific ri ale
caracteristicilor produsului, pentru fiecare lot aprovizionat, dar nu pentru mai mult de:
- 500 t bitum din acela i sortiment,
- 100 t emulsie bituminoas din acela i sortiment.
5. CONTROLUL CALITÃ II MATERIALELOR ÎNAINTE DE RECICLARE

(AMESTECARE)
5.1. Materialele destinate preparãrii mixturii asfaltice reciclate vor fi verificate în conformitate
cu prescrip iile din standardele respective i condi iile arãtate la art. 4 dupã cum urmeazã:
a) la elaborarea dozajelor (analizã completã);

b) pe parcursul execu iei lucrãrilor, pe fiecare lot aprovizionat din materialele de aport i pe
mixtura existentã.
5.1.1. Înainte de reciclare, materialele sunt supuse urmãtoarelor verificãri:

bituminoase
• verificarea calitã ii agregatelor rezultate din frezarea îmbrãcãmin ii;
• verificarea calitã ii agregatelor ce vor fi adãugate în procesul de reciclare;
• liantului folosit în procesul de reciclare;
• verificarea calitã ii agen ilor regeneratori.
5.1.2. Verificãrile i determinãrile ce se efectueazã pe parcursul execu iei lucrãrilor se efectueazã

de cãtre un laboratorul de specialitate autorizat i se desfã oarã conform tabelului 10.
Tabel 10
Nr. Metoda de
Tip materiale Încercãri efectuate Frecven a
crt. analizã
1 Mixtura frezatã sau - granulozitate STAS 4606
scarificatã - compozi ie (con inut de bitum) STAS 1338/2 min. o probã
- punct de înmuiere IB pe bitum extras SR EN 1427 la 7.000 m2
2 Agregate de aport - natura mineralogicã STAS 4606
(cribluri sau pietri - granulozitate STAS 4606 pe fiecare
concasat) - coeficient de formã STAS 4606 lot
- corpuri strãine STAS 4606 aprovizionat
- pãr i levigabile (pietri ) STAS 4606
- con inut de frac iuni sub 0,063 mm SR EN 933-1
3 Liantul de aport - punct de înmuiere IB SR EN 1427 pe fiecare lot
aprovizionat
5.1.3. Materialele de aport trebuie sã aibã certificate de conformitate a calitã ii, conform HG 766
Anexa 7 (cu excep ia celor reciclate) i declara ie de conformitate a calitã ii, conform
reglement rilor în vigoare.
CAPITOLUL II - COMPOZI IA I CARACTERISTICILE FIZICO-MECANICE ALE

ÎMBRÃCÃMIN ILOR ASFALTICE RECICLATE
6. DETERMINÃRI PRELIMINARE
Scopul efectuãrii determinãrilor preliminare este acela de a stabili condi iile de frezare (viteza,
adâncimea, etc.) i de a furniza datele necesare la reciclare privind corec ia re etei mixturii asfaltice
existente, func ie de clasa tehnicã a drumului sau categoria tehnicã a strãzii i de îmbunãtã irea
profilului.
6.1. Determinãrile preliminare constau în:
a) efectuarea de sondaje (minimum 2 carote/km de bandã de circula ie);

b) prelevarea de probe prin frezare (minim 2 probe, la fiecare 500 m de bandã de circula ie;

bituminoase
cantitatea de material prelevat pentru fiecare probã este de 10-15 km);
c) prelevarea de probe suplimentare, func ie de natura stratului de uzurã, în cazul
sectoarelor de drum eterogene.
6.1.1. Datele furnizate prin efectuarea sondajelor constau în:
a) dimensiunea maximã a granulei de agregate din straturile bituminoase existente, care

trebuie sã fie de max. 31 mm;
b) grosimea i numãrul straturilor bituminoase;
c) grosimea stratului de bazã i de funda ie;
d) tipul mixturii asfaltice;
e) con inutul de bitum.
6.1.2. Probele prelevate prin frezare servesc la:
a) stabilirea granulozitã ii materialului frezat (granula cea mai mare sub 31 mm);
b) determinarea compozi iei mixturii frezate (con inut de bitum i granulozitatea agregatului
natural);
c) stabilirea gradului de îmbãtrânire a bitumului din mixtura frezatã (prin determinarea
punctului de înmuiere IB pe bitumul extras).
7. STUDIUL PRELIMINAR DE LABORATOR
7.1. Compozi ia mixturii asfaltice se stabileste pe baza unui studiu preliminar pe baza unui
studiu de laborator, inându-se seama de respectarea condi iilor tehnice impuse de Normativul NE
026 la proiectarea reciclãrii straturilor bituminoase existente.
Studiul îl face Antreprenorul în cadrul laboratorului propriu autorizat sau îl comandã la un alt
laborator autorizat. În cazul sectoarelor de drum eterogene din punct de vedere al compozi iei
mixturii asfaltice existente, se vor elabora re ete pentru fiecare sector omogen în parte.
7.2. Studiul preliminar de laborator constã în efectuarea urmãtoarelor încercãri (pe probele
prelevate prin frezare sau carotare i a materialelor de aport):
a) uscarea materialului frezat sau a carotelor în etuvã la temperatura de 60-80oC i

verificarea respectãrii prevederii privind dimensiunea maximã a granulei (31 mm);
b) determinarea compozi iei mixturii asfaltice frezate sau din carote: con inutul de bitum,
granulometria agregatului natural i natura acestuia (de balastierã sau de carierã);
c) determinarea punctului de înmuiere a bitumului recuperat;

bituminoase
d) determinarea granulozitã ii agregatelor de aport necesare;
e) elaborarea dozajelor pentru mixtura asfalticã reciclatã prin:
• stabilirea propor iei de agregate care trebuie adãugate pentru ob inerea unei granulometrii
corespunzãtoare tipului de mixturã reciclatã;
• stabilirea tipului i dozajului de liant de aport, conform pct. 7.3;
f) stabilirea caracteristicilor fizico-mecanice ale mixturii asfaltice reciclate, preparatã în

laborator.
7.3. Tipul i dozajul liantului de aport se stabilesc, prin încercãri preliminare de laborator
conform normelor in vigoare astfel încât amestecul constituit din bitumul existent i liantul de aport
(bitum de aport + regenerator) sã ateste caracteristici similare bitumului tip 50/70 pentru zonele
climatice calde, respectiv bitumului tip 70/100 pentru zonele climatice reci. În acest sens se
recomandã ca bitumul de aport sã fie constituit din bitum tip 70/100, în cazul în care bitumul
existent are un punct de înmuiere IB de max. 60oC.
Bitumul tip 50/70 se va utiliza ca aport în zonele climatice calde, în cazul în care bitumul existent
are un punct de înmuiere IB sub 55oC sau în cazul în care regeneratorul asigurã condi iile
men ionate mai sus privind caracteristicile amestecului ternar.
Con inutul minim de liant recomandat % din masa mixturi: Tabel 11
Con inut de liant,

Tipul stratului Tipul mixturii asfaltice
min. % în mixtur
Uzur (rulare) BA11,2, BAPC11,2 6.0
BA16, BAPC 16 5,7
Leg tura (binder) BAD 22,4, BADPC22,4, BADPS22,4 4,2
Baz AB22,4, ABPC22,4, AB31,5, ABPC31,5, ABPS31,5 4,0
8. CARACTERISTICILE FIZICO-MECANICE ALE MIXTURILOR ASFALTICE

RECICLATE
8.1. Granulozitatea amestecului de agregate naturale, pentru fiecare tip de mixturã asfalticã
reciclatã, trebuie sã corespundã prevederilor normativului AND 605, Normativ CD 16, func ie de
destina ia stratului ce urmeazã a fi executat (tabelul 1) i de tipul de mixturã reciclatã (tabelul 2).
În tabelul 12 sunt indicate granulozitãtile amestecului de agregate naturale pentru fiecare tip de
mixturã asfalticã reciclatã.

bituminoase
Tabel 12
Marimea
BAD 22,4 AB 31,5
ochiului sitei BA 11,2 BA 16 AB 22,4
BADPC 22,4 ABPC 31,5
conform SR BAPC11,2 BAPC 16 ABPC 22,4
BADPS 22,4 ABPS 31,5
EN 933-2, mm
45 - - - - 100
31,5 - - 100 100 90…100
22,4 - 100 90…100 90…100 82…94
16 100 90…100 73…90 70…86 72…88
11,2 90…100 - - - -
8 75…85 61…82 42…61 38…58 54…74
4 52…66 39…64 28…45 27…43 37…60
2 35…50 27…48 20…35 19…34 22…47
0,125 8…16 8…15 5…10 3…8 3…12
0,063 5…10 7…11 3…7 2…5 2…7
NOTÃ:
1. La betoanele asfaltice pentru stratul de uzur i legaturã se foloseste nisip de concasaj

sau un amestec de nisip de concasaj cu nisip natural, din care nisipul natural este în
propor ie de maximum:
- 25% pentru BA11,2, BA16;
- 50% pentru BAD22,4, BADPC22,4 i BADPS22,4.
2. La betoanele asfaltice pentru stratul de legaturã trebuie sã se adauge minimum 2% filer.
Conform Normativului NE 026, în cazul reciclãrii la cald cu corectarea re etei, abaterile admisibile
ale granulozitã ii agregatului natural din mixtura reciclatã fa ã de re eta prescrisã trebuie sã se
încadreze în limitele din tabelul 13.
Tabel 13
Nr. crt. Frac iunea, mm Abateri admise fa ã de dozaj, %
1 0…0,1 +3
2 0,1…0,2 +4
3 0,2…0,63 +5
4 0,63…4 +6
5 4…8 +6
6 8…16 +6
7 16…25 +6
8.2. Conform prevederilor art. 28 i 49 din Normativul NE 026 privind reciclarea la cald a
îmbrãcãmintei rutiere bituminoase, caracteristicile fizico-mecanice ale mixturilor asfaltice reciclate
trebuie sã corespundã prevederilor normativului AND 605, Normativ CD 16 func ie de destina ia
stratului ce urmeazã a fi executat (vezi tabelul 1) i de tipul de mixturã reciclatã (vezi tabelul 2).
8.2.1. Caracteristicile fizico-mecanice ale mixturilor asfaltice se determinã pe mixturi preparate în

laborator pentru stabilirea compozi iilor, pe probe de mixturã prelevate de la malaxor sau de la

bituminoase
a ternere pe parcursul execu iei, precum i din stratul gata executat.
8.2.2. Caracteristicile fizico-mecanice ale mixturilor reciclate trebuie sã îndeplineascã, în timpul
studiului de laborator i în timpul controalelor de fabrica ie, condi iile arãtate în normativul AND
605 i Normativ CD 16.
CAPITOLUL III - EXECU IA ÎMBRÃCÃMINTEI RUTIERE BITUMINOASE

RECICLATÃ LA CALD
Înainte de începerea lucrãrilor de reciclare se va proceda la:
a) aprobarea instituirii restric iei de circula ie în conformitate cu prevederile normelor în

vigoare;
b) amenajarea i semnalizarea sectorului de lucru conform “Normelor metodologice privind
condi iile de închidere a circula iei i de instituire a restrictiilor de circula ie în vederea executãrii de
lucrãri în zona drumului public i/sau pentru protejarea drumului (Ord. MI-MT 411/1112);
c) curã area temeinicã prin spãlare, unde este cazul i/sau prin periere cu perii mecanice a
suprafe ei stratului ce urmeazã a fi reciclat.
10. UTILAJE PENTRU RECICLARE
10.1. Pentru adãugarea i raspândirea agregatelor naturale este necesar un rãspânditor mecanic
care sã asigure a ternerea uniformã a acestora i o precizie a dozãrii de +4%.
10.2. Opera iunile de reciclare a îmbrãcãmintei rutiere bituminoase se realizeazã cu un ansamblu
complex, mobil sau fix, de utilaje de reciclare, a cãrui componentã diferã în func ie de varianta de
reciclare utilizatã.
10.3. În cazul utilizãrii procedeului de reciclare precedat de frezarea la rece a straturilor
bituminoaase existente, componenta ansamblului complex este urmãtoarea:
10.3.1. Ansamblu complex mobil de reciclare:
a) freza cu sistem electronic de control a adâncimii de frezare;

b) instalatia de reciclare propriu-zisã, alcãtuitã din:
- parte automotrice: sistem de trac iune, conducere i producere a energiei electrice;

- parte de alimentare cu materiale: sistem de încãrcare i transport a materialului frezat i a

bituminoase
criblurii de aport, elevator de cordon, rezervor de bitum i sistem de încãlzire cu ulei a acestuia;
- parte de dozare-uscare-malaxare: sistemele de dozare a componen ilor, tambur uscãtor-malaxor;
- sistem de evacuare a mixturii: buncãr tampon, transportor cu racle i, buncãr de stocare, buncãr
antisegregare;
- pupitru pentru comanda automatã a opera iilor;
- sisteme de înregistrare i afisaj a dozajelor i temperaturilor - bitumului, uleiului, mixturii,
gazelor de ardere;
- cilindri hidraulici pentru adaptarea utilajului la execu ia lucrãrilor pe drumuri în pante, rampe i
curbe;
- perii de sârmã cu aspira ie i aspiratoare pentru recuperarea frac iunilor fine din materialul frezat,
dupã elevarea cordonului;
- bandã lateralã i gurã de vizitare la transportorul cu racle i pentru controlul aspectului mixturii
reciclate i prelevarea de probe;
- sistem de desprãfuire a gazelor de ardere din uscãtorul-malaxor;
- rezervoare de emulsie, pompã i rampã de stropire cu duze pentru amorsarea stratului suport
înainte de a ternerea mixturii reciclate;
- repartizator-finisor pentru a ternerea mixturii reciclate.
10.3.2. În varianta cu complex fix de utilaje de reciclare se utilizeazã acelea i utilaje ca la pct.
11.3.1. la care trebuie adãugate benzi transportoare, pastrând acelea i proceduri de fabrica ie i de
control al fabrica iei.
10.4. În cazul aplicãrii procedeului de reciclare precedat de încãlzirea cu raze infraro ii,
alcãtuirea ansamblului complex de reciclare este mobil i compus din:
a) utilaj de preîncãlzire prevãzut cu panouri de încãlzire dispuse frontal, central i posterior;

b) instalatia de reciclare propriu-zisã dotatã cu:
- panouri de încãlzire cu raze infraro ii;

- scarificatoare rotative telescopice, cu lã ime de lucru variabilã;
- sistem de pulverizare pentru bitum sau agent regenerator;
- buncãr de alimentare;
- buncãr de dozare (tampon);
- malaxor cu amestec for at;
- nec distribuitor;
- grindã nivelatoare;

bituminoase
- grindã vibro-finisoare;
- pupitru pentru comanda automatã a opera iilor;
- sisteme de înregistrare i afisaj a dozajelor i temperaturilor bitumului i mixturii.
10.5. Utilajele pentru compactarea mixturilor asfaltice reciclate sunt acelea i ca i în cazul
mixturilor asfaltice clasice: compactoare cu rulouri netede de 8-12 t i eventual compactoare cu
pneuri sau mixte.
11. PROCESUL TEHNOLOGIC DE RECICLARE I PUNERE ÎN OPERÃ A MIXTURII

ASFALTICE RECICLATE
11.1. În cazul aplicãrii variantei de reciclare prin frezarea la rece a îmbrãcãmin ii bituminoase
existente, procesul tehnologic include urmãtoarele opera ii principale:
a) frezarea îmbrãcãmin ii rutiere bituminoase care se realizeazã cu una sau douã freze
mecanice sau hidraulice ce lasã materialul în cordon. Materialul din cele douã cordoane
este adunat într-un singur cordon cu ajutorul unui autogreder; adâncimea de frezare este
controlatã de un sistem electronic; se utilizeazã palpatorul pe cablu, pozat prin mãsurãtori
topografice i înclinometru transversal în vederea compensarii în profil longitudinal a
surplusului de material frezat cu necesarul de material de umplut conform cotelor din
proiectul de execu ie;
b) raspândirea agregatelor de aport peste cordonul de material frezat cu ajutorul unui
raspânditor mecanic (pct. 10.1.);
c) elevarea materialului frezat i a agregatelor de aport prin preluarea cu ajutorul
elevatorului de cordon i introducerea în buncãrul predozator;
d) dozarea materialului prelevat i introducerea acestuia în uscãtor-malaxor;
e) reciclarea propriu-zisã a mixturii asfaltice în uscãtor-malaxor, unde are loc:
- încãlzirea i uscarea materialului frezat i a agregatelor de aport;

- desfacerea granulelor de mixturã frezatã;
- topirea bitumului con inut de aceasta i fluxarea lui cu liantul de aport (bitum plus agen i
regeneratori) încãlzit în prealabil la 140…150oC i dozat, conform re etei;
- anrobarea cu bitum a agregatelor de aport;
- malaxarea i omogenizarea amestecului astfel ob inut care reprezintã mixtura asfalticã reciclatã.
Temperatura acesteia la iesirea din malaxor este de 150…160oC;
f) curãtarea i amorsarea casetei frezate cu dispozitivul descris la pct. 10.3.1. Dozajul de

bituminoase
emulsie aplicat conform pct. 5.4. la amorsare, este de 0,3…0,5 kg/mp
g) trecerea mixturii asfaltice reciclate din malaxor în buncãrul repartizatorului;
h) a ternerea i precompactarea mixturii asfaltice reciclate la profilul stabilit se realizeazã cu
vibro-finisoare;
i) compactarea noului strat, conform prevederilor normativului AND 605,
11.2. În cazul reciclãrii în varianta cu încãlzirea straturilor bituminoase existente, procesul

tehnologic se desfã oarã, în principiu, astfel:
a) încãlzirea cu panouri radiante a îmbrãcãmin ii bituminoase ce urmeazã a fi reciclatã i a

agregatelor de aport;
b) scarificarea mixturii existente i malaxarea acesteia cu agregatele i liantul de aport
(bitum + regenerator) sau mixturã nouã, gata preparatã;
c) descãrcarea mixturii asfaltice reciclate din malaxor i distribuirea uniformã, în cordon,
peste suprafa a încãlzitã prin intermediul unui nec distribuitor;
d) a ternerea mixturii asfaltice reciclate cu ajutorul unei grinzi vibro-finisoare;
e) compactarea noului strat, conform prevederilor normativului AND 605.
11.3. Reciclarea la cald in situ în varianta cu încãlzirea straturilor bituminoase existente se poate
aplica la rândul ei în mai multe subvariante, func ie de tipul utilajului de reciclare folosit.
Diferentele între aceste procedee se referã în principal la locul reciclãrii propriu zise care se poate
efectua direct pe stratul suport încãlzit, conform pct. 11.3.1, sau prin elevarea mixturii asfaltice
calde, conform pct. 11.3.2.
11.3.1. În cazul reciclãrii mixturii direct pe stratul suport, procesul tehnologic se desfã oarã astfel:
a) rãspândirea agregatelor de aport pe suprafa a existentã, curã atã conform art. 34;
b) încãlzirea agregatelor de aport i a mixturii existente pe o adâncime de cca. 7 cm la
o
150…160 C, în etape, cu ajutorul a 3 preîncãlzitoare;
c) scarificarea stratului încãlzit pe o adâncime de cca. 6 cm;
d) adãugarea liantului de aport;
e) malaxarea materialului frezat cu agregatele i liantul de aport cu ajutorul unui dispozitiv
cu bra e de formã trapezoidalã ce executã miscãri de dute-vino combinate cu miscãri circulare;
f) repartizarea uniformã a mixturii reciclate cu ajutorul unei grinzi vibrante, prevãzutã cu
sistem de încãlzire.
11.3.2. În cazul reciclãrii cu încãlzirea straturilor existente i cu elevarea mixturii calde, fluxul

bituminoase
tehnologic este similar cu cel descris la pct. 11.3.1, cu urmãtoarele men iuni:
a) mixtura existentã, dupã încãlzire i scarificare (fãrã agregate de aport) este adunatã i
elevatã pentru malaxare cu materialele de aport într-o cuvã situatã deasupra stratului
suport sau într-un malaxor;
b) materialele de aport pot fi constituite din agregate i liant (bitum + regenerator) sau din
mixturã asfalticã preparatã din materiale noi cu o re etã astfel elaboratã încât prin malaxarea cu
mixturã recuperatã sã conducã la tipul de mixturã reciclatã proiectatã;
c) a ternerea uniformã a mixturii asfaltice reciclate se realizeazã cu ajutorul unui nec i a
unei grinzi vibro-finisoare.
11.4. Indiferent de varianta aplicatã, regimul termic la maxalare, a ternere i compactare pentru
mixtura asfalticã reciclatã este urmãtorul:
a) dupã malaxare: 150…160oC;

b) la a ternere: min. 145oC;
c) la începutul compactãrii: min. 140oC;
d) la sfâr itul compactãrii: min. 100 oC.
11.5. Operatia de compactare a mixturii asfaltice reciclate se efectueazã conform normativului

AND 605, indiferent de varianta de reciclare aplicatã la execu ia noului strat bituminos, dupã
realizarea rosturilor.
11.5.1. Rosturile de lucru, transversale i cele longitudinale, se vor realiza cu muchie verticalã, bine
curã ate, amorsate, încãlzite i cilindrate corespunzãtor, folosind numai material granular de sort
mic în vederea închiderii i etan eizãrii acestora.
Rosturile transversale se compacteazã înclinat sau, de preferat, perpendicular pe axa drumului, la

început prin suprapunerea ruloului pe asfaltul proaspãt doar cca. 15-20 cm, continuând progresiv,
pas cu pas, pânã la compactarea întregii zone calde cu toatã lã imea ruloului.
Rosturile longitudinale se compacteazã în lungul lor, astfel încât, la început, ruloul sã calce doar 15-
20 cm pe asfaltul cald i continuând progresiv compactarea pânã când ruloul ajunge sã calce cca.
15-20 cm pe asfaltul vechi.
11.5.2. Dupã realizarea rosturilor, se continuã compactarea stratului asternut se face de la marginea
pãr ii carosabile cea mai joasã spre marginea cea mai ridicatã, prin suprapunerea fâ iilor compactate
cu cca. 15-20 cm, iar deplasarea spre cilindrarea unei noi fâ ii se va realiza obligatoriu pe lã imea
unei fâ ii deja cilindrate.

bituminoase
Numãrul de treceri pe fiecare fâ ie trebuie sã fie în mod obligatoriu acela i în vederea ob inerii unui
grad de compactare uniform în cadrul unei benzi de circula ie.
În curbe, compactarea se începe de la interiorul curbei spre exterior, cu virãri u oare, lente i
continui.
În pante, compactarea se realizeazã cu rulou motor în spate (invers decât în celelalte cazuri) pentru
evitarea acumulãrii de material în fata ruloului.
12. SEMNALIZAREA SECTORULUI DE LUCRU
Semnalizarea temporarã se aplicã conform schemelor de semnalizare elaborate în conformitate cu

Normele metodologice aprobat cu ordinul MT-MI nr. 411/1112.
12.1. Lungimea sectorului restric ionat va fi de max. 1.000 m, iar lucrãrile se vor desfã ura pe
max. 1/2 cale.
12.2. Semnalizarea antierului va fi asiguratã prin semnalizatori i/sau pilo i de dirijarea
circula iei i indicatoare de circula ie, în mod continuu, atât în timpul lucrului cât i pe perioada de
repaos.
12.3. Având în vedere cã tehnologia de reciclare este un proces mobil, întreg setul de semnalizare
rutierã se va muta odatã cu miscarea utilajelor, atunci când lungimea sectorului de drum ce se
executã în cadrul unei zile este mai mare de 1 km.
12.4. Func ie de situa iile particulare ale fiecãrui sector de drum, se vor respecta schemele de
semnalizare rutierã specifice, cum sunt:
- semnalizarea sectorului de lucru pe timp de zi, în afara localitã ilor, cu semafoare electrice;
- semnalizarea sectorului de lucru pe timp de zi, în afara localitã ilor, cu pilo i de dirijare a
traficului;
- semnalizarea sectorului de lucru pe timp de zi, în localitã i, cu semafoare electrice;
- semnalizarea sectorului de lucru pe timp de zi, în localitã i, cu pilo i de dirijare a traficului;
- semnalizarea sectorului de lucru pe timp de noapte, în localitã i, cu semafoare electrice;
- semnalizarea sectorului de lucru pe timp de noapte, în localitã i, cu pilo i de dirijare a traficului.
12.5. Indicatoarele rutiere vor avea format mare (E68) i folie reflectorizantã pe fond galben.
12.6. Zona de lucru va fi separatã prin conuri de dirijare ce vor fi amplasate din 15 în 15 m.
13.1. Controlul calitã ii lucrãrilor de execu ie a îmbrãcãmin ilor bituminoase reciclate se executã
pe faze astfel:

bituminoase
a) controlul calitã ii materialelor, conform art. 5;
b) controlul procesului tehnologic de reciclare i punere în operã a mixturii asfaltice
reciclate, conform pct. 13.1;
c) controlul calitã ii straturilor rutiere bituminoase, reciclate, conform art. 14.
13.2. Controlul procesului tehnologic de reciclare i punere în operã a mixturii asfaltice reciclate
13.2.1. În timpul reciclãrii îmbrãcãmin ii rutiere bituminoase se vor efectua verificãri privind:
a) verificarea adâncimii frezate: zilnic;

b) raspândirea i dozarea agregatelor naturale de aport: zilnic;
c) dozarea liantului de aport: zilnic;
d) temperatura liantului de aport: permanent;
e) temperatura mixturii asfaltice la iesirea din uscãtor-malaxor: în fiecare orã a programului
de lucru;
f) verificarea grosimii de a ternere: permanent;
g) aspectul i omogenitatea mixturii asfaltice reciclate: permanent;
h) compozi ia mixturii asfaltice reciclate: o probã la 400 t mixturã reciclatã, iar în cazul în
care se constatã cã rezultatele pentru o probã nu se încadreazã în limitele de toleran ã admise de
normativul AND 605 fa ã de re eta prescrisã, determinarea se va face pe câte o probã la 200 t
mixturã reciclatã);
i) caracteristicile fizico-mecanice ale mixturii asfaltice reciclate, din prezentul caiet de
sarcini i normativul AND 605 i Normativ CD 16 o probã la 7.000 m2.
13.2.2. În timpul a ternerii i compactãrii mixturii asfaltice reciclate se va urmãri:
a) uniformitatea a ternerii i grosimea stratului;

b) temperatura mixturii la începutul i sfâr itul compactãrii;
c) modul de compactare i numãrul de treceri.
CAPITOLUL IV - CONDI II TEHNICE DE CALITATE A ÎMBRÃCÃMINTEI

BITUMINOASE RECICLATE
14. VERIFICAREA ÎMBRÃCÃMINTEI RECICLATE
14.1. Îmbrãcãmintea bituminoasã gata executatã va fi supusã urmãtoarelor verificãri:

bituminoase
a) verificarea gradului de compactare;
b) verificarea uniformitã ii i a elementelor geometrice.
14.2. Gradul de compactare se verificã prin prelevarea de carote sau nedistructiv utilizând
gamadensimetrul.
Gradul de compactare trebuie sã fie de minim 96% i se determinã ca raport procentual între
densitatea aparentã a mixturii din stratul gata executat (determinatã pe carote prelevate din
îmbrãcãmintea reciclatã sau cu gamadensimetrul) i densitatea aparentã determinatã pe epruvete
Marshall confec ionate în laborator din mixturã asfalticã reciclatã (la stabilirea dozajelor de lucru
sau pe mixturã prelevatã pe parcursul execu iei lucrãrilor).
14.3. Planeitatea se determinã cu dreptarul de 3 m sau cu analizorul de profil în lung (APL).

14.4. Grosimea îmbrãcãmintei reciclate se verificã prin efectuarea de sondaje, minimum 2/km.
14.5. (1) Verificarea cotelor profilului longitudinal se face în axa drumului, pe minimum 10% din
lungimea traseului.
(2) La strãzi, cota în ax se verificã în propor ie de 20% din lungimea traseului, iar cotele
rigolelor, pe toatã lungimea traseului, în punctele de schimbare a declivitã ilor.
14.6. Verificarea profilului transversal se face conform normativului AND 605.
15.1. Adâncimea pânã la care se frezeazã sau se scarificã îmbrãcãmintea rutierã este limitatã de
alcãtuirea structurii rutiere i capacitatea masinii de reciclare.
15.2. Lã imea îmbrãcãmin ii rutiere dupã reciclare se mentine de regulã cu cea a îmbrãcãmin ii
existente înainte de reciclare i trebuie sã corespundã prevederilor STAS 2900.
15.3. Profilul transversal în aliniament se executã sub formã de acoperi cu douã pante egale,
conform normativului AND 605.
În curbe i în zonele aferente de amenajare a acestora, profilul transversal se executã în

conformitate cu prevederile proiectului.
15.4. Declivitã ile profilului longitudinal sunt conform prevederilor proiectului.

15.5. Abaterile limitã locale admise în minus, fa ã de grosimea prevãzuta în proiect, vor fi de
maxim 10%. Abaterile în plus nu constituie motiv de respingere a lucrãrii, cu condi ia respectãrii
prescrip iilor privind gradul de compactare i uniformitatea stratului.
15.6. Abaterile limitã locale admise la lã imea îmbrãcãmin ilor drumurilor pot fi cuprinse în
intervalul +50 mm.

bituminoase
15.7. Abaterile limitã admise la panta profilului transversal pot fi cuprinse în intervalul +5 mm/m
pentru drumuri i în intervalul +2,5 mm/m pentru strãzi cu 2 benzi pe sens.
15.8. La cotele profilului longitudinal se admite o abatere localã de +20 mm cu condi ia
respectãrii pasului de proiectare adoptat.
16. RECEP IA PRELIMINARÃ LA TERMINAREA LUCRÃRILOR
16.1. Recep ia la terminarea lucrãrilor se va efectua conform Regulamentului de recep ie a

lucrãrilor de constructii i instalatii aferente acestora, aprobat cu HG 273.
16.2. Comisia de recep ie examineazã lucrãrile executate fa ã de prevederile documenta iei
tehnice aprobate i documenta iei de control întocmite în timpul executãrii lucrãrilor.
16.3. Evidenta tuturor verificãrilor men ionate la art. 5, 13 i 14 face parte din documenta ia de
control de cãtre comisia de recep ie la terminarea lucrãrilor.
17.1. Recep ia finalã se face conform prevederilor Regulamentului aprobat cu HGR 273/94, dupã
expirarea perioadei de verificare a comportãrii în exploatare a lucrãrilor definitive, care va fi de
minimum 12 de luni de la data recep iei preliminare.
17.2. Eventualele degradãri ce apar în termenul de garan ie a lucrãrilor executate, precum i
propunerile fãcute de comisia de recep ie la terminarea lucrãrilor vor fi remediate, respectiv
realizate de constructor pe cheltuiala acestuia, în mod corespunzãtor i la termenele stabilite.
17.3. Comisia de recep ie va verifica dacã suprafa a tratatã prezintã un aspect uniform, în caz
contrar putându-se prelungi termenul de verificare a comportãrii lucrãrilor pentru înca un an.
17.4. În cadrul recep iei finale se va examina dosarul lucrãrii, cu mentionarea remedierii
neconformitã ilor constatate la receptia preliminarã cât i a degradãrilor aparute în perioada de
garan ie.

bituminoase
I. ACTE NORMATIVE

HG 1231/2008
273/1994
interes national
drumurilor publice

bituminoase
ulterioare
AND 523:2003 Normativ privind execu ia straturilor bituminoase foarte

sub iri la rece, cu emulsie de bitum.
emulsiilor bituminoase cationice utilizate la lucrãrile de
drumuri.
AND 555:1999 Normativ pentru execu ia tratamentelor bituminoase cu
NE 011:1999 emulsie cationicã pe bazã de bitum modificat cu
polimeri.
AND 605/ 2016 Normativ privind realizarea mixturilor asfaltice executate
punerea în oper .
CD 16:2000 Normativ privind condi iile de proiectare i tehnologia de
execu ie a lucrãrilor de îmbrãcãmin i asfaltice u oare
NE 026:2004 Normativ privind reciclarea la cald a îmbrãcãmin ilor
rutiere bituminoase.
III. STANDARDE
STAS 863-85 Lucr ri de drumuri. Elemente geometrice ale traseelor.

Prescrip ii de proiectare
STAS 2900-89 Lucr ri de drumuri. L imea drumurilor

SR 8877-1:2007 Lucrari de drumuri. Partea 1: Emulsii bituminoase cationice.
agregatele naturale prin metoda spectrofotometric
granulometric .
ale agregatelor. Partea 2 – Analiza granulometric . Site de
control, dimensiunile nominale ale ochiurilor.
Coeficient de aplatizare.

bituminoase
Coeficient de form .
cu albastru de metilen.
uzur (micro-Deval).
rezisten ei la sf râmare - Los Angeles.
de magneziu.
SR EN 1425:2012 Bitum i lian i bitumino i. Caracterizarea propriet ilor
senzoriale
SR EN 1426:2007 Bitumuri. Determinarea penetra iei.

înmuiere. Metoda cu inel i bil
SR EN 1428:2012 Bitum i lianti bituminosi. Determinarea continutului de apa
din emulsiile bituminoase. Metoda distilarii azeotrope
SR EN 1429:2013 Bitum i lianti bituminosi. Determinarea reziduuluipe sita al
emulsiilor bituminoase i determinarea stabilitatii la
SR EN 1431:2009 Bitum i lian i bitumino i. Determinarea prin distilare a
liantului rezidual i a distilatului uleios din emulsiile
bituminoase
SR EN 12271:2007 Tratamente bituminoase. Cerin e
SR EN 12591:2009 Bitum i lian i bitumino i. Specifica ii pentru bitumuri

rutiere
SR EN 12593:2007 Bitumuri. Determinarea punctului de rupere Fraass.

bituminoase
cinematice
dinamice cu viscozimetrul capilar sub vid
înt rire sub efectul c ldurii i aerului. Partea 1: Metoda
RTFOT
SR EN 12846-1:2011 Bitum i lian i bitumino i. Determinarea timpului de curgere
cu ajutorul unui viscozimetru de curgere. Partea 1: Emulsii
bituminoase
SR EN 12846-2:2011 Bitum i lian i bitumino i. Determinarea timpului de curgere
cu ajutorul unui viscozimetru de curgere. Partea 2: Lian i
bitumino i fluidifia i i fluxa i
SR EN 13075-1:2009 Bitum i lian i bitumino i. Determinarea comport rii la
rupere. Partea 1: Determinarea indicelui de rupere a
emulsiilor bituminoase cationice, metoda filerului mineral
SR EN ISO 3838:2004 i ei i produse petroliere lichide sau solide. Determinarea
densit ii sau a densit ii relative. Metoda picnometrului cu
dop capilar i metoda picnometrului bicapilar gradat

bituminoase

ROMANIA
RECICLAREA LA RECE A ÎMBRÃCÃMIN ILOR RUTIERE BITUMINOASE
REDACTAREA II
2016

CUPRINS
GENERALITÃ I ................................................................................................................................2
1. Obiect, defini ii .................................................................................................................... 2
2. Domeniu de aplicare ............................................................................................................. 2
CAPITOLUL I - NATURA I CALITATEA MATERIALELOR ........................................................3
4. Materiale .............................................................................................................................. 3
5. Controlul calitã ii materialelor înainte de reciclare (amestecare) ........................................... 5
CAPITOLUL II - MODUL DE PREPARARE A MIXTURII ASFALTICE RECICLATE ..................6
6. Tehnologia de reciclare la rece ............................................................................................. 6
7. Utilaje necesare .................................................................................................................... 6
CAPITOLUL III - EXECU IA ÎMBRÃCÃMINTEI RUTIERE BITUMINOASE RECICLATÃ LA

RECE 7
8. Lucrãri pregãtitoare .............................................................................................................. 7
9. Lucrãri de reciclare la rece.................................................................................................... 9
10. Execu ia îmbrãcãmintei reciclate ................................................................................... 10
11. Controlul punerii în operã .............................................................................................. 10
CAPITOLUL IV - CONDI II TEHNICE DE CALITATE A ÎMBRÃCÃMINTEI RUTIERE

BITUMINOASE RECICLATÃ LA RECE ........................................................................................ 11
12. Verificarea îmbrãcãmintei reciclate................................................................................ 11
13. Elemente geometrice i abateri limitã............................................................................. 11
CAPITOLUL V - RECEP IA LUCRÃRILOR .................................................................................. 12
15. Recep ia finalã ............................................................................................................... 13
Pagina 1 din 16 Reciclarea la rece a îmbrãcãmintilor rutiere

bituminoase
GENERALITÃ I
1. OBIECT, DEFINI II
1.1. Prezentul caiet de sarcini con ine Condi iile de executare i recep ie a îmbrãcãmin ilor
rutiere bituminoase reciclate la rece, cu adaos de lian i bitumino i (emulsie bituminoasã) i lian i
hidraulici (ciment), cu sau fãrã adaos de agregate naturale, prevãzute în Normativul AND 532.
1.2. Reciclarea la rece constã în utilizarea integralã a materialului rezultat din frezarea
îmbrãcãmintei rutiere bituminoase existente, degradate, completarea cu agregate naturale i lian i de
aport, omogenizarea, a ternerea i compactarea mixturii reciclate rezultate, cu ajutorul unor utilaje
speciale.
Reciclarea la rece este destinatã ranforsãrii, între inerii i consolidãrii structurilor rutiere cu o stare
tehnicã corespunzãtoare i se aplicã pe drumuri de clasa tehnicã II-V cu îmbrãcãminte bituminoasã.

sarcini.
3.3. Antreprenorul este obligat sã efectueze la cererea Inginerului verificãri suplimentare fa ã de
3.5. Reciclarea la rece a îmbrãcãmintei rutiere se executã în perioada 15 aprilie - 30 septembie,
cu condi ia ca temperatura atmosfericã sã fie de minimum 5 oC.
3.6. Îmbrãcãmintea rutierã reciclatã la rece se va acoperi printr-unul dintre procedeele urmãtoare,
în func ie de volumul traficului:
- tratament bituminos;
- straturi rutiere bituminoase foarte sub iri, executate la rece (slurry-seal);
- covor asfaltic;
- straturi bituminoase în func ie de capacitatea portantã necesarã a structurii rutiere, nou-stabilite

bituminoase
prin calculul de dimensionare.
CAPITOLUL I - NATURA I CALITATEA MATERIALELOR
4. MATERIALE
La reciclarea la rece a îmbrãcãmin ilor rutiere bituminoase se folosesc urmãtoarele materiale:
4.1. Agregatele naturale care se utilizeazã sunt:
a) cele adãugate, care sunt:
- cribluri, sort 4-8, 8-16 i 16-22,4;

- nisip de concasaj sau sort 0-4 de concasaj;
- nisip natural sau sort 0-4 natural.
Fiecare tip si sort de agregat trebuie depozitat separat in silozuri prevazute cu platforme betonate,
avand pante de scurgere a apei si pereti despartitori, pentru evitarea amestecarii si impurificarii
agregatelor. Fiecare siloz va fi inscriptionat cu tipul si sursa de material pe care il contine. Se vor
lua masuri pentru evitarea contaminarii cu alte materiale si mentinerea unei umiditati scazute.
Agregatele naturale vor fi certificate pentru controlul produc iei în fabrica (CPF) iar marcajul CE va
fi aplicat pe etichet , ambalaj sau pe documentele comerciale de înso ire, conform SR EN 13043.
La aprovizionare, fiecare lot de material va fi înso it de declara ia de performan i, dup caz,

certificatul de conformitate împreun cu rapoartele de încercare prin care s se certifice calitatea
materialului, eliberate de un laborator autorizat/acreditat.
b) cele rezultate din frezarea îmbrãcãmintei rutiere degradate.
4.2. Lian i
- bitumul existent în îmbrãcãmintea rutierã;

- ciment;
- emulsia bituminoasã cationicã, preparatã cu bitum pur, sau cu bitum modificat cu polimeri de tip
elastomeri termoplastici liniari, în cazuri justificate din punct de vedere tehnic i economic.
Condi iile tehnice pe care trebuie sã le îndeplineascã emulsia bituminoasã sunt prezentate în tabelul
1.

bituminoase
Tabel 1
Condi ii de admisibilitate
Nr. Metoda de
Caracteristica EBCR EBCR
Crt. EBmCR verificare
60 65
1 Continut de liant, % (m/m) min. 58 min. 63 min. 63 SR EN 1428
Omogenitate (rest pe sita de 0,5 mm),
2 0,5 0,5 0,2 SR EN 1429
%(m/m)
Pseudo-vascozitate Engler la 20 0C,
3 min.7 min.7 min.7 SR 8877-2
grade Engler
SR EN 13075-1
4 Indice de rupere IR 80 80 80
Stabilitate la stocare (rest pe sita 0,5
5 0,5 0,5 0,5 SR EN 1429
mm dupa 7 zile), %(m/m)
Adezivitate fa de agregatul natural
6 80 80 90 SR 10969
utilizat, %
Caracteristicile bitumului extras din
emulsie:
- penetra ie la 250C, 0,1 mm VFR1 VFR1 VFR1 SR EN 1426
7
- revenire elastic la 130C (pentru - - 40 SR EN 13398
lian i modifica i cu polimer elastomer)
%
NOTA : 1 - VFR = valoare, a unei caracteristici tehnice, care va fi raportat de c tre antreprenor în
documentele de calitate a produsului.
La aprovizionare se vor verifica datele din declara ia de performan sau, dupa caz, certificatul de
conformitate cu performantele produsului i se vor efectua verific ri ale caracteristicilor produsului
pentru fiecare lot aprovizionat, dar nu pentru mai mult de 100 t emulsie bituminoas din acela i
sortiment.
4.3. Ciment
4.3.1. Cimentul care se utilizeaz la execu ia straturile bituminoase foarte subtiri executate la rece
trebuie sa satisfaca prevederile SR EN 197-1, SR EN 197-2.
4.3.2. La aprovizionare, fiecare lot de material va fi înso it de declara ia de performan i, dup
4.3.3. Cimentul se va livra de c tre furnizori în saci sigilati i se va depozita în înc peri acoperite,

bituminoase
4.4. Apa, conform SR EN 1008.
5. CONTROLUL CALITÃ II MATERIALELOR ÎNAINTE DE RECICLARE

(AMESTECARE)
Materialele destinate reciclãrii la rece a îmbrãcãmin ilor rutiere bituminoase se verificã în

conformitate cu prescrip iile din standardele respective i Condi iile arãtate la articolul 4 din
Verificãrile i determinãrile se executã de laboratorul antierului i constau în urmãtoarele:
5.1. Verificarea agregatelor
5.1.1. Verificarea agregatelor rezultate din frezarea îmbrãcãmintei:
a) umiditatea (STAS 1913/1);

b) granulozitatea (STAS 4606);
c) con inutul de bitum (SR EN 12274-2).
5.1.2. Verificarea calitã ii agregatelor adãugate se face în conformitate cu prescrip iile din
standardele i reglementãrile specifice, men ionate la art. 5 pe fiecare lot aprovizionat, dupã cum
urmeazã:
a) Nisip (de concasaj i natural):

- granulozitatea (STAS 4606);
- con inutul de impuritã i (STAS 4606).
b) Criblurã:
- natura mineralogicã (STAS 4606);

- granulozitatea (STAS 4606);
- coeficientul de formã (SR EN 933-4);
- uzura cu ma ina “Los Angeles” (SR EN 1097-2);
- rezisten a la înghe -dezghe (SR EN 1367-1);
- con inutul de impuritã i;
- corpuri strãine (STAS 4606);
- argila (STAS 4606);
- con inutul de frac iuni sub 0,125 mm (SR EN 933-9+A1).

bituminoase
5.2. Verificarea calitã ii lian ilor
5.2.1. Bitumul existent:
- penetra ia (SR EN 1426);

- ductilitatea (SR 61).
5.2.2. Emulsia bituminoasã cationicã:
- con inutul de bitum (SR 8877-1);

- omogenitatea (SR 8877-1);
- stabilitatea la stocare i transport (SR 8877-1;
- adezivitatea (STAS 10969);
- timpul de rupere.
5.2.3. Ciment:
- fine ea (SR EN 196-6);

- timpul de prizã (SR EN 196-3+A1).
5.3. Verificarea calitã ii apei
- con inutul de impuritã i organice i minerale (SR EN 1008).
CAPITOLUL II - MODUL DE PREPARARE A MIXTURII ASFALTICE RECICLATE
6. TEHNOLOGIA DE RECICLARE LA RECE
Tehnologia de reciclare la rece a îmbrãcãmintei rutiere bituminoase cuprinde urmãtoarele faze:
- adãugarea agregatelor naturale/cimentului;

- frezarea îmbrãcãmintei;
- reciclarea îmbrãcãmintei;
- adãugarea emulsiei i a apei;
- mãrun irea i amestecarea materialului rezultat din frezare;
- a ternerea amestecului rezultat;
- compactarea.
7. UTILAJE NECESARE
7.1. Pentru adãugarea i rãspândirea agregatelor naturale este necesar un rãspânditor mecanic.
7.2. Opera iunile de frezare i reciclare a îmbrãcãmintei rutiere bituminoase se realizeazã cu

bituminoase
ma ina de reciclare.
7.3. Pentru realizarea opera iunilor de frezare i reciclare, ma ina are în componen ã:
- tambur de frezare cu sistem electronic de control al adâncimii de frezare;

- echipament automat pentru dozarea i pulverizarea emulsiei bituminoase i a apei;
- malaxor;
- grinda repartizoare-finisoare.
CAPITOLUL III - EXECU IA ÎMBRÃCÃMINTEI RUTIERE BITUMINOASE

RECICLATÃ LA RECE
8.1. Înainte de începerea lucrãrilor propriu-zise de reciclare a îmbrãcãmin ii bituminoase se vor

efectua urmãtoarele determinãri preliminare:
a) efectuarea de sondaje (minimum 4/km), alternativ (pe ambele benzi de circulatie) care
vor furniza urmãtoarele date:
• a1 -dimensiunea maximã a granulei de agregate din straturile bituminoase i din stratul de
bazã/funda ie;
• a2 -grosimea i numãrul straturilor bituminoase;
• a3 -grosimea stratului de bazã i de funda ie.
Datele de la punctele a2 i a3 sunt necesare pentru stabilirea adâncimii de frezare.
b) prelevarea probelor de frezare, minimum 3 la fiecare 500 m de drum, în punctele arãtate

în figura 1 din Anexa la Normativul AND 532, i pe o lungime de aproximativ 2 m, cantitatea de
material prelevat pentru fiecare probã fiind de 10-15 kg; aceste probe sunt necesare pentru
determinarea granulozitã ii materialului frezat, pe baza cãreia se va stabili tipul i cantitatea (în
procente) a agregatelor naturale i a con inutului de liant care trebuie adãugat.
8.2. Stabilirea compozi iei amestecului complex de reciclare se va efectua pe baza determinãrilor
de laborator prevãzute în anexele Normativului AND 532 care constau în:
- uscarea materialului frezat în etuvã la temperatura de 50-60 oC;

- stabilirea vizualã a compozi iei materialului frezat (tip agregat, tip bitum, etc.);
- determinarea granulometriei materialului frezat;
- determinarea con inutului de bitum;
- determinarea punctului de înmuiere a bitumului recuperat;

bituminoase
- stabilirea miscibilitã ii emulsiei bituminoase cu suspensia apã-ciment (pct. 3.4. din anexã);
- stabilirea granulozitã ii i a propor iei de agregate care trebuie adãugate pentru obtinerea unei
granulometrii a amestecului de agregate;
- stabilirea compozi iei amestecului de agregate i liant (cantitatea de emulsie bituminoasã
necesarã, în func ie de con inutul de bitum gãsit);
- stabilirea caracteristicilor de compactare.
8.3. La stabilirea compozi iei amestecului de materiale se va ine seama de urmãtoarele:
8.3.1. Curba granulometricã a amestecului de agregate trebuie sã corespundã cu cea a unui strat de
legaturã, care conform normativ AND 605, are granulozitatea indicatã în tabel 2.
Tabel 2
Treceri prin ciur sau sitã în %, pentru mixturi asfaltice tip
Marimea ochiului sau sitei, BAD22,4
conform SR EN 933-2 (mm) BADPC22,4
BADPS22,4
31.5 100
22,4 90…100
16 73…90
8 42…61
4 28…45
2 20…35
0.125 5…10
0.063 3…7
8.4. La betoanele asfaltice pentru stratul de legaturã, tip BAD22,4, BADPC22,4 i BADPS22,4
se folose te nisip de concasaj sau sort 0-4 de concasaj, sau un amestec de nisip de concasaj sau sort
0-4 de concasaj cu nisip natural sau sort 0-4 natural, din care nisipul natural este în propor ie de
maximum 50%. La aceste betoane asfaltice trebuie sã se adauge minimum 2% filer.
8.4.1. Proportia de agregate naturale care trebuie adãugate pentru realizarea amestecului de
agregate, în conformitate cu pct. 8.3.1, se stabile te în func ie de granulozitatea agregatelor naturale
frezate i cea a agregatelor naturale de adaos.
8.4.2. Stabilirea dozajelor de emulsie bituminoasã, apã i ciment se va realiza prin încercãri pe
corpuri de probã.
8.5. Confec ionarea corpurilor de probã
8.5.1. Se vor elabora 3 dozaje pentru confec ionarea corpurilor de probã, variind procentul de
emulsie bituminoasã, apã i ciment.
8.5.1.1. Dozajul de ciment utilizat la reciclarea îmbrãcãmintei rutiere bituminoase este de

3,5-4,5%.

bituminoase
8.5.1.2. Dozajul de apã (inclusiv cea con inutã de materialul frezat i cel adãugat, stabilitã
prin determinarea umiditã ii în laborator) se stabile te astfel încât raportul apã/ciment sã fie de 0,5.
8.5.1.3. Con inutul de emulsie bituminoasã este de 2,5-5% (chiar dacã materialul frezat
con ine o anumitã cantitate de bitum).
8.5.2. Prepararea amestecului de materiale pentru corpurile de probã se va face într-un malaxor.
8.5.3. Se vor realiza câte 4 corpuri de probã pentru fiecare dozaj stabilit, care dupã compactare vor
fi supuse urmãtoarelor determinãri fizico-mecanice (care se vor face conform Anexei la Normativul
AND 532):
- volumul de goluri, la care toleran a este +5%;

- rezisten a la întindere prin despicare, cu urmãtoarele valori minime admisibile:
• la 7 zile: 0,4 N/mm2

• la 28 zile: 0,6 N/mm2
- modulul de elasticitate.
9. LUCRÃRI DE RECICLARE LA RECE
9.1. Adãugarea agregatelor naturale
Cantitatea de agregate naturale adãugate este cea stabilitã prin determinãrile de laborator men ionate
la pct. 8.2.
9.2. Adãugarea cimentului
Adãugarea cimentului se face manual, din saci distribui i peste agregatele naturale rãspândite pe
suprafe e bine delimitate, astfel încât sã se respecte dozajul stabilit prin încercãrile de laborator.
9.3. Frezarea
9.3.1. Frezarea îmbrãcãmintei rutiere bituminoase se realizeazã cu tamburul de frezare al ma inii

de reciclare.
9.3.2. Adâncimea de frezare este controlatã de un sistem electronic.
Se recomandã utilizarea palpatorului pe cablu, pozat prin mãsurãtori topometrice.
9.4. Reciclarea
9.4.1. Adãugarea emulsiei bituminoase i a apei se face cu echipamentul automat de dozare i

pulverizare al ma inii.
9.4.2. Mãrun irea materialului rezultat din frezare, amestecarea cu agregatele materiale adãugate,
cu lian ii bitumino i i/sau cu ciment, se fac atât în procesul de frezare propriu-zis, cât i în cel al

bituminoase
opera iunilor ulterioare, pânã la a ternere.
10. EXECU IA ÎMBRÃCÃMINTEI RECICLATE
10.1. Repartizarea amestecului rezultat din malaxor, se face cu necul din fata grinzii repartizoare-
finisoare.
10.2. A ternerea i precompactarea amestecului de materiale la profilul stabilit se realizeazã cu
grinda repartizoare-finisoare.
10.3. Compactarea
10.3.1. Operatiunea de compactare se executã în lungul drumului, de la margine spre ax.

10.3.2. Viteza de lucru a compactorului este de 5-8 km/h.
10.3.3. Compactoarele trebuie sã lucreze fãrã ocuri pentru a se evita vãlurirea îmbrãcãmintei.
10.3.4. Compactarea va fi efectuatã cu:
- compactor cu rulouri vibrator;

- compactor pe pneuri cu sarcina pe roatã de minimum 5 t.
10.3.5. Alegerea productivitã ii compactoarelor este determinatã de suprafa a de compactare, astfel

încât numãrul de treceri sã asigure gradul de compactare prescris.
În timpul reciclãrii îmbrãcãmintei rutiere bituminoase se vor efectua urmãtoarele verificãri:
11.1. Frezarea:
- verificarea rãspândirii agregatelor naturale de adaos;

- dozajul de ciment;
- granulozitatea agregatelor naturale adãugate;
- umiditatea agregatelor naturale adãugate;
- omogenitatea emulsiei bituminoase (la fiecare lot);
- verificarea dozajului emulsiei bituminoase.
11.2. Amestecarea materialelor i repartizarea amestecului:
- granulozitatea amestecului (o probã la 1.000 m2, iar în cazul în care se constatã la o probã cã
granulozitatea nu corespunde cu cea stabilitã prin încercãrile de laborator fãcute pentru stabilirea
compozi iei amestecului de agregate, conform pct. 8.3., determinarea se va face pe o probã la
500 m2);
- con inutul de bitum (o probã la 500 m2);

bituminoase
- densitatea în stare uscatã a amestecului;
- volumul de goluri i densitatea pe corpurile de probã;
- la întindere prin despicare (7 i 28 de zile) i modulul de elasticitate dinamic pe corpurile de
probã.
11.3. Compactarea: verificarea modului de compactare.
CAPITOLUL IV - CONDI II TEHNICE DE CALITATE A ÎMBRÃCÃMINTEI RUTIERE

BITUMINOASE RECICLATÃ LA RECE
12. VERIFICAREA ÎMBRÃCÃMINTEI RECICLATE
La îmbrãcãmintea reciclatã se vor efectua urmãtoarele verificãri:
12.1. Verificarea gradului de compactare, se va face o determinare la fiecare 500 m2.
Mixtura asfalticã reciclatã se considerã compactatã dacã, pentru cel putin 95% din determinãrile
efectuate, gradul de compactare este de 100%, iar pentru restul de 5%, gradul de compactare este de
minimum 95%.
12.2. Verificarea modulului de elasticitate, 3 determinãri pe zi.

12.3. Verificarea planeitã ii, se efectueazã cu dreptarul de 4 m lungime sau cu analizatorul de
profil în lung (APL).
12.4. Verificarea grosimii îmbrãcãmintei reciclate, constã în efectuarea de sondaje (in situ).
13.1. Elemente geometrice
13.1.1. Adâncimea pânã la care se frezeazã îmbrãcãmintea rutierã este limitatã de alcãtuirea
sistemului rutier i de capacitatea ma inii de reciclare.
În func ie de alcãtuirea sistemului rutier, adâncimea pânã la care se face frezarea se stabile te astfel
încât sub stratul reciclat sã rãmânã material necoroziv, pentru apa utilizatã în procesul de reciclare
sã poatã fi drenatã.
13.1.2. Lã imea îmbrãcãmintei rutiere dupã reciclare se men ine de regulã cu cea a îmbrãcãmin ii
existente înainte de reciclare i trebuie sã corespundã prevederilor STAS 2900.
13.1.3. Profilul transversal
În aliniament profilul transversal se executã cu o singurã pantã.

bituminoase
În curbe i în zonele aferente de amenajare, profilul transversal se executã în conformitate cu STAS
863.
13.1.4. Profilul longitudinal
Declivitã ile maxime admise sunt conform normativului AND 605.
13.2. Abateri limitã
13.2.1. Pe corpuri de probã:
- con inut de goluri: + 5%;

- rezisten a la întindere prin despicare la 7 i 28 de zile: - 20%.
13.2.2. La îmbrãcãmintea reciclatã:
- grosime: 10%;
- grad de compactare: 2% în maximum 10% din determinãri;
- planeitate: 1 cm/4 m;
- cota în profil transversal: + 2 cm.
14.1. Recep ia la terminarea lucrãrilor se va face la o lunã de la executarea lucrãrilor i se va

efectua conform Regulamentului de recep ie a lucrãrilor de constructii i instalatii aferente acestora
aprobat cu HG 273.
14.2. Comisia de recep ie examineazã lucrãrile executate conform documentatiei tehnice aprobate
i documentatiei de control întocmite în timpul executãrii.
14.3. Verificarea uniformitãtii suprafe ei de rulare se face conform pct. 12.3.
14.4. Verificarea cotelor profilului longitudinal se face în axa drumului, pe minimum 10% din
lungimea traseului.
14.5. La strãzi cota în ax se verifica în propor ie de 20% din lungimea traseului, iar cotele
rigolelor, pe toatã lungimea traseului, în punctele de schimbare a declivitã ilor.
14.6. Verificarea grosimii se face conform pct. 12.4. i pe probe ce se iau pentru verificarea
calitã ii îmbrãcãmintei.
14.7. Evidenta tuturor verificãrilor men ionate la art. 5, 11, 12 i 13 face parte din documenta ia
de control al recep iei preliminare.

bituminoase
Recep ia final se face dupa expirarea perioadei de garan ie a lucr rii.
Perioada de verificare a comportãrii în exploatare a lucrãrilor definitive va fi de minimum 24 de

luni de la data recep iei preliminare.

bituminoase
I. ACTE NORMATIVE

HG 1231/2008
273/1994
interes national
drumurilor publice

bituminoase
ulterioare
AND 532:1997 Normativ privind reciclarea la rece a îmbrãcãmin ilor

rutiere.
AND 605/ 2016 Normativ privind realizarea mixturilor asfaltice executate
punerea în oper .
III. STANDARDE
STAS 863-1985 Lucr ri de drumuri. Elemente geometrice ale

traseelor. Prescrip ii de proiectare
STAS 2900-89 Lucr ri de drumuri. L imea drumurilor
STAS 4606:1980 Agregate naturale grele pentru mortare i betoane cu
lian i minerali. Metode de încercare.
STAS 10969:2007 Lucr ri de drumuri. Determinarea adezivit ii
bitumurilor rutiere i a emulsiilor cationice
bituminoase fa de agregatele naturale prin metoda
spectrofotometric
SR 8877-1:2007 Lucrari de drumuri. Partea 1: Emulsii bituminoase
cationice. Condi ii de calitate
SR EN 197-1:2011 Ciment. Partea 1: Compozi ie, specifica ii i criterii
de conformitate ale cimenturilor uzuale
SR EN 197-2:2014 Ciment. Partea 2: Evaluarea conformit ii
SR EN 933-2:1998 Încerc ri pentru determinarea caracteristicilor
geometrice ale agregatelor. Partea 2: Analiza
granulometric . Site de control, dimensiuni nominale
ale ochiurilor
geometrice ale agregatelor. Partea 4: Determinarea
formei particulelor. Coeficient de form
SR EN 933-9+A1:2013 Încerc ri pentru determinarea caracteristicilor
geometrice ale agregatelor. Partea 9: Evaluarea
p r ilor fine. Încercare cu albastru de metilen
SR EN 1008:2003 Apa de preparare pentru beton. Specifica ii pentru
prelevare, incercare i evaluare a aptitudinii de

bituminoase
utilizare a apei, inclusiv a apelor recuperate din
procese ale industriei de beton, ca apa de preparare
pentru beton
mecanice i fizice ale agregatelor. Partea 2: Metode
pentru determinarea rezisten ei la sf râmare
SR EN 1367-1:2007 Încerc ri pentru determinarea caracteristicilor termice
i de alterabilitate ale agregatelor. Partea 1:
Determinarea rezisten ei la înghe -dezghe
SR EN 1426:2015 Bitum i lian i bitumino i. Determinarea penetra iei
cu ac
SR EN 1428:2012 Bitum i lian i bitumino i. Determinarea con inutului
de ap din emulsiile bituminoase. Metoda distil rii
azeotrope
SR EN 1429:2013 Bitum i lian i bitumino i. Determinarea reziduului
pe sit al emulsiilor bituminoase i determinarea
stabilit ii la depozitare prin cernere
SR EN 12274-2:2004 Mixturi asfaltice preparate la rece. Metod de
încercare. Partea 2: Determinarea con inutului de
bitum rezidual
SR EN 13043:2003 Agregate pentru amestecuri bituminoase i pentru
finisarea suprafe elor, utilizate la construc ia
oselelor, a aeroporturilor i a altor zone cu trafic
SR EN 13075-1:2009 Bitum i lian i bitumino i. Determinarea comport rii
la rupere. Partea 1: Determinarea indicelui de rupere
a emulsiilor cationice de bitum, metoda filerului
mineral
SR EN 13398:2010 Bitum i lian i bitumino i. Determinarea revenirii
elastice a bitumului modificat

bituminoase
ROMANIA
ÎMBRÃCÃMIN I RUTIERE DIN BETON DE CIMENT
REDACTAREA II
2016

CUPRINS
CAPITOLUL I - GENERALITÃ I......................................................................................................3
1. Obiect i domeniu de aplicare .......................................................................... 3

2. Prevederi generale............................................................................................ 3
CAPITOLUL II - NATURA i CALITATEA MATERIALELOR FOLOSITE ....................................5
3. Ciment ............................................................................................................. 6
4. Agregate .......................................................................................................... 7
5. Apã .................................................................................................................. 9
6. Aditivi ............................................................................................................. 9
7. O el beton ........................................................................................................ 10
8. Adaosuri .......................................................................................................... 10
9. Alte materiale .................................................................................................. 11
10. Verificarea calitã ii materialelor ....................................................................... 11
CAPITOLUL III - STABILIREA COMPOZI IEI BETONULUI ...................................................... 12
11. Încercãri preliminare ........................................................................................ 14

12. Compozi ia betonului rutier.............................................................................. 15
CAPITOLUL IV - PREPARAREA BETONULUI RUTIER .............................................................. 16
13. Sta ia de betoane .............................................................................................. 17

14. Experimentarea preparãrii betonului rutier în sta ie .......................................... 17
15. Prepararea propriu-zisã a betonului rutier ......................................................... 17
16. Controlul calitã ii betonului proaspãt preparat .................................................. 18
CAPITOLUL V - PUNEREA ÎN OPERÃ A BETONULUI RUTIER ................................................ 20
17. Echipamente pentru execu ia betonului rutier ................................................... 20

18. Managementul traficului public i de antier .................................................... 21
19. Transportul betonului ....................................................................................... 21
20. Lucrãri pregãtitoare .......................................................................................... 22
21. Experimentarea punerii în operã a betonului rutier ........................................... 24
22. Punerea în operã propriu-zisa ........................................................................... 24
23. Mãsuri în cazul condi iilor meteorologice nefavorabile .................................... 29
24. Protejarea suprafe ei betonului proaspat ........................................................... 31
25. Protejarea îmbrãcãmintei proaspãt turnatã, de Circula ia pietonalã i auto ........ 31
26. Executarea rosturilor ........................................................................................ 32
27. Colmatarea rosturilor ....................................................................................... 32
28. Verificarea calitã ii betonului rutier pus în operã .............................................. 33
CAPITOLUL VI - CONTROLUL CALITÃ II, CONDI II TEHNICE, REGULI i METODE DE
VERIFICARE .................................................................................................................................... 34
29. Controlul calitã ii ............................................................................................. 34

30. Elemente geometrice ........................................................................................ 36
31. Caracteristicile suprafe ei îmbrãcãmin ii .......................................................... 37
32. Prescrip ii speciale ........................................................................................... 38
CAPITOLUL VII - RECEP IA LUCRÃRILOR................................................................................ 39
Pagina 1 din 44 Îmbr c min i rutiere din beton de ciment

33. Recep ia pe faze de execu ie - determinante ..................................................... 39
34. Recep ia preliminarã (la terminarea lucrãrilor) ................................................. 39
35. Recep ia finalã ................................................................................................. 40

Prezentul caiet de sarcini con ine specifica iile privind condi iile generale care trebuie sã fie
îndeplinite la prepararea, transportul, punerea în operã i controlul calitã ii materialelor i a
betonului, la realizarea îmbrãcãmin ii rutiere cu beton de ciment i se aplicã la construc ii,
modernizãri sau ranforsãri de:
- drumuri publice;
- drumuri de exploatare (forestiere, petroliere, agricole, miniere);
- drumuri industriale interioare i exterioare
- drumuri care sunt legate direct de reteaua drumurilor publice, chiar dacã nu fac parte din
categoriile enumerate mai sus;
- platforme industriale (auto sau de depozitare în aer liber);
- platforme de parcare, locuri de sta ionare, alei carosabile;
- platforme portuare;
- piste, cãi de rulare i platforme aeroportuare, pentru care trebuie sã se respecte i prescrip iile
tehnice în vigoare, specifice acestor lucrãri.
Prevederile prezentului caiet de sarcini NU se aplicã la:
- îmbrãcãmin i din beton armat monolit;

- îmbrãcãmin i executate din elemente prefabricate din beton sau beton armat;
- îmbrãcãmin i din beton precomprimat;
- piste pentru cicli ti;
- trotuare i alei pentru pietoni.
2.1. Îmbrãcãmin ile rutiere cu beton de ciment sunt alcãtuite din dale, delimitate între ele prin
rosturi i se executã de regulã într-un singur strat, în care betonul îndepline te caracteristicile pentru
un strat de uzurã. În cazuri justificate tehnic i economic, în sistemul cofrajelor fixe, îmbrãcãmin ile
se pot executa i în douã straturi, betonul din stratul superior îndeplinind caracteristicile pentru strat
de uzurã, iar betonul din stratul inferior, îndeplinind caracteristicile unui strat de rezisten ã.
2.2. Îmbrãcãmin ile rutiere cu beton de ciment pot fi executate în cofraje fixe, conform SR 183-1
sau în cofraje glisante, conform SR 183-2. Ambele variante au rezultate satisfãcãtoare, iar alegerea
rãmâne la latitudinea Antreprenorului, care, la executarea lucrãrilor va respecta i prevederile

Normativului NE 014.
2.3. Betoanele rutiere pentru realizarea îmbrãcãmin ilor de beton de ciment se clasificã dupã
clase, pe baza criteriului Rezisten ei la încovoiere (Rinc.), pe care betonul trebuie sã-l obtina la 28 de
zile.
Rezisten a caracteristicã la încovoiere, Rkinc. se ob ine din interpretarea statisticã i se define te ca

valoare a rezisten ei sub care se pot întâlni statistic cel mult 5% din rezisten ele obtinute prin
încercarea la încovoiere a epruvetelor de beton, la vârsta de 28 zile. Epruvetele prismatice au
dimensiunile 150x150x600 mm i se încearcã prin încãrcare cu douã forte egale i simetrice.
Clasele de betoane rutiere se noteazã conform tabelului 1.
Tabel 1
k 2
Clasa de beton rutier R inc. - MPa (N/mm )
BcR 3,5 3,5
BcR 4,0 4,0
BcR 4,5 4,5
BcR 5,0 5,0
2.4. În general, alegerea clasei de beton a îmbrãcãmin ii rutiere depinde de categoria sau clasa
drumului, de intensitatea traficului i de caracteristicile geometrice ale drumului, prezentate în
tabelul 2.
Tabel 2
Clasa de trafic
foarte
greu mediu usor
greu
Numãrul straturilor de îmbrãcãminte
Denumirea lucrãrilor
uzurã
uzurã sau rezisten- uzurã sau rezisten- rezisten-
un strat sau un
un strat ã un strat ã ã
strat
Clasa betonului
0 1 2 3 4 5 6 7
Autostrãzi, drumuri BcR 5,0 BcR 5,0 BcR 4,5 BcR 4,5 BcR 4,0 BcR 4,0 BcR 3,5
nationale, judetene, (BcR 4,5) (BcR4,5) (BcR4,0) (BcR4,0) (BcR3,5)
comunale i strãzi cu
douã sau mai multe
benzi de circula ie
Ranforsarea
sistemelor rutiere BcR 5,0 BcR 5,0 BcR 4,5 BcR 4,5 BcR 4,0 BcR 4,0 BcR 3,5
existente la drumuri (BcR 4,5) (BcR4,5) (BcR4,0) (BcR4,0) (BcR3,5)
i autostrãzi
Drumuri de
exploatare: BcR 5,0 BcR 5,0 BcR 4,5 BcR 4,5 BcR 4,0 BcR 4,0 BcR 3,5
- cu 2 benzi de (BcR 4,5) (BcR4,5) (BcR4,0) (BcR4,0) (BcR3,5)
circula ie
- cu o bandã de
circula ie - - - - - BcR 3,5 -

0 1 2 3 4 5 6 7
Drumuri i platforme
industriale BcR 4,5 BcR 4,5 BcR 4,0 BcR 4,0 BcR 3,5 BcR 3,5 -
Strãzi cu o bandã de
circula ie i alei - - - - - BcR 3,5 -
carosabile
Locuri de sta ionare,
platforme de parcare - - - - - BcR 3,5 -
i portuare
Piste, cãi de rulare i
platforme pentru
aeroporturi:
- internationale i BcR 5,0 (BcR 4,5) într-un singur strat
interne
- de lucru BcR 4,5 (BcR 4,0) pentru stratul de uzurã sau un strat
BcR 4,0 (BcR 3,5) pentru stratul de rezisten ã
NOTE: 1. Clasa de betoane care va fi executatã este cea prevãzutã în proiectul lucrãrii.
2. Betoanele se realizeazã cu ciment tip CR 42.5R.
3. Alte tipuri de cimenturi vor putea fi utilizate numai cu avizul unui institut de
specialitate rutierã cu acordul Inginerului i Proiectantului.
sarcini.
Standarde de produs
Materialele din care se executã îmbrãcãmin ile de beton de ciment trebuie sã îndeplineascã
condi iile de calitate în conformitate cu prevederile standardelor de materiale, dupã cum urmeazã:
- agregate naturale - SR EN 12620;

- ciment CR 42.5R SR 10092;
- aditiv plastifiant mixt pentru betoane - SR EN 934-2+A1;
- apã - SR EN 1008;
- emulsii bituminoase cationice cu rupere rapidã - SR 8877-1;
- o el beton - SR 438-1, SR EN 13788-3;
- hârtie rezistentã - STAS 3789;

- folii de polietilenã – SR ISO 4593;
- bitum neparafinos pentru drumuri tip 50/70- SR 12591;
- filer - STAS 539;
- alte materiale i produse pentru colmatarea rosturilor – SR EN 14188-1, SR EN 14188-2, SR EN
14188-3.
3. CIMENT
3.1. La prepararea betoanelor se va utiliza ciment rutier CR 42.5R care trebuie sã corespundã
condi iilor tehnice de calitate indicate în tabelul 3, conform prevederilor SR 10092.
3.3. La aprovizionare, fiecare lot de material va fi înso it de declara ia de performan , marcaj de
conformitate CE i, dup caz, certificatul de conformitate împreun cu rapoartele de încercare prin
care s se certifice calitatea materialului, eliberate de un laborator autorizat/acreditat i se va
Condi ii tehnice pentru cimentul CR 42.5R
Tabel 3
Conditii de Metoda de
Caracteristicile cimentului
admisibilitate incercare
Caracteristicile fizico-mecanice ale cimentului:
- timp ini ial de priz , min. 60 SR EN 196-3+A1
- stabilitate (expansiune), mm 10
- rezisten a la compresiune MPa
- dupã 2 zile 20 SR EN 196-1
- dupã 28 zile 42.5
Caracteristici chimice ale cimentului
- pierdere de calcinare (PC) 3.0%
- reziduu insolubil in HCl 1.5%
SR EN 196-2
- continut de sulfa i (CaSO3) 3.5%
- oxid de magneziu (MgO) 2.5 %
- con inut de cloruri 0.1%
3.5. Nu se va utiliza ciment cu temperatura peste +50oC, iar durata de depozitare nu va depã i
durata prescrisã de producãtor pentru tipul de ciment utilizat, durata decurgând de la data expedierii

cimentului de la producãtor.
3.6. Verificarea calitã ii cimentului de cãtre Antreprenor, se va face în conformitate cu
prevederile tabelului nr. 5.
- într-un dosar vor fi cuprinse toate certificatele de calitate de la fabrica furnizoare

4. AGREGATE
4.1. Pentru prepararea betoanelor de ciment rutiere se vor utiliza urmãtoarele sorturi de agregate:
- nisip natural, sorturile 0-4;

- pietri concasat, sorturile 4-8; 8-16; 16-22,4(31,5);
- agregate de carierã, concasate: criblurã sorturile 8-16; 16-22,4 i piatrã spartã (split) sort 22,4-40.
NOTA: Pietri ul concasat NU se va utiliza la executarea pistelor aeroportuare, autostrãzilor i

drumurilor cu trafic foarte greu; ca agregat de balastierã, se va utiliza numai sortul de
nisip natural 0-4.
4.2. Sorturile de agregate utilizate în diferitele straturi ale îmbrãcãmin ilor sunt indicate în
tabelul nr. 4.
Tabel 4
Granulozitatea
Îmbrãcãmin i Sorturile
Natura agregatului agregatului
executate agregatelor
total
A într-un singur strat Nisip natural 0-4 0-22,4
Criblurã 8-16 i 16-22,4
Nisip natural 0-4
Criblurã 8-16 i 16-22,4 0-40
Piatrã spartã (split) 25-40
Nisip natural 0-4 0-22,4 (31,5))
Pietri concasat*) 4-8, 8-16 i 16-22,4 (31,5)
B în douã straturi: Nisip natural 0-4 0-25
- stratul de uzurã; Criblurã 8-16 i 16-22,4
Nisip natural 0-4 0-22,4 (31,5)
Pietri concasat*) 4-8, 8-16 i 16-22,4 (31,5)
- stratul de Nisip natural 0-4
rezisten ã
Criblurã 8-16 i 16-22,4 0-40
Piatrã spartã (split) 25-40
Nisip natural 0-4 0-22,4 (31,5)
Pietri concasat 4-8, 8-16 i 16-22,4 (31,5)
NOTÃ: *) La prepararea betoanelor din straturile de uzurã pentru: locurile de sta ionare,
platforme de parcare auto, industriale i portuare, strãzi i drumuri de exploatare cu o

bandã de circula ie precum i alei carosabile, se poate înlocui criblura cu pietri
concasat.
4.3. Agregatele trebuie sã provinã din roci omogene în ce priveste compozi ia mineralogicã, fãrã
urme vizibile de dezagregare fizicã, chimicã sau mecanicã, i lipsite de piritã, limonitã sau sãruri
solubile.
Se interzice folosirea agregatelor provenite din roci cu con inut de silice microcristalinã sau amorfã,
deoarece reac ioneazã cu alcaliile din cimenturi.
4.4. Agregatele trebuie sã îndeplineascã condi iile de admisibilitate indicate în SR EN

12620+A1.
4.6. Agregatele naturale se aprovizioneazã din timp, în depozite, în cantitã i suficiente, pentru a
asigura omogenitatea i constan a caracteristicilor lor precum i con inuitatea proceselor
tehnologice în care sunt utilizate.
4.7. Transportul, manipularea i depozitarea agregatelor naturale se efectueazã în condi ii care sã
le fereascã de împrãstiere, impurificare sau amestecare între sorturi.
4.8. Agregatele naturale se depoziteazã, intermediar i final, pe platforme betonate, cu pante i
rigole pentru evacuarea apelor. În vederea depozitãrii separate, a diferitelor sorturi, se vor creea
compartimentele necesare, cu înãl imea corespunzãtoare evitãrii amestecãrii sorturilor.
Compartimentele se vor marca cu tipurile de sorturi depozitate.
În cazul unor volume reduse de agregate, depozitarea se efectueazã pe platforme din lemn, în lãzi
sau folosind amenajãri recuperabile. Pentru depozitele de consum, cu volum redus de agregate, se
pot folosi silozuri.
Este interzisã depozitarea agregatelor direct pe pãmânt sau pe platforme doar balastate.
4.9. Drumurile de acces la depozite trebuie sã fie amenajate pentru a evita antrenarea de noroi i
alte materiale în depozite, de cãtre mijloacele de transport. În cazul aprovizionarii pe calea feratã,
rampele de descãrcare vor fi betonate i dimensionate cu spa ii suficiente pentru evitarea
amestecãrii sorturilor. Se va asigura un spatiu (compartiment) pentru depozitarea loturilor refuzate.
4.10. Verificarea calitã ii agregatelor de cãtre Antreprenor se va face în conformitate cu
prevederile tabelului nr. 9.

- într-un registru (registrul pentru încercãri agregate) rezultatele determinãrilor efectuate de
laborator.
5. APÃ
5.1. Apa utilizatã la prepararea betoanelor poate sã provinã din reteaua publicã sau din altã sursã,
dar în acest din urmã caz trebuie sã îndeplineascã condi iile tehnice prevãzute în SR EN 1008.
Metodele de determinare sunt reglementate prin acelasi SR EN 1008.
5.2. În timpul utilizãrii pe antier, se va evita poluarea apei cu detergen i, materiale organice,
5.3. Verificarea calitã ii apei se va face conform tabelului 5.
6. ADITIVI
Utilizarea aditivilor la prepararea betoanelor rutiere se va face conform prevederilor normativului

NE 012-1 i SR EN 934-2+A1.
Stabilirea tipului de aditivi sau a combina iei de aditivi se va face luând în considerare
recomandãrile din tabelul 2a din normativul NE 012-1.
6.1. La prepararea betoanelor rutiere pentru îmbunatatirea lucrabilita ii, reducerea tendin ei de
segregare în timpul transportului i m rirea rezisten ei la înghe -dezghe repetat, se va utiliza în mod
obligatoriu aun adtiv plastfiant împreun cu aditiv antrenat de aer, confor prevederilor cerin elor din
reglementarile specifice
6.2. În conformitate cu prevederile tabelului 2a din normativul NE 012/1 pentru reglarea
procesului de întârziere sau accelerare de prizã, în func ie de cerintele impuse de tehnologiile
speciale de execu ie, la prepararea betoanelor rutiere se vor folosi aditivi acceleratori de prizã sau
întârzietori de prizã, obligatorii, în urmãtoarele cazuri:
- întârzietor de prizã + superplastifiant (plastifiant) la betoane turnate pe timp cãlduros;

- accelerator de prizã + anti-înghet la betoane turnate pe timp friguros.
6.3. Fiecare lot de aditivi, trebuie sã fie înso it de declaratia de performan , marcaj de
conformitate CE i, dup caz, certificatul de conformitate a controlului produc iei în fabric sau
rapoarte de încercare prin care s se certifice calitatea materialului, eliberate de un laborator
acreditat/autorizat.
6.4. Depozitarea i pãstrarea aditivilor se va face în ambalajul original i în încãperi uscate (ferite
de umiditate).
Capacitatea de stocare va fi pentru o cantitate necesarã în minimum 3 zile de produc ie.

6.5. Recipientele în care se preparã solutia de aditiv, vor fi bine curã ate în interior, de orice
impuritã i (praf, grãsimi, pãcurã, etc.) înainte de utilizare i nu vor fi folosite decât în acest scop.
6.6. Verificarea calitã ii aditivilor se va face conform tabelului 6.
7. O EL BETON
7.1. Pentru executarea ancorajelor practicate în sistemul cofraje fixe sau glisante se va folosi
o elul beton rotund de ∅ 10 mm, respectiv 12 mm, tip OB 37, conform SR 438/1.
7.2. Gujoanele utilizate pentru realizarea rosturilor transversale de dilata ie în sistemul cofraje
glisante vor conform SR EN 13877-3.
7.3. La livrare, o elul beton va fi înso it de declara ia de conformitate emis de producãtor.
7.4. O elul beton se va depozita i pãstra în condi ii care sã evite favorizarea corodãrii i
murdãririi acestuia cu pãmânt sau alte materiale.
7.5. Verificarea calitã ii o elului beton se va face conform tabelului 6.
8. ADAOSURI
8.1. La prepararea betoanelor de ciment pentru stratul de rezisten ã al îmbrãcãmintei rutiere,

realizate cu betoane de clasa BcR 4,0 i BcR 3,5, se poate folosi ca adaos, cenusa de termocentralã,
cu respectarea prevederilor din “Normativul pentru execu ia betoanelor rutiere cu adaos de cenu ã
de termocentralã”, indicativ CD 147.
8.2. Cenu a de termocentralã se ob ine prin depunerea electrostaticã sau mecanicã a particulelor
asemãnãtoare prafului, din gazele de ardere de la cuptoarele alimentate cu cãrbune mãcinat.
8.3. Cenu a de termocentralã se transportã, se manipuleazã i se depoziteazã astfel încât sã fie
feritã de impurificãri i de modificãri ale caracteristicilor fizico-chimice ale acesteia. Cenu a de
termocentralã poate fi transportatã în vrac sau în saci de plastic, cu luarea de mãsuri identice cu cele
indicate în cazul transporturilor de ciment.
8.4. Depozitarea cenu ilor de termocentralã se face în silozuri, magazii sau în depozite acoperite
(soproane, etc.) iar durata de depozitare nu va depã i 6 luni.
Cantitatea de cenu ã depozitatã trebuie sã corespundã cu cea pentru cel pu in a unei zile întregi de
produc ie.
8.5. La livrare, cenu a de termocentralã va fi înso ita de declara ia de conformitate emis de

producãtor.

9. ALTE MATERIALE
Pentru realizarea îmbrãcãmin ilor de beton de ciment mai sunt necesare i urmãtoarele materiale:
a) Hârtie rezistentã Kraft (125 g/m) conform STAS 3789 sau folie de polietilenã de joasã
densitate (0,06 mm grosime), pentru:
- execu ia îmbrãcãmin ilor din beton de ciment pe funda ie de balast sau piatrã spartã;
- izolarea contra aderen ei la beton a unei jumãtã i din ancorele de o el ce trebuiesc fixate în
rosturile longitudinale de contact ale îmbrãcãmin ilor de beton de ciment executate în cofraje
fixe.
b) Produse de protec ie a suprafe ei betonului proaspãt, contra evaporãrii apei, cum sunt:
- acoperi uri mobile;

- folie de polietilen
- emulsii bituminoase cationice cu rupere rapidã, conform SR 8877-1 i SR 8877-2.
c) Produse de colmatare a rosturilor:
- la cald, conform SR EN 14188-1

- la rece, conform SR EN 14188-2
- prefabricate, conform SR EN 14188-3.
10. VERIFICAREA CALITÃ II MATERIALELOR
10.1. Controlul calitã ii materialelor se efectueazã preliminar (pentru aprobarea furnizorilor i a

re etelor) i la aprovizionare i înainte de utilizare.
10.2. Verificãrile la aprovizionare i înainte de utilizarea materialelor, care trebuie efectuate i
frecven a acestora sunt cele prevãzute în tabelul 5.
Verificarea calitã ii materialelor
Tabel 5
Nr. Materialul Ac iunea, procedeul de Scopul ac iunii Frecven a minimã
crt. verificare, caracteristicile care sau verificãrii
se verificã
0 1 2 3 4
A.1 Ciment a. Examinarea datelor înscrise Constatarea La fiecare lot
în declara ia de performan confirmãrii calitã ii aprovizionat
de cãtre furnizor

0 1 2 3 4
b. Stabilitatea i timpul de Evitarea unor erori O determinare la
prizã, conform SR EN 196-3 nesesizate la fiecare transport
+A1 controlul de dar nu mai pu in de
fabrica ie sau o determinare la
semnalarea unor 100 t, pe o probã
impurificãri medie
intervenite în timpul
transportului
c.Rezisten e mecanice la 2(7) Confirmarea clasei - O probã la 200 t
zile conform SR EN 196-1 cimentului dacã livrarea se
(numai dacã nu se efectueazã efectueazã în loturi
încercarea prin metodã rapidã mai mici de 100 t
sau rezultatele obtinute prin - O probã la 500 t
aceastã metodã sunt dacã livrarea se
necorespunzãtoare) efectueazã în
e. Starea de conservare (numai Evitarea O determinare la
dacã s-a depã it termenul de aprovizionãrii fiecare transport
garan ie sau au intervenit cimenturilor alterate sau la max. 100 t,
factori de alterare) pe o probã medie
A.2 Agregate a. Examinarea datelor înscrise Constatarea La fiecare lot
în declara ia de performan confirmãrii calitã ii aprovizionat
de cãtre furnizor
b. Con inutul de impuritã i Confirmarea calitã ii O probã la max.
(echivalente de nisip, pãrti lotului aprovizionat 500 m3 pentru
levigabile, humus, Con inut de fiecare sursã
frac iuni fine sub 0,1 mm) i de (pentru humus la
corpuri strãine (bucã i de lemn, schimbarea sursei),
argilã aderentã, Con inut de iar la corpuri
cãrbune i micã) conform strãine numai în
STAS 4606 cazurile în care se
observã prezenta
lor
c. Granulozitatea sorturilor Confirmarea calitã ii O probã la max.
conf. SR EN 933-1 lotului aprovizionat 500 m3, pentru
fiecare sort, iar în
cazul aprovizionã-
rii de la acelea i
surse, o probã la
max. o sãptãmânã
pentru fiecare sort
i sursã
d. Caracteristici geometrice Culegere de date De fiecare datã
(forma granulelor, coeficientul pentru eviden a când se observã
de aplatizare) calitã ii agregatelor schimbãri pe
parcursul
aprovizionãrii de la
aceeasi sursã sau
când se schimbã
sursa

0 1 2 3 4
e. Rezisten a la uzurã Constatarea La fiecare lot
(f râmi are) Los Angeles confirmãrii calitã ii aprovizionat i
de cãtre furnizor când se observã
schimbãri pe
parcursul
aprovizionãrii
A.3 Aditivi Examinarea datelor înscrise în Constatarea La fiecare lot
declara ia de performan garantãrii calitã ii de aprovizionat
cãtre producãtor
A.4 Produse Verificarea caracteristicilor Confirmarea La fiecare lot
de fizico-mecanice ale produselor, caracteristicilor aprovizionat
colmatare comparativ cu prevederile fizico-mecanice
a agrementelor tehnice
rosturilor respective
A.5 Produse Verificarea caracteristicilor Confirmarea La fiecare lot
chimice tehnice ale produselor, caracteristicilor aprovizionat
pentru comparativ cu prevederile tehnice
protec ia agrementelor tehnice
suprafe ei respective
betonului
proaspãt
A.6 O el-beton a. Verificarea datelor înscrise Constatarea La fiecare lot
în declara ia de conformitate garantãrii calitã ii de aprovizionat
cãtre producãtor
b. Verificarea caracteristicilor Confirmarea Minim 2 probe pe
mecanice (rezisten a la rupere, caracteristicilor lot
limita de curgere, alungirea la standardizate
rupere, etc.) conform SR EN
ISO 15630-1
B.1 Ciment a. Verificarea duratei de Încadrarea La în fiecare lot
depozitare termenul de garan ie
aprovizionat
b. Starea de conservare numai Evitarea utilizãrii
Douã probe pe
dacã s-a depã it termenul de cimenturilor alterate siloz (sus i jos)
depozitare sau au intervenit sau la interval de
factori de alterare max. 50 t ciment
consumat
B.2 Agregate a.Con inutul de impuritã i i Sesizarea Ori de câte ori apar
corpuri strãine conform STAS eventualelor factori de
4606 impurificãri impurificare, dar
intervenite în cel pu in o datã pe
depozitul de primire sãptãmânã
în cursul manipulãrii
locale

0 1 2 3 4
b.Verificarea granulozitã ii Adoptarea O probã la 400 m3
sorturilor conform STAS 4606 compozi iei beton dar cel pu in
betonului în func ie o datã pe zi i
de rezultatele oricând apar factori
obtinute care pot modifica
granulozitatea, la
fiecare sort
c.Umiditatea, conform STAS Adoptarea O probã la 200 m3
4606 compozi iei beton i când se
betonului, în func ie observã o
de rezultatele schimbare cauzatã
ob inute de condi iile
meteorologice.
La peste 200 m3
beton/zi, frecven a
minimã este de o
probã pe zi
B.3 Apã Compozi ia chimicã, conform Utilizarea la O probã la
SR EN 1008 prepararea betonului începerea
a unei ape lucrãrilor, dacã apa
corespunzãtoare nu provine dintr-o
sursã de apã
potabilã
CAPITOLUL III - STABILIREA COMPOZI IEI BETONULUI
11.1. Antreprenorul are obligatia de a lua mãsuri în vederea stabilirii, pe bazã de încercãri
preliminare efectuate de cãtre un laborator de specialitate, a compozi iei betonului rutier care sã
asigure ob inerea tuturor caracteristicilor cerute betonului în stare proaspãtã i întãritã, conform
prevederilor din prezentul caiet de sarcini.
11.2. Încercãrile preliminare vor începe cu cel pu in 90 zile înainte de începerea lucrãrilor de
betonare, iar compozi ia betonului adoptatã pe baza rezultatelor obtinute din aceste încercãri va fi
aprobatã de Inginerul lucrãrii.
11.3. Din încercãrile preliminare trebuie sã rezulte varia iile admisibile ale compozi iei, care sã
permitã adaptarea ei la condi iile antierului, pãstrând caracteristicile betonului în ceea ce priveste
lucrabilitatea, con inutul de aer oclus i rezisten ele mecanice.
11.4. Dozajele admise, de ciment i aditiv i raportul A/C, conform SR 183-1 tabel 3 i SR 182-2
pct. 2.3.4., sunt indicate în tabelul 6.

Tabel 6
Clasa betonului rutier
Material Observa ii
BcR 3,5 BcR 4,0 BcR 4,5 BcR 5,0
1. Ciment CR 42.5R, 310-330 330-350 330-350 350-370 cofraje fixe
kg/m3*)
min. 310 cofraje glisante
2. Raport apã/ciment, max 0,45 pentru betoanele cu granulozitate continuã cofraje fixe
0,47 pentru betoanele cu granulozitate cofraje fixe
discontinuã
0,52 pentru betoanele cu adaos de cenu ã cofraje fixe
0,43 pentru betoanele cu granulozitate continuã cofraje glisante
3. Aditivi plastifian i i conform specifica iei tehnice de produs cofraje fixe sau
aditivi antrenori de aer % glisante
din masa cimentului
NOTÃ: *) Cantitã ile prevãzute pentru dozajele de ciment nu con in i pierderile.

11.5. Caracteristicile betonului rutier întãrit care trebuie îndeplinite la stabilirea re etelor prin
încercãrile preliminare trebuie sã fie cu 10% mai mari decât cele obligatorii la execu ie, pentru a
exista garantia acoperirii diferentelor între condi iile de laborator i cele de antier.
Valorile pentru re ete sunt indicate în tabelul 7.
Caracteristicile betonului întãrit la încercãri preliminare Tabel 7

Nr. Condi ii tehnice Clasa betonului rutier
crt. (preliminar, la re ete) BcR 3,5 BcR 4,0 BcR 4,5 BcR 5,0
1. Rezisten a caracteristicã la încovoiere
(Rkinc) determinatã la 28 zile pe epruvete
prismatice 150x150x600mm MPa min. 3,8 4,4 4,9 5,5
2. Rezisten a medie la compresiune
determinatã la 28 zile pe cuburi cu latura de
150 (Rc med.) MPa 34,0 39,0 44,5 50
3. Gradul de gelivitate al betonului determinat G 100 G 100 G 100 G 100
conform SR EN 3518
12. COMPOZI IA BETONULUI RUTIER
12.1. Compozi ia betonului rutier se realizeazã cu agregate naturale prelucrate, apã, ciment i
aditivi.
12.2. La stabilirea compozi iei betonului rutier se vor aplica cerintele de bazã din normativul NE
012-1, cap. 6, adaptate la specificul betoanelor rutiere i se vor respecta prevederile anexei II.1 din
Normativul pentru executarea îmbrãcãmin ilor rutiere din beton de ciment în sistemele cofraje fixe
i glisante, indicativ NE 014.
12.3. Caracteristicile betonului rutier proaspãt sunt indicate în tabelul 8.

Tabel 8
Caracteristicile betonului proaspãt
Valoarea
Nr. Determinare
Sistem
crt. Denumirea Sistem conform
cofraje
cofraje fixe
glisante
1. Consisten a (lucrabilitatea): SR EN 12350-
- încercarea de tasãre, cm. max. 3 - 2
- determinarea gradului de compactare 1,15 ... 1,35 1,15... 1,35 SR EN 12350-
4
- încercarea Vebe, sec - 10 - 15 SR EN 12350-
3
2. Densitatea aparentã kg/m3 2400 ± 40 2400 ± 50 SR EN 12350-
2390 ± 30 6
3. Con inutul de aer oclus, % volum 3,5 ± 0,5 4–6 SR EN 12350-
4,5 ± 0,5 7
4. Con inut de ioni de clor, % din masa 0,40 0,40 SR EN 1744-

cimentului 1+A1
12.4. Caracteristicile betonului rutier întãrit sunt indicate în tabelul 9.
Tabel 9
Nr. Condi ii tehnice care trebuie îndeplinite de betonul Clasa betonului rutier
crt. întãrit, la execu ie BcR BcR BcR BcR
3,5 4,0 4,5 5,0
1. Rezisten a caracteristicã la încovoiere (Rkinc)
determinatã la 28 zile pe prisme 150x150x600mm 3,5 4,0 4,5 5,0
conform SR EN 12390-5, MPa, min.
2. Rezisten a medie la compresiune (Rc) determinatã
la 28 zile pe cuburi cu latura de 150 mm, conform 30 35 40 45
SR EN 12390-3 MPa, min.
3. Gradul de gelivitate al betonului determinat
G 100 G 100 G 100 G 100
conform SR 3518
CAPITOLUL IV - PREPARAREA BETONULUI RUTIER
Utilajele i echipamentele necesare executãrii îmbrãcãmin ilor rutiere din beton de ciment trebuie
selectate în conformitate cu prevederile Contractului, Proiectului i Caietului de Sarcini, iar
preliminar aceestea trebuie prezentate Inginerului pentru aprobare.
Antreprenorul trebuie sã asigure func ionarea pe antier a sta iei de betoane i a echipamentelor
pentru a ternerea betonului.

13.1. Prin sta ia de betoane se întelege orice unitate sau instala ie care produce i livreazã beton,
13.2. Certificarea conformit ii instala iei privind calitatea fabrica iei i condi iile de securitate, se
vor efectua cu respectarea procedurii PCC 020.
14. EXPERIMENTAREA PREPARÃRII BETONULUI RUTIER ÎN STA IE
Înainte de începerea lucrãrilor, Antreprenorul este obligat sã facã experimentarea preparãrii

betonului rutier în sta ie, pentru a verifica dacã folosind mijloacele antierului, re eta betonului
stabilitã în laborator permite atingerea caracteristicilor cerute prin caietul de sarcini.
Încercãrile trebuiesc repetate pânã la ob inerea rezultatelor satisfãcãtoare privind:
- lucrabilitatea (consisten a);

- con inutul în aer oclus;
- rezisten a la încovoiere.
În cazul centralelor de beton cu douã malaxoare încercarea de verificare a omogenitã ii se va face

Cu ocazia acestora se va verifica i durata minimã de malaxare, necesarã pentru a asigura o bunã
omogenizare a betonului.
Probele pentru verificãri se vor lua din cel pu in 6 amestecuri diferite, pe care se vor determina
caracteristicile arãtate la Capitolul III, art. 12, Compozi ia betonului rutier.
15. PREPARAREA PROPRIU-ZISÃ A BETONULUI RUTIER
15.1. Este interzisã prepararea betonului în Instala iile care nu asigurã respectarea abaterilor
prevãzute la pct. 13.2.
Antreprenorul rãspunde permanent de buna func ionare a mijloacelor de dozare, frecven a

verific rilor fiind cea prev zut în CP 012-1, dar cel pu in o datã pe sãptãmânã.
15.2. Cantitatea de apã corespunzãtoare unui amestec se va corecta inând seama de umiditatea
agregatelor i de aditivul folosit, astfel încât sã se respecte raportul A/C avut în vedere la stabilirea
re etei.
cãr ii tehnice a utilajului respectiv.

15.4. Pe parcursul preparãrii betonului, laboratorul sta iei poate modifica re eta, în func ie de
rezultatele încercãrilor privind umiditatea i granulozitatea agregatelor, i de densitatea aparentã, de
lucrabilitatea i volumul de aer oclus al betonului proaspãt, în situa iile reale existente, cu conditia
realizãrii caracteristicilor tehnice cerute prin caietul de sarcini.
15.5. La terminarea unui schimb sau întreruperea preparãrii betonului pe o duratã mai mare de o
orã, malaxorul va fi spãlat cu jet de apã sau apã cu pietri .
axial prin intermediul unor jgheaburi i a unei pâlnii de minimum 0,5 m înãl ime.
Nu se admite men inerea betonului în buncãr mai mult de 15 minute.
Buncãrele intermediare vor fi curã ate cel pu in de douã ori într-un schimb.
15.7. Temperatura betonului proaspãt mãsurata în mijloacele de transport înaintea plecãrii de la

sta ie trebuie sã se situeze în intervalul +5 o…+30 oC, iar la punerea în operã sã nu depãseascã 30 oC.
16. CONTROLUL CALITÃ II BETONULUI PROASPÃT PREPARAT
16.1. Pentru asigurarea caracteristicilor betonului proaspãt precizate la punctul 12.4 tabelul 13, în
scopul evitãrii punerii în operã a unui beton necorespunzãtor, se vor face în prealabil, la sta ia de
betoane, determinãri pe betonul proaspãt.
16.2. Controlul operativ al calitã ii betonului se va face conform prevederilor din anexa I.3 la
normativul indicativ NE 014.
Ori de câte ori un rezultat se situeazã în afara limitelor admise, indicate la punctul 12.4, se va repeta
imediat determinarea respectivã.
Dacã i la o nouã determinare rezultatul nu se înscrie în limitele admise, se va sista prepararea

betonului i se vor stabili, dupã caz, mãsurile tehnologice ce se impun: corectarea cantitã ii de apã, a
propor iilor sorturilor de agregate sau aditivi, a temperaturii componen ilor i verificarea instala iei.

caracteristicilor respective se va face la fiecare amestec, adoptându-se eventualele corec ii succesive
pânã când se constatã cã cel pu in 3 rezultate consecutive se înscriu în limitele admise.
16.3. În con inuare, controlul se va face cu frecven a prevãzutã în tabelul 10.

Tabel 10
Nr. Faza de Caracteristicile care se
Scopul verificãrii Frecven a minimã
crt execu ie verificã
0 1 2 3 4
A. În cursul preparãrii betonului la sta ia de betoane
A.1 Betonul a. Lucrabilitatea Reglarea procesului De 2 ori pe schimb de lucru,
proaspãt tehnologic i respectarea pentru fiecare tip de beton i
b. Densitatea aparentã condi iilor tehnice din betonierã
Tabelul 13
c. Temperatura (la Reglarea procesului 4 determinãri pentru fiecare
temperaturi ale aerului tehnologic pentru tip de beton i schimb de
sub +50 C i peste respectarea condi iilor lucru
+250C) tehnice de +50C...+300C
d. Granulozitatea Confirmarea respectãrii Facultativ
agregatelor din granulozitã ii
amestecul de beton, agregatelor din re eta
conform STAS 1759 betonului
e. Con inutul de aer Reglarea preparãrii i O probã pe schimb
oclus, conform SR EN respectarea condi iilor
933-1 tehnice din Tabel 13
A.2 Betonul a. Rezisten a la Verificarea realizãrii Câte o serie de 3 epruvete
întãrit încovoiere pe epruvete condi iilor de calitate prismatice pe schimb, pentru
prismatice de pentru clasa de beton fiecare tip de beton i
150x150x600 mm, la prescrisã betonierã, dar min. o serie de
vârsta de 28 zile, 100 m3
conform SR EN 12390-
5
b. Idem la vârsta de 7 Verificarea operativã a O probã pe sãptãmânã
zile, pentru încercãri compozi iei betonului
orientative
0 1 2 3 4
c. Rezisten a la Verificarea realizãrii Câte o serie de 3 epruvete
compresiune pe Rezisten ei la prismatice pe schimb, pentru
epruvete cubice cu compresiune a betonului fiecare tip de beton i
latura de 150 mm, la betonierã, dar min. o serie de
vârsta de 28 zile, 100 m3
conform SR EN 12390-
3
d. Determinarea Verificarea îndeplinirii Se determinã la elaborarea
gradului de gelivitate, condi iilor din Tabelul compozi iei betonului
conform SR 3518: 14
B. La locul de punere in opera
B.1 Betonul a. Examinarea Constatarea garantãrii La fiecare transport
proaspãt, la documentului de calitã ii de cãtre
descãrcarea transport producãtor i respectarea
din mijlocul duratei de transport
de transport
b. Lucrabilitatea Confirmarea O probã pentru fiecare tip de
(consisten a), conform caracteristicilor impuse beton i schimb de lucru, dar
STAS 1759 SR EN betonului cel pu in o probã la 20 m3
12350-2, SR EN 12350- beton
3, SR EN 12350-4

0 1 2 3 4
c. Temperatura (la Confirmarea Patru determinãri pentru
temperatura aerului, sub caracteristicilor impuse fiecare tip de beton i schimb
+50C i peste +250C) betonului de lucru
B.2 Betonul Determinarea Verificarea calitã ii 3 carote pe km de bandã de
întãrit Rezisten ei la betonului pus în lucrare îmbrãcãminte din beton sau
compresiune pe min. 4 carote din fiecare zonã
epruvete cilindrice de îmbrãcãminte asupra
(carote) extrase din cãreia existã dubii de calitate
îmbrãcãmintea
executatã, conform SR
EN 12390-3
16.4. Calitatea betoanelor din îmbrãcãmin ile rutiere, se va aprecia pe baza rezultatelor
înregistrate în evidentele de laborator i buletinele de încercare a epruvetelor confec ionate la sta ia
de betoane, încercate i prelucrate la laboratoarele de specialitate ale Antreprenorului, care vor ine
eviden a zilnicã pe formularul “Registrul pentru eviden a preparãrii i punerii în operã a betoanelor
rutiere”, conform Anexei I.4 din Normativul NE 014 privind betonul preparat:
- compozi ia betonului realizat;

- caracteristicile betonului proaspãt (lucrabilitate, densitate, con inut de aer oclus, temperaturã);
- confectionarea epruvetelor de beton pentru determinarea Rezisten elor mecanice.
16.5. Seful punctului de lucru va ine eviden a betonului turnat pe formularul tipizat “Condica
pentru eviden a betoanelor turnate”, unde se vor consemna zilnic:
- Cantitã i de beton turnate;

- elemente turnate;
- confectionarea epruvetelor de control i rezultatele încercãrilor mecanice pe betonul întãrit.
CAPITOLUL V - PUNEREA ÎN OPERÃ A BETONULUI RUTIER
17. ECHIPAMENTE PENTRU EXECU IA BETONULUI RUTIER
17.1. Îmbrãcãmin ile rutiere din beton de ciment pot fi executate în douã metode:
- cu cofraje fixe (longrine metalice)

- cu cofraje glisante (utilaj mobil, pe senile, ghidat electronic în plan orizontal i vertical, dotat cu
un senzor de direc ie, unul de nivel, cu douã unitãti de vibra ie, o curea transportoare i cofraje).
17.2. Antreprenorul va alege metoda de lucru care va fi folositã.

Pentru aceasta, înainte de începerea lucrãrilor de execu ie, Antreprenorul va trebui sã prezinte
Inginerului spre aprobare metoda aleasã pentru execu ia îmbrãcãmin ii din beton de ciment.
17.3. Procedura va con ine descrierea tehnologiei de execu ie adoptatã, ce trebuie verificatã la
începerea lucrãrilor, pe un sector de probã (300-600 m lungime) i va con ine:
- descrierea detaliatã a echipamentului;

- descrierea detaliatã a întregului proces de execu ie a lucrãrilor, inclusiv pregãtirea funda iei,
realizarea betonului, transportul, turnarea i conservarea;
- documenta ia trebuie sã con inã informa ii ca: viteza utilajului, intensitatea vibrãrii betonului,
grosimea stratului de beton (înainte de vibrarea i finisarea stratului de beton), nivelarea
suprafe ei, protejarea betonului finisat, tãierea rosturilor i finisarea.
18. MANAGEMENTUL TRAFICULUI PUBLIC I DE ANTIER
Antreprenorul trebuie sã prezinte preliminar autoritãtilor competente i Inginerului un plan cu

managementul traficului, care sã con inã descrierea detaliatã a tuturor mãsurilor necesare diminuãrii
efectelor ivite pe timpul execu iei în zonele de trafic. Managementul traficului se va face în deplinã
conformitate cu normele i reglementãrile în vigoare.
19.1. Transportul betonului rutier se realizeazã cu autobetoniere sau autobasculante cu basculare

în spate sau lateral. Autobasculantele trebuie sã fie etan e, iar în cazurile cu temperaturi la limitã ale
aerului, betonul din autobasculante se va acoperi cu prelate, astfel încât sã se evite modificarea
caracteristicilor betonului (se interzice udarea betonului pe timpul transportului).
19.2. Dupã fiecare 3-4 transporturi i ori de câte ori este nevoie, autobetonierele sau
autobasculantele vor fi curã ate i spãlate cu jet de apã.
19.3. Durata maximã de transport, consideratã din momentul terminãrii încãrcãrii în mijlocul de
transport i sfârsitul descãrcãrii acestuia la punctul de lucru, nu va depã i 60 minute la temperaturi
ale betonului ≤ 15oC i 45 minute la temperaturi situate în intervalul 15o...30oC.
19.4. Timpul care se scurge de la prepararea betonului pentru stratul de rezisten ã i pânã la
completa finisare a suprafe ei stratului de uzurã nu trebuie sã depãseascã cu mai mult de o orã
începutul prizei cimentului.
19.5. Timpul scurs de la prepararea betonului pentru stratul de rezisten ã i pânã la completa
finisare a suprafe ei stratului de uzurã nu trebuie sã depãseascã timpul de începere a prizei
betonului.

19.6. Când se transportã beton cu lucrabilitate redusã, sunt necesare autocamioane echipate cu
vibratoare pentru a descãrca betonul. Camioanele trebuiesc curã ate cu jet de apã la fiecare 3-4
curse i oricând este necesar.
19.8. Numãrul autobetonierelor sau autobasculantelor folosite la transportul betonului trebuie sã
asigure un flux con inuu alimentãrii utilajelor de punere în operã.
19.9. Circula ia autobasculantelor pe stratul de beton slab (când acesta este stratul suport al
îmbrãcãmintei) se va admite numai dupã atingerea a 70% din rezisten a la 28 zile a betonului slab.
20.1. Înainte de a începe executarea îmbrãcãmin ii din beton de ciment se va verifica i recep iona
stratul suport al acesteia (funda ia sau stratul de bazã), conform STAS 6400, prin verificarea
elementelor geometrice, abaterilor limitã, denivelãrilor admisibile, precum i a capacitã ii portante a
complexului funda ii-pat, corectându-se toate defec iunile constatate. Nu se va trece la executarea
îmbrãcãmin ii din beton de ciment decât numai dupã efectuarea remedierilor necesare.
20.2. Funda ia sau stratul de bazã trebuie sã aibã la suprafa a sa acelea i pante în profil transversal
i acelea i declivitã i în profil longitudinal ca cele ale suprafe ei îmbrãcãmin ii de beton de ciment.
20.3. Denivelãrile admisibile ale suprafe ei straturilor de funda ie în sens longitudinal, sub
dreptarul de 3 m lungime i a unei pene, vor fi de + 2 cm, în cazul straturilor de funda ii din balast,
piatrã spartã i din materiale granulare stabilizate mecanic i de + 1,5 cm, din agregate naturale
stabilizate cu lian i hidraulici sau puzzolanici.
20.4. Denivelãrile admisibile ale suprafe ei stratului de funda ie în sens transversal, sub lata de 3
m, vor fi cu + 0,5 cm diferite de cele admise pentru îmbrãcãmintea din beton de ciment.
20.5. La straturile din beton slab, abaterile limitã la panta transversalã i la cotele în profil
longitudinal vor fi cele prevãzute în caietul de sarcini întocmit pentru betonul slab.
Înainte de executarea îmbrãcãmin ilor din beton de ciment peste stratul de beton slab, dupã
corectãrile defec iunilor constatate la acesta, se va executa o peliculã izolatoare alcãtuitã din douã
straturi de emulsie bituminoasã cationicã, pe toatã suprafa a acestuia.
20.6. Denivelãrile admisibile în profil transversal i longitudinal al suprafe ei îmbrãcãmin ii

rutiere existente (bituminoase sau din beton de ciment) care se ranforseazã, vor fi cele prevãzute în
normativele i standardele in vigoare.
20.7. La executarea îmbrãcãmin ilor de beton de ciment, peste îmbrãcãmin i existente, acestea vor
fi tratate conform prevederilor proiectului i normativului indicativ NE 014 pct. 7.14…7.18.

20.8. Lucrãrile de corectare i finisare a funda iei sau a stratului de bazã vor preceda lucrãrile de
betonare cu 400-1000 m lungime de drum.
20.9. Pe funda ia verificatã i rectificatã se monteazã longrinele metalice.
Înãl imea cofrajelor fixe trebuie sã fie egalã cu grosimea îmbrãcãmin ii proiectate.
Se va da o deosebitã aten ie pozitionãrii corecte în plan a longrinelor i o asezare la cote cu ajutorul

nivelei, corespunzãtor elementelor geometrice în plan i în profil în lung din proiect.
20.10. Longrinele trebuie montate înaintea începerii turnãrii betonului, pe cel pu in o lungime de
turnare programatã zilnic.
20.11. În cazul funda iilor de balast, piatrã spartã i din materiale granulare stabilizate mecanic,
între longrinele metalice montate pe funda ia umezitã în prealabil, se va a terne un strat de nisip de
2 cm grosime dupã compactare. Nisipul va avea echivalentul de nisip, EN > 85.
20.12. Pe stratul de nisip bine nivelat i compactat se va întinde hârtie rezistentã (Kraft) sau folie de
polietilenã.
Benzile de hârtie sau folie de polietilenã trebuie sã se suprapunã cu minim 5 cm în sens longitudinal
i 20 cm în sens transversal. Banda superioarã va fi în sensul pantei.
20.13. Banda de hârtie sau folia de polietilenã trebuie sã fie întinsã cu pu in timp înainte de
betonare, pentru a evita producerea de cute i trebuie sã fie asiguratã contra vântului, a ezând peste
ea din loc în loc bare metalice, care vor fi apoi recuperate.
Este interzisã folosirea de beton proaspãt sau bolovani i nu se va cãlca pe hârtia rezistentã întinsã.
20.14. În situa iile în care stratul superior al funda iei este alcãtuit din materiale stabilizate cu lian i
hidraulici sau mixturi asfaltice, nu se va executa acoperirea suprafe ei funda iei cu strat de nisip i
hârtie sau folie de polietilenã.
În aceste cazuri, înainte de a ternerea betonului, suprafa a acestor funda ii se va stropi cu apã.
20.15. În cazul în care betonul se executã cu cofraje glisante pregãtirea stratului suport se va face în
condi iile specifice sistemului cofraje fixe pe funda ii noi.
20.16. Stratul suport va fi verificat i aprobat înainte de turnarea betonului pentru îmbrãcãminte, pe
o zonã corespunzãtoare unei zile de lucru.
20.17. Principalele controale ce trebuiesc fãcute înainte de punerea în operã a betonului sunt
urmãtoarele:
- pregãtirea stratului suport pe care urmeazã sã fie a ternut betonul, în conformitate cu prevederile
pct. 20.1...20.16;
Constatãrile acestor verificãri vor fi consemnate în procese verbale de lucrãri ascunse, care vor

preciza concret verificãrile efectuate, constatãrile rezultate i dacã se admite trecerea la executarea
îmbrãcãmintei de beton;
- pozitionarea corectã a longrinelor (execu ie în sistemul cofraje fixe) sau a firelor de ghidaj pentru
palpatorii ma inii cu cofraje glisante;
- pozitionarea corectã a rosturilor de dilata ie;
- asigurarea bunei func ionãri a utilajelor de punere în operã a betonului rutier.
21. EXPERIMENTAREA PUNERII ÎN OPERÃ A BETONULUI RUTIER
21.1. Înainte de începerea lucrãrilor, Antreprenorul va realiza obligatoriu un tronson experimental

de min. 300 m lungime pentru a verifica pe antier, în condi ii de execu ie curente, realizarea
caracteristicilor cerute betonului pus în operã în conformitate cu prevederile prezentului caiet de
sarcini precum i pentru a regla utilajele i dispozitivele de punere în operã a betonului i eventual
corectarea compozi iei betonului în limitele stabilite prin studiul preliminar.
Se vor urmãri în special:
- reglarea utilajului de rãspândire i vibrare pentru ob inerea grosimii necesare i o suprafa are
perfectã;
- reglarea pervibratoarelor, stabilirea distantelor dintre ele i mai ales a celor situate la marginea
îmbrãcãmin ii;
- punerea la punct a operatiilor de finisare a suprafe elor de striere i de rãspândire a produsului de
protec ie ca i a metodelor de execu ie a rosturilor i a timpului de tãiere.
21.2. Partea din tronsonul executat consideratã ca cea mai bine realizatã va servi ca tronson de
referin ã pentru restul lucrãrii.
Caracteristicile obtinute pe acest tronson de referin ã se vor consemna în scris, pentru a servi la
urmãrirea calitã ii lucrãrilor ce se vor executa în con inuare.
22. PUNEREA ÎN OPERÃ PROPRIU-ZISA
22.1. Punerea în operã a betonului rutier în sistemul cofraje fixe
22.1.1. Îmbrãcãmin ile de beton de ciment se executã într-unul sau douã straturi, conform
prevederilor din proiect, în func ie de utilajele curente, care pot asigura compactarea prin vibrare
pânã la grosimi de 23 cm. În cazul unor grosimi mai mari se vor utiliza numai vibrofinisoare dotate
cu pervibratoare, care vor trebui sã asigure o vibrare eficientã pe toatã grosimea stratului.
22.1.2. La locul de punere în operã, descãrcarea betonului se va face în 2-3 locuri sau în cordon (din
mers), urmãrindu-se men inerea omogenitã ii betonului pe toatã suprafa a de descãrcare. La

îmbrãcãmin i executate în douã straturi, descãrcarea betonului celui de-al doilea strat se va face
obligatoriu prin descarcare lateralã, folosind autobasculante sau alimentatoare speciale. Aceeasi
mãsurã se va aplica i pentru primul strat când acesta se a terne pe funda ie acoperitã cu hârtie
rezistentã.
22.1.3. A ternerea betonului se va face numai cu repartizatoare mecanice, cu exceptia unor
suprafe e reduse la care folosirea acestora nu este justificatã din punct de vedere tehnico-economic
(supralãrgiri în curbe, curbe cu raze mici, strãzi de categoria IV cu o bandã de circula ie, parcaje,
platforme sau locuri de sta ionare, pe suprafe e mici sau izolate). La acestea, a ternerea betonului
rutier proaspãt, se poate face manual.
22.1.4. Compactarea i nivelarea betonului, se vor efectua cu ajutorul vibrofinisoarelor, având
urmãtoarele caracteristici: frecven a de vibrare 50-75 Hz, amplitudinea 1,0…1,3 mm, viteza de
avansare: min. 0,6 m/minut, prin douã treceri ale acestora pe fiecare strat de beton ce se
compacteazã. Rela ia între grosimea dalei, h i lã imea grinzii vibratoare, mãsuratã în sensul de
avansare, b, este: b > h. Lã imea grinzii de vibrare trebuie sã fie cel pu in egalã cu grosimea dalei.
22.1.5. Procedurile de vibrare i distan a maximã între vibratoare vor fi cele descrise, în totalitate, în
metoda propusã de Antreprenor i aprobatã de Inginer, înainte de începerea lucrãrilor de betonare.
O aten ie deosebitã trebuie acordatã vibratoarelor în lungul marginii benzii care se executã, pentru a
realiza o compactare corespunzãtoare a acesteia.
22.1.6. Timpul optim de vibrare se stabile te prin determinãri de probã efectuate cu prima arjã de
beton ce se compacteazã, stabilindu-se i viteza de înaintare a vibrofinisorului, corelatã cu lã imea
grinzii vibratoare, care trebuie sã fie în contact cu betonul proaspãt pe o lungime egalã cu cel pu in
grosimea dalei, mãsurate în direc ia de avansare. Durata vibrãrii se recomandã sã fie de 30…60
secunde.
22.1.7. Pentru a asigura vibrarea corectã a betonului pe întreaga suprafa ã a stratului compactat, se
va urmãri ca grinda vibratoare, în timpul vibrãrii, sã se afle cu 1…3 mm mai jos decât suprafa a
betonului din spatele grinzii.
22.1.8. Grosimea stratului de beton necompactat trebuie sã fie de 1,15...1,35 ori mai mare decât
grosimea finalã a stratului compactat, în func ie de lucrabilitatea betonului.
Înainte de a începe vibrarea betonului, se va stabili, în cadrul determinãrilor de probã, grosimea

stratului de beton necompactat, necesarã pentru ob inerea grosimii prescrise a stratului finit.
22.1.9. Punerea în operã a betonului se va face fãrã întreruperi, iar dacã acestea nu pot fi evitate
(ploaie intensã, defectarea utilajelor, întreruperi în aprovizionarea cu beton, etc.) se va executa din
betonul confec ionat pânã în acel moment o dalã mai scurtã decât cea prevãzutã, terminatã cu un

rost transversal de contact, care va fi situat la min. 1,50 m distan ã de cel mai apropiat rost al
îmbrãcãmin ii rutiere.
22.1.10. Distan a dintre douã pozitii succesive de lucru ale plãcilor sau riglelor vibrante
trebuie sã fie astfel stabilitã încât sã fie asiguratã acoperirea succesivã a întregii suprafe e de beton
compactat.
22.1.11. Întreruperea betonãrii la sfârsitul unei zile de lucru se va face numai la un rost
transversal de dilata ie sau de contact.
22.1.12. Betonul gre it fabricat sau gre it turnat se va îndepãrta de la locul de punere în operã.
22.1.13. Pe sectoarele de drum cu declivitã i, sensul de execu ie al benzii de beton va fi
urmãtorul:
- pentru pante de pânã la 3% se lucreazã în sensul urcãrii drumului (din aval spre amonte);
- pentru pante mai mari de 3% se lucreazã în sensul coborârii drumului (din amonte spre aval),
adaptându-se la situa ia respectivã, atât consisten a betonului cât i viteza de avansare a
utilajelor, având în vedere totodatã i necesitatea ca în fa a utilajelor sã existe în permanentã un
val de beton afânat cu rol de “zid de sprijin”.
22.1.14. Betonul a ternut la cotã i necompactat, se va verifica cu dreptarul i se vor efectua

corectãrile necesare înainte de vibrare, pentru eliminarea denivelãrilor suprafe ei, prin completare
cu beton sau îndepãrtarea betonului în exces. Lângã longrine betonul se va îndesa cu maiul metalic
asigurând totodatã men inerea ancorelor în pozitie orizontalã.
22.1.15. Dupã a ternerea stratului de beton pe o portiune de 5…6 m, pe toatã lã imea i dupã
verificarea grosimii betonului necompactat cu sablonul, se va proceda la vibrarea betonului cu
ajutorul vibrofinisorului, urmãrindu-se ca în fa a grinzii vibratoare sã existe permanent un val
uniform de beton de maximum 5 cm înãl ime.
22.1.16. Dupã trecerea vibrofinisorului pânã la circa 1 m de capãtul por iunii a ternute,
aceasta se retrage i se face verificarea în profil longitudinal i transversal a suprafe ei vibrate cu
dreptarul de 3 m lungime i o panã de 20 cm lungime i maximum 3 cm lãtime, având înclinatia de
:10 i gradatii corespunzãtoare diferentelor de înãl ime de 1 mm, corectând cu beton, dacã este
cazul, suprafe ele denivelate sau cele deschise (nevibrate).
22.1.17. Dupã verificarea i corectarea denivelãrilor suprafe ei vibrate, betonul de lângã
longrine se va compacta cu maiul sau cu plãci vibrante.
22.1.18. Dac este cazul se trece apoi a doua oarã cu vibrofinisorul, astfel ca suprafa a
obtinutã sã fie netedã i uniformã ca aspect.
22.1.19. Timpul care se va scurge de la prepararea betonului pentru prima sarjã dintr-o dalã i

terminarea finisãrii betonului din aceeasi dalã nu va depã i cu mai mult de o orã începutul
prizei/cimentului.
22.1.20. Finisarea suprafe ei betonului pentru piste aeroportuare, autostrãzi i drumuri cu
trafic foarte greu, se face numai cu grinzi finisoare. Pentru celelalte categorii de lucrãri, când
vibrofinisoarele nu au aceste dispozitive, pentru eliminarea denivelãrilor longitudinale ale suprafe ei
stratului de beton, se va folosi un rulou metalic, perfect calibrat, de 3…4 m lungime, având
diametrul de 25 cm i masa de circa 150…200 kg. Cu ruloul se lucreazã pe suprafa a corectatã i
compactatã, prin rostogolirea lui în sens perpendicular pe axa benzii, pe toatã suprafa a
îmbrãcãmintei, prin treceri suprapuse pe câte 1,00 m. Ruloul trebuie curã at i umezit la fiecare
trecere, evitându-se udarea betonului.
22.1.21. Surplusul de mortar scos la suprafa a îmbrãcãmintei de cãtre grinda finisoare sau
rulou, se indepãrteazã cu perii speciale, care sunt trase transversal spre marginea benzii de beton
executate.
22.1.22. Suprafa a finisatã a betonului se va stria numai mecanic la autostrãzi i piste
aeroportuare i mecanic sau manual la celelalte lucrãri, perpendicular pe axa drumului, cu ajutorul
dispozitivului de striat sau a unei perii umezite, de tip piassava, cu fire plastice sau metalice. Pentru
a micsora zgomotul produs de rulajul autovehiculelor, distantele dintre strieri vor fi aleatorii.
Metoda va fi aprobatã prealabil de Inginer.
22.1.23. Demontarea longrinelor se va face dupã cel pu in 24 ore de la turnarea betonului.
În cazul în care executarea îmbrãcãmintei se va face pe jumãtate din lã imea pãrtii carosabile i se
circulã pe a doua jumãtãte a drumului, longrinele din axa drumului se vor demonta dupã minimum
48 ore.
Aceastã operatiune se va face dupã o perioadã de timp mai mare atunci când ob inerea Rezisten ei
betonului este întârziatã de protec ia acestuia (amânatã, inadecvatã) sau pe timp friguros.
Dupã demontare, longrinele metalice vor fi pãstrate curate i vor fi tratate corespunzãtor pentru a
evita aderarea cu betonul, folosind produse ce vor fi prezentate Inginerului pentru aprobare
preliminarã. Nu se vor folosi longrine deteriorate.
22.1.24. Imediat dupã demontarea longrinelor, fetele laterale ale dalelor se vor acoperi cu un
strat de decofrol sau emulsie bituminoasã cationicã.
22.1.25. Marcajul dalelor se va efectua prin stantarea numãrului de ordine al dalei (din 5 în 5
dale) pe suprafa a betonului, la col ul dalei, la 30 cm de la margine, cifrele având 10 cm înãl ime i
10 mm adâncime).
22.1.26. Pentru executarea îmbrãcãmin ilor din douã straturi (beton de uzurã i beton de

rezisten ã) se fac urmãtoarele precizãri:
- vibrarea betonului din stratul de rezisten ã i stratul de uzurã se face cu douã vibrofinisoare care
actioneazã separat pe fiecare strat, astfel încât timpul care se va scurge de la terminarea unui strat
i contaminarea lui sau a vibrarii stratului de rezisten ã i a ternerea stratului urmãtor (de uzurã)
nu va depã i o jumãtate de orã
- timpul care se va scurge de la prepararea primei arje din betonul stratului de rezisten ã dintr-o
dalã i terminarea finisãrii suprafe ei stratului de uzurã din aceeasi dalã, nu va depã i cu mai mult
de o orã începutul prizei cimentului.
22.2. Punerea în operã a betonului rutier în sistemul cofraje glisante
22.2.1. Masina cu cofraje glisante trebuie sã realizeze urmãtoarele operatii tehnologice:
- repartizarea betonului pe toatã lã imea benzii de betonare cu ajutorul unui repartizator tip snec;
- compactarea, prin vibrarea internã a betonului, cu ajutorul pervibratoarelor electrice de interior
de 70 mm diametru care produc “lichefierea” betonului;
- presarea betonului prin “extrudere” de cãtre greutatea proprie a ma inii;
- finisarea transversalã a suprafe ei betonului “extrudat” cu ajutorul unei grinzi care se deplaseazã
perpendicular pe direc ia de avansare a cofrajelor glisante;
- finisarea longitudinalã a suprafe ei din beton cu ajutorul unui dispozitiv (dri cã) care se
deplaseazã transversal între cofrajele glisante i longitudinal, odatã cu masina.
22.2.2. Betonul în fa a ma inii cu cofraje glisante, trebuie astfel descãrcat i repartizat încât sã se
asigure o avansare uniformã, continuã i permanentã a ma inii, practic fãrã nici o oprire a ma inii.
Se va urmãri permanent ca volumul de beton din fa a ma inii cu cofraje glisante sã fie constant.
22.2.3. Viteza ma inii cu cofraje glisante se regleazã la cca. 1 m/minut în func ie de ritmul de
aprovizionare a betonului, corelat cu calitatea muchiilor laterale i suprafa area îmbrãcãmintei ce se
realizeazã.
22.2.4. În principiu, toate reglajele ma inii cu cofraje glisante se efectueazã pe loc, înainte de
începerea betonãrii, dar trebuiesc efectuate verificãri i ajustãri ale acestora la începutul lucrului,
pentru garantarea realizãrii condi iilor de calitate ce se impun dalelor, din punct de vedere ale
grosimii, calitã ii i rectangularitãtii marginilor acestora. În acest scop se vor avea în vedere
prevederile normativului indicativ NE 014 pct. 10.1.6. i 10.1.7.
22.2.5. Betonul adus la punctul de lucru se descarcã cu aten ie în fa a repartizorului cu snec a
ma inii cu cofraje glisante dupã care repartizarea uniformã a acestuia între cofrajele ma inii se
continuã cu ajutorul unui excavator.
22.2.6. Se va urmãri permanent (prin observarea aspectului suprafe ei betonului) modul de

func ionare al tuturor pervibratoarelor.
Eventualele pervibratoare defecte trebuiesc înlocuite imediat.
22.2.7. Pervibratoarele se fixeazã la echidistante de cca. 50 cm i la mijlocul grosimii stratului de

beton.
O supraveghere mai atentã se va da celor douã pervibratoare laterale care trebuie sã asigure
ob inerea muchiilor benzii de beton. Aceste douã pervibratoare se vor monta la aproximativ 15 cm
de marginea cofrajelor glisante.
22.2.8. A ternerea betonului se considerã terminatã când suprafa a îmbrãcãmintei nu prezintã

denivelãri i are un aspect omogen.
22.2.9. Compactarea i finisarea se considerã terminate când suprafa a betonului este planã, închisã
i are o texturã uniformã. În caz cã se observã denivelãri ale suprafe ei îmbrãcãmintei rãmase în
zonele marginale acestea se vor corecta manual cu ajutorul unor mistrii de 40-50 cm lungime.
22.2.10. O aten ie permanentã se va acorda valului de beton ce se formeazã în fa a grinzii
ma inii cu cofraje glisante care executã nivelarea transversalã a îmbrãcãmintei. Acest val de beton
trebuie sã fie uniform, con inuu i cu un diametru de cca. 10 cm grosime.
22.2.11. Calitatea lucrului cu masina cu cofraje glisante este conditionatã de alimentarea
permanentã cu beton a acesteia, în condi iile mentinerii unui viteze constante de cca. 1 m/minut.
22.2.12. În cazul opririlor (accidentale) care depãsesc durata de începere a prizei cimentului
este necesarã dispunerea de rosturi transversale de contact (de lucru).
22.2.13. În timpul stationãrii ma inii cu cofraje glisante vibrarea betonului va fi opritã.
22.2.14. Pentru a elimina în cel mai scurt timp unele deficiente de execu ie, cu efect negativ
asupra calitã ii suprafe ei i muchiilor îmbrãcãmintei, este necesar sã se efectueze verificarea
elementelor geometrice ale acesteia, cel mai târziu la 24 ore dupã punerea în operã a betonului.
22.2.15. În scopul îmbunãtãtirii aderen ei rotilor autovehiculelor pe îmbrãcãmintea udã,
suprafa a finisatã a betonului se va stria perpendicular pe axa benzii, mecanic sau manual, cu perii
piassava.
Pentru a se permite protejarea cât mai rapidã a betonului cu produs de protec ie, strierea se face la
cel mult 20 m în spatele ma inii cu cofraje glisante.
Se va verifica vizual uniformitatea i adâncimea strierii i aceastã operatiune se va repeta dacã este
cazul.
23.1. Lucrãrile de punere în opera a betonului vor fi întrerupte atunci când se ivesc urmãtoarele

condi ii meteorologice defavorabile:
- temperaturi ale aerului mai mici de +5oC

- ploaie intensã, care poate conduce la degradarea caracteristicilor suprafe ei betonului.
23.2. În perioada de timp friguros se poate prevedea utilizarea de accelerator de prizã si/sau de
întãrire.
Acestea se pot folosi numai cu avizul unui laborator de specialitate i numai sub un control
competent din partea antierului.
Atunci când temperatura aerului este în jur de +5 oC con inuarea sau oprirea betonãrii se va face pe
baza prognozei meteorologice pe urmãtoarele 24 ore (temperaturã, vânt).
În cazul când temperatura coboarã sub +5oC i existã pericol de înghet în urmãtoarele 24 ore,
a betonului de cel pu in 5oC pe o perioadã de cel pu in 3 zile.
Temperatura betonului proaspãt înainte de a fi pus în operã trebuie sã fie mai mare de +5oC.
23.3. La betonare pe timp cãlduros, în vederea evitãrii deshidratãrii superficiale rapide, care
conduce la scãderea caracteristicilor mecanice ale mortarului de la suprafa a betonului, se va acorda
o aten ie deosebitã aplicãrii produsului de protec ie.
Pentru evitarea fisurãrii betonului între rosturi, se va stabili momentul optim de tãiere a rosturilor,
astfel încât sã existe un timp suficient pentru tãierea tuturor rosturilor înainte de aparitia fisurilor.
Dacã apare riscul deshidratãrii superficiale a betonului, datoritã vântului sau a unei umiditãti
relative scãzute a aerului, se vor lua mãsuri de dublare a grosimii peliculei de protec ie sau se va
dispune oprirea betonãrii.
Temperatura betonului la punerea în operã nu va fi mai mare de 30 oC.
Pentru scãderea temperaturii betonului sub 30 oC, la prepararea acestuia se poate folosi apã rãcitã.
Atunci când temperatura aerului este mai mare de +20 oC i umiditatea relativã este mai micã de
50%, se vor lua mãsuri pentru men inerea umiditãtii stratului suport al îmbrãcãmin ii, iar produsul
de protec ie a betonului proaspãt, se va aplica în douã straturi succesive (pentru realizarea unei bune
impermeabilizãri a betonului).
Atunci când temperatura exterioarã este mai mare de +30oC (pânã la maximum 35 oC) i umiditatea

relativã a aerului este mai micã de 40%, betonarea se va face numai cu luarea de mãsuri speciale,
rãcirea apei combinatã cu protec ia betonului cu emulsii bituminoase aplicate în douã straturi
succesive i acoperirea cu copertine, imediat dupã trecerea finisorului.
24. PROTEJAREA SUPRAFE EI BETONULUI PROASPAT
24.1. Întregul echipament i materialele necesare protejãrii corespunzãtoare a betonului proaspãt,

trebuie sã fie la îndemânã i gata de instalare, înainte de turnarea propriu-zisã a betonului.
24.2. Metodele i produsele necesare protec iei betonului proaspãt vor fi supuse aprobãrii
prealabile de cãtre Inginerul lucrãrii.
24.3. Imediat dupã terminarea strierii suprafe ei betonului, se va proceda la protejarea betonului
proaspãt împotriva ac iunii soarelui, vântului i ploilor, cu acoperi uri de protec ie mobile
impermeabile i nedeformabile, îmbinate etans între ele, care se deplaseazã pe mãsura finisãrii
suprafe ei betonului.
Betonul va rãmâne astfel protejat pânã la acoperirea lui cu o peliculã de protec ie continuã i
impermeabilã, cu grosime uniformã, aplicatã prin stropirea suprafe ei i pãrtilor laterale ale
betonului cu produse chimice pentru care existã agremente tehnice corespunzãtoare, în scopul
asigurãrii condi iilor favorabile de întãrire a betonului i evitãrii fisurãrii dalelor.
24.4. Produsul de protec ie se aplicã pe suprafa a betonului proaspãt prin pulverizare cu ajutorul
unui dispozitiv de lucru.
24.5. Lucrãrile de peliculizare a suprafe ei betonului proaspãt nu se vor executa pe timp de ploaie.
În cazul în care ploaia intervine într-un interval mai mic de 3 ore de la aplicarea emulsiei, operatia
de protec ie se repetã.
24.6. Pe timp ploios, suprafe ele de beton proaspãt vor fi protejate cu acoperi uri sau folii de
polietilenã, atât timp cât prin cãderea precipitatiilor existã pericolul antrenãrii pastei de ciment.
24.7. Dupã tãierea rosturilor, zona din lungul rosturilor se va proteja cu folii de polietilenã, late de
cca. 50 cm, asigurate contra vântului cu bare metalice, pânã la colmatarea lor.
25. PROTEJAREA ÎMBRÃCÃMINTEI PROASPÃT TURNATÃ, DE CIRCULA IA

PIETONALÃ I AUTO
25.1. Este interzisã circula ia de orice fel (oameni, animale, vehicule) pe betonul proaspãt. În
primele 24 ore de la executarea protec iei suprafe ei îmbrãcãmintei, cu pelicule, accesul
muncitorilor se poate face numai pe dulapi sprijiniti pe longrine. Restrictiile se ridicã în func ie de
vârsta betonului.

25.2. În cazul executãrii rosturilor prin tãiere, zona din lungul rosturilor se va repeliculiza cu
produse similare celor folosite pe restul suprafe ei dalei.
25.3. Pe perioada de întãrire a betonului, stabilitã în func ie de anotimp, se vor lua mãsuri ca
autovehiculele sã nu circule pe suprafa a acesteia.
25.4. Îmbrãcãmin ile din beton de ciment se pot da în circula ie pentru autovehicule numai dupã
ce se constatã cã sunt îndeplinite condi iile prevãzute în tabelul 11.
Tabel 11
o
Temperatura atmosfericã medie la punctul de lucru ( C) +5 +10 +15 +20 +25
Termene orientative pentru darea în circula ie a
îmbrãcãmin ilor din beton (zile):
Betoane realizate cu ciment tip CR 42,5R special pentru 25 19 16 14 12
drumuri
26. EXECUTAREA ROSTURILOR
26.1. Pentru a evita aparitia fisurilor i crãpãturilor datoritã varia iilor de temperaturi i umiditate,
tasãrile inegale i pentru necesitãti de constructie, îmbrãcãmin ile de beton de ciment se executã cu
rosturi transversale i longitudinale care le împart în dale.
26.2. Rosturile, în sistemul cofraje fixe, atât cele transversale cât i cele longitudinale pot fi de:
- contact (de constructie);

- dilata ie;
- contractie.
26.3. Executarea rosturilor se face conform normativului NE 014.
27. COLMATAREA ROSTURILOR
27.1. Golul realizat la partea superioarã a rosturilor se va umple, pânã la suprafa a îmbrãcãmintei,
cu produse de colmatare.
27.2. Oricare ar fi materialul folosit pentru colmatare, se vor respecta urmãtoarele prevederi:
- identificarea materialului i verificarea caracteristicilor sale;

- curãtirea rosturilor de materiale strãine (praf, pãmânt, pietricele, etc.) cu ajutorul scoabelor i a
periilor de sârmã;
- suflarea cu jet de aer comprimat;
- amorsarea rostului, dacã este necesar, prin aplicarea uniformã a produsului de amorsaj (grund) pe
pere ii i marginile rostului i respectarea timpului necesar pentru uscarea materialului de
amorsaj;
- respectarea temperaturii de punere în operã a produselor ce se pun în operã la cald;

- înlãturarea materialului în exces (se interzice colmatarea rosturilor in exces);
- darea în circula ie a sectorului colmatat numai dupã rãcirea produselor turnate la cald i dupã
termenul impus prin tabelul 17.
28. VERIFICAREA CALITÃ II BETONULUI RUTIER PUS ÎN OPERÃ
Verificarea calitã ii betonului pus în operã se face conform tabelului 15 i se referã la:
28.1. Determinãri efectuate pe betonul proaspãt, la locul de punere în operã:
- consisten a (lucrabilitatea);
- temperatura în perioada de timp friguros (sub +5 oC) sau foarte cãlduros (peste +25oC).
Dacã un rezultat al determinãrii privind lucrabilitatea i temperatura betonului, nu se înscrie în

limitele admise, se vor efectua încã douã determinãri pentru acelasi transport de beton.
Dacã valoarea medie a celor 3 determinãri se înscrie în limitele admise, se va accepta punerea în
operã a betonului. Dacã este depã itã limita admisã, se refuzã punerea în operã a betonului din
28.2. Încercãri pe betonul întãrit:
- rezisten a la încovoiere, pe prisme de 150x150x600 mm;

- rezisten a la compresiune pe cuburi;
- rezisten a la compresiune, pe carote.
Rezisten ele la încovoiere i la compresiune, la vârsta de 28 de zile pentru betonul pus în operã,
determinate pe fiecare serie de trei epruvete, se analizeazã de laboratorul sta iei de betoane, care
efectueazã încercarea, imediat dupã înregistrare.
28.2.1. În cazul în care rezultatul sau rezultatele încercãrilor sunt mai mici decât cele prevãzute
pentru clasa betonului respectiv, indicate în tabelul 14, laboratorul va comunica, în termen de 48
ore, rezultatul în cauzã, conducãtorului sta iei, conducerii unitãtii de care depinde sta ia i
Inginerului lucrãrii.
Urmare comunicãrii primite de la laboratorul sta iei de betoane, în termen de 48 ore, seful sta iei
împreunã cu Inginerul lucrãrii i conducãtorul punctului de lucru, vor identifica sectorul de
îmbrãcãminte executat (dalele turnate) în schimbul de lucru corespunzãtor probei, cu valoarea
rezisten ei neasiguratã, pe care se vor efectua verificãri suplimentare, prin încercãri nedistructive
sau extragere de carote.
Dacã din verificãrile suplimentare rezultã cã betonul nu îndepline te condi iile prevãzute, va fi
convocat Inginerul care va analiza i decide mãsurile corespunzãtoare.

28.2.2. Rezultatele încercãrilor pe cuburi la 28 de zile, vor fi analizate în douã etape i anume:
- grupate lunar, pentru aprecierea activitãtii sta iei;

- grupate pe tronsoane de drum sau pe întregul sector executat, pentru aprecierea realizãrii clasei
betonului pus în lucrare, din care se vor elimina rezultatele încercãrilor de pe tronsoanele pe care
s-au efectuat verificãri suplimentare prin încercãri nedistructive sau extrageri de carote.
28.2.3. Încercarile prin metode nedistructive sau pe carote se efectueazã conform reglementãrilor în
vigoare, cu precizarea cã în calcule se introduce ca valoare de calcul, rezultatul mediu pe sectiune,
în cazul încercãrilor prin metode nedistructive i valoarea individualã, în cazul încercãrilor obtinute
pe carote.
28.3. Pentru sta ia de betoane, prelucrarea i interpretarea rezultatelor încercãrilor se face pe

probele prelevate la sta ie, pe durata a 30 zile.
Aprecierea activitãtii sta iei se face pe baza rezisten ei caracteristice la încovoiere obtinutã pentru
fiecare tip de beton.
28.4. Aprecierea realizãrii clasei betonului pus în lucrare se face pe baza valorii rezisten ei
caracteristice la încovoiere obtinutã pe grupul rezultatelor analizate.
28.5. Conformitatea pentru rezisten ele betonului la încovoiere, se verificã pe baza criteriului care
prevede limitarea rezisten ei caracteristice la încovoiere, a sirului de rezultate analizat la valoarea
clasei betonului.
Criteriul se aplicã în cazul în care conformitatea betonului utilizat la o lucrare este verificatã,
considerând rezultatele a cel pu in 2 probe (6 prisme 150x150x600 mm).
Conformitatea este realizatã dacã rezisten a caracteristicã la încovoiere (Rkinc.) este cel pu in egalã
cu clasa betonului respectiv.
28.6. Interpretarea rezultatelor încercãrilor efectuate pe betonul din îmbrãcãmintea rutierã

executatã se va face conform prevederilor din anexa III.1 din normativul indicativ NE 014.
CAPITOLUL VI - CONTROLUL CALITÃ II, CONDI II TEHNICE, REGULI I

METODE DE VERIFICARE
29. CONTROLUL CALITÃ II
29.1. Verificãrile ce trebuie efectuate în diferite etape ale execu iei îmbrãcãmin ilor rutiere de
beton de ciment, sunt cele prevãzute în anexa I.2 la normativul indicativ NE 014.
29.2. Inginerul va aproba preliminar:

- sursele i furnizorii de materiale;
- Instala iile i echipamentul;
- re etele i sectoarele de probã;
- tehnologiile de execu ie.
29.3. Pe parcursul execu iei se verificã în permanentã calitatea materialelor i se vor efectua
verificãrile pentru certificarea calitã ii betonului i a execu iei îmbrãcãmin ilor din beton de ciment,
dupã cum urmeazã:
29.3.1. respectarea operatiunilor tehnologice, care trebuie sã corespundã prevederilor din acest caiet
de sarcini, verificându-se în special:
- respectarea proiectului;
- datele înscrise în bonurile de transport ale betonului (dacã nu s-a depã it durata de transport);
- condi iile de punere în operã a betonului, func ionarea utilajelor de punere în operã a betonului,
pregãtirea platformei în vederea turnãrii betonului;
- men inerea omogenitã ii betonului, în timpul transportului i punerii în operã;
- men inerea longrinelor sau a firelor de ghidaj la cotele prevãzute;
- men inerea pozitiei ancorelor sau gujoanelor din o el-beton;
- distributia uniformã a betonului în fa a utilajelor de compactare;
- compactarea uniformã i evitarea segregãrii în timpul compactãrii;
- luarea de mãsuri speciale în cazul turnãrii în condi ii meteorologice nefavorabile;
- execu ia rosturilor: pozitie, materiale utilizate, dimensiuni, finisare;
- protejarea suprafe ei betonului;
- asigurarea condi iilor de finisare a suprafe ei îmbrãcãmintei.
29.3.2. Caracteristicile materialelor, trebuie sã corespundã condi iilor tehnice din acest caiet de
sarcini i normelor i reglementãrilor în vigoare.
Caracteristicile materialelor se verificã, cu frecventele precizate în tabelul 9, la aprovizionare i

înainte de utilizare.
29.3.3. Se verificã, caracteristicile betonului proaspãt i ale betonului întãrit, care trebuie sã
corespundã condi iilor tehnice din tabelele 13 i 14.
Aceste caracteristici se verificã, cu frecventele precizate în tabelul 15, la sta ia de betoane i la locul
de punere în operã.
29.4. Controlul dupã execu ia îmbrãcãmintei constã în:
- verificarea denivelãrilor de suprafa ã;

- verificarea rugozitãtii suprafe ei, prin mãsurãtori cu metoda înãltimii de nisip;
- verificarea rezisten ei betonului, pe bazã de carote extrase din lucrare;
- verificarea grosimii îmbrãcãmintei, cu ajutorul caro elor.
30.1. Grosimea totalã a îmbrãcãmin ii de beton de ciment este cea prevãzutã în proiect.
Când îmbrãcãmintea se executã în douã straturi, grosimea stratului de uzurã este de 6 cm.
Abaterea maximã admisã la grosimea totalã proiectatã a îmbrãcãmintei este de:
- (-10…+15) mm la drumuri noi i modernizãri

- (-10…+50) mm la ranforsarea îmbrãcãmin ilor existente.
Verificarea grosimii îmbrãcãmin ii de beton se efectueazã prin mãsurãtori directe, la marginile

benzilor de beton, la fiecare 200 m, precum i pe caro ele extrase pentru verificarea calitã ii
betonului.
30.2. Lã imea de turnare a dalei de beton este prevãzutã în proiect i poate fi de 2,50...8,50 m.
Abaterea maximã admisã la lã imea proiectatã a benzii de beton este de:
- + 15 mm, la drumuri noi, modernizãri i ranforsãri de îmbrãcãmin i bituminoase;

- + 5 mm, la ranforsarea îmbrãcãmin ilor rutiere vechi din beton de ciment.
Verificarea lãtimii îmbrãcãmintei de beton, se efectueazã prin mãsurãtori directe cu ruleta, între
marginile benzii de beton, la fiecare 200 m.
30.3. Panta transversalã a îmbrãcãmintei este cea indicatã în proiect.
Abaterile limitã la panta transversalã la drumuri i strãzi poate fi de + 0,4% fatã de valoarea pantei
indicate în proiect. La pantele transversale ale îmbrãcãmin ilor pentru piste, cãi de rulare, bretele de
legaturã i platforme aeroportuare abaterea maximã admisã este de + 0,2% (2 mm/m).
Verificarea pantei transversale se face în mod obligatoriu în dreptul profilelor prevãzute în proiect i
între aceste profiluri, la cererea comisiei de receptie. Mãsurãtorile se fac cu un dreptar, având
lungimea egalã cu jumãtate din lã imea pãrtii carosabile (respectiv cu lã imea pãrtii carosabile cu
pantã unicã la autostrãzi, în curbe cu pantã unicã, etc.), cu bolobocul i cu o panã gradatã, lungã de
30 cm (grosimea maximã de 3 cm i înãl imea la capete de 1,5 cm i respectiv 9 m). Gradatiile pe
partea superioarã a penei, trebuie sã fie corespunzãtoare diferentelor de înãl ime de 1 mm.
30.4. În profil longitudinal, abaterile limitã la cotele îmbrãcãmintei, fatã de cotele din proiect, pot
fi:

• + 10 mm, la autostrãzi, piste, cãi de rulare i platforme aeroportuare, drumuri de clasa
tehnicã II, strãzi de categoria I i II;
• + 20 mm, la drumuri de clasa tehnicã III…V, strãzi de categoria III i drumuri de
exploatare de categoria I;
• + 30 mm, la strãzi de categoria IV, drumuri de exploatare de categoria II i III, locuri de
sta ionare, alei carosabile i platforme de parcare, portuare i industriale.
31. CARACTERISTICILE SUPRAFE EI ÎMBRÃCÃMIN II
31.1. Denivelãrile maxime admisibile ale suprafe ei îmbrãcãmintei, în sens transversal sau
longitudinal, mãsurate sub dreptarul de 3,00 m lungime pe fiecare bandã de beton sau bandã de
circula ie, pe toatã suprafa a acesteia, sunt de:
• 4 mm, în cazul îmbrãcãmin ilor ce se executã pentru lucrãrile de drumuri având viteza de
proiectare mai mare de 100 km/h;
• 5 mm, în cazul îmbrãcãmin ilor ce se executã pentru lucrãri de drumuri având viteza de
proiectare între 50 i 100 km/h;
• 6 mm, în cazul îmbrãcãmin ilor ce se executã pentru lucrãri de drumuri având viteza de
proiectare sub 50 km/h.
Distan a minimã între douã puncte cu denivelãri maxime admise, mãsuratã pe axa longitudinalã a
benzii de beton, este de 20 m.
31.2. Denivelãrile admisibile la rostul longitudinal de contact între douã benzi de beton, adiacente,
sunt de 2 mm în cazul pãrtii carosabile cu douã pante transversale i la pistele aeroportuare.
31.3. Denivelãrile maxime admisibile între muchiile dalelor învecinate ale rosturilor transversale
sunt de:
• 0 (zero) mm, la rosturile de contractie ale îmbrãcãmintei ce se executã pentru lucrãri de

drumuri proiectate pentru viteza de circula ie mai mare de 100 km/h i pentru piste
aeroportuare;
• 2 mm, la rosturile de contractie ale îmbrãcãmnintei ce se executã pentru lucrãri de
drumuri având viteza de proiectare sub 100 km/h;
• 2 mm, la rosturile de lucru pentru drumuri i piste aeroportuare indiferent de viteza de
circula ie.
31.3.1. Verificarea denivelãrilor suprafe ei îmbrãcãmin ii se efectueazã în timpul execu iei, imediat

dupã prima trecere a vibrofinisorului i la receptie.
31.3.2. În profil longitudinal, mãsurarea denivelãrilor se efectueazã pe fiecare bandã de beton sau
bandã de circula ie i anume pe axa acestora, cu ajutorul dreptarului de 3,00 m lungime i a unei
pene de 20 cm lungime i max. 3 cm lãtime, având o înclinatie de 1:10 i gradatii corespunzãtoare
diferentelor de înãl ime de 1 mm. Mãsurãtorile se vor face la fiecare dalã realizatã în timpul
execu iei i din 50 în 50 m la receptie, sau prin sondaj la cererea comisiei de receptie i se vor
consemna numai citirile ce depãsesc denivelãrile admisibile indicate la pct. 31.1.
31.3.3. În profil transversal, verificarea denivelãrilor este obligatorie în dreptul profilelor arãtate în
proiect i la cererea comisiei de receptie i între aceste profile. Mãsurãtorile se fac în mod similar cu
cele prevãzute la pct. 31.3.2. pentru profile în lung, folosind însã un dreptar cu lungimea arãtatã la
pct. 30.3.
31.4. Verificarea rugozitãtii îmbrãcãmintei se efectueazã prin metoda înãltimii de nisip conform
SR EN 13036-1 înainte de darea acesteia în circula ie. Valoarea minimã a rugozitãtii este de 0,6
mm, cu exceptia sectoarelor cu declivitã i mai mari de 6%, sau în curbe cu raze sub 125 m i in
intersectii unde este de 0,8 mm.
31.5. Verificarea modului de realizare i de colmatare a rosturilor, a prezentei fisurilor i
crãpãturilor, se efectueazã pe bazã de observa ii vizuale, obtinute prin parcurgerea pe jos, în prima
perioadã a zilei i de preferat pe vreme rãcoroasã, a sectorului de îmbrãcãminte executat.
31.6. Verificarea cotelor din axa drumului, prevãzute in profilul longitudinal se face cu ajutorul
unui aparat de nivel.
31.7. În cazul în care se dispune de aparatul Viagraf pentru determinarea planeitãtii drumului în
profil longitudinal, verificarea i interpretarea rezultatelor se face cu acest aparat, conform
reglementãrilor legale în vigoare.
31.8. Rezultatele verificãrilor se consemneazã în evidentele de control ale antierului i fac parte
integrantã din cartea constructiei.
31.9. Inginerul va verifica periodic datele înscrise în documentele de atestare a calitã ii execu iei.
32. PRESCRIP II SPECIALE
32.1. Defec iunile apãrute la îmbrãcãmin ile de beton de ciment trebuiesc reparate înainte de darea
în exploatare a acestora.
Modul de reparare a lor se stabile te de comun acord cu Inginerul i Proiectantul.
32.2. Pentru asigurarea durabilitãtii în exploatare, îmbrãcãmin ile de beton de ciment se exclud de
la tratamentul cu clorurã de sodiu (sare gemã industrialã) ce se efectueazã iarna pentru combaterea

lunecusului, timp de cinci ani de la data execu iei acestora.
32.3. Rosturile de constructie se taie dupã deschiderea acestora.
32.4. Produsele utilizate ca fund (pat) de rost trebuie sã fie compresibile, neputrezibile, Rezisten e
la temperaturi ridicate, specifice produselor de etansare la cald a rosturilor i sã nu interactioneze cu
produsele de etansare la rece a rosturilor.
Recep ia îmbrãcãmin ilor de beton de ciment se efectueazã în trei etape: pe faze de execu ie -
determinante, preliminarã (la terminarea lucrãrilor) i finalã.
33. RECEP IA PE FAZE DETERMINANTE
Recep ia pe faze determinante stabilite în proiect, se efectueazã conform Regulamentului privind

Construc iilor volumul 4/1996, atunci când toate lucrãrile prevãzute în proiect pentru pregãtirea
platformei sunt complet terminate i toate verificãrile sunt efectuate în conformitate cu prevederile
art. 20 din prezentul caiet de sarcini.
Comisia de receptie examineazã lucrãrile i verificã îndeplinirea condi iilor de execu ie i calitãtile
impuse de proiect i de caietul de sarcini, precum i constatãrile consemnate pe parcursul execu iei
de cãtre organele de control.
În urma acestei receptii se încheie “Proces verbal de receptie pe fazã” în registrul de lucrãri ascunse
în care sunt specificate eventualele remedieri necesare, termenul de execu ie a acestora i
recomandãri cu privire la modul de inere sub observatie a tronsoanelor de drum la care s-au
constatat abateri fatã de prevederile prezentului caiet de sarcini.
Recep ia preliminarã a îmbrãcãmin ii din beton de ciment se face odatã cu recep ia preliminarã a
întregii lucrãri de drum, conform Regulamentului de receptie a lucrãrilor de construc ii i Instala ii
aferente acestora, aprobat cu HG 273.
Recep ia preliminarã se efectueazã când sunt terminate toate lucrãrile i verificãrile prevãzute în
documenta ia de proiectare, inclusiv remedierile neconformitãtilor constatate i la cel pu in o lunã
de zile de la darea în circula ie.

Comisia de receptie va examina lucrãrile executate privind condi iile tehnice de calitate, fatã de
prevederile documentatiei tehnice aprobate, i fatã de documenta ia de control i procesele verbale
de receptie pe fazã, întocmite în timpul execu iei lucrãrilor.
Eviden a tuturor verificãrilor efectuate în timpul execu iei lucrãrilor, face parte din documenta ia de
control la recep ia preliminarã.
Recep ia finalã a îmbrãcãmin ii din beton de ciment se face odatã cu recep ia finalã a întregii lucrãri
de drum, dupã expirarea perioadei de verificare a comportãrii acesteia.
Recep ia finalã se va face conform prevederilor Regulamentului aprobat cu HG 273.

ANEXÃ - DOCUMENTE DE REFERIN
I. ACTE NORMATIVE

HG 1231/2008
interes national
drumurilor publice
i/sau pentru protejarea drumului.
Legea nr. 319/2006 Legea securit ii i s n t ii în munc .
modific ri i complet ri.
HG 300/2006 Norme de securitate i s n tate pe antiere.
Legea nr. 307/2006 Legea privind ap rarea împotriva incendiilor
echipamentului de lucru la European) locul de munc .
CD 146 Instruc iuni tehnice pentru execu ia lucrãrilor de reparare

a drumurilor cu beton rutier fluidizat cu aditiv FLUBET.
Partea 1. Producerea betonului
Partea 2: executarea lucr rilor din beton
NE 014:2002 Normativ pentru executarea îmbrãcãmintilor rutiere din
beton de ciment în sistemele cofraje fixe i glisante
PCC 020 - 2015 Procedur pentru inspec ia tehnic a sta iilor pentru
prepararea betoanelor

III. STANDARDE
STAS 539:1979 Filer de calcar, filer de cretã si filer de var stins în

pulbere.
STAS 3789:1986 Hârtii superioare de ambalaj. Hârtie rezistentã.
STAS 4606:1980 Agregate naturale grele pentru mortare si betoane cu
lianti minerali. Metode de încercare.
STAS 6400-84 Lucr ri de drumuri. Straturi de baz i de funda ie.
Condi ii tehnice generale de calitate
SR 183-1:1995 Lucrãri de drumuri. Îmbrãcãminti de beton de ciment
executate în cofraje fixe. Conditii tehnice de calitate.
SR 183-2:1998 Lucrãri de drumuri. Îmbrãcãminti de beton de ciment
executate în cofraje glisante. Conditii tehnice de
calitate.
SR 438/1:2012 Produse de o el pentru armarea betonului. Partea 1:
O el beton laminat la cald. M rci i condi ii tehnice
de calitate
SR 3518:2009 Încerc ri pe betoane. Determinarea rezisten ei la
înghe -dezghe prin m surarea varia iei rezisten ei la
compresiune i/sau modulului de elasticitate dinamic
relativ
SR 8877-1:2007 Lucr ri de drumuri. Partea 1: Emulsii bituminoase
cationice. Condi ii de calitate
SR 8877-2:2007 Lucr ri de drumuri. Partea 2: Determinarea pseudo-
viscozit ii Engler a emulsiilor bituminoase
Determinarea rezistentelor mecanice.
Analiza chimic a cimentului
Determinarea timpului de prizã si a stabilitãtii.
SR EN 196-6:2010 Metode de încercãri ale cimenturilor. Determinarea
finetii.
SR EN 196-7:2008 Metode de încercãri ale cimenturilor. Metode de
prelevare si pregãtire a probelor de ciment.
granulozit ii. Analiza granulometric prin cernere
SR EN 933-2:1998 Încercãri pentru determinarea caracteristicilor
granulometricã. Site de control, dimensiuni nominale
ale ochiurilor.
procentului de suprafe e concasate i sf râmate din

agregate grosiere
p r ilor fine. Determinarea echivalentului de nisip ........
SR EN 934-2+A1:2012 Aditivi pentru beton, mortar i past . Partea 2:
Aditivi pentru beton. Defini ii, condi ii, conformitate,
marcare i etichetare
SR EN 1008:2003 Apã pentru betoane si mortare.
SR EN 1094-2:2000 Produse refractare izolante. Partea 2: Clasificarea
produselor fasonate
mecanice si fizice ale agregatelor. Partea 1:
Determinarea rezistentei la uzurã (micro-Deval).
SR EN 1367-2:2010 Încerc ri pentru determinarea caracteristicile termice
Încercarea cu sulfat de magneziu
SR EN 10060:2004 O el rotund laminat la cald pentru utiliz ri generale.
Dimensiuni i toleran e la dimensiuni i la form
SR EN 12350-2:2009 Încercare pe beton proasp t. Partea 2: Încercarea de

tasare
SR EN 12350-3:2009 Încercare pe beton proasp t. Partea 3: Încercare Vebe
SR EN 12350-4:2009 Încercare pe beton proasp t. Partea 4: Grad de
compactare
SR EN 12350-7:2009 Încercare pe beton. Partea 7: Continutul de aer.
SR EN 12390-3:2009 Încercare pe beton înt rit. Partea 3: Rezistenta la
încovoiere a epruvetelor
SR EN 12390-7:2009 Încercare pe beton înt rit. Partea 7: Densitatea
betonului înt rit
SR EN 12591:2009 Bitum i lian i bitumino i. Specifica ii pentru
bitumuri rutiere
SR EN 13036-1:2010 Caracteristici ale suprafe ei drumurilor i
M surarea adâncimii macrotexturii suprafe ei
îmbr c mintei, prin tehnica volumetric a petei
SR EN 13043:2003/AC:2004 Agregate pentru amestecuri bituminoase i pentru
finisarea suprafe elor, utilizate la construc ia
soselelor, a aeroporturilor i a altor zone cu trafic.
SR EN 13877-1:2013 Îmbr c min i rutiere de beton. Partea 1: Materiale
SR EN 13877-2:2013 Îmbr c min i rutiere de beton. Partea 2: Caracteristici
func ionale pentru îmbr c min ile rutiere de beton
SR EN 13877-3:2005 Îmbr c min i rutiere de beton. Partea 3: Specifica ii

pentru gujoanele utilizate la îmbr c min ile de beton
SR EN 14188-1:2005 Produse pentru colmatarea rosturilor. Partea 1:
Specifica ii pentru produsele de colmatare aplicate la
cald
SR EN ISO 15630-1:2011 O el pentru armarea i precomprimarea betonului.
Metode de încercare. Partea 1: Bare, sârme laminate
i sârme pentru armarea betonului


ROMANIA
TRATAMENTE BITUMINOASE
REDACTAREA II
2016

CUPRINS
GENERALITÃ I ................................................................................................................................2
1. Obiect .............................................................................................................. 2
2. Prevederi generale. tipuri de tratamente bituminoase - defini ii ........................ 2
CAPITOLUL I - NATURA I CALITATEA MATERIALELOR FOLOSITE ....................................5
3. Agregate .......................................................................................................... 5
4. Lian i ............................................................................................................... 5
5. Controlul calitã ii materialelor înainte de folosire ............................................. 9
CAPITOLUL II -DOZAJE, STUDII I ÎNCERCÃRI PRELIMINARE ............................................ 11
6. Dozaje ............................................................................................................. 11
7. Studii preliminare ............................................................................................ 15
8. Încercãri preliminare ........................................................................................ 16
CAPITOLUL III - PRESCRIP II GENERALE PRIVIND EXECU IA TRATAMENTELOR
BITUMINOASE ................................................................................................................................ 17
9. Pregãtirea execu iei lucrãrilor........................................................................... 17

10. Pregãtirea stratului suport................................................................................. 18
11. Executarea tratamentelor bituminoase .............................................................. 19
12. Controlul lucrãrilor pe parcursul execu iei tratamentelor bituminoase .............. 23
CAPITOLUL IV - RECEP IA LUCRÃRILOR ................................................................................ 24
13. Recep ia la terminarea lucrãrilor (preliminarã) ................................................. 24

14. Recep ia finalã ................................................................................................. 25
Pagina 1 din 29 Tratamente bituminoase

GENERALITÃ I
1. OBIECT
1.1. Prezentul caiet de sarcini con ine condi iile tehnice de calitate i de execu ie pe care trebuie
sã le îndeplineascã tratamentele bituminoase executate la cald sau la rece aplicate pe suprafe ele
drumurilor publice:
1.2. Tratamentele bituminoase se aplicã pe îmbrãcãmin ile rutiere bituminoase i/sau din beton
de ciment, care prezintã suprafe e lunecoase, poroase sau u or degradate (fãrã burdu iri, faian ãri,
vãluriri) realizând închiderea (impermeabilizarea), regenerarea, protec ia i sporirea rugozitã ii.
2. PREVEDERI GENERALE. TIPURI DE TRATAMENTE BITUMINOASE - DEFINI II
2.1. Antreprenorul este obligat sã asigure mãsurile orgnizatorice i tehnologiile corespunzãtoare

De asemenea, este obligat sã efectueze, la cererea Inginerului, verificãri suplimentare fa ã de

2.3. Antreprenorul va ine eviden a zilnicã a condi iilor de execu ie a tratamentului bituminos, a
încercãrilor efectuate i a rezultatelor ob inute.
2.4. În cazul în care se constatã abateri de la prezentul caiet de sarcini, Inginerul va dispune
2.5. Tratamentele bituminoase se executã în perioada mai-septembrie, cu condi ia ca temperatura
atmosfericã sã fie minim +15oC. În cazul aplicãrii tratamentului bituminos la cald, suprafa a
stratului suport trebuie sã fie uscatã; în cazul utilizãrii emulsiilor bituminoase suprafa a stratului
poate fi umedã, dar lucrãrile nu se executã pe timp de ploaie.
2.6. Tratamentele bituminoase pot fi de urmãtoarele tipuri:
- simplu, executat într-un singur strat, care constã în rãspândirea cu utilaje speciale la cald sau la
rece a unei pelicule continue i uniforme de liant urmatã imediat de rãspândirea unui strat de
agregate naturale (neanrobate sau preanrobate) i de compactare;
- dublu, executat în douã straturi, de regulã, unul dupã altul sau la interval de 24 h, cu utilaje
speciale, straturile având sorturi de agregate diferite i anume: sort mare (6-14) la primul strat
(inferior) i sort mic (4-6) la stratul al doilea;
- dublu invers, executat în douã straturi cu inversarea ordinei de utilizare a sorturilor de agregate

i anume primul strat se realizeazã cu sort mic (4-6) iar al doilea strat cu sortul imediat superior
(6-14).
2.7. Alegerea tipului de tratament bituminos se face în func ie de clasa tehnicã a drumului sau
categoria strãzii, de natura i starea tehnicã a stratului suport i/sau de func iunea care o îndepline te
tratamentul, a a cum se aratã orientativ în tabelul 1.
Tipul de tratament ce se va executa conform prezentului Caiet de sarcini este cel prevãzut în
Proiect.
Tabel 1
Clasa Starea tehnicã a stratului suport i Tipul tratamentului bituminos
tehnicã a func iunea pe care o îndepline te Tratamente cu Tratamente cu
drumului tratamentul cribluri preanrobate agregate naturale
neanrobate
0 1 2 3
1. Pe îmbrãcãmin i bituminoase
Conform Normativelor: - NE 010 pct. 1.1.4, 1.1.5, 2.2.2.3, 2.2.2.5 i tabelul 1;
- NE 011, pct. 1.14 i tabelul 2;
- AND 575, tabelul 1
- NE 026 (AND 575)
Suprafa ã alunecoasã sau cu degradãri
u oare:
- tratament antiderapant; Tratament simplu -
- tratament de închidere;
- tratament de între inere.
I-II Suprafa ã poroasã sau cu uzurã
avansatã, cu degradãri accentuate
(ciupituri, etc.):
- tratament de închidere; Tratament dublu -
- tratament de reparare
(regenerarea îmbrãcãmin ii).
u oare:
- tratament antiderapant; Tratament simplu
- tratament de închidere; Tratament simplu cu criblurã sau
- tratament de între inere; pietri concasat
- strat de rulare
III (dupã reciclare)
Suprafa ã poroasã sau cu uzurã
(ciupituri, etc.): Tratament dublu cu
Tratament dublu
- tratament de închidere; criblurã
- tratament de reparare
(regenerarea îmbrãcãmin ii)

0 1 2 3
u oare:
- tratament antiderapant; Tratament simplu
- tratament de închidere; - cu criblurã sau
- tratament de între inere; pietri concasat sau
- strat de rulare neconcasat
IV-V (dupã reciclare)
Suprafa ã poroasã sau cu uzurã
(ciupituri, etc.): Tratament dublu cu
- tratament de închidere; - criblurã sau cu
- tratament de reparare piertri concasat
(regenerarea îmbrãcãmin ii) sau neconcasat
2. Pe îmbrãcãmin i din beton de ciment
Conform Normativelor: PD 216
Suprafe e alunecoase lefuite, poroase Tratament dublu Tratament dublu
I-III
sau u or degradate invers invers cu criblurã
(exfoliate, cu fisuri i crãpãturi, rosturi Tratament dublu
decolmatate sau cu mastic în exces); - invers cu criblurã
IV-V
- tratament de între inere sau cu pietri
concasat
3. Pe macadam
Conform Normativelor: - NE 010 (AND 556), pct. 1.1.6 i tabelul 1;
- AND 545, pct. 1.1.5.2 i tabelul 1.
- Tratament de închidere; Tratament dublu cu
- Strat de protec ie Tratament dublu criblurã sau cu
IV-V
pietri concasat sau
neconcasat
4. Pe strat stabilizat cu lian i hidraulici
Conform Normativelor: - NE 010 (AND 556), pct. 1.1.6 i tabelul 1;
- AND 545, pct. 1.1.5.2 i tabelul 1.
- Tratament de închidere; Tratament dublu cu
- Strat de rulare provizoriu Tratament simplu criblurã sau cu
IV-V
sau dublu pietri concasat sau
neconcasat
5. Pe drumuri pietruite. drumuri cu pãmânt stabilizat
Conform Normativelor: - AND 545, pct. 1.1.5 i tabelul 1
V - Strat de rulare provizoriu pentru Tratament dublu cu
etan area suprafe ei, uniformizãrii - agregate naturale
acesteia, combaterea prafului, etc. de balastierã
neconcasate
2.8. Tratamentele bituminoase pot fi executate la cald cu bitum sau la rece cu emulsii
bituminoase cationice cu rupere rapidã.
2.9. Preanrobarea agregatelor se executã la cald cu bitum sau la rece cu emulsii bituminoase
cationice cu rupere semilentã.

CAPITOLUL I - NATURA I CALITATEA MATERIALELOR FOLOSITE
3. AGREGATE
3.1. Agregate naturale care se utilizeaza la execu ia tratamentelor bituminoase conform SR EN

13043/AC sunt urmatoarele:
- agregate naturale de cariera - criblura sorturile 4-6, 6-10 i 10-14:

- agregate naturale de balastiera, prelucrate prin sp lare, concasare i sortare- pietri concasat
sorturile 4-6, 6-10 i 10-14.
3.2. Agregatele naturale trebuie s provin din roci omogene, f r urma de degradare, rezistente
la înghet-dezghet i s nu con in corpuri straine.
3.3. Caracteristicile fizico-mecanice ale agregatelor naturale de cariera i balastier trebuie sa fie
conform SR EN 13043 i se verific conform reglementarilor tehnice în vigoare.
3.4. Se interzice folosirea agregatelor naturale provenite din dolomite, a agregatelor cu con inut
de granule constituite din roci alterate, moi, friabile, poroase i vacuolare mai mare de 5%.
Determinarea se face vizual prin separarea din masa agregatului a fragmentelor de roca alterata,
moi, friabile i vacuolare. Masa granulelor selectate astfel nu trebuie s depa easc procentul de 5%
din masa agregatului format din minim 150 granule pentru fiecare sort analizat.
3.5. Fiecare tip i sort de agregat trebuie depozitat separat în silozuri prevazute cu platforme
betonate, având pante de scurgere a apei i pereti despartitori, pentru evitarea amestecarii i
impurificarii agregatelor. Fiecare siloz va fi inscriptionat cu tipul i sursa de material pe care îl
con ine. Se vor lua m suri pentru evitarea contaminarii cu alte materiale i mentinerea unei
umidit i sc zute.
3.6. Agregatele naturale, de cariera sau balastiera, care se utilizeaz la execu ia tratamentelor
bituminoase vor respecta condi iile de admisibilitate în func ie de clasa tehnic a drumului, conform
tabel 2.
Tabel 2
Nr. Metoda
crt. de încercare
0 1 2 3
(1)
2. Coeficient de aplatizare, % max. 25 (A25) SR EN 933-3

0 1 2 3
SR EN 1097-2
clas tehnic IV-V
%, max.
dezghe
SR EN 1367-1
9.(2) Rezisten a la ac iunea sulfatului de magneziu, % max. 6 SR EN 1367-2
SR EN 933-5
(1)
indicelui de form
(2)

3.8. Se vor efectua verificari ale caracteristicilor prevazute în tabelul 3 pentru fiecare lot de
material aprovizionat, sau pentru maximum:
- 500 t pentru pietri concasat;

- 1000 t pentru cribluri.
3.9. În func ie de tipul tratamentului bituminos sorturile de agregate naturale se utilizeaza

conform tabel 3.
Tabel 3
Nr Sortul agregatului natural
Tipul tratamentului bituminos Agregatul natural
Crt. Primul strat Al doilea strat
Tratament simplu cu agregate criblura 6 - 10 -
1
naturale neanrobate pietri concasat 6 - 10 -
6 - 10 4-6
criblura
Tratament dublu cu agregate 10 - 14 6 - 10
2
naturale neanrobate 6 - 10 4-6
pietri concasat
10 - 14 6 - 10
4-6 6 - 10
Tratament dublu invers cu criblura
3 6 - 10 sau 4 - 61 10 - 14
agregate naturale neanrobate
pietri concasat 6 - 10 10 - 14
NOTA : 1 - Se recomand execu ia primului strat cu criblur sort 4-6 care asigur o mai bun tratare

a rosturilor îmbrac mintei rutiere existente.
3.10. În situa ia în care sorturile de criblur sau pietri concasat, precizate în tabelul 3, nu pot fi
asigurate, acestea pot fi înlocuite doar cu acordul Inginerului.
4. LIAN I
4.1. Pentru realizarea tratamentelor bituminoase la cald se utilizeazã urmãtoarele tipuri de bitum
(conform SR EN 12591):
• 35/50
• 50/70 pentru zone climatice calde;
• 70/100 pentru zone reci.
Zonarea climaticã a ãrii este arãtatã în figura 1.
4.1.1. Condi iile de calitate care trebuie sã le îndeplineascã bitumul sunt indicate în tabelul 6.
Bitum rutier (conform SR EN 12591 Anexa National ) Tabel 6

Caracteristica de penetra iei încercare
masur
35-50 50-70 70-100
Penetra ie la 250C 0,1 mm 35-50 50-70 70-100 SR EN 1426
0
Punct de înmuiere C 50-58 46-54 43-51 SR EN 1427
Penetra ie rezidual % 53 50 46
Cre terea punctului de înmuiere – 0 SR EN 12607-1
C 8 9 9
Severitate 1
Varia ia masei* (valoarea
% 0,5 0,5 0,8
absolut )
0
Solubilitate % 99 99 99 SR EN 12592
SR EN 12591
Anexa A
0
* – Variatia masei poate fi pozitiv sau negativ .
4.1.2. Temperatura maximã de depozitare a bitumurilor este de 125oC, pentru tipul 50/70.
4.1.3. În scopul cre terii rezisten ei la deforma ii permanente la temperaturi ridicate i a rezisten ei
la fisurare la temperaturi scãzute, tratamentele bituminoase, pe drumuri de clasa tehnicã I…III i pe

strãzi de categorie tehnicã I i II, cu trafic greu i foarte greu i la alte lucrãri speciale (locuri de
parcare, zone cu accelerãri i decelerãri frecvente, etc.) se vor executa cu bitum tip 50/70 modificat
cu polimeri, care trebuie sã îndeplineascã condi iile de admisibilitate din tabelul 7.
Bitum modificat ((conform SR EN 12591 Anexa National ) Tabel 7
Unitate Clasa de bitumuri

Metoda de
Caracteristica de modificate cu polimeri
încercare
masur conform penetra iei
0,1
Penetra ie la 250C 25-55 45-80 40-100 SR EN 1426
mm
0
Punct de înmuiere C 65 65 65
SR EN 1427
Coeziune SR EN 13589
De De De
Forta de ductilitate (trac iune 50 J/cm2 urmat de
raportat raportat raportat
mm/min) SR EN 13703
Revenire elastic la 25 0C % 70 80 80 SR EN 13398
0
0
Punct de rupere Fraass C -10 -13 -15 SR EN 12593
Penetra ie rezidual % 60 50 50 SR EN 12607-1
Cre terea punctului de 0
C 8 8 8 SR EN 12607-1
înmuiere
Rezisten a la
întarire Varia ie de mas % 0,5 0,5 0,5 SR EN 12607-1
Revenire elastic la
SR EN 13398
25 0C, dup EN 12607- % 60 70 70
SR EN 12607-1
1
Diferen a punct de 0 SR EN 13399
C 5 5 5
înmuiere SR EN 1427
Stabilitate la
sau
depozitare 0,1 SR EN 13399
Diferen a penetra ie la 9 9 9
mm SR EN 1426
25 0C
În cazul utilizãrii bitumului modificat se vor respecta prevederile Normativului AND 549 cu privire
la prepararea, transportul i depozitarea acestuia (punctele 2.3.3, 2.3.4, 2.3.5, 3.1 i 3.2).
4.1.4. În func ie de calitatea bitumului i de natura agregatelor, în cadrul testelor preliminare se va

stabili utilitatea aditivãrii bitumului pentru utilizarea acestuia la execu ia tratamentelor bituminoase.
Se va folosi numai bitum aditivat în cazul în care adezivitatea bitumului pur fa ã de agregatele
naturale este mai micã de 80% (cf. NE 010 AND 556).
Bitumul aditivat (Ba) este de tip 50/70 i tip 70/100 i trebuie sã îndeplineascã condi iile de calitate
indicate în tabelul 8.

Bitum aditivat (conform PD 216) Tabel 8
Condi ii de admisibilitate Metode de

Caracteristici
50/70 70/100 determinare
Penetra ie la 25 oC, 1/10 mm 50…70 70…100 SR EN 1426
Punct de înmuiere, oC 46…54 43…51 SR EN 1427
Ductilitatea la:
. 5oC, cm min. 4 5 SR 61
. 25 oC, cm min. 100 100
Punct de rupere Fraas, oC -8 -10 SR EN 12593
Punct de inflamabilitate Marcusson, oC, min. 250 250 SR 5489
Stabilitate la încãlzire în strat sub ire la 163oC AND 535
(metoda TFOT):
. pierdere de masã, %, max. 0,6 0,8
. pierderea rezidualã la 250C, % din ini ial, min. 50 46
. cre terea punctului de înmuiere IB %, max. 9 9
. ductibilitatea rezidualã la 25 oC, cm min. 50 75
Adezivitatea pe agregat etalon, %, min. 80 80 SR 10969
NE 022
În cazul utilizãrii bitumului aditivat la execu ia la cald a tratamentelor bituminoase se vor respecta
prevederile cu privire la prepararea, transportul i depozitarea acestuia, din Normativul NE 010
(AND 556), pct. 3.4.
4.2. Pentru amorsare se vor utiliza emulsii bituminoase cationice cu rupere rapida conform SR
8877-1:2007 si SR EN 13808.
4.3. La aprovizionarea cu bitum i emulsii bituminoase se vor verifica datele din declara ia de
performan sau, dup caz, certificatul de conformitate cu performan ele produsului i se vor
efectua verific ri ale caracteristicilor produsului pentru fiecare lot aprovizionat, dar nu pentru mai
mult de:
- 500 t pentru bitum sau bitum modificat din acelasi sortiment;

- 100 t pentru emulsie bituminoasa din acelasi sortiment.
5. CONTROLUL CALITÃ II MATERIALELOR ÎNAINTE DE FOLOSIRE
5.1. Materialele destinate realizãrii tratamentelor bituminoase se verifica în conformitate cu

prescrip iile din standardele respective i condi iile de calitate arãtate la art. 3. i 4 din prezentul
Caiet de sarcini.
5.2. Verificãrile i determinãrile se executã de laboratorul de antier al Antreprenorului i
constau în urmãtoarele:
5.2.1. Bitum pur:
- penetra ie la 25 oC, SR EN 1426;

- punct de înmuiere, SR EN 1427;
- ductilitate la 25 oC, SR 61;
- adezivitate, SR 10969 i NE 022.
5.2.2. Bitum modificat cu polimeri:

- revenire elasticã la 133C, SR EN 13398;
- adezivitate, SR 10969:2007 i NE 022.
5.2.3. Bitum aditivat:

- adezivitate, SR 10969:2007 i NE 022.
5.2.4. Emulsii bituminoase cationice tip EBCR60, EBCR65, EBmCR i EBCM:
- con inutul de bitum, AND 551 i SR EN 1431;

- omogenitate (rest pe sita de 0,63 mm), AND 551 i SR EN 1429;
- vâscozitate Engler la 20 oC, AND 551 i SR 8877;
- indicele de rupere (cu filer Franta SIKAISOL), AND 551 i SR EN 13075-1;
- bitum rezidual din emulsia tip EBmCR:
• revenire elasticã la 13oC, SR EN 13398;

• punct de înmuiere prin metoda inel i bilã, SR EN 1427.
5.2.5. Criblurã:
- granulozitate, SR EN 933-1 i SR EN 933-2;

- coeficient de formã, SR EN 933-4;
- con inut de argilã (VA), SR EN 933-9+A1;
- con inut de frac iuni sub 0,1 mm, SR EN 933-9;
- uzura Los Angeles, SR EN 1097-2.
5.2.6. Pietri concasat:
- grad de spargere, SR EN 933-5;

- granulozitate, SR EN 933-1;
- forma granulelor, SR EN 933-4;

- con inut de argile plate i aciculare, SR EN 933-9+A1
- uzura Los Angeles, SR EN 1097-2;
- con inut de frac iuni sub 0,063 mm, SR EN 933-9+A1;
- parte levigabilã, STAS 4606
5.2.7. Pietri neconcasat:
- forma granulelor, SR EN 933-4;

- uzura Los Angeles, SR EN 1097-2;
- con inut de frac iuni sub 0,063 mm, SR EN 933-9+A1
- parte levigabilã, STAS 4606.
5.3. Verificãrile i determinãrile men ionate la punctul 5.2 se vor corela i completa cu cele
prevãzute în Normativele NE 011, NE 010 AND 545, PD 216 i DD 502.
CAPITOLUL II -DOZAJE, STUDII I ÎNCERCÃRI PRELIMINARE
6. DOZAJE
Dozajele de materiale pentru execu ia tratamentelor bituminoase sunt indicate în tabelele 10, 11 i
12.
Dozaje de materiale pentru execu ia tratamentelor bituminoase simple Tabel 10
Dozaje
Lian i
Agregate Emulsie bituminoasã
Nr.
Materiale naturale Bitum (pur, cationicã
crt.
modificat, cu rupere cu rupere
aditivat) rapidã semilentã
EBCR60 EBCM
0 1 2 3 4 5
I Pe îmbrãcãmin i bituminoase
1 Cu criblurã preanrobatã sort
8-16
- liant pentru preanrobarea 1,1…1,5 - 1,8…2,5
criblurii, % fa ã de agregat
- liantul pentru strat, kg/m2 0,6…0,8 - -
- criblurã sort 8-16, kg/m2 14,0…17,0
2 Cu criblurã preanrobatã sort
4-8
- liantul pentru strat, kg/m2 0,6…0,9 - -

0 1 2 3 4 5
- criblurã sort 4-8, kg/m2 14,0…20,0
3 Cu criblurã (pietri concasat
sau neconcasat)* sort 8-16
neanrobate
- liant, kg/m2 1,0…1,2 1,4…1,6 -
(1,3…1,5)1)
- agregate naturale, kg/m2 13,0…16,5 -
4 Cu criblurã (pietri concasat
sau neconcasat) sort 4-8
neanrobate
- liant, kg/m2 0,8…1,5 1,2…1,8 -
- agregate naturale, kg/m2 12,0…20,0 -
II Pe strat stabilizat cu lian i hidraulici
Cu criblurã preanrobatã sort
8-16
- liant pentru anrobarea 1,1…1,5 - 1,8…2,5
- liantul pentru strat, kg/m2 (1,4…1,6)2) - -
2 2)
- criblurã sort 8-16, kg/m (20,0…24,0)
Notã: * Conform Normativului NE 010 tabel 7

1) Cifrele din parantezã sunt pentru emulsie bituminoasã cationicã, cu rupere rapidã tip
EBCR65 cu pietri neconcasat sort 8-16 (conform Normativului AND 545, tabelul 6)
2) Dozajele din paranteze sunt conform Normativului NE 010, tabelul 7
Dozaje de materiale pentru execu ia tratamentelor bituminoase duble Tabel 11

Dozaje
Lian i
Agregate Emulsie bituminoasã
Nr.
Materiale naturale Bitum (pur, cationicã
crt.
modificat, cu rupere cu rupere
aditivat) rapidã semilentã
EBCR60 EBCM
0 1 2 3 4 5
I Pe îmbrãcãmin i bituminoase
1 Cu agregate naturale
preanrobate
agregatelor naturale, % fa ã de
agregat
- primul strat (inferior)
• liant, kg/m2 0,8…0,9 - -
• criblurã sort 8-16 (pietri 16,0…18,0
neconcasat sort 8-25)*, kg/m2
- al doilea strat
• liant, kg/m2 0,55…0,65 - -

0 1 2 3 4 5
neconcasat sort 8-16)1), kg/m2
2 Cu criblurã sau pietri concasat
sorturile 4-8 i 8-16, neanrobate
• liant, kg/m2 1,0…1,2 1,2…1,4 -
(1,1…1,3)1)
• criblurã sau pietri concasat 13,0…15,0
sort 8-16, kg/m2
- al doilea strat
• liant, kg/m2 0,8…1,0 1,4…1,6 -
(1,3…1,5)1)
sort 4-8, kg/m2
3 Cu criblurã sau pietri concasat
alte sorturi, neanrobate
• liant, kg/m2 0,8…1,4 1,2…1,7 -
(sorturi mari), kg/m2
- al doilea strat
• liant, kg/m2 0,8…1,2 1,4…1,9 -
(sorturi mici), kg/m2
4 Cu pietri neconcasat, neanrobat

• liant, kg/m2 1,0…1,2 1,2…1,4 -
(1,1…1,3)2)
• pietri neconcasat sort 16-25, 13,0…15,0 -
kg/m2
- al doilea strat
• liant, kg/m2 0,8…1,0 1,2…1,4 -
(1,1…1,3)2)
• pietri neconcasat sort 8-16, 9,0…10,0 -
kg/m2
II PE MACADAM SAU STRAT STABILIZAT
1 Cu criblurã preanrobatã
- liant pentru anrobarea criblurii, 1,1…1,5 1,8…2,5
% fa ã de agregat
• liant, kg/m2 0,8…0,9 - -
2
• criblurã sort 8-16, kg/m 20,0…24,0
- al doilea strat
• liant, kg/m2 0,55…0,65 - -

0 1 2 3 4 5
• criblurã sort 4-8, kg/m2 15,0…18,0
2 Cu criblurã sorturi 4-8 i 8-16
sau pietri concasat sau
neconcasat sorturi 8-16 i 16-25
neanrobate
• liant, kg/m2 1,7…1,9 2,9…3,1 -
(2,6…2,9)2)
• criblurã sort 8-16 sau pietri 20,0…24,0
concasat sau neconcasat sort 16-
25, kg/m2
- al doilea strat
• liant, kg/m2 1,1…1,2 1,9…2,0 -
(1,7…1,8)2)
• criblurã sort 4-8 sau pietri 16,0…18,0
concasat sau neconcasat sort 8-
16, kg/m2
Notã: * Conform Normativului AND 545, tabelul 6
1) EBmCR (conform Normativului AND NE 011 tabelul 9)
2) EBCR65 (conform Normativului AND 545, tabel 6)
Dozaje de materiale pentru execu ia tratamentelor bituminoase duble inverse (conform normativului
indicativ PD 216) Tabel 12
Dozaje
Lian i
Nr.
Materiale Agregate Bitum EBCR60
crt.
naturale Pur EBCR65
Modificat
Aditivat EBmCR
0 1 2 3 4 5
Se executã pe îmbrãcãmin i din beton de ciment
1 Cu criblurã preanrobatã
- liant pentru preanrobarea 1,2…1,6 -
criblurii sort 10-14, % fa ã de
agregat
• liant, kg/m2 0,8…0,9 -
2
• criblurã sort 6-10, kg/m 10,0…11,0
- al doilea strat
• liant, kg/m2 0,9…1,1 -
• criblurã preanrobata sort 10-14, 15,0…16,0
kg/m2
2 Cu criblurã (pietri concasat)*
neanrobate
- primul strat
• liant, kg/m2 0,8…0,9 - 1,3…1,5
concasat sort 8-16), kg/m2
- al doilea strat

0 1 2 3 4 5
• liant, kg/m2 1,1…1,2 - 1,8…2,0
concasat sort 16-25), kg/m2
Notã: * Tratamentele bituminoase duble inverse cu pietri concasat se executã astfel:
- la cald cu bitum aditivat;
- la rece cu emulsie bituminoasã cationicã cu rupere rapidã tip EBCR60 sau tip
EBCR65
7. STUDII PRELIMINARE
7.1. Dozajele optime de liant i agregate naturale pentru tratamentele bituminoase depind de
tipul de tratament prevãzut în proiect i de tehnologia de execu ie, natura i stratul suport, tipul
liantului i de sorturile de agregate naturale utilizate.
Stabilirea dozajelor optime de liant i agregate naturale se va face pe baza unui studiu preliminar
efectuat de Antreprenor printr-un laborator propriu i/sau un alt laborator de drumuri autorizat,
inându-se seama de respectarea condi iilor tehnice impuse de normativele indicate la art. 1 din
7.2. Studiul preliminar va consta din:
7.2.1. Stabilirea elementelor de bazã
7.2.1.1. Natura i caracteristicile agregatelor naturale, conform tabelelor 2, 3, 4 i 5,

în func ie de urmãtorii parametrii:
- structura (tipul) tratamentului bituminos;

- structura i intensitatea traficului;
- caracteristicile stratului suport;
- rugozitatea suprafe ei de rulare.
În func ie de ace ti parametrii alegerea agregatului natural se va face în conformitate cu prevederile

tabelului 1.
7.2.1.2. Caracteristicile lian ilor bitumino i:
- bitum pur, conform tabelului 6;

- bitum modificat, conform tabelului 7;
- bitum aditivat, conform tabelului 8;
- emulsii bituminoase cationice, conform tabelului 9.
7.2.2. Stabilirea parametrilor:
- adezivitatea liantului bituminos fa ã de agregatul natural etalon (criblurã sort 5-8 din andezit de

la cariera Chileni) i fa ã de agregatul natural utilizat la execu ia tratamentului bituminos,
conform tabelelor 6, 7, 8 i 9;
- dozajul de aditiv, în cazul utilizãrii bitumului aditivat, stabilit prin încercãri de laborator;
- dozajul de liant bituminos, conform tabelelor 10, 11 i 12;
- dozajul de agregate naturale, conform tabelelor 10, 11 i 12.
7.2.3. Alegerea liantului bituminos se face în conformitate cu prevederile art. 4 în func ie de

urmãtorii parametrii:
- structura i intensitatea traficului (clasa tehnicã a drumului sau categoria strãzii);

- zona climaticã (cf. Pct. 4.1);
- condi ii economice.
La tratamentele bituminoase duble inverse pe îmbrãcãmin i din beton de ciment, conform

Normativului PD 216, se recomandã ca alegerea tipului de liant bituminos sã se realizeze astfel:
- drumuri de clasa tehnicã I i strãzi de categoria I:
• zona climaticã caldã: bitum modificat cu polimeri;

• zona climaticã rece: bitum aditivat, emulsie bituminoasã cationicã pe bazã de bitum
modificat cu adaos de polimeri;
- drumuri de clasa tehnicã II i strãzi de categoria II:
• zona climaticã caldã: emulsie bituminoasã cationicã pe bazã de bitum modificat cu adaos
de polimeri, bitum aditivat;
• zona climaticã rece i regiuni umede: emulsie bituminoasã cationicã pe bazã de bitum
modificat cu adaos de polimeri;
- drumuri de clasa tehnicã III i strada de categoria III:
• emulsie bituminoasã cationicã pe bazã de bitum modificat cu adaos de polimeri, bitum

(cu adezivitatea de min. 80%), bitum aditivat;
- drumuri de clasa tehnicã IV-V i strãzi de categoria IV:
• emulsie bituminoasã cationicã pe bazã de bitum pur, bitum.
8.1. Pentru asigurarea respectãrii dozajelor de liant i agregate naturale optime prescrise, se
efectueazã încercãri preliminare de rãspândire a liantului i a agregatelor naturale pe un sector
experimental de minimum 150 m lungime, pe care se vor executa cel putin 3 tronsoane cu diverse

dozaje, care se încadreazã în limitele arãtate în tabelele 10, 11 i 12.
La execu ia lucrãrilor experimentale se vor respecta prevederile Capitolului III din prezentul Caiet
de sarcini i prevederile generale de execu ie (inclusiv utilajele i echipamentele) din normativele
tehnice specifice, indicate la art. 1.
8.2. La încercãrile preliminare, Antreprenorul va avea în vedere i va urmãri stabilirea

urmãtoarelor:
- reglarea utilajelor de stropire a lian ilor;

- reglarea utilajelor de rãspândire a agregatelor naturale;
- capacitatea, viteza de avansare i lã imea de rãspândire a autostropitorului i a rãspânditorului de
agregate;
- stabilirea temperaturii optime de rãspândire a liantului;
- componen a atelierului de execu ie inclusiv compactoarele, astfel încât sã se respecte condi iile
tehnice de max. 5% criblurã alergãtoare;
- numãrul de treceri a atelierului de compactare.
8.3. Conform Normativului NE 010 pct. 3.1.2 i 3.1.3 erorile maxime admise ale sistemelor de
dozare, fa ã de dozajele stabilite sunt:
- pentru rãspândirea liantului: 5%

- pentru rãspândirea agregatelor naturale:
• 15% pentru drumuri de clasa tehnicã I-II i strãzi de categoria I-II;

• 22% pentru drumuri de clasa tehnicã III-IV i strãzi de categoria III-IV.
8.4. Pe baza rezultatelor ob inute pe tronsoanele experimentale, Antreprenorul va supune

aprobãrii Inginerului, dozajele cu care se va lucra, componenta atelierului i tehnologia de execu ie
a tratamentului bituminos.
În acest scop se va întocmi un document pentru aprobare de Inginer, care va atesta i calitatea
corespunzãtoare a utilajelor, înaintea începerii lucrãrilor.
CAPITOLUL III - PRESCRIP II GENERALE PRIVIND EXECU IA

TRATAMENTELOR BITUMINOASE
9. PREGÃTIREA EXECU IEI LUCRÃRILOR
Pentru asigurarea unor tratamente bituminoase conform prevederilor prezentului Caiet de sarcini i

ale Normativelor tehnice specifice se vor lua urmãtoarele mãsuri:
9.1. Aprovizionarea cu agregatele naturale i cu lian ii necesari i depozitarea corespunzãtoare a

acestora.
9.2. Preanrobarea agregatelor la cald (cu bitum) se realizeazã în instalatii fixe (malaxor) de
preparare a mixturilor asfaltice la cald, cu respectarea tehnologiei conform reglementarilor tehnice
specifice în vigoare. Pentru evitarea aglomerãrii, agregatele preanrobate se vor rãci cu jet de apã sau
prin vânturare (manipulare repetatã cu încãrcãtorul frontal) la ie irea din malaxor.
9.3. Preanrobarea agregatelor la rece se realizeazã în instalatii specifice de preparare a mixturilor
la rece, cu emulsii bituminoase cationice cu rupere semilentã - EBCM cu respectarea tehnologiei
conform reglementãrilor tehnice în vigoare.
9.4. Agregatele preanrobate (la cald sau la rece) se vor folosi numai la tratamentele executate cu
bitum
9.5. În cazul în care agregatele preanrobate nu se utilizeazã imediat, acestea se vor depozita pe
platforme amenajate sau pe locurile de parcare amenajate, procedându-se zilnic la o vânturare a
acestora cu încãrcãtorul frontal.
Perioada maximã de depozitare a agregatelor preanrobate este de 6 zile.
9.6. Durata maximã de stocare la cald i temperatura liantului pe perioada de stocare trebuie sã
fie conform tabelului 13 (cf. Normativului PD 216).
Tabel 13
Durata Temperatura
Condi ii speciale pentru
maximã de liantului la
Tipul liantului bituminos stocare
stocare, zile stocare oC
Bitum pur 4…5 110…120 -
Bitum modificat 1…2 min. 140 Recirculare sau agitare
permanentã pentru evitarea
separãrii componen ilor
Bitum aditivat max. 7 110…120 -
Emulsie bituminoasã cationicã pe 5…7 min. 25
bazã de bitum pur Recirculare înainte de utilizare
Emulsie bituminoasã cationicã pe 5…7 40…50 pentru omogenizarea emulsiei
bazã de bitum modificat cu adaos
de polimeri
10. PREGÃTIREA STRATULUI SUPORT
10.1. Pregãtirea stratului suport se face cu minimum o lunã înainte de aplicarea tratamentului
bituminos.
10.2. Pregãtirea stratului suport este obligatorie i constã în remedierea defec iunilor existente,

prin reprofilãri cu mixturi asfaltice la cald sau la rece, plombãri, colmatãri, etc., în conformitate cu
Normativul pentru prevenirea i remedierea defec iunilor la îmbrãcãmin ile rutiere moderne, ind.
AND 547.
10.3. Înainte de execu ia tratamentului bituminos, întreaga suprafa ã a stratului suport trebuie
curã atã temeinic, prin periere mecanicã sau manualã, i dupã caz, spãlatã.
10.4. Nu se va trece la execu ia tratamentului bituminos decât dupã ce Inginerul va constata cã
stratul suport a fost pregãtit în conformitate cu prevederile prezentului caiet de sarcini i va
consemna aceasta în registrul de antier.
11. EXECUTAREA TRATAMENTELOR BITUMINOASE
Executarea tratamentelor bituminoase se va efectua în conformitate cu prevederile SR EN 12271 i

Normativelor tehnice specifice indicate la art. 1 din prezentul caiet de sarcini, inându-se cont i de
precizãrile generale urmãtoare:
11.1. Semnalizarea sectorului de lucru
Lucrãrile de tratamente bituminoase se realizeazã sub circulatie i este necesar sã se avertizeze

utilizatorii drumului de executarea lucrãrilor i de prezen a pe drum a personalului i a utilajelor de
execu ie.
În acest scop se vor monta panouri avertizoare conform Instruc iunilor MT-MI nr. 411/1112
Dupã terminarea lucrãrilor, existând riscul prezen ei pe drum a agregatelor nefixate sau a excesului
de agregate este obligatorie montarea de indicatoare rutiere de “pericol”, “limitare de vitezã” i
“depã ire interzisã”, la extremitã ile sectoarelor de drum cu tratament bituminos nou executat.
11.2. Raspândirea lian ilor
11.2.1. Raspândirea liantului se începe numai atunci când condi iile atmosferice sunt adecvate
(temperaturã atmosfericã de min. 15oC), iar parametrii i starea de func ionare a echipamentelor a
fost verificatã.
11.2.2. Condi iile de rãspândire a liantului sunt:
- suprafa a uscatã a stratului suport în cazul utilizãrii liantului bituminos; în cazul utilizãrii
emulsiei bituminoase cationice suprafa a poate fi umedã dar lucrãrile nu se vor executa pe timp
de ploaie;
- cunoa terea i respectarea temperaturii de rãspândire a liantului;
- curã irea filtrelor corpului rampei i duzelor de pulverizare;
- men inerea înãl imii prescrise a rampei;

- cunoa terea i respectarea dozajului de liant de aplicat;
- asigurarea prezen ei i func ionãrii rãspânditorului de criblurã.
11.2.3. Temperatura lian ilor bitumino i la punerea în operã (rãspândire) trebuie sã fie conform
prevederilor din tabelul 14.
Tabel 14
Temperatura de rãspândire a liantului bituminos,
Tipul liantului bituminos
0 oC
Bitum pur:
- tip 50/70 155…165
- tip 70/100 160…165
Bitum modificat cu polimeri 165…175
Bitum aditivat:
- tip Ba 50/70 155…165
- tip Ba 70/100 160…165
Emulsie bituminoasã cationicã pe bazã de bitum
pur sau bitum modificat cu adaos de polimeri:
- emulsii cu vâscozitate 10…12 oE Temperatura mediului ambiant
- emulsie cu vâscozitate > 12 oE 60…70
11.2.4. Rãspândirea liantului trebuie efectuatã omogen, pe toatã suprafa a benzii de lucru. Ea se
realizeazã în prealabil pe benzile laterale ale carosabilului i ulterior pe partea centralã, evitând
scurgerea lateralã a liantului.
Pe sectoarele cu declivitã i longitudinale mai mari de 3%, tratamentul bituminos se executã în

sensul de urcare. În curbele cu supraînãl ãri, succesiunea execu iei este de la interiorul curbei spre
exteriorul curbei. Viteza de avansare a rãspânditorului în timpul rãspândirii liantului este cea
stabilitã prin încercãri preliminare (între 2-10 kg/h).
11.2.5. Pentru a se realiza repartizarea cât mai uniformã a liantului este necesar ca rampa de
rãspândiree sã fie men inutã la o înãl ime astfel aleasã încât o unitate de suprafa ã sã fie stropitã de
jetul a min. 2-3 duze adiacente.
11.2.6. În timpul executãrii rãspândirii trebuie verificat ca la executarea fâ iilor adiacente sã nu
rãmânã suprafe e nestropite sau ca acestea sã se suprapunã.
În locul unde se observã o repartizare neuniformã se va interveni imediat prin stropire localã cu
lancea.
11.2.7. Lungimea fâ iilor stropite cu liant se stabile te în func ie de numãrul i capacitatea

rãspânditoarelor de agregate, astfel încât sã poatã fi acoperite fãrã întrerupere, pentru realimentare
cu agregate.
11.2.8. Execu ia rosturilor de lucru

Rosturile transversale i longitudinale constituie puncte slabe ale unui tratament bituminos. Pentru
asigurarea unei calitã i corespunzãtoare se va proceda astfel:
- rosturile transversale: la fiecare demaraj, precum i la începerea i terminarea sec iunii de lucru,
rãspândirea liantului pe cca. 10…30 cm se va efectua pe o bandã de carton (cca. 1 m latime)
a ezatã transversal sensul de rãspândire a liantului;
- rosturile longitudinale: douã benzi adiacente se vor suprapune pe max. 20…25 cm, înainte de
rãspândirea celui de-al doilea strat de liant (cazul tratamentelor bituminoase dublu inverse).
11.3. Rãspândirea agregatelor naturale
11.3.1. Rãspândirea agregatelor naturale se realizeazã cu rãspânditoare mecanice reglate în

prealabil, în cadrul încercãrilor preliminare, pentru a repartiza cantitatea prescrisã, în mod uniform,
atât în sens transversal cât i în sens longitudinal.
11.3.2. Cantitã ile de agregate naturale rãspândite pentru realizarea tratamentelor bituminoase sunt
cele stabilite prin încercãrile preliminare (care trebuie sã se încadreze în dozajele indicate în tabelele
10, 11 i 12).
11.3.3. Rãspândirea agregatului natural trebuie sã urmeze imediat dupã rãspândirea liantului
bituminos pentru a evita scurgerea acestuia spre acostamente sau spre locurile mai joase precum i
pentru a evita rãcirea bitumului (în cazul tratamentelor bituminoase executate la cald).
În acest scop rãspândirea agregatului natural se va face în intervalul de maximum 60 secunde de la

rãspândirea bitumului i de 20…40 secunde de la rãspândirea emulsiei bituminoase.
11.3.4. În timpul rãspândirii, agregatele naturale utilizate cu execu ia la cald trebuie sã fie uscate i
preanrobate atunci când este cazul.
11.3.5. Rãspândirea agregatului natural trebuie sã asigure acoperirea în întregime i uniformã a
benzii stropite cu liant.
11.3.6. La tratamentele bituminoase duble i/sau duble inverse, dupã execu ia primului strat se trece
la corectarea rãspândirii agregatului natural prin îndepãrtarea cu perii piasava a excesului de
agregat, dupã caz, sau prin adãugare manualã în cazul unei rãspândiri insuficiente de agregat
natural, dupã care se începe compactarea.
11.3.7. Executarea celui de-al doilea strat la tratamentele bituminoase duble i/sau duble inverse se
realizeazã într-un interval de max. 6 ore dupã terminarea primului strat.
Cel de-al doilea strat se executã în mod similar cu primul strat.
Înainte de începerea celui de-al doilea strat al tratamentului, se vor executa corecturile la primul
strat (dacã este cazul), iar dacã este nevoie se va face o curã ire a acestuia printr-o trecere cu peria

mecanicã.
11.4. Compactarea
11.4.1. Compactarea trebuie sã urmeze imediat dupã rãspândirea agregatelor naturale. Timpul scurs
între cele douã opera iuni nu trebuie sã depã eascã 60 secunde.
11.4.2. Pentru compactare este indicat sã se foloseascã min. 2 compactoare, de preferin ã cu pneuri
(7…9 role), încãrcate cu 1,5-3 t/roatã (presiune în pneu 0,7-0,8 MPa) care pot avea i pneuri
sculptate.
Se pot folosi i cilindrii cu rulouri netede utiliza i fãrã vibrare, de 6-10 t, asocia i cu compactoare pe
pneuri.
11.4.3. Numãrul de treceri al compactorului este de min. 3 pentru fiecare punct al suprafe ei
stratului i se stabile te prin încercãri preliminare (art. 8 din prezentul caiet de sarcini).
11.4.4. La execu ia tratamentelor bituminoase duble se procedeazã astfel:
- la primul strat, compactarea se efectueazã prin 2-3 treceri pe aceea i urmã ale compactorului cu
rulouri netede cu viteza de 5 km/h sau cu pneuri cu viteza de 10 km/h i pe acest strat nu se
circulã;
- la al doilea strat, compactarea se va face prin 2 treceri ale compactorului cu cilindrii cu rulouri
netede cu viteza de 5 km/h sau cu pneuri cu viteza de 10 km/h, pentru a fixa prin blocare
agregatele naturale de primul strat.
11.4.5. Atelierul de lucru alcãtuit din autostropitor de lian i, rãspânditoare de agregate naturale,
compactoare pe pneuri sau cu rulouri netede, trebuie dirijat astfel încât distanta dintre utilajele
consecutive sã fie de max. 30 m.
11.4.6. Opera ia de compactare are o importan ã mai mare cu cât traficul pe drumul respectiv este
mai redus.
11.4.7. La execu ia tratamentelor bituminoase duble inverse, conform Normativului PD 216,
numãrul minim de treceri ale compactorului este de 5 i compactarea, atât la primul strat cât i la al
doilea strat al tratamentului se realizeazã cu viteza de:
- 3 km/h pentru primele 2…3 treceri ale compresorului;

- 10 km/h pentru ultimele 2 treceri ale compactorului.
11.5. Eliminarea surplusului de agregat natural
11.5.1. Surplusul de agregat natural trebuie îndepãrtat imediat întrucât:
- constituie un pericol pentru siguran a circula iei;

- poate îngreuna formarea structurii de mozaic a tratamentului bituminos;

- poate îngreuna scurgerea apei spre acostament în caz de ploaie.
11.5.2. Eliminarea agregatului natural se va face la cel mult 24 ore de la execu ie i se va realiza cu
utilaje mecanice de periere i aspirare cum sunt:
- perii mecanice (tractate, semiportante sau automotoare);

- perii mecanice care adunã surplusul de material;
- perii aspiratoare.
11.6. Darea în circula ie
Darea în circula ie a tratamentului bituminos se face dupã minimum 2 ore i scãderea temperaturii
liantului sub 30oC, cu restric ii de vitezã la max. 30 km/h pânã la fixarea completã a agregatelor
naturale.
12. CONTROLUL LUCRÃRILOR PE PARCURSUL EXECU IEI TRATAMENTELOR

BITUMINOASE
12.1. Înainte de aplicarea tratamentelor bituminoase se verificã starea suprafe elor stratului suport,
privind execu ia repara iilor, eliminarea denivelãrilor, curã enia, etc.
12.2. Controlul calitã ii lucrãrilor de execu ie a tratamentelor bituminoase se efectueazã pe faze,
astfel:
12.2.1. Controlul calitã ii materialelor (lian i bitumino i i agregate naturale) înainte de începerea
lucrãrilor, conform art. 5 din prezentul Caiet de sarcini.
12.2.2. Controlul preparãrii bitumului aditivat (dacã este cazul), conform Normativului NE
010:1999, pct. 4.2.1.
12.2.3. Controlul execu iei tratamentului care constã în verificarea respectãrii dozajelor de liant
bituminos i de agregate naturale prescrise i aprobate de Inginer pe baza rezultatelor ob inute de la
studiile i încercãrile preliminare (art. 7 i 8). Verificãrile i determinãrile se executã de laboratoru1
de antier al Antreprenorului i constau în mãsurarea gradului i preciziei de rãspândire a lian ilor i
a agregatelor.
Determinãrile se vor executa conform prevederilor punctului 4 din Normativele indicativ: NE 010,
PD 216, NE 011, AND 545 i DD 502.
12.2.4. Controlul calitã ii tratamentului executat
Tratamentul executat trebuie sã prezinte caracteristici conform tabelului 15.

Tabel 15
Nr. Caracteristica Condi ii de Metoda de
crt. admisibilitate determinar
e
Rugozitate:
a. Rugozitate geometricã HS, mm:
- drumuri de clasa tehnicã I-II i strãzi categ. I-II min. 0,8
- drumuri de clasa tehnicã III i strãzi categ. III min. 0,6
1 - drumuri de clasa tehnicã IV-V i strãzi categ. IV min. 0,4
b. Rugozitate cu pendulul SRT, unitã i SRT:
- drumuri de clasa tehnicã I-II i strãzi categ. I-II min. 75
- drumuri de clasa tehnicã III i strãzi categ. III min. 70
- drumuri de clasa tehnicã IV-V i strãzi categ. IV min. 65
Aspect uniform, fãrã
degradãri sub formã
de:
2 Omogenitate - desprindere a Vizual
anrobatului bituminos
- peladã
- exudarea bitumului
3 Grosimea stratului, cm* 2…3 -
Notã: * Grosimea stratului se verificã prin maximum douã sondaje pe kiolometru de drum,
efectuate la 1 m de la marginea pãr ii carosabile.
CAPITOLUL IV - RECEP IA LUCRÃRILOR
Recep ia lucrãrilor se efectueazã în conformitate cu HG 273 în douã etape:
- la terminarea lucrãrilor (preliminarã);

- finalã, la expirarea perioadei de garan ie.
13. RECEP IA LA TERMINAREA LUCRÃRILOR (PRELIMINARÃ)
13.1. Recep ia la terminarea lucrãrilor se efectueazã atunci când toate lucrãrile sunt terminate, la
cel pu in o lunã de la darea în circula ie.
13.2. Comisia de recep ie va examina lucrarea executatã fa ã de documenta ia tehnicã aprobatã i
documenta ia de control întocmitã în timpul execu iei conform prezentului Caiet de sarcini.
13.3. Eviden a tuturor verificãrilor de la art. 12 face parte din documenta ia de control a recep iei
la terminarea lucrãrilor.
13.4. Vizual suprafe ele tratate nu trebuie sã prezinte excese de liant sau por iuni cu deficit de
liant.
13.5. Eventualele degradãri ce apar în termenul de garan ie a lucrãrilor executate, precum i
propunerile fãcute de comisia de recep ie la terminarea lucrãrilor vor fi remediate de executant pe

cheltuiala acestuia, în mod corespunzãtor i la termenele stabilite.
13.6. Perioada. de garan ie este cea stabilitã prin contractul de execu ie, dar nu mai putin
de un an de la data recep iei preliminare.
Recep ia finalã se face la expirarea perioadei de garan ie, timp în care se va face verificarea (numai
între 15 mai - 15 octombrie anul urmãtor) a comportãrii în exploatare a lucrãrilor executate i se vor
remedia eventualele degradãri apãrute în perioada de garan ie.
Dacã la verificarea fãcutã se constatã cã suprafa a tratatã prezintã un aspect neuniform i este
deschisã, termenul de verificare a comportãrii lucrãrilor în timp se va prelungi cu încã un an.

I. ACTE NORMATIVE

HG 1231/2008
interes national
drumurilor publice
i/sau pentru protejarea drumului.
Legea nr. 319/2006 Legea securit ii i s n t ii în munc .
modific ri i complet ri.
HG 300/2006 Norme de securitate i s n tate pe antiere.
Legea nr. 307/2006 Legea privind ap rarea împotriva incendiilor
echipamentului de lucru la European) locul de munc .
AND 523:2003 Normativ privind executia straturilor bituminoase foarte

subtiri la rece, cu emulsie de bitum.
AND 545:1998 Normativ privind executia tratamentelor bituminoase cu
agregate de balastierã neconcasate pe drumurile cu trafic
redus.
emulsiilor bituminoase cationice utilizate la lucrãrile de
drumuri.
AND 553 Normativ privind executia îmbrãcãmintilor bituminoase
cilindrate la cald realizate din mixturã asfalticã, cu bitum
aditivat.
AND 555:1999 Normativ pentru executia tratamentelor bituminoase cu

NE 011:1999 emulsie cationicã pe bazã de bitum modificat cu
polimeri.
NE 026:2004 Normativ privind reciclarea la cald a îmbrãcãmintilor
rutiere bituminoase.
CD 16:2000 Normativ privind condi iile de proiectare i tehnologia de
executie a lucrãrilor de îmbrãcãminti asfaltice usoare
AND 605/revizia I:2014 Normativ privind realizarea mixturilor asfaltice executate
punerea în oper .
III. STANDARDE
STAS 4606:1980 Agregate naturale grele pentru mortare i betoane cu

lian i minerali. Metode de încercare.
SR 5489:2008 Produse petroliere lichide. Determinarea punctului de

inflamabilitate în vas deschis Marcusson
SR 8877-2:2007 Lucr ri de drumuri. Partea 2: Determinarea pseudo-
viscozit ii Engler a emulsiilor bituminoase
SR 10969:2007 Lucrãri de drumuri. Determinarea dezivit ii
bitumurilor rutiere i a emulsiilor cationice
bituminoase fa de agregatele naturale prin metoda
spectrofotometric .
granulozit ii. Analiza granulometric prin cernere
granulometricã. Site de control, dimensiuni nominale
ale ochiurilor.
formei granulelor. Coeficient de aplatizare
procentului de suprafe e concasate i sf râmate din
agregate grosiere
mecanice i fizice ale agregatelor. Partea 1:
Determinarea rezisten ei la uzurã (micro-Deval).
mecanice i fizice ale agregatelor. Partea 2: Metode
pentru determinarea rezisten ei la sf râmare

SR EN 1367-1:2007 Încerc ri pentru determinarea caracteristicilor termice
Determinarea rezisten ei la înghe -dezghe
SR EN 1367-2:2010 Încerc ri pentru determinarea caracteristicile termice
Încercarea cu sulfat de magneziu
penetra iei cu ac.
SR EN 1427:2015 Bitumuri i lian i bitumino i. Determinarea punctului
de înmuiere. Metoda cu inel i bilã.
SR EN 1429:2013 Bitum i lian i bitumino i. Determinarea reziduului
pe sit al emulsiilor bituminoase i determinarea
stabilit ii la depozitare prin cernere
SR EN 1431:2009 Bitum i lian i bitumino i. Determinarea prin distilare
a liantului rezidual i a distilatului uleios din
emulsiile bituminoase
SR EN 12271:2007 Tratamente bituminoase. Cerin e
SR EN 12591:2009 Bitum i lian i bitumino i. Specifica ii pentru

bitumuri rutiere
SR EN 12593:2015 Bitumuri i lian i bitumino i. Determinarea punctului
de rupere Fraass.
înt rire sub efectul c ldurii i aerului. Partea 1:
Metoda RTFOT
SR EN 12620+A1:2008 Lucrãri de drumuri. Agregate naturale de balastierã.
SR EN 13036-1:2010 Caracteristici ale suprafe ei drumurilor i
M surarea adâncimii macrotexturii suprafe ei
îmbr c mintei, prin tehnic volumetric a petei
SR EN 13043:2003/AC:2004 Agregate naturale i piatrã prelucratã pentru lucrãri
de drumuri. Condi ii tehnice de calitate.
SR EN 13075-1:2009 Bitum i lian i bitumino i. Determinarea comport rii
la rupere. Partea 1: Determinarea indicelui de rupere
a emulsiilor bituminoase cationice, metoda filerului
mineral
SR EN 13242+A1:2008 Agregate din materiale nelegate sau legate hidraulic
pentru utilizare în inginerie civila i în construc ii de
drumuri.
SR EN 13398:2010 Bitum i lian i bitumino i. Determinarea revenirii
elastice a bitumului modificat
SR EN 13399:2010 Bitum i lian i bitumino i. Determinarea stabilit ii la
depozitare a bitumului modificat
caracteristicilor de trac iune a bitumurilor modificate
prin metoda for ei de ductilitate
SR EN 13703:2004 Bitum i lian i bitumino i. Determinarea energiei de

deformare
SR EN 13808:2013 Bitum i lian i bitumino i. Cadrul specifica iilor
pentru emulsiile bituminoase cationice


ROMANIA
MARCAJE RUTIERE
REDACTAREA II
2016

1. GENERALIT I ......................................................................................................................... 2
2. PRODUSE UTILIZATE PENTRU REALIZAREA MARCAJELOR RUTIERE .......................... 2
3. CONTROLUL VOPSELEI i PRODUSELOR UTILIZATE PENTRU EXECU IA MARCAJELOR

RUTIERE ............................................................................................................................................ 4
4. CONDI II TEHNICE PENTRU MICROBILE, BILE MARI DE STICL i GRANULE

ANTIDERAPANTE ............................................................................................................................ 5
5. CLASIFICAREA MARCAJELOR RUTIERE ............................................................................. 5
6. CONDI II DE REALIZARE A MARCAJELOR ....................................................................... 6
7. CONTROLUL CALIT II MARCAJULUI ............................................................................... 12
8. RECEP IA LUCR RILOR DE MARCAJ RUTIER ................................................................. 14
DOCUMENTE DE REFERIN ...................................................................................................... 18
Anexa 2 PROCES VERBAL DE RECEP IE LA TERMINAREA LUCR RILOR ....................... 22
Anexa 3 PROCES VERBAL DE RECEP IE LA EXPIRAREA TERMENULUI DE GARAN IE25
Anexa 5 DURATA DE GARAN IE A MARCAJLOR RUTIERE REALIZATE CU VOPSELE LICHIDE

MONOCOMPONENTE PE BAZA DE SOLVEN I ORGANICI SAU APA .................................... 28
Pagina 1 din 29 Marcaje rutiere

1. GENERALIT I
Prezentul caiet de sarcini cuprinde specifica iile tehnice i condi iile obligatorii de realizare a marcajelor rutiere,
în conformitate cu prevederile legisla iei în vigoare, precum i a reglement rilor tehnice privind circula ia pe
drumurile publice.
Marcajele rutiere, la solicitarea beneficiarului, se execut cu caracter permanent sau temporar.
Marcajele permanente sunt marcaje cu durat de via func ionala, pentru care se acord garan ie de execu ie i
se realizeaz cu produse de marcare de culoare alb .
Marcajele temporare sunt marcaje f r durat de via functional , pentru care nu se poate stabili garan ie de
execu ie i se realizeaz , de regula cu produse de marcare de culoare galben .
Marcajele se aplic pe suprafa a p r ii carosabile, pe borduri, lucr ri de art , precum i pe alte elemente din
zona drumurilor.
Marcajele rutiere temporare se execut :
- în perioada când se fac lucr ri de reabilitare, reparare, între inere drumuri, sau în alte situa ii de necesitate;
- complet ri i refaceri de marcaje în perioada 1 noiembrie – 31 martie;
- pe suprafe e bituminoase sau de ciment, noi, date imediat în exploatare;
- pe suprafe e cu rugozitate mai mare de 1,00 mm (HS);
Marcajele amovibile sunt marcajele efectuate pe tratamente cu pietri , pavaje, tratamente cu materiale
neanrobate sau foarte rugoase, betoane vechi uzate, lustruite, intersec ii. Aceste marcaje sunt f r durat de
via func ional , pentru care nu se poate stabili garan ie de execu ie.
Marcajele pe partea carosabil trebuie s asigure vizibilitate pe timp de zi i pe timp de noapte (lumina i
retroreflexie) i s prezinte aderen (SRT).
Refacerea marcajului se execut când:
- unul dintre parametrii de performa a sc zut sub valorile claselor de performan de minimum R3 i Q3
definite conform SR EN 1436+A1, sau
- când indicele de uzur , conform SR EN 1824, este mai mic sau egal cu 75%.
2. PRODUSE UTILIZATE PENTRU REALIZAREA MARCAJELOR RUTIERE
Se pot utiliza urmatoarele tipuri de produse pentru marcaj rutier:
2.1. Vopsea de marcaj monocomponent , cu solvent organic, de culoare alb sau galben , care formeaz
pelicula prin uscare la aer.
Vopseaua de marcaj se aplic pe partea carosabil , urmat imediat de pulverizarea pe suprafa a acesteia a
microbilelor sau a bilelor mari de sticl . Vopseaua se aplica ca atare sau pe amorsa în grosimi în func ie de

cererea beneficiarului. Pulverizarea cu microbile sau cu bile mari se execut pe suprafa a de vopsea proasp t
aplicat , pentru a asigura o bun fixare a acestora.
2.2. Vopsea de marcaj monocomponent pe baz de ap , care formeaz pelicula prin uscare la aer, i se
prezint sub forma unei emulsii în ap .
Vopseaua de marcaj se aplic pe partea carosabil , urmat imediat de pulverizarea pe suprafa a acesteia a
microbilelor sau a bilelor mari de sticl . Vopseaua se aplic , ca atare sau pe amors în func ie de cererea
beneficiarului. Pulverizarea cu microbile sau cu bile mari se execut pe suprafa a de vopsea proasp t aplicat ,
pentru a asigura o buna fixare a acestora.
Calitatea vopselei i timpul de uscare a marcajelor se apreciaz pe baza datelor furnizate de produc tor.
2.3. Produse bicomponente pe baz de metil metacrilat aplicabile la rece
Vopsele bicomponente (cold plastic) pentru aplicarea la rece în strat sub ire (marcaj neted) i/sau în strat gros
(marcaj structurat i/sau rezonator), care formeaz pelicula prin înt rire în urma reac iei dintre componente.
Cantit ile procentuale ale celor doi componen i care se amestec , sunt recomandate de fabricant. Microbilele
se pulverizeaz pe suprafa a neîntarit a peliculei rezultat din amestecul celor doi componen i (compomentul
A-vopsea i componentul B-înt ritor).
Vopseaua în doi componen i se poate utiliza la execu ia marcajelor rutiere, cu grosimi de pelicul ud cuprinse
între 250 - 4000 m, aplicat în pelicul con inu sau structuri în diferite modele.
Aplicarea acestui tip de vopsea se face în acelea i condi ii de mediu ca i vopselele cu uscare la aer.
Marcajele efectuate cu aceste produse trebuie sa confere, în trafic, un efect rezonator.
Calitatea acestor produse i timpul de întarire a marcajelor se apreciaz pe baza datelor furnizate de produc tor,
i care are o durat de via minimum 2 ani.
2.4. Materiale termoplastice pentru aplicare cu echipamente de marcat speciale la cald: în strat sub ire
(pulverizare ca spray) sau în strat gros (extrudare – pentru marcaj neted i marcaj structurat, cu dispozitiv
special – pentru marcaj rezonator). Pelicula se formeaz prin r cire.
Aceste materiale se aplic la temperaturi cuprinse între 1800 C i 2000 C, la grosimi între 2000 – 4000 m, pe
suprafe e bituminoase noi sau vechi, fara degrad ri, pe beton de ciment utilizand primer, sau pe anumite tipuri
de vopsele de marcaj. Aceste produse realizeaz marcaje sub forma de pelicul con inu sau structuri în diferite
modele, avand un puternic efect rezonator.
Produsele termoplastice asigur vizibilitatea pe timp de zi i noapte, pe timp uscat sau umed. Aceste produse
con in incluse microbile de sticl i pentru cre terea valorilor de retroreflexie dupa aplicare se pulverizeaz
microbile pe suprafa a marcajului.
Calitatea acestor produse i timpul de întarire a marcajelor se apreciaz pe baza datelor furnizate de produc tor

i care are o durata de via de minim 2 ani.
2.5. Materiale antiderapante pentru aplicare manual , la cald sau la rece. Acestea con in agregate cu duritate
ridicat care asigur cre terea aderen ei la rulare. Marcajele antiderapante se aplic la grosimi medii cuprinse
intre 3000-5000 µm, cu adâncimi de textura de 500-200 µm. Aplicarea se realizeaz cu ajutorul unor
dispozitive de construc ie special – racluri în form de ram . Pelicula se formeaz prin r cire, sau în urma
rec iei dintre componente.
2.6. Marcaje prin s ge i, inscip ii, figuri, precum i alte marcaje de volum redus, pot fi executate manual, cu
ajutorul abloanelor corespunz toare sau din elemente termoplastice preformate. Retroreflexia este asigurat de
micobile din sticl care se pot aplica pe suprafa a marcajului sau pot fi introduse în masa materialului de
fabrica ie.
2.7. Produse prefabricate pentru marcare rutier , formate din elemente care se asambleaz i aplic la cald,
în grosime de 3000 µm, pe suprafe e bituminoase noi, vechi, în stare bun , peste marcaje termplastice în stare
bun i pe suprafe e de beton de ciment utilizand primer.
Aceste produse con in înglobate microbile, dar pentru cre terea retroreflexiei imediat dupa aplicare se presar
microbile de sticl .
Marcajele prefabricate asigura vizibilitate pe timp de zi i noapte, pe timp uscat i umed.
Marcajele efectuate cu aceste produse trebuie sa confere, în trafic, un efect rezonator.
Coeficien ii de retroreflexie (RL) pe timp uscat, umed i ploios, luminanta ( ), i domeniul de culoare definit de
coordonatele cromatice pentru marcajele rutiere, albe i galbene, vor fi cele prev zute în SR EN 1436+A1.
Se accept doar vopsele i sau produsele testate pentru minimum dou milioane de treceri (2 Mio) i care poart
marcajul de conformitate „CS” sau „CE” în conformitate cu prevederile HG 622 i cu actele normative
comunitare în domeniul produselor pentru construc ii.
Microbilele i bilele mari de sticl pot fi pulverizate ca atare, dar i în amestec cu granule antiderapante.
3. CONTROLUL VOPSELEI I PRODUSELOR UTILIZATE PENTRU EXECU IA MARCAJELOR

RUTIERE
Vopseaua i produsele destinate efectu rii marcajelor rutiere, se vor analiza pe baza de probe, prelevate din
ambalaje originale, închise ermetic i sigilate.
Prelevarea probelor de vopsele i metodele de încercare vor fi conform prevederilor SR EN 13459.
Controlul vopselelor/produselor utilizate pentru execu ia marcajelor rutiere se va face de c tre un laborator
specializatîn încerc ri pe vopsea de marcaj, acreditat i/sau autorizat.
Produsele vor fi insotite de certificat de conformitate a produsului.
Vizibilitatea marcajelor rutiere trebuie sa fie asigurata în toate anotimpurile, atât pe timp de zi cât i pe timp de

noapte. Verificarea vizibilit ii se efectueaz cu echipamente specifice, punctual dup aplicare i pe toat
suprafa a marcajului pe durata de exploatare. Valorile ob inute se raporteaz la cerin ele standardului SR EN
1436+A1.
4. CONDI II TEHNICE PENTRU MICROBILE, BILE MARI DE STICL I GRANULE

ANTIDERAPANTE
Microbilele de sticl sau bile mari sunt particule transparente, sferice destinate s asigure vizibilitatea nocturna
a marcajelor rutiere prin retroreflexia fasciculelor incidente ale farurilor unui vehicul spre conduc torul
vehiculului.
Granule antiderapante sunt destinate cre terii caracterului antiderapant al marcajului rutier.
Fiecare produs de marcare, utilizeaza un anumit tip de microbile sau bile mari de sticl .
Tipul i dozajul de microbile sau bile mari de sticl vor fi recomandate de fabricantul de produse utilizate
pentru marcaje rutiere i confirmate de buletinul emis de laborator specializat, acreditat i/sau autorizat.
Ambalarea microbilelor sau a bilelor mari de sticl , ca atare sau în amestec cu granule antiderapante se face în
saci etan i.
Prescrip iile tehnice privind microbilele, bilele mari de sticl i granulele antiderapante trebuie sa corespund
prevederilor SR EN 1423 i vor fi descrise i garantate calitativ de fabricant.
5. CLASIFICAREA MARCAJELOR RUTIERE
Marcaje longitudinale, de:
- separare a sensurilor de circula ie;

- separare a benzilor de acela i sens.
Marcaje de delimitare a p r ii carosabile;
Marcaje transversale de:
- oprire;
- cedare a trecerii;
- traversare pentru pietoni;
- traversare pentru bicicli ti.
Marcaje diverse pentru:
- ghidare;
- spa ii interzise;
- interzicerea sta ion rii;
- sta ii de autobuze, troleibuze, taximetre;

- locuri de parcare;
- piste pentru bicicli ti
- zone cu trafic pietonal i de vehicule intens sau cu risc crescut de accidente
- s ge i, inscrip ii sau imagini desenate pe partea carosabil ;
Marcaje laterale aplicate pe:
- lucr ri de art (poduri, pasaje denivelate, ziduri de sprijin);

- parapete;
- stâlpi i copaci situa i pe platforma drumului;
- borduri.
Dimensiunile i modurile de pozare a marcajelor, de diverse situatii, se execut conform prescrip iilor SR
1848-7.
Din considerente de siguran rutier , Compania Na ionala de Autostr zi i Drumuri Na ionale isi rezerv
dreptul de a completa sau modifica dimensiunile i/sau modul de pozare a marcajului, prev zute în SR 1848-7
fara a schimba semnifica ia semnaliz rii orizontale.
6. CONDI II DE REALIZARE A MARCAJELOR
6.1. Autostr zi, drumuri expres, drumuri na ionale europene i drumuri na ionale principale:
6.1.1. Separarea sensurilor de circula ie (marcaj axial) i separarea benzilor de acela i sens pentru drumuri
cu 2,3 i 4 benzi de circula ie, se execut astfel:
- l imea benzii de marcaj 15 cm;

- marcajul se execut conform prevederilor SR 1848-7;
- grosimea peliculei ude de vopsea de 500 – 600 microni func ie de suprafa a drumului, zone cu acostamente
consolidate sau cu rambleuri cu vegeta ie, de tipul îmbracamin ilor asfaltice noi, vechi, în stare bun , slamuri
bituminoase, tratamente bituminoase anrobate, betoane de ciment noi.
6.1.2. Delimitarea par ii carosabile:
- l imea benzii de marcaj 15 cm

- marcajul se execut :
• în afara localita ilor cu linie continua, cu excep ia drumurilor la care acostamentele (consolidate)
sunt amenajate ca benzi de urgent cu l imi de minimum 2.5 m, unde se execut cu linie
discontinu conform prevederilor SR 1848-7.
• în interiorul localita ilor, de regula cu linie discontinu ;
- grosimea peliculei ude de vopsea în func ie de cererea beneficiarului (func ie de suprafa a drumului, zone cu
acostamente consolidate sau cu rambleuri cu vegeta ie, de tipul îmbracamin ilor asfaltice noi, vechi în stare

buna, rea, slamuri bituminoase, tratamente bituminoase anrobate, betoane de ciment noi).
Pe autostrada marcajul de delimitare a par ii carosabile se executa cu linie continu , l imea liniei de marcaj de
25 cm.
Pentru autostr zi se va avea în vedere ca marcajul lateral de delimitare a benzilor de circula ie de banda de
urgent , precum i cel de linga zona median , sa fie executat profilat pentru asigurarea efectului rezonator. În
vederea asigur rii scurgerii apelor se vor prevedea întreruperi ale marcajului con inu la distante de 10.00m, pe
câte 5 cm, evitându-se astfel aparitia acvaplan rii.
În zonele periculoase (cu anturi adânci, rambleuri înalte, etc) marcajul de delimitare a p r ii carosabile se
execut cu linie continu pe toata lungimea sectorului periculos, l imea liniei de marcaj de 25 cm, iar
grosimea peliculei ude de vopsea de 600 microni.
Marcajele transversale i marcajele diverse se execut cu grosimi ale peliculei ude de vopsea de 600 microni.
Pe benzile de decelerare ale nodurilor rutiere, pentru aten ionarea asupra reducerii vitezei se vor executa
marcaje rezonatoare transversale în succesiuni de ase benzi amplasate la distanta de 1 m una fa de cealalt .
Pe benzile de urgen , din 200 în 200 m (pentru 100, 300, 500, 700, 900 m) se vor materializa prin marcaj cu
lung durat de via pozi ia bornei hectometrice.
Pe bretele nodurilor marcajul lateral de delimitare a par ii carosabile se va executa profilat pentru asigurarea
efectulu irezonator.
6.2. Drumuri na ionale secundare
6.2.1. Marcajul de separare a sensurilor de circula ie (axial) :
- l imea benzii de marcaj 15 cm;

- marcajul se execut conform.prevederilor SR 1848-7;
- grosimea peliculei ude de vopsea în func ie de cererea beneficiarului (func ie de suprafa a drumului, zone cu
acostamente consolidate sau cu rambleuri cu vegeta ie, de tipul îmbracamin ilor asfaltice noi, vechi în stare
bun , slamuri bituminoase, tratamente bituminoase anrobate, betoane de ciment noi).
6.2.2. Delimitarea p r ii carosabile
- l imea benzii de marcaj 15 cm

- marcajul se execut , în afara localita ilor, de regul cu linie continu ;
- în interiorul localita ilor, marcajul se execut de regula cu linie întrerupt ;
- grosimea peliculei ude de vopsea de 400 microni.
Marcajele transversale i marcajele diverse se execut cu grosimi ale peliculei ude în func ie de cererea
beneficiarului.
6.3. Marcajele temporare pe autostr zi, drumuri na ionale europene, drumuri na ionale principale i

secundare se execut identic cu marcajele rutiere permanente, cu men iunea c marcajele longitudinale i de
delimitare a p r ii carosabile se execut cu o l ime cuprinsa între 10 – 25 cm, la solicitarea administratorului
drumului.
Celelalte tipuri de marcaje rutiere temporare (transversale, diverse, prin s ge i i inscrip ii) respect
dimensiunile prev zute în SR 1848-7.
Pe pelicul ud de vopsea (de 400, 500 sau 600 de microni) se pulverizeaz obligatoriu microbile.
Pentru marcaje temporare, pe îmbracamin i noi bituminoase sau de beton de ciment se pot utiliza i produse
autoadezive aplicabile la rece (sub form de benzi), care trebuie sa con in obligatoriu microbile.
Marcajele rutiere temporare nu au durat de garan ie.
6.4. In curbele amenajate cu supral rgire, marcajul pentru separarea sensurilor de circula ie se execut :
• La drumuri cu doua benzi de circula ie :
a) pentru o supral rgire de maximum 1,00 m se pastreaza banda exterioara de l ime constant , iar
supral rgirea se acord integral benzii interioare;
b) pentru o supral rgire care dep este 1,00 m se acord benzii exterioare 40 % din supral rgirea
totala, iar benzii interioare 60 %;
• La drumuri cu trei i patru benzi de circula ie :
a) pentru o supral rgire de maximum 1,00 m toata supral rgirea se aloca benzii interioare;
b) pentru o supral rgire care dep este 1,00 m supral rgirea total se aloc benzilor în procentele
din tabelul urmator:
Nr. benzi Banda 1 (interioara) Banda 2 Banda 3 Banda 4

3 60 % 24 % 16 % --
4 36 % 26 % 22 % 16 %
In cazul în care supral rgirea ce ar trebui alocat bezilor 2 i 3 (la drum cu 3 benzi), respectiv benzilor 3 i 4 (la
drumurile cu 4 benzi) este mai mic de 1 m, aceasta se aloc benzii 2, respectiv benzii 3. În aceast situa ie,
l imea benzii 3, respectiv 4 ramâne în valoare de 3,5 m fiecare.
Axa drumului se va marca cu linie continu în urmatoarele cazuri:
- în zona scolilor, pe por iunea cuprins între cele dou indicatoare de avertizare ,,Copii”;
- înainte i dupa marcajele transversale, de trecere pentru pietoni, pe o por iune de 25 m;
- înainte i dupa intersec iile la nivel cu calea ferat pe o por iune de 50 m;
Nu se execut marcaje de delimitare a p r ii carosabile:
- în localita ile unde drumul are profil de strada (cu bordur );

- pe poduri;
- acolo unde marginea p r ii carosabile este degradat .
Pe drumurile cu îmbracaminte din beton de ciment marcajul axial se execut astfel:
• linia simpla a benzii de marcaj se pozitioneaza pe partea dreapta fata de axul drumului, men inându-
se o distan a de 6 cm între rostul axial i marginea exterioar a marcajului;
• linia dubl a benzilor de marcaj se aplic simetric fa a de rostul longitudinal al pl cilor din betonul de
ciment.
Marcajele transversale i marcajele diverse se execut cu grosimi ale peliculei ude de vopsea de 600 microni.
Pe sectoarele de drum pe care sunt programate s înceap în semestrul doi, lucr ri de între inere periodic , din
considerente de siguran a rutier , administratorul drumului poate dispune aplicarea unui marcaj provizoriu pân
la realizarea lucr rilor susmen ionate. Drumurile, tipodimensiunile i culoarea marcajului sunt stabilite de
administratorul drumului.
6.5. Execu ia marcajului rutier
Marcajele rutiere se execut de o firm cu experien a în lucr ri executate pe autostr zi i drumuri na ionale i cu
respectarea prescrip iilor prezentului caiet de sarcini, în ceea ce prive te:
- calitatea vopselei
- tipul îmbracamin ii rutiere, rugozitatea suprafe ei, condi ii de mediu i locale;
- proiectul de reglementare a circula iei prin indicatoare i marcaje rutiere sau filmul marcajului;
- execu ia corect a premarcajului;
- pregatirea suprafe ei pe care se aplic marcajul (cur are corespunz toare pentru eliminarea oricaror
reziduri, de euri sau alte materiale care contribuie la degradarea marcajului rutier).
- stabilirea dozajului ud de vopsea;
- dozaj de microbile, bile de sticl de alte dimensiuni;
- norme de Protec ia Muncii, Prevenirea i stingerea incendiilor;
- instituirea restric iilor de circula ie în conformitate cu „Normele metodologice privind condi iile de închidere
a circula iei i de instituire a restric iilor de circula ie în vederea execut rii de lucr ri în zona drumului public
si/sau pentru protejarea drumului ’’.
Execu ia premarcajului se face prin trasarea unor puncte de reper, i simboluri pe suprafa a p r ii carosabile,
care au rolul de a ghida executantul pentru realizarea corect a marcajelor. Simbolurile utilizate vor fi cele
prev zute în instruc iunile tehnice pentru marcaje rutiere.
- premarcajul trebuie s respecte documentele grafice puse la dispozitie de beneficiar;

- premarcajul se execut cu aparate topografice sau manual, marcându-se pe teren cu vopsea punctele de
reper determinate;

- corectitudinea realizarii premarcajului de catre executant se verific de responsabilul desemnat cu
supravegherea realizarii lucr rilor, înainte de aplicarea marcajului definitiv. În cazul respingerii
premarcajului de c tre acesta, executantul va reface lucrarea pe cheltuiala sa.
- vopselele de marcare se aplic pe suprafe e curate i perfect uscate, numai mecanizat. Microbilele sau bilele
mari de sticl se aplic mecanizat pe vopseaua ud ;
- cu produse compatibile cu cele aplicate în anii anteriori;
- pe sectoare de drum unde suprafa a nu este corespunz toare, aceasta se cura prin suflare cu aer comprimat
sau periere cu mijloace mecanizate;
- pe suprafe e mici, grase, acestea se curat prin frezare, f r degradarea suprafe ei drumului sau prin spalare
cu jet de apa sub presiune;
- îndepartarea prin frezare a unor suprafe e marcate se reazlizeaz , în urm toarele situa ii:
• Când modific ri ale “Proiectelor de reglementare a circula iei prin indicatoare i marcaje rutiere”,
impun corecturi ale marcajului existent;
• Când modificarea elementelor geometrice ale unui sector de drum impune stergerea marcajului
existent i executarea noului marcaj pe alt amplasament;
• La solicitarea beneficiarul lucr rilor, cand:
o se impune stergerea unor marcaje tempoarare;

o marcajul rutier vechi se exfolieaza.
Înlaturarea unui marcaj (permanent sau temporar) se realizeaza prin frezare mecanica, frezare cu apa, sau prin
ardere. Acoperirea cu un strat nou de marcaj de culoare neagra este permisa doar cu caracter de excep ie, în
condi iile în care suprafe ele marcate necorespunz tor sunt reduse i izolate. Vopseaua de marcaj neagr trebuie
sa acopere complet i permanent vechiul marcaj.
Este interzisa mascarea marcajului prin aplicare de vopsea neagra/gri, daca aceasta afecteaza mai mult de 2%
din suprafa_a marcajului, masurat pe un sector de 10 m sau daca obturarea are ca scop mascarea unui element
de marcaj a carui „reapari ie” data de uzura în trafic a stratului de acoperire ar putea genera confuzie i
accidente.
• Spalarea cu apa sub presiune. La calculul suprafe ei spalate, l imea acesteia se considera egala cu de
maximum trei ori l imea benzii de marcaj, iar lungimea egala cu lungimea benzii de marcaj;
• Pe sectoare de drumuri europene, marcajul axial i cel aferent trecerilor pentru pietoni, se pot aplica,
la dispozi ia administratorului drumului, de dou ori pe an, a doua oar înainte de începerea
sezonului rece;
• Marcajele rutiere realizate cu produse lichide în grosimi ale filmului ud de vopsea de 600 microni,
pot fi aplicate direct sau, la dispozi ia administratorului drumului, din doua treceri succesive,
tehnologia fiind ud / uscat. Pe vopseaua uda se pulverizeaz microbile la fiecare trecere. Pe

drumurile cu rugozitate mai mare de 70 mm (HS) se poate dispune aplicarea a dou straturi de 500
sau 600 microni. Nu se accept realizarea unor grosimi mai mari de 1200 microni prin aplicare în
mai multe straturi a produselor lichide. Pentru ob inerea de grosimi mai mari beneficiarul poate
dispune realizarea marcajelor cu produsele prev zute la punctele 2.3 pâna la 2.6 din CAPITOLUL 2.
”Produse utilizate pentru realizarea marcajelor rutiere”. Marcajele realizate cu produsele men ionate
mai sus, pot fi reînprospatate periodic prin aplicarea unei pelicule subtiri (400 microni) de vopsea, pe
care se pulverizeaz microbile.
Prealabil începerii execu iei lucr rilor, Beneficiarul va furniza executantului :
- proiectul de reglementare a circula iei prin marcaje rutiere (filmul marcajului), la sc. 1/1000, pentru marcajul
longitudinal, precum i detalii de execu ie la sc. 1/500, pentru marcajul în curbe, intersec ii i alte situa ii
speciale;
- un program cuprinzând drumurile i cantit ile fizice de lucr ri, pe fiecare itinerar, care urmeaza a se execut
în anul respectiv, i lunar o e alonare a priorit ilor de executat, precum i a tipodimensiunilor marcajului
pentru fiecare drum în parte.
- caracterizarea suprafe elor, pentru fiecare drum, pe care urmeaz s se aplice marcajul rutier (tipul
îmbracamin ii rutiere, rugozitatea suprafe ei).
Execu ia marcajului rutier poate demara în urm toarele condi ii:
- executantul a ob inut aprobarea administratorului drumului i acordul politiei rutiere pentru instituirea
restric iilor de circula ie pe drumul public, în vederea execut rii lucr rilor;
- executantul este dotat obligatoriu cu semnalizare rutier ;
- executantul a ob inut ordin de începere a lucr rilor din partea administratorului drumului;
- e alonul de lucru pentru marcaje longitudinale este constituit i are în componen a, de regul :
• un conduc tor tehnic (din partea executantului) pentru coordonarea activit ii de aplicare a
marcajelor rutiere;
• autospecial dotat cu perii sau instala ii de spalare specifice pentru cura irea suprafe ei de lucru pe
care se aplic marcajul rutier;
• ma ina de marcaj cu mecanic deservent i ajutor;
• remorc de transport ma in de marcaj;
• muncitori pentru pozare - ridicare a conurilor de semnalizare i aprovizionarea masinii de marcaj cu
produsele de marcare;
• ma ina de înso ire a e alonului dotat cu semnalizarea corespunz toare;
• indicatoare rutiere (fig. U 40 – „Marcaje rutiere”, conform SR 1848/1);
• panouri mobile de avertizare luminoasa cu comand electronic (fig.U41 – „Semnalizarea unui utilaj
ce se deplaseaza lucrând” conform SR 1848-1), pentru presemnalizarea i semnalizarea lucr rii.

E alonul de lucru pentru marcaje transversale i diverse este constituit i are în componen a, de regul :
- ma ina de înso ire i transport ;

- ma ina de marcaj;
- panouri mobile de avertizare luminoas cu comand electronic (fig. U41 – „Semnalizarea unui utilaj ce se
deplaseaza lucrand” conform SR 1848-1), pentru presemnalizarea i semnalizarea lucr rii ;
Semnalizarea rutier temporara pe timpul execu iei lucr rilor const în:
- presemnalizarea i semnalizarea lucr rilor prin indicatoare rutiere i mijloace de avertizare luminoas cu
comand electronic ;
- pozarea cu conuri pentru protec ia vopselei ude;
- autovehicul de încheiere a e alonului, care are rolul de a proteja vopseaua aplicat pân la darea în circula ie
i de a recupera conurile;
La inchiderea unei zile de lucru se încheie un raport conform modelului din Anexa nr.2.
Atribu iile responsabilului desemnat s supravegheze execu ia marcajelor rutiere :
Responsabil Beneficiar – responsabil marcaj SDN i DRDP :
- s cunoasc prevederile din “Instruc iunile tehnice pentru marcaje rutiere”, SR1848-7 Caietul de sarcini,
precum i toate celelalte ordine emise de CNADNR privind execu ia marcajelor ;
- verific proiectul de reglementare a circula iei prin indicatoare i marcaje rutiere (filmul marcajului),
raspunde de exactitatea întocmirii acestuia func ie de realitatea de pe teren i a prevederilor din normativele,
instruc iunile i ordinile CNADNR privind execu ia marcajelor rutiere;
- pune la dispozi ia executantului, proiectul de reglementare a circula iei prin indicatoare i marcaje rutiere
(filmul marcajului) dupa care se execut lucr rile;
- supravegheaza i îndrum în permanen execu ia lucr rilor de marcaje rutiere.
- verific daca executantul efectueaz omogenizarea vopselei în ambalaj i strecurarea prin sita înainte de
punerea în oper ;
- efectueaz periodic controlul cantit ilor i calit ii materialelor folosite, prin determinari de grosimi de film
ud i dozaje de vopsea i bile de sticl precum i calitatea lucr rilor executate conform caietului de sarcini
tehnice;
- dispune încetarea lucr rilor sau refacerea acestora pe cheltuiala executantului când marcajul nu a fost
executat corect;
- vizeaz rapoartele zilnice completate de executant conform modelului din Anexa nr. 1.
- particip în comisiile ce efectueaz recep ia la terminarea lucr rilor, respectiv la expirarea perioadei de
garan ie.
7. CONTROLUL CALIT II MARCAJULUI

Metodologia de verificare a calit ii se face conform SR EN 13459.
În timpul execut rii marcajului rutier se fac urmatoarele verificari:
- marcajele rutiere din punct de vedere al formei, dimensiunilor, aspectului, rezistentei la uzura i uniformitatii
distributiei microbilelor reflectorizante;
- verificarea formei se face vizual. Banda de marcaj trebuie sa aib un contur clar delimitat, l ime constant ,
s nu prezinte frânturi sau erpuiri, iar microbilele sau bilele mari s fie uniform repartizate pe toat
lungimea respectiv l imea acesteia.
- controlul vizual se efectueaz pe timp de zi i noapte, urm rindu-se coeficientul de luminan sub luminare
difuz respectiv retroreflexia pe toat suprafa a marcajului.
Controlul trebuie realizat prin m surarea coeficientului de retroreflexie (RL), al luminan ei ( ) i aderen ei
(SRT) cu echipamente speicifice iar valorile la terminarea lucr rilor trebuie s fie de:
• > 150 med/m2·lx pentru coeficientul de retroreflexie (RL)

• > 0.4 pentru luminan ( )
• > 45 pentru aderen (SRT).
În situa ii divergente, Beneficiarului se poate dispune efectuarea, prin grija executantului, de m suratori cu
aparate specifice. M suratorile se fac în prezen a reprezentantului desemnat de beneficiar. Se consider
rezultate acceptabile acelea care sunt mai mari sau egale cu limitele prev zute în SR EN 1436+A1. Firmele care
execut marcaje rutiere trebuie sa fie dotate cu “RETROMETRU“ pentru m surarea retroflexiei marcajelor
rutiere.
- grosimile se verific cu calibre poligonale sau tip roat , prin m surarea peliculei de vopsea ud i cu calibre
pentru masurarea marcajelor în strat gros, prin m surarea grosimii peliculei uscate;
- gradul de acoperire se verific prin m surarea cu ajutorul grilei (re ele trasate pe o folie transparent ). Gradul
de acoperire reprezint raportul între num rul p tratelor din re ea complet acoperite de vopsea i num rul
total al p tratelor din re ea, exprimat în procente;
- în cazul nerespect rii prescrip iilor caietului de sarcini, de catre executant, acesta este obligat sa refac
marcajul pe cheltuiala proprie, în condi iile impuse de responsabilul desemnat sa supravegheze i sa indrume
în permanen execu ia lucr rilor de marcaje rutiere;
- fa a de dimensiunile nominale date de SR 1848-7 se admit abateri conform limitelor maxime prev zute în
Tabelul nr. 1 :
Daca se considera un modul „ M ” de marcaj, atunci :
B = banda de marcaj;
S = interspa iul dintre doua benzi de marcaj;
l = l ime band de marcaj.

B S
M=B+S
Tip Abatere Abatere Abatere

marcaj Banda (AB) Interspatiu (AS ) Marcaj ( AM )
1:1 ± 5 cm ± 5 cm ± 10 cm
3:6 ± 5 cm ± 5 cm ± 10 cm
3:9 ± 5 cm ± 10 cm ± 15 cm
9:3 ± 10 cm ± 5 cm ± 15 cm
12 : 3 ± 10 cm ± 5 cm ± 15 cm
Tabelul nr. 1
A B = abatere longitudinal a benzii de marcaj;
A S = abatere longitudinal a interspa iului;
A M = abatere longitudinal a modulului de marcaj;
Al =abatere în l ime a benzii de marcaj ± 0,5 cm;
Pentru marcajele transversale, diverse, prin s ge i i inscrip ii se admit abateri de maximum ± 1% .
8. RECEP IA LUCR RILOR DE MARCAJ RUTIER
Recep ia la terminarea lucr rilor i recep ia la expirarea perioadei de garan ie se efectueaz în conformitate cu
prevederile prezentului Caiet de Sarcini. Componen a comisilor se propune de catre directorul DRDP i se
aprob de c tre directorul general al CNADNR. În comisii vor fi cooptati i reprezentan i ai poli iei rutiere.
Marcajul se recep ioneaz la maximum 15 zile de la terminarea unuia sau mai multor trasee de pe raza de
activitate a unei Sec ii de Drumuri Na ionale pe care s-au aplicat marcaje, distinct pentru fiecare tip de marcaj
(longitudinal, transversal sau diverse).
Marcajele longitudinale i transversale se execut concomitent pe un sector de drum, acceptandu-se un decalaj

de maximum 5 zile între aplicarea celor doua tipuri de marcaje (longitudinale, respectiv transversale i diverse).
Executantul trebuie sa comunice beneficiarului data termin rii lucr rilor, iar acesta demareaz începerea
recep iei lucr rilor.
8.1. Recep ia la terminarea lucr rilor
Receptia se executa de catre o comisie de recep ie, numita de directorul Directiei Regionale de Drumuri i

Poduri.
Comisia de recep ie se intruneste la data, ora i locul fixate, iar presedintele acesteia, este de regula seful SDN.
Pre edintele stabileste programul i data la care se efectueaz recep ia, iar secretarul comisiei le comunic :
- membriilor comisiei de recep ie;

- executantului.
Comisia formata din 5 membri are în componen :
- eful SDN;
- responsabilul cu siguran a circula iei din SDN;
- un reprezentant al DRDP, din cadrul Serviciului Asigurarea Calit ii (AQ) ;
- un reprezentant al poli iei rutiere, de pe raza judetului pe care se face recep ia;
- eful de district;
- secretar.
La recep ie va participa, în calitate de asistent, un reprezentant al executantului.
La recep ie pot participa i alti invitati din partea beneficiarului.
Comisia de recep ie examineaz :
- respectarea prescrip iilor caietului de sarcini, prevederilor SR1848/7, ordinelor scrise ale CNADNR i a
Instruc iunilor de Marcaj Rutier;
- respectarea proiectului de reglementare a circula iei prin indicatoare i marcaje rutiere (filmului marcajului);
- geometria benzii de marcaj (lungime / l ime);
- rapoartele zilnice întocmite la aplicarea marcajului rutier;
- rezistenta la uzur , calitatea vizual a coeficientului de luminan sub luminare difuz i a retroreflexiei;
- geometria benzii de marcaj (lungime i l ime), banda de marcaj s aib un contur clar delimitat avand
microbile sau bile mari repartizate uniform pe lungimea i l imea benzii de vopsea.
Recep ia se efectueaz prin determinari vizuale, iar dac acestea conduc la opinii divergente în cadrul comisiei,
în ceea ce prive te rezultatele ob inute pentru rezisten a la uzur , retroreflexie, coeficient de luminan sub
luminare difuz i aderent , atunci se fac, prin grija executantului i în prezen a beneficiarului, m sur tori cu
aparate specifice. M sur torile se fac doar pe sectoare de drum din afara localit ilor, dar nu în zone de
intersec ii de drumuri, asa cum prevede SR EN 13459.
In situa ia în care comisia de recep ie constat deficien e de calitate ale marcajului rutier, în ceea ce priveste
aspectul marcajului, al dozajului de vopsea, microbile sau bile mari de sticl , a retroreflexiei, coeficientului de
luminan sub luminare difuz , aderen ei la uzur , comisia poate hotarâ remedierea marcajului pe cheltuiala
executantului.

La terminarea examin rii, comisia va consemna observa iile i concluziile în procesul verbal de recep ie,
(conform modelului din Anexa nr. 2), cu constat rile f cute, propunând directorului DRDP admiterea cu sau
fara obiec ii a recep iei, amânarea sau respingerea ei.
Daca se constat deficien e de calitate la marcajul rutier, în ceea ce priveste geometria i aspectul general, dozaj
de vopsea i microbile comisia poate hotarâ refacerea marcajului pe cheltuiala executantului i propune
termene de remediere.
In cazul în care admiterea recep iei se face cu obiec ii, în procesul - verbal de recep ie se vor indica în mod
expres acele lipsuri care trebuie remediate. Termenele de remediere se vor conveni cu executantul.
8.2. Recep ia la expirarea termenului de garan ie
Recep ia finala la expirarea perioadei de garan ie se execut în apropierea expirarii termenului de garan ie, cu
maximum 15 zile înainte de expirarea perioadei de garan ie, dar nu mai tarziu de 15 zile dupa expirarea
perioadei de garan ie. Se admit abateri de la aceste termene în situatii speciale (condi ii meteo nefavorabile).
Perioada de garan ie este cea prev zut în contractul încheiat între Beneficiar i Executant.
Receptia se executa de catre o comisie propus de conducerea DRDP i aprobat de catre directorul general al
CNADNR.
Presdintele comisiei este directorul adjunct tehnic dac directorul general al CNADNR nu dispune altfel. Din
comisie mai fac parte :
- eful biroului de Siguran a Circula iei din DRDP;

- eful serviciului Asigurarea Calit ii (AQ) din DRDP ;
- eful Serviciului Intre inere Drumuri din DRDP;
- eful SDN;
- responsabilul cu siguran a circula iei din SDN;
- un reprezentant al poli iei rutiere de pe raza jude ului pe care se face recep ia;
- secretar.
La recep ie particip , în calitate de asistent, un reprezentant al executantului.
La recep ie pot participa i al i invita i din partea beneficiarului.
Comisia se intruneste la data i locul fixate de presedintele comisiei.
Comisia verifica marcajul acceptat la recep ia efectuat la terminarea lucr rilor. Comisia utilizeaza acelea i
proceduri tehnice ca i la recep ia efectuata la terminarea lucr rilor de marcaj.
Comisia analizeaz calitatea marcajului corespunz tor garan iei acordate. În caz de neconformitate comisia
analizeaz factorii care au influentat sc derea duratei de via a marcajului. Daca se constata sc derea
prematura, pe sectoare izolate, a parametrilor marcajelor (amovibile), determinata de urm toarele fenomene,

marcajul poate fi receptionat:
- se accept sc derea performan elor marcajelor rutiere (retroflexie i coeficient de luminanta sub luminare
difuz ) în timpul anului datorit prezen ei necontrolabile pe drum a prafului, noroiului, apei, produselor
antiderapante, petroliere i a altor factori poluan i genera i de mediul înconjur tor, iar pe betonul de ciment
inclusiv a reac iilor chimice continue ale acestuia;
- marcajele efectuate pe tratamente de pietri , pavaje, tratamente cu materiale neanrobate sau foarte rugoase,
betoane vechi uzate, lustruite, intersec ii de drumuri modernizate cu drumuri neasfaltate, pe care se
desf oar trafic agricol, în localit i, sectoare cu extruda ii sau alte fenomene de interfa care influen eaz
negativ adeziunea vopselei, curbe deosebit de periculoase, suprafe e bituminoase proasp t executate,
acostamente neconsolidate, far vegeta ie, sunt considerate marcaje amovibile i nu au durat de garan ie.
Recep ia se efectueaza prin determinari vizuale, iar daca acestea conduc la opinii divergente în cadrul comisiei,
în ceea ce priveste rezultatele ob inute pentru rezistenta la uzura, retroreflexie, luminanta i aderenta, atunci se
fac, prin grija executantului i în prezenta beneficiarului, masuratori cu aparate specifice. Masuratorile se fac
doar pe sectoare de drum din afara localita ilor, dar nu în zone de intersec ii de drumuri, asa cum prevede SR
EN 13459.
In situatia în care comisia de recep ie constata deficiente de calitate ale marcajului rutier, în ceea ce priveste
aspectul marcajului, al dozajului de vopsea, microbile sau bile mari de sticl , a retroreflexiei, luminantei,
aderentei la uzura, comisia poate hotara remedierea marcajului pe cheltuiala executantului.
La terminarea recep iei finale comisia va consemna constat rile i concluziile referitoare la calitatea
marcajului receptionat, în procesul verbal de recep ie finala (model Anexa nr. 3), impreuna cu propunerea de
admitere, cu sau fara obiectii, a recep iei, de amanare sau de respingere a ei.
In cazul în care comisia de recep ie finala recomanda admiterea cu obiectii, amanarea sau respingerea recep iei,
ea va trebui sa propuna masuri pentru inlaturarea neregulilor semnalate. în aceasta situa ie Beneficiarul
drumului va retine din garantia de buna execu ie contravaloarea lucr rilor necorespunz toare pâna la
remedierea deficientelor constatate.

DOCUMENTE DE REFERIN
I. ACTE NORMATIVE

HG 1231/2008
interes national
drumurilor publice
OUG 195/2002 Circula ia pe drumurile publice cu modific rile i
ulterioare
III. STANDARDE
SR EN 1423:2012 Produse pentru marcare rutier . Produse de pulverizare,

Microbile de sticl , granule antiderapante i amestecul

celor doua componente
SR EN 1436+A1:2009 Produse pentru marcare rutier . Performanta marcajelor
rutiere pentru utilizatorii drumului
SR EN 1824:2012 Produse pentru marcare rutier . Incercari rutiere
SR 1848-1:2011 Semnalizare rutier . Indicatoare i mijloace de
semnalizare rutier . Partea 1: Clasificare, simboluri i
amplasare
SR 1848-7:2015 Semnalizare rutier . Marcaje rutiere
SR EN 13459:2011 Produse pentru marcare rutier . E antionare din stoc i
încerc ri
Instruc iuni tehnice pentru marcaje rutiere

Anexa 1 RAPORT ZILNIC PENTRU EFECTUAREA MARCAJULUI
1. Lucrarea ________________________________________________________________________
2. Data efectu rii marcajului ___________________________________________________________
3. Antreprenor _________________________________Numele aplicatorului____________________
4 a. Premarcaje executate
DN De la km la km Tip Km.fiz; mp
4 b. Marcaje longitudinale executate
DN De la km la km Tip / cm Km fiz. Km echiv
Total
4 c. Marcaje transversale i diverse executate
DN De la km. la km Tip mp
Total mp
5. Condi ii atmosferice de lucru
Temperatura aer : Intensitate vânt :

°C
Temperatura sol: Cer :
°C
6. Starea drumului
Nr. benzi : Vechime suport:

Tip suport : Rugozitate:
7. Masina cu care se aplica marcajele
Tipul : Presiune pistol vopsea : atm.

Viteza de lucru : Presiune pistol
km/h microbile : atm.
8. Mijloc de cur ire drum _____________________________________________________________
9. Materiale folosite: vopsea tip__________________________________________; microbile

tip________________________________________________________________________________
10. Dozaje specifice
Grosime film ud / l ime banda Vopsea Microbile Altele (diluant, amorsa,

( /cm) (kg/kme; (kg/kme; etc) (lit/kme; lit/mp)
kg/mp) kg/mp)
11. Cantit i de materiale folosite
Altele (diluant, amorsa,

Gros film ud / lat. banda ( /cm) Vopsea (kg) Microbile (kg)
etc) (lit)
TOTAL
12. Observa ii
__________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________
Executant, Beneficiar,

ANEXA 2 PROCES VERBAL DE RECEP IE LA TERMINAREA LUCR RILOR
Nr. _______________ din ______________
Privind lucrarea _____________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________
executat în cadrul contractului nr ________________din ______________, încheiat intre

_______________________________________ i _________________________________________
pentru lucr rile de ___________________________________________________________________
1. Lucr rile au fost executate în baza autoriza iei nr _____________ eliberat de

_________________________________ la __________________ cu valabilitate pâna la
___________________________________.
2. Comisia de recep ie si-a desfasurat activitatea în intervalul ________________________________,
fiind format din:
_________________________________________________________________________________________
_________________________________________________________________________________________
_________________________________________________________________________________________
_________________________________________________________________________________________
_________________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________
(numele i prenumele) (calitatea)
3. Au mai participat la recep ie :
_________________________________________________________________________________________
_________________________________________________________________________________________
_________________________________________ (numele i prenumele) (calitatea)
4. Constat rile comisiei de recep ie:
4.1. Din documentatia scris i desenat necesara a fi prezentata au lipsit sau sunt incomplete piesele cuprinse
în lista anexa (la procesul verbal) nr. 1;
4.2. Cantit ile de lucr ri cuprinse în lista anexa (la procesul verbal) nr. 2, nu au fost executate;
4.3. Lucr rile cuprinse în lista anexa (la procesul verbal) nr. 3 nu respecta prevederile documenta iei tehnice;
4.4. Alte constat ri specifice tipului lucr rii receptiona e:

Drumul i pozi iile kilometrice ale marcajelor supuse recep iei :
__________________________________________________________________________________
L imea benzii de marcaj _____________________________________________________________
Tipul de :
-vopsea : ___________________________________________________________________
-microbile ; bile mari ; amestec de microbile (bile mari) cu granule pentru aderen
__________________________________________________________________________________
Caracterizarea drumului :
-tipul suportului : _____________________________________________________________
-rugozitatea suportului : ________________________________________________________
Aspectul marcajului conform SR 1848/7:_______________ __________________________________
Timpul de la aplicarea marcajului : ______________________________________________________
Daca marcajul a fost controlat în perioada de aplicare :
-data : _______________________________________________________________________
-cine a f cut controlul: __________________________________________________________
Rezistenta la uzur (%): ______________________________________________________________
Retroreflexie : _________________________________________________________________
Coeficient de luminan sub luminare difuz : ________________________________________
Aderen a : ____________________________________________________________________
Sectoare necorespunz toare: ___________________________________________________________
__________________________________________________________________________________
5. Comisia de recep ie, în urma constat rilor f cute, propune: _________________________________
__________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________
6. Comisia de recep ie motiveaza propunerile f cute prin: ____________________________________
__________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________
7. Comisia de recep ie recomand urmatoarele: ____________________________________________

__________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________
8. Prezentul proces-verbal, con inând ______ file i ______ anexe numerotate, cu un total de ______
file, a fost încheiat astazi__________________ la ___________________în ______. exemplare.
Comisia de recep ie: Semnatura:

Pre edinte: ____________________________ _________________________
Membrii: ____________________________ _________________________
____________________________ _________________________
____________________________ _________________________
____________________________ _________________________
Secretar: ____________________________ _________________________
Executant: ____________________________ _________________________
____________________________ _________________________
____________________________ _________________________
____________________________ _________________________

ANEXA 3 PROCES VERBAL DE RECEP IE LA EXPIRAREA TERMENULUI DE GARAN IE
Nr. _______________ din ______________
Privind lucrarea ____________________________________________________________________________
_________________________________________________________________________________________
2. Comisia de recep ie si-a desfasurat activitatea în intervalul ________________________________,
fiind format din: ____________________________________________________________________
____________________________________________________________________________________
____________________________________________________________________________________
_____________________________________________________________________________________
_____________________________________________________________________________________
______________________________________________________________________________________
______________________________________________________________________________________
_______________________________________
(numele i prenumele) (calitatea)
2. Au mai participat la recep ie:
_________________________________________________________________________________________
_________________________________________________________________________________________
_________________________________________ (numele i prenumele) (calitatea)
3. Constat rile comisiei de recep ie final , în urma examinarii lucr rii i a documentelor de mai jos
_________________________________________________________________________________________
_________________________________________________________________________________________
_________________________________________________________________________________________
______________________________________________________________3.1. Lucr rile au fost terminate la
data de: ________________________________________________
3.2. Observa iile f cute de comisia de recep ie final sunt prezentate în lista anexa nr. _____________.
3.3. Lucrarea s-a comportat (nu s-a comportat) corespunzator în perioada de la terminarea ei la data de
______________________ pana în prezent, respectiv pe o durata de _____ luni, constat rile comisiei fiind
enumerate în lista anexa nr ______.
3.4. Alte constat ri specifice tipului lucr rii receptionate conform listei anexa nr. _________________:

3.5 Drumul i pozitiile kilometrice ale marcajelor supuse recep iei:
DN :___________________ conform anexei nr. ___________________________________________
L imea benzii de marcaj ______ conform anexei nr. _______________________________________
Tipul de :
-vopsea : ___________________________________________________________________
-microbile ; bile mari ; amestec de microbile (bile mari) cu granule pentru aderenta
_________________________________________ conform anexei nr. _________________________
Caracterizarea drumului :
-tipul suportului : _________________________________ conform anexei nr. ____________
-rugozitatea suportului : ____________________________ conform anexei nr. ____________
Aspectul marcajului conform SR 1848/7: ______________ conform anexei nr. ___________________
Timpul de la aplicarea marcajului : __________________________ conform anexei nr. ___________
Daca marcajul a fost controlat în perioada de garan ie:
-data : _______________________________________________________________________
-cine a f cut controlul: __________________________________________________________
Rezistenta la uzura (%): ______________________________________________________________
Retroreflexie : _________________________________________________________________
Coeficient de luminan sub luminare difuz : ________________________________________
Aderen a : ____________________________________________________________________
Sectoare necorespunz toare: ___________________________________________________________
_________________________________________________________________________________________
___________________________________________________________________________
5. Comisia de recep ie final , în urma constat rilor f cute, propune:

__________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________
6. Comisia de recep ie final motiveaza propunerile f cute prin: _______________________________
__________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________
7. Comisia de recep ie final recomanda urmatoarele: _______________________________________

_________________________________________________________________________________________
___________________________________________________________________________
8. Prezentul proces-verbal, con inând ______ file i ______ anexe numerotate, cu un total de ______
file, a fost încheiat astazi .___________________ la ___________________în ______. exemplare.
Comisia de recep ie: Semnatura:

Pre edinte: ____________________________ _________________________
Membrii: ____________________________ _________________________
____________________________ _________________________
____________________________ _________________________
____________________________ _________________________
Secretar: ____________________________ _________________________
Executant: ____________________________ _________________________
____________________________ _________________________
____________________________ _________________________
____________________________ _________________________

ANEXA 5 DURATA DE GARAN IE A MARCAJLOR RUTIERE REALIZATE CU VOPSELE LICHIDE MONOCOMPONENTE PE BAZA
DE SOLVEN I ORGANICI SAU APA
Drumuri cu 4 - 6 benzi de circula ie Drumuri cu 2 - 3 benzi de circula ie

Tipodimensiuni marcaj MZA vehicule fizice
Nr. Tipul
crt. drumului
grosime 3501 - 3501 - 8001 -
< 3500 8001 - 10000 > 10.001 < 3500 > 10.001
film ud de 8000 8000 10000
Tipul marcajului
vopsea
(microni)
Delimitare parte carosabil
400 - - - 8 - 10 luni - - - -
lâng zona median
1 Autostrazi lâng bansa de sta ionare 500 - - - 8 - 10 luni - - - -
de urgen
500 - - - 8 - 10 luni - - - -
Separare benzi
600 - - - 8 - 10 luni - - - -
Axial 500 12 luni 10 - 12 luni 10 luni 8 - 10 luni 7 - 8 luni 6 - 7 luni 6 luni
DN europene
2 Separare benzi 500 10 luni 8 - 10 luni 8 luni 8 - 10 luni 7 - 8 luni 6 - 7 luni 6 luni
DN principale
Delimitare parte carosabil 500 10 luni 8 - 10 luni 8 luni 8 - 10 luni 7 - 8 luni 6 - 7 luni 6 luni
Axial 500 - - - - 6 - 8 luni - -
3 DN secundare
Delimitare parte carosabil 400 - - - - 6 - 8 luni - -
6-7
4 Transversale i diverse 600 7 - 8 luni 4 - 5 luni 7 - 8 luni 6 - 7 luni 4 - 5 luni
Toate drumurile luni
NOTA 1 Marcajele rutiere realizate cu produse în doi componen i aplicabile la rece, termoplastice care se aplica prin topire la cald, prefabricte, mase plastice în sistem
continuu sau profilat trebuie sa aib durata de garan ie de minimum 2 ori mai mare decat ale celor realizate cu vopsele lichide monocomponente cu solven i organici sau
apa.
NOTA 2 Se accepta sc derea performantelor marcajelor rutiere (retroreflexie i coeficient de luminan sub iluminare difuz ) în timpul anului datorita prezentei

necontrolabile pe drum a prafului, noroiului, apei, produselor antiderapante, petroliere i a altor factori poluanti genera i de mediul înconjur tor, iar pe betonul de ciment
inclusiv a reac iilor chimice continue ale acestuia.
NOTA 3 Marcajele efectuate pe tratamente cu pietri , pavaje, tratamente cu materiale neanrobate sau foarte rugoase, betoane vechi uzate, lustruite, intersec ii de drumuri
modernizate cu drumuri neasfaltate, pe care se desf oar trafic agricol, în localitati, sectoare cu exudatii sau alte fenomene de interafa care influen eaz negativ
adeziunea vopselei, curbe deosebit de periculoase, suprafete bituminoase proasp t executate, acostamente neconsolidate, f r vegeta ie, sunt considerate marcaje amovibile
i nu au durata de garan ie.
Calcul garan ii
MZA/cale MZA/cale Nr roti care
Mio % red cond Produs % ce calca zile garan ie luni
fizic etalon calca
lâng zona median 4 60% 1,600,000 8000 11200 25% 5,600 286 10
A
lâng bansa de sta ionare de
urgen 4 30% 2,800,000 8000 11200 50% 11,200 250 8
Separare benzi 4 30% 2,800,000 8000 11200 50% 11,200 250 8
Axial 4 50% 2,000,000 18000 25200 15% 7,560 265 9
E 4b > 10 Separare benzi 4 50% 2,000,000 9000 12600 50% 12,600 159 5
Delimitare parte carosabil 4 50% 2,000,000 9000 12600 30% 7,560 265 9
Axial 4 50% 2,000,000 10000 14000 15% 4,200 476 16
E 4b < 10 Separare benzi 4 50% 2,000,000 5000 7000 50% 7,000 286 10
Axial 4 50% 2,000,000 8000 11200 15% 3,360 595 20
E 4b < 8 Separare benzi 4 50% 2,000,000 4000 5600 50% 5,600 357 12
Axial 4 50% 2,000,000 10000 14000 15% 4,200 476 16
2 benzi < 10 Separare benzi 4 50% 2,000,000 5000 7000 50% 7,000 286 10

INDICATOARE RUTIERE
REDACTAREA 1I
2016

CUPRINS
1. GENERALIT I ..................................................................................................................2
2. TIPURI DE INDICATOARE, DISPOZITIVE DE SUS INERE A INDICATOARELOR i

MIJLOACE AUXILIARE DE SEMNALIZARE, PE DRUMURI NA IONALE .............................2
3. CONFECTIONAREA INDICATOARELOR .........................................................................6
4. CONDI II DE CALITATE ALE FOLIEI REFLECTORIZANTE .........................................8
5. EVALUAREA CONFORMITA II ...................................................................................... 14
6. CONTROLUL CALITA II i RECEP IA INDICATOARELOR ........................................ 14
ANEXÃ - DOCUMENTE DE REFERIN A ..................................................................................... 16
Pagina 1 din 18 Indicatoare rutiere

1. GENERALIT I
1.1. Obiect i domeniu de aplicare
Prezentul caiet de sarcini se refer la execu ia indicatoarelor rutiere, a dispozitivelor de sus inere i a
mijloacelor auxiliare, utilizate la semnalizarea rutier permanent i/sau temporar pe autostr zi,
drumuri expres, drumuri na ionale europene, drumuri na ionale principale, drumuri na ionale
secundare, drumuri de interes local, str zi i la recep ia acestora.
Acesta cuprinde clasific ri dup dimensiuni, simboluri, forme, prescrip ii tehnice, precum i alte condi ii
ce trebuie îndeplinite de produsele susmen ionate, în vederea utiliz rii lor pentru semnalizarea
autostr zilor i drumurilor expres, drumurilor na ionale europene, drumurilor na ionale principale,
drumurilor na ionale secundare, drumurilor de interes local, str zilor.
1.2. Prevederi generale
Confec ionarea indicatoarelor rutiere i calitatea acestora trebuie s corespund prevederilor seriei de
standarde privind Siguran a circula iei – Indicatoare i mijloace de semnalizare rutiere (SR 1848-1, SR
1848-2 i SR 1848-3).
Producatorul va asigura prin mijloace proprii sau prin colaborare cu unita i de specialitate, efectuarea
încerc rilor i determin rilor rezultate din aplicarea prezentului caiet de sarcini.
Producatorul este obligat ca la cererea beneficiarului s efectueze pe cheltuiala sa, verific ri

suplimentare fa de cele prevazute în prezentul caiet de sarcini.
Producatorul este obligat s asigure adoptarea m surilor tehnologice i organizatorice care s conduc
la respectarea stricta a prevederilor prezentului caiet de sarcini.
În cazul în care se vor constata abateri de la prezentul caiet de sarcini, beneficiarul va dispune
înlocuirea indicatoarelor necorespunzatoare i aplicarea m surilor prevazute de contract i de
reglement rile în vigoare.
2. TIPURI DE INDICATOARE, DISPOZITIVE DE SUS INERE A INDICATOARELOR I

MIJLOACE AUXILIARE DE SEMNALIZARE, PE DRUMURI NA IONALE
2.1. Forme, culori, simboluri ale indicatoarelor
Formele, simbolurile i dimensiunile indicatoarelor sunt prezentate în SR 1848-1, SR 1848-2 i SR

1848-3.
2.1.1. Indicatoare de avertizare
• Triunghi echilateral cu chenar ro u avand simbolul desenat cu negru pe fond alb;

• Dreptunghi cu fond alb pe care sunt figurate vârfuri de s ge i ro ii care indic sensul virajului
sau benzi ro ii înclinate descendent spre partea carosabil ;
• S ge i încruci ate pentru semnalizarea trecerilor la nivel cu calea ferat , de culoare alb cu
chenar ro u – se instaleaza de administratorul c ii ferate.
2.1.2. Indicatoare de reglementare
2.1.2.1. Indicatoare de prioritate
• Triunghi echilateral alb cu chenar ro u – pentru cedarea trecerii;

• Octagon de culoare ro ie avand inscrip ia “STOP”;
• Romb cu fond alb i chenare galbene i negre pentru drumul cu prioritate;
• Circular cu fond alb i chenarul ro u, avand ca simbol dou s ge i de sens contrar, una ro ie
i una neagr ;
• P trat cu dou s ge i de sens contrar, una ro ie i una alb , pe fond albastru.
2.1.2.2. Indicatoare de interzicere sau restric ie:
• Au forma circular cu chenar ro u i simbolurile negre sau, dup caz, ro ii pe fond alb sau
albastru.
2.1.2.3. Indicatoare de obligare:
• Au forma circular cu înscrisuri de culoare alb pe fond albastru.
2.1.3. Indicatoare de orientare i informare
Aceste indicatoare au fondul de culoare verde pe autostr zi, albastr pe celelalte drumuri din afara
localita ilor i alb pentru obiectivele locale. Semnalizarea devierii temporare a circula iei este pe fond
galben.
2.1.3.1. Indicatoare de orientare:
Au urm toarele forme:
• Dreptunghiular – pentru panourile de presemnalizare;

• S geat – pentru orientarea în intersec ii.

Pe autostr zi, scrierea va fi de tip “normal” cu înal imea H a literei majuscule de 300 mm, iar pe
celelalte drumuri va fi de tip “îngust”, cu înal imea literei majuscule H = 200 mm, sau H = 250 mm.
2.1.3.2. Indicatoare de informare:
Au forme p trate sau dreptunghiulare cu înscrisuri de culoare alb sau cu simbol negru ori ro u într-un
p trat cu fond alb. Pentru indicatorul de trecere pietoni exist i varianta la care indicatorul are pe
contur un chenar, cu l imea de 50 mm, de culoare galben fluorescent din folie retroreflectorizant cl.3.
2.1.3.3. Indicatoare de informare turistic
Indicatoare de informare turistic au aspectul asemanator cu a indicatoarelor de informare general , cu

deosebirea ca sunt pe fond maro.
2.1.4. Panouri adi ionale
Aceste panouri au forme de dreptunghi, p trat sau s geat i sunt montate sub indicatoarele descrise
anterior sau sub semafoarele rutiere din intersec iile de drumuri, completandu-le semnificatia.
2.2. Mijloace auxiliare de semnalizare a lucr rilor
Aceste indicatoare se realizeaza similar cu indicatoarele pentru semnalizarea curenta cu diferen a c se

execut pe fond galben.
Semnalizarea rutier temporar trebuie între inut permanent pe toat durata lucr rilor de c tre
constructor.
Indicatoarele cu caracter temporar trebui sa fie executate cu folie reflectorizant din accea i clas de
retroflexie cu semnalizarea curent de pe sectorul de drum respectv.
2.3. Mijloace de sus inere a indicatoarelor
Pe autostr zi semnalizarea rutier de orientare în zona nodurilor rutiere se va realiza pe console i

portaluri.
Pentru intersec iile dintre drumurile na ionale cu drumuri na ionale i drumuri na ionale cu drumuri
jude ene, semnalizarea se va realiza pe console iar pentru cele cu drumuri comunale pe stâlpi.
Mijloace de sus inere ale indicatoarelor (a c ror amplasare are loc în afara c ii de rulare) pot fi: stâpi cu
diferite profiluri, console încastrate în ziduri, console de sine st t toare, portaluri, etc., executate din
o el zincat la cald.

Aceste mijloace de sus inere a indicatoarelor trebuie protejate anticoroziv prin zincare la cald sau prin
vopsire cu vopsea special pe baza de zinc.
Decizia pentru amplsarea unui anumit tip de suport se ia pe baza situa iei din teren i a propunerii
tehnice înaintat de Produc tor, func ie de conforma ia/geometria terenului i dimensiunile
(determinant este suprafa a panoului) acestuia. Solu ia de fundare (funda ie beton simplu sau armat,
dimensionare, etc.) pentru fiecare tip de stâlp se d de c tre Produc tor i se aprob de Inginer.
Toate structurile metalice de tip consol i portaluri/semi-portaluri se vor executa pe baza unor proiecte
de specialitate individuale date de Produc tor, aprobate i avizate de un verificator de proiecte atestat.
Proiectul va con ine toate plan ele necesare execu iei i punere în oper la nivel de detalii de execu ie
precum i breviarul de calcul de rezisten static i dinamic , procedeele tehnologice de execu ie,
detalii de armare i execu ii funda ii, etc. Proiectele vor con ine i detalii de execu ie pentru elementele
i dispozitivele de montarea a panourilor indicatoare pe console/portaluri/semi-portaluri.
Alegerea solu iei tehnice - console/portaluri/semi-portaluri se va face pe baza proiectelor avizate, cu

punerea în balan a eficien ei economice i a fezabilit ii tehnice, raportate la situa ia din teren.
Acolo unde proiectul o prevede, indicatoarele rutiere vor fi suspendate deasupra c ii de rulare, prin
montajul pe console/portaluri/semi-portaluri.Un semi-portal este o structura de tip portal care
subântinde doar un sens de deplasare al autostr zii (are un picior de sprijin în zona median i cel lalt în
acostament /taluz lateral) i este folosit doar pentru semnalizarea vertical a acelui sens de deplasare.
Prin compara ie, un portal are o deschidere ce cuprinde ambele sensuri de deplasare pe autostrad i va
putea fi folosit pentru sus inerea de indicatoare rutiere pentru ambele sensuri de mers.
Portalurile i consolele se vor confec iona din profile de aluminu cu grosimea minim de 2 mm i se vor
achizi iona cu contur închis pentru stâlpi i cheson sau grind spa ial (func ie de calculul de rezisten
de la Produc tor), pentru travers bra de consol .
Portalele i consolele vor fi protejate cu parapete metalic i vor fi prev zute cu sistem simplu i accesibil
de montare-demontare a grinzii în consol si stâlp de sus inere pentru asigurarea gabaritului necesar
viitoarelor transporuti agabaritice.
Stâlpul de sus inere pentru indicatoare rutiere, console i portaluri, indiferent de înal ime s fie executat
dîntr-o singur bucat .
Funda iile care se execut pentru prinderea sistemelor de sus inere a semnaliz rii verticale s fie
executate la nivelul par ii carosabile în vederea asigur rii vizibilita ii.Tipul de funda ie va fi func ie de

solu ia tehnic prev zut în proiectul de specialitate de la Produc tor.
Sistemele de sus inere i anume consolele i portalurile vor fi protejate cu parapet metalic.
3. CONFECTIONAREA INDICATOARELOR
Indicatoarele se vor confec iona din tabl de o el cu grosimea de min. 1 mm sau din tabl de aluminiu
cu grosimea de min. 2 mm, respectiv din profile de aluminiu extrudat pentru panourile de orientare de
mari dimensiuni, astfel încât sa se realizeze cu precizie formele i dimensiunile prevazute în SR EN
1848-1.
Suportul pentru indicatoarele care vor fi amplasate pe stâlpi va fi executat din tabl de o el zincat
protejat în câmp electrostatic. Suportul pentru indicatoarele rutiere care se vor monta pe console vor fi
executate din aluminiu, care s asigure o durata de via de minim 10 ani.
Indicatoarele triunghiulare, circulare, în forma de s geat i cele dreptunghiulare cu laturi sub 1000 mm
confec ionate din aluminiu vor avea conturul ranforsat prin dubl îndoire.
Toate indicatoarele se execut cu dubl bordurare pe întregul contur i col uri rotunjite, in conformitate
cu prevederile SR 1848-1, SR 1848-2 i SR EN 12899-1, SR EN 12899-2, SR EN 12899-3.
La indicatoarele din o el, bordurarea va fi facut prin simpla îndoire. Indicatoarele din o el vor fi
protejate integral prin zincare cu un strat de acoperire în grosime de minimum 8 microni i apoi vopsite
pe spate i pe rebord cu un strat de acoperire în grosime de minimum 60 microni. Indicatoare cu
dimensiunea maxim de 3 m se vopsesc în câmp electrostatic. Indicatoarele la care dimensiunea maxim
dep e te 3 m, se protejeaz cu vopsea pe baz de zinc peste care se aplic vopsea alchidica.
Indicatoarele din aluminiu se vopsesc numai pe spate i pe canturi în culoare gri deschis, mat sau
semimat spre a evita efectul de oglinda. Se interzice utilizarea vopselelor pe baza de ulei.
Sistemul de prindere pe stâlp al indicatorului va fi deasemenea protejat anticoroziv prin zincare sau
cadmiere. Protec ia anticoroziv trebuie s asigure o durat de serviciu a suportului metalic egal cu
durata de serviciu a foliei reflectorizante utilizate, în condi ii normale de exploatare.
Leg tura între indicatoare i sistemul de prindere pe stâlpi se va realiza cu uruburi montate pe g uri
practicate pe rebordul indicatoarelor, prin bolturi filetate pe spatele indicatoarelor, cu sudur prin
puncte sau prin benzi dublu adezive speciale.
Panourile dreptunghiulare sau p trate la care latura ce mai mic dep e te 1000 mm, se execut astfel:

• Dintr-una sau mai multe foi de tabl ranforsate cu corniere sau profile de tabl îndoit , pe
contur i la îmbinarea foilor de tabl ;
• Din profile speciale din aluminiu, astfel încât s aib o suprafa uniform i s reziste
fenomenelor meteo nefavorabile.
La indicatoarele men ionate mai sus, fe ele indicatoarelor se execut din folii reflectorizante clasa 1, 2,
sau 3, func ie de solicit rile din teritoriu, în conformitate cu SR EN 12899-1.
Conturul de culoare ro ie al indicatoarelor triunghiulare i circulare, precum i fondul albastru sau verde
al indicatoarelor de obligare i informare, se execut prin serigrafiere. Simbolul de culoare neagr al
indicatoarelor triunghiulare i circulare precum i a celor de informare i localizare se poate realiza fie
prin serigrafiere, fie prin aplicarea simbolului sau literelor decupate din folie neagr autoadeziv .
Fondul de culoare albastr sau verde aferent fetelor indicatoarelor de orientare se va realiza prin
aplicarea de folii reflectorizante clasa l. Pe acest fond se vor aplica chenarul i scrierea din folie
reflectorizanta de culoare alb clasa 2.
Pentru realizarea indicatoarelor cu înscrisuri, se poate proceda la aplicarea pe panou a unor folii
reflectorizante albe de clasa 2 (High intensity grade) sau clasa 3 (Diamond grade) peste care se aplic
un film colorat special, de culoare verde sau albastr , din care au fost decupate literele constituind
mesajul dorit.
Folia reflectorizant de clasa 1 trebuie s aib durata de serviciu garantat de 7 ani, iar cele din clasele 2
i 3 de 10 ani dovedit prin agrementul tehnic.
Indicatoarele rutiere pentru autostr zi, drumuri expres i bretelele nodurilor rutiere se vor confec iona
cu folie clasa 3 (Diamond Grade)
Indicatoarele rutiere pentru drmurile na ionale se vor confec iona din folie clasa 2 (high Intensity Grade)
Preg tirea suprafe ei vopsite a indicatoarelor metalice în vederea aplic rii foliei reflectorizante comport
urm toarele opera iuni:
• Degresarea cu ap i detergen i a suprafe ei pentru a îndeparta orice urm de ulei;

• Înlaturarea urmelor de praf cu o cârp moale, curata i stergerea cu o cârp înmuiata în
alcool;
• Dup zvântare se poate trece la aplicarea foliei reflectorizante.
Foliile reflectorizante trebuie sa corespund calitativ condi iilor din acest caiet de sarcini

Aplicarea foliei se poate face “la rece” atunci când se folose te folie cu adeziv activate prin presare, sau
“la cald”, în instala ii speciale, atunci când se folose te folie cu adeziv activate la cald.
In cazul aplic rii “la rece”, atât indicatorul cât i folia se las cel putin 24 ore la temperatura înc perii,
care trebuie sa fie de 20 – 25 ° C.
Indicatoarele se ambaleaz câte dou buc i, fa în fat , separate prîntr-o foaie de hârtie de protec ie.
Depozitarea se face pe stelaje a c ror rafturi s nu fie la înal ime mai mare de 1,50 m, în pozi ie
vertical , far a se sprijini direct unele de altele spre a evita zgârieturile.
Indicatoarele de presemnalizare care au dimensiuni mai mari se ambaleaza astfel încât s nu fie
degradate în timpul manipul rii i a transportului.
Pe ambalaj se vor aplica sau ata a etichete pe care se va înscrie num rul figurii i denumirea
indicatoarelor ambalate.
Dimensiunile indicatoarelor pentru autostr zi drumuri expres i bretelele nodurilor rutiere sunt din
categoria “foarte mari”, iar pentru celelalte drumuri na ionale din categoria “mari”, a a cum sunt
prevazute în SR 1848-2, cu complet rile din prezentul caiet de sarcini. Pentru unele tronsoane de
drumuri europene de importan deosebita, Compania Na ionale de Autostr zi i Drumuri Na ionale din
Romania S.A., poate solicita indicatoare de dimensiuni “foarte mari”.
Marcarea indicatoarelor se face prin poansonarea pe rebord a initialelor CNADNR însotite de anul de
fabrica ie. De asemeni, pe spatele indicatorului se vor lipi etichete greu destructibile cu o suprafa a de
maxim 30 cm² care con in:
• Sigla i denumirea firmei care a fabricat folia reflectorizant ;

• Sigla i denumirea producatorului;
• Anul de fabrica ie;
• Cuvintele “INDICATOR GARANTAT”.
Ini ialele C.N.A.D.N.R. i anul de fabrica ie pot fi eventual incluse în stratul de vopsea în câmp
electrostatic de pe spatele indicatorului.
4. CONDI II DE CALITATE ALE FOLIEI REFLECTORIZANTE
4.1. Generalita i
Foliile reflectorizante mai frecvent utilizate pe autostr zi, drumuri expres i drumuri na ionale sunt cele

din clasele 1, 2 i 3 descrise mai jos:
• Folii reflectorizante de clasa 1 (engineering grade) – sunt constituite din microbile de sticla
înglobate într-o r in transparent care are fa vazut neted , iar fa cealalt este acoperit
cu un adeziv durabil activate la cald sau la rece prin simpla presare;
• Folii reflectorizante de clasa 2 (high intensity grade) – au performan e de retroreflexie mult
superioare foliilor de clasa I. Aceste folii au spre exterior aer incapsulat între suprafa a
microbilelor i fa a superioar a foliei;
• Folii reflectorizante de clasa 3, denumita i folie reflectorizant miciroprismatic , compus
din elemente optice sub forma de lentile prismatice constituite din r in sintetic
transparent .
Metodele de testare pentru foliile reflectorizante noi i pentru indicatoarele aflate în exploatare constau
din teste fotometrice, încerc ri la ac iuni mecanice i rezisten a la medii agresive.
Tehnologiile de prelucrare, aplicare i imprimare a foliilor reflectorizante, trebuie s respecte

prescrip iile fabricantului foliei privind precautiile de luat la efectuarea acestor opera ii.
Propriet ile cromatice, factorii de luminan i coeficien ii de retroreflexie ai foliilor retroreflectorizate,

microprismatice din clasa 1 i 2 trebuie s fie conform prevederilor SR EN 12899-1, iar cele din clasa 3
trebuie s fie conform prevederilor SR 1848-2.
Tabelul 1 – Coordonate cromatice diurne i factori de luminan . Clasa CR1
Culoare 1 2 3 4 Factor de luminan

ß
x y x y x y x y Tabelul 3 Tabelul 4
Alb 0,355 0,355 0,305 0,305 0,285 0,325 0,335 0,375 0,35 0,27
Galben 0,522 0,477 0,470 0,440 0,427 0,483 0,465 0,534 0,27
A se vedea
tabelul 3
Galben 0,545 0,454 0,487 0,423 0,427 0,483 0,465 0,534 0,16
A se vedea
tabelul 4
Portocaliu 0,610 0,390 0,535 0,375 0,506 0,404 0,570 0.,42 0.,17 0,14
9
Ro u 0,735 0,265 0,674 0,236 0,569 0,341 0,655 0,345 0,05 0,03
Albastru 0,078 0,171 0,150 0,220 0,210 0,160 0,137 0,038 0,01 0,01
Verde 0,007 0,703 0,248 0,409 0,177 0,362 0,026 0,399 0,04 0,03
Verde închis 0,313 0,682 0,313 0,453 0,248 0,409 0,127 0,557 0,01 ß 0,07
Maron 0.,45 0,397 0,523 0,429 0,479 0,373 0,558 0,394 0,03 ß 0,09
5

Gri 0,350 0,360 0,300 0,310 0,285 0,325 0,335 0,375 0,12 ß 0,18
Tabelul 2 – Coordonate cromatice diurne i factori de luminan . Clasa CR2
Culoare 1 2 3 4
Factor de luminan
ß
x y x y x y x y Tabelul 3 Tabelul 4
Alb 0,305 0,315 0,335 0,345 0,325 0,355 0,295 0,325 0,35 0,27
Galben 0,494 0,505 0,470 0,480 0,493 0,457 0,522 0,477 0,27
A se vedea
tabelul 3
Galben 0,494 0,505 0,470 0,480 0,513 0,437 0,545 0,454 0,16
A se vedea
tabelul 4
Ro u 0,735 0,265 0,700 0,250 0,610 0,340 0,660 0,340 0,05 0,03
Albastru 0,130 0,086 0,160 0,086 0,160 0,120 0,130 0,120 0,01
A se vedea
tabelul 3
Albastru 0,130 0,090 0,160 0,090 0,160 0,140 0,130 0,140 0,01
A se vedea
tabelul 4
Verde 0,110 0,415 0,150 0,415 0,150 0,455 0,110 0,455 0,04
A se vedea
tabelul 3
Verde 0,110 0,415 0,170 0,415 0,170 0,500 0,110 0,500 0,03
A se vedea
tabelul 4
Verde închis 0,190 0,580 0,190 0,520 0,230 0,580 0,230 0,520 0,01 ß 0,07
Maron 0,455 0,397 0,523 0,429 0,479 0,373 0,558 0,394 0,03 ß 0,09
Gri 0,305 0,315 0,335 0,345 0,325 0,355 0,295 0,325 0,12 ß 0,18
Tabelul 3 – Propriet i cromatice i factori de luminan . Folii din clasa 3
Culoare 1 2 3 4 Factor de
x y x y x y x y luminan
ß
Alb 0,305 0,315 0,335 0,345 0,325 0,355 0,295 0,325 0,40
Galben 0,494 0,505 0,470 0,480 0,513 0,437 0,545 0,454 0,24
Ro u 0,735 0,265 0,700 0,250 0,610 0,340 0,660 0,340 0,03
Albastru 0,130 0,090 0,160 0,090 0,160 0,140 0,130 0,140 0,01
Verde 0,110 0,415 0,170 0,415 0,170 0,500 0,110 0,500 0,03
Fluo 0,387 0,610 0,369 0,546 0,428 0,496 0,460 0,540 0,60
YG

Tabelul 4 – Coeficient de retroreflexie RA Clasa RA (cd lx-1 .m-2)
Geometria Culoare
m sur rilor
ß1 Alb Galben Ro u Verde Albastru Maron Portocaliu Gri
(ß2=0
)
12’ +5° 70 50 14,5 9 4 1 25 42
+30° 30 22 6 3,5 1,7 0,3 10 18
+40° 10 7 2 1,5 0,5 # 2,2 6
20’ +5° 50 35 10 7 2 0,6 20 30
+30° 24 16 4 3 1 0,2 8 14,4
+40° 9 6 1,8 1,2 # # 2,2 5,4
2° +5° 5 3 1 0,5 # # 1,2 3
+30° 2,5 1,5 0,5 0,3 # # 0,5 1,5
+40° 1,5 1,0 0,5 0,2 # # # 0,9
# semnific : “valoare mai mare ca zero dar care nu este semnificativ sau nu se aplic
Tabelul 5 – Coeficient de retroreflexie RA Clasa RA 2 (cd lx-1 .m-2)
Geometria Culoare
m sur rilor
ß1 Alb Galben Ro u Verde Verde Albastru Maron Portocaliu Gri
(ß2=0) închis
12’ +5° 250 170 45 45 20 20 12 100 125
+30° 150 100 25 25 15 11 8,5 60 75
+40° 110 70 15 12 6 8 5,0 29 55
20’ +5° 180 120 25 21 14 14 8 65 90
+30° 100 70 14 12 11 8 5 40 50
+40° 95 60 13 11 5 7 3 20 47
2° +5° 5 3 1 0,5 0.5 0,2 0,2 1,5 2,5
+30° 2,5 1,5 0,4 0,3 0,3 # # 1 1,2
+40° 1,5 1,0 0,3 0,2 0,2 # # # 0,7
# semnific : “valoare mai mare ca zero dar care nu este semnificativ sau nu se aplic
Tabelul 6 – Coeficien i de retroreflexie - Folii din clasa 3 (cd/lux.m2)
Geometria Culoare
m sur rilor
ß1 Alb Galben Ro u Verde Albastru Fluo YG
(ß2=0)
0 1 2 3 4 5 6 7
0,1° +5° 850 550 170 85 55 700

+20° 600 390 120 60 40 480
+30° 425 275 85 40 28 340
0,2° +5° 625 400 125 60 40 500
0 1 2 3 4 5 6 7
+20° 450 290 90 45 30 360
+30° 325 210 65 30 20 260
0,33° +5° 425 275 85 40 28 340
+20° 300 195 60 30 20 240
+30° 225 145 45 20 15 180
0,5° +5° 320 224 64 32 16 256
+20° 240 168 48 24 12 192
+30° 160 112 32 16 8 128
+40° 80 56 16 8 4 64
1,0° +5° 120 84 24 12 6 96
+20° 90 63 18 9 4,5 72
+30° 60 42 12 6 3 48
+40° 30 21 6 3 1,5 24
1,5° +5° 32 22 6,5 3 1,5 32
+20° 24 16,5 5 2,5 1 24
+30° 16 11 3 1,5 - 16
+40° 8 5,5 1,5 1 - 8
“- ‘ reprezinta “Valori mai mari de 0, dar mai mici de 0,1”
4.1.1. Încerc ri de laborator
Foliile retroflectorizante trebuie s prezinte o bun aderenta la suport, indepartarea prin jupuire
neputând fi posibil f r distrugerea foliei.
Testul de aderen la suport se execut pe esantioane având dimensiunile de 10x15cm. Cu un cu it sau

lam se jupoaie folia de pe suport s mai r mân prins la un capat o bucat de 2 x 2 cm. Se încearc
jupuirea mai departe a foliei cu mâna. Daca aceasta nu este posibil decat prin distrugerea foliei, testul
de adeziune se consider ca fiind corespunzator.
Testul la rezisten a la soc se face coform SR EN ISO 6272-2
• O mostra cu dimensiunile de 15 x 15 cm decupat din indicatorul rutier este asezat pe o

ram având laturile de 10 x 10 cm. De la o înal ime de 26 cm cade o mas de 540 g, pentru
folii din clasa 1 i clasa 2. Pentru clasa 3, testarea se face coform SR EN ISO 6272-2 i SR
EN 12899-1;
• Testul se consider corespunzator dac folia nu se desprinde de suport i nu prezint
cr p turi.
Testul la rezistenta la c ldur uscat se execut astfel:

• O monstra având dimensiunile de 7,5 x 15,0 cm se men in 24 ore în etuv la temperatura de
71°± 3° C, apoi se condi ioneaz 2 ore la temperatura camerei, dup care se poate interpreta
testul. Testul este considerat corespunz tor dac mostra nu prezint defecte de tipul fisuri,
cojiri sau desprinderi de suport. Pentru folii clasa 3 placu ele au dimensiuni de 15 x 15 cm.
Expunerea se face la temperatura de 77° C. Caracterizarea optica se face conf. SR EN
12899-1.
Testul la rezisten a la frig se execut astfel:
• O monstr avand dimensiunile de 7,5 x 15,0 cm se p streaz timp de 72 ore în congelator la

temperatura de - 35° ± 3° C, dup care se condi ioneaza 2 ore la temperatura camerei i se
interpreteaz testul. Testul este considerat corespunz tor daca mostra nu prezint defecte de
tipul de fisuri, cojiri sau desprinderi de suport.
Testul de rezisten a la coroziune const în determinarea rezisten ei la cea a salin produs prin
pulverizarea la temperatura de 35° ± 2°C a unei solu ii de 5 p r i în greutate clorur de sodium dizolvat
în 95 p r i ap distilat . Mostrele de testat, cu dimensiunile de 15,0 x 15,0 cm, sunt supuse ac iunii ce ii
salin la min. 2 cicluri de câte 22 ore fiecare, separate de un interval de 2 ore la temperatura camerei,
timp în care mostrele pot fi uscate. La terminarea ambelor cicluri, mostrele se spal cu apa distilat i se
usuca cu o pâsla în vederea examin rii.
Testul se consider corespunzator dac mostrele nu prezint defecte de suprafa de tipul fisuri,
decolari, etc, iar coeficientul de retroreflexie i coordonatele cromatice corespund condi iilor înscrise în
SR EN 12899-1.
Testul la rezisten la intemperii se execut astfel:
• Mostrele de folii reflectorizante se expun în diferite zone climatice timp de 2 ani, cu fa a

orientat spre sud i la o înclinare de 45° fa de orizontala. Suprafa a mostrei se spala
periodic pentru îndepartarea pulberilor depuse din atmosfer . În vederea interpret rii testului,
mostrele se spal cu ap distilat i se condi ioneaz .
Testul se consider corespunz tor dac :
• Mostrele nu prezint defecte de suprafa de tip fisuri, umflaturi, cojiri, contractii ce depasesc
0,8 mm, întinderi sau desprinderi de suport i corespunde fotometric condi iilor de “rezisten a
la coraziune”
Foliile retroreflectorizante trebuie s prezinte în structura acestora un marcaj de identificare durabil i

vizibil. Durabilitatea marcajului trebuie sa fie cel pu in egal cu durata de via a foliei
retroreflectorizant . Marcajul trebuie s con in cel pu in urm toarele informa ii:
• Simbolul CE;
• Numele sau logo-ul produc torului;
• Clasa de performan în retroreflexie/durata de serviciu;
• Codul de identificare a lotului de produc ie.
Toate aceste informa ii trebuie s fie prezente cel pu in o dat pe orice suprafa de 400x400 mm a
foliei i cel pu in o dat pe suprafa a fiec rui indicator.
5. EVALUAREA CONFORMITA II
Conformitatea unui panou de semnalizare rutier trebuie demonstrat prin
• Incercarea ini ial de tip SR EN 12899-5;

• Controlul produc ieii în fabric efectuat de produc tor conform SR EN 12899-4.
Un sistem de control al produc iei în fabric conform EN ISO 9001 i care ine cont de cerin ete
specifice produsului din SR EN 12899-1, trebuie considerat satsf c tor cerin elor de control al
produc iei în fabric .
6. CONTROLUL CALITA II I RECEP IA INDICATOARELOR
Fiecare lot de indicatoare livrate trebuie sa fie înso it de certificatul de conformitate al produsului.
Verificarea calit ii, a cantit ii i recep ia indicatoarelor se fac de catre reprezentan ii beneficiarului.
Furnizorul trebuie s -si asigure colaborarea unui laborator competent în domeniu acceptat i de
beneficiar.
Furnizorul va trebui s propun un plan de control al calit ii, însu it de beneficiar, cuprinzând testele ce
se vor efectua la fabrica ie.
In plus fa de aceste teste, beneficiarul îsi rezerv dreptul de a face contra expertizele pe care le
consider necesare, pe cheltuiala furnizorului.
Verific rile pe parcursul execu iei si la livrare:
• Verificarea prin sondaj a planeit ii, formei fe ei indicatoarelor i a dimensiunilor;

• Verificarea integrit ii ambalajelor;

• Verificarea coresponden ei indicatorului cu prevederile SR 1848-1;
• Aplicarea corect a foliei reflectorizante care nu trebuie s aib încre ituri i umfl turi;
• Aspectul i exactitatea înscrisurilor de pe indicatoare. Tolerantele admise sunt de:
o ±1 % pentru înal imea i la imea literelor, distan a dintre litere sau între rânduri i pentru
chenare;
o ±3 % pentru grosimea literelor;
• Verificarea numarului de indicatoare din fiecare tip;
• Verificarea buletinului de calitate ce inso e te marfa, emis de producator.
Recep ia se face atât în ce priveste calitatea cât i în ce priveste tipodimensiunile.
Toate produsele care nu corespund calitativ caietului de sarcini vor fi refuzate.
Verific rile dup montarea indicatoarelor constau în:
• Respectarea amplas rii în lungul drumului i în profil transversal, conforn SR 1848-2;

• Modul de prindere pe stâlpi conform prezentului caiet de sarcini.

ANEXÃ - DOCUMENTE DE REFERIN A
I. ACTE NORMATIVE

HG 1231/2008
interes national
drumurilor publice
ulterioare
II. STANDARDE
SR 1848-1:2011 Semnalizare rutier . Indicatoare i mijloace de semnalizare rutier .
Partea 1: Clasificare, simboluri i amplasare
Partea 2: Condi ii tehnice

Partea 3: Scriere i mod de alc tuire
SR EN 12899-1:2007 Indicatoare fixe pentru semnalizare rutiera verticala. Partea 1: Panouri
fixe
SR EN 12899-2:2007 Indicatoare fixe pentru semnalizare rutiera verticala. Partea 2: Borne
luminoase
SR EN 12899-3:2007 Indicatoare fixe pentru semnalizare rutier vertical . Partea 3: Stâlpi
de dirijare pentru balizajul permanent i dispozitive
retroreflectorizante
SR EN 12899-4:2007 Indicatoare fixe pentru semnalizare rutier vertical . Partea 4:
Controlul produc iei în fabric
SR EN 12899-5:2007 Indicatoare fixe pentru semnalizare rutier vertical . Partea 5:
Încercare ini ial de tip
SR EN ISO 6272-2:2012 Vopsele i lacuri. Încerc ri de deformare rapid (rezisten a la oc).
Partea 2: Încercarea prin c derea unei mase cu penetrator cu suprafa
mic
SR EN ISO 9001:2015 Sisteme de management al calit ii. Cerin e

Untitled

Încărcat de

Informații document

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Untitled

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

S

- Caiet de sarcini nr. 1 Lucrari de consolidare a terasamentelor de drumuri

CAIET DE SARCINI NR. 1

S.C. PRIMACONS S.R.L.

Structuri de sprijin i consolidare din beton simplu 1

Structuri de sprijin i consolidare din beton simplu 2

Structuri de sprijin i consolidare din beton simplu 3

Structuri de sprijin i consolidare din beton simplu 4

2.3 Agregate naturale pentru beton

2.3.1 Controlul calit ii agregatelor

2.3.2 Manipularea i stocarea in situ

Structuri de sprijin i consolidare din beton simplu 5

2.4.1.2 Prepararea i transportul betonului

2.4.1.3 Controlul produc iei betonului

Structuri de sprijin i consolidare din beton simplu 6

2.8.1 Material geotextil

Structuri de sprijin i consolidare din beton simplu 7

2.8.3 evi PVC

4. EXECU IA LUCR RILOR

4.2 Realizare tronson experimental

4.3 Tehnologie de execu ie

Structuri de sprijin i consolidare din beton simplu 8

4.3.3 Controlul i recep ia lucr rilor de cofraje

4.3.4 Turnarea betonului

Structuri de sprijin i consolidare din beton simplu 9

4.3.5 Decofrarea i protec ia betonului dupa turnare

4.3.7 Execu ia sistemului de drenaj

5. CONTROLUL EXECU IEI LUCR RILOR

5.1 Verificarea calit ii lucr rilor

Structuri de sprijin i consolidare din beton simplu 10

Structuri de sprijin i consolidare din beton simplu 11

5.3 Defec iuni i mod de remediere

Structuri de sprijin i consolidare din beton simplu 12

7. PLAN ELE CARE GUVERNEAZA LUCRAREA

8. LISTA STANDARDELOR I NORMATIVELOR

Nr. Acte legislative/ Denumirea

Structuri de sprijin i consolidare din beton simplu 13

Structuri de sprijin i consolidare din beton simplu 14

Structuri de sprijin i consolidare din beton simplu 15

Structuri de sprijin i consolidare din beton simplu 16

Structuri de sprijin i consolidare din beton simplu 17

CAIET DE SARCINI NR. 1

S.C. PRIMACONS S.R.L.

2.3 Agregate naturale pentru beton

2.3.1 Controlul calit ii agregatelor

2.3.2 Manipularea i stocarea in situ

2.4.1.2 Prepararea i transportul betonului

2.4.1.3 Controlul produc iei betonului

2.6 Cofraje i sus ineri

2.9 Alte materiale

2.9.1 Material geotextil

2.9.3 evi PVC

4. EXECU IA LUCR RILOR

4.2 Realizare tronson experimental

4.3 Tehnologie de execu ie

4.3.3 Controlul i recep ia lucr rilor de cofraje

4.3.4 Fasonarea i montarea arm turilor

4.3.5 Turnarea betonului

4.3.6 Decofrarea i protec ia betonului dup turnare

4.3.8 Execu ia sistemului de drenaj

5. CONTROLUL EXECU IEI LUCR RILOR

5.1 Verificarea calit ii lucr rilor

Denumire lucrare Toleran e admisibile

5.3 Defec iuni i mod de remediere