4.caiet de Sarcini DRUM

Caiete de Sarcini Lucrari de Drum - Faza Proiect Tehnic
Modernizare strazi in orasul Insuratei, judetul Braila -

etapa a doua
Proiect nr.12/ 2018
Volumul 2 – Caiet de Sarcini

PROIECT TEHNIC SI DETALII DE EXECUTIE
BENEFICIAR: UAT Oras Insuratei, Jud.Braila
Februarie 2018
Pagina 1 din 128

CUPRINS
1. LUCRARI DE DRUMURI..........................................................................................................3
1.1 SPECIFICATII GENERALE...................................................................................................3
1.2 TERASAMENTE....................................................................................................................8
1.3 FUNDATII DIN BALAST....................................................................................................26
1.4 PIATRA SPARTA.................................................................................................................37
1.5 MIXTURI ASFALTICE CILINDRATE LA CALD..............................................................55
1.6 SCURGEREA APELOR........................................................................................................90
1.7 PODETE................................................................................................................................97
1.8 INDICATOARE RUTIERE.................................................................................................103
1.9 MARCAJE RUTIERE.........................................................................................................118
2. LISTA DOCUMENTELOR DE REFERINTA...................................................................126
3. ANEXA - BREVIARE DE CALCUL...................................................................................128
Pagina 2 din 128

1. LUCRARI DE DRUMURI
1 SPECIFICATII GENERALE
Pagina 3 din 128

CAIET DE SARCINI 1
SPECIFICATII GENERALE
Pagina 4 din 128

Generalitati
Specificatiile generale enumerate mai jos sunt valabile pentru orice gen de lucrare si fac referire la
obligatiile Antreprenorului privind pregatirea, executia propriu-zisa a lucrarilor, masuratorile, testele,
sondaje, analize de laborator, etc, prezentate in Caietele de Sarcini de specialitate.
 Antreprenorul trebuie să respecte prevederile standardelor şi normelor în vigoare.
 Antreprenorul este obligat sa asigure adoptarea masurilor tehnologice si organizatorice in
cadrul sistemului calitatii, care sa conduca la respectarea stricta a prevederilor caietelor de
sarcini; Executia lucrarilor se va realiza in conformitate cu prevederile standardului de calitate
SR EN ISO 9001:2001.
 Dupa primirea documentatiei tehnice de executie, Antreprenorul va asigura insusirea proiectului
de catre toti factorii care concura la realizarea lucrarii.
 Toate materialele care intră în lucrările permanente vor fi supuse aprobării Dirigintelui de
Santier. Înainte de aprovizionare, Antreprenorul va supune aprobării Dirigintelui de Santier toate
materialele care intra in lucrarile permanente precum si sursele / furnizorii acestor materiale.
Nici un material nu va fi utilizat în lucrările permanente înainte de a fi aprobat de Diriginte de
Santier.
 Toate materialele propuse a se utiliza, trebuie să fie agrementate tehnic sau sa aiba certificate
de conformitate.
 Antreprenorul va efectua, într-un laborator autorizat, toate încercările şi determinările cerute de
prezentul Caiet de Sarcini şi orice alte încercări şi determinări cerute de Diriginte de Santier. De
asemenea, este obligat sa tina evidenta la zi a probelor si incercarilor acestor probe prin
caietele de sarcini.
 Antreprenorul va înregistra zilnic date referitoare la execuţia lucrărilor şi la rezultatele obţinute în
urma măsurătorilor, testelor şi sondajelor.
 Cu cel puţin 28 zile înainte de începerea fiecărei lucrări, Antreprenorul va supune aprobării
Dirigintelui de Santier procedura de execuţie a lucrării respective. Nici o lucrare nu va începe
înainte ca procedura de execuţie a acelei lucrări să fie aprobată de Diriginte de Santier. În
execuţia lucrărilor, Antreprenorul va urma întocmai procedura de execuţie, aşa cum a fost
aprobată de Diriginte de Santier.
 Antreprenorul trebuie să se asigure că prin toate procedurile aplicate, îndeplineşte cerinţele
prevăzute de prezentul Caiet de Sarcini.
 Antreprenorul este obligat sa convoace factorii care trebuie sa participe la verificarea lucrarilor
supuse fazei determinante si sa asigure efectuarea acestora, in scopul obtinerii acordului de
confirmare a lucrarilor.
 Proiectantul propune prin proiect fazele de executie determinante si participa pe santier la
verificarile de calitate.
 Este cu desavarsire interzis a se proceda la receptionarea de lucrari care sa ascunda defectele
ale structurilor de rezistenta, sau care sa impiedice accesul si repararea corecta sau
remedierea acestora.
In toate cazurile in care vreun rezultat provenit dintr-o verificare vizuala sau incercare efectuata pe
parcurs referitoare la rezistenta, stabilitatea sau durabilitatea lucrarilor depaseste in sens defavorabil
abaterile admise prevazute, decizia asupra continuarii lucrarilor va putea fi luata numai cu acordul
scris al Dirigintelui de Santier si cu avizul Proiectantului.
In cazul cand caracterul imprevizibil al conditiilor geotehnice sau hidrogeologice, efectiv intalnite la
lucrare, impune modificarea esentiala a executiei lucrarii, Antreprenorul, va informa imediat
Dirigintelui de Santier asupra situatiei aparute.
LUCRARI PREGATITOARE
Antreprenorul va amenaja in cadrul santierului ateliere, birouri, locuri de igiena si securitate, platforme
neinundabile pe care se vor construi soproane, magazii si depozite pentru stocare materiale,
laboratoare de incercari (daca este cazul), precum si racordarea acestora la diferite resurse: apa,
canal, telefon, energie electrica, etc.
Pagina 5 din 128

Antreprenorul va semnaliza zona de lucru si va solicita organelor competente restrictionarea vitezei

de circulatie a autovehiculelor aflate in tranzit.
Antreprenorul va executa drumurile de acces si platformele de lucru pentru utilaje si va materializa
prin tarusi ampriza lucrarilor
DESFIINTAREA SANTIERULUI
Antreprenorul va lua toate masurile necesare pentru desfiintarea santierului, si va face toate
amenajarile necesare pentru redarea in folosinta initiala a terenului si va inlatura in totalitate efectele
si eventualele surse de poluare a terenului (baze de productie, ateliere de reparatii, depozite de
combustibili, etc.)
RECEPTIA LUCRARILOR
Receptia constituie o componenta a sistemului calitatii in constructii si prin actul de receptie se
certifica faptul ca Antreprenorul si-a indeplinit obligatiile in conformitate cu prevederile contractului si a
documentatiei de executie.
Receptia lucrarilor se va efectua in conformitate cu HG nr.273/14.06.1994 si cu Normativele C 56-
1985 si NE 012-99.
Receptia pe faze
Receptia pe faze (de lucrari ascunse) va examina daca partea de lucrare ce se receptioneaza s-a
executat conform proiectului si atesta conditiile impuse de documentatia de executie si a caietelor de
sarcini.
In urma verificarilor se incheie proces verbal de receptie pe faze in care se confirma posibilitatea
trecerii executiei la faza imediat urmatoare.
La receptia pe faze, participa reprezentantul Inspectoratului de Stat in Constructii, Antreprenorul si
Proiectantul.
Registrul de procese verbale de lucrari ascunse se va pune la dispozitia organelor de control, cat si
comisiei de receptie preliminara sau finala.
Receptia la terminarea lucrarilor

Comisia examineaza executarea lucrarilor in conformitate cu respectarea prevederilor din autorizatia
de construire, cu prevederile contractului, ale documentatiei de executie, precum si cu avizele
eliberate de autoritatile competente.
Antreprenorul trebuie sa comunice Beneficiarului data terminarii tuturor lucrarilor prevazute in
contract.
Proiectantul, in calitate de autor al proiectului constructiei, va intocmi si prezenta in fata comisiei de
receptie punctul sau de vedere privind executia constructiei.
La terminarea examinarii, comisia formata din Beneficiar si comisia numita de acesta, impreuna cu
Antreprenorul, va consemna observatiile si concluziile in procesul-verbal de receptie, inclusiv
recomandarea de admitere cu sau fara obiectii a receptiei.
Receptia finala
Receptia finala este convocata de Beneficiar in cel mult 15 zile dupa expirarea perioadei de garantie
prevazuta in contract.
La receptia finala participa: Beneficiarul, comisia de receptie numita de Investitor, Proiectantul lucrarii
si Antreprenorul.
PROTECTIA MEDIULUI
In perioada de executie principalele surse de poluare vor fi: executia propriu-zisa a lucrarilor, traficul
de santier si organizarea de santier (statiile de betoane si de mixturi asfaltice, depozitele de materiale
si carburanti, cantina etc). Impactul asupra factorilor naturali si umani se va face resimtit pe o
perioada limitata de timp si in cadrul unei arii restranse.
Tehnologiile de lucru, organizarile de santier, lucrarile temporare de deviere a circulatiei sau pentru
desfasurarea procesului tehnologic vor fi stabilite de catre Antreprenor care are obligatia sa obtina
toate avizele si acordurile necesare desfasurarii lucrarilor.
Pagina 6 din 128
Lucrarile prevazute in acest proiect nu emana in mediul ambient substante toxice sau reziduale care
sa altereze in vreun fel calitatea apei, aerului, solului sau subsolului. Realizarea lucrarilor de drenaje,
consolidari versanti, scurgerea dirijata a apelor meteorice, plantari, etc, contribuie la stabilizarea
versantilor afectati de alunecare.
Antreprenorul va tine cont de masurile prevazute in Legea Protectiei Mediului nr 137/21.12.1995
republicata in M.O. nr. 70/17.02.2000.
PROTECTIA MUNCII
Pe durata executarii lucrarilor se vor respecta normele de tehnica securitatii, protectiei si igiena
muncii, prevazute de actele normative in vigoare:
- Legea protectiei muncii nr. 90/12.07.1996 cu republicarile ulterioare (Monitorul Oficial nr.
47/29.01.2001).
- Ordinul M.M.P.S. nr. 136/17.04.1995 privind aprobarea Normelor specifice de securitate a
muncii pentru prepararea, turnarea betoanelor si executia lucrarilor de beton armat si
precomprimat.
- Ordinul nr. 8/26.01.1994 privind aprobarea Normelor specifice de securitate a muncii pentru
prelucrarea metalelor prin sudarea si taierea materialelor.
- „Regulamentul privind protectia si igiena muncii in constructii” aprobat prin Ordinul M.L.P.T.L.
nr. 9/N/15.03.1993, publicat in Buletinul Constructiilor nr. 5-8/1993.
- Norme generale de protectie a muncii, 2002 aprobate de Ministerul Muncii si Solidaritatii
Sociale si Ministerul Sanatatii, prin Ordinul 508/20.11.2002 si de M.S.F. prin Ordinul
933/25.11.2002.
- Ordinul nr. 58/1991 – Echipamentul individual de protectie.
Instructajul muncitorilor se va face in conformitate cu prevederile cuprinse in Ordinele precizate mai
sus.
Antreprenorul va nominaliza si va instrui personalul responsabil pentru semnalizarea si avertizarea
punctelor periculoase.
PAZA CONTRA INCENDIILOR

Pe timpul executiei lucrarilor se vor respecta prevederile urmatoarelor normative referitoare la paza
contra incendiilor:
- Normativ P118/1999, Normativ de siguranta la foc a constructiilor aprobat prin Ordinul
27/N/07.04.1999.
- Normativ I 7/1998,
- Hotararea Guvernului nr. 51/1992, Hatararea privind unele masuri pentru imbunatatirea
activitatilor de prevenire si stingere a incendiilor, republicata M.O. nr. 49/07.03.1996.
- Ordinul M.I. nr. 381/04.03.1993 privind Norme generale de prevenire si stingere a incendiilor.
- Ordinul M.L.P.T.L. nr. 7/N/03.03.1993 privind Norme generale de prevenire si stingere a
incendiilor.
Pagina 7 din 128

2 TERASAMENTE
Pagina 8 din 128

CAIET DE SARCINI 2
TERASAMENTE
CAPITOLUL I - GENERALITĂTI
ART.1. DOMENIU DE APLICARE

Prezentul caiet de sarcini se aplică la executarea terasamentelor pentru modernizarea, constructia si
reconstructia drumurilor publice. El cuprinde conditiile tehnice comune ce trebuie să fie îndeplinite la executarea
debleurilor, rambleurilor, transporturilor, compactarea, nivelarea si finisarea lucrărilor, controlul calitătii si conditiile de
receptie.
ART.2. PREVEDERI GENERALE

2.1 La executarea terasamentelor se vor respecta prevederile din STAS 2914/84 si alte standarde si normative în
vigoare, la data executiei, în măsura în care acestea completează si nu contravin prezentului caiet de sarcini.
2.2. Antreprenorul va asigura prin mijloace proprii sau prin colaborare cu alte unităti de specialitate, efectuarea
tuturor încercărilor si determinărilor rezultate din aplicarea prezentului caiet de sarcini.
2.3. Antreprenorul este obligat să efectueze, la cererea Inginerului, si alte verificări suplimentare fată de
prevederile prezentului caiet de sarcini.
2.4. Antreprenorul este obligat să asigure adoptarea măsurilor tehnologice si organizatorice care să conducă la
respectarea strictă a prevederilor prezentului caiet de sarcini.
2.5. Antreprenorul este obligat să tină evidenta zilnică a terasamentelor executate, cu rezultatele testelor si a
celorlalte cerinte.
2.6. În cazul în care se vor constata abateri de la prezentul caiet de sarcini Inginerul poate dispune întreruperea
executiei lucrărilor si luarea măsurilor care se impun, pe cheltuiala Antreprenorului.
CAPITOLUL II - MATERIALE FOLOSITE
ART.3. PĂMÂNT VEGETAL
Pentru acoperirea suprafetelor ce urmează a fi însământate sau plantate se foloseste pământ vegetal rezultat de
la curătirea terenului si cel adus de pe alte suprafete locale de teren, cu pământ vegetal corespunzător.
Pagina 9 din 128

ART.4. PĂMÂNTURI PENTRU TERASAMENTE

4.1. Categoriile si tipurile de pământuri clasificate conform AND530-2012 şi SR EN ISO 14688-2:2005.
4.2. Pământurile clasificate ca foarte bune pot fi folosite în orice conditii climaterice si hidrologice, la orice
înăltime de terasament, fără a se lua măsuri speciale.
4.3. Pământurile clasificate ca bune pot fi de asemenea utilizate în orice conditii climaterice, hidrologice si la
orice înăltime de terasament, compactarea lor necesitând o tehnologie adecvată.
4.4. Pământurile prăfoase si argiloase, clasificate ca mediocre în cazul când conditiile hidrologice locale sunt
mediocre si nefavorabile, vor fi folosite numai cu respectarea prevederilor STAS 1709/1,2,3-90 privind actiunea
fenomenului de înghet-dezghet la lucrări de drum.
4.5. În cazul terasamentelor în debleu sau la nivelul terenului, executate în pământuri rele sau foarte rele sau a
celor cu densitate în stare uscată compactată mai mică de 1,5 g/cmc, vor fi înlocuite cu pământuri de calitate
satisfăcătoare sau vor fi stabilizate mecanic sau cu lianti (var, cenusă de furnal, dorosol etc.). Înlocuirea sau stabilizarea se
vor face pe toată lătimea platformei, la o adâncime de minimum 20 cm în cazul pământurilor rele si de minimum 50 cm în
cazul pământurilor foarte rele sau pentru soluri cu densitate în stare uscată compactată mai mică de 1,5 g/cmc.
Adâncimea se va considera sub nivelul patului drumului si se va stabili în functie de conditiile locale concrete, de către
Inginer.
ART.5. APA DE COMPACTARE

5.1. Apa necesară compactării rambleurilor nu trebuie să fie murdară si nu trebuie să contină materii organice în
suspensie.
5.2. Apa sălcie va putea fi folosită cu acordul “Inginerului”, cu exceptia compactării terasamentelor din spatele
lucrărilor de artă.
ART.6. PĂMÂNTURI PENTRU STRATURI DE PROTECTIE

Pământurile care se vor folosi la realizarea straturilor de protectie a rambleurilor erodabile trebuie să aibe
calitătile pământurilor care se admit la realizarea rambleurilor, fiind excluse nisipurile si pietrisurile aluvionare. Aceste
pământuri nu trebuie să aibă elemente cu dimensiuni mai mari de 100 mm.
ART.7. VERIFICAREA CALITĂTII PĂMÂNTURILOR

7.1. Verificarea calitătii pământului constă în determinarea principalelor caracteristici ale acestuia, prevăzute în
tabelul 2.
Pagina 10 din 128

Tabel 2
Nr. Caracteristici care se verifică Frecvente minime Metode de

crt determinare
conform STAS
1 Granulozitate În functie de heterogenitatea pământului 1913/5-85
2 Limita de plasticitate utilizat însă nu va fi mai mică decât 1913/4-86
3 Densitate uscată maxima o încercare la fiecare 5.000 mc 1913/3-76
4 Coeficientul de neuniformitate 2914-84
5 Umflare libera o încercare la fiecare 5.000 mc 1913/12-88
6 Sensibilitate la înghet, dezghet *) O încercare la fiecare: - 2.000 mc pământ 1709/3-90
pentru
rambleuri
- 250-1000 ml de drum in
debleu
7 Umiditate Zilnic sau la fiecare 500-1000 mc 1913/1-82
8 Parametrii rezistentei la În functie de eterogenitatea pământului 8942/2-82
forfecare Ø, c utilizat, cel putin o determinare pe sursa de
pamant
*) numai in cazul in care adancimea de inghet / dezghet este mai mare decat grosimea sistemului rutier si se aplica numai
la stratul sau straturile de umplutura in rambleu care intra sub incidenta adancimii de inghet.
7.2. Laboratorul Antreprenorului va avea un registru cu rezultatele tuturor determinărilor de laborator.
CAPITOLUL III - EXECUTAREA TERASAMENTELOR
ART.8. PICHETAJUL LUCRĂRILOR

8.1. De regulă, la pichetarea axei traseului sunt materializate pe teren toate punctele importante ale traseului
prin picheti cu martori, iar vârfurile de unghi prin borne de beton legati de reperi amplasati în afara amprizei drumului.
Pichetajul este însotit si de o retea de reperi de nivelment stabili, din borne de beton, amplasati în afara zonei drumului,
cel putin câte doi reperi pe km.
8.2. În cazul când documentatia este întocmită pe planuri fotogrametrice, traseul drumului proiectat nu este
materializat pe teren. Materializarea lui urmează să se facă la începerea lucrărilor de executie pe baza planului de situatie,
a listei cu coordonate pentru vârfurile de unghi si a reperilor de pe teren.
8.3. Înainte de începerea lucrărilor de terasamente Antreprenorul, pe cheltuiala sa, trece la restabilirea si
completarea(indesirea) pichetajului în cazul situatiei arătate la pct.8.1. sau la executarea pichetajului complet nou în cazul
situatiei de la pct.8.2. În ambele cazuri trebuie să se facă o pichetare detaliată a profilurilor transversale, la o distantă
maximă între acestea de 30 m în aliniament si de 20 m în curbe, in conformitate cu profilele transversale din proiect.
Pichetii implantati în cadrul pichetajului complementar vor fi legati, în plan si în profil în lung, de aceiasi reperi ca
si pichetii din pichetajul initial.
8.4. Odată cu definitivarea pichetajului, în afară de axa drumului, Antreprenorul va materializa prin tărusi si
sabloane, ori de cate ori este necesar in conformitate cu etapele tehnologice in desfasurare pe santier, următoarele:
Pagina 11 din 128

- ampriza drumului
- traseul santurilor de pamant
- înăltimea umpluturii sau adâncimea săpăturii în ax, de-a lungul axului drumului;
- punctele de intersectii ale taluzurilor cu terenul natural (ampriza);
- înclinarea taluzelor.
8.5. Antreprenorul este răspunzător de buna conservare a tuturor pichetilor si reperilor si are obligatia de a-i
restabili sau de a-l reamplasa dacă este necesar.
8.6. Cu ocazia efectuării pichetajului vor fi identificate si toate instalatiile subterane si aeriene, aflate în ampriza
lucrărilor în vederea mutării sau protejării acestora.
ART.9. LUCRĂRI PREGĂTITOARE

9.1. Înainte de începerea lucrărilor de terasamente se execută următoarele lucrări pregătitoare în limita zonei
expropriate:
- verificarea gospodariei subterane impreuna cu detinatorii de utilitati
- defrisări;
- curătirea terenului de resturi vegetale si buruieni;
- decaparea si depozitarea pământului vegetal;
- asanarea zonei drumului prin îndepărtarea apelor de suprafată si adâncime;
- demolarea constructiilor existente.
9.2. Antreprenorul trebuie să execute în mod obligatoriu tăierea arborilor, pomilor si arbustilor, să scoată
rădăcinile si buturugile, inclusiv transportul materialului lemnos rezultat, în caz că este necesar, în conformitate cu
legislatia în vigoare.
9.3. Curătirea terenului de frunze, crengi, iarbă si buruieni si alte materiale se face pe întreaga suprafată a
amprizei.
9.4. Decaparea pământului vegetal se face pe întrega suprafată a amprizei drumului si a gropilor de împrumut.
9.5. Pământul decapat si orice alte pământuri care sunt improprii pentru umpluturi vor fi transportate si depuse
în depozite definitive, evitând orice amestec sau impurificare a terasamentelor drumului. Pământul vegetal va fi pus în
depozite provizorii, în vederea reutilizării.
9.6. Pe portiunile de drum unde apele superficiale se pot scurge spre rambleul sau debleul drumului, acestea
trebuie dirijate prin santuri de gardă care să colecteze si să evacueze apa în afara amprizei drumului. În general, dacă se
impune, se vor executa lucrări de colectare, drenare si evacuare a apelor din ampriza drumului.
9.7. Demolările constructiilor existente vor fi executate până la adâncimea de 1,00 m sub nivelul platformei
terasamentelor.
Materialele provenite din demolare vor fi strânse cu grijă, pentru a fi reutilizate conform indicatiilor precizate în
caietele de sarcini speciale sau în lipsa acestora, vor fi evacuate în groapa publică cea mai apropiată, transportul fiind în
sarcina Antreprenorului.
Pagina 12 din 128

9.8. Toate golurile ca: puturi, pivnite, excavatii, gropi rezultate după scoaterea buturugilor si rădăcinilor, etc. vor
fi umplute cu pământ bun pentru umplutură, conform prevederilor art.4 si compactate pentru a obtine gradul de
compactare prevăzut în tabelul nr.5 punctul b.
9.9. Antreprenorul nu va trece la executia terasamentelor înainte ca Inginerul să constate si să accepte executia
lucrărilor pregătitoare enumerate în prezentul capitol.
ART.10. MISCAREA PĂMâNTULUI
10.1. Miscarea terasamentelor se efectuează prin utilizarea pământului provenit din săpături, în profilurile cu
umplutură ale proiectului. La începutul lucrărilor, Antreprenorul trebuie să prezinte Consultantului spre aprobare, o
diagramă a cantitătilor ce se vor transporta (inclusiv un tabel de miscare a terasamentelor), precum si toate informatiile
cu privire la mutarea terasamentelor (utilaje de transport, distante, etc.).
10.2. Excedentul de săpătură si pământurile din debleuri care sunt improprii realizării rambleurilor (în sensul
prevederilor din art.4) precum si pământul din patul drumului din zonele de debleu care trebuie înlocuite (în sensul art.4)
vor fi transportate în depozite definitive.
10.3. Necesarul de pământ care nu poate fi asigurat din debleuri, va proveni din gropi de împrumut.
10.4. Recurgerea la debleuri si rambleuri în afara profilului din proiect, sub formă de supralărgire, trebuie să fie
supusă aprobării Inginerului.
10.5. Dacă, în cursul executiei lucrărilor, natura pământurilor provenite din debleuri si gropi de împrumut este
incompatibilă cu prescriptiile prezentului caiet de sarcini si ale caietului de sarcini speciale, sau ale standardelor si
normativelor tehnice în vigoare, privind calitatea si conditiile de executie a rambleurilor, Antreprenorul trebuie să
informeze Inginerul si să-i supună spre aprobare propuneri de modificare a provenientei pământului pentru umplutură,
pe bază de măsurători si teste de laborator, demonstrând existenta reală a materialelor si evaluarea cantitătilor de
pământ ce se vor exploata.
10.6. La lucrările importante, dacă Inginerul consideră necesar, poate preciza, completa sau modifica prevederile
art.4 al prezentului caiet de sarcini. În acest caz, Antreprenorul poate întocmi, în cadrul unui caiet de sarcini speciale,
“Tabloul de corespondentă a pământului” prin care se defineste destinatia fiecărei naturi a pământului provenit din
debleuri sau gropi de împrumut.
10.7. Transportul pământului se face pe baza unui plan întocmit de Antreprenor, “Tabelul de miscare a
pământului” care defineste în spatiu miscările si localizarea finală a fiecărei cantităti izolate de pământ din debleu sau din
groapa de împrumut. El tine cont de “Tabloul de corespondentă a pământului” stabilit de Inginer, dacă aceasta există, ca
si de punctele de trecere obligatorii ale itinerariului de transport si de prescriptiile caietului de sarcini speciale. Acest plan
este supus aprobării Inginerului înaintea începerii lucrărilor.
ART.11. GROPI DE ÎMPRUMUT SI DEPOZITE DE PĂMâNT
11.1. În cazul în care gropile de imprumut si depozitele de pământ nu sunt impuse prin proiect sau în caietul de
sarcini speciale, alegerea acestora o va face Antreprenorul, cu acordul Inginerului. Acest acord va trebui să fie solicitat cu
minimum opt zile înainte de începerea exploatării gropilor de împrumut sau a depozitelor. Dacă Inginerul consideră că
este necesar, cererea trebuie să fie însotită de:
 un raport privind calitatea pământului din gropile de împrumut alese, în spiritul prevederilor articolului 4
din prezentul caiet de sarcini, cheltuielile pentru sondajele si analizele de laborator executate pentru acest raport
fiind în sarcina Antreprenorului;
Pagina 13 din 128

 acordul proprietarului de teren pentru ocuparea terenurilor necesare pentru depozite si/sau pentru
gropile de împrumut;
 un raport cu programul de exploatare a gropilor de împrumut si planul de refacere a mediului.
11.2. La exploatarea gropilor de împrumut Antreprenorul va respecta următoarele reguli:
 pământul vegetal se va îndepărta si depozita în locurile aprobate si va fi refolosit conform prevederilor

proiectului;
 taluzurile gropilor de împrumut, pot fi executate în continuarea taluzurilor de debleu ale drumului cu
conditia ca fundul săpăturii, la terminarea extragerii, să fie nivelat pentru a asigura evacuarea apelor din
precipitatii, iar taluzurile să fie îngrijit executate;
 săpăturile în gropile de împrumut nu vor fi mai adânci decât cota practicată în debleuri sau sub cota
santului de scurgere a apelor, în zona de rambleu;
 în albiile majore ale râurilor, gropile de împrumut vor fi executate în avalul drumului, amenajând o
banchetă de 4,00 m lătime între piciorul taluzului drumului si groapa de împrumut;
 fundul gropilor de împrumut va avea o pantă transversală de 1...3% spre exterior si o pantă longitudinală
care să asigure scurgerea si evacuarea apelor;
 taluzurile gropilor de împrumut amplasate în lungul drumului, se vor executa cu înclinarea de 1:1,5...1:3;
când între piciorul taluzului drumului si marginea gropii de împrumut nu se lasă nici un fel de banchete, taluzul
gropii de împrumut dinspre drum va fi de 1:3.
11.3. Surplusul de săpătură din zonele de debleu, poate fi depozitat în următoarele moduri:
 în continuarea terasamentului proiectat sau existent în rambleu, surplusul depozitat fiind nivelat,
compactat si taluzat conform prescriptiilor aplicabile rambleurilor drumului; suprafata superioară a acestor
rambleuri suplimentare va fi nivelată la o cotă cel mult egală cu cota muchiei platformei rambleului drumului
proiectat;
 la mai mult de 10 m de crestele taluzurilor de debleu ale drumurilor în executie sau ale celor existente si
în afara firelor de scurgere a apelor; în ambele situatii este necesar să se obtină aprobarea pentru ocuparea
terenului si să se respecte conditiile impuse. La amplasarea depozitelor în zona drumului se va urmări ca prin
executia acestora să nu se provoace înzăpezirea drumului.
11.4. Antreprenorul va avea grijă ca gropile de împrumut si depozitele să nu compromită stabilitatea masivelor
naturale si nici să nu riste antrenarea terasamentelor de către ape sau să cauzeze, din diverse motive, pagube sau
prejudicii persoanelor sau bunurilor publice particulare. În acest caz, Antreprenorul va fi în întregime răspunzător de
aceste pagube.
11.5. Achizitionarea sau despăgubirea pentru ocuparea terenurilor afectate de depozitele de pământuri ca si ale
celor necesare gropilor de împrumut, rămân în sarcina Antreprenorului.
ART.13. PREGĂTIREA TERENULUI DE SUB RAMBLEURI
Pagina 14 din 128

13.1. Când linia de cea mai mare pantă a terenului este superioară lui 20%, Antreprenorul va trebui să execute
trepte de înfrătire având o înăltime egală cu grosimea stratului prescris pentru umplutură, distantate la maximum 1,00 m
pe terenuri obisnuite si cu înclinarea de 4% spre exterior.
Pe terenuri stâncoase aceste trepte vor fi realizate cu mijloace agreate de “Inginer”.
13.2. Pe terenurile remaniate în cursul lucrărilor pregătitoare prevăzute la art.8 si 9, sau pe terenuri de portantă
scazută se va executa o compactare a terenului de la baza rambleului pe o adâncime minimă de 30 cm, pentru a obtine un
grad de compactare Proctor Normal conform tabelului 5.
13.3. Daca in urma realizarii compactarii, din cauza naturii terenului de fundare, in urma efectuarii testelor nu se
ating valorile minime specificate pentru capacitate portanta a terenului si in zonele specificate prin proiect se vor lua
urmatoarele masuri:
- In baza excavatiei astfel realizate se va asterne un strat de 5 cm de nisip peste care se va executa un blocaj de
piatra sparta avand grosimea conform proiectului dar nu mai mica de 35cm (sort 63 – 150 mm) care se va
impana cu terenul natural pe min. 25 cm;
- Impanarea cu piatra sparta se va realiza pana cand tasarea intre doua treceri succesive a buldozerului va fi mai
mica de 3 cm;
- Peste stratul de piatra sparta se asterne si se compacteaza in straturi de max 20 cm un strat de balast avand
grosimea conform proiectului dar min. 25 cm grosime (sort 0-63mm). Gradul de compactare Proctor Modificat
pentru stratul de balast trebuie sa fie de min. 95%.
- Se vor realiza incercari cu placa (conform DIN 18134) pe platforma astfel realizata, cerinta de compactare Ev1 =
30MPa si Ev2 / Ev1 ≤ 2. Se vor realiza minim 2 incercari la 4000 mp.
- Verificarea compactarii stratului de balast se va realiza prin masuratori cu deflectometrul cu parghie conform CD
31/2002.
ART.14. EXECUTIA RAMBLEURILOR

14.1. Prescriptii generale
14.1.1. Antreprenorul nu poate executa nici o lucrare înainte ca pregătirile terenului, indicate în caietul de sarcini
si caietul de sarcini speciale, să fie verificate si acceptate de “Inginer”.
14.1.2. Nu se execută lucrări de terasamente pe timp de ploaie sau ninsoare.
14.1.3. Executia rambleurilor trebuie să fie întreruptă în cazul când calitătile lor minimale definite prin prezentul
caiet de sarcini sau prin caietul de sarcini speciale vor fi compromise de intemperii.
14.2. Modul de executie a rambleurilor
14.2.1. Rambleurile se execută în straturi uniforme suprapuse, paralele cu linia proiectului, pe întreaga lătime a
platformei si în principiu pe întreaga lungime a rambleului, evitându-se segregările si variatiile de umiditate si
granulometrie.
Dacă dificultătile speciale, recunoscute de “Benefiar”, impun ca executia straturilor elementare să fie executate
pe lătimi inferioare celei a rambleului, acesta va putea fi executat din benzi alăturate, care împreună acoperă întreaga
lătime a profilului, urmărind ca decalarea în înăltime între două benzi alăturate să nu depăsească grosimea maximă
impusă.
14.2.2. Pământul adus pe platformă este împrăstiat si nivelat pe întreaga lătime a platformei (sau a benzii de
lucru) în grosimea optimă de compactare stabilită, urmărind realizarea unui profil longitudinal pe cât posibil paralel cu
profilul definitiv.
Pagina 15 din 128
Suprafata fiecărui strat intermediar, care va avea grosimea optimă de compactare, va fi plană si va avea o pantă
transversală de 3…5% către exterior, iar suprafata ultimului strat va avea panta prescrisă conform articolului 16.
14.2.3. La realizarea umpluturilor cu înăltimi mai mari de 3,00 m, se pot folosi, la baza acestora, blocuri de piatră
sau din beton cu dimensiunea maximă de 0,50 m cu conditia respectării următoarelor măsuri:
- împănarea golurilor cu pământ;
- asigurarea tasărilor în timp si luarea lor în considerare;
- realizarea unei umpluturi omogene din pământ de calitate corespuzătoare pe cel putin 2,00 m grosime la partea
superioară a rambleului.
14.2.4. La punerea în operă a rambleului se va tine seama de umiditatea optimă de compactare. Pentru aceasta,
laboratorul santierului va face determinări ale umiditătii la sursă si se vor lua măsurile în consecintă pentru punerea în
operă, respectiv asternerea si necompactarea imediată, lăsând pământul să se zvânte sau să se trateze cu var pentru a-si
reduce umiditatea până cât mai aproape de cea optimă, sau din contră, udarea stratului asternut pentru a-l aduce la
valoarea umiditătii optime.
14.3. Compactarea rambleurilor
14.3.1. Toate rambleurile vor fi compactate pentru a se realiza gradul de compactare Proctor Normal prevăzut în
STAS 2914/84, conform tabelului 5.
Tabel 5
Pământuri
Zonele din terasamente (la care se Necoezive Coezive

prescrie
gradul de compactare) Îmbrăcămi Îmbrăcăminti Îmbrăcăminti Îmbrăcămin
nti semipermanen permanente ti
permanent te semiperman
e ente
a. Primii 30 cm ai terenului natural sub un
rambleu, cu înăltimea: h  2,00 m 100 95 97 93
h > 2,00 m 95 92 92 90
b. În corpul rambleurilor, la adâncimea
sub 100 100 100 100
patul drumului: h  0,50 m 100 97 97 94
0,5 < h  2,00 m 95 92 92 90
h > 2,00 m
c. În debleuri, pe adâncimea de 30 cm sub
patul drumului 100 100 100 100
NOTĂ: Pentru pământurile necoezive, strâncoase cu granule de 20 mm în proportie mai mare de 50% si unde
raportul dintre densitatea în stare uscată a pământului compactat nu se poate determina, se va putea
considera a fi de 100% din gradul de compactare Proctor Normal, când după un anumit număr de
treceri, stabilit pe tronsonul experimental, echipamentul de compactare cel mai greu nu lasă urme
vizibile la controlul gradului de compactare.
14.3.2. Antreprenorul va trebui să supună acordului Inginerului, cu cel putin opt zile înainte de începerea
lucrărilor, grosimea maximă a stratului elementar pentru fiecare tip de pământ, care poate asigura obtinerea (după
compactare) a gradelor de compactare arătate în tabelul 5, cu echipamentele existente si folosite pe santier.
În acest scop, înainte de începerea lucrărilor, va realiza câte un tronson de încercare de minimum 30 m lungime
pentru fiecare tip de pământ. Dacă compactarea prescrisă nu poate fi obtinută, Antreprenorul va trebui să realizeze o
Pagina 16 din 128
nouă plansă de încercare, după ce va aduce modificările necesare grosimii straturilor si utilajului folosit. Rezultatele
acestor încercări trebuie să fie mentionate în registrul de santier.
În cazurile când această obligatie nu va putea fi realizată, grosimea straturilor succesive nu va depăsi 20 cm după
compactare.
14.3.3. Abaterile limită la gradul de compactare vor fi de 3% sub îmbrăcămintile din beton de ciment si de 4% sub
celelalte îmbrăcăminti si se acceptă în max. 10% din numărul punctelor de verificare.
14.4. Controlul compactării
În timpul executiei, terasamentele trebuie verificate după cum urmează:
a) controlul va fi pe fiecare strat;
b) frecventa minimă a testelor trebuie să fie potrivit tabelului 6.
Tabel 6
Denumirea încercării Frecvenăa minimală a Observatii

încercărilor
Încercarea Proctor 1 la 5.000 m3 Pentru fiecare tip de pământ
Determinarea continutului de 1 la 250-1000 ml de platformă pe strat
apă
Determinarea gradului de 3 la 250 ml de platforma pe strat
compactare 1 la 100 ml de caseta
Laboratorul Antreprenorului va tine un registru în care se vor consemna toate rezultatele privind încercarea
Proctor, determinarea umiditătii si a gradului de compactare realizat pe fiecare strat si sector de drum.
Antreprenorul poate să ceară receptia unui strat numai dacă toate gradele de compactare rezultate din
determinări au valori minime sau peste valorile prescrise, conform cu prevederile art. 14.3.3. Această receptie va trebui,
în mod obligatoriu, mentionată în registrul de santier.
14.5 Profiluri si taluzuri
14.5.1 Lucrările trebuie să fie executate de asa manieră încât după cilindrare profilurile din proiect să fie realizate
cu tolerantele admisibile.
Taluzul nu trebuie să prezinte nici scobituri si nici excrescente, în afara celor rezultate din dimensiunile blocurilor
constituente ale rambleului.
Profilul taluzului trebuie să fie obtinut prin metoda umpluturii în adaos, dacă nu sunt dispozitii contrare în caietul
de sarcini speciale.
14.5.2 Taluzurile rambleurilor asezate pe terenuri de fundatie cu capacitatea portantă corespunzătoare vor avea
înclinarea 1 : 1,5 până la înăltimile maxime pe verticală indicate în tabelul 7.
Tabel 7
Pagina 17 din 128

H
Natura materialului în rambleu (max m)
Argile prăfoase sau argile nisipoase 6
Nisipuri argiloase sau praf argilos 7
Nisipuri 8
Pietrisuri sau balasturi 10
Panta taluzurilor trebuie verificată si asigurată numai după realizarea gradului de compactare indicat în tabelul 5.
14.5.3. În cazul rambleurilor cu înăltimi mai mari decât cele arătate în tabelul 7, dar numai până la maxim 12,00
m, înclinarea taluzurilor de la nivelul patului drumului în jos, va fi de 1:1,5, iar pe restul înăltimii, până la baza rambleului,
înclinarea va fi de 1:2.
14.5.4. La rambleuri mai înalte de 12,00 m, precum si la cele situate în albiile majore ale râurilor, ale văilor si în
bălti, unde terenul de fundatie este alcătuit din particule fine si foarte fine, înclinarea taluzurilor se va determina pe baza
unui calcul de stabilitate, cu un coeficient de stabilitate de 1,3....1,5.
14.5.5. Taluzurile rambleurilor asezate pe terenuri de fundatie cu capacitate portantă redusă, vor avea înclinarea
1:1,5 până la înăltimile maxime, h max. pe verticală indicate în tabelul 8, în functie de caracteristicile fizice-mecanice ale
terenului de fundatie.
Tabel 8
Caracteristicile terenului de fundatie
Panta a) Unghiul de frecare internă în grade

terenului 5o 10o 15o
de fundatie b) coeziunea materialului KPa
30 60 10 30 60 10 30 60 80
Înăltimea maximă a rambleului, h max. (m)
0 3,00 4,00 3,00 5,00 6,00 4,00 6,00 8,00 10,00
1:10 2,00 3,00 2,00 4,00 5,00 3,00 5,00 6,00 7,00
1:5 1,00 2,00 1,00 2,00 3,00 2,00 3,00 4,00 5,00
1:3 - - - 1,00 2,00 1,00 2,00 3,00 4,00
14.5.6. Tolerantele de executie pentru suprafatarea patului si a taluzurilor sunt următoarele:
- platformă fără strat de formă +/- 3 cm
- platformă cu strat de formă +/- 5 cm
- taluz neacoperit +/- 10 cm
Denivelările sunt măsurate sub lata de 3 m lungime.
Toleranta pentru ampriza rambleului realizat, fată de cea proiectă este de + 50 cm.
14.6. Prescriptii aplicabile pământurilor sensibile la apă
14.6.1. Când la realizarea rambleurilor sunt folosite pământuri sensibile la apă, Inginerul va putea ordona
Antreprenorului următoarele:
- asternerea si compactarea imediată a pământurilor din debleuri sau gropi de împrumut cu un grad de umiditate
convenabil;
- un timp de asteptare după asternere si scarificarea, în vederea eliminării apei în exces prin evaporare;
Pagina 18 din 128
- tratarea pământului cu var pentru reducerea umiditătii;
- practicarea de drenuri deschise, în vederea reducerii umiditătii pământurilor cu exces de apă.
Când umiditatea naturală este mai mică decât cea optimă se vor executa stropiri succesive.
Pentru aceste pământuri Inginerul va putea impune Antreprenorului măsuri speciale pentru evacuarea apelor.
14.8. Prescriptii aplicabile rambleurilor nisipoase
14.8.1. Rambleurile din materiale nisipoase se realizează concomitent cu îmbrăcarea taluzurilor, în scopul de a le
proteja de eroziune. Pământul nisipos omogen (U < 5) ce nu poate fi compactat la gradul de compactare prescris (tabel 5)
va putea fi folosit numai după corectarea granulometriei acestuia, pentru obtinerea compactării prescrise.
14.8.2. Straturile din pământuri nisipoase vor fi umezite si amestecate pentru obtinerea unei umidităti omogene
pe întreaga grosime a stratului elementar.
14.8.3. Platforma si taluzurile vor fi nivelate admitându-se tolerantele arătate la art.12 tab.4. Aceste tolerante se
aplică straturilor de pământ care protejează platforma si taluzurile nisipoase.
14.9. Prescriptii aplicabile rambleurilor din spatele lucrărilor de artă

(culei, aripi, ziduri de sprijin, etc.)
14.9.1. În lipsa unor indicatii contrare caietului de sarcini speciale, rambleurile din spatele lucrărilor de artă vor fi
executate cu aceleasi materiale ca si cele folosite în patul drumului, cu exceptia materialelor stâncoase. Pe o lătime
minimă de 1 metru, măsurată de la zidărie, mărimea maximă a materialului din carieră, acceptat a fi folosit, va fi de 1/10
din grosimea umpluturii.
14.9.2. Rambleul se va compacta mecanic, la gradul din tabelul 5 si cu asigurarea integritătii lucrărilor de artă.
Echipamentul/utilajul de compactare va fi supus aprobării Inginerului sau reprezentantului acestuia, care vor
preciza pentru fiecare lucrare de artă întinderea zonei lor de folosire.
14.10. Protectia împotriva apelor
Antreprenorul este obligat să asigure protectia rambleurilor contra apelor pluviale si inundatiilor provocate de
ploi, a căror intensitate nu depăseste intensitatea celei mai puternice ploi înregistrate în cursul ultimilor zece ani.
Intensitatea precipitatiilor de care se va tine seama va fi cea furnizată de cea mai apropiată statie pluviometrică.
ART.15. EXECUTIA SANTURILOR SI RIGOLELOR

Santurile si rigolele vor fi realizate conform prevederilor proiectului, respectându-se sectiunea, cota fundului si
distanta de la marginea amprizei.
Santul sau rigola trebuie să rămână constant, paralel cu piciorul taluzului. În nici un caz nu va fi tolerat ca acest
paralelism să fie întrerupt de prezenta masivelor stâncoase. Paramentele santului sau ale rigolei vor trebui să fie plane iar
blocurile în proeminentă să fie tăiate.
La sfârsitul santierului si înainte de receptia finală, santurile sau rigolele vor fi complet degajate de bulgări si
blocuri căzute.
Pagina 19 din 128

ART.16. FINISAREA PLATFORMEI
16.1. Stratul superior al platformei va fi bine compactat, nivelat si completat respectând cotele în profil în lung
si în profil transversal, declivitătile si lătimea prevăzute în proiect.
Gradul de compactare si tolerantele de nivelare sunt date în tabelul 5, respectiv, în tabelul 4.
În ce priveste lătimea platformei si cotele de executie abaterile limită sunt:
- la lătimea platformei:
+/- 0,05 m, fată de ax
+/- 0,10 m, pe întreaga lătime
- la cotele proiectului:
+/- 0,05 m, fată de cotele de nivel ale proiectului.
16.2. Dacă executia sistemului rutier nu urmează imediat după terminarea terasamentelor, platforma va fi
nivelată transversal, urmărind realizarea unui profil acoperis, în două ape, cu înclinarea de 4% spre marginea acestora. În
curbe se va aplica deverul prevăzut în piesele desenate ale proiectului, fără să coboare sub o pantă transversală de 4%.
ART.17. ACOPERIREA CU PĂMâNT VEGETAL

Când acoperirea cu pământ vegetal trebuie să fie aplicată pe un taluz, acesta este în prealabil tăiat în trepte sau
întărit cu caroiaje din brazde, nuiele sau prefabricate etc., destinate a le fixa. Aceste trepte sau caroiaje sunt apoi umplute
cu pământ vegetal.
Terenul vegetal trebuie să fie fărâmitat, curătat cu grijă de pietre, rădăcini sau iarbă si umectat înainte de
răspândire.
După răspândire pământul vegetal este tasat cu un mai plat sau cu un rulou usor.
Executarea lucrărilor de îmbrăcare cu pământ vegetal este în principiu, suspendată pe timp de ploaie.
ART.18. DRENAREA APELOR SUBTERANE

Antreprenorul nu este obligat să construiască drenuri în cazul în care apele nu pot fi evacuate gravitational.
Lucrările de drenarea apelor subterane, care s-ar putea să se dovedească necesare, vor fi definite prin
dispozitii de santier si reglementarea lor se va face, în lipsa unor alte dispozitii ale caietului de sarcini speciale, conform
prevederilor Clauzelor contractuale.
ART.19. ÎNTRETINEREA ÎN TIMPUL TERMENULUI DE GARANTIE

În timpul termenului de garantie, Antreprenorul va trebui să execute în timp util si pe cheltuiala sa lucrările de
remediere a taluzurilor rambleurilor, să mentină scurgerea apelor, si să repare toate zonele identificate cu tasări datorită
proastei executii.
În afară de aceasta, Antreprenorul va trebui să execute în aceeasi perioadă, la cererea scrisă a Inginerului, si
toate lucrările de remediere necesare, pentru care Antreprenorul nu este răspunzător.
Pagina 20 din 128

ART.20. CONTROLUL EXECUTIEI LUCRĂRILOR

20.1. Controlul calitătii lucrărilor de terasamente constă în:
- verificarea trasării axului, amprizei drumului si a tuturor celorlalti reperi de trasare;
- verificarea pregătirii terenului de fundatie (de sub rambleu);
- verificarea calitătii si stării pământului utilizat pentru umpluturi;
- verificarea grosimii straturilor asternute;
- verificarea compactării umpluturilor;
- controlul caracteristicilor patului drumului.
20.2. Antreprenorul este obligat să tină evidenta zilnică, în registrul de laborator, a verificărilor efectuate asupra
calitătii umiditătii pământului pus în operă si a rezultatelor obtinute în urma încercărilor efectuate privind calitatea
lucrărilor executate.
Antreprenorul nu va trece la executia următorului strat dacă stratul precedent nu a fost finalizat si aprobat de
Inginer.
Antreprenorul va întretine pe cheltuiala sa straturile receptionate, până la acoperirea acestora cu stratul

următor.
20.3. Verificarea trasării axului si amprizei drumului si a tuturor celorlalti reperi de trasare
Această verificare se va face înainte de începerea lucrărilor de executie a terasamentelor urmărindu-se

respectarea întocmai a prevederilor proiectului. Toleranta admisibilă fiind de +/-0,10 m în raport cu reperii pichetajului
general.
20.4. Verificarea pregătirii terenului de fundatie (sub rambleu)
20.4.1. Înainte de începerea executării umpluturilor, după curătirea terenului, îndepărtarea stratului vegetal si
compactarea pământului, se determină gradul de compactare si deformarea terenului de fundatie.
20.4.2. Numărul minim de probe, conform STAS 2914/84, art. 7.3.1, pentru determinarea gradului de
compactare este de 1 încercare pentru fiecare 250 ml de platforma compactata.
Natura si starea solului se vor testa la minim 5000 m 3 umplutură.
20.4.3. Verificările efectuate se vor consemna într-un proces verbal de verificare a calitătii lucrărilor ascunse,
specificându-se si eventuale remedieri necesare.
20.4.4. Deformabilitatea terenului se va stabili prin măsurători cu deflectometru cu pârghii, conform

Normativului pentru determinarea prin deflectografie si deflectometrie a capacitătii portante a drumurilor cu structuri
rutiere suple si semirigide, indicativ CD 31-2002. Acolo unde nu exista posibilitatea accesului mijlocului auto ,
deformabilitatea terenului se va stabili cu ajutorul testului cu placa statica prin determinarea modulului de deformatie
liniara sau cu ajutorul testului cu placa dinamica prin determinarea Evd-modulul deformatiei dinamice.(conform anexa A )
20.4.5. Măsurătorile cu deflectometrul se vor efectua în profiluri transversale amplasate la max. 25 m unul după
altul, .
20.4.6. La nivelul terenului de fundatie se consideră realizată capacitatea portantă necesară dacă deformatia
elastică, corespunzătoare vehiculului etalon de 10 KN, se încadrează în valorile din tabelul 9, admitându-se depăsiri în cel
Pagina 21 din 128

mult 10% din punctele măsurate. Valorile admisibile ale deformatiei la nivelul terenului de fundatie în functie de tipul
pământului de fundatie sunt indicate în tabelul 9.
20.4.7. Verificarea gradului de compactare a terenului de fundatii se va face în corelatie cu măsurătorile cu

deflectometrul, în punctele în care rezultatele acestora atestă valori de capacitate portantă scazută,sau prin citire directa
cu ajutorul placii dinamice sau cu orice alt dispozitiv aprobat de Inginer.
20.5. Verificarea calitătii si stării pământului utilizat pentru umpluturi
Verificarea calitătii pământului constă în determinarea principalelor caracteristici ale pământului, conform
tabelului 2.
Valorile caracteristice minime ale parametrilor rezistentei la forfecare ale pamantului utilizat pentru umpluturi sunt:
Øk min = 150 ; ck min = 35 kPa.
In cazul in care valorile obtinute in incercarile de laborator sunt mai mici decat cele specificate mai sus, se vor
intrerupe lucrarile si se va anunta proiectantul in vederea stabilirii solutiilor ce se impun.
20.6. Verificarea grosimii straturilor asternute
Va fi verificată grosimea fiecărui strat de pământ asternut la executarea rambleului. Grosimea măsurată trebuie
să corespundă grosimii stabilite pe sectorul experimental, pentru tipul de pământ respectiv si utilajele folosite la
compactare.
20.7. Verificarea compactării umpluturilor
20.7.1. Determinările pentru verificarea gradului de compactare se fac pentru fiecare strat de pământ pus în
operă.
În cazul pământurilor coezive se vor preleva câte 3 probe de la suprafata, mijlocul si baza stratului, când acesta
are grosimi mai mari de 25 cm si numai de la suprafata si baza stratului când grosimea este mai mică de 25 cm. În cazul
pământurilor necoezitive se va preleva o singură probă din fiecare punct, care trebuie să aibă un volum de min. 1000 cm 3,
conform STAS 2914/84. Pentru pământurile stâncoase necoezive, verificarea se va face potrivit notei de la tabelul 5.
Verificarea gradului de compactare se face prin compararea densitătii în stare uscată a acestor probe cu
densitatea în stare uscată maximă stabilită prin încercarea Proctor, STAS 1913/13-83.
Verificarea gradului de compactare realizat, se va face în minimum trei puncte repartizate , distribuite la fiecare
250ml de platforma compactata.
La stratul superior al rambleului si la patul drumului în debleu, verificarea gradului de compactare realizat se va
face . Aceste puncte vor fi la cel putin 1 m de la marginea platformei, ,(1 punct la 100ml de caseta)
20.7.2. În cazul când valorile obtinute la verificări nu sunt corespunzătoare celor prevăzute în tabelul 5, se va
dispune fie continuarea compactării, fie scarificarea si recompactarea stratului respectiv.
20.7.3. Nu se va trece la executia stratului următor decât numai după obtinerea gradului de compactare prescris,
compactarea ulterioară a stratului ne mai fiind posibilă.
20.8. Controlul caracteristicilor patului drumului
Pagina 22 din 128

20.8.1. Controlul caracteristicilor patului drumului se face după terminarea executiei terasamentelor si constă în
verificarea cotelor realizate si determinarea deformabilitătii, cu ajutorul deflectometrului cu pârghie la nivelul patului
drumului,sau cu placa statica sau placa dinamica, sau orice alt dispozitiv aprobat de Inginer.
20.8.2. Tolerantele de nivelment impuse pentru nivelarea patului suport sunt +/- 0,05 m fată de prevederile
proiectului. În ce priveste suprafatarea patului si nivelarea taluzurilor, tolerantele sunt cele arătate la pct.12.13 (Tabelul 4)
si la pct.14.5.6 din prezentul caiet de sarcini.
Verificările de nivelment se vor face pe profiluri transversale, la max 25 m distantă.
20.8.3. Deformabilitatea patului drumului se va stabili prin măsurători cu deflectometrul cu pârghie.
Conform Normativului CD 31-2002, capacitatea portantă necesară la nivelul patului drumului se consideră
realizată dacă, deformatia elastică, corespunzătoare sub sarcina osiei etalon de 115 KN, are valori mai mari decât cele
admisibile, indicate în tabelul 9, în cel mult 10% din numărul punctelor măsurate.
Tabel 9
Tipul de pământ conform STAS 1243 Valoarea admisibilă a deformatiei
elastice 1/100 mm
Nisip prăfos, nisip argilos 350
Praf nisipos, praf argilos nisipos, praf argilos, praf 400
Argilă prăfoasă, argilă nisipoasă, argilă prafoasă nisipoasă,
argilă 450
Când măsurarea deformatiei elastice, cu deflectometrul cu pârghie, nu este posibilă, Antreprenorul va putea
folosi si alte metode standardizate sau agrementate, acceptate de Inginer,cum ar fi placa dinamica.
În cazul utilizarii metodei de determinare a deformatiei liniare prevăzută în STAS 2914/4-84, frecventa
încercărilor va fi de 3 încercări pe fiecare sectiune de drum(caseta) de maxim 250 m lungime.
CAPITOLUL IV - RECEPTIA LUCRĂRII

Lucrările de terasamente vor fi supuse unor receptii pe parcursul executiei (receptii pe faze de excutie), unei
receptii preliminare si unei receptii finale.
ART.21. RECEPTIA PE FAZE DE EXECUTIE

21.1. În cadrul receptiei pe faze determinante (de lucrări ascunse) se efectuează conform Regulamentului privind
controlul de stat al calitătii în constructii, aprobat cu HG 272/94 si conform Procedurii privind controlul statului în fazele
de executie determinante, elaborată de MLPAT si publicată în Buletinul Constructiilor volum 4/1996 si se va verifica dacă
partea de lucrări ce se receptionează s-a executat conform proiectului si atestă conditiile impuse de normativele tehnice
în vigoare si de prezentul caiet de sarcini.
21.2. În urma verificărilor se încheie proces verbal de receptie pe faze, în care se confirmă posibitatea trecerii
executiei la faza imediat următoare.
21.3. Receptia pe faze se efectuează de către “Inginer” si Antreprenor, iar documentul ce se încheie ca urmare a
receptiei va purta ambele semnături.
21.4. Receptia pe faze se va face în mod obligatoriu la următoarele momente ale lucrării:
- trasarea si pichetarea lucrării;
- decaparea stratului vegetal si terminarea lucrărilor pregătitoare;
- compactarea terenului de fundatie;
Pagina 23 din 128

- în cazul rambleurilor, pentru fiecare metru din înăltimea de umplutură si la realizarea umpluturii sub cota
stratului de formă sau a patului drumului;
- în cazul săpăturilor, la cota finală a săpăturii.
21.5. Registrul de procese verbale de lucrări ascunse se va pune la dispozitia organelor de control, cât si a
comisiei de receptie preliminară sau finală.
21.6. La terminarea lucrărilor de terasamente sau a unei parti din aceasta se va proceda la efectuarea receptiei
preliminare a lucrărilor, verificându-se:
- concordanta lucrărilor cu prevederile prezentului caiet de sarcini si caietului de sarcini speciale si a proiectului de
executie;
- natura pământului din corpul drumului.
21.7. Lucrările nu se vor receptiona dacă:
- nu sunt realizate cotele si dimensiunile prevăzute în proiect;
- nu este realizat gradul de compactare atât la nivelul patului drumului cât si pe fiecare strat în parte (atestate de
procesele verbale de receptie pe faze);
- lucrările de scurgerea apelor sunt necorespunzătoare;
- nu s-au respectat pantele transversale si suprafatarea platformei;
- se observă fenomene de instabilitate, începuturi de crăpături în corpul terasamentelor, ravinări ale taluzurilor,
etc.;
- nu este asigurată capacitatea portantă la nivelul patului drumului.
Defectiunile se vor consemna în procesul verbal încheiat, în care se va stabili si modul si termenele de remediere.
ART.22. RECEPTIA PRELIMINARĂ, LA TERMINAREA LUCRĂRILOR

Receptia preliminară se face la terminarea lucrărilor, pentru întreaga lucrare, conform Regulamentului de
receptie a lucrărilor de constructii si instalatii aferente acestora, aprobat cu HGR 273/94.
ART. 23. RECEPTIA FINALĂ

La receptia finală a lucrării se va consemna modul în care s-au comportat terasamentele si dacă acestea au fost
întretinute corespunzător în perioada de garantie a întregii lucrări, în conditiile respectării prevederilor Regulamentului
aprobat cu HGR 273/94.
ANEXĂ. DOCUMENTE DE REFERINTA
I. ACTE NORMATIVE
Ordinul MT/MI nr. 411/1112/2000 - Norme metodologice privind conditiile de

Pagina 24 din 128
publicat în MO 397/24.08.2000 închidere a circulatiei si de instruire a restrictiilor de circulatie în

vederea executării de lucrări în zona drumului public si/sau pentru
protejarea drumului.
NGPM/2002 - Norme generale de protectia muncii.
NSPM nr. 79/1998 - Norme privind exploatarea si întretinerea drumurilor si podurilor.
Ordin MI nr. 775/1998 - Norme de prevenire si stingere a incendiilor si dotarea cu mijloace

tehnice de stingere.
Ordin AND nr. 116/1999 - Instructiuni proprii de securitatea muncii pentru lucrări de
întretinere, reparare si exploatare a drumurilor si podurilor.
AND 530-2012 Instructiuni privind controlul executiei terasamentelor
SR EN ISO 14688-2:2005 - Cercetari si incercari geotehnice. Identificarea si clasificarea
pamanturilor. Partea 2: Principii pentru o clasificare.
II. REGLEMENTARI TEHNICE
CD 31-2002 - Normativ pentru determinarea prin deflectografie si deflectometrie

a capacitătii portante a drumurilor cu structuri rutiere suple si
semirigide.
III. STANDARDE
STAS 1709/1-90 - Actiunea fenomenului de înghet-dezghet la lucrări de drumuri.

Adâncimea de înghet în complexul rutier. Prescriptii de calcul.

Prevenirea si remedierea degradărilor din înghet-dezghet. Prescriptii
tehnice.

Determinarea sensibilitătii la înghet a pământurilor de fundatie.
Metoda de determinare.
STAS 1913/1-82 - Teren de fundare. Determinarea umiditătii.
STAS 1913/3-76 - Teren de fundare. Determinarea densitătii pământurilor.
STAS 1913/4-86 - Teren de fundare. Determinarea limitelor de plasticitate.
STAS 1913/5-85 - Teren de fundare. Determinarea granulozitătii.
STAS 1913/12-88 - Teren de fundare. Determinarea caracteristicilor fizice si mecanice

ale pământurilor cu umflări si contractii mari.
STAS 1913/13-83 - Teren de fundare. Determinarea caracteristicilor de compactare.

Încercarea Proctor.
STAS 1913/15-75 - Teren de fundare. Determinarea greutătii volumice pe teren.
STAS 2914-84 - Lucrări de drumuri. Terasamente. Conditii tehnice generale de

calitate.
STAS 2914/4-89 - Lucrări de drumuri si de cale ferata. Determinarea modulului de
deformatie liniara.
Pagina 25 din 128
3 FUNDATII DIN BALAST
Pagina 26 din 128

CAIET DE SARCINI 3
FUNDATII DIN BALAST
Pagina 27 din 128

FUNDATII DE BALAST SI/SAU BALAST AMESTEC OPTIMAL
ART.1. OBIECT SI DOMENIU DE APLICARE

Prezentul caiet de sarcini contine specificatiile tehnice privind executia si receptia straturilor de fundatie din
balast si/sau balast amestec optimal din sistemele rutiere ale drumurilor publice si ale străzilor.
El cuprinde conditiile tehnice care trebuie să fie îndeplinite de materialele de constructie folosite, prevăzute în SR
EN 12620+A1:2008 si de stratul de fundatie realizat conform STAS 6400-84.

2.1. Stratul de fundatie din balast se realizează într-unul sau mai multe straturi, în functie de grosimea stabilită
prin proiect si variază conform prevederilor STAS 6400-84.
2.2. Antreprenorul este obligat să asigure măsurile organizatorice si tehnologice corespunzătoare pentru
2.3. Antreprenorul va asigura prin laboratoarele sale sau prin colaborare cu un laborator autorizat, efectuarea
tuturor încercărilor si determinărilor rezultate din aplicarea prezentului caiet de sarcini.
2.4. Antreprenorul este obligat să efectueze, la cererea “Inginerului”, verificări suplimentare fată de prevederile
prezentului caiet de sarcini.
2.5. În cazul în care se vor constata abateri de la prezentul caiet de sarcini, “Inginerul” va dispune întreruperea
executiei lucrărilor si luarea măsurilor care se impun.
CAPITOLUL II - MATERIALE
ART.3. AGREGATE NATURALE

3.1. Pentru executia stratului de fundatie se vor utiliza balast, cu granula maximă de 63 mm.
3.2. Balastul trebuie să provină din roci stabile, nealterabile la aer, apă sau înghet, nu trebuie să contină corpuri
străine vizibile (bulgări de pământ, cărbune, lemn, resturi vegetale) sau elemente alterate.
3.3. În conformitate cu prevederile SR EN 12620+A1:2008, pct. 2.3.4.2 balastul pentru a fi folosite în stratul de
fundatie, trebuie să îndeplinească caracteristicile calitative arătate în tabelul 1.
Pagina 28 din 128

Tabel 1
CONDITII DE ADMISIBILITATE METODE DE

CARACTERISTICI AMESTEC FUNDATII VERIFICARE
OPTIM RUTIERE COMPLETAREA CONFORM
SISTEMULUI RUTIER LA
ÎNGHET-DEZGHET
-STRAT DE FORMĂ-
Sort 0-63 0-63 0-63 -
Continut de fractiuni %
Sub 0,02 mm max. 3 max. 3 max. 3
Sub 0,2 mm 4-10 3-18 3-33
0-1 mm 12-22 4-38 4-53
0-4 mm 26-38 16-57 16-72
0-8 mm 35-50 25-70 25-80 SR EN
0-16 mm 48-65 37-82 37-86 933-1:2012
0-25 mm 60-75 50-90 50-90
0-50 mm 85-92 80-98 80-98
0-63 mm 100 100 100
Granulozitate Conform figurii
Coeficient de neuniformitate (Un) - 15 15
minim
Echivalent de nisip (EN) minim 30 30 30 SR EN
Uzura cu masina tip Los Angeles 30 50 50 933-8:2012
(LA) % max. SR EN
1097-2:2002
3.4. Balastul amestec optimal se poate obtine fie prin amestecarea sorturilor 0-8, 8-18, 16-25, 25-63, fie direct
din ballast daca indeplineste conditiile din Tabelul 1
3.5. Limitele de granulozitate ale agregatului total in cazul balastului amestec optimal sunt aratate in Tabelul 2.
Limita Treceri în % din greutate prin sitele sau ciururile cu dimensiuni de ... in mm
Domeniu de
granulozitate 0,02 0,2 1 4 8 25 63
Inferioară 0 4 12 28 35 60 100
0-63
superioară 3 10 22 38 50 75 100
3.6. Agregatul (balast) se va aproviziona din timp, în depozite intermediare, pentru a se asigura omogenitatea si
constanta calitătii acestuia. Aprovizionarea la locul de punere în operă se va face numai după efectuarea testelor de
laborator complete, pentru a verifica dacă materialele din depozite îndeplinesc cerintele prezentului caiet de sarcini si
după aprobarea Inginerului.
3.7. Laboratorul Antreprenorului va tine evidenta calitătii balastului astfel:
- într-un dosar vor fi cuprinse toate certificatele de calitate emise de Furnizor;
- într-un registru (registru pentru încercări agregate) rezultatele determinărilor efectuate de laborator.
3.8. Depozitarea agregatelor se va face în depozite deschise, dimensionate în functie de cantitatea necesară si de
esalonarea lucrărilor.
3.9. În cazul în care se va utiliza balast din mai multe surse, aprovizionarea si depozitarea acestora se va face
astfel încât să se evite amestecarea materialelor aprovizionate din surse diferite.
3.10. În cazul în care la verificarea calitătii balastului aprovizionat, granulozitatea acestora nu corespunde
prevederilor din tabelul 1 aceasta se corectează cu sorturile granulometrice deficitare pentru îndeplinirea conditiilor
calitative prevăzute.
Pagina 29 din 128

ART.4. APA
Pagina 30 din 128
Apa necesară compactării stratului de balast poate să provină din reteaua publică sau din alte surse, dar în acest
din urmă caz nu trebuie să contină nici un fel de particule în suspensie.
ART.5. CONTROLUL CALITĂTII BALASTULUI ÎNAINTE DE REALIZAREA STRATULUI DE

FUNDATIE
Controlul calitătii se face de către Antreprenor, prin laboratorul său, în conformitate cu prevederile cuprinse în
tabelul 3.
Tabel 3
Frecventa minimă Metoda de
Actiunea, procedeul de verificare determinare
sau caracteristici ce se verifică La aprovizionare La locul de punere în operă conform
1 2 3 4
0
1 Examinarea datelor înscrise în La fiecare lot aprovizionat
certificatul de calitate sau certificatul - -
de garantie
O probă la fiecare lot SR EN 933-
2 Determinarea granulometrică. aprovizionat, de 1:2012
Echivalentul de nisip. 500 mc, pentru fiecare SR EN 933-
sursă (dacă este cazul - 8:2012
pentru fiecare sort)
O probă pe schimb (si sursa)
înainte de începerea
3 Umiditate - lucrărilor si ori de câte ori se STAS
observă o schimbare 4606-80
cauzată de conditii
meteorologice
Rezistente la uzura cu masina tip Los O probă la fiecare lot SR EN 1097-
4 Angeles (LA) aprovizionat pentru - 2:2002
fiecare sursă la fiecare
5000 mc
5 Caracteristici de compactare O proba la fiecare sursa - STAS
Proctor modificat 1913/13-87
CAPITOLUL III - STABILIREA CARACTERISTICILOR DE COMPACTARE
ART.6. CARACTERISTICILE OPTIME DE COMPACTARE

Caracteristicile optime de compactare ale balastului se stabilesc de către un laborator de specialitate acreditat
înainte de începerea lucrărilor de executie.
Prin încercarea Proctor modificată, conform STAS 1913/13-83 se stabileste:
du max.P.M.= greutatea volumică în stare uscată, maxima exprimată în g/cmc
Wopt P.M. = umiditate optimă de compactare, exprimată în %.
Pagina 31 din 128

ART.7. CARACTERISTICILE EFECTIVE DE COMPACTARE

7.1. Caracteristicile efective de compactare se determină de laboratorul santierului pe probe prelevate din
lucrare si anume:
du ef = greutatea volumică, în stare uscată, efectivă, exprimată în g/cmc
W ef = umiditatea efectivă de compactare, exprimată în %
în vederea stabilirii gradului de compactare gc.
d.u.ef.
gc. = ---------------- x 100
du max.PM
7.2. La executia stratului de fundatie se va urmări realizarea gradului de compactare arătat la art.13.
CAPITOLUL IV - PUNEREA ÎN OPERĂ A BALASTULUI
ART.8. MĂSURI PRELIMINARE

8.1. La executia stratului de fundatie din balast se va trece numai după receptionarea lucrărilor de terasamente,
sau de strat de formă, în conformitate cu prevederile caietului de sarcini pentru realizarea acestor lucrări.
8.2. Înainte de începerea lucrărilor se vor verifica si regla utilajele si dispozitivele necesare punerii în operă a
balastului.
8.3. Înainte de asternerea balastului se vor executa lucrările pentru drenarea apelor din fundatii: drenuri
transversale de acostament, drenuri longitudinale sub acostament sau sub rigole si racordurile stratului de fundatie la
acestea, precum si alte lucrări prevăzute în acest scop în proiect.
8.4. În cazul straturilor de fundatie prevăzute pe întreaga platformă a drumului, cum este cazul la autostrăzi sau
la lucrările la care drenarea apelor este prevăzuta a se face printr-un strat drenant continuu, se va asigura în prealabil
posibilitatea evacuării apelor în orice punct al traseului, la cel putin 15 cm deasupra santului sau în cazul rambleelor
deasupra terenului.
8.5. În cazul când sunt mai multe surse de aprovizionare cu balast, se vor lua măsuri de a nu se amesteca
agregatele, de a se delimita tronsoanele de drum în functie de sursa folosită, acestea fiind consemnate în registrul de
santier.
ART.9. EXPERIMENTAREA PUNERII ÎN OPERĂ A BALASTULUI

9.1. Înainte de începerea lucrărilor, Antreprenorul este obligat să efectueze o experimentare pe un tronson de
probă în lungime de minimum 30.
Experimentarea are ca scop stabilirea, în conditii de executie curentă pe santier, a componentei atelierului de
compactare si a modului de actionare a acestuia, pentru realizarea gradului de compactare cerut prin caietul de sarcini,
precum si reglarea utilajelor de răspândire, pentru realizarea grosimii din proiect si pentru o suprafatare corectă.
9.2. Compactarea de probă pe tronsonul experimental se va face în prezenta Inginerului, efectuând controlul
compactării prin încercări de laborator, stabilite de comun acord si efectuate de un laborator de specialitate.
În cazul în care gradul de compactare prevăzut nu poate fi obtinut, Antreprenorul va trebui să realizeze o nouă
încercare, după modificarea grosimii stratului sau a utilajului de compactare folosit.
Aceste încercări au drept scop stabilirea parametrilor compactării si anume:
Pagina 32 din 128

- grosimea maximă a stratului de balast pus în operă;
- conditiile de compactare (verificarea eficacitătii utilajelor de compactare
9.3. Partea din tronsonul experimental executat cu cele mai bune rezultate, va servi ca sector de referintă pentru
restul lucrării.
Caracteristicile obtinute pe acest tronson se vor consemna în registrul de santier, pentru a servi la urmărirea
calitătii lucrărilor ce se vor executa.
ART.10. PUNEREA ÎN OPERĂ A BALASTULUI

10.1. Pe terasamentul receptionat se asterne si se nivelează balastul într-unul sau mai multe straturi, în functie
de grosimea prevăzută în proiect si de grosimea optimă de compactare stabilită pe tronsonul experimental.
Asternerea si nivelarea se face la sablon, cu respectarea lătimilor si pantelor prevăzute în proiect.
10.2. Cantitatea necesară de apă pentru asigurarea umiditătii optime de compactare se stabileste de laboratorul
de santier tinând seama de umiditatea agregatului si se adaugă prin stropire.
Stropirea va fi uniformă evitându-se supraumezirea locală.
10.3. Compactarea straturilor de fundatie din balast se face cu atelierul de compactare stabilit pe tronsonul
experimental, respectându-se componenta atelierului, viteza utilajelor de compactare, tehnologia.
10.4. Pe drumurile pe care stratul de fundatie nu se realizează pe întreaga lătime a platformei, acostamentele se
completează si se compactează odată cu stratul de fundatie, astfel ca acesta să fie permanent încadrat de acostamente,
asigurându-se totodată si măsurile de evacuare a apelor, conform pct. 8.3.
10.5. Denivelările care se produc în timpul compactării straturilor de fundatie, sau care rămân după compactare,
se corectează cu materiale de aport si se recompactează. Suprafetele cu denivelări mai mari de 4 cm se completează, se
renivelează si apoi se compactează din nou.
10.6. Este interzisă folosirea balastului înghetat.
10.7. Este interzisă asternerea balastului pe patul acoperit cu un strat de zăpadă sau cu pojghită de gheată.
ART.11. CONTROLUL CALITĂTII COMPACTĂRII BALASTULUI
11.1. În timpul executiei stratului de fundatie din balast se vor face, pentru verificarea compactării, încercările
si determinările arătate în tabelul 4.
Tabel 4
NR. DETERMINAREA, PROCEDEUL DE FRECVENTE MINIME LA LOCUL METODE DE

CRT. VERIFICARE SAU CARACTERISTICA, DE PUNERE ÎN OPERĂ VERIFICARE
CARE SE VERIFICĂ CONFORM
1 Determinarea umiditătii de zilnic, dar cel putin un test la fiecare STAS
compactare cu corectarea umiditătii 250 m de banda de cale 4606-80
daca este nevoie
2 Determinarea grosimii stratului Un test la fiecare 250ml de cale
compactat -
3 Determinarea gradului de 1 test la fiecare 250 ml de bandă STAS
compactare prin determinarea 1913/15-75
greutătii volumice în stare uscată STAS
Pagina 33 din 128

12288-85
În ce priveste capacitatea portantă la nivelul superior al stratului de balast, aceasta se determină prin măsurători
efectuate de Antreprenor prevazute in STAS 2914/4-89 sau alte metode acceptate de Inginer.
11.2. Laboratorul Antreprenorului va tine următoarele evidente privind calitatea stratului executat:
- compozitia granulometrică a balastului utilizat;
- caracteristicile optime de compactare, obtinute prin metoda Proctor modificat (umiditate optimă, densitate
maximă uscată)
- caracteristicile efective ale stratului executat (umiditate, densitate, capacitate portantă).
CAPITOLUL V - CONDITII TEHNICE, REGULI SI METODE DE VERIFICARE
ART.12. ELEMENTE GEOMETRICE

12.1. Grosimea stratului de fundatie din balsat este cea din proiect.
Abaterea limită la grosime poate fi de maximum +/- 20 mm.
Verificarea grosimii se face cu ajutorul unei tije metalice gradate, cu care se străpunge stratul, la fiecare 250 m de
strat executat.
Grosimea stratului de fundatie este media măsurătorilor obtinute pe fiecare sector de drum prezentat receptiei.
12.2. Lătimea stratului de fundatie din balast este prevăzută în proiect.
Abaterile limită la lătime pot fi +/- 5 cm.
Verificarea lătimii executate se va face în dreptul profilelor transversale ale proiectului.
12.3. Panta transversală a fundatiei de balast este cea a îmbrăcămintii sub care se execută, prevăzută în proiect.
Abaterea limită la pantă este  0,4 %, faţă de valoarea pantei indicată în proiect.
12.4. Declivitătile în profil longitudinal sunt conform proiectului.
Abaterile limită la cotele fundatiei din balast, fată de cotele din proiect pot fi de +/- 10 mm.
ART.13. CONDITII DE COMPACTARE
Straturile de fundatie din balast trebuie compactate până la realizarea următoarelor grade de compactare,
minime din densitatea în stare uscată maximă determinată prin încercarea Proctor modificată conform STAS 1913/13-
83:
 pentru drumurile din clasele tehnice III
 98%, în cel mult 5% din punctele de măsurare la autostrăzi si/în toate punctele de măsurare la drumurile de
clasa tehnică III;
Capacitatea portantă la nivelul superior al stratului de fundatie se consideră realizată dacă valoarile
deflexiunilor măsurate nu depăsesc valoarea deflexiunilor admisibile indicate în STAS 2914/4-89 .
Pagina 34 din 128

Nota: Balastul din stratul de fundatie trebuie să îndeplinească conditiile de admisibilitate din SR EN 12620+A1:2008
si STAS 6400-84.
ART.14. CARACTERISTICILE SUPRAFETEI STRATULUI DE FUNDATIE

Verificarea denivelărilor suprafetei fundatiei se efectuează cu ajutorul latei de 3,00 m lungime astfel:
- în profil longitudinal, măsurătorile se efectuează în axul fiecărei benzi de circulatie si nu pot fi mai mari de + 2,0
cm;
- în profil transversal, verificarea se efectuează în dreptul profilelor arătate în proiect si nu pot fi mai mari de + 1,0
cm.
În cazul aparitiei denivelărilor mai mari decât cele prevăzute în prezentul caiet de sarcini se va face corectarea
suprafetei fundatiei.
CAPITOLUL VI - RECEPTIA LUCRĂRILOR
ART.15. RECEPTIA PE FAZA DETERMINANTĂ

Receptia pe faza determinantă, stabilită în proiect, se efectuează conform Regulamentului privind controlul de
stat al calitătii în constructii aprobat cu HG 272/94 si conform Procedurii privind controlul statului în fazele de executie
determinante, elaborată de MLPAT si publicată în Buletinul Constructiilor volum 4/1996, atunci când toate lucrările
prevăzute în documentatii sunt complet terminate si toate verificările sunt efectuate în conformitate cu prevederile ART.
5, 11, 12, 13, si 14.
Comisia de receptie examinează lucrările si verifică îndeplinirea conditiilor de executie si calitative impuse de
proiect si caietul de sarcini precum si constatările consemnate pe parcursul executiei de către organele de control.
În urma acestei receptii se încheie “Proces verbal” în registrul de lucrări ascunse.

Receptia preliminară se face odată cu receptia preliminară a întregii lucrări, conform Regulamentului de receptie
a lucrărilor de constructii si instalatii aferente acestora, aprobat cu HG 273/94.
ART.17. RECEPTIA FINALĂ

Receptia finală va avea loc după expirarea perioadei de garantie pentru întreaga lucrare si se va face în conditiile
prevederilor Regulamentului aprobat cu HGR 273/94.
ANEXĂ - DOCUMENTE DE REFERINTA
I. ACTE NORMATIVE

publicat în MO 397/24.08.2000 închidere a circulatiei si de instruire a restrictiilor de circulatie în
vederea executării de lucrări în zona drumului public si/sau pentru
protejarea drumului.
NSPM nr. 79/1998 - Norme privind exploatarea si întretinerea drumurilor si podurilor.
Ordin MI nr. 775/1998 - Norme de prevenire si stingere a incendiilor si dotarea cu mijloace

tehnice de stingere.
Pagina 35 din 128

II. REGLEMENTARI TEHNICE
20. CD 31-2002 - Normativ pentru determinarea prin deflectografie si deflectometrie

a capacitătii portante a drumurilor cu structuri rutiere suple si
semirigide.
III. STANDARDE
SR EN 12620+A1:2008 - Agregate pentru beton.
SR EN 933-1: 2012 - Încercări pentru determinarea caracteristicilor geometrice ale

agregatelor. Partea 1: Determinarea granulozităţii. Analiza
granulometrică prin cernere
SR EN 933-8: 2012 - Încercări pentru determinarea caracteristicilor geometrice ale

agregatelor. Partea 8: Evaluarea părţilor fine. Determinarea
echivalentului de nisip
STAS 1913/13-83 - Teren de fundare. Determinarea caracteristicilor de compactare.

Încercarea Proctor.
STAS 2914/4-89 - Lucrări de drumuri şi de cale ferată. Determinarea modulului de

deformaţie liniară
STAS 4606-80 - Agregate naturale grele pentru mortare si betoane cu lianti minerali.
Metode de încercare.
STAS 6400-84 - Lucrări de drumuri. Straturi de bază si de fundatie. Conditii tehnice

generale de calitate.
STAS 12288-85 - Lucrări de drumuri. Determinarea densitătii straturilor rutiere cu

dispozitivul cu con si nisip.
SR EN 1097-2:2010 - Incercari pentru determinarea caracteristicilormecanice si fizice ale

agregatelor. Metode pentru determinarea rezistentei la sfarmare
(LOS ANGELES)
Pagina 36 din 128

4 PIATRA SPARTA
Pagina 37 din 128

CAIET DE SARCINI 4
PIATRA SPARTA
Pagina 38 din 128

CAPITOLUL I – GENERALITĂTI

Prezentul caiet de sarcini contine specificatiile tehnice privind executia si receptia straturilor de
fundatie din piatră spartă sau piatră spartă amestec optimal din sistemele rutiere ale drumurilor publice si ale
străzilor.
El cuprinde conditiile tehnice prevăzute în SR EN 13043-2003 si SR EN 12620+A1:2008 care trebuie să

fie îndeplinite de materialele folosite si în STAS 6400-84 de stratul de piatră executat.

2.1. Fundatia din piatră spartă amestec optimal 0-63 se realizează într-un singur strat a cărui grosime
este stabilită prin proiect.
2.2. Fundatia din piatră spartă 40-80, se realizează în două straturi, un strat inferior de minimum 10 cm
de balast si un strat superior din piatră spartă de 12 cm, conform prevederilor STAS 6400-84.
2.3. Pe drumurile la care nu se prevede realizarea unui strat de formă sau realizarea unor măsuri de
îmbunătătire a protectiei patului, iar acesta este constituit din pământuri coezive, stratul de fundatie din piatră
spartă amestec optimal 0-63 se va realiza în mod obligatoriu pe un substrat de fundatie care poate fi:
- substrat izolator de nisip de 7 cm grosime după cilindrare;
- substrat drenant din balast de minim 10 cm grosime după cilindrare.
Când stratul inferior al fundatiei rutiere este alcătuit din balast, asa cum se prevede la pct.2.2., acesta
preia si functia de substrat drenant, asigurându-se conditiile necesare privind grosimea, calitatea de drenare si
măsurile de evacuare a apei.
2.4. Antreprenorul va asigura prin laboratoarele sale sau prin colaborare cu un laborator autorizat
efectuarea tuturor încercărilor si determinărilor rezultate din aplicarea prezentului caiet de sarcini.
2.5. Antreprenorul este obligat să efectueze, la cererea Inginerului, verificări suplimentare fată de
prevederile prezentului caiet de sarcini.
2.6. În cazul în care se vor constata abateri de la prezentul caiet de sarcini, Inginerul va dispune
întreruperea executiei lucrărilor si luarea măsurilor care se impun.
CAPITOLUL II – MATERIALE
ART.3. AGREGATE NATURALE

3.1. Pentru executia fundatiilor din piatră spartă se utilizează următoarele agregate:
a. Pentru fundatie din piatră spartă mare, 40-80:
- balast 0-63 mm în stratul inferior;
- piatră spartă 40-80 mm în stratul superior;
Pagina 39 din 128

- split 16-25 mm pentru împănarea stratului superior;
- nisip grăuntos sau savură 0-8 mm ca material de protectie.
b. Pentru fundatie din piatră spartă amestec optimal 0-63 mm
- nisip 0-4 mm pentru realizarea substratului, în cazul când pământul din patul drumului este
coeziv si nu se prevede executia unui strat de formă sau balast 0-63 mm, pentru substratul
drenant;
- piatră spartă amestec optimal 0-63 mm.
Nisipul grăuntos sau savura ca material de protectie nu se utilizează când stratul superior este de
macadam sau de beton de ciment.
3.2. Agregatele trebuie să provină din roci stabile, adică nealterabile la aer, apă sau înghet. Se interzice
folosirea agregatelor provenite din roci feldspatice sau sistoase.
3.3. Agregatele folosite la realizarea straturilor de fundatie trebuie să îndeplinească conditiile de

admisibilitate arătate în tabelele 1, 2 si 3 si nu trebuie să contină corpuri străine vizibile (bulgări de pământ,
cărbune, lemn, resturi vegetale) sau elemente alterate.
Tabel 1
NISIP - Conditii de admisibilitate conform SR EN 12620+A1:2008
CARACTERISTICI Conditii de admisibilitate pentru:

strat izolant strat de protectie
Sort (ochiuri pătrate) 0-4 4-8
Granulozitate
- continut de fractiuni sub 0,1 mm, %, max. 14 -
- continut de fractiuni sub 0,02 mm, %, max. 5
- conditii de filtru invers 5 d15 p <d15 f < 5 d85 p -
Coeficient de permeabilitate (K), cm/s, min. 6 x 10-3 -
Tabel 2
BALAST - Conditii de admisibilitate pentru fundatii conform SR EN 12620+A1:2008
CARACTERISTICI Conditii de admisibilitate

Sort (ochiuri patrate) 0-63
Continut de fractiuni, %, max.:
- sub 0,02 mm 3
- 0...63 mm 100
Granulozitate Conform figurii 1
Coeficient de neuniformitate (Un), min. 15
Echivalent de nisip (EN), min. 30
Uzura cu masina tip Los Angeles (LA) %, max. 50
Pagina 40 din 128

Pagina 41 din 128

Tabel 3
PIATRĂ SPARTĂ - Conditii de admisibilitate conform SR EN 13043-2003
Sort Savura Piatră spartă (split) Piatră spartă

mare
Conditii de admisibilitate
Caracteristica 0-8 8-16 16-25 25-40 40-63 63-80
Continut de granule:
- rămân pe ciurul superior
(dmax), %, max. 5 5 5 5
- trec prin ciurul inferior
(dmin), %, max. - 10 10 10
Continut de granule alterate,
moi, friabile, poroase si - 10 10 -
vacuolare, %, max.
Forma granulelor:
- coeficient de formă, %, max. - 35 35 35
Coeficient de impurităti:
- corpuri străine, %, max. 1 1 1 1
- fractiuni sub 0,1 mm,%, max. - 3 nu este cazul
Uzura cu masina tip Los Angeles, - 30 corespunzător clasei
%, max. rocii conform tabelelor
2 si 3 din SR EN 13043-
2003
Rezistenta la actiunea repetată a
sulfatului de sodiu (Na2SO4) 5 - 6 3 nu este
cicluri, %, max. cazul
3.4. Piatra sparta amestec optimal se poate obtine fie prin amestecarea sorturilor 0-8, 8-16, 16-25, 25-
40 si 40-63, fie direct de la concasare, dacă îndeplineste conditiile din tabelul 4 si granulozitatea conform
tabelului 5 si figurii 2.
Amestecul pe santier se realizează într-o instalatie de nisip stabilizat prevăzută cu predozator cu patru
compartimente.
Tabel 4
PIATRĂ SPARTĂ AMESTEC OPTIMAL - Conditii de admisibilitate
CARACTERISTICI Conditii de admisibilitate

Sort 0 - 40 0 - 63
Continut de fractiuni, %, max.:
- sub 0,02 mm 3 3
- sub 0,2 mm 3...14 2...14
- 0...8 mm 42...65 35...55
- 16…40 mm 20…40 -
- 25...63 mm - 20…40
Pagina 42 din 128

Granulozitate să se înscrie între limitele din tabelul 5 si

conform figurii 2
Echivalent de nisip (doar în cazul nisipului
natural) (EN), min. 30
Uzura cu masina tip Los Angeles
(LA) %, max. 30 treceri
Rezistenta la actiunea repetată a sulfatului de 6 pentru split
sodiu (Na2SO4), 5 cicluri, %, max. 3 pentru piatră spartă mare 40-63
Tabel 5
PIATRĂ SPARTĂ AMESTEC OPTIMAL – Granulozitate
Domeniu Treceri în % din greutate prin sitele sau ciururile cu dimensiuni de .... in mm
de Limita
granulozi-
tate 0,02 0,1 0,2 1 4 8 16 25 40 63
0 .... 40 infer. 0 2 3 12 28 42 60 75 90 -
super. 3 10 14 30 50 65 80 90 100 -
0 .... 63 infer. 0 1 2 8 20 31 48 60 75 90
super. 3 10 14 27 42 55 70 80 90 100
Conditiile de admisibilitate privind coeficientul de formă, continutul de granule alterate si continutul

de impurităti pentru piatră spartă amestec optimal sunt cele indicate în tabelul 3 (pentru piatră spartă).
3.5. Agregatele se vor aproviziona din timp în depozitul santierului pentru a se asigura omogenitatea si
constanta calitătii acestora.
Aprovizionarea agregatelor la locul punerii în operă se va face numai după ce analizele de laborator au
arătat că acestea au calitatea corespunzătoare.
3.6. În timpul transportului de la Furnizor la santier si al depozitării, agregatele trebuie ferite de

impurificări. Depozitarea se va face pe platforme amenajate, separat pe sorturi si păstrate în conditii care să le
ferească de imprăstiere, impurificare sau amestecare.
3.7. Controlul calitătii agregatelor de către Antreprenor se va face în conformitate cu prevederile

tabelului 6.
3.8. Laboratorul santierului va tine evidenta calitătii agregatelor astfel:
- într-un dosar vor fi cuprinse certificatele de calitate emise de Furnizor;
- într-un registru (registru pentru încercări agregate) rezultatele determinărilor efectuate de laboratorul
santierului.
3.9. În cazul în care la verificarea calitătii amestecului de piatră spartă amestec optimal aprovizionată,
granulozitatea acestuia nu corespunde prevederilor din tabelul nr.5, acesta se corectează cu sorturile
granulometrice deficitare pentru îndeplinirea conditiilor calitative prevăzute.
Pagina 43 din 128
ART.4. APA
Apa necesară realizării straturilor de fundatie poate să provină din reteaua publică sau din alte surse,
dar în acest din urmă caz nu trebuie să contină nici un fel de particule în suspensie.
ART.5. CONTROLUL CALITĂTII AGREGATELOR ÎNAINTE DE REALIZAREA

STRATURILOR DE FUNDATIE
Controlul calitătii se face de către Antreprenor prin laboratorul său în conformitate cu prevederile
cuprinse în tabelul 6.
Tabel 6
AGREGATE
ACTIUNEA, PROCEDEUL DE FRECVENTA MINIMĂ METODE DE

VERIFICARE SAU
CARACTERISTICILE CARE la aprovizionare la locul de punere DETERMINARE
SE VERIFICĂ cantitati mai mari în operă CONF.
Examinarea datelor înscrise în la fiecare lot aprovizionat
certificatul de calitate sau - -
certificatul de garantie
Corpuri străine: În cazul în care se observă Ori de câte ori apar
- argilă bucăti prezenta lor factori de STAS 4606-80
- argilă aderentă impurificare
- continut de cărbune
Continutul de granule alterate, O probă la max. 5000 mc
moi, friabile, poroase si pentru fiecare sursă - SR EN 13043-2003
vacuolare
Granulozitatea sorturilor O probă la max. 5000 mc
pentru fiecare sort si - SR EN 933-1:2012
sursă
Forma granulelor pentru piatră O probă la max. 5000 mc
spartă pentru fiecare sort si - SR EN 933-4:2008
Coeficient de formă fiecare sursă
Echivalentul de nisip (EN numai O probă la max. 5000 mc
la produse de balastieră) pentru fiecare sursă - SR EN 933-8:2012
Rezistenta la actiunea repetată a O probă pentru fiecare SR EN 1367-
sulfatului de sodiu (Na2SO4), 5 sursă. - 2:2002
cicluri
Uzura cu masina tip Los Angeles O probă la max. 5000 mc SR EN 1097-
pentru fiecare sort si - 2:2002
fiecare sursă
Caracteristici de compactare O proba la fiecare sursa - STAS 1913/13-83

Proctor modificat la piatra sparta
amestec optimal
Pagina 44 din 128

CAPITOLUL III - STABILIREA CARACTERISTICILOR DE COMPACTARE PENTRU STRATUL

INFERIOR DE FUNDATIE DIN BALAST SI PENTRU STRATUL DE FUNDATIE REALIZAT DIN
PIATRĂ SPARTĂ AMESTEC OPTIMAL
ART.6. CARACTERISTICILE OPTIME DE COMPACTARE

Caracteristicile optime de compactare ale balastului sau ale amestecului optimal de piatră spartă se
stabilesc de către un laborator de specialitate acreditat înainte de începerea lucrărilor de executie.
Prin încercarea Proctor modificată, conform STAS 1913/13-83 se stabileste:
du max. P.M.- greutate volumică în stare uscată, maxima exprimată în g/cm 3
Wopt P.M. - umiditatea optimă de compactare, exprimată în %
ART.7. CARACTERISTICILE EFECTIVE DE COMPACTARE

7.1. Caracteristicile efective de compactare se determină de laboratorul santierului pe probe prelevate
din lucrare si anume:
duef- greutatea volumică în stare uscată efectivă, exprimată în g/cm 3
Wef - umiditatea efectivă de compactare, exprimată în %
în vederea stabilirii gradului de compactare, gc.
duef
gc = ------------------ x 100
dumax P.M.
7.2. La executia stratului de fundatie se va urmări realizarea gradului de compactare arătat la art. 13.
CAPITOLUL IV - REALIZAREA STRATURILOR DE FUNDATIE
ART.8. MĂSURI PRELIMINARE

8.1. La executia stratului de fundatie se va trece numai după receptionarea lucrărilor de terasamente,
sau de strat de formă sau strat inferior de fundatii din balast, în conformitate cu prevederile caietelor de
sarcini pentru realizarea acestor lucrări.
8.2. Înainte de începerea lucrărilor de fundatie se vor verifica si regla toate utilajele si dispozitivele
necesare punerii în operă a straturilor de fundatie.
Pagina 45 din 128

8.3. Înainte de asternerea agregatelor din straturile de fundatie se vor executa lucrările pentru
drenarea apelor din fundatie - drenuri transversale de acostament, drenuri longitudinale sub acostament sau
sub rigole si racordările stratului de fundatie la acestea - precum si alte lucrări prevăzute în acest scop în
proiect.
8.4. În cazul straturilor de fundatie prevăzute pe întreaga platformă a drumului, cum este cazul la
autostrăzi sau la lucrările la care drenarea apelor este prevăzută a se face printr-un strat drenant continuu, se
va asigura în prealabil posibilitatea evacuării apelor în afara suprafetei de lucru, în orice punct al traseului, la
cel putin 15 cm deasupra santului sau deasupra terenului în cazul rambleelor.
8.5. În cazul când sunt mai multe surse de aprovizionare cu balast sau cu piatră spartă se vor lua
măsuri de a nu se amesteca agregatele, de a se delimita tronsoanele de drum în lucru, functie de sursa
folosită, acestea fiind consemnate în registrul de santier.
ART.9. EXPERIMENTAREA EXECUTIEI STRATURILOR DE FUNDATIE

9.1. Înainte de începerea lucrărilor Antreprenorul este obligat să efectueze experimentarea executării
straturilor de fundatie.
Experimentarea se va face pentru fiecare tip de strat de fundatie - strat de fundatie din piatră spartă
mare 63-80 pe un strat de balast de min. 10 cm sau fundatie din piatră spartă amestec optimal 0-63, cu sau
fără substrat de nisip în functie de solutia prevăzută în proiect.
În toate cazurile, experimentarea se va face pe tronsoane de probă în lungime de min. 30 m.
Experimentarea are ca scop stabilirea, în conditii de executie curentă pe santier, a componentei

atelierului de compactare si a modului de actionare a acestuia, pentru realizarea gradului de compactare cerut
prin caietul de sarcini, dacă grosimea prevăzută în proiect se poate executa într-un singur strat sau două si
reglarea utilajelor de răspândire, pentru realizarea grosimii respective cu o suprafatare corectă.
9.2. Compactarea de probă pe tronsoanele experimentale se va face în prezenta Inginerului, efectuând

controlul compactării prin incercări de laborator sau pe teren, după cum este cazul, stabilite de comun acord.
În cazul în care gradul de compactare prevăzut nu poate fi obtinut, Antreprenorul va trebui să realizeze
o nouă încercare, după modificarea grosimii stratului sau a componentei utilajului de compactare folosit.
Aceste încercări au drept scop stabilirea parametrilor compactării si anume:
- grosimea maximă a stratului fundatiei ce poate fi executat pe santier;
- conditiile de compactare (verificarea eficacitătii utilajelor de compactare)
9.4. În cazul fundatiei din piatră spartă mare 63-80, se mai urmăreste stabilirea corectă a atelierului de
compactare, compus din rulouri compresoare usoare si rulouri compresoare mijlocii, a numărului minim de
treceri ale acestor rulouri pentru cilindrarea uscată până la fixarea pietrei sparte 63-80 si în continuare a
numărului minim de treceri, după asternerea în două reprize a splitului de împănare 16-25, până la obtinerea
înclestării optime.
Compactarea în acest caz se consideră terminată dacă rotile ruloului nu mai lasă nici un fel de urme pe
suprafata fundatiei de piatră spartă, iar pietrele cu dimensiunea de cca. 40 mm aruncate în fata ruloului nu mai
pătrund în stratul de fundatie si sunt sfărâmate, fără ca stratul de fundatie să sufere dislocari sau deformări.
Pagina 46 din 128

9.5. Partea din tronsonul executat, cu cele mai bune rezultate, va servi ca sector de referintă pentru
restul lucrărilor.
Caracteristicile obtinute pe sectorul experimental se vor consemna în registrul de santier pentru a servi
la urmărirea calitătii lucrărilor ce se vor executa.
ART.10. EXECUTIA STRATURILOR DE FUNDATIE

A. FUNDATII DIN PIATRĂ SPARTĂ MARE 63-80 PE UN
STRAT DE BALAST
a. Executia stratului inferior din balast
10.1. Pe terasamentul receptionat se asterne si se nivelează balastul, într-un singur strat, având
grosimea rezultată pe tronsonul experimental astfel ca după compactare să se obtină 10 cm.
Asternerea si nivelarea se vor face la sablon, cu respectarea lătimilor si pantelor prevăzute în proiect.
10.2. Cantitatea necesară de apă pentru asigurarea umiditătii optime de compactare se stabileste de
laboratorul de santier tinând seama de umiditatea agregatului si se adaugă prin stropire.
Stropirea va fi uniformă, evitându-se supraumezirea locală.
10.3. Pe drumurile la care stratul de fundatie nu se realizează pe întreaga lătime a platformei,

acostamentele se completează si se compactează odată cu stratul de fundatie, astfel ca stratul de fundatie să
fie permanent încadrat de acostamente, asigurându-se totodată si măsurile de evacuare a apelor, conform
pct.8.3.
10.4. Denivelările care se produc în timpul compactării stratului de fundatie sau care rămân dupa
compactare, se corectează cu material de aport si se recompactează.
Suprafetele cu denivelări mai mari de 4 cm se completează, se renivelează si apoi se compactează din

nou.
10.5. Este interzisă executia stratului de fundatie cu balast înghetat.
10.6. Este interzisă de asemenea asternerea balastului, pe patul acoperit cu un strat de zăpadă sau cu
pojghită de gheată.
b. Executia stratului superior din piatră spartă mare 63-80
10.8. Piatra sparta mare se asterne, numai după receptia stratului inferior de balast, care, prealabil
asternerii, va fi umezit.
10.9. Piatra sparta se asterne si se compactează la uscat în reprize. Până la înclestarea pietrei sparte,
compactarea se execută cu cilindri compresori netezi de 6 t după care operatiunea se continuă cu
compactoare cu pneuri sau vibratoare de 10-14 tone. Numărul de treceri a atelierului de compactare este cel
stabilit pe tronsonul experimental.
10.10. După terminarea cilindrării, piatra sparta se împănează cu split 16-25, care se compactează si
apoi urmează umplerea prin înnoroire a golurilor rămase după împănare, cu savură 0-8 sau cu nisip.
Pagina 47 din 128

10.11. Până la asternerea stratului imediat superior, stratul de fundatie din piatră spartă mare astfel
executat, se acoperă cu material de protectie (nisip grăuntos sau savură).
În cazul când stratul superior este macadam sau beton de ciment, nu se mai face umplerea golurilor si
protectia stratului de fundatie din piatră spartă mare.
B. STRATURI DE FUNDATIE DIN PIATRĂ SPARTĂ AMESTEC
OPTIMAL
10.12. Pe terasamentele receptionate, realizate din pământuri coezive si pe care nu se prevăd în

proiecte îmbunatătiri ale patului sau realizarea de straturi de formă, se va executa în prealabil un substrat de
nisip de 7 cm.
Asternerea si nivelarea nisipului se fac la sablon, cu respectarea lătimilor si pantelor prevăzute în

proiect pentru stratul de fundatie.
Nisipul asternut se umectează prin stropire si se cilindrează.
10.13. Pe substratul de nisip realizat se asterne piatra spartă amestec optimal cu un repartizor-finisor
de asfalt sau cu alte mijloace mecanizate, cu o eventuală completare a cantitătii de apă, corespunzătoare
umiditătii optime de compactare.
Asternerea si nivelarea se fac la sablon cu respectarea lătimilor si pantelor prevăzute în proiect.
10.14. Cantitatea necesară de apă pentru asigurarea umiditătii optime de compactare se stabileste de
laboratorul de santier tinând seama de umiditatea agregatului si se adaugă prin stropire uniformă evitându-se
supraumezirea locală.
10.15. Compactarea stratului de fundatie se face cu atelierul de compactare stabilit pe tronsonul

experimental, respectându-se componenta atelierului, viteza de deplasare a utilajelor de compactare,
tehnologia
10.16. La drumurile pe care stratul de fundatie nu se realizează pe întreaga lătime a platformei,

acostamentele se completează si se compactează odată cu stratul de fundatie, astfel ca acesta să fie
permanent încadrat de acostamente, asigurându-se totodată si măsurile de evacuare a apelor conform pct.8.3.
10.17. Denivelările care se produc în timpul compactării sau care rămân după compactarea straturilor
de fundatie din piatră spartă mare sau din piatră spartă amestec optimal se corectează cu material de aport si
se recompactează.
Suprafetele cu denivelări mai mari de 4 cm se decapează după contururi regulate, pe toată grosimea
stratului, se completează cu acelasi tip de material, se renivelează si apoi se cilindrează din nou.
10.18. Este interzisă executia stratului de fundatie cu piatră spartă amestec optimal înghetată.
10.19. Este interzisă de asemenea asternerea pietrei sparte amestec optimal, pe patul acoperit cu un
strat de zăpadă sau cu pojghită de gheată.
ART.11. CONTROLUL CALITĂTII COMPACTĂRII STRATURILOR DE FUNDATIE
Pagina 48 din 128

11.1. În timpul executiei straturilor de fundatie din balast si piatră spartă mare 63-80, sau din piatră
spartă amestec optimal, se vor face verificările si determinările arătate în tabelul 7, cu frecventa mentionată în
acelasi tabel.
În ce priveste capacitatea portantă la nivelul superior al stratului de fundatie aceasta se determină prin
măsurători cu deflectometrul cu pârghie conform Normativului pentru determinarea prin deflectografie si
deflectometrie a capacitătii portante a drumurilor cu structuri rutiere suple si semirigide, indicativ CD 31-2002.
Când măsurarea capacităţii portante, cu deflectometrul cu pârghie, nu este posibilă, Antreprenorul

va putea folosi si alte metode standardizate sau agrementate, acceptate de Inginer.
În cazul utilizarii metodei de determinare a deformatiei liniare prevăzută în STAS 2914/4-89,

frecventa încercărilor va fi de 1 încercare pe fiecare sectiune de drum de maxim 500 m lungime, iar în cazul
utilizării metodei cu placa ZORN, frecvenţa încercărilor va fi de 1 încercare la max. 25 m distanţă.
11.2. Laboratorul Antreprenorului va tine următoarele evidente privind calitatea stratului executat:
- compozitia granulometrică a agregatelor
- caracteristicile optime de compactare obtinute prin metoda Proctor modificat (umiditate optimă,
densitate maximă uscată)
- caracteristicile efective ale stratului executat (umiditate, densitate, capacitate portantă).
Pagina 49 din 128

Tabel 7
Nr. DETERMINAREA, PROCEDEUL DE FRECVENTE MINIME METODE DE

crt VERIFICARE SAU CARACTERISTICILE LA LOCUL DE PUNERE VERIFICARE
CARE SE VERIFICĂ ÎN LUCRU CONFORM
1. Determinarea umiditătii de compactare Zilnic, dar cel putin un test
- strat balast la 250m de cale STAS 4606-80
- strat piatră spartă amestec optimal
2. Determinarea grosimii stratului compactat 1 test la fiecare 250 ml de
- toate tipurile de straturi cale -
3. Determinarea gradului de compactare prin 1 test la fiecare 250 ml de
determinarea greutătii volumice pe teren cale STAS 1913/15-
- strat balast 75
- strat piatră spartă amestec optimal STAS 12288-85
4. Verificarea compactării prin încercarea cu 1 test la fiecare 250 ml de
p.s. în fata compresorului bandă STAS 6400-84
CAPITOLUL V - CONDITII TEHNICE. REGULI SI METODE DE VERIFICARE
ART.12. ELEMENTE GEOMETRICE

12.1. Grosimea stratului de fundatie este cea din proiect.
Abaterea limită la grosime poate fi de maximum ±20 mm.
Verificarea grosimii se face cu ajutorul unei tije metalice gradate, cu care se străpunge stratul, la
fiecare 250 m de drum executat.
Grosimea stratului de fundatie este media măsurătorilor obtinute pe fiecare sector de drum prezentat
receptiei.
12.2. Lătimea stratului de fundatie este cea prevăzută în proiect.
Abaterile limită la lătime pot fi ±5 cm.
Verificarea lătimii executate se va face în dreptul profilelor transversale ale proiectului.
12.3. Panta transversală a stratului de fundatie este cea a îmbrăcămintii sub care se execută, prevăzută
în proiect.
Abaterea limită la pantă este ±4%, fata de valoarea pantei indicata in proiect.
12.4. Declivitătile în profil longitudinal sunt aceleasi conform proiectului.
Abaterile limită la cotele fundatiei, fată de cotele din proiect pot fi ±10 mm.
ART.13. CONDITII DE COMPACTARE

Pagina 50 din 128
13.1. Straturile de fundatie din piatră spartă mare 63-80 trebuie compactate până la realizarea
înclestării maxime a agregatelor, care se probează prin supunerea la strivire a unei pietre de aceeasi natură
petrografică, ca si a pietrei sparte utilizate la executia straturilor si cu dimensiunea de circa 40 mm, aruncată în
fata utilajului cu care se execută compactarea.
Compactarea se consideră corespunzătoare dacă piatra respectivă este strivită fără ca stratul să sufere
dislocări sau deformări.
13.2. Straturile de fundatie din piatră spartă amestec optimal trebuie compactate până la realizarea
următoarelor grade de compactare minime din densitatea în stare uscată maximă determinată prin încercarea
Proctor modificată, conform STAS 1913/13-83:
 pentru drumurile din clasele tehnice I, II si III
 100%, în cel putin 95% din punctele de măsurare;
 98%, în cel mult 5% din punctele de măsurare la autostrăzi si/în toate punctele de măsurare la
drumurile de clasa tehnică II si III;
13.3. Capacitatea portantă la nivelul superior al straturilor de fundatie se consideră realizată

dacă valorile deformatiilor elastice măsurate, nu depăsesc valoarea deformatiilor elastice admisibile, care este
de 250 sutimi de mm, sau cele stabilite de proiectant pentru placa statică respectiv placa ZORN.
ART.14. CARACTERISTICILE SUPRAFETEI STRATULUI DE FUNDATIE
Verificarea denivelărilor suprafetei fundatiei se efectuează cu ajutorul dreptarului de 3,00 m lungime

astfel:
- în profil longitudinal verificarea se efectuează în axul fiecărei benzi de circulatie si denivelările admise
pot fi de maximum ± 2,0 cm, fată de cotele proiectate;
- în profil transversal, verificarea se efectuează în dreptul profilelor arătate în proiect si denivelările

admise pot fi de maximum ± 1,0 cm, fată de cotele proiectate.
În cazul aparitiei denivelărilor mai mari decât cele prevăzute în prezentul caiet de sarcini, se va face
corectarea suprafetei fundatiei.
CAPITOLUL VI - RECEPTIA LUCRĂRILOR

Pagina 51 din 128
ART.15. RECEPTIA PE FAZA DETERMINANTĂ

Receptia pe faza determinantă, stabilită în proiect, se efectuează conform Regulamentului privind
controlul de stat al calitătii în constructii, aprobat cu HG 272/94 si conform Procedurii privind controlul statului
în fazele de executie determinante, elaborată de MLPAT si publicată în Buletinul Constructiilor volum 4/1996,
atunci când toate lucrările prevăzute în documentatie sunt complet terminate si toate verificările sunt
efectuate în conformitate cu prevederile Art. 5, 11, 12, 13 si 14.
Comisia de receptie examinează lucrările si verifică îndeplinirea conditiilor de executie si calitative

impuse de proiecte si de caietul de sarcini, precum si constatările consemnate pe parcursul executiei de către
organele de control.
În urma acestei receptii se încheie “Proces verbal” de receptie pe fază în registrul de lucrări ascunse.

Receptia preliminară se face la terminarea lucrărilor, pentru întreaga lucrare, conform Regulamentului
de receptie a lucrărilor de constructii si instalatii aferente acestora, aprobat cu HG 273/94.

Receptia finală va avea loc după expirarea perioadei de garantie pentru întreaga lucrare si se va face în
conditiile respectării prevederilor Regulamentului aprobat cu HG 273/94.
Pagina 52 din 128

ANEXĂ - FUNDATII DE PIATRĂ SPARTĂ SI/SAU DE PIATRĂ SPARTĂ AMESTEC OPTIMAL
DOCUMENTE DE REFERINTA
I. ACTE NORMATIVE
publicat în MO 397/24.08.2000 închidere a circulatiei si de instruire a restrictiilor de

circulatie în vederea executării de lucrări în zona drumului
public si/sau pentru protejarea drumului.
NSPM nr. 79/1998 - Norme privind exploatarea si întretinerea drumurilor si

podurilor.
Ordin MI nr. 775/1998 - Norme de prevenire si stingere a incendiilor si dotarea cu

mijloace tehnice de stingere.
II.REGLEMENTARI TEHNICE
CD 31-2002 - Normativ pentru determinarea prin deflectografie si

deflectometrie a capacitătii portante a drumurilor cu structuri
rutiere suple si semirigide.
III. STANDARDE
SR EN 12620+A1:2008 - Agregate pentru beton.
SR EN 13043-2003 - Agregate pentru amestecuri bituminoase şi pentru finisarea

suprafeţelor, utilizate la construcţia şoselelor, a aeroporturilor
şi a altor zone cu trafic.
SR EN 933-1:2012 - Încercări pentru determinarea caracteristicilor geometrice ale

agregatelor. Partea 1: Determinarea granulozităţii. Analiza
granulometrică prin cernere.
SR EN 933-8:2012 - Încercări pentru determinarea caracteristicilor geometrice ale

agregatelor. Partea 8: Evaluarea părţilor fine. Determinarea
echivalentului de nisip.
STAS 1913/13-83 - Teren de fundare. Determinarea caracteristicilor de

Pagina 53 din 128
compactare. Încercarea Proctor.
STAS 2914/4-89 - Lucrări de drumuri şi de cale ferată. Determinarea modulului

de deformaţie liniară
STAS 4606-80 - Agregate naturale grele pentru mortare si betoane cu lianti

minerali. Metode de încercare.
STAS 6400-84 - Lucrări de drumuri. Straturi de bază si de fundatie. Conditii

tehnice generale de calitate.
SR EN 1097-2:2002 - Încercări pentru determinarea caracteristicilor mecanice şi

fizice ale agregatelor. Partea 2: Metode pentru determinarea
rezistenţei la sfărâmare
STAS 12288-85 - Lucrări de drumuri. Determinarea densitătii straturilor rutiere

cu dispozitivul cu con si nisip.
Pagina 54 din 128

5 MIXTURI ASFALTICE CILINDRATE LA CALD
Pagina 55 din 128

CAIET DE SARCINI 5
MIXTURI ASFALTICE CILINDRATE LA CALD
Pagina 56 din 128

MIXTURI ASFALTICE
CUPRINS
CAP. I. GENERALITĂŢI
SECŢIUNEA 1. Obiect, domeniu de aplicare, prevederi generale
SECŢIUNEA 2. Definirea tipurilor de mixturi asfaltice
SECŢIUNEA 3. Referinţe
CAP. II. MATERIALE. CONDIŢII TEHNICE

SECŢIUNEA 1. Agregate
SECŢIUNEA 2. Filer SECŢIUNEA 3. Lianţi SECŢIUNEA 4. Aditivi
CAP. III. PROIECTAREA MIXTURILOR. CONDIŢII TEHNICE

SECŢIUNEA 1. Compoziţia mixturilor
SECŢIUNEA 2. Caracteristicile fizico-mecanice ale mixturilor asfaltice
SECŢIUNEA 3. Caracteristicile straturilor gata executate
- Gradul de compactare şi absorbţia de apa
- Rezistenţa la deformaţii permanente a stratului executat din mixturi asfaltice
- Elemente geometrice ale stratului executat
- Caracteristicile suprafeţei stratului executat din mixturi asfaltice
CAP. IV. PREPARAREA ŞI PUNEREA ÎN OPERĂ

SECŢIUNEA 1. Prepararea şi transportul mixturilor asfaltice
SECŢIUNEA 2. Lucrări pregătitoare
SECŢIUNEA 3. Aşternerea mixturilor asfaltice
SECŢIUNEA 4. Compactarea mixturilor asfaltice
CAP.V. CONTROLUL CALITĂŢII LUCRĂRILOR EXECUTATE

SECŢIUNEA 1. Controlul calităţii materialelor
SECŢIUNEA 2. Controlul procesului tehnologic
SECŢIUNEA 3.Controlul calităţii stratului executat din mixturi asfaltice
SECŢIUNEA 4. Verificarea elementelor geometrice
CAP.V. RECEPŢIA LUCRĂRILOR

SECŢIUNEA 1. Recepţia pe faze determinante
SECŢIUNEA 2. Recepţia la terminarea lucrărilor
SECŢIUNEA 3. Recepţia finală
ANEXA A (normativa) – Harta cu zonele climatice

ANEXA B (normativa) – Determinarea absorbţiei de apa
Pagina 57 din 128

CAPITOLUL I. GENERALITĂŢI
Secţiunea 1. Obiect, domeniu de aplicare, prevederi generale
Art. 1. Prezentul caiet de sarcini stabileşte condiţiile tehnice pe care trebuie să le îndeplinească mixturile
asfaltice executate la cald în etapele de proiectare, controlul calităţii materialelor componente, preparare,
transport, punere în operă, precum şi straturile rutiere executate din aceste mixturi.
Art. 2. Caietul de sarcini se aplică la construcţia, modernizarea, reabilitarea şi întreţinerea drumurilor şi a altor
structuri realizate cu mixturi asfaltice la cald (străzi, etc.).
Sunt definite cerinţele specifice, exprimate în conformitate cu cerinţele generale cuprinse în normele europene
şi naţionale (AND 605), care au stat la baza acestui caiet de sarcini.
Aceste cerinţe se aplică pentru toate mixturile asfaltice care intră în componenţa sistemului rutier (straturi de
uzură, straturi de legătură şi straturi de bază).
Mixtura pentru uzura căii pe pod va avea aceleaşi performanţe cu cea din cale curentă şi va respecta
normativele speciale elaborate pentru poduri.
Pe lângă mixturile enumerate, în alcătuirea sistemului rutier se pot utiliza şi alte tipuri de mixturi în condiţiile în
care au ca referenţial un standard european, un agrement tehnic european, sau un document de evaluare şi
certificare a caracteristicilor conform reglementărilor în vigoare, şi au caracteristici fizico-mecanice care se
încadrează în prevederile din prezentul caiet de sarcini.
Art. 3. Modul principal de abordare a specificaţiilor privind mixturile asfaltice este orientat spre cel fundamental
menţionat în SR EN 13108 -1, şi Normativul AND 605.
în vederea asigurării îndeplinirii caracteristicilor fundamentale enunţate, au fost introduse şi condiţii empirice
conform SR EN 13108 -1.
Condiţiile pentru materialele de bază sunt obligatorii, abaterile de la compoziţiile de referinţă se vor face numai
în cazuri justificate tehnic, cu acordul proiectantului şi al Inginerului.
Art. 4. Mixtura asfaltică utilizată la execuţia straturilor rutiere va îndeplini condiţiile de calitate din normativul
AND 605 şi va fi stabilită în funcţie de clasa tehnică a drumului, zona climatică şi studiul tehnico-economic.
Enunţurile din tabelele 1, 2 şi 3 reprezintă nivelul minim de cerinţe.
Art. 5. Performanţele mixturilor asfaltice se studiază şi se evaluează în laboratoarele autorizate sau

acreditate - acceptate de către Inginerul lucrării.
Art. 6. La execuţia sistemelor rutiere se vor utiliza mixturi reglementate prin următoarele norme:
- SR EN 13108 - 1 - Mixturi asfaltice. Specificaţii pentru materiale. Betoane asfaltice (pentru
straturi de uzură, de legătură şi de bază);
- SR EN 13108 - 5 - Mixturi asfaltice. Specificaţii pentru materiale. Mixtură asfaltică stabilizată.
- SR EN 13108 - 7 - Mixturi asfaltice. Specificaţii pentru materiale. Mixtură asfaltică poroasă
(drenantă).
Prevederile din SR 174-1, şi din SR 7970 sunt apropiate de cele prevăzute în SR EN 13108-1 şi SR EN 13
108-5. SR 174-1 şi SR 7970 sunt propuse a fi anulate.
Secţiunea 2 . Definiţii şi terminologie
Art. 7. Mixtura asfaltică la cald este un material de construcţie realizat printr-un proces tehnologie ce presupune
încălzirea agregatelor naturale şi a bitumului, malaxarea amestecului, transportul şi punerea în operă, de regulă
prin compactare la cald (Excepţie face asfaltul turnat).
Pagina 58 din 128

Art. 8. Mixturile asfaltice prezentate în acest caiet de sarcini se utilizează pentru stratul de uzură (rulare), stratul
de legătură (binder), precum şi pentru stratul de bază.
Art. 9. îmbrăcăminţile bituminoase cilindrate sunt alcătuite, în general, din două straturi:
- stratul superior, denumit strat de uzură;
- stratul inferior, denumit strat de legătură.
Art. 10. Stratul de bază din mixturi asfaltice intră în componenţa sistemelor rutiere la drumuri, peste care se aplică
îmbrăcăminţile bituminoase.
Art. 11. Denumirea simbolică a mixturilor asfaltice se va face pe baza tipului de mixtură asfaltică şi a mărimii
granulei maxime. Tipul de bitum utilizat la realizarea mixturilor asfaltice (bitum, bitum aditivat, bitum modificat) nu
se specifică în simbolul mixturii asfaltice.
Art. 12. La execuţia stratului de uzură se vor utiliza mixturi asfaltice performante care să confere rezistenţă şi
durabilitatea necesară îmbrăcămintei, precum şi o suprafaţă de rulare cu caracteristici corespunzătoare care să
asigure siguranţa circulaţiei şi protecţia mediului înconjurător, conform prevederilor legale în vigoare.
Caracteristicile acestor mixturi vor satisface cerinţele din acest normativ.
Pentru execuţia straturilor de uzură se vor avea în vedere următoarele tipuri de mixturi asfaltice:
- BA - beton asfaltic conform SR EN 13108 -1;
- MAS - mixturi asfaltice stabilizate de tip „stone mastic asfalt" SMA, cu schelet mineral robust
stabilizat cu mastic, conform SR EN 13108 - 5;
- MAP - mixturi asfaltice poroase cu volum ridicat de goluri interconectate care permit drenarea apei şi
reducerea volumului de zgomot, conform SR EN 13108-7;
- BAR - betoane asfaltice rugoase.
Acestea se notează conform tabelului 1, în funcţie de caracteristicile curbei granulometrice, dimensiunea maximă
a granulelor agregatului şi clasa tehnică a drumului.
Tabel 1- Mixturi asfaltice pentru stratul de uzură.
Nr. Clasa tehnică a Stratul de uzură

crt. drumului Tipul şi simbolul mixturii asfaltice
Beton asfaltic : BA 16
4 V
Beton asfaltic cu pietriş concasat BAPC 16
Art. 13. La execuţia stratului de legătură se vor utiliza mixturi asfaltice performante, rezistente şi durabile, ale
căror caracteristici vor satisface condiţiile prevăzute în acest caiet de sarcini.
Pentru execuţia stratului de legătură, se vor folosi betoane asfaltice deschise de tip BAD, conform SREN 13108-
1.
Acestea se notează conform tabelului 2 şi sunt clasificate în funcţie de granulozitatea, dimensiunea maximă a
granulelor agregatului, clasa tehnică a drumului şi categoria tehnică a străzilor.
Pagina 59 din 128

Tab e l 2 - Mixturi asfalt ice pentru stratul de legătură.
Stratul de legătură
Nr. crt. Clasa tehnică a drumului
Tipul şi simbolul mixturii asfaltice
Beton asfaltic deschis
3. V Beton asfaltic deschis cu pietriş concasat
Beton asfaltic deschis cu pietriş sortat
Art. 14. Mixturile asfaltice prevăzute pentru execuţia stratului de bază, vor fi mixturi asfaltice performante,
rezistente şi durabile, ale căror caracteristici vor satisface condiţiile prevăzute în normativul AND 605.
Pentru stratul de bază, se vor folosi betoane asfaltice de tip anrobat bituminos AB, conform SR EN 13108-1.
Acestea se utilizează şi se notează conform tabelului 3 şi sunt clasificate în funcţie de granulozitatea,
dimensiunea maximă a granulelor agregatului, clasa tehnică a drumului şi categoria tehnică a stărilor.
Art. 15. Îmbrăcăminţile bituminoase cilindrate pentru stratul de uzură şi legătură se aplică pe:
- straturi de bază din mixturi asfaltice cilindrate executate la cald, conform normativului AND
605;
- straturi de bază din agregate naturale stabilizate cu lianţi hidraulici sau lianţi puzzolanici, conform
STAS 10473/1 şi reglementărilor tehnice în vigoare;
- straturi de bază din macadam şi piatră spartă, conform SR 179 şi SR 1120;
- îmbrăcăminte bituminoasă existentă, în cadrul lucrărilor de ranforsare;
- îmbrăcăminte din beton de ciment existentă.
În situaţii deosebite, dacă există capacitate portantă, stratul de bază poate fi închis printr-un strat de uzură.
În cazul îmbrăcăminţilor bituminoase cilindrate aplicate pe strat de bază din agregate naturale stabilizate cu lianţi
hidraulici sau puzzolanici, pe îmbrăcămintea din beton de ciment şi pe îmbrăcămintea bituminoasă existentă, se
recomandă executarea unui strat antifisură peste stratul suport.
Art. 16. Stratul de bază din mixturi asfaltice se aplică pe un strat de fundaţie suport care trebuie să îndeplinească
condiţiile prevăzute de reglementarile tehnice in vigoare.
Art. 17. Terminologia din prezentul caiet de sarcini este conform SR 4032-1 şi standardelor europene SREN
13108-1, SREN 13108-5, SREN 13108-7 şi SREN 13108-20.
CAPITOLUL II. MATERIALE. CONDIŢII TEHNICE
Secţiunea 1. Agregate
Art. 18. Agregatele care se utilizează la prepararea mixturilor asfaltice cuprinse în prezentul caiet de sarcini sunt
conform specificaţiilor SR EN 13043.
Art. 19. Cerinţele privind valorile limită ale caracteristicilor fizico-mecanice pentru agregatele utilizate la fabricarea
mixturilor asfaltice sunt prezentate în tabelele 4...7.
Tabel 4- Cribluri utilizate la fabricarea mixturilor asfaltice.
Pagina 60 din 128

Nr. Caracteristica Condiţii de calitate / sort Metoda

crt. 4-8 8-16(12,5) 16-25 (20) de încercare
1 Conţinut de granule în afara sortului: SR EN 933-1
- rest pe ciurul superior (dmax), %, max. 1-10 (Gc 90/10)
- trecere pe ciurul inferior (dmin), %, max. 10
2 Coeficient de aplatizare, % max. 25 (A25) SR EN 933-3
3 Indice de forma, %, max. 25 (SI25) SR EN 933-4
4 Conţinut de impurităţi - corpuri străine nu se admit vizual
5 Conţinut în particule fine sub 0,063 mm, %, max. 1,0 (f1,0) 0,5 (f0,5) 0,5 (f0,5) SR EN 933-1
6. Rezistenţa la fragmentare, clasa tehnică I-III 20( LA20)
coeficient LA, %, max. clasa tehnică IV-V 25(LA25) SR EN 1097-2
7. Rezistenţa la uzură (coeficient clasa tehnică I- III 15 (MDE 15)
micro-Deval), %, max. 20 (MDE 20) SR EN 1097-1
clasa tehnică IV-V
8. Sensibilitatea la îngheţ-dezgheţ la 10 cicluri de îngheţ-
dezgheţ SR EN 1367-1
- pierderea de masă (F), %, max.
- pierderea de rezistenţă (∆SLA), %, max. 2 (F2)
20
9. Rezistenţa la acţiunea sulfatului de magneziu, % 6 SR EN 1367-2
max.
10. Conţinut de particule total sparte, %, min. (pentru cribluri 95 (C95/1) SR EN 933-5
provenind din roci detritice)
Forma agregatului grosier poate fi determinată prin metoda coeficientului de aplatizare sau a indicelui de formă,
încercarea de referinţă fiind indicele de formă.
Tabel 5- Nisip de concasaj utilizai la fabricarea mixturilor asfaltice.
Nr. crt.
Caracteristica Condiţii de calitate Metoda de încercare
1. Conţinut de granule în afara sortului SR EN 933-1
- rest pe ciurul superior (dmax), %, max. 5
2. Granulozitate continuă SR EN 933-1
3. Conţinut de impurităţi:
- corpuri străine, nu se admit vizual
4. Conţinut de particule fine sub 0,063mm, %, max. 10 (f10) SR EN 933-1
5. Calitatea particulelor fine (valoarea de albastru), max. 2 SR EN 933 -9
Pentru un conţinut de particule fine mai mic de 3%, nu este necesară efectuarea unei încercări cu albastru de metilen pentru
aprecierea calităţii acestora.
Tabel 6- Pietrişuri utilizate la fabricarea mixturilor asfaltice.
Nr. Pietriş sortat /sort Pietriş concasat / sort Metoda de

crt. Caracteristica 4-8 8- 16 (12,5) 16-25 (20) 4-8 8-16 (12,5) 16-25 (20) încercare
1 Conţinut de granule în afara sortului:
- rest pe ciurul superior (dmax), %, max. 1-10 1-10
- trecere pe ciurul inferior (dmin), %, max. 10 10 SR EN 933-1
(Gc 90/10) (Gc 90/10)
2 Conţinut de particule sparte, %, min. - 90 (C90/1) SR EN 933-5
3 Coeficient de aplatizare, % max. 25 (A25) 25 (A25) SR EN 933-3
4 Indice de formă, %, max. 25 (SI25) 25 (SI25) SR EN 933-4
5 Conţinut de impurităţi SR EN 933-7
- corpuri străine nu se admit nu se admit şi vizual
6 Conţinut în particule fine, sub 0,063 mm, 1,0 1,0
%, max. (f1,0) 0,5 (f0,5) 0,5 (f0,5) (f1,0) 0,5 (f0,5) 0,5 (f0,5) SR EN 933-1
7 Calitatea particulelor fine (valoarea de
albastru), max. 2 2
Rezistenţa la clasa tehnică
fragmentare I - III 20( LA20) SR EN 1097-
8 coeficient LA, %, clasa tehnică 25(LA25) 2
Pagina 61 din 128
max. IV - V 25(LA25)
Rezistenţa la uzură clasa tehnică
9. (coeficient micro- I - III 20 (MDE 20) 15 (MDE 15) SR EN
Deval), %, max. clasa tehnică IV-V 20 (MDE 20) 1097-1
10 Sensibilitatea la îngheţ-dezgheţ
- pierderea de masă (F), %, max. 2 (F2) 2 (F2) SR EN 1367-1
Rezistenţa la acţiunea sulfatului de SR EN 1367-
11 magneziu, max. 6 6 2
Forma agregatului grosier poate fi determinată prin metoda coeficientului de aplatizare sau a indicelui de formă, încercarea
de referinţă fiind indicele de forma.
Tabel 7- Nisip natural utilizat la fabricarea mixturilor asfaltice.
Nr. crt.
Caracteristica Condiţii de calitate Metoda de încercare
1 Conţinut de granule în afara sortului SR EN 933-1
- rest pe ciurul superior (dmax), %, max. 5
2 Granulozitate continuă SR EN 933-1
3 Coeficient de neuniformitate, min. 8 *
4 Conţinut de impurităţi:
- corpuri străine, nu se admit galben SR EN 933-7 şi vizual
- conţinut de humus (culoarea soluţiei de NaHO), max. SR EN 1744
5 Echivalent de nisip pe sort 0-4 mm, %, min. 85 SR EN 933-8
6 Conţinut de particule fine sub 0,063 mm, %max. 10 (f10) SR EN 933-1
7 Calitatea particulelor fine, (valoarea de albastru), max. 2 SR EN 933-9
* Coeficientul de neuniformitate se determină cu relaţia: Un = d60/d10 unde:
d60 = diametrul ochiului sitei prin care trec 60% din masa probei analizate pentru verificarea granulozităţii
d10 = diametrul ochiului sitei prin care trec 10% din masa probei analizate pentru verificarea granulozităţii
Note:
1. Agregatele vor respecta şi condiţia suplimentară privind conţinutul maxim de granule alterate, moi,
friabile, poroase şi vacuolare, de 5 % .
Determinarea se face vizual prin separarea din masa agregatului a fragmentelor de rocă alterată, moi, friabile şi
vacuolare. Masa granulelor selectată astfel nu trebuie să depaşească 5% din masa agregatului formată din
minim 150 granule pentru fiecare sort analizat.
2. Pietrişurile concasate utilizate la execuţia stratului de uzură vor îndeplini cerinţele de calitate din
tabelul 4.
Art. 20. Fiecare tip şi sort de agregat trebuie depozitat separat în silozuri prevăzute cu platforme betonate, având
pante de scurgere a apei şi pereţi despărţitori, pentru evitarea amestecării şi impurificării agregatelor. Fiecare
siloz va fi inscripţionat cu tipul şi sursa de material pe care îl conţine. Se vor lua măsuri pentru evitarea
contaminării cu alte materiale şi menţinerea unei umidităţi scăzute.
Art. 21. Sitele de control utilizate pentru determinarea granulozităţii agregatelor naturale sunt conform SR EN 933-
2 (setul de site de baza + setul de site 2), în care se va intercala suplimentar sita de 25 mm.
Art. 22. Fiecare lot de agregate naturale aprovizionat va fi însoţit de Declaraţia de conformitate cu performanţele
produsului.
Art. 23. Se vor efectua verificări ale caracteristicilor prevăzute în tabelele 5, 6 şi 7, pentru fiecare lot de material
aprovizionat, sau pentru maxim:
- 500 t pentru pietriş sortat şi pietriş concasat;
- 200 t pentru nisip natural şi nisip obţinut prin concasarea agregatelor de balastieră;
- 500 t pentru nisipul de concasare (obţinut prin concasarea agregatelor de carieră);
- 1000 t pentru cribluri.
Pagina 62 din 128

Secţiunea 2. Filer
Art. 24. Filerul (filer de calcar, filer de cretă şi filer de var stins în pulbere) trebuie să corespundă prevederilor
SREN 13043 şi STAS 539.
Art. 25. La aprovizionare, filerul va fi însoţit de Declaraţia de conformitate cu performanţele produsului şi se va
verifica obligatoriu granulozitatea şi umiditatea pe lot, sau pentru maxim 100 t.
Art. 26. Este interzisă utilizarea ca înlocuitor al filerului, a altor pulberi decât cele precizate la art. 24.
Art. 27. Filerul se depozitează în silozuri cu încărcare pneumatică. Nu se admite folosirea filerului aglomerat.
Secţiunea 3 . Lianţi
Art. 28. Lianţii care se utilizează la prepararea mixturilor asfaltice sunt:

- bitum de clasa 35/50, 50/70, şi 70/100, conform SR EN 12591 + Anexa Naţională NB şi art.29 respectiv art. 30
;
- bitum modificat cu polimeri: clasa 3(penetraţie 25/55), clasa 4 (penetraţie 45/80) şi clasa 5 (penetraţie 40/100),
conform SR EN 14023 + Anexa Naţională NB şi art. 30.
Lianţii se selectează în funcţie de penetraţie, în concordanţă cu zonele climatice din anexa A, şi anume:
- pentru zonele calde se utilizează bitumurile 35/50 şi 50/70 şi bitumuri modificate 25/55 şi
- 45/80;
- pentru zonele reci se utilizează bitumurile 70/100 şi bitumuri modificate 40/100;
- pentru mixturile stabilizate MAS(tip SMA), indiferent de zonă, se utilizează bitumurile 50/70 şi bitumuri
modificate 45/80.
Art. 29. Faţă de cerinţele specificate în SR EN + Anexa Naţională NB, şi SR EN 14023 + Anexa Naţională NB,
bitumul trebuie să prezinte condiţia suplimentară de ductilitate la 25°C (determinată conform SR 61):
mai mare de 100 cm pentru bitumul 50/70 şi 70/100;

mai mare de 50 cm pentru bitumul 35/50;

mai mare de 50 cm pentru bitumul 50/70 îmbătrânit prin metoda TFOT/RTFOT 1';



Nota 1) Îmbătrânirea TFOT şi RTFOT se realizează conform SR EN 12607-2 şi SR EN 12607-1.
Art. 30. Bitumul rutier neparafinos şi bitumul modificat cu polimeri trebuie să prezinte o adezivitate de minim 80%
faţă de agregatele naturale utilizate la lucrarea respectivă, în caz contrar, se aditivează cu agenţi de adezivitate.
Art. 31. Adezivitatea se determină prin metoda spectrofotometrică conform SR 10696 şi/sau SR EN 12697-11.
Pentru agregatele de balastieră, adezivitatea se va determina obligatoriu atât prin metoda cantitativă (conform SR
10696 şi/sau SR EN 12697-11) cât şi prin metoda calitativă, conform Normativ NE 022 în vigoare. Se va lua în
considerare adezivitatea cu valoarea cea mai dezavantajoasă.
Art. 32. Bitumul, bitumul modificat cu polimeri şi bitumul aditivat se depozitează separat, pe tipuri de bitum, în
conformitate cu specificaţiile producătorului de bitum, respectiv specificaţiile tehnice de depozitare ale staţiilor de
mixturi asfaltice. Perioada şi temperatura de stocare vor fi alese în funcţie de specificaţiile producătorului, astfel
încât caracteristicile iniţiale ale bitumului să nu sufere modificări la momentul preparării mixturii.
Art. 33. Pentru amorsare se utilizează emulsii bituminoase cationice cu rupere rapida conform SR 8877-1 şi S R
E N 13808.
Pagina 63 din 128

Art. 34. La aprovizionare se vor verifica datele din Declaraţia de conformitate cu performanţele produsului şi se
vor efectua verificări ale caracteristicilor produsului, conform art. 28 (pentru bitum şi bitum modificat) şi art. 33
(pentru emulsii bituminoase) pentru fiecare lot aprovizionat, dar nu pentru mai mult de:
- 500 t bitum/bitum modificat din acelaşi sortiment;
- 100 t emulsie bituminoasa din acelaşi sortiment.
Secţiunea 4 . Aditivi
Art. 35. În vederea atingerii performanţelor mixturilor asfaltice la nivelul cerinţelor se pot utiliza aditivi, cu
caracteristici declarate, evaluaţi în conformitate cu legislaţia în vigoare. Aceşti aditivi pot fi adăugaţi fie direct în
bitum, cum sunt de exemplu agenţii de adezivitate sau aditivii de mărire a lucrabilităţii, fie în mixtura asfaltică, cum
sunt de exemplu fibrele minerale sau organice, polimerii, etc.
Art. 36. Conform SR EN 13 10 8 - 1 art.3.1.1 2 aditivul este „un material component care poate fi adăugat în
cantităţi mici în mixtura asfaltică, de exemplu fibre minerale sau organice, sau de asemenea polimeri, pentru a
modifica caracteristicile mecanice, lucrabilitatea sau culoarea mixturii asfaltice".
Faţă de terminologia din SR EN 13108 - 1, în acest caiet de sarcini au fost consideraţi aditivi şi produşii care se
adaugă direct în bitum şi care nu modifica proprietăţile fundamentale ale acestuia (AND 605).
Art. 37. Tipul şi dozajul aditivilor se stabilesc pe baza unui studiu preliminar efectuat de către un laborator
autorizat sau acreditat, agreat de Inginer, fiind în funcţie de realizarea cerinţelor de performanţă specificate.
Art. 38. Aditivii utilizaţi la fabricarea mixturilor asfaltice vor avea la bază un standard, un agrement tehnic
european (ATE) sau un document de declarare şi evaluare a caracteristicilor reglementat pe plan naţional, cum ar
fi agrementul tehnic.
CAPITOLUL III. MIXTURI ASFALTICE. CONDIŢII TEHNICE
Secţiunea 1-Compoziţia mixturilor asfaltice
Art. 39. Materialele utilizate la fabricarea mixturilor asfaltice sunt: bitumul( simplu, aditivat sau modificat)
şi materialele granulare (agregate naturale şi filer).
Art. 40. Materialele granulare care vor fi utilizate la fabricarea mixturilor asfaltice pentru drumuri sunt prezentate
în tabelul 8.
Tabel 8- Materiale granulare utilizate la fabricarea mixturilor asfaltice
Nr.
crt. Tipul mixturii asfaltice Materiale utilizate
Criblură sort 4-8, 8-12.5 sau 8- 16
1. Mixtura asfaltică stabilizată MAS Nisip de concasare sort 0-4
Filer
Criblura 4 -8, 8-16
2. Mixtura asfaltica poroasă MAP Nisip de concasare sort 0-2 sau 0-4
Filer
Criblură: sort 4-8; 8-16
3. Beton asfaltic rugos BAR Nisip de concasare sort 0-4
Filer
Criblură sort 4-8; 8-12,5 sau 8-16;
Nisip de concasare sort 0-4
4. Beton asfaltic BA Nisip natural sort 0-4
Filer
Pagina 64 din 128
Pietriş concasat sort 4-8; 8-16

5. Beton asfaltic cu pietriş concasat BAPC Nisip natural sort 0-4
Filer
Criblură sort 4-8; 8-16; 16-20 sau 16-25
6. Beton asfaltic deschis cu criblură BAD Nisip natural sort 0-4
Filer
Pietriş concasat sort 4-8; 8-16; 16-20 sau 16-25
Beton asfaltic deschis cu pietriş concasat Nisip de concasare sort 0-4
7. BADPC Nisip natural sort 0-4
Filer
8. Beton asfaltic deschis cu pietriş sortat Pietriş sort 4-8; 8-16; 16-20 sau 16-25
BADPS Nisip natural sort 0-4
Filer
Criblura sort 4-8, 8-16, 16-25
9. Anrobat bituminos cu criblura AB Nisip natural sort 0-4
Filer
Pietriş concasat sort 4-8, 8-16 , 16-25
Anrobat bituminos cu pietriş concasat Nisip de concasare sort 0-4
10. ABPC Nisip natural sort 0-4
Filer
Pietriş sortat sort 4-8, 8-16 , 16-25.
11. Anrobat bituminos cu pietriş sortat ABPS Nisip natural sort 0-4
Filer
Art. 41. La mixturile asfaltice destinate stratului de uzură şi la mixturile asfaltice deschise pentru stratul de
legătură se foloseşte nisip de concasare sau amestec de nisip de concasare cu nisip natural. Din amestecul total
de nisipuri, nisipul natural este în proporţie de maxim:
- 25% pentru mixturile asfaltice utilizate la stratul de uzură;
- 50% pentru mixturile asfaltice utilizate la stratul de legătură si de bază.
Pentru mixturile asfaltice tip ABPS, destinate stratului de bază, se foloseşte nisip natural sau amestec de nisip
natural cu nisip de concasaj în proporŃie variabilă, după caz.
Art. 42. Limitele procentelor de agregate naturale şi filer sunt în conformitate cu cerințele cuprinse în seria de
standarde SR EN 13108, funcție de tipul de mixtură asfaltică analizată.
Art. 43. Conţinutul optim de liant se stabileşte prin studii preliminare de laborator, de către un laborator de
specialitate autorizat / acreditat ţinând cont de valorile precizate în tabelul 9. În cazul în care, din studiul de
reţetă rezultă un dozaj optim de liant în afara limitelor din tabelul 9, acesta nu va putea fi acceptat decât cu
aprobarea proiectantului şi a beneficiarului.
Art. 44. Valorile pentru conţinutul de liant prezentate în tabelul 9 au în vedere o masă
volumică medie a agregatelor de 2.650 kg/m3. La efectuarea studiilor preliminare de laborator în vederea
stabilirii conţinutului optim de liant, pentru alte valori ale masei volumice a agregatelor, limitele conţinutului de
bitum se calculează prin corecţia cu un coeficient a = 2.650 / d, unde “d” este masa volumică reală (declarată de
producător şi verificată de laboratorul antreprenorului) a agregatelor inclusiv filerul (media ponderată conform
fracţiunilor utilizate la compoziţie), în kg/m3 şi se determină conform SR EN 1097 - 6.
Pagina 65 din 128
Art.45. În cazul mixturilor asfaltice stabilizate cu diferiţi aditivi, aceştia se utilizează conform legislaţiei şi
reglementărilor tehnice în vigoare pe baza unui studiu preliminar de laborator.
Art.46. Stabilirea compoziţiei mixturilor asfaltice în vederea elaborării dozajului de fabricaţie se va face pe baza
prevederilor acestui normativ. Dozajul va cuprinde obligatoriu:
- verificarea caracteristicilor materialelor componente (prin analize de laborator, respectiv rapoarte de
încercare);
- procentul de participare al fiecărui component în amestecul total;
- validarea dozajului optim pe baza testelor iniţiale de tip conform tabelului 23, nr. crt. 1.
Art.47. Raportul de încercare pentru stabilirea compoziţiei optime a mixturii asfaltice (dozaj) va include
rezultatele încercărilor efectuate conform art.46, pentru cinci conţinuturi diferite de liant, repartizate de o parte şi
de alta a conţinutului de liant propus în final, dar nu în afara limitelor cu mai mult de 0,2. O nouă încercare de
tip(studiu de dozaj) se realizează obligatoriu de fiecare dată când apare măcar una din situaţiile următoare:
schimbarea sursei de bitum sau a tipului de bitum, schimbarea sursei de agregate, schimbarea tipului
mineralogic al filerului, schimbarea aditivilor.
Art.48. Validarea în producţie a mixturii asfaltice se va face, obligatoriu, prin transpunerea

dozajului pe staţie şi verificarea caracteristicilor acesteia conform tabelului 23, nr. crt. 2.
Pagina 66 din 128

Tabel 9- Limitele procentelor de agregate şi filer

Strat de
Strat de uzură Strat de legătură
baza
Fracţiuni de agregate naturale din

Nr.
amestecul total
crt. BA16 BAD20
1. Filer şi fracţiuni din nisipuri sub 0,1mm, % 8…13 4...9

2. Cribluri cu dimensiunea sub 2mm %
3. Filer şi nisip fracţiunea (0,1…4) mm, % Diferenţa până la 100
4. Cribluri cu dimensiunea peste 4mm, % 34…58 55...72
Pietriş concasat cu dimensiunea peste
5. - - -
8mm, %
Pietriş sortat cu dimensiunea peste 8mm,
6. - - -
%
Agregate naturale cu dimensiunea peste
7. - - -
4mm,%
Pagina 67 din 128

Tabel 10- Zona granulometrică a mixturilor asfaltice tip beton asfaltic exprimată în treceri prin
site şi ochiuri pătrate
Mărimea ochiului sitei, BAD20,
conform SR EN 933-2, mm BA12,5 BA16;
treceri, %
31,5 -
25 100
20 -
16 90...100
12,5 -
8 66...85
4 42...66
2 30...50
1 22...42
0,63 18...35
0,20 11...25
0,125 -
0,10 8...13
0,063 7...10
Pagina 68 din 128

Caiete de sarcini Lucrari de Drum - Faza Proiect Tehnic
Tabel 11- Caracteristici granulometrice ale mixturilor asfaltice stabilizate

Strat de uzură
Nr. crt. Caracteristica
MAS12,5 MAS16
1. Fracţiuni de agregate naturale din amestecul total
1.1. Filer şi fracţiuni din nisipuri sub 0,1 mm, % 8…13 10…14
1.2. Filer şi nisip fracţiunea 0,1….4 mm, % Diferenţa până la 100
1.3. Cribluri cu dimensiunea peste 4 mm, % 60…73 63…75
2. Granulometrie
Mărimea ochiului sitei, treceri, %
25 - 100
16 100 90…100
12,5 90…100 -
8 50…70 44…59
4 27…40 25…37
2 20…28 17…25
1 16…22 16…22
0,63 - 13…20
0,2 - 11…15
0,125 9…14 -
0,1 - 10…14
0,063 8…12 9...12
Tabel 12- Zona granulometrica a mixturilor asfaltice poroase MAP 16
Site cu ochiuri pătrate, mm Treceri, %

16 90…100
8 10…20
2 5...25
1 4...15
0,063 2...10
Tabel 13- Continui recomandat de liant

Tipul mixturii asfaltice Conţinut de liant, min. % in
Tipul stratului mixtură
MAS12,5 6,0
MAS16 5,9
BAR16 5.7
BA12,5 6.0
BA16 5,7
BAPC16 5,7
uzură(rulare) MAP16 4
BAD20, BADPC20, BADPS20,

legătura (binder) BAD25, 4,2
BAD PC25,BAD PS25
bază AB25,
ABPC25, ABPS25 4,0
Pagina 69 din 128

Tabel 14- Raportul filer-liant

Nr. crt. Raport filer – liant
Tipul stratului Tipul mixturii asfaltice
Betoane asfaltice rugoase 1,4...1,9
BA12,5 1,1...2,3
Betoane asfaltice BA16 1,4...2,3
Beton asfaltic cu pietriş concasat 1,4..2,3
MAS12,5 1,3...2,2
Mixtura asfaltica stabilizata MAS16 1,7...2,4
1. uzură(rulare) Mixtura asfaltică poroasa 1,0...3,75
BAD20
BADPC20
BADPS20 0,95...2,14
Betoane asfaltice deschise BAD25
2. legătura (binder) BADPC25
BADPS25 0,7...2,0
3. bază Anrobat bituminos 0,75...3,0
Secţiunea 2. Caracteristicile fizico-mecanice ale mixturilor asfaltice
Art. 51. Caracteristicile fizico-mecanice ale mixturilor asfaltice se determină pe corpuri de probă confecţionate din
mixturi asfaltice preparate în laborator pentru stabilirea dozajelor optime (încercări iniţiale de tip) şi pe probe
prelevate de la malaxor sau de la aşternere pe parcursul execuţiei, precum şi din straturile îmbrăcăminţilor gata
executate.
Art. 52. Prelevarea probelor de mixturi asfaltice pe parcursul execuţiei lucrărilor, precum şi din stratul gata executat,
se efectuează conform SREN 12697-27.
Art. 53. Caracteristicile fizico-mecanice ale mixturilor asfaltice de tip beton asfaltic trebuie să se încadreze în limitele
din tabelele 15, 16, 17 şi 18.
Art.54. Caracteristicile Marshall ale mixturilor asfaltice se determină conform SR EN 12697-6 şi SR EN 12697-34 şi vor
respecta condiţiile din tabelul 15.
Absorbţia de apă se va efectua conform metodei din anexa B la normativul AND 605. Sensibilitatea la apa se
determina conform SR EN 12697-12 , metoda A şi va respecta condiţiile din tabelul 15
Tabel 15- Caracteristici fizico-mecanice determinate prin încercări pe cilindrii Marshall.
Caracteristici pe epruvete cilindrice tip Marshall

Stabilitate la Indice de Raport S/I, Absorbţia de Sensibilitate la
Nr. crt. Tipul mixturii asfaltice 60 ºC, curgere, apă , apa,
KN, mm, KN/mm % vol. %

1. BA 12,5; BA 16; BAPC16 6,5...13 1,5...4,0 1,6…4,3 1,5...5,0 60...90
2. BAR 16 8,5...15 1,5...4,0 2,1…5,7 2,0...6,0 60...90
3. MAP 16 8,5...15 1,5...3,5 2,4…5,7 - min. 70
BAD 20, BADPC 20, BADPS 20,
Pagina 70 din 128

BAD25,
4. BAD PC 25,BAD PS 25 5,0...13 1,5...4,0 1,3…3,3 1,5...6,0 60...90
AB 25, ABPC 25, ABPS 25
5. 6,5...13 1,5...4,0 1,6…4,3 1,5...6,0 60...90
Art. 55. Caracteristicile fizico-mecanice ale mixturilor asfaltice determinate prin încercări dinamice se vor încadra în
valorile limită din tabelele 16, 17, 18, 19 şi 20.
Încercările dinamice care se vor efectua în vederea verificării caracteristicilor fizico-mecanice ale mixturilor asfaltice
reglementate prin prezentul normativ sunt următoarele:
- Rezistenţa la deformaţii permanente (încercarea la compresiune ciclică şi încercarea la ornieraj)
reprezentată prin:
 Viteza de fluaj şi fluajul dinamic al mixturii asfaltice, determinate prin încercarea la compresiune ciclică
triaxială pe probe cilindrice din mixtura asfaltică, conform SR EN 1269725, metoda B;
 Viteza de deformație şi adâncimea făgaşului, determinate prin încercarea de ornieraj pe epruvete
confecţionate în laborator sau prelevate prin tăiere din stratul realizat (carote), conform SR EN 12697-22,
dispozitiv mic în aer, procedeul B;
- Rezistenţa la oboseală, determinată conform SR EN 1269724, fie prin încercarea la întindere indirectă pe
epruvete cilindrice anexa E, fie prin celelalte din cadrul metodelor reglementate de SREN 12697-24;
- Modulul de rigiditate, determinat prin încercarea la rigiditate a unei probe cilindrice din mixtura
asfaltică, conform SR EN 1269726, anexa C;
- Modulul de elasticitate dinamică, determinat conform AND 542-1998 - "Instrucţiuni tehnice privind
determinarea modulului de elasticitate dinamică al mixturilor asfaltice" sau AND564-2000 - „Instrucţiuni
tehnice privind determinarea capacităţii portante a drumurilor cu deflectometrul Phonix MLY 10 000”
- Volumul de goluri al mixturii asfaltice compactate, determinat pe epruvete confecţionate la presa de
compactare giratorie, conform SREN 12697-31.
Tabel 16- Caracteristicile mixturilor pentru stratul de uzură determinate prin încercări
Mixtură asfaltică pentru

stratul de uzură / clasă
Nr. crt. tehnică drum
Caracteristică I-II III-IV
1. Caracteristici pe cilindrii confecţionaţi la presa giratorie
1.1. Volum de goluri la 80 giraţii , % max. 5,0 6,0
1.2. Rezistenţa la deformaţii permanente (fluaj dinamic)
- deformaţia la 50 ºC, 300KPa şi 10000 impulsuri, µm/m, max.
- viteza de deformaţie la 50 ºC, 300KPa şi 10000 impulsuri, 20 000 30 000
µm/m/ciclu, max.
1,0 2,0
1.3 Modulul de rigiditate la 20 ºC, 124 ms, MPa, min. 4000 4000
1.4 Modulul de elasticitate dinamica la 15 ºC, MPa, min. 4600 3300
2. Caracteristici pe plăci confecţionate in laborator sau pe carote din îmbrăcăminte
2.1 Rezistenţa la deformaţii permanente, 60 ºC (ornieraj)
- Viteza de deformaţie la ornieraj, mm/1000 cicluri, max. 0.3 0,5
- Adâncimea făgaşului, % din grosimea iniţială a probei, max.
5,0 7,0
Tabel 17- Caracteristicile mixturilor pentru stratul de legătură determinate prin încercări dinamice
Pagina 71 din 128

Mixtură asfaltică pentru stratul

de legătură/ clasă tehnică
Nr. crt. drum
1.1. Volum de goluri, la 120 giraţii,% maxim 9,5 10,5
- deformaţia la 40 ºC, 200KPa şi 10000 impulsuri, µm/m, max.
µm/m/ciclu, max.
2,0 3,0
1.3. Modulul de rigiditate la 20 ºC, 124 ms, MPa, min. 5000 4500
1.5. Rezistenţa la oboseală, proba cilindrică solicitată la întindere indirectă :
Număr minim de cicluri până la fisurare la 150C
400 000 300 000
2. Rezistenţa la oboseală, epruvete trapezoidale sau prismatice
ε6 10-6, min.
100 150
Tabel 18- Caracteristicile mixturilor pentru stratul de bază determinate prin încercări dinamice
Mixtură asfaltică pentru
stratul de bază/ clasă
Nr. crt. tehnică drum
1.1. Volum de goluri, la 120 giraţii,% maxim 7,5 8,5
- deformaţia la 40 ºC, 200KPa şi 10000 impulsuri, µm/m, maxim
µm/m/ciclu, maxim
2,0 3,0
1.3 Modulul de rigiditate la 20 ºC, 124 ms, MPa, minim 6000 5600
1.4 Rezistenţa la oboseală, proba cilindrică solicitată la întindere indirectă :
Număr minim de cicluri până la fisurare la 150C
500 000 400 000
2. Rezistenţa la oboseală, epruvete trapezoidale sau prismatice
ε6 10-6, minim
100 150
Art. 56. In cazul in care mixtura pentru stratul de uzura va fi o mixtura stabilizata, aceasta va îndeplini in mod
suplimentar condiţiile din tabelul 19.
Art. 57. Epruvetele Marshall pentru analizarea mixturilor asfaltice tip MAS se vor confecţiona conform specificaţiilor
SR EN 12697-30 prin aplicarea a 75 de lovituri pe fiecare parte a epruvetei.
Volumul de goluri umplut cu bitum (VFB) se determină conform SR EN 12697-8. Sensibilitatea la apă se determină
conform SR EN 12697-12 , metoda A .
Testul Shellenberg se efectuează conform SR EN 12697-18.
Pagina 72 din 128

Tabel 19- Caracteristici specifice ale mixturilor asfaltice stabilizate
Nr. crt. Caracteristica MAS 12,5

MAS 16
1 Volum de goluri pe cilindri Marshall, % 3...4
2 Volum de goluri umplut cu bitum, % 77...83
3 Test Shellenberg, %, max. 0,2
4 Sensibilitate la apă, % min. 80
Art. 58. În cazul în care mixtura pentru stratul de uzura va fi o mixtura poroasă, aceasta va îndeplini condiţiile din
tabelele 15 şi 20
Tabel 20- Caracteristici specifice ale mixturilor asfaltice poroase

Nr.
crt. Caracteristica MAP 16
1 Volum de goluri la 80 giraţii , % min. 14
2 Volum de goluri pe cilindri Marshall, % min. 12
3 Pierdere de material, SR EN 12697-17 % max. 30
4 Permeabilitate orizontală SR EN 12697-19 10-3 m/s 0,1...4,0
5 Permeabilitate verticală SR EN 12697-19 10-3 m/s 0,1...4,0
Secţiunea 3 . Caracteristicile straturilor gata executate
Art. 59. Caracteristicile straturilor realizate din mixturi asfaltice su n t:

- gradul de compactare, şi absorbţia de apă;
- rezistenţa la deformaţii permanente;
- elementele geometrice ale stratului executat;
- caracteristicile suprafeţei îmbrăcăminţilor bituminoase executate.
Gradul de compactare, şi absorbţia de apă

Art. 60. Gradul de compactare reprezintă raportul procentual dintre densitatea aparentă a mixturii asfaltice
compactate în strat şi densitatea aparentă determinată pe epruvete Marshall compactate în laborator din aceeaşi
mixtură asfaltică.
Nota: Densitatea aparentă se determină conform SR EN 12697-6.
Epruvetele Marshall se vor confecţiona conform specificaţiilor SR EN 12697-30 pentru toate tipurile de mixturi
asfaltice abordate în prezentul normativ, cu excepţia mixturilor asfaltice tip MAS pentru care se vor aplica 75 de
lovituri pe fiecare parte a epruvetei.
Art. 61. Densitatea aparentă a mixturii asfaltice din strat se poate determina pe carote prelevate din stratul gata
executat sau prin măsurători în situ cu echipamente de măsurare adecvate, omologate.
Art. 62. Încercările de laborator efectuate pentru verificarea compactării constau în determinarea densităţii aparente
şi a absorbţiei de apă pe plăcuţe (100 x 100 mm) sau pe carote cilindrice cu diametrul de 100 mm netulburate.
Art. 63. Condiţiile tehnice pentru absorbţia de apă şi gradul de compactare al straturilor din mixturi asfaltice, vor fi
conforme cu valorile din tabelul 21.
Pagina 73 din 128

Tabel 21- Caracteristicile straturilor din mixturi asfaltice
Nr. Crt Absorbţie de Grad de

. apă*, compactare,
Tipul stratului % vol. %, min.
1. Mixtură asfaltică stabilizată: MAS12,5 ; MAS16 2…6 97
2. Beton asfaltic rugos: BAR 16 3…6 97
3. Mixtură asfaltică poroasă: MAP 16 - 97
4. Beton asfaltic: BA 12,5; BA 16; BAPC 16 2…5 97
5. Beton asfaltic deschis: BAD 20; BAD 25;
BADPC 20;BADPC 25; BADPS 20 ; BADPS 25 3…8 96
6. Anrobat bituminos: AB25; ABPC25; ABPS25 2…8 96
Rezistenţa la deformaţii permanente a stratului executat din mixturi asfaltice
Art. 64. Rezistenţa la deformaţii permanente a stratului de uzură executat din mixturi asfaltice se verifică pe minim
două carote cu diametrul de 200 mm prelevate din stratul executat, la cel puţin 2 zile după aşternere.
Art. 65. Rezistenţa la deformaţii permanente pe carote se măsoară prin determinarea vitezei de deformaţie la
ornieraj şi/sau adâncimea făgaşului, la temperatura de 60°C, conform SR EN 12697-22. Valorile admisibile, în funcţie
de trafic, sunt prezentate în tabelul 16.
Elemente geometrice
Art. 66. Elementele geometrice şi abaterile limită la elementele geometrice trebuie să îndeplinească condiţiile din
tabelul 22.
Tabel 22- Elementele geometrice şi abaterile limită pentru straturile executate din mixturi asfalti ce
Condiţii de admisibilitate Abateri limită locale admise la
Nr. Crt. Elemente geometrice (min., cm) elementele geometrice
1 Grosimea minimă a - nu se admit abateri în
stratului minus faţă de grosimea prevăzută
compactat, în proiect pentru fiecare strat
- strat de uzură: 4,0
cu granule de max. 12,5 mm cu granule
de max. 16 mm
- strat de legătură:
cu granule de max. 20mm cu granule de 6,0
max. 25mm
- strat de bază:
6,0
2 Lăţimea parţii carosabile Profil transversal proiectat ± 20 mm

3 Profilul transversal
- în aliniament ± 5,0 mm/m faţă de cotele
- în curbe şi zone aferente - sub formă acoperiş profilului adoptat
- cazuri speciale
- conform STAS 863
Pagina 74 din 128

- pantă unică
4 Profil longitudinal
- Declivitate, % maxim ± 5,0 mm faţă de cotele profilului
- autostrăzi proiectat, cu condiţia respectării
≤ 5% pasului de proiectare adoptat
- DN
≤ 7%
* Declivităţi mai mari pot fi prevăzute numai cu acordul Inginerului şi asigurarea măsurilor de siguranţă a
circulaţiei.
Art. 67. Caracteristicile suprafeţei straturilor de uzură executate din mixturi asfaltice şi condiţiile tehnice care trebuie
să fie îndeplinite sunt conform tabelului 23.
Art. 68.Determinarea caracteristicilor suprafeţei straturilor executate din mixturi asfaltice, se efectuează, pentru:
- strat uzură (rulare) - cu minim 15 zile înainte de recepţia la terminarea lucrărilor şi înaintea recepţiei finale ;
- strat de legătura şi strat bază - înainte de aşternerea stratului următor (superior).
Tabel 23- Caracteristicile suprafeţei straturilor bituminoase
Condiţii de admisibilitate
Nr. Crt. Caracteristica
Uzura Legătura, Metoda de încercare
Strat (rulare) baza
1. Planeitatea în profil longitudinal, prin măsurarea Reglementări tehnice în
cu echipamente omologate Indice de planeitate, vigoare privind măsurarea
IRI, m/km: indicelui de planeitate.
- drumuri de clasă tehnică I…II ≤ 2,5 Măsurătorile se vor efectua din 10
- drumuri de clasă tehnică III ≤ 1.5 in 10 m, iar in cazul sectoarelor
- drumuri de clasă tehnică IV ≤ 2,0 cu denivelări mari
- drumuri de clasă tehnică V ≤ 2,5 se vor
≤ 3,0 determina punctele de
maxim.
2. Planeitatea în profil longitudinal, sub dreptarul
de 3m
Denivelări admisibile, mm:
- drumuri de clasă tehnică I şi II ≤ 4,0 SR EN 13036-7
- drumuri de clasă tehnică III ≤ 3,0
- drumuri de clasă tehnică IV…V ≤ 4,0
≤ 5,0
3. Planeitatea în profil transversal, Echipamente electronice
mm/m +1,0 +1,0 omologate sau metoda
şablonului.
4. Rugozitatea suprafeţei
4.1. Aderenţa suprafeţei .Încercarea
cu SR EN 13036-4
pendul( SRT) – unităţi PTV
- drumuri de clasă tehnică I…II ≥ 80
- drumuri de clasă tehnică III ≥ 75
- drumuri de clasă tehnică IV...V ≥ 70
4.2. Adâncimea medie a macrotexturii,
metoda volumetrică MTD, adâncime SR EN 13036-1
textura, mm
Pagina 75 din 128

- drumuri de clasă tehnică I…II

- drumuri de clasă tehnică III ≥ 1,2
- drumuri de clasă tehnică IV...V ≥ 0,8
≥ 0,6
4.3. Adâncimea medie a macrotexturii, SR EN ISO 13473-1
metoda profilometrică MPD:- adâncime medie Reglementări tehnice în vigoare,
profil exprimată în coeficient de frecare (µGT): cu aparatul de măsura Grip Tester
- drumuri de clasă tehnică I…II Măsurători efectuate la 50
- drumuri de clasă tehnică III km/h cu un debit de apa de 11
- drumuri de clasa tehnica IV-V ≥ 0,67 litri/min
≥ 0,62
≥ 0.57
5. Omogenitate. Aspectul suprafeţei Vizual: Aspect fără degradări sub formă de exces
de bitum, fisuri, zone poroase, deschise, şlefuite
NOTA 1 Planeitatea în profil longitudinal se determină fie prin măsurarea indicelui de planeitate IRI, fie prin
măsurarea denivelărilor sub dreptarul de 3 m.
NOTA 2 Planeitatea în profil transversal este cea prin care se constată abateri de la profilul transversal, apariţia
făgăşelor şi se face cu echipamente electronice omologate sau metoda şablonului.
NOTA 3 Adâncimea texturii se determină prin metoda volumetrică sau metoda profilometrică. Aderenţa se
determină cu metoda cu pendulul SRT. în caz de litigiu se determină aderenţa cu pendulul.
Dacă nu există alte precizţri în caietul de sarcini, aderenţa suprafeţei se determină cu aparatul cu pendul alegând 3
sectoare reprezentative pe km/drum. Pentru fiecare sector se aleg 5 secţiuni situate la distanţa de 5...10 m între ele,
pentru care se determină rugozitatea, în puncte situate la un metru de marginea părţii carosabile (pe urma roţii) şi la
o jumătate de metru de ax (pe urma roţii). Determinarea adâncimii macrotexturii se face în aceleaşi puncte în care s-
a aplicat metoda cu pendul.
CAPITOLUL IV. PREPARAREA ŞI PUNEREA ÎN OPERĂ A MIXTURILOR ASFALTICE
Secţiunea 1
Prepararea şi transportul mixturilor asfaltice
Art. 69. Mixturile asfaltice se prepară în instalaţii prevăzute cu dispozitive de predozare, uscare, resortare şi dozare
gravimetrică a agregatelor naturale, dozare gravimetrică sau volumetrică a bitumului şi filerului, precum şi dispozitiv
de malaxare forţată a agregatelor cu liantul bituminos. Verificarea funcţionării instalaţiilor de producere a mixturii
asfaltice se face în mod periodic de către personal de specialitate conform unui program de întreţinere specificat de
producătorul echipamentelor şi programului de verificare metrologic al dispozitivelor de măsură şi control.
Certificarea capabilităţii instalaţiei privind calitatea fabricaţiei şi condiţiile de securitate prevăzute de Directiva
89/655/CEE se face cu respectarea tuturor standardelor şi reglementărilor naţionale şi europene impuse. Se
recomandă efectuarea inspecţiei tehnice a instalaţiei de producere a mixturii asfaltice la cald de către un organism de
inspecţie de terţă parte, organism acreditat conform normelor în vigoare.
Controlul producţiei în fabrică se face conform SR 13108-21.
Art.70. Temperaturile agregatelor naturale, ale bitumului şi ale mixturii asfaltice la ieşirea din malaxor se stabilesc în
funcţie de tipul liantului, conform tabelului 24 (sau conform specificaţiilor producătorului), cu observaţia că
temperaturile din partea superioară a intervalului se utilizează la execuţia îmbrăcăminţilor rutiere bituminoase în
zone climatice reci.
Pagina 76 din 128

Tabel 24- Temperaturi la prepararea mixturii asfaltice
Tipul liantului Agregate naturale Bitum Mixtura asfaltică la ieşirea

din malaxor
Temperatura, 0C
35/50 150... 190
bitum rutier 50/70, 70/100 140... 190 150...170 140... 180
neparafinos
bitum modificat cu polimeri 170...190 170...180 170...180
Art.71. Temperatura mixturii asfaltice la ieşirea din malaxor trebuie reglată astfel încât în condiţiile concrete de
transport (distanţă şi mijloace de transport ) şi condiţiile climatice să fie asigurate temperaturile de aşternere şi
compactare conform tabelului 25.
Art. 72. Se interzice încălzirea agregatelor naturale şi a bitumului peste valorile specificate în tabelul 24, în scopul
evitării modificării caracteristicilor liantului, în procesul tehnologic.
Art. 73. Trebuie evitată încălzirea prelungită a bitumului sau reîncălzirea aceleiaşi cantităţi de bitum de mai multe ori.
Dacă totuşi din punct de vedere tehnologic nu a putut fi evitată reîncălzirea bitumului, atunci este necesară
determinarea penetraţiei acestuia. Dacă penetraţia bitumului nu este corespunzătoare se renunţă la utilizarea lui.
Art. 74. Durata de amestecare, în funcţie de tipul instalaţiei, trebuie să fie suficientă pentru realizarea unei anrobări
complete şi uniforme a agregatelor naturale şi a filerului cu liantul bituminos.
Art. 75. Mixturile asfaltice executate la cald se transportă cu autobasculante adecvate, acoperite cu prelate speciale,
imediat după încărcare urmărindu-se ca pierderile de temperatură pe tot timpul transportului, să fie minime. Benele
mijloacelor de transport vor fi curate şi uscate.
Art. 76. Mixtura asfaltică preparată cu bitum modificat cu polimeri se transportă obligatoriu cu autobasculante cu
bena termoizolantă şi acoperită cu prelată.
Secţiunea 2 . Lucrări pregătitoare
Art. 77. Pregătirea stratului suport înainte de punerea în operă a mixturii asfaltice
Înainte de aşternerea mixturii, stratul suport trebuie bine curăţat, iar dacă este
cazul se remediază şi se reprofilează. Materialele neaderente, praful şi orice poate afecta legătura între stratul suport
şi stratul nou executat trebuie îndepărtat.
În cazul stratului suport din macadam, acesta se curăţă şi se mătură.
În cazul stratului suport din mixturi asfaltice degradate reparaţiile se realizează conform prevederilor normativului
AND 547 - Normativ pentru prevenirea şi remedierea defecţiunilor la îmbrăcăminţile bituminoase.
Când stratul suport este realizat din mixturi asfaltice deschise, se va evita contaminarea suprafeţei acestuia cu
impurităţi datorate traficului. În cazul în care acest strat nu se protejează sau nu se acoperă imediat cu stratul
următor se impune curăţarea prin periere mecanică şi spălare.
După curăţare se vor verifica cotele stratului suport, care trebuie să fie conform proiectului de execuţie.
Pagina 77 din 128

În cazul în care stratul suport este constituit din straturi executate din mixturi asfaltice existente, aducerea acestuia la
cotele prevăzute în proiectul de execuţie se realizează, după caz, fie prin aplicarea unui strat de egalizare din mixtură
asfaltică, fie prin frezare, conform prevederilor din proiectul de execuţie.
Stratul de reprofilare / egalizare va fi realizat din acelaşi tip de mixtură ca şi stratul superior. Grosimea acestuia va fi
determinată funcţie de preluarea denivelărilor existente.
Suprafaţa stratului suport trebuie să fie uscată.
Art. 78. Amorsarea

La realizarea straturilor executate din mixturi asfaltice se amorsează stratul suport şi rosturile de lucru cu o emulsie
bituminoasă cationică cu rupere rapidă.
Secţiunea 3. Aşternerea mixturii asfaltice
Art. 79. Aşternerea mixturilor asfaltice se face la temperaturi ale stratului suport de minim 10°C, pe o suprafaţă
uscată.
Art. 80. în cazul mixturilor asfaltice cu bitum modificat cu polimeri aşternerea se face la temperaturi ale stratului
suport de minim 15°C, pe o suprafaţă uscată.
Art. 81. Lucrările se întrerup pe vânt puternic sau ploaie şi se reiau numai după uscarea stratului suport.
Art. 82. Aşternerea mixturilor asfaltice se efectuează numai mecanizat, cu repartizatoare - finisoare prevăzute cu
sistem încălzit de nivelare automat care asigură o precompactare. Mixtura asfaltică trebuie aşternută continuu, în
grosime constantă, pe fiecare strat şi pe toată lungimea unei benzi programată a se executa în ziua respectivă.
Art. 83. În cazul unor întreruperi accidentale care conduc la scăderea temperaturii mixturii rămasă necompactată
aceasta va fi îndepărtată. Aceasta operaţie se face în afara zonelor pe care există, sau urmează a se aşterne, mixtura
asfaltică. Capătul benzii întrerupte se tratează ca rost de lucru transversal, conform prevederilor de la art. 91.
Art. 84. Mixturile asfaltice trebuie să aibă la aşternere şi compactare, în funcţie de tipul liantului, temperaturile
prevăzute în tabelul 25. Măsurarea temperaturii va fi efectuată în masa mixturii, în buncărul repartizatorului, cu
respectarea metodologiei prezentate în SR EN 12697-13.
In cazul utilizării aditivilor pentru mărirea lucrabilităţii mixturilor asfaltice la temperaturi scăzute se vor respecta
prevederile din agrementul tehnic si specificaţiile tehnice ale producătorului.
Art. 85. Pentru mixtura asfaltică stabilizată, se vor utiliza temperaturi cu 10°C mai mari decât cele prevăzute în
tabelul nr. 25.
Tabel 25-Temperaturile mixturii asfaltice la aşternere şi compactare
Temperatura
mixturii asfaltice la Temperatura mixturii asfaltice la compactare
Tipul liantului aşternere oC, min.
oC, min.
început sfârşit
bitum rutier neparafinos, tip:
35/50 150 145 110
50/70 140 140 110
70/100 140 135 100
bitum modificat cu polimeri
Pagina 78 din 128

, clasa:
25/55 165 160 120
45/80 160 155 120
40/100 155 150 120
Art. 86. Aşternerea se va face pe întreaga lăţime a căii de rulare. Atunci când acest lucru nu este posibil, se stabileşte
prin proiect şi se supune aprobării Inginerului lăţimea benzilor de aşternere şi poziţia rosturilor longitudinale ce
urmează a fi executate.
Art. 87. Grosimea maximă a mixturii aşternute printr-o singură trecere este cea fixată de proiectant, dar nu mai mare
de 10 cm.
Art. 88. Viteza optimă de aşternere se va corela cu distanţa de transport şi capacitatea de fabricaţie a staţiei, pentru
a se evita total întreruperile în timpul execuţiei stratului şi apariţiei crăpăturilor/fisurilor la suprafaţa stratului
proaspăt aşternut.
Funcţie de performanţele finisorului, viteza la aşternere poate fi de 2,5...4 m/min.
Art. 89. În buncărul utilajului de așternere, trebuie să existe în permanenţă suficientă mixtură, necesară pentru a se
evita o răspândire neuniformă a materialului.
Art. 90. La realizarea straturilor executate din mixturi asfaltice, o atenţie deosebită se va acorda realizării rosturilor
de lucru, longitudinale şi transversale, care trebuie să fie foarte regulate şi etanşe.
La reluarea lucrului pe aceeaşi bandă sau pe banda adiacentă, zonele aferente rostului de lucru, longitudinal şi/sau
transversal, se taie pe toată grosimea stratului, astfel încât să rezulte o muchie vie verticală.
În cazul rostului longitudinal, când benzile adiacente se execută în aceeaşi zi, tăierea nu mai este necesară.
Rosturile de lucru longitudinale şi transversale ale stratului de uzură se vor decala cu minimum 10 cm faţă de cele ale
stratului de legătură, cu alternarea lor.
Atunci când există şi strat de bază bituminos sau din materiale tratate cu liant hidraulic, rosturile de lucru ale straturilor se
vor executa între ţesut.
Art. 91. Legătura transversală dintre un strat de asfalt nou şi un strat de asfalt existent al drumului se va face după
decaparea mixturii din stratul vechi, pe o lungime variabilă în funcţie de grosimea noului strat, astfel încât să se obţină o
grosime constantă a acestuia, cu pantă de 0,5% (fig. a,b).
În plan, liniile de decapare se recomandă să fie în formă de V, la 45° (fig. c). Completarea zonei de unire se va face cu o
amorsare a suprafeţei, urmată de aşternerea şi compactarea noii mixturi asfaltice, până la nivelul superior al ambelor
straturi (nou şi existent).
a) Profil în lung pe un sector ce se reabilitează
Pagina 79 din 128

b) Racordarea în profil longitudinal al stratului nou cu stratul existent
c) Racordarea în plan a stratului nou cu stratul existent

Axa drumului
Art. 92. Stratul de bază va fi acoperit imediat cu straturile îmbrăcăminţii bituminoase, nefiind lăsat neprotejat sub
trafic.
Art. 93. Având în vedere porozitatea mare a stratului de legătură (binder), realizat din beton asfaltic deschis, acesta
nu se va lăsa neacoperit în anotimpul rece pentru evitarea apariţiei degradărilor.
Secţiunea 4 . Compactarea mixturii asfaltice
Art. 94. La compactarea straturilor executate din mixturi asfaltice se aplică tehnologii corespunzătoare, care să
asigure caracteristicile tehnice şi gradul de compactare prevăzute pentru fiecare tip de mixtură asfaltică şi fiecare
strat în parte.
Operaţia de compactare a straturilor executate din mixturi asfaltice se realizează cu compactoare cu rulouri netede
şi/sau compactoare cu pneuri, prevăzute cu dispozitive de vibrare adecvate, astfel încât să se obţină gradul de
compactare conform tabelului 21.
Art. 95. Pentru obţinerea gradului de compactare prevăzut se determină, pe un sector experimental, numărul optim
de treceri ale compactoarelor ce trebuie utilizate, în funcţie de performanţele acestora, de tipul şi grosimea
straturilor executate din mixturi asfaltice.
Această experimentare se face înainte de începerea aşternerii stratului în lucrarea respectivă, utilizând mixturi
asfaltice preparate în condiţii similare cu cele stabilite pentru producţia curentă.
Art. 96. Încercările de etalonare a atelierului de compactare şi de lucru al acestuia, vor fi efectuate sub
responsabilitatea unui laborator autorizat, care să efectueze în acest scop, toate încercările pe care le va considera
necesare.
Art. 97. Metoda de compactare propusă va fi considerată satisfăcătoare dacă se obţine pe sectorul experimental
gradul de compactare minim menţionat la tabelul 21.
Pagina 80 din 128

Art. 98. Pentru obţinerea gradului de compactare prevăzut, numărul minim de treceri recomandat ale
compactoarelor uzuale este cel menţionat în tabelul 26.
Compactarea se execută pe fiecare strat în parte. Compactoarele cu pneuri vor fi echipate cu şorturi de protecţie.
Tabel 26- Compactarea mixturilor asfaltice. Număr minim de treceri.
Ateliere de compactare
A B
Compactor cu pneuri Compactor cu rulouri Compactor cu rulouri
Tipul stratului de 160 kN netede de 120 kN netede de 120 kN
Număr de treceri minime
Strat de uzură 10 4 12
Strat de legătură 12 4 14
Strat de bază 12 4 14
Art. 99. Compactarea se execută în lungul benzii, primele treceri efectuându-se în zona rostului dintre benzi, apoi
de la marginea mai joasă spre cea ridicată.
Pe sectoarele în rampă, prima trecere se face cu utilajul de compactare în urcare.
Compactoarele trebuie să lucreze fără şocuri, cu o viteză mai redusă la început, pentru a evita vălurirea stratului
executat din mixtura asfaltică şi nu se vor îndepărta mai mult de 50 m în spatele repartizatorului. Locurile inaccesibile
compactorului, în special în lungul bordurilor, în jurul gurilor de scurgere sau ale căminelor de vizitare, se
compactează cu maiul mecanic.
Art. 100. Suprafaţa stratului se controlează în permanenţă, iar micile denivelări care apar pe suprafaţa stratului
executat din mixturi asfaltice vor fi corectate după prima trecere a rulourilor compactoare pe toată lăţimea benzii.
CAPITOLUL V. CONTROLUL CALITĂŢII LUCRĂRILOR
Controlul calităţii lucrărilor de execuţie a straturilor de uzură, de legătură şi de bază din mixturi asfaltice se
efectuează pe faze.
Secţiunea 1 . Controlul calităţii materialelor
A rt . 1 01 . Controlul calităţii materialelor se face conform prevederilor Capitolului II.
Secţiunea 2 . Controlul procesului tehnologic
Controlul procesului tehnologic constă în următoarele operaţii:
Art. 102. Controlul reglajului instalaţiei de preparare a mixturii asfaltice:

- Funcţionarea corectă a dispozitivelor de cântărire sau dozare volumetrică: la începutul fiecărei zile de lucru;
- Funcţionarea corectă a predozatoarelor de agregate naturale: zilnic.
Art. 103. Controlul regimului termic de preparare a mixturii asfaltice:

- temperatura liantului la introducerea în malaxor: permanent;
- temperatura agregatelor naturale uscate şi încălzite la ieşirea din uscător: permaneyit;
Pagina 81 din 128

- temperatura mixturii asfaltice la ieşirea din malaxor: permanent.
Art. 104. Controlul procesului tehnologic de execuţie a stratului bituminos:

- pregătirea stratului suport: zilnic, la începerea lucrării pe sectorul respectiv;
- temperatura mixturii asfaltice la aşternere şi compactare: cel puţin de două ori pe zi la compactare, cu
respectarea metodologiei impuse de SR EN 12697-13;
- modul de execuţie a rosturilor: zilnic;
- tehnologia de compactare (atelier de compactare, număr de treceri): zilnic.
Art. 105. Verificarea respectării compoziţiei mixturii asfaltice conform amestecului prestabilit (reţetei de referinţă) se
va face în felul următor:
- granulozitatea amestecului de agregate naturale şi filer la ieşirea din malaxor, înainte de adăugarea liantului (şarja
albă): zilnic sau ori de câte ori se observă o calitate necorespunzătoare a mixturilor asfaltice;
- conţinutul minim obligatoriu de materiale concasate: la începutul fiecărei zile de lucru;
- compoziţia mixturii asfaltice (compoziţia granulometrică şi conţinutul de bitum) prin extracţii, pe probe de
mixtură prelevate de la malaxor şi aşternere: zilnic.
Art. 106. Verificarea calităţii mixturii asfaltice se va face prin analize efectuate de un laborator autorizat pe probe
de mixtură asfaltică: 1 proba/400 tone mixtură fabricată, dar cel puţin una pe zi, astfel:
- compoziţia mixturii asfaltice, care trebuie să corespundă compoziţiei stabilite prin studiul
preliminar de laborator;
- caracteristicile fizico-mecanice care trebuie să se încadreze în limitele din prezentul caiet de
sarcini.
Volumul de goluri se va verifica pe parcursul execuţiei pe epruvete Marshall şi se va raporta la limitele din tabelele
19 si 20, în funcţie de tipul mixturii asfaltice preparate.
Abaterile în valoare absolută ale compoziţiei mixturilor asfaltice faţă de amestecul de referinţă prestabilit (dozaj)
se vor încadra în valorile limită din tabelul 27, cu încadrarea in limitele caracteristicilor fizico-mecanice prevăzute
in prezentul normativ si verificate pentru stabilirea dozajului optim.
Tabelul 27. Abateri faţă de compoziţie
Abateri admise faţă de dozajul optim, în valoare absolută

Agregate
31,5 +5
25 +5
Treceri pe sita de, mm
16 +5
8 +5
4 +4
0,63 +3
0,2 +2
0,1 +1,5
0.063 +1,0
Bitum +0.2
Pagina 82 din 128

Art. 107. Tipurile de încercări şi frecvenţa acestora, funcţie de tipul de mixtură şi clasa tehnică a drumului sunt
prezentate în tabelul 28, în corelare cu SR EN 13108-20.
Tabel 28- Tipul şi frecvenţa încercărilor realizate pe mixturi asfaltice.
Nr.
Crt Natura controlului/încercării şi Caracteristici verificate şi limite de Tipul mixturii asfaltice
. frecvenţa încercării încadrare
1. Încercări iniţiale de tip Toate tipurile de mixturi asfaltice
(validarea în laborator) destinate stratului de uzură, de
Conform tabel 15 legătură şi de bază cu excepţia
mixturilor asfaltice stabilizate
Toate tipurile de mixturi asfaltice
destinate stratului de uzură, cu
Conform tabel 16 exceptia mixturilor poroase, pentru
clasa tehnică a drumului I, II, III,IV
Toate tipurile de mixturi asfaltice
destinate stratului de legătură şi de
Conform tabel 17 şi 18 bază, conform prevederilor din acest
normativ pentru clasa tehnică a
drumului I, II, III, IV .
Mixturile asfaltice MAS indiferent de

Conform tabel 19 clasa tehnică a drumului
Mixturile asfaltice poroaseMAP
Conform tabel 20 indiferent de clasa tehnică a drumului
La transpunerea pe staţia de asfalt a
2. Încercări iniţiale de tip dozajelor proiectate în laborator, vor
(validarea în producţie) Idem punctul 1 fi prelevate probe pe care se vor
reface toate încercările prevăzute la
punctul 1 din acest tabel.
3. Verificarea caracteristicilor Compoziţia mixturii conform Art. Toate tipurile de mixtură asfaltică
mixturii asfaltice prelevate în 104, si Art. 105 pentru stratul de uzură, de legătură şi
timpul execuţiei: de bază.
- frecvenţa 1/400 tone Toate tipurile de mixturi asfaltice
mixtură asfaltică fabricată sau Caracteristici fizico-mecanice pe destinate stratului de uzură, de
cel puţin o dată pe zi. epruvete Marshall conform tabel 15 legătură şi de bază cu excepţia
mixturilor asfaltice stabilizate
Conform tabel 19 Mixturi asfaltice stabilizate
Caracteristici fizico-mecanice pe
epruvete Marshall conform tabel 15
si volum de goluri pe cilindri Mixturi asfaltice poroase MAP
Marshall - tabel 20
4. Verificarea calităţii stratului
executat :
- o verificare pentru fiecare
10 000 m2 executaţi , Conform tabel 21 Toate tipurile de mixtură asfaltică
- min. 1 / lucrare, in cazul pentru stratul de uzură, de legătură şi
lucrărilor cu suprafaţa mai mica de bază .
de 10 000 m2
Verificarea rezistenţei stratului la
5. deformaţii permanente pentru Toate tipurile de mixtură asfaltică
stratul executat: destinate stratului de uzură, pentru
- o verificare pentru fiecare Conform tabel 16 pentru rata de drumurile de clasă tehnică I, II şi III,
Pagina 83 din 128

Nr.
Crt Natura controlului/încercării şi Caracteristici verificate şi limite de Tipul mixturii asfaltice
. frecvenţa încercării încadrare
10 000 m2 executaţi , ornieraj şi/sau adâncime făgaş , cu IV.
- min. 1 / lucrare, in cazul respectarea art. 63 si art. 64
lucrărilor cu suprafaţa mai mica
de 10 000 m2
6. Verificarea modulului de
rigiditate
- o verificare pentru fiecare
10 000 m2 executaţi ,
- min. 1 / lucrare, in cazul Conform tabel 18 Strat de baza
lucrărilor cu suprafaţa mai mica
de 10 000 m2
6. Verificarea modulului de
elasticitate dinamica
- min. 1 verificare pentru fiecare
tronson omogen de drum
Conform tabel 16,17,18 Toate straturile executate
7. Verificarea elementelor
geometrice ale stratului executat Toate straturile executate
Conform tabel 22
8. Verificarea suprafeţei stratului
executat Conform tabel 23 Toate straturile executate
9. Verificări suplimentare în situaţii
cerute de comisia de recepţie
(Inginer):
- frecvenţa :1 set carote pentru Conform solicitării comisiei
fiecare solicitare
Secţiunea 3. Controlul calităţii straturilor executate din mixturi asfaltice
Art. 108. Verificarea calităţii stratului se efectuează prin prelevarea de epruvete, astfel:
- carote Φ 200 mm pentru determinarea rezistenţei la ornieraj;
- carote Φ 100 mm sau plăci de min.(400 x 400 mm) sau carote de Φ 200 mm (în suprafaţa echivalentă cu a plăcii
menţionate anterior) pentru determinarea grosimii straturilor, a gradului de compactare şi absorbţiei, precum şi a
compoziţiei - la cererea Inginerului.
Epruvetele se prelevează în prezenţa delegatului antreprenorului, al Inginerului şi al consultantului sau a dirigintelui,
la aproximativ 1 m de la marginea părţii carosabile, încheindu-se un proces verbal, în care se va nota grosimea
straturilor.
Zonele care se stabilesc pentru prelevarea probelor sunt alese din sectoarele cele mai defavorabile.
Art. 109. Verificarea compactării stratului, se efectuează prin determinarea gradului de compactare în situ, prin
încercări nedistructive sau prin încercări de laborator pe carote.
Încercările de laborator efectuate pe carote pentru verificarea compactării constau în determinarea densităţii
aparente şi a absorbţiei de apă, pe plăcuţe (100 x 100 mm) sau pe carote cilindrice cu diametrul de 100 sau 200
mm, netulburate.
Rezultatele obţinute privind compactarea stratului trebuie să se încadreze în limitele din tabelul 21.
Art. 110. Celelalte încercări constau în măsurarea grosimii stratului, a absorbţiei de apă şi a compoziţiei
(granulometrie şi conţinut de bitum).
Pagina 84 din 128

Secţiunea 4 . Verificarea elementelor geometrice
Art. 111. Verificarea elementelor geometrice ale stratului şi a uniformităţii suprafeţei, se face conform STAS 6400 şi
constă în:
- verificarea îndeplinirii condiţiilor de calitate pentru stratul suport şi fundaţie, conform prevederilor STAS
6400;
- verificarea grosimii stratului, în funcţie de datele înscrise în rapoartele de încercare întocmite la încercarea
probelor din stratul de bază executat, iar la aprecierea comisiei de recepţie, prin maximum două sondaje
pe kilometru, efectuate la 1 m de marginea stratului de bază; verificarea se va face pe probe ce se iau
pentru verificarea calităţii îmbrăcăminţii, Tabel 21 şi conform Tabel 22.
- verificarea profilului transversal: - se face cu echipamente adecvate, omologate;
- verificarea cotelor profilului longitudinal: - se face în axă, cu ajutorul unui aparat topografic de nivelment
sau cu o grindă rulantă de 3 m lungime, pe minimum 10% din lungimea traseului.
Nu se admit abateri în minus faţă de grosimea prevăzută în proiect, respectiv în profilul transversal tip.
Abaterile în plus de la grosime nu constituie motiv de respingere a lucrării, cu condiţia respectării prevederilor
prezentului, privind uniformitatea suprafeţei şi gradul de compactare.
Abaterile limită locale admise la lăţimea stratului faţă de cea prevăzută în proiect pot fi cuprinse în intervalul ±50 mm
pentru lăţimea căii de rulare şi de ±25 mm pentru lăţimea benzii de urgenţă la autostrăzi.
Abaterile limită admise la panta profilului transversal sunt de +1 mm/m. Abaterile limită locale admise la cotele
profilului longitudinal sunt de ±10 mm cu condiţia respectării pasului de proiectare adoptat.
Toleranţa pentru ecarturile constatate, în raport cu cotele prescrise, este de ±2,5%.
Pagina 85 din 128

CAPITOLUL VI. RECEPŢIA LUCRĂRILOR
Secţiunea 1. Recepţia pe faze determinante
Art. 112. Recepţia pe faze determinante, stabilite în proiectul tehnic, privind straturile de uzură, de legătură şi de
bază se vor efectua conform Regulamentului privind controlul de stat al calităţii în construcţii aprobat cu HG 273/94
şi conform Procedurii privind controlul statului în fazele de execuţie determinante, elaborată de MLPAT şi publicată
în Buletinul Construcţiilor volumul 4 din 1996.
Secţiunea 2 . Recepţia la terminarea lucrărilor
Art. 113. Recepţia la terminarea lucrărilor de către Inginer se efectuează conform Regulamentului de recepţie a
lucrărilor în construcţii şi instalaţii aferente acestora, aprobat cu HG 273/94. Comisia de recepţie examinează lucrările
executate in conformitate cu documentaţia tehnică aprobată, proiect de execuţie, caiet de sarcini, precum si
determinări necesare in vederea realizării recepţiei la terminarea lucrării, după cum urmează:
− Verificarea elementelor geometrice - tabel 22
 grosimea
 lăţimea parţii carosabile
 profil transversal si longitudinal
− Planeitatea suprafeţei de rulare - tabel 23
− Rugozitate - tabel 23
− Capacitate portanta
− Rapoarte de încercare pe carote, prelevate din straturile executate - conform tabel 28.
Secţiunea 3 . Recepţia finală
Art. 114. Constructorul are obligaţia finalizării tuturor lucrărilor cuprinse in Anexa 2, precum si remedierii
neconformităţilor cuprinse in Anexa 3 la Procesul verbal de recepţie la terminarea lucrărilor, in termenele prevăzute
in acestea.
Art.115. În perioada de garanţie, toate eventualele defecţiuni vor fi remediate corespunzător de către antreprenor.
Art.116. Pentru lucrările de ranforsare, reabilitare, precum şi construcţii noi de drumuri şi autostrăzi, în vederea
Recepţiei Finale, antreprenorul va prezenta măsurătorile de planeitate, rugozitate si capacitate portantă, pentru
confirmarea comportării in exploatare a lucrărilor executate.
Art. 117. Recepţia finală se va face conform Regulamentului de recepţie a lucrărilor de construcţii şi instalaţii
aferente acestora, aprobat prin H.G. 273/94 cu modificările si completările ulterioare, după expirarea perioadei de
garanţie.
Secţiunea 3 . Referinţe normative
Următoarele documente de referinţă sunt indispensabile pentru aplicarea prezentului caiet de sarcini.
Pentru referinţele nedatate, se aplică ultima ediţie a publicaţiei la care se face referire (inclusiv eventualele
modificări).
− SR EN 933-1 − Încercări pentru determinarea caracteristicilor geometrice ale agregatelor. Determinarea

granulozităţii. Analiza granulometrică.
Pagina 86 din 128

− SR EN 933-2 − Încercări pentru determinarea caracteristicilor geometrice ale agregatelor. Partea 2:

Analiza granulometrică. Site de control, dimensiunile nominale ale ochiurilor
Determinarea formei granulelor. Coeficient de forma
Determinarea procentului de suprafeţe concasate si sfărâmate din agregatele grosiere.
Determinarea conţinutului de elemente cochiliere. Procent de cochilii în agregate.
Evaluarea părţilor fine. Determinarea echivalentului de nisip.
− SR EN 933-9 − Încercări pentru determinarea caracteristicilor geometrice ale agregatelor. Partea 9 -
Aprecierea fineţii. Încercare cu albastru de metilen.
− SR EN 1097-1 − Încercări pentru determinarea caracteristicilor mecanice şi fizice ale agregatelor.
Partea 1; Determinarea rezistenţei la uzură(micro-Deval).
Partea 2: Metode pentru determinarea rezistenţei la sfărâmare - Los Angeles.
Partea 6: Determinarea masei reale şi a coeficientului de absorbţie a apei.
− SR EN 1367-1 − Încercări pentru determinarea caracteristicilor termice şi de alterabilitate ale
agregatelor. Determinarea rezistenţei la îngheţ- dezgheţ
− SR EN 1367-2 − Încercări pentru determinarea caracteristicilor termice si de alterabilitate ale
agregatelor. Încercarea cu sulfat de magneziu
− SR EN 12591 − Bitum şi lianţi bituminoşi. Specificaţii pentru bitumuri rutiere.
− SR EN 12593 − Bitum şi lianţi bituminoşi. Determinarea punctului de rupere Fraass.
− SR EN 1426 − Bitum şi lianţi bituminoşi. Determinarea penetrabilităţii cu ac.
− SR EN 1427 − Bitum şi lianţi bituminoşi. Determinarea punctului de înmuiere. Metoda cu inel şi bilă
− SR EN 12607-1 − Bitum şi lianţi bituminoşi. Determinarea rezistenţei la încălzire
sub efectul căldurii şi aerului. Partea 1: Metoda RTFOT.
− SR EN 12607-2 − Bitum şi lianţi bituminoşi. Determinarea rezistenţei la încălzire
sub efectul căldurii şi aerului. Partea 2: Metoda TFOT.
− SR EN 12697-1 − Mixturi asfaltice. Metode de încercare pentru mixturi asfaltice
preparate la cald. Partea 1: Conţinut de liant solubil.
preparate la cald. Partea 2: Determinarea granulozităţii.
preparate la cald. Partea 3: Recuperarea bitumului cu evaporatorul rotativ.
− SR EN 12697-4 − Mixturi asfaltice. Metode de încercare pentru mixturi asfaltice preparate la cald.
Partea 4: Recuperarea bitumului: coloană de fracţionare.
Partea 5: Determinarea densităţii maxime.
Partea 6: Determinarea densităţii aparente a epruvetelor bituminoase.
Partea 7: Determinarea densităţii aparente a epruvetelor bituminoase cu raze gamma.
Partea 8: Determinarea caracteristicilor volumetrice ale epruvetelor bituminoase.
Partea 10: Gradul de compactare
Partea 11: Determinarea afinităţii dintre
agregate şi bitum
− SR EN 12697-12− Mixturi asfaltice. Metode de încercare pentru mixturi asfaltice preparate la cald.
Partea 12: Determinarea sensibilităţii la apă a epruvetelor bituminoase.
Partea 13: Măsurarea temperaturii
Partea 14: Conţinutul de apa
− SR EN 12697-15 Mixturi asfaltice. Metode de încercare pentru mixturi asfaltice preparate la cald. Partea
15: Determinarea sensibilităţii la segregare
− SR EN 12697-16 Mixturi asfaltice. Metode de încercare pentru mixturi asfaltice
Pagina 87 din 128

preparate la cald. Partea 16: Abraziunea cu cauciucuri zimţate.

Partea 17: Pierderea de material a epruvetelor din mixtură asfaltică drenantă
Partea 18: Încercarea de scurgere a liantului.
Partea 19: Permeabilitatea epruvetelor.
Partea 20: Zimţuirea pe epruvete prismatice sau Marshall.
Partea 21: Zimţuirea pe placi
Partea 22: Încercare de ornieraj.
− SR EN 12697-23− Mixturi asfaltice. Metode de încercare pentru mixturi asfaltice preparate la cald.
Partea 23: Determinarea rezistenţei la tracţiune indirectă a epruvetelor bituminoase.
Partea 24: Rezistenţa la oboseală.
Partea 25: Încercare la compresiune ciclică.
Partea 26: Rigiditate.
Partea 27: Prelevarea probelor.
Partea 28: Pregătirea probelor pentru determinarea conţinutului de bitum, a conţinutului de apă şi a
compoziţiei granulometrice.
Partea 29: Determinarea dimensiunilor epruvetelor.
Partea 30: Confecţionarea epruvetelor cu compactorul cu impact.
Partea 31: Confecţionarea epruvetelor cu presa de compactare giratorie.
Partea 31: Compactarea mixturii in laborator cu vibrocompactor
Partea 33: Confecţionarea epruvetelor cu compactorul cu placă.
Partea 34: Încercarea Marshall.
Partea 35: Malaxare in laborator.
Partea 36: Determinarea grosimii stratului de uzura.
Partea 38: Echipamente de testare si calibrare.
Partea 39: Conţinut de liant prin metoda arderii.
Partea 40: Conţinutul de goluri, compactare si conductivitatea hidraulica a materialului in strat.
Partea 44: Conţinutul de liant al mixturilor cu bitum modificat.
− SR EN 13108-1 − Mixturi asfaltice. Specificaţii pentru materiale. Betoane asfaltice.
− SR EN 13108-5 − Mixturi asfaltice. Specificaţii pentru materiale. Mixtură asfaltică stabilizată.
− SR EN 13108-7 − Mixturi asfaltice. Specificaţii pentru materiale. Partea 7: Mixtură asfaltică poroasă.
− SR EN 13108-20 − Mixturi asfaltice. Specificaţii pentru materiale. Partea 20: Procedura pentru
încercarea de tip.
− SR EN 13108-21 − Mixturi asfaltice. Specificaţii pentru materiale. Partea 21: Controlul producţiei în
fabrică.
− SR EN 13036-1 − Caracteristici ale suprafeţelor drumurilor şi pistelor aeroportuare. Metode de
încercare. Partea 1: Măsurarea adâncimii macrotexturii suprafeţei îmbrăcămintei prin tehnica volumetrică
a petei.
Pagina 88 din 128


încercare. Partea 4: Metode de măsurare a aderenţei unei suprafeţe. Încercarea cu pendul.
încercare. Partea 7: Măsurarea denivelărilor straturilor de uzură ale îmbrăcăminţilor rutiere: încercarea cu
dreptar.
− SR EN 13043 − Agregate pentru amestecuri bituminoase şi pentru finisarea suprafeţelor utilizate în
construcţia şoselelor, a aeroporturilor şi a altor zone cu trafic.
− SR EN 13808 − Bitum şi lianţi bituminoşi. Cadrul specificaţiilor pentru emulsiile cationice de bitum.
− SR EN 14023 − Bitum şi lianţi bituminoşi. Cadru pentru specificaţiile bitumurilor modificate cu polimeri.
− SR 61 − Bitum. Determinarea ductilităţii.
− SR 179 − Lucrări de drumuri. Macadam. Condiţii generale de calitate.
− SR 1120 − Lucrări de drumuri. Straturi de bază şi îmbrăcăminţi bituminoase de macadam semipenetrat
şi penetrat. Condiţii tehnice de calitate.
− SR 4032-1 − Lucrări de drumuri. Terminologie.
− SR 8877 - 1 − Lucrări de drumuri. Partea 1: Emulsii bituminoase cationice. Condiţii de calitate
− SR 8877 - 2 − Lucrări de drumuri. Partea 2: Determinarea pseudo - vâscozităţii Engler a emulsiilor
bituminoase.
− SR 10969 − Lucrări de drumuri. Determinarea adezivităţii bitumurilor rutiere şi a emulsiilor cationice
bituminoase faţă de agregatele naturale prin metoda spectrofotometrică.
− STAS 539 − Filer de calcar, filer de cretă şi filer de var stins în pulbere.
− STAS 863 − Lucrări de drumuri. Elemente geometrice ale traseelor. Prescripţii de proiectare.
− STAS 1598/1 − Lucrări de drumuri. Încadrarea îmbrăcăminţilor la lucrări de construcţii noi şi modernizări
de drumuri. Prescripţii generale de proiectare şi de execuţie.
− STAS 1598/2 − Lucrări de drumuri. Încadrarea îmbrăcăminţilor la ranforsarea sistemelor rutiere
existente. Prescripţii generale de proiectare şi de execuţie.
− STAS 2900 − Lucrări de drumuri. Lăţimea drumurilor.
− STAS 6400 − Lucrări de drumuri. Straturi de bază şi de fundaţie. Condiţii tehnice generale de calitate.
− STAS 10473/1 − Lucrări de drumuri. Straturi din agregate naturale sau pământuri stabilizate cu ciment.
Condiţii tehnice generale de calitate.
Pagina 89 din 128

6 SCURGEREA APELOR
Pagina 90 din 128

CAIET DE SARCINI 6
SCURGEREA APELOR
Pagina 91 din 128

DISPOZITIVE DE SCURGERE SI EVACUAREA APELOR DE SUPRAFATĂ
Prezentul caiet de sarcini se aplică la realizarea dispozitivelor de scurgere si evacuarea apelor de suprafată si
anume:
- santuri la marginea platformei;
El cuprinde conditiile tehnice care trebuie să fie îndeplinite la realizarea acestor dispozitive si controlul
calitătii materialelor si a lucrărilor executate conform prevederilor proiectelor de executie.
1.2. În prevederile prezentului caiet de sarcini nu se cuprind:
- podurile si podetele;
- lucrările de amenajare si corectare a torentilor;
- lucrările de canalizare pentru ape uzate si de suprafată.

2.1. Antreprenorul este obligat să asigure măsurile organizatorice si tehnologice corespunzătoare pentru
2.2. Antreprenorul va asigura prin laboratorul său efectuarea tuturor încercărilor si determinărilor
rezultate din aplicarea prezentului caiet de sarcini.
2.3. În cazul în care se vor constata abateri de la prevederile prezentului caiet de sarcini Inginerul va
dispune întreruperea executiei lucrărilor si luarea măsurilor necesare ce se impun.
CAPITOLUL II - PICHETAREA SI EXECUTIA SĂPĂTURILOR
ART.3. PICHETAREA LUCRĂRILOR

3.1. Pichetarea lucrărilor constă în materializarea axei si limitele fundatiilor sau a amprizelor lucrărilor, în
functie de natura acestora, legate de axul pichetat al drumului precum si de implementarea unor repere de
nivelment în imediata apropiere a lucrărilor.
3.2. Pichetarea se face de către Antreprenor pe baza planurilor de executie, pe care le va respecta
întocmai si se aproba de către Inginer consemnându-se în registrul de santier.
ART.4. EXECUTIA SĂPĂTURILOR

4.1. Săpăturile pentru fundatii vor fi efectuate conform desenelor de executie care vor fi vizate “Bun
pentru executie”. Ele vor fi duse până la cota stabilită de prin proiectul aprobat în timpul executiei lucrărilor.
4.2. Săpăturile pentru santuri si rigole vor fi executate cu respectarea strictă a cotei, pantei si a profilului
din plansele cu detalii de executie (lătimea fundului, înăltimea si înclinarea taluzelor) precum si a amplasamentului
acestora fată de axul drumului sau de muchia taluzelor în cazul santurilor de gardă.
4.3. Săpăturile pentru drenuri si canalizări vor fi executate cu respectarea strictă a lătimii transeei, a
înclinării taluzelor, a cotei si pantei precizate în plansele de executie.
Pagina 92 din 128

4.4. Săpăturile vor fi executate pe cât posibil pe uscat. Dacă este cazul de epuismente acestea cad în
sarcina Antreprenorului în limitele stabilite prin caietul de sarcini speciale.
4.5. În cazul canalizărilor, dacă este nevoie de sprijiniri, Antreprenorul le va executa pentru a evita
ebulmentele si a asigura securitatea personalului realizând sustineri joantive sau cu interspatii, în functie de natura
terenurilor, care însă nu pot depăsi dublul lătimii medii a elementelor de sustinere.
4.6. Pământul pentru umplerea transeelor va fi curătat de pietre a căror dimensiune depăseste 15
centimetri.
Aceste umpluturi vor fi metodic compactate, grosimea maximă a fiecărui strat elementar nu va depăsi
după tasare 20 cm. Densitatea uscată a rambleului va trebui să atingă 95% din densitatea optimă uscată, Proctor
Normal.
CAPITOLUL III - AMENAJAREA SANTURILOR, RIGOLELOR SI CASIURI
ART.5. PRESCRIPTII GENERALE DE AMENAJARE

5.1. Dimensiunile si forma santurilor si rigolelor (triunghiulare, trapezoidale) sunt cele indicate în proiectul
de executie, stabilitate de la caz la caz în functie de relief, debit si viteza apei, natura terenului, mijloacele de
executie, conditiile de circulatie, pentru evitarea accidentelor si ele trebuie respectate întocmai de către
Antreprenor.
5.2. Extrem de important este să se respecte cotele si pantele proiectate.
Panta longitudinală minimă va fi:
- 0,25% în teren natural
- 0,1% în cazul santurilor si rigolelor pereate.
5.3. Protejarea santurilor si rigolelor este obligatorie în conditiile în care panta lor depăseste panta
maximă admisă pentru evitarea eroziunii pământului.
5.4. Pantele maxime admise pentru santuri si rigole neprotejate sunt date în tabelul 22.
Tabel 22
DENUMIREA PRINCIPALELOR TIPURI DE PĂMÂNTURI PANTA MAXIMĂ ADMISĂ %
Pământuri coezive cu compresibilitate mare 0,5
Pământuri coezive cu compresibilitate redusă:
- nisipuri prăfoase si argiloase 1
- nisipuri argiloase nisipoase 2
- argile prăfoase si nisipoase 3
Pământuri necoezive grosiere:
- pietris (2-20 mm) 3
- bolovănis (20-200 mm) 4
- blocuri (peste 200 mm) 5
Pământuri necoezive de granulatie mijlocie si fină:
- nisip făinos si fin (0,05...0,25 mm) 0,5
- nisip mijlociu mare (0,25...2,00 mm) 1
- nisip cu pietris 2
Pagina 93 din 128

5.5. Pantele maxime admise pentru santuri si rigole protejate sunt date în tabelul 23.
Tabel 23
TIPUL PROTEJĂRII SANTULUI RIGOLEI SAU CASIULUI PANTA MAXIMĂ ADMISĂ %
Pereu uscat din piatră brută negelivă rostuit 5
Pereu din dale de beton simplu pe pat de nisip de maximum 5 cm
grosime, betonul fiind: - clasa C6/7.5
10
- clasa C 8/10
12
Pereu zidit din piatră brută negelivă cu mortar de ciment sau pereu din
dale de beton simplu clasa C 8/10 pe pat de beton
15
Casiuri pe taluze înalte din pereu zidit din piatră brută cu mortar de
ciment sau din elemente prefabricate cu amenajare corespunzătoare la
67
piciorul taluzului
Pe portiunile în care santurile sau rigolele au pante mai mari decât cele indicate în tabelul 32, se vor
amenaja trepte pentru reducerea pantei sub valorile indicate în tabel.
5.6. Antreprenorul va executa lucrarea în solutia în care este prevăzută în proiectul de executie. Acolo însă
unde se constată pe parcursul executiei lucrărilor o neconcordantă între prevederile proiectului si realitatea după
teren privind natura pământului si panta de scurgere situatia va fi semnalată Proiectantului care va decide o
eventuală modificare a solutiei de protejare a santurilor si rigolelor de scurgere prin dispozitii de santier.
CAPITOLUL IV - ÎNCERCĂRI SI CONTROALE
ART.6. CONTROLUL DE CALITATE SI RECEPTIA LUCRĂRILOR

Independent de încercările preliminare de informare si încercărilor de retetă privind calitatea materialelor
elementare care intervin în constitutia lucrărilor si fac obiectul art. 16 al prezentului fascicul se va proceda la:
A. ÎNCERCĂRI PRELIMINARE DE INFORMARE

Aceste încercări care cuprind studii de compozitie a betoanelor precum si încercări de studii sunt efectuate
înaintea începerii fabricării betoanelor.
B. ÎNCERCĂRI DE CONTROL DE CALITATE

Încercările de control de calitate sunt efectuate în cursul lucrărilor în conditiile de frecventă specificate în
tabelul 33 completat cu dispozitiile caietului de sarcini speciale.
C. ÎNCERCĂRI DE CONTROL DE RECEPTIE

Încercările de control de receptie sunt efectuate fie la sfârsitul executiei uneia din fazele lucrării, fie în
momentul receptiei provizorii a lucrării, în conditiile precizate în tabelul 33, completate prin dispozitiile caietului de
sarcini speciale.
A: Încercări preliminare de informare
Pagina 94 din 128

B: Încercări de control de calitate

C: Încercări de control de receptie
Tabel 24
Denumirea lucrării Natura încercării Categoria de control Frecventa
A B C
Lucrări de - Amplasamentul lucrărilor  
amenajare a santurilor - Dimensiunile, pantele si calitatea  
rigolelor lucrărilor de executie - La fiecare lucrare
si casiurilor - Profilul longitudinal sectiunea si  
grosimea protejării
CAPITOLUL V - RECEPTIA LUCRĂRILOR

Lucrările privind scurgerea si evacuarea apelor de suprafată vor fi supuse de regulă unei receptii
preliminare si unei receptii finale, iar acolo unde sunt lucrări ascunse, care necesită să fie controlate si
receptionate, înainte de a se trece la faza următoare de lucru cum sunt lucrările de drenaj, canalizare, s.a. acestea
vor fi supuse si receptiei pe fază de executie.
ART.7. RECEPTIA PRELIMINARĂ

7.1. La terminarea lucrărilor sau a unor părti din acestea se va proceda la efectuarea receptiei preliminare
a lucrărilor verificându-se:
- concordanta cu prevederile prezentului caiet de sarcini, caietul de sarcini speciale si a proiectului de
executie;
- daca verificările prevăzute în prezentul caiet de sarcini au fost efectuate în totalitate;
- dacă au fost efectuate receptiile pe faze si rezultatul acestora;
- conditiile tehnice si de calitate ale executiei, precum si constatările consemnate în cursul executiei de
către organele de control (Client, Inginer, etc.).
În urma acestei receptii se incheie Procesul verbal de receptie preliminară si în care se consemnează
eventualele remedieri necesare, termenul de executie a acestora si recomandări cu privire la modul de tinere sub
observatie unde s-au constatat unele abateri fată de prevederile prezentului caiet de sarcini.

La receptia finală a lucrărilor se va consemna modul în care s-au comportat lucrările, dacă au functionat
bine si dacă au fost bine întretinute.
Pagina 95 din 128

ANEXĂ - DISPOZITIVE DE SCURGERE SI EVACUAREA APELOR DE SUPRAFATĂ

DOCUMENTE DE REFERINTA
I. ACTE NORMATIVE

publicat în MO 397/24.08.2000 închidere a circulatiei si de instruire a restrictiilor de circulatie
în vederea executării de lucrări în zona drumului public si/sau
pentru protejarea drumului.
NSPM nr. 79/1998 - Norme privind exploatarea si întretinerea drumurilor si
podurilor.
Ordin MI nr. 775/1998 - Norme de prevenire si stingere a incendiilor si dotarea cu
mijloace tehnice de stingere.
Pagina 96 din 128

7 PODETE
Pagina 97 din 128

CAIET DE SARCINI 7
LUCRARI DE PODETE
Pagina 98 din 128

CAPITOLUL I GENERALITATI
ART.1. DOMENIU DE APLICARE

1.1 Podetele sunt structuri cu deschiderea mai mica sau egala cu 5m.
1.2 Determinarea deschiderii podetelor se stabileste pe baza calculului hidraulic, in conformitate
cu Normativul departamental privind proiectarea hidraulica a podurilor si podetelor PD 95-77.
1.3 Latimea platformei drumului pe podet va fi egala cu cea din vecinatatea acestuia iar
adancimea minima pana la cheia podetului va fi cea a sistemului rutier. Nu vor fi prevazute
trotuare pe podete, cu exceptia cazurilor in care acestea exista si trebuiesc continuate.
1.4 Clasa de incarcare pentru calculul podetelor este similara cu cea pentru poduri, in
conformitate cu STAS 1545-89 “Poduri pentru strazi si sosele. Pasarele. Actiuni” si STAS 3221-
86 “Convoaie tip si clase de incarcare”.
1.5 In functie de pozitia fata de sistemul rutier , podetele pot fi impartite in:
 podete deschise – avand sistemul rutier direct peste suprastructura podetului;
 podete ingropate – amplasate in corpul rambleului, la minim 50cm adancime sub
sistemul rutier.
1.6 Dupa forma si modul de realizare, podetele pot fi impartite in: dalate, ovoidale sau tubulare,
monolite sau prefabricate.
1.7 Orice sistem ales va respecta calculul hidraulic si va asigura o functionare sigura si o
intretinere usoara.
1.8 Constructia podetului se va realiza pe baza unui proiect realizat de un birou de proiectare
autorizat si aprobat de Dirigintele de Santier.
1.9 Elementele componente ale podetelor (infra si suprastructura) trebuiesc realizate
respectand aceleasi reguli ca cele pentru constructia podurilor. Fundatia, cofrajul, elementele
din beton si dezaxarea trebuie sa respecte cerintele din proiect.
1.10 Elementele prefabricate, realizate in santier sau in fabrica, trebuie sa aiba certificate de
calitate. Dirigintele de Santier trebuie sa fie informat de orice abatere de la prevederile din
proiect sau din Caietele de Sarcini.
1.11 Orice lucrare de reparatii necesara in urma manipularii din timpul transportului sau montarii
elementelor prefabricate va fi realizata conform metodei propusa de Constructor si aprobata de
Dirigintele de Santier. Lucrarile vor fi inspectate de catre Dirigintele de Santier inainte de
acoperire.
1.12 Proiectul podetului va fi adaptat conditiilor de teren si tipului de proiect.
ART.2 PREVEDERI GENERALE

2.1 Executia podetelor comporta urmatoarele operatii:
 executia platformei de lucru;
 executia sapaturii si sprijinirea malurilor sapaturii;
 executia fundatiei;
 executia culeilor monolite, dalelor si elementelor prefabricate;
 executia drenului din spatele culeelor si al elementelor prefabricate
CAPITOLUL II DESCRIEREA OPERATIILOR
ART.3 EXECUTIA PLATFORMEI DE LUCRU

3.1 Pozitia si marimea platformei de lucru este determinata de conditiile locale din zona
lucrarilor, lungimea si lumina podetului. Se dimensioneaza de catre Constructor astfel incat sa
permita executarea lucrarilor fara probleme.
ART.4 EXECUTIA SAPATURII SI SPRIJINIREA MALURILOR SAPATURII

4.1 Saparea pamantului se poate realiza prin mijloace mecanice sau mecanizate. Pot fi
necesare lucrari de sprijinire a sapaturii pentru evitarea distrugerilor si alunecarilor de teren.
Pagina 99 din 128

4.2 Cand executia sapaturilor implica dezvelirea unor retele subterane existente (apa, gaz,
electricitate, etc) ce raman in functiune, trebuiesc luate masuri corespunzatoare pentru
protejarea acestora impotriva deteriorarii.
4.3 Lucrarile vor fi suspendate si proprietarul utilitatilor va fi informat astfel incat acesta sa ia
masurile necesare pentru protejarea acestora.
4.4 La terminarea sapaturii se va intocmi un proces verbal de verificare a cotei de fundare si a

naturii terenului de fundare. Pamantul excavat va fi evacuat din zona si va fi depozitat in locuri
aprobate de Dirigintele de Santier.
ART.5 EXECUTIA FUNDATIEI

5.1 Ultimii 0.25m ai sapaturii pana la cota de fundare finala se vor realiza in prezenta
Consultantului / comitetului de receptie. Turnarea betonului se va face imediat dupa terminarea
sapaturilor, aderent la peretii excavatiei rezultate. Demontarea sprijinirilor se va face
concomitent cu umplerea sapaturii cu beton.
5.2 Turnarea betonului se face fara intrerupere in straturi de 0,20-0,50m grosime, pana la cota
proiectata, cu ajutorul jgheaburilor metalice sau de lemn, in conformitate cu “Codul de practica
pentru executarea lucrarilor din beton, beton armat si beton precomprimat” indicativ NE 012-99.
5.3 Caderea libera a betonului se va face de la maximum 1,5m inaltime si se vor evita rosturile
de lucru.
ART.6 EXECUTIA TIMPANELOR MONOLITE DIN BETON ARMAT PENTRU PODETE

6.1 Operatiunile principale sunt:
 realizarea armaturilor;
 cofrarea timpanelor conform dimensiunilor din proiect;
 turnarea si vibrarea betonului. Clasa betonului va fi conform proiectului de
executie.
6.2 Inainte de turnarea betonului in cofraje se verifica:
 dimensiunile in plan si cotele de nivel ale coronamentului elevatiilor;
 verticalitatea cofrajelor si existenta masurilor pentru mentinerea formei lor si
asigurarea etanseitatii;
 asigurarea utilajului de vibrare a betonului;
 starea de curatenie a cofrajelor si armaturilor, eventual curatirea lor cind este
cazul.
6.3 Pentru evitarea aparitiei unor solicitari interne datorita contractiei si degajarilor de caldura,
se recomanda folosirea betoanelor cu agregate cu Dmax., cit mai mare posibil si asigurarea
unui control riguros al raportului A/C prevazut in reteta de beton.
Lucrabilitatea betonului stabilindu-se functie de mijlocul de transport adoptat si amplasament.
6.4 Decofrarea este operatia de desfacere a cofrajelor in care s-a turnat betonul dupa ce acesta
s-a intarit suficient pentru ca sa-si pastreze forma geometrica ceruta.
6.5 Timpul minim de decofrare este functie de tipul cimentului folosit la fabricarea betonului si
functie de temperatura mediului.
6.6 Faza de decofrare urmeaza in mod firesc succesiunea inversa a operatiunilor de cofrare. Ea
se va face cu atentie, astfel incit muchiile si fetele sa nu fie deteriorate, eventualele defecte ale
betonului se vor remedia dupa inspectia Dirigintele de Santier.
6.7 Timpul de decofrare este stabilit în conformitate cu “Codul de practica pentru executarea
lucrarilor din beton, beton armat si beton precomprimat” indicativ NE 012-99.
Pagina 100 din 128

CAPITOLUL III MATERIALE UTILIZATE – CODITII DE CALITATE
ART.7 APA
7.1 Apa pentru amestecarea betonului trebuie sa nu contina elemente care sa afecteze
hidratarea cimentului.
7.2 Apa utilizata la prepararea betonului trebuie sa fie preluata din reteaua publica sau din alte
surse si trebuie sa indeplineasca conditiile din STAS 790/84.
7.3 Apa va fi verificata la inceputul lucrarilor si testele vor fi repetate oridecateori se va observa
vreo modificare a caracteristicilor apei.
7.4 Apa care se va utiliza la punctul de lucru va fi protejata impotriva contaminarii cu detergenti,
materii organice, petrol, argile etc.
ART.8 CIMENT
8.1 Pentru mortare si betoane, cimentul utilizat va fi cel specificat în plansele de executie si va
trebui sa îndeplineasca conditiile de calitate prevazute în “Codul de practica pentru executarea
lucrarilor din beton, beton armat si beton precomprimat” indicativ NE 012-99.
ART.9 AGREGATE
9.1 La prepararea betoanelor monolite se va utiliza balast, nisip, pietris, piatra sparta care
trebuie sa corespunda calitativ prevederilor STAS 1667/76, STAS 4606/80, STAS 662/89, STAS
667/1997.
ART.10 COFRAJE
10.1 Cofrajele trebuie sa indeplineasca urmatoarele conditii:
 sa asigure obtinerea formei si dimensiunilor prevazute in proiect;
 sa fie etanse pentru a nu pierde laptele de ciment;
 sa fie stabile si rezistente sub actiunea incarcarilor care apar in timpul procesului de
betonare;
 sa fie prevazute cu piese de asamblare;
 sa fie unse pe fetele care vin in contact cu betonul.
 la decofrare sa permita preluarea graduala a încarcarilor de catre elementele executate
ART.11 BETOANE
11.1 Betonul turnat pe loc - Calitatea betoanelor utilizate se va stabili de proiectant in functie de
conditiile de lucru si de sarcinile la care se supun. Marcile minime de betoane se stabilesc
conform “Codul de practica pentru executarea lucrarilor din beton, beton armat si beton
precomprimat” indicativ NE 012-99.
ART.12 OTEL BETON
12.1 Pentru armare se vor folosi oteluri OB37 si PC52 în conformitate cu STAS 438/1-89.
Pentru elementele armate se vor folosi numai aceste 2 tipuri de otel, si este interzisa utilizarea
armaturilor de tipuri diferite în aceeasi sectiune la elementele de rezistenta.
CAPITOLUL IV VERIFICAREA CALITATII
Platforma de lucru.
Se verifica:
 semnalizarea punctului de lucru.
 asigurarea sistemelor de scurgere a apelor pe parcursul executiei;
Pagina 101 din 128

ART.13 SAPAREA SI SPRIJINIREA PERETILOR SAPATURII

13.1 Se va verifica in raport cu prevederile proiectului:
 pozitia in plan;
 dimensiunile fundatiilor, cota si natura terenului de fundare;
 concordanta dintre situatia reala pe teren si datele tehnice prevazute in proiect;
 întocmirea procesului verbal pentru lucrari ascunse.
ART.14 EXECUTIA COFRAJELOR

14.1 La terminarea executiei cofrajelor se verifica:
 alcatuirea adecvata a elementelor de sustinere si sprijinire;
 incheierea corecta a elementelor cofrajelor;
 pozitia, cotele si dimensiunile interioare ale cofrajelor;
 curatirea;
ART.15 MONTAREA ARMATURILOR

15.1 Cand armatura a fost fixata, se vor verifica urmatoarele:
 tipul otelului si diametrele barelor;
 numarul barelor si forma;
 rigiditatea si gradul de curatire;
 acoperirea de beton a armaturii.
ART.16 BETONAREA
16. 1 Se fac verificari ale calitatii betoanelor atit la betonul proaspat cit si la cel intarit si constau
din:
 modul de vibrare a betonului;
 temperatura betonului proaspat la punerea in opera trebuie sa fie mai mare de 5C;
 calitatea betonului - prin recoltari de probe;
 lucrabilitatea betonului;
 la statia de betoane se ia cite o proba pe schimb si tip de beton;
 calitatea betonului pus in lucrare se va aprecia tinind cont de concluziile analizei efectuate
asupra rezultatelor incercarii probelor de verificare a clasei si a interpretarilor rezultatelor
incercarilor nedestructive sau pe carote;
 durata maxima de transport a betonului functie de temperatura sau calitatea
cimentuluiutilizat .
ART.17 DECOFRAREA timpanelor

17.1 Se verifica:
 aspectul elementelor decofrate;
Pagina 102 din 128

8 INDICATOARE RUTIERE
Pagina 103 din 128

CAIET DE SARCINI 8
INDICATOARE RUTIERE
Pagina 104 din 128

INDICATOARE
I - GENERALITATI
I.1. SCOP. APLICARE.
Prezentul caiet de sarcini se refera la executia indicatoarelor si la receptia indicatoarelor care vor fi
folosite in cadrul proiectului. Acesta cuprinde clasificari dupa dimensiuni, simboluri, forme, prescriptii
tehnice precum si alte conditii ce trebuie sa fie indeplinite de indicatoare.
I.2. PREVEDERI GENERALE
Toate indicatoarele rutier trebuie sa corespunda prevederilor standardelor pentru Indicatoare Rutiere –
Siguranta Circulatiei [STAS 1848/1,2 si 3-86] si actualizarilor ulterioare.
Constructorul este obligat sa asigure concordanta semnificatiei indicatoarelor cu prevederile acestui

caiet de sarcini.
Consultantul il va informa pe Constructor sa intreprinda, pe cheltuiala proprie, orice fel de verificare

considerata a fi necesara pentru a asigura conformitatea lucrarilor cu specificatiile acestui caiet de
sarcini.
In cazul când se vor constata abateri de la prezentul caiet de sarcini Consultantul va respinge orice
lucrare si va initia actiunile necesare ulterioare.
II - TIPURI DE INDICATOARE
II.1. ASPECT, FORMA, SIMBOLURI
II.1.1. Generalitati
Diferitele aspecte, forme si simboluri vor fi aratate in desene si vor fi descrise in paginile urmatoare.
II.1.2. Indicatoare de avertizare a pericolului
 Triunghi echilateral, margine rosie, simbol negru pe fond alb;
 Dreptunghi, sageata rosie indicand sensul benzii “inainte”, pe fond alb.
II.1.3. Indicatoare de reglementare
II.1.3.1. Indicatoare de prioritate
 Treceri la nivel cu calea ferata: furnizate de autoritatile responsabile de calea ferata;
 CEDEAZA TRECEREA: triunghi echilateral, margine rosie, text negru pe fundal alb;
 STOP: octogon, text alb pe fundal rosu;
Pagina 105 din 128

 PRIORITATE: romb, romb galben pe fundal alb;
 Cerc, margine rosie, fundal alb, sageata rosie aratand drumul cu prioritate, sageata neagra aratand
drumul fara prioritate;
 Patrat, fundal albastru, sageti in sens opus [1rosie, 1neagra].
II.1.3.2. Indicatoarede interzicere sau restrictie
Forma circulara, margine rosie cu simboluri fie rosii, fie negre, pe fundal alb si albastru.
II.1.3.3.de obligatie
Forma circulara cu inscriptii pe fundal albastru.
II.1.4. Indicatoare de orientare si informare
II.1.4.1. Generalitati
Fundal verde pe autostrazi;
Fundal albastru pe celelalte strazi;
Fundal galben pentru devieri de drumuri.
II.1.4.2. Indicatoare de orientare
 Placi dreptunghiulare pentru atentionare “Inainte”;
 Sageti pentru directionare la intersectii;
 Textul: pe indicatoarele de pe autostrada cu inaltimea 250mm, pe celelalte strazi, inaltimea 200mm.
II.1.4.3. Indicatoare de informare
 Patrat sau dreptunghi, fundal verde, text alb si/sau simboluri rosii/negre despre utilitati oferite de
zonele adiacente autostrazii;
 Idem, dar pe fundal albastru pentru celelalte drumuri.
II.1.4.4. Semne aditionale
 Dreptunghiular, patrat sau in forma de sageata, plasate sub indicatoare pentru a le accentua
intelesul.
Pagina 106 din 128

III - CONFECTIONAREA INDICATOARELOR

III.1. PREVEDERI GENERALE
Indicatoarele se vor confectiona din aluminiu astfel incât sa se realizeze cu precizie formele si
dimensiunile prevazute in prezentul caiet de sarcini.
Indicatoarele de forma triunghiulara, rotunda, dreptunghiulara cu latura cea mai mare < 1000 mm se vor
executa cu conturul ranforsat prin dubla indoire.
Panourile dreptunghiulare sau patrate având latura cea mai mica > 1000 mm se vor executa cu conturul
ranforsat si vor cuprinde sectiuni de otel sau sectiuni speciale din aluminiu.
Spatele indicatorului se vopseste in culori gri, mate si nereflectorizante.
Elementele de fixare pe stalpi a semnelor de circulatievor fi de prezoane sudate si suruburi cu piulita,

elementele metalice fiind placate cu zinc sau cadmiu, sau banda dublu-adeziva omologata.
Toate indicatoarele vor avea fete retroreflective, dupa cum urmeaza:
 Clasa 3 [diamant] pentru autostrazi cu termen de garantie 12 ani;
 Clasa 2 [inalta intensitate] pe drumuri europene cu termen de garantie 10 ani;
 Clasa 1 [tehnica] pe celelalte drumuri cu termen de garantie 7 ani.
Detaliile constructorului de indicatoare asupra metodelor de marcare si colorare a acestora vor fi

aprobate de Consultant inainte de inceperea confectionarii acestora.
De asemenea, inainte de inceperea confectionarii indicatoarelor, Consultantul va aproba metodele de

impachetare si transport a acestora.
IV - DIMENSIUNILE INDICATOARELOR
IV.1. PREVEDERI GENERALE
Dimensiunile indicatoarelor vor fi in conformitate cu reglementarile STAS 1848/ 2 – 86.
Toleranta aplicabila tuturor dimensiunilor este ± 5mm
IV.1.1. Indicatoare de avertizare, reglementare, interdictie, restrictie si obligare
IV.1.1.1. Indicatoare de forma triunghiulara
Pagina 107 din 128

“CEDEAZA TRECEREA”
Drum Alte
Autostrada
european drumuri
latura 1500 1200 900
latime chenar 200 150 120
latime banda
15 13 10
alba
Alte indicatoare triunghiulare
Drum Alte
Autostrada
european drumuri
latura 1200 900 700
latime chenar 150 75 60
IV.1.1.2. Indicatoare de forma circulara
Drum Alte
Autostrada
european drumuri
latura 1000 800 -
latime chenar 100 75 -
IV.1.1.3. Indicatoare de forma octogonala
Drum Alte
Autostrada
european drumuri
latura 1100 950 -
latime chenar 14 12 -
IV.1.1.4. Indicatoare de forma patrata
Acesta tipuri de indicatoare vor avea laturile de 650mm indiferent de pozitionarea lor. Trecerile de
pietoni pot avea, in cazuri speciale, 850mm.
IV.1.1.5. Indicatoare de forma dreptunghiulara
“ Curba periculoasa” Inaltime : 1200mm, Latime : 500mm
“ Trecere la nivel cu CF: Inaltime : 1000mm, Latime : 330mm
Pagina 108 din 128

IV.1.2. Indicatoare de directionare si informare
IV.1.2.1. Indicatoare de directionare
Forma tablitelor indicatoare de inaintare poate varia intre un patrat si dreptunghi cu raportul lungime/
latime sau latime/ lungime <2.5
Indicatoarele in forma de sageata:
− Inaltime = 330mm pentru un singur rand de text;
− Inaltime = 650mm pentru text pe doua randuri;
− Latime = in functie de lungimea textului.
IV.1.2.2. Indicatoare de informare
Aceste tipuri de indicatoare vor avea laturile de 650mm;
Indicatoare de forma dreptunghiulara pentru ‘Denumire drum’
− Inaltime 550mm, latime 330mm
Indicatoare de forma dreptunghiulara pentru ‘Circulatie pe o singura banda’
− Inaltime 1200mm, latime 330mm
Alte indicatoare de forma dreptunghiulara
Drum Alte
european drumuri
Tip a
Latime 650 500
Inaltime 850 650
Tip b
Latime 800 650
inaltime 1200 850
Tipul b este folosit numai pentru urmatoarele indicatoare:
1) indicarea directiei de mers
2) banda pentru vehicule lente
3) drum inchis sau deschis
4) informatii rutiere
Pagina 109 din 128

V CONTROLUL CALITATII FOLIEI REFLECTORIZANTE

V.1. GENERALITATI
CELE TREI TIPURI DE FOLII REFLECTORIZANTE FOLOSITE IN ROMANIA SUNT, DUPA CUM URMEAZA:
Clasa 1 -clasa “tehnica”. Aceste folii sunt constituite din microsfere de sticla aderente la o rasina
sintetica, incapsulate de catre o suprafata plana la exterior. Aplicarea foliilor cu ajutorul adezivilor se
poate face prin doua metode: lipire la cald sau lipire prin presare la rece.
Clasa 2 clasa “inalta densitate”. Alcatuire: asemanator clasei 1 dar intre microsferele de sticla si
fata exterioara se interpune un strat de aer.
Clasa 3 clasa “diamant”. Alcatuire: asemanator clasei 2 dar in loc de microsfere de sticla se
folosesc prisme de sticla.
Metodele de testare pentru folii retroreflectorizante si indicatoare de circulatie retroreflectorizante

constau din metode de testare fotometrice, metode de testare a caracteristicilor mecanice si a
rezistentei la coroziune.
Toate foliile din stoc vor avea un certificat de calitate emis de catre un laborator de specialitate omologat
dupa normele europene.
Toate actiunile cuprinzand procesarea si aplicarea foliilor retroreflectorizante vor urma strict
instructiunile producatorului.
Toate semnele de circulatie vor avea o eticheta permanenta fixata pe spate de maxim 30cm 2 care sa
cuprinda marca producatorului, numarul de inregistrare in lot, anul producerii si textul “Produs
garantat”. Eticheta nu va fi reflectorizanta.
Mostrele de folii reflectorizante, inainte de a fi testate, se aplica pe placute de aluminiu cu grosimea de

2mm sau se pot efectiv decupa de pe un indicator. Inainte de inceperea verificarilor probele vor fi tinute
la temperatura de 23±2ºC si in umiditate relativa de 50±5% timp de 24 de ore.
Rezultatele testarii se exprima ca o marime medie, provenita din cel putin trei determinari a trei mostre
testate in conditii asemanatoare.
V.2. ANALIZE FOTOMETRICE
V.2.1. Coeficient de retroreflexie
Analizele se vor face pe probe de 150mm x 150mm la 5º, 30º si 40º ale unghiului de incidenta al luminii
[], si la 0.2º, 0.3º, 0.33º, 1º, 2º ale unghiului de admisie al luminii [], in comparatie cu cel incident.
Coeficientul de retroreflexie va fi masurat in conformitate cu “publicatia CIE nr. 54 – Retroreflexia” 1982,

pentru sursa de lumina A [temperatura culorii avand 2856ºK, se va exprima in cd / lx.m 2].
Valoarea coeficientului de retroreflexie R rezulta ca o medie a citirilor efectuate in diferite puncte pe

toata suprafata mostrei de folie retroreflectorizanta. Valorile minime admisibile sunt prezentate in
tabelele A1, A2 si A3. Pentru radiografiile facute asupra seriei de folii avand culori transparente, valoarea
lui R va fi cel putin 70% din valorile prezentate pentru seria de folii colorate in tabelele A1, A2 si A3.
Pagina 110 din 128

Valori minime ale coeficientului de retroreflexie R [cd / lx.m2]
Sursa de lumina: CIE – Iluminare Standard A
Tabel A1 : folii clasa 1
portocali
  alb galben rosu verde albastru maro
u
0.2º 5º 70 50 14.5 9 4 1 25
30º 30 22 6 3.5 1.7 0.3 7
40º 10 7 4 1.5 0.5 0.1 2.2
0.33º 5º 50 35 10 7 2 0.6 20
30º 24 16 4 3 1 0.2 4.5
40º 9 6 1.8 1.2 0.4 - 2.2
1º 5º 12 7.5 2 1.5 0.5 0.2 1.7
30º 6 3.5 1 0.7 0.2 0.1 1.0
40º 2 1 0.7 0.5 0.1 - 0.7
2º 5º 5 3 0.8 0.6 0.2 - 1.2
30º 2.5 1.5 0.4 1.3 0.1 - 0.6
40º 1.5 1 0.3 0.2 - - 0.4
portocali
  alb galben rosu verde albastru maro
u
0.2º 5º 250 170 45 45 20 12 100
30º 150 100 25 25 11 8.5 60
40º 110 70 15 12 8 5 29
0.33º 5º 180 122 25 21 14 8.5 65
30º 100 67 14 12 8 5 40
40º 95 64 13 11 7 3 20
1º 5º 15 9 2.5 2 0.5 0.4 4.5
30º 7.5 4.5 1.5 1 0.3 0.2 2.5
40º 4.5 3 1 0.5 0.02 0.1 2
2º 5º 5 3 0.8 0.6 0.2 0.2 1.5
30º 2.5 1.5 0.4 0.3 0.1 0.1 0.9
40º 1.5 1 0.3 0.2 - - 0.8
Pagina 111 din 128

Valoarea minima R pentru culoarea alba
 = 5º º 0.33 0.5 1.0 1.5 2.0

R 310 280 70 18 6.2
 = 15º º 0.33 0.5 1.0 1.5 2.0
R 300 230 65 17 4.7
 = 30º º 0.33 0.5 1.0 1.5 2.0
R 150 100 31 9 3.5
 = 40º º 0.33 0.5 1.0 1.5 2.0
R 83 50 13 4 1.7
portocali
galben rosu albastru verde verde2
u
Coef. R in comparatie cu
0.8 0.25 0.5 0.05 0.1 0.07
alb
NOTA: coeficientul de retroreflexie R determinat pe suprafete umede se va calcula numai in laboratoare
specializate dotate cu instalatii adecvate.
Pentru gama de culoare galbena, folii cu suprafatare rosu transparent, valoarea lui R va fi de cel putin
50% din valoarea determinata pentru culoarea rosie din tabelele A1, A2 si A3.
Incercarile se realizeaza pentru:
 Asigurarea unei vizibilitati adecvate pe timp de noapte;
 Evaluarea degradarii capacitatii de retroreflexie in timp in diferite conditii de mediu;
 Evaluarea gradului de retroreflexie la expirarea termenului de garantie;
 Stabilirea frecventei probabile de inlocuire a indicatoarelor de circulatie vechi;
 Aprecierea comportamentului general al foliilor retroreflectorizante si al elementelor de suprafatare

(tiparire)
V.2.2. Culoare
Culoarea foliilor reflectorizante se determina pe mostre avand dimensiunile de 50x50mm, aplicate pe

placute de aluminiu.
Masurarea culorii se face cu un Colormetru, in conformitate cu “Publicatia CIE nr. 15.2. – Color-metria,
1986”
Proba va fi iluminata cu o sursa de iluminare standard D65, sub un unghi de 45º fata de suprafata
normala a probei si cu o directie de masurare de 0º (Geometrie de masurare 45/ 0).
Pentru foliile retroreflectorizante, punctele de coordonate imprimate in relief exprima campurile de

culoare aratate in diagrama CIE 1931. Figura 3 prezinta campul de culoare pentru materialele noi, iar
suprafata hasurata arata materialele operationale. Tabelele B1, B2 si B3 arata aria campurilor cromatice
Pagina 112 din 128

pentru foliile retroreflectorizante noi, iar tabelele C1 si C2 arata aria campurilor pentru foliile
operationale.
Coordonate cromatice
Tabel B1 – Folii retroreflectorizante noi de clase 1 si 2
1 2 3 4
Alb X 0.305 0.335 0.325 0.295
Y 0.315 0.345 0.355 0.325
Galben X 0.494 0.470 0.513 0.545
Y 0.505 0.480 0.437 0.454
Rosu X 0.660 0.610 0.638 0.690
Y 0.340 0.340 0.312 0.310
Verde X 0.110 0.170 0.170 0.110
Y 0.415 0.415 0.500 0.500
Albastru X 0.130 0.160 0.160 0.130
Y 0.090 0.090 0.140 0.140
Tabel B2 – Folii retroreflectorizante noi de clasa 3 – la lumina zilei
Culoare cromatica Factor de

3 stralucire
1 2 4
B
Alb X 0.305 0.335 0.325 0.295 > / - 0.40
Y 0.315 0.345 0.335 0.325
Galben X 0.494 0.470 0.513 0.545 > / - 0.24
Y 0.505 0.480 0.437 0.454
Rosu X 0.735 0.700 0.610 0.660 > / - 0.03
Y 0.265 0.250 0.340 0.340
Portocali X 0.610 0.535 0.506 0.570 > / - 0.12
u Y 0.390 0.375 0.404 0.429
Verde X 0.110 0.170 0.170 0.110 > / - 0.03
Y 0.415 0.415 0.500 0.500
Verde 2 X 0.170 0.220 0.245 0.210 > / - 0.01
Y 0.525 0.450 0.480 0.550
Albastru X 0.130 0.160 0.160 0.130 > / - 0.01
Y 0.090 0.090 0.160 0.140
Pagina 113 din 128

Tabel B3 – Folii retroreflectorizante noi de clasa 3 – in timpul noptii
Culoare cromatica
1 2 3 4
Alb X 0.475 0.360 0.369 0.515
Y 0.452 0.415 0.370 0.409
Galben X 0.513 0.500 0.545 0.575
Y 0.487 0.470 0.425 0.425
Rosu X 0.652 0.620 0.712 0.735
Y 0.348 0.348 0.255 0.265
Portocali X 0.645 0.613 0.565 0.595
u Y 0.355 0.355 0.405 0.405
Verde X 0.007 0.200 0.322 0.193
Y 0.570 0.500 0.590 0.782
Verde 2 X 0.007 0.200 0.322 0.193
Y 0.570 0.500 0.590 0.782
Albastru X 0.033 0.180 0.230 0.091
Y 0.370 0.370 0.240 0.133
Tabel C1 – Folii retroreflectorizante operationale de clasa 1 si 2
Culoare cromatica Factor de stralucire

1 2 3 4 B
Alb X 0.350 0.300 0.285 0.335 > / - > / -
Y 0.360 0.310 0.325 0.375 0.35 0.27
Galben X 0.545 0.487 0.427 0.465 > / - > / -
Y 0.454 0.423 0.483 0.534 0.27 0.16
Rosu X 0.690 0.595 0.569 0.655 > / - > / -
Y 0.310 0.315 0.341 0.345 0.05 0.03
Verde X 0.007 0.248 0.177 0.026 > / - > / -
Y 0.703 0.409 0.362 0.399 0.04 0.03
Albastru X 0.078 0.150 0.210 0.137 > / - > / -
Y 0.171 0.220 0.160 0.038 0.01 0.01
Portocali X 0.610 0.535 0.506 0.570 > / - > / -
u Y 0.390 0.375 0.404 0.429 0.15 0.14
Maro X 0.455 0.523 0.479 0.558 > / - > / -
Y 0.397 0.429 0.373 0.394 0.04 0.03
Pagina 114 din 128

Tabel C2 – Folii retroreflectorizante operationale clasa 3
Culoare cromatica Factor de

3 stralucire
1 2 4
B
Alb X 0.350 0.300 0.285 0.335 > / - 0.40
Y 0.360 0.310 0.325 0.375
Galben X 0.545 0.487 0.427 0.465 > / - 0.24
Y 0.454 0.423 0.483 0.534
Rosu X 0.735 0.674 0.569 0.655 > / - 0.03
Y 0.265 0.236 0.341 0.345
Portocali X 0.610 0.535 0.506 0.570 > / - 0.12
u Y 0.390 0.375 0.404 0.429
Verde X 0.007 0.248 0.177 0.026 > / - 0.03
Y 0.703 0.409 0.362 0.399
Verde 2 X 0.313 0.131 0.248 0.127 > / - 0.01
Y 0.682 0.453 0.409 0.557
Albastru X 0.078 0.150 0.210 0.137 > / - 0.01
Y 0.171 0.220 0.160 0.038
In tabelul D se vor prezenta coordonatele cromatice pentru foliile ne-retroreflectorizante gri si

negre
Tabel D
Culoare cromatica Factor de stralucire

1 2 3 4 maxim minim
Gri X 0.305 0.350 0.340 0.295 > / - > / -
Y 0.315 0.360 0.370 0.325 0.08 0.10
Negru X 0.300 0.385 0.345 0.260 > / - > / -
Y 0.270 0.355 0.395 0.320 0.02 0.02
V.3. TESTE DE VERIFICARE A REZISTENTEI LA MEDIU

V.3.1. Caracteristici mecanice
V.3.1.1. Adeziune
Testul de adeziune se executa pe esantioane avand dimensiunile de 100mm x 150mm. Initial se

desprinde folia cu ajutorul unei lame pe o suprafata de 20mm x 20mm. Restul foliei se va desprinde
manual. Foliile retroreflectorizantetrebuie sa prezinte o buna aderenta la suport, indepartarea prin
jupuire neputand fi posibila fara distrugerea materialului retroreflectorizant.
V.3.1.2. Impact
Pagina 115 din 128

O bila din otel cu diametrul de 51mm si cantarind 540 grame este lasata sa cada de la o inaltime de
250mm peste materialul de proba de dimensiune 150mm x 150mm. Materialul este considerat ca fiind
necorespunzator daca folia se desprinde sau/ si apar crapaturi vizibile pe aceasta .
V.3.1.3. Caldura
Proba de dimensiune 75mm x 150mm va fi tinuta in cuptor la 71±3ºC timp de 24 de ore, iar apoi tinuta
la temperatura camerei pentru urmatoarele 2 ore. Materialul se considera ca fiind necorespunzator daca
proba prezinta orice semn de deteriorare, inclusiv crapare sau desprindere.
V.3.1.4. Rece
Proba de dimensiune 75mm x 150mm va fi tinuta in congelator la -35±3ºC timp de 24 de ore, iar apoi
tinuta la temperatura camerei pentru urmatoarele 2 ore. Materialul se considera ca fiind
necorespunzator daca proba prezinta orice semn de deteriorare, inclusiv crapare sau desprindere.
V.3.2. Rezistenta la coroziune
Clorura de sodiu 5% se dizolva in apa distilata pentru simularea conditiilor saline la temperatura
35ºC±2ºC.
Mostrele de testat au dimensiunile de 150mm x 150mm si sunt supuse actiunii cetii saline la doua cicluri
de cate 22 de ore fiecare. Ciclurile vor fi separate printr-un interval de 2 ore la temperatura camerei,
timp in care mostrele pot fi uscate.
Dupa testare, vor fi spalate cu apa distilata si uscate in vederea examinarii.
Testul de rezistenta la coroziune poate fi considerat necorespunzator daca mostrele testate prezinta
defecte de suprafata de tip fisuri, si daca indicele de retroreflexie R impreuna cu coordonatele cromatice
nu corespund valorilor prezentate in tabelele A, B si C.
V.3.3. Rezistenta la intemperii
Mostrele de folii retroreflectorizante se expun in diferite zone climatice, timp de 2ani, cu fata catre sud si
inclinate la 45º. Suprafata acestora se spala periodic pentru indepartarea prafului.
Rezultatul la testul de rezistenta la intemperii se considera necorespunzator daca mostrele de folii

reflectorizante:
 Prezinta deteriorari ale suprafetei, de exemplu fisuri;
 Pentru valori  = 0.33º si  = 5º indicele R are valori mai mici decat cele prezentate in tabelul A
multiplicate cu factorii:
 Folii clasa 1: 50%
 Folii clasa 2: 80%
 Foliile din clasa 3 prezinta un R mai mic decat cele prezentate in tabelul E:
Pagina 116 din 128

Tabel E
Culoarea
º º Portocali Albastr
Alb Galben Rosu Verde Verde2
u u
0.3
5 248 198 62 124 12 25 17
3
0.3
30 120 96 30 60 6 12 8
3
1 5 56 45 14 28 3 6 4
1 30 25 20 6 13 1.3 2.5 1.8
 Valorile cromatice se afla in afara campului de culori din figurile 3 si 4;
 Factorii de stralucire sunt mai mici dacat valorile minime inregistrate in tabelul C anterior.
V.3.4. Rezistenta la actiunea apei
Probele de dimensiune 150mm x 150mm se mentin in permanenta umede. Rezultatul testului se

considera necorespunzator daca pentru  = 0.33º si  = 5º indicele R nu pastreaza minim 90% din
valoarea stipulata in tabelul A.
V.4. CONTROLUL CALITATII SI APROBARI
V.4.1. Certificarea calitatii foliilor de retroreflexie
Tipul foliei folosite pentru diferitele indicatoare de circulatie trebuie sa fie aprobata de catre Consultant
pe baza Certificatului de Calitate emis de catre un Laborator de Specialitate European sau de catre
Autoritatea Nationala a Drumului. Se va aproba in Romania.
V.4.2. Certificarea calitatii indicatoarelor
Indicatoarele folosite trebuie sa fie aprobate de catre Consultant pe baza Certificatului de Calitate emis
de catre fabricant pentru fiecare lot de indicatoare livrat.
V.4.3. Planificarea controlului calitatii
Fabricantul de indicatoare va garanta colaborarea cu un laborator specializat aprobat de catre

Consultant.
Odata ce s-au terminat toate verificarile iar indicatoarele au fost livrate in intregime la locul de
amplasare, se va realiza o verificare suplimentara vizuala a probelor pentru a se asigura asupra calitatii
generale, iar Constructorul va realiza o inregistrare a Certificatelor de Calitate intr-o forma aprobata de
catre Consultant.
Pagina 117 din 128

9 MARCAJE RUTIERE
Pagina 118 din 128

CAIET DE SARCINI 9
MARCAJE RUTIERE
Pagina 119 din 128

MARCAJE RUTIERE
I GENERALITATI
I.1. SCOP. APLICATIE

Prezentul caiet de sarcini se refera la marcaje rutiere care se vor executa incadtul acestui proiect. Acesta cuprinde
clasificari conform prevederilor tehnice precum si alte conditii pe care marcajele rutiere trebuie sa le indeplineasca.
I.2.PREVEDERI GENERALE
Constructorul este obligat sa asigure concordanta marcajelor rutiere prevazute in proiect cu prevederile acestui
caiet de sarcini.
Caietul de Sarcini se completeaza cu prevederile SR EN 1463+A1:2009 si SE EN 1790:1999 si normele tehnice emise
de CNADNR. Standardele enumerate si cerintele CNADNR prevaleaza asupra oricaror specificatii conflictuale din
prezentul caiet de Sarcini
II LISTA DE MATERIALE
II.1. CONDITII TEHNICE PENTRU VOPSEAUA DE MARCAJ

Pentru marcajele rutiere vor fi folosite urmatoarele tipuri de materiale:
a) Benzi din material plastic impimate cu vopsea ecologica, de tip solubil in apa, cu uscare in aer liber (fara
solvent organic). Aceasta vopsea va garanta vizibilitatea marcajelor indiferent de conditii. Vopseaua se va
aplica pe o amorsa corespunzatoare. Marcajele se vor aplica cu cu instrumente potrivite de vopsit, amorsat
sau bile din sticla, sau se vor aseza manual, in functie de tipul de marcaj. Asigurarea unui service al marcajelor
se va face pentru minim 18 luni. Calitatea vopselei se va aprecia in functie de datele tehnice prezentate in
ANEXA 1. Calitatea amorsei se va aprecia in functie de datele tehnice prezentate in ANEXA 2.
b) Benzi marcate termo-plastice sau autoaderente, cu aplicare la cald sau la rece. In cazul acestora se prevad
aceleasi conditii tehnice ca cele pentru benzile din material plastic. Asigurarea unui service al marcajelor se va
face pentru minim 36 luni. La prezentarea ofertei, ofertantul ii va furniza Constructorului si metodologia de
aplicare insotita de specificatiile tehnice necesare pentru realizarea acestui tip de benzi.
Pentru materiale vor fi eliberate certificate de calitate, emise de catre laboratoare certificate international (cel
putin echivalentul BAST sau LGA).
II.2. CONTROLUL CALITATII PENTRU VOPSEAUA DE MARCAJ

Toate loturile de vopsea vor fi insotite de declaratii de conformitate insotite de buletine de analiza privind
caracteristicile acesteia.
Se vor preleva contraprobé de vopsea pentru eventuala verificare a caracteristicilor acesteia, in cazul in care se
constata ca dupa aplicarea acesteia calitatea marcajului este necorespunzatoare
II.3. CONDITII TEHNICE PENTRU MICROBILE SI BILE MARI DE STICLA

Toate vopselele pentru marcaje rutiere vor folosi un anumit tip de microbile sau bile mari de sticla. Fabricantul va
propune tipul de bile de sticla precum si dozajul acestora, in concordanta cu raportul BAST. Microbilele si bilele
mari de sticla vor fi ambalate in saci sigilati.
III TIPURI DE MARCAJE RUTIERE
Pagina 120 din 128

III.1. MARCAJE LONGITUDINALE

III.1.1. Generalitati
In general, marcajele longitudinale se clasifica dupa cum urmeaza:
 De separare a sensurilor de circulatie;
 De delimitare a benzilor;
 De delimitare a partii carosabile.
Aceste marcaje se executa prin:
 Linie continua simpla sau dubla;
 Linie discontinua simpla sau dubla;
 Linie dubla compusa dintr-o linie continua si una discontinua.
III.1.2. Linii de separare a sensurilor de circulatie
 Linie simpla discontinua, cu dimensiunea intervalului liber dintre segmente variind in functie de conditiile
drumului;
 Linie dubla compusa dintr-o linie continua si una discontinua, semnalizand depasirea interzisa pe sensul
alaturat liniei continue;
 Linie dubla continua, se aplica in locurile unde se interzice incalcarea ei pe ambele sensuri.
III.1.3. Linii de delimitare a benzilor
 Linie simpla discontinua, cu dimensiunea intervalului liber dintre segmente variind in functie de conditiile
drumului.
III.1.4. Linii de delimitare a partii carosabile
 Linie simpla continua pe autostrazi, drumuri nationale si la exteriorul curbelor periculoase;
 Linie simpla discontinua pe celelalte tipuri de drumuri;
 Linie simpla discontinua pentru a delimita benzile de accelerare, decelerare sau viraj, de benzile curente de
circulatie.
III.1.5. Aplicarea liniei discontinue
 Segmente scurte cu intervale libere lungi, in conditii normale;
 Semente lungi cu intervale libere scurte in zone periculoase, inclusiv benzile marcate cu sageti pentru
selectarea sensului de circulatie (“intoarcere la banda…”)
III.1.6. Supralargirea in curbe
Pagina 121 din 128

 Pentru supralargire < 1.00m, toata supralargirea se va amenaja la banda din interiorul curbei;
 Pentru supralargire > 1.00m, banda din interiorul curbei se va lati cu 1.00m + 60% din valoarea ramasa din
supralargire, iar banda din exterior cu 40%.
III.2. MARCAJE TRANSVERSALE

III.2.1. Oprire
 Linie continua cu latimea de 400mm.
III.2.2. Cedeaza trecerea
 Linie discontinua cu latimea de 400mm.
III.2.3. Traversare pentru pietoni
 Linii cu latimea de 400mm trasate paralel cu axul caii
Cu lungimea de 3000mm pentru viteze de apropiere < 50 Km/ h
Cu lungimea de 4000mm pentru viteze de apropiere ≥ 50 Km/ h;
 Linii transversale pe axul caii pentru oprire, late de 400mm, trasate cu 600mm inainte de marcajul pietonal pe
fiecare sens de circulatie.
III.2.4. Traversare pentru biciclisti
 Doua linii intrerupte.
III.3. MARCAJE DIVERSE

III.3.1. Ghidare
 Pentru materializarea traiectoriei pe care vehiculele trebuie sa le urmeze in traversarea intersectiei.
III.3.2. Spatii interzise
 Linii paralele, dispuse inclinat la marginea partii carosabile.
III.3.3. Parcari pe partea carosabila
 Linii dispuse la 90˚ fata de marginea caii;
 Linii inclinate fata de margine;
 Linii paralele cu marginea caii.
III.3.4. Curbe periculoase dupa aliniamente lungi
 Marcaje de reducere a vitezei constituite din linii transversale cu latimea de 400mm.
IV APLICAREA MARCAJELOR
IV.1. TIPURI SI MARIMI
Pagina 122 din 128

Marcajele rutiere constituite din material plastic, cu vopsea alba ecologica (amestec cu apa) vor avea vizibilitate
optima indiferent de conditiile atmosferice. Vopseaua va fi asezata pe amorsa corespunzatoare sub forma unui film
in grosime de 2000 microni.
Marcajele rutiere constituite din material termo-plastic vor avea vizibilitate optima indiferent de conditiile
atmosferice. Marcajele se vor aplica in stricta conformitate cu instructiunile fabricantului, dupa acordul Inginerului.
IV.2. APLICAREA MARCAJELOR RUTIERE

IV.2.1. Generalitati
Lucrul poate incepe numai daca urmatoarele cerinte au fost indeplinite:
 Constructorul a obtinut de la AND si de la Politia Rutiera aprobarile necesare privind inchiderile de circulatie
care vor fi aplicate;
 La zona de lucru au fost au fost aduse indicatoarele pentru semnalizarea traficului temporar precum si conurile
de semnalizare rutiera;
 S-au obtinut aprobarile de la Inginer.
IV.2.2. Executia marcajelor
 Punctele de aplicare a marcajelor se vor realiza pe carosabil folosind dispozitive adecvate;
 Aplicarea marcajelor se va face in conformitate cu prevederile din proiect;
 Inginerul va verifica punctele de referinta ale marcajelor inainte de aplicarea finala.
IV.2.3. Aplicarea finala
 Suprafata carosabila va fi curatata in intregime inainte de inceperea aplicarii marcajelor;
 Suprafata carosabila pe care exista marcaje vechi va fi curatata mecanic;
 Amorsa si vopseaua vor fi aplicate conform instructiunilor fabricantului.
V CONTROLUL CALITATII MARCAJELOR
V.1. Generalitati
Constructorul va pregati programul pentru Controlul Calitatii care va fi aprobat de Inginer.
Programul pentru Controlul Calitatii va contine urmatoarele, dar nu se va limita doar la aceste aspecte:
 Masuri pentru a se asigurara ca vopseaua va fi in intregime amestecata si trecuta prin site inainte de punerea
in opera;
 Verificari periodice ale grosimii filmului de vopsea;
 Verificari periodice ale cantitatii si distributiei microbilelor de sticla.
Pagina 123 din 128

ANEXA 1
FISA TEHNICA - Benzi din material plastic impimate cu vopsea ecologica, de tip solubil in apa
(fara solvent organic).
1. denumirea: conform fabricant
2. caracteristici ale materialelor plastice:

2.1. tip de binder acrilic
2.2. volum conform fabricant
2.3. solutii nevolatile [mase plastice] minim 85%
2.4. vascozitate conform fabricant
2.5. cenusi % 950˚c minim 66%
2.6. termen de garantie pentru depozitare minim 6 luni
3. caracteristici ale filmului de vopsea:

3.1. testul BAST (minim 4 Mio) pentru film
umed, grosime 2000µm
raport BAST nr.
retroreflexie minim 150 mcd/ Lx m2
factor de luminozitate minim 0.40
pendul STR minim 40
rezistenta la uzura minim 80%
grosime film umed 2000µm
tip de microbile raport BAST
dozare microbile raport BAST
3.2. timp de uscare film umed raport BAST
rezistenta la ploaie dupa uscare conform fabricant
4. garantie a materialului plastic si a microbilelor

4.1. vopsea raport LGA
4.2. microbile certificare Lloyd
4.3. acordul MLPLAT – CATC nr.
5. conditii de aplicare
5.1. temperatura la aplicare
in aer conform fabricant
la sol conform fabricant
5.2. higrometrie conform fabricant
5.3. diluare conform fabricant
5.4. dispozitiv de marcare conform fabricant
6. toxicitate si protectia mediului conform stipulari 91/ 155/ EWG
7. reguli pentru siguranta transport, manevrare, depozitare conform fabricant
ANEXA 2
FISA TEHNICA – Amorsa cu uscare in aer liber
Se foloseste pentru a asigura o buna adeziune a marcajului final la suprafata. Amorsa se va

aplica pe suprafete bituminoase vechi sau nou turnate, sau peste marcajele vechi.
Pagina 124 din 128

1. denumire vopsea conform fabricant
2. caracteristici amorsa umeda:

2.1. tip de binder acrilic
2.2. volum conform fabricant
2.3. vascozitate conform fabricant
2.4. termen de garantie pentru depozitare minim 6 luni
3. conditii de aplicare
3.1. temperatura aer conform fabricant
3.2. temperatura suprafetei conform fabricant
3.3. umiditate relativa % conform fabricant
3.4. modalitate de aplicare conform fabricant
3.5. grosime film umed conform fabricant
4. timp de uscare asa cum este sau umed maxim 3-6 minute
5. rezistenta la ploaie dupa timpul de uscare maxim 15 minute
6. toxicitate si protectia mediului conform stipulari 91/ 155/ EWG
7. reguli pentru siguranta transport, manevrare, depozitare conform fabricant
Pagina 125 din 128

2. LISTA DOCUMENTELOR DE REFERINTA
LISTA STANDARDELOR ŞI NORMATIVELOR TEHNICE ÎN VIGOARE LUCRARI DE DRUMURI

ANEXA A
Indicativ Titlul reglementărilor

SR 174/1/2009 Lucrări de drumuri.
SR EN 13108-1-8:2006/AC:2008 Îmbrăcăminţi bituminoase cilindrate executate la cald. Partea 1
SR EN 13108-20,21:2006/AC:2009 Condiţii tehnice pentru mixturi asfaltice.
SR EN 13108-1-8:2006/AC:2008 Îmbrăcăminţi bituminoase cilindrate executate la cald.
SR EN 13108-20,21:2006/AC:2009 Condiţii tehnice pentru prepararea şi punerea în operă a
AND605/2014 mixturilor asfaltice şi recepţia îmbrăcăminţilor.
STAS 175/87 Lucrări de drumuri. Îmbrăcăminţi bituminoase turnate, executate
SR EN 13108-6:2006/AC:2008 la cald. Condiţii tehnice generale de calitate.
SR 662/2002
SR EN 12620:2013
Lucrări de drumuri. Agregate naturale de balastieră.
SR EN 13043:2013
SR EN 13242:2013
SR 667/2000 Agregate naturale şi piatră prelucrată pentru lucrări de drumuri.
(SR 667/97) Condiţii tehnice de calitate.
SR EN 12620:2013
SR EN 13043:2013
SR EN 13242:2013
SR EN 1008/2003
Apă pentru betoane şi mortare.
(STAS 790/84)
SR EN 10083-1:2007 Oţeluri pentru călire şi revenire. Partea 1: Condiţii tehnice
SR EN 10083-1:2007 generale de livrare
SR EN 998/2/2004 Specificaţie a mortarelor pentru zidării .
( STAS 1030/85) Partea 2: Mortare pentru zidării.
SR EN 998-2:2011
Materiale pentru sudare. Electrozi înveliţi pentru sudarea
SR EN 1600/2000 manuală cu arc electric a oţelurilor inoxidabile şi refractare.
SR EN ISO 3580:2008 Clasificare.
(SR EN 1599/99) Materiale consumabile pentru sudare. Electrozi înveliţi pentru
(STAS 1125/1/91) sudarea manuală cu arc electric a oţelurilor termorezistente.
SR EN ISO 3581:2012
Clasificare.
SR EN ISO 2409:2007 Vopsele şi lacuri. Încercarea la caroiaj.
SR EN ISO 2409:2013 ver.eng.
STAS 2410/90 Accesorii metalici pentru mobilier.
(STAS 2409/51) Broaşte simple cu zăvor. Dimensiuni
SR EN 1536/2004
SR EN 1536:2011 Execuţia lucrărilor geotehnice speciale. Piloţi foraţi.
SR EN ISO 898/1/2002 Caracteristici mecanice ale elementelor de asamblare executate

(STAS 2700/3/89) din oţel carbon şi oţel aliat. Partea 1: Şuruburi şi prezoane.
SR EN ISO 898-1:2013 var eng.
SR EN 12670/2002
(STAS 5089/71) Piatră naturală. Terminologie
(STAS 5090/83)
SR 8877-1:2007 Emulsii bituminoase cationice.
Pagina 126 din 128

SR 8877-2:2007 Det. pseudo-viscozitatii Engler a emulsiilor bituminoase.

Protecţia contra coroziunii a construcţiilor supraterane din oţel.
STAS 10166/1/77
Pregătirea mecanică a suprafeţelor.
SR EN 1337-3:2005 Aparate de reazem pentru structuri
Protecţia contra coroziunii a construcţiilor din oţel supraterane.
STAS 10702/1/83
Acoperiri protectoare. Condiţii tehnice generale
SR 11100/1-93 Zonare seismică. Macrozonarea teritoriului României.
SR EN ISO 15614/8/2003 Specificaţia şi clasificarea procedurilor de sudare pentru
(STAS 11400/3/89) materiale metalice.
Table groase de oţel pentru elementele principale ale podurilor şi
STAS 12187/88
viaductelor.
SR 13510:2006 Beton Partea 1: Specificatie, performanta, productie si
SR 13510:2006/A1:2012 conformitate. Document national de aplicare a SR EN 206-1
Materiale metalice . Încercarea la încovoiere prin şoc. Epruvete
SR 13170/93
speciale şi metode de evaluare.
(STAS 2015/1/83 ) Fonte şi oţeluri. Prelevarea şi pregătirea probelor pentru
SR EN ISO 14284/AC:2003 determinarea compoziţiei chimice.
SR 13510:2006 Beton. Partea 1: Specificaţie, performanţă, producţie şi
SR 13510:2006/A1:2012 conformitate. Document naţional de aplicare a SR EN 206-1, cu
erata SR 13510:2006/C91:2008
Lista de Standarde nu este limitativa.
Intocmit
Ing. Marian Burlacu
Pagina 127 din 128

3. ANEXA - BREVIARE DE CALCUL
Pagina 128 din 128

4.caiet de Sarcini DRUM

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

4.caiet de Sarcini DRUM

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Caiete de Sarcini Lucrari de Drum - Faza Proiect Tehnic

Modernizare strazi in orasul Insuratei, judetul Braila -

Proiect nr.12/ 2018

Volumul 2 – Caiet de Sarcini

BENEFICIAR: UAT Oras Insuratei, Jud.Braila

Pagina 1 din 128

Pagina 2 din 128

Pagina 3 din 128

Pagina 4 din 128

Pagina 5 din 128

Antreprenorul va semnaliza zona de lucru si va solicita organelor competente restrictionarea vitezei

Receptia la terminarea lucrarilor

PAZA CONTRA INCENDIILOR

Pagina 7 din 128

Pagina 8 din 128

ART.1. DOMENIU DE APLICARE

ART.2. PREVEDERI GENERALE

CAPITOLUL II - MATERIALE FOLOSITE

ART.3. PĂMÂNT VEGETAL

Pagina 9 din 128

ART.4. PĂMÂNTURI PENTRU TERASAMENTE

ART.5. APA DE COMPACTARE

ART.6. PĂMÂNTURI PENTRU STRATURI DE PROTECTIE

ART.7. VERIFICAREA CALITĂTII PĂMÂNTURILOR

Pagina 10 din 128

Nr. Caracteristici care se verifică Frecvente minime Metode de

7.2. Laboratorul Antreprenorului va avea un registru cu rezultatele tuturor determinărilor de laborator.

CAPITOLUL III - EXECUTAREA TERASAMENTELOR

ART.8. PICHETAJUL LUCRĂRILOR

Pagina 11 din 128

- traseul santurilor de pamant

- punctele de intersectii ale taluzurilor cu terenul natural (ampriza);

ART.9. LUCRĂRI PREGĂTITOARE

- verificarea gospodariei subterane impreuna cu detinatorii de utilitati

- curătirea terenului de resturi vegetale si buruieni;

- decaparea si depozitarea pământului vegetal;

- asanarea zonei drumului prin îndepărtarea apelor de suprafată si adâncime;

- demolarea constructiilor existente.

Pagina 12 din 128

ART.10. MISCAREA PĂMâNTULUI

ART.11. GROPI DE ÎMPRUMUT SI DEPOZITE DE PĂMâNT

Pagina 13 din 128

 un raport cu programul de exploatare a gropilor de împrumut si planul de refacere a mediului.

11.2. La exploatarea gropilor de împrumut Antreprenorul va respecta următoarele reguli:

 pământul vegetal se va îndepărta si depozita în locurile aprobate si va fi refolosit conform prevederilor

ART.13. PREGĂTIREA TERENULUI DE SUB RAMBLEURI

Pagina 14 din 128

Pe terenuri stâncoase aceste trepte vor fi realizate cu mijloace agreate de “Inginer”.

ART.14. EXECUTIA RAMBLEURILOR

14.1.2. Nu se execută lucrări de terasamente pe timp de ploaie sau ninsoare.

14.2. Modul de executie a rambleurilor

- împănarea golurilor cu pământ;

- asigurarea tasărilor în timp si luarea lor în considerare;

14.3. Compactarea rambleurilor

Zonele din terasamente (la care se Necoezive Coezive

14.4. Controlul compactării

În timpul executiei, terasamentele trebuie verificate după cum urmează:

a) controlul va fi pe fiecare strat;

b) frecventa minimă a testelor trebuie să fie potrivit tabelului 6.

Denumirea încercării Frecvenăa minimală a Observatii

14.5 Profiluri si taluzuri

Pagina 17 din 128

Panta a) Unghiul de frecare internă în grade