Asfaltator Suport de Curs Varianta Finala

CURS DE CALIFICARE / RECALIFICARE N MESERIA DE ASFALTATOR
SUPORT DE CURS PENTRU DISCIPLINA TEHNOLOGIA MESERIEI
Tehnologia meseriei - 3
1. UTILIZAREA CORECT A VOCABULARULUI TEHNIC PENTRU MESERIA DE ASFALTATOR
No iuni introductive Asfaltatorul execut mbr c min i de drumuri i trotuare cu mixturi din agregate cu lian i bituminoi. Procesul tehnologic de executare a mbr c min ilor cu lian i bituminoi const din: 1. Preg tirea suprafe elor care urmeaz a acoperite prin cur irea temeinic i, dup caz, prin amorsarea acestora; 2. Executarea mbr c min ii propriu-zise prin tratamente superciale sau prin covoare asfaltice, cu bitum, nisip bituminos sau nisip stabilizat, sau prin asfalturi turnate (covoare asfaltice); 3. Lucr ri de protejare a mbr c min ilor. Lucr rile de mbr care a drumurilor i trotuarelor cu mixturi din agregate i lian i bituminoi sunt procese de lucru manuale, manual-mecanice sau mecanice, care se execut cu urm toarele unelte, dispozitive i utilaje: lopat , cazma, furc , grebl , dric , ciocan, mai, dreptar, abloane, rigl de ncadrare, longrine metalice sau din lemn, t v lugi, roabe, vagone i, cazan de topit, topitor, dispozitive de stropire manuale i mecanice, instala ii de malaxare, distribuitor, etc. Cu ajutorul sculelor i dispozitivelor manuale se execut lucr ri foarte simple (brute, auxiliare, de preg tire a materialului i de aternere a mixturilor asfaltice) ca de exemplu: preg tirea emulsiei bituminoase sau a cudbecului pentru amorsare; aternerea manual a criblurii pentru tratamente superciale; rectic ri n urma distribuitorului de cribluri; dozarea agregatelor; amestecul materialelor pe masa de amestec; aternerea mixturilor cu lope ile; aternerea nisipului bituminat sau criblurii bitumate i t v lugirea ei; aternerea cu lope ile a mortarului cu suspensie de bitum lerizat; ntinderea nisipului stabilizat pe platforma drumului precum i stropirea suprafe elor cu bitum folosind dispozitive manuale. Aceste lucr ri foarte simple presupun cunotin e privind: caracteristicile materialelor folosite la prepararea mixturilor asfaltice i a nisipurilor stabilizate; ordinea de introducere n amestec a materialelor folosite la prepararea manual sau mecanic a mixturilor i a mortarelor cu lian i bituminoi sau a nisipurilor stabilizate i tehnologia prepar rii acestora; dozarea dup re et a agregatelor. O alt categorie de lucr ri executate de c tre asfaltator sunt lucr rile simple. Aceste lucr ri simple se realizeaz cu ajutorul mijloacelor manuale sau mecanice i se refer la prepararea i turnarea mixturilor i a mortarelor
asfaltice ca de exemplu: stropirea suprafe elor cu bitum, folosirea dispozitivelor mecanice de stropire; montarea la cot a longrinelor metalice sau din lemn sau a dulapilor de lemn, ntinderea manual a mixturii sub ablon, executarea nivel rilor cu greble, executarea leg turilor; compactarea manual a p r ilor ce nu se pot cilindra; dozarea materialului pietros i cur irea materialului scos din usc tor pentru asfaltul turnat, preparat mecanic; aternerea i nivelarea cu grebla sau ablonul a stratului inferior (de binder) la asfalt turnat; nivelarea sub ablon a mortarului preparat cu suspensie de bitum lerizat, ndoparea macadamului nnoroit cu mortar, lucr ri de recticare n urma cilindr rii; montarea, demontarea riglei de ncadrare pentru macadamul semipenetrat sau nnoroit cu mortar de suspensie; lucr ri de recticare nainte i n urma cilindrului compactor; prepararea manual a nisipului stabilizat precum i compactarea lui cu mijloace manuale. Aceste lucr ri presupun cunotin e prind: sortimentele de mixturi i mortare asfaltice, aspectul consisten ei i al omogenit ii; caracteristicile de calitate a materialelor folosite la asfalturile turnate; ordinea de introducere n amestec a materialelor folosite la prepararea manual sau mecanic a asfalturilor turnate; utilajele folosite la stropitul cu bitum i manipularea lor; metodele pentru asigurarea adeziunii dintre straturile turnate anterior i cele noi la reluarea turn rii dup o ntrerupere; modul de preparare, de alimentare a sta iei de amestec i de comportare a nisipului stabilizat. Asfaltatorul poate executa i lucr ri de complexitate medie cu ajutorul mijloacelor manuale sau mecanice i se refer la: cnt rirea i dozarea nisipului bituminos; dozarea nisipului i varului pentru prepararea suspensiei de bitum lerizat i supravegherea amestecului; dozarea suspensiei, la prepararea mortarului cu suspensie de bitum lerizat, recticarea suprafe elor covoarelor executate cu mortar cu suspensie de bitum lerizat, vericarea aez rii la cot a longrinelor metalice sau de lemn; vericarea la cot a grosimii i a suprafe ei din mixturi asfaltice sau nisip stabilizat; executarea corecturilor i nivel rilor, a leg turilor ntre cele dou jum t i a p r ii carosabile i executarea ntreruperilor la rosturi sau, de la un schimb la altul, a covoarelor asfaltice i din nisip stabilizat, precum i aternerea covorului asfaltic sau din nisip stabilizat. Realizarea acestor lucr ri presupune cunotinte (competen e) despre: tehnologia de preparare a mixturilor asfaltice; dozarea materialului pentru mixturile asfaltice i nisipului stabilizat; vericarea calit ii funda iei de macadam n vederea aplic rii mbr c min ii asfaltice; vericarea calit ii mixturilor asfaltice i a nisipului stabilizat pe materiale componente nainte de preparare i dup preparare i aternere; tehnologia aternerii n lucrare a mixturilor asfaltice i a nisipului stabilizat; caracteristici de calitate ai lian ilor bituminoi; metode de topire a bitumului, temperaturile necesare;
2 - Tehnologia meseriei
organizarea desf ur rii lucr rilor de preparare manual sau mecanic i de aternere a mixturilor asfaltice i a nisipului stabilizat. Asfaltatorii execut i lucr ri de mare complexitate care se refer la: vericarea dozajelor agregatelor i buna lor amestecare conform prescrip iilor tehnice; dozarea bitumului i a agregatelor prin cnt rire la instala ia de malaxare sau la malaxarea manual (mecanic ) pentru asfalt turnat; ntinderea i nisarea asfaltului turnat cu drica pentru stratul de uzur ; vericarea i nisarea suprafe ei executate din mortar cu suspensie din bitum lerizat, prin dricuire; vericarea modului de aternere i de compactare la mbr c min i din nisipuri stabilizate. Executarea acestor opera ii presupune urm toarele cunotin e (competen e): propriet ile zice i chimice ale bitumurilor i ale nisipurilor bituminoase; tehnologia de executare a lucr rilor de mbr care cu lian i bituminoi i nisipuri stabilizate; metode de executare a amestecului pentru ob inerea unor mixturi omogene, temperaturi i tipuri de amestec; procedee de vericare i de stabilire a denivel rilor, corectarea lor n vederea realiz rii unei suprafe e perfecte; propriet ile nisipurilor stabilizate, factori care inuen eaz asupra calit ii lui i metodele de prevenire a acestor inuen e; metode de recticare a degrad rilor produse la mbr c min ile cu nisipuri stabilizate din cauza circula iei sau a agen ilor externi; organizarea desf ur rii n ansamblu a lucr rilor de mbr c min i din mixturi asfaltice, asfalt turnat sau nisipuri stabilizate. Termeni de specialitate Longrin grind de lemn, de o el sau de beton armat folosit drept cofraj lateral pentru o mbr c minte rutier de beton, n cursul execut rii acesteia. Macadam pavaj f cut din mai multe straturi de piatr spart , ndesat cu compresorul i impregnat cu un material de leg tur . Mixturi asfaltice amestec de elemente eterogene, amestec tur , preparat prin amestecarea mai multor substan e, materiale, etc., de obicei lichide sau granulare. Tipurile de mixturi asfaltice sunt reprezentate prin simboluri: Mac - mortar asfaltic cu minim 25 nisip de concasaj; Ba16- beton safaltic bogat in criblura cu dimensiunea maxima de 16 mm; Ba16r - beton asfaltic rugos; Bad25 - beton asfaltic deschis realizat cu criblura; Ba25 - beton asfaltic cu agregat mare. lamuri bituminoase amestec de ap cu particule ne de substan e minerale n suspensie. Emulsie amestec lichid care con ine n suspensie particule insolubile.
Materiale bituminoase materiale care con in un liant organic (gudron rutier sau bitum); se folosesc n straturile de suprafa precum i n straturile de baz ale sistemelor rutiere exibile. Strat de uzur stratul superior al mbr c min ii rutiere care ofer suprafa a de rulare i ndeplinete urm toarele func ii principale: - protejeaz straturile sistemului rutier de ac iunea distructiv a apelor de suprafa ; - asigur planeitatea suprafe ei de rulare; - prezint rezisten a la uzur ; - prezint rezisten la ac iunea direct a tracului; - asigur rezisten a la derapare; - exibilitate, adic aptitudinea de a urm ri deforma iile suportului f r s se sureze; - protejeaz straturile inferioare de ac iunea direct a tracului i de ac iunea agen ilor climatici; - distribuie nc rc rile din trac straturilor inferioare. Vscozitatea rezisten a pe care un uid supus la forfecare o opune la deplasarea particulelor sale. Se m soar n mod conven ional cu aparate cu oricii de scurgere ce m soar consisten a bitumurilor uide. Penetra ia - adncimea de p trundere ntr-o prob de bitum, exprimat n zecimi de milimetru a unui ac cu anumite dimensiuni, n condi ii de nc rcare, durat i temperatur denite.
2. SISTEME RUTIERE MULTISTRAT; ROLUL STRATURILOR
2.1. Date generale privind substratul i funda ia Sisteme rutiere multistrat permit folosirea n alc tuirea lor a materialelor cu caracteristici mecanice diferite, n concordan cu natura i m rimea solicit rilor. Fiecare strat are un rol bine determinat n alc tuirea sistemului rutier, materialele rezistente sunt folosite spre partea superioar a sistemelor rutiere, iar materialele mai ieftine sunt folosite n straturile inferioare, conform gurii 1.
STRAT DE UZUR MBR C MINTE SISTEM RUTIER STRAT DE LEG TUR STRAT DE BAZ STRAT SUPERIOR FUNDA IE STRAT INFERIOR SUBSTRAT
Figura 1
mbr c mintea se poate executa ntr-un singur strat, caz n care se numete covor sau n dou straturi, respectiv strat de uzur i strat de leg tur . Aternerea ntr-un singur strat este mai ieftin dect aternerea aceleiai cantit i de material n dou straturi, dar este mult mai dicil realizarea planeit ii suprafe ei de rulare i a grosimii uniforme a stratului. Stratul de leg tur asigur forma prolului transversal i constituie o baz stabil pe care se aterne n grosime uniform stratul de uzur . Stratul de leg tur trebuie s aib o grosime rezonabil i s e capabil s preia eforturile din trac i s le distribuie stratului urm tor, f r s sureze sau s capete deforma ii permanente pe perioada de serviciu. Stratul de leg tur se realizeaz din materiale similare cu cele din stratul de uzur dar avnd alte caracteristici tehnice. Stratul de uzur ndeplinete urm toarele roluri: - protejeaz straturile sistemului rutier de ac iunea distructiv a apelor de suprafa , stratul de rulare trebuie s e etan; n ultimul timp se folosesc straturi drenante, n acest caz stratul de leg tur trebuie s e etan; - asigur planeitatea suprafe ei de rulare; - prezint rezisten la uzur , un rol determinant avndu-l rezisten a la uzur a agregatului mare;
- prezint rezisten la ac iunea direct a tracului; - asigur rezisten la derapare, caracteristic dat de suprafa a de rulare; - prezint rezisten la uaj sub sarcini statice de durat sau sub sarcini dinamice repetate; asigurarea rezisten ei la uaj impune alegerea unor agregate minerale cu suprafe e aspre i forme col uroase precum i a unui liant dur; - exibilitate (aptitudinea de a urm ri deforma iile suportului f r s sureze) caracteristic conferit de calitatea bitumului. Stratul de uzur trebuie s se atearn uor i s aib un cost rezonabil. Materialele bituminoase folosite pentru stratul de baz i mbr c minte sunt: - macadamuri asfaltice; - mixturi asfaltice. Macadamurilor asfaltice sunt materiale bituminoase confec ionate dup principiul macadamului, la care liantul este bitumul asfaltic. Se folosesc n straturile de baz la sistemele rutiere grele sau ca mbr c minte semipermanent la sistemele rutiere mijlocii. Liantul introdus prin procedeul penetr rii n straturile de piatr are un rol dublu: - de lubriant, pentru aezarea mai bun n timpul cilindr rii; - de liant (dup r cirea i nt rirea bitumului). Agregatele folosite (split sau criblur ) trebuie s provin din roci bazice. Dac se folosesc roci acide (silicioase) acestea trebuie tratate n prealabil (amorsate) cu solu ii de lapte de var, suspensie de bitum lerizat sau aditivarea liantului cu substan e tensioactive capabile s asigure o bun adezivitate. Sorturile de piatr pot penetrate cu bitum direct pe osea sau pot bituminate n prealabil, n malaxor i aternute ulterior pe osea. Pe scar larg se folosete macadamul asfaltic la care att stratul de rezisten ct i cel de acoperire sunt penetrate direct pe osea (dubl penetrare). O variant a acestui macadam asfaltic este macadamul semipenetrat. Este utilizat tot mai mult macadamul mp nat cu split bituminat la care stratul de rezisten se penetreaz iar stratul de acoperire se aterne gata bituminat pe osea. Prin modul s u de realizare macadamul asfaltic prin amestec constituie o trecere de la macadamurile asfaltice la mixturile asfaltice. Mixturile asfaltice sunt amestecuri de agregate minerale aglomerate cu lian i bituminoi. Mixtura preparat n malaxoare speciale este transportat la punctul de lucru, aternut pe osea i compactat . Astfel se realizeaz amestecuri omogene i o repartizare uniform a liantului. n mixtura asfaltic agregatele mari sunt dispersate omogen ntr-un mortar format din nisip tratat cu un liant bituminos. Acest mortar este capabil
s adere de suprafa a agregatelor, nglobate n masa sa, s se nt reasc i s formeze o mixtur stabil i rezistent . La mixturile asfaltice, mortarul constituie elementul principal de leg tur , iar agregatul mare are rolul de a da mas betonului i de a-i spori frecarea intern , conform gurii 2.
Figura 2 Figura 3
Macadamurile asfaltice sunt straturi rutiere executate din sorturi de piatr spart monogranular , cilindrat pn la ncletare, iar golurile dintre ele sunt umplute cu split i bitum prin stropiri i acoperiri succesive urmate de cilindrare. Rezisten a stratului este dat de mp narea pietrelor i de nveliul liantului, conform gurii 3. Tipuri de mixturi asfaltice Tipurile de mixturi asfaltice i compozi ia acestora n func ie de dimensiunea maxim a granulei i de domeniul de utilizare sunt prezentate n tabelul de mai jos.
Nr. crt. Compozi ia mixturii asfaltice turnate Compozi ia granulometric , % treceri prin sita cu ochiuri de: 10 mm 8 mm 4 mm 2 mm 1 mm 0,63 mm 0,1 mm Con inutul de bitum rezidual fa de agregatele naturale uscate, % Cantitate de mixtur , kg/m2 Stratul de reprolare tip 0 - 4 tip 0 8 Stratul de rulare tip 0 - 8 tip 0 - 10
95 100 67 90 40 67 20 50 7 - 17 7,0 9,0 10 - 15
95 - 100 60 85 35 65 22 50 12 40 7 - 15 5,5 8,0 18 - 20
95 100 50 75 35 55 22 45 12 40 7 - 15 6,0 8,0 25 - 30
90 100 75 95 45 70 30 55 24 44 19 34 7 - 15 6,0 7,5 25 - 30
2 3
Pentru a regla viteza de rupere a emulsiei bituminoase fa de agregatul natural se recomand utilizarea de ciment n propor ie de 2 3% fa de amestecul de agregate naturale. Utilizarea stratului de reprolare tip 0 - 4 sau 0 - 8 este n func ie de natura decien elor preponderente ale stratului suport. Stratul tip 0 - 4 se
aplic n cazul suprafe elor surate sau poroase, iar stratul tip 0 - 8 n cazul suprafe elor care necesit corectarea denivel rilor n prol transversal i longitudinal. Compozi ia emulsiei i a mixturilor asfaltice turnate se stabilete prin ncerc ri de laborator, pe baza materialelor care urmeaz s e puse n oper avndu-se n vedere urm toarele condi ii: - nceputul prizei s nu se produc nainte de 1 minut de la ad ugarea emulsiei dar nu mai mult de 3 minute; - amestecul s e uid i omogen; - amestecul aternut n strat sub ire s elimine apa limpede n decurs de 15 20 de minute i s prezinte o aderen corespunz toare fa de stratul suport.
3. MATERIALE BITUMINOASE 3.1. Originea i compozi ia materialelor bituminoase Mixtura asfaltic este format din: - agregat mare (criblur sau pietri); - agregat n (nisip); - ler; - liant organic (bitum sau gudron). Agregatul mare mpreun cu agregatul n constituie agregatele minerale, iar acestea mpreun cu lerul formeaz mixtura mineral . Materialele rutiere care se folosesc la fabricarea asfaltului sunt agregatele minerale, lerul i lian ii bituminoi. Agregatele minerale Agregatele minerale pot : agregate mari i agregate mici. Agregatele mari sunt sorturi de piatr spart , cribluri ce provin din concasarea rocilor extrase din cariere i sortate. Roca util , adic acea parte din z c mnt care i g sete utilizare n lucr rile rutiere, este acoperit de un strat de materiale numit strat de acoperire sau steril. Extragerea pietrei din carier se efectueaz n majoritatea cazurilor cu explozivi. n principiu aceast metod const n introducerea n corpul z c mntului, prin intermediul unor g uri de min , a unei cantit i de exploziv i producerea exploziei acesteia n anumite condi ii. n urma exploziei energia degajat f rmi eaz roca. Concasarea se face n mai multe trepte prin opera iuni succesive, conform gurii 4. Prima treapt de concasare const n reducerea blocurilor extrase din carier cu dimensiuni de 300 500 mm, la dimensiuni maxime de 100 - 120 mm. Aceast opera iune se numete concasare primar i se execut cu concasorul cu f lci sau concasorul conic care au un grad de reducere a dimensiunilor de 4 6 ori. A doua treapt de concasare, numit i treapt secundar , reduce dimensiunile maxime ale pietrelor pn la 40 60 mm i se efectueaz cu concasoare cu f lci, concasoare conice sau concasoare cu ciocane. Din materialul ob inut din a doua concasare se poate separa piatra spart pentru executarea macadamului, splitul pentru mp nare, sortul de acoperire i savura pentru completarea golurilor dintre pietre. A treia etap de concasare produce materiale cu dimensiuni pn la 25 mm din care se selec ioneaz criblurile, material ce se folosete n stratul de uzur al mbr c min ilor asfaltice. Opera iunea se execut cu concasoare conice sau cu ciocane.
O m run ire mai n se execut n morile cu val uri unde se pot ob ine dimensiuni maxime de 3 5 mm nisipul de concasaj. Materialul brut rezultat din concasare este alc tuit din fragmente cu dimensiuni foarte variate. Pentru a putea folosit, materialul concasat se separ pe sorturi, opera ie care se realizeaz prin ciuruire. Materialele concasate folosite la drumuri se mpart n dou grupe: 1. Grupa piatr spart : - savura cu dimensiuni de la 0 8 mm, - split cu diemnsiuni de la 8 16 mm i 25 - 40 mm, - piatr spart normal cu dimensiuni de la 40 63 mm, - piatr spart mare cu dimeniuni de la 63 90 mm; 2. Grupa cribluri: - nisip de concasaj cu dimensiuni de la 0 3 mm, - criblur n cu dimensiuni de la 3 8 mm, - criblur medie cu dimensiuni de la 8 16 mm, - criblur mare cu dimensiuni de la 16 25 mm. Rocile utilizate pentru ob inerea criblurilor trebuie s aib o structur compact i omogen , s nu con in minerale care se descompun sub ac iunea agen ilor naturali, s prezinte rezisten e mari f r a casante, s aib uzur mic , s nu e gelive. Pietriul i nisipul sunt agregate naturale la care granulele au fe e netede i forme rotunjite, f r muchii sau col uri vii. Se extrag din balastiere sau din albiile rurilor, de sub ap i con in granule de diferite m rimi.
Figura 4 10 - Tehnologia meseriei
Caracteristicile tehnice ale criblurilor sunt prezentate n tabelul de mai jos.

Caracteristici Sort Con inut n granule: - care r mn pe ciurul superior (dmax) n %, max. - care trec prin ciurul inferior (dmin) n %, max. Coecient de form n %, max. Con inutul n impurit i: - corpuri str ine - con inut de frac iuni sub 0,09 mm n %, max. - argil Sort Uzur cu maina Los Angeles n %, max. Rezisten la nghe dezghe - coecient de gelevitate (g25) n %, max. - sensibilitate la nghe ( gL25)n %, max. 3-8 5 10 25 Condi ii tehnice 8 - 16 16 - 26 5 10 25 nu se admit 1,0 nu se admit 8 - 16 18 3 25 5 10 25
1,2 3-8
0,50 16 - 26
3 25
3 25
Filerul este o pulbere mineral , impalpabil , care nu d reac ii chimice cu substan ele componente ale bitumului, cu excep ia fenomenelor limitate la interfa a ler bitum. Filerul con ine circca 50 60 % din granule cu dimensiuni sub 0,075 mm. n con inutul mixturilor asfaltice lerul are un rol mult mai complex pe lng cel granulometric mai ndeplinete i urm toarele func ii: - m rete vscozitatea lian ilor prea uizi, precum i a ceror nc lzite la temperaturi nalte; - scurteaz perioada de uscare i atenueaz viteza de mb trnire a lian ilor, deoarece absoarbe sau cedeaz , dup caz, uleiurile volatile; - crete compactitatea i deci, rezisten a mixturilor la ac iunea apei; - m rete cmpul de plasticitate. Pulberile minerale folosite ca ler n asfaltaj sunt praful de calcar sau cret n m cinat i praful de var stins n pulbere. Filerul trebuie s e folosit n pulbere (umiditatea lui s nu dep easc 3%). Lian ii organici trebuie s aib puterea de aglomerare a materialelor minerale i s mpiedice p trunderea apei conferind mixturii din mbr c minte un grad ridicat de impermeabilitate. Bitumul i gudronul sunt principalii lian i organici folosi i datorit disponibilit ii i costului redus fa de oricare alt alternativ . Lian ii bituminoi sunt amestecuri complexe de hidrocarburi solubile integral n sulfura de carbon i care au putere de aglomerare a agregatelor minerale. Bitumurile se a n stare nativ sub form de z c mnt sau impregna ii de roci, sau se pot ob ine din distilarea i eiului n ran rii. Bitumul se g seti i sub form de impregna ii n roci calcaroase, gresii, nisipuri i argile.
Bitumul articial, numit i bitum de petrol sau rezidual se ob ine din distilarea petrolului asfaltic, care nu con ine paran sau numai n cantit i reduse. Distilarea i eiului se face n trepte: - distilarea primar prin care se ob ine ca reziduu p cura; - distilarea secundar (realizat n vid), i p cura ind bogat n hidrocarburi naftenice, se ob ine ca reziduu o mas asfaltoas . Aceast mas asfaltoas constituie bitumul de distilare. Acesta poate mai consistent sau mai moale dup cum s-au extras mai mult sau mai pu in din uleiurile con inute n p cur . Pentru ob inerea unui bitum corespunz tor necesit ilor rutiere, masa asfaltoas este supus unui proces de oxidare prin suare cu aer la temperaturi de 150C. Caracteristicile lian ilor bituminoi sunt legate de: - consisten , - plasticitate, - adezivitate. Gradul de consisten al lian ilor bituminoi n stare lichid se apreciaz prin vscozitatea lor. Vscozitatea reprezint rezisten a pe care un lichid supus la forfecare o opune la deplasarea particulelor sale. Rezisten a la curgere se datoreaz frec rii interioare dintre particulele uidului. Vscozitatea se m soar n mod conven ional prin timpul necesar scurgerii unei anumite cantit i de liant printr-un ajutaj cu dimensiuni stabilite. Pentru determinarea vscozit ii se folosesc dou metode: - vscozitatea, exprimat n grade Engler, este raportul dintre timpul de scurgere a unui volum de liat i timpul de scurgere a unui volum egal de ap ; - alt procedeu exprim vscozitatea prin timpul exprimat n secunde, necesar scurgerii unei anumite cantit i de liant printr-un ajutaj de diametru prescris. Consisten a lian ilor n stare plastic sau solid , la temperatur obinuit , se caracterizeaz prin penetra ie. Prin penetra ie se n elege adncimea de p trundere ntr-o prob de bitum, exprimat n zecimi de milimetru a unui ac cu anumite dimensiuni, n condi ii de nc rcare, durat i temperatur denite. Valoarea penetra iei indic tipul de bitum. Dup penetra ie, bitumurile pot moi, mijlocii i dure. n leg tur cu plasticitatea, bitumurile sunt plastice ntr-un anumit interval de temperatur . n afara acestui interval bitumurile sunt solide sau lichide, st ri n care plasticitatea nceteaz .
La bitumuri, temperatura la care bitumul trece din stare plastic n stare lichid , denumit punctul de nmuiere, se determin prin metoda inel i bil . Temperatura la care bitumul nu mai este plastic i devine rigid se determin prin metoda Fraass. Adezivitatea reprezint rezisten a pe care o opune la dezlipire o pelicul de liant sub ac iunea de inltrare a apei. Adezivitatea depinde att de propriet ile bitumului ct i de cele ale agregatelor i se veric numai n prezen a apei. n tehnologia asfaltului n loc de bitumuri topite prin nc lzire se pot folosi bitumuri uide la temperatura ambiant sub form de emulsie de bitumuri. Emulsiile sunt sisteme eterogene formate din dou faze nemiscibile din care una este dispersat n n masa celeilalte. Emulsiile de bitum sunt dispersii ne ale bitumului n ap . Pentru ca cele dou faze s e miscibile se introduce n sistem a treia substan cu rol stabilizator numit emulgator. Emulgatorii au un dublu rol de a nlesni emulsionarea i de a micora tensiunea interfacial , asigurnd astfel stabilitatea emulsiei. Dup natura emulgatorului, emulsiile de bitum pot bazice sau acide. Emulsiile obinuite con in 50 60% bitum, 1 2% emulgatori i restul ap . Ele se pot dilua n orice propor ie cu apa. Mixturi asfaltice Mixturile asfaltice, realizate prin procedeul amestecului, folosite n straturile de baz i mbr c minte sunt: - materiale anrobate; - betoanele i mortarele asfaltice. Anrobate bituminoase Anrobatele bituminoase se pot executa la cald sau la rece. Compactarea acestor mixturi aternute pe osea se realizeaz prin cilindrare. Anrobatele sunt un tip de mixturi asfaltice macroporoase, folosite n straturile de baz ale sistemelor rutiere grele sau ca mbr c min i tranzitorii pentru drumurile locale (cunoscut ca mbr c minte bituminoas uoar ). Aceste mixturi dup propor ia de elemente ne pot avea volum de goluri peste 4 % i limite de granulozitate mai largi ce pot ndeplinite de materialele locale (balast, nisip, produse de carier nesortate). Dimensiunea maxim a agregatului mineral folosit pentru prepararea anrobatelor i puse n oper pentru straturile de baz i funda ii, pentru mbr c min i din beton de ciment este D < 20 mm (31,0 mm). Dimensiunea maxim relativ mic permite limitarea segreg rii i ob inerea unei bune omogenit i. Condi iile de granulozitate pentru agregatele minerale sunt prezentate n gura de mai jos.
Figura 5
Stabilitatea stratului se asigur prin utilizarea granulelor concasate cu suprafe e aspre i muchii vii. Pentru materialele aluvionare, ameliorarea frec rii interne se realizeaz pe de o parte, prin desablare i, pe de alta parte, prin creterea indicelui de concasare. Un agregat granular natural, cu un indice de concasaj de 100 % are o frecare mai mic dect a unui granulat ob inut din concasarea rocilor. La agregatele aluvionare cu indice de concasare de 100 % unele granule prezint totui fe e netede rotunjite. Agregatele trebuie s e dure, f r a fragile, inalterabile, rezistente la atri ie, (coecientul Los Angeles <30) insensibile la nghe i s favorizeze aderarea liantului. Con inutul i natura p r ii ne este pus n eviden prin voalarea echivalentului de nisip care se recomanda sa e > 45 %. Anrobatele se pot executa i la rece prin amestecarea mixturii minerale cu emulsii n instala ii speciale. Anrobatele folosite n stratul de baz trebuie s aib n con inutul de agregate cu dimensiune sub 3,15 mm n urm toarele propor ii n func ie de clasele de trac: - peste 65 % pentru trac foarte uor, uor i mediu; - ntre 25 65 % pentru trac foarte uor, uor i mediu pn la foarte greu. Pentru a ob ine un strat de 6 7 cm dup compactare este necesar o cantitate de 120 140 kg mixtur /m2.
Anrobatele deschise cu dimensiunea maxim de 8 - 16 mm se pot folosi i n straturile de leg tur . Betoane i mortare Pentru a ob ine o mixtur bituminoas care s satisfac principiile generale de alc tuire, ecare din constituien i trebuie s prezinte caracteristicile minimale care sunt impuse prin standardele i caietele de sarcini actuale. mbr c min ile bituminoase sunt alc tuite n general din dou straturi: stratul de uzur executat de obicei din beton asfaltic sau din asfalt turnat i stratul de leg tur realizat dintr-un beton asfaltic deschis. La alegerea tipului de mixtur se ine seama de intensitatea i natura tracului, de tipul de structur , de condi iile climatice, de grosimea stratului i de condi iile de exploatare. Tipurile de mixtur asfaltic caracterizate prin granulozitate, dimensiunea maxim a granulei sunt utilizate n func ie de felul stratului i clasa tehnic a drumului conform tabelului de mai jos.
Nr. crt. Tipul mixturii asfaltice Mortar asfaltic - cu minim 25% nisip de concasaj 0-3 mm - fara nisip de concasaj Beton asfaltic - bogat in criblura - rugos - cu agregat mare Beton asfaltic deschis - cu criblura - cu pietris sortat Simbol Mac Dimensiunea maxim a golului (mm) 3.15 Grosimea stratului de Uzura legatura 2.5-3.5 4.0-5.0 Clasa tehnica a drumului IV-V
1.
Ma Ba 8 Ba 16 Ba 16r Ba 25
3.15 8 16 16 25
2.5-3.5 30-40 >3.5 >4.0 4.0-7.0
4.0-5.0 4.0-5.0 4.0-5.0 -
IV-V II-V I-V I-III IV-V
2.
3.
Bad 25 Bad 31
25 31.5
3.5-5.0 3.5-5.0
I-IV I-IV
Alc tuirea mixturii minerale pentru diferite tipuri de mixturi asfaltice este redat n tabelul de mai jos.
Agregate naturale, % din agregatul total Filer i frac iuni din nisipuri<0.09 mm Filer i nisip 0.09-3.15 mm Cribluri Pietri i mortar Tipul mixturii asfaltice Ma, Mac 12-18 82-88 pana la 100 Ba 8, Ba 16 8-11 Rest pana la 100 45-70 Ba 16r 7-10 Rest pana la 100 58-70 Ba 25 5-12 Rest pana la 100 50-70 Bad 25 1-6 Rest pana la 100 65-80 Bad 25 1-6 Rest pana la 100 47-58
Con inutul optim de liant se stabilete pe baza studiilor de laborator i trebuie s se ncadreze n anumite limite. n compozi ia mortarului asfaltic, nisipul de concasaj intr n amestec cu nisipul natural n propor ie de 50-75%, iar pentru betoanele asfaltice n propor ie de 50-70%. n alc tuirea betonului rugos nu se folosete nisip natural ci nisip de concasaj. Agregatul mineral inuen eaz propriet ile mixturii asfaltice prin natura i caracteristicile granulelor. Ele au o inuen direct asupra rezisten ei la ornieraj. Existen a granulelor col uroase n mixtua asfaltic duce la creterea rezisten ei la forfecare datorit frec rii interne mai ridicate a scheletului mineral. De asemenea cresc calit ile antiderapante ale suprafe ei de rulare. Este preferabil s se utilizeze n stratul de uzur agregate integral concasate, cu toate ca aceasta conduce la dicult i de compactare. Inuen a p r ii ne Rolul principal de al p r ii ne este de a umple golurile scheletului mineral conducnd la creterea compactit ii i ca urmare la o mai bun impermeabilitate. Cazul extrem este al asfaltului turnat care cu un con inut al p r ilor ne mergnd pn la 25%, are un volum de goluri practic nul. Partea n ac ioneaz , prin dozajul ei, asupra caracteristicilor mecanice ale mixturii asfaltice i n special asupra rigidit ii. Cantitatea de parte n inuen eaz grosimea lmului de liant. Grosimea redus a lmului de liant conduce la anrobate mai rigide i mai pu in susceptibile la temperatur . Folosirea unor rapoarte ridicate de p r i-bitum inuen eaz multe caracteristici mecanice ale mixturilor asfaltice i n particular modulul complex i rezisten a la ornieraj. Inuen a liantului este cea mai important dintre to i factorii de compozi ie ai mixturilor asfaltice, deoarece comportamentul reologic al mixturii bituminoase este legat direct de bitumul utilizat. Liantul inuen eaz caracteristicile mixturii asfaltice prin duritatea i mixajul s u n mixtur . Utilizarea unor bitumuri cu penetra ie redus (bitumuri dure) se traduce printr-o cretere important a modului de rigiditate i prin urmare, a rezisten ei la oboseal a straturilor bituminoase. Utilizarea unui bitum dur duce la creterea rezisten ei la ornieraj. Creterea con inutului de bitum are efect imediat asupra compactit ii mixturii asfaltice prin creterea efectului de lubriant. Caracteristicile mecanice (rezisten la compresiune i rezisten la ntindere) cresc odat cu creterea con inutului de liant pn la o anumit valoare, cnd se observ o sc dere a acestor rezisten e. Dozajul optim se ob ine lund n considerare agregatul mineral i mai ales grosimea stratului din mixtur asfaltic .
Rolul agregatelor pentru asigurarea rugozitatii suprafetei de rulare Stratul de uzur numit i strat de rulare, supus direct la ac iunea tracului i agen ilor climatici trebuie s asigure, pe lng caracteristicile de rezisten cerute ca strat la partea superioar a structurii de rulare i securitatea usagerilor, conferind propriet i antiderapante suprafe ei de rulare (o buna rugozitate). Rugozitatea este calitatea ce se recomanda suprafetelor de rulare de a aspre, pentru a asigura o buna aderenta intre pneu si imbracaminte. Aceste asperitati care dau aspectul rugos al suprafetei impiedica aparitia unui lm subtire de apa pe timp de ploaie sau a poleiului pe timp de iarna asigurand contactul direct intre pneuri si agregatele din alcatuirea stratului de uzura, Prin aderenta se intelege calitatea pe care o are suprafata de rulare de a favriza intre rotile motoare ale vehiculului si cale, asigurand conditiile de rulare, de franare si de impiedicare a deraparii (alunecarea rotilor unui vehicul oblic fata de directia de inaintare). Rugozitatea unei imbracaminti se apreciaza prin inaintarea de nisip (HN) si prin coecientul de frecare longitudinal (CFL) si transversal (CFT). Cand se vorbeste despre rugozitatea unei suprafete de rulare gura 6. trebuie sa se distinga: - microrugozitatea care rezulta din textura rocii din care sunt realizate agregatele minerale si care conditioneaza contactul pneu granulele agregatului in stare uscata; - macrostructura formata din micile denivelari ale suprafetei rezultate din asezarea granulelor de forme si grosimi diferite.
Figura 6 Rugozitatea suprafe ei de rulare
Rugozitatea trebuie sa e mai pregnanta si cu cat viteza de circulatie este mai mare si sa se mentina un timp cat mai indelungat. Imbracamintile bituminoase rugoase se obtin prin diferite tehnologii printre care se mentioneaza: - aplicarea de tratamente bituminoase rugoase; - crutaj cu criblura preanrobanta in timpul punerii in opera a mixturilor astfaltice; - executarea unor betoane asfaltice rugoase.
Frecarea si rezistenta fata de tendinta la alunecare Frecarea care apare intre roata si suprafata drumului trebuie sa se mentina la valori admisibile chiar si in conditiile existentei apei pe suprafata caii. Un rol important in mentinerea rugozitatii il are forma colturoasa a granulelor care impiedica formarea unei pelicule de apa subtire intre pneuri si cale. Aspectul colturos favorizeaza scurgerea apelor de pe granule, ruperea peliculei de apa dintre roata si cale si intarzierea aparitiei poleiului prin spargerea ghetii, conform gurii 7.
Apa siroieste la suprafata drumului ind supusa la presiune. Apare astfel un element de lubrecatie intre anvelopa si agregate. Forma colturoasa a granulelor precum si grosimea stratului de apa impiedica realizarea unui lm subtire de apa intre pneuri si cale.
Figura 7
Pericolul de alunecare nu apare numai in perioadele umede si reci apare si pe unele drumuri destinate unui trac greu, comercial in timpul verii cand o ploaie intervine dupa cateva zile sau saptamani de vreme uscata. Asemenea drumuri pe care circula un trac greu, comercial sau tehnologic, au unele sectoare de suprafata de rulare cu o macrotextuta afectata de umplerea spatiilor dintre granule cu amestec de carburanti de la vehicule, pamant, cauciuc, etc. Acest aspect face ca drumul sa devina alunecos pe perioada oricarei caderi de apa meteorica conform gurii 8 de mai jos:
Figura 8
Microtextura Microtextura suprafetei rugoase este rezultatul existentei suprafetei rugoase a ecarei granule care se aa in alcatuirea suprafetei de rulare. La microtextura poate contribui insusi matricea realizata cu liant. In cea mai mare parte a cazurilor, un drum devine alunecos din cauza pierderii rugozitatii suprafetei agregatelor din alcatuirea stratului sau a tratamentelor de suprafata. Pierderea acestor caracteristici se datoresc slefuirii
suprafetei pietrelor de anvelope vehiculelor care circula, conform gurii 9 de mai jos:
Figura 9
Se recomanda ca agregatele sa provina din roci dure, bazice, cu structura microcristalina, care sa nu se slefuiasca si sa aiba rezistenta mare la uzura. Agregatele folosite, atat la alcatuirea mixturilor asfaltice cat si la tratamentele bituminoase, trebuie sa aiba un coecient Los Angeles de maximum 25%, iar pentru drumurile cu trac intens sub 15%. Macrotextura Macrotextura, asa cum s-a aratat mai inainte, determina rugozitatea suprafetei drumului si rezulta din micile denivelari datorita asezarii granulelor de forme si dimensiuni diferite. Tratamentele de suprafata sunt invelisuri subtiri realizate pe suprafata imbracamintilor rutiere prin stropirea uniforma si continua cu un liant hidrocarbonat urmata de acoperire cu cribluri care se xeaza prin cilindrare. Obtinerea unei suprafete rugoase se poate realiza si prin clutaj. Betonul asfaltic rugos prin clutaj se executa prin tratarea stratului de uzura din beton asfaltic n bogat in criblura, in faza nala a compactarii acestuia, cu criblura sortul 8-16 mm, preanrobata. Criblura se anrobeaza cu emulsie cationica astfel incat cantitatea de bitum raportata la masa criblurii sa e de 1,5 1%. Stratul de uzura se executa in mod obisnuit. Raspandirea criblurii preanrobate se executa pe mixtura calda la temperatura de 70 -90%, astfel incat sa se realizeze un strat uniform si continuu. Se impune respectarea domeniului de temperatura deoarece in cazul unei temperaturi peste 90o C, are loc o infruntare a criblurii in stratul suport si deci reducerea rugozitatii geometrice si a rezistentei la alunecare, conform gurii 10.a.
Figura 10.a. Clutarea la temperatura prea ridicata Tehnologia meseriei - 19
Daca temperatura este sub 70oC are loc o acrosare insucienta a criblurii preanrobate in stratul suport; caz in care, sub circulatie, criblura este extrasa si aruncata de pneurile vehiculelor catre marginea soselei, conform gurii 10.b.
Figura 10.b. Clutarea la temperatura sub cele indicate
Betonul asfaltic rugos asigura o buna rugozitate a suprafetei de rulare si poate utilizat pe drumuri cu declivitati pana la 9%, ind recomandat mai ales la sectoarele unde exista pericolul de derapare pe timp umed, ploios. Betonul asfaltic rugos se caracterizeaza printr-un schelet mineral puternic, un continut de ler cu bitum redus si o zona granulometrica ingusta. Macrotextura este obtinuta prin uzura peliculei de liant de la suprafata caii si astfel se expun gratuit proeminentele agregatelor care sunt situate la suprafata. In felul acesta macrotextura este tinuta sub control potrivit marimii nominale a agregatelor. Macrotextura contribuie la conferirea rezistentei la alunecare pentru rularea cu viteze mari. Apa de pe suprafata drumului in contact cu pneurile trebuie sa e dirijata catre rigolele laterale. Agregatele minerale trebuie sa aiba un numar sucient de proeminente pentru a strapunge pelicula subtire de apa de la suprafata Macrotextura se poate elimina pe unele suprafete, conform gurii 11 de mai jos:
Figura 11. Efectul drenajului n reducerea apei de suprafa 20 - Tehnologia meseriei
Reducerea macrotexturii poate rezultatul patrunderii progresive a criblurii in materialul stratului de uzura. Se mai poate datora in aceeasi masura si schimbarii consistentei liantului cand temperatura creste. In ambele cazuri, rezistenta la lunecare depide de macrotextura suprafetei bituminoase. Este prin urmare important sa se selecteze acest liant, sucient de consistent, care sa nu permita patrunderea granulelor in stratul de uzura. Cu cat penetratea liantului este mai mica, cu atat este mai mare rezistenta la patrundere a criblurii in stratul de uzura. Selec ionarea materialelor bituminoase pentru aternere Selectionarea materialelor bituminoase pentru asternere constitue un lucru dicil si un consum suplimentar de timp. Insa fara o alegere corecta, lucrarile de asfaltat ar putea, prin interventiile ulterioare sa coste mai mult decat ar necesar. Cunoscand caracteristicile materialelor bituminoase se pot selecta cele mai bune mteriale in functie de solicitarile din trac, conditiile climatice si posibilitatile de aprovizionare. Proiectarea structurala a sistemului rutier Cei mai importanti factori ce determina proiectarea sistemelor rutiere ii reprezinta tracul, conditiile climatice (in special inghet-dezghetul) si caracteristicile materialelor. Producerea i transportul mixturilor bituminoase Materialele bituminoase se prepara in instalatii mecanice speciale avand dispozitive de predozare, uscare, dozare a agregatelor naturale si a liantului precum si dispozitivul de malaxare fortata a agregatelor cu liantul. Aceste instalatii efectueaza malaxarea dupa doua procedee care nu difera intre ele decat prin continuitatea sau discontinuitatea malaxarii. Acestea sunt: instalatii cu functionare continua la care materialele, mixture minerala si liantul sosesc la malaxor in ux continuu, ind stocate intr-un buncar sau descarcate direct in mijloacele de transport. Aceste centrale au un grad mare de automatizare care le face usor de supravegheat si diferite dispozitive care opresc fabricarea atunci cand apar abateri de la reteta de lucru. Acest procedeu de anrobare este folosit pe santierele mari la care schimbarea retetelor este putin fecventa, conform gurii 12.de mai jos:
Figura 12
- instalatii cu functionare discontinua, care sunt cele mai frecvente si care se caracterizeaza prin malaxare intermitenta de sarje succesive. Anrobarea discontinua este procedeul care se adapteaza cel mai bine schimbarilor frecvente de retea. Trebuie urmarit ca materialele elaborate sa corespunda cu
reteta de lucru, conform gurii 13.

Figura 13
Figura 14
In gura 14 este prezentata schema de frecventare a unei instalatii pentru producerea mixturilor asfaltice. Aceasta instalatie este compusa din: predozatoare, unde se realizeaza predozarea agregatelor; Predozatoarele sunt constituite din buncare alimentatoare prevazute la partea inferioara cu un dispozitiv de reglare care permite scurgerea unei cantitati constante a sortului respectiv din buncar; transportul amestecului se realizeaza cu o banda transportoare in mod continuu si constant; predozatoarele trebuie reglate in functie de tipurile de mixtura care urmeaza sa e fabricate; ele trebuie supravegheate si controlate atent deoarece se pot deregla usor; - uscator: uscarea si incalzirea agregatelor, sunt operatii determinante pentru asigurarea unei bune anrobari a agregatelor cu bitum; adezivitatea bitumurilor este nesatisfacatoare cand materialele sunt umene (cand agregatele au si cantitati mici de particule argiloase este necesara realizarea unei bune uscari); prin uscare se poate realiza: - indepartarea apei de pe suprafata agregatelor si din masa lor; - incalzirea agregatelor. Uscatorul este un tambur cilindric, usor inclinat pentru a usura scurgerea materialelor; el se roteste continuu in jurul axei sale, iar paletele din interior ridica agregatele si le lasa apoi sa cada facandu-le sa strabata curentul de gaze calde; uscatorul este prevazut cu un injector, iar tirajul gazelor este asigurat cu ajutorul ventilatoarelor; dimensiunile uscatorului (diametrul, lungimea, raportul intre diametru si lungime), viteza de rotatie, modul de compartimentare depind de capacitatea instalatiei; tendinta actuala este marirea diametrului uscatorului si nu a lungimii lui; in general, agregatele naturale efectueaza intre 3 si 6 rotatii inainte de iesirea din uscator; parametrii asupra carora se actioneaza sunt durata mentinerii agregatelor in uscator, reglarea injectorului si debitul de aer; temperatura agregatelor
la iesirea din uscator trebuie sa e cuprinsa intre 165oC si 190oC; uscarea si incalzirea agregatelor sunt deosebit de importante in procesul tehnologic de preparare a mixturilor bituminoase si este necesar controlul permanent al temperaturii agregatelor la iesirea din uscator si arderea corecta si completa a combustibilului. desprafuitorul; gazele calde antreneaza cu ele elementele ne de pe agregate si pentru a evita poluarea, gazele trec printr-o instalatie de desprafuire intalnite sunt: cicloanele mari sau baterii de cicloane mici; desprafuitoare umede; desprafuitoare cu ltre din tesaturi. Desprafuitoarele cu cicloane sunt insuciente, ele retin numai o parte din materialui n; acestea sunt insotite adesea de desprautoare umede sau de ltre din tesaturi; ltrele din tesaturi sunt fragile si prezinta riscul de a se colmata; totusi au unele avantaje fata de unele procedee, in sensul ca permit recuperarea partilor ne prin decolmatare; instalatii de sortarea si dozarea agregatelor; la iesirea din uscator agregatele sunt preluate de un elevator cald si conduce intr-un siloz prevazut cu instalatie de sortare si dozare; agregatele calde sunt ciuruite, separandu-se pe fractiuni si reconstituind apoi amestecul perfect dozat; sortatorul este format din mai multe ciururi care permit separarea pe fractiuni; sitele sunt limitate la dimensiunile cele mai mici de 4 mm pentru a nu mari timpul de cerere si pentru a nu reduce debitul instalatiei; agregatele calde sunt cantarite pe sorturi si introduse in malaxor; se adauga lerul rece, urmand sa se realizeze o buna omogenizare a agregatelor minerale cu lerul; in malaxor este introdus apoi bitumul incalzit la 150oC 170oC; incalzirea bitumului se realizeaza cu serpentine prin care circula ulei mineral erbinte; lerul este dozat cu ajutorul dozatorului de ler prin cantarire, iar bitumul poate dozat gravimetric sau volumetric, controland aceasta operatie cu ajutorul calculatorului; Malaxoarele cele mai raspandite sunt cele cu ax orizontal; pentru mixturile cu agregate cu dimensiuni mai mari se pot folosi malaxoare cu ax vertical; malaxarea este ultima faza a fabricarii si de ecacitatea acesteia depinde calitatea anrobarii; durata de malaxare depinde de tipul instalatiei si trebuie sa asigure o anrobare completa si uniforma. La instalatiile in ux continuu malaxorul functioneaza continuu, iar agregatele minerale si bitumul sunt introduse in permanenta pe masura necesarului; la instalatiile cu ux discontinuu incarcarea malaxorului se face succesiv. La iesirea din malaxor, mixtura asfaltica se depoziteaza intr-un buncar de unde se incarca in autobasculante si se transporta la punctul de punere in opera.
Controlul procesului tehnologic de producere a materialelor bituminoase In vederea realizarii unor mixturi asfaltice de buna calitate un rol important il are controlul procesului tehnologic. Controlul in timpul producerii mixturilor asfaltice se refera la: calitatea materialelor, functionarea instalatiilor si a utilajelor, calitatea mixturilor asfaltice. Controlul materialelor se face pe santier la primirea lor catre laboratorul de santier. Se controleaza agregatele naturale, lerul si bitumul conform standardelor in vigoare. Controlul functionarii instalatiilor si utilajelor trebuie sa e bine organizat si efectuat. Controlul se extinde asupra urmatoarelor obiective mai importante: - urmarirea functionarii corecte a predozatoarelor pentru a asigura alimentarea constanta a instalatiei cu agregate necesare; - reglarea injectorului; aceasta trebuie sa e facuta astfei incat sa se realizeze temperaturile prescrise in uscator; - controlul compozitiei granulometrice, a agregatelor la iesirea din uscator; - controlul temperaturii bitumului; - controlul temperaturii mixturii la iesirea din malaxor; - controlul functionarii buncarului de depozitare a mixturii asfaltice; - controlul calitatii mixturilorasfaltice. Transportul mixturilor asfaltice Transportul mixturilor asfaltice se realizeaza cu autobasculante. Parcul de autocamioane afectat transportului mixtrilor asfaltice trebuie sa e bine studiat in functie de capacitatea instalatiei si capacitatea de asternere si compactare. Pentru a asigura nivelul de calitate cerut si o buna rentabilitate este necesar sa se prevada un parc omogen de camioane suciente, corect amenajate pentru golire si utilajul de raspandire. Autobasculantele trebuie sa e prevazute cu prelate pentru a impiedica racirea mixturii cand se lucreaza la temperaturi mai scazute sau cand transportul se face la distante mari.
4. TEHNOLOGIA DE EXECU IE A MBR C MIN ILOR ASFALTICE Prin tratarea suprafetei se urmaresc trei scopuri principale: - realizarea unei suprafete netede, care sa dreneze apele de suprafata catre marginile caii prin macrotextura realizata; - sa conduca la o suprafata durabila, care sa reziste la actiunea directa a tracului si a agentilor atmosferici pe intreaga durata de servicii; - sa aiba rezistenta mare la lunecare. Aceste conditii se pot obtine numai folosind un material care va ramane usor lucrabil pe perioada asternerii si compactarii, dar care dupa racire si intarire sa capete rezistente capabile sa suporte actiunea directa a tracului, sa e impermeabil si cu rigozitate pronuntata. 4.1. Organizarea aternerii Metode de aternere Inainte ca operatia de asternere sa inceapa, toate surile si zonele degradate ale drumului trebuie reparate. Suprafata existenta trebuie sa e curatata si maturate; chiar daca suprafata pe care se asterne mixture asfaltica este cea a unui strat care a fost executat recent si aceasta necesita amorsarea cu emulsie de bitum. Aplicarea stratului de mixture asfaltica se face numai dupa ce suprafata este perfect uscata. Mixtura asfaltica este adusa cu autobasculantele si descarcate in buncarul nisorului mecanic. Finisorul imprastie materialul de pe toata latimea necesara in grosime uniforma la cota ceruta si realizata si o compactare initiala. Compactarea nala va realizata de catre compactoare nisoare, intr-un anumit interval de temperatura, cand bitumul serveste ca lubriant. In cazul asfalturilor cilindrate pentru stratul de uzura in procesul tehnologic mai intervine un utilaj specic, distribuitor de criblura sau nisip bituminat. Acest utilaj imprastie criblura bituminata pentru clutaj sau nisipul bitumat in urma nisorului conform gurii 15 de mai jos:
Figura 15 26 - Tehnologia meseriei
Cantitatea de materiale Cantitatea de material bituminos care se asterne intr-o zi depinde de conditiile reale si de posibilitatile de organizare. In general, cantitatile variaza in limite de la 150 la 300 t/zi la 180 350 t/ zi. Se pot asterne cantitati mai mari (daca tracul poate deviat din zona de lucru) utilizand doua masini de asternut si trei cilindri compactori (gura 16). In acest caz se pot asterne si 3000 de t/zi sau mai mult.
Figura 16
Aternerea manual Aternerea mixturilor asfaltice se realizeaza mecanizat si numai in anumite cazuri se apeleaza la procedeul manual. Aceste cazuri se refera la: - suprafete mici; - in zone greu accesibile pentru utilaje; - reparatii, plombe.
Esential este ca si in procedeul manual, materialele sa e mentinute la temperatura corespunzatoare. Pentru a asigura uxul fabricii de prepararea si pentr a nu mentine blocat mijlocul de transport auto pe toata durata de asternere a materialului provenit dintr-un transport, materialul poate stocat in bazine incalzite si acoperite pentru a-i mentine temperatura. Inaintea de inceperea operatiei de asternere acea zona trebuie curatata si amorsata. Materialul este lopatat pe amplasament si apoi nivelat folosind greble speciale. Se va evita greblarea timp indelungat deoarece poate provoca segregarea materialului. Pentru a asigura legatura cu suprafetele vechi se taie marginea dupa planuri verticale. Materialul trebuie asternut la nivelul dorit pentru a asigura uniformitatea caii. Aternerea mecanizat Aternerea mecanizat se face cu un utilaj conform proiect. Sunt folosite rapartizoare cu l imi ntre 1,5 2,5 m, care se deplaseaz pe ro i iar grinda nisoare lucreaz prin vibrare. Se pot folosi utilaje cu repartizoare cu l imi mai mari de 3 m care se deplaseaz , preferabil pe enile. Alegerea unei masini de repartizat asfalt Repartizorul se gaseste intr-o varietate de m rimi si prima decizie este de a selecta un utilaj care sa se potriveasca lucrarii. Finisoarele de asfalt au posibilitatea sa repartizeze mixtura pe latimi de 1,2m pana la 6m si chiar mai mare. Orice utilaj are o latime de baza ce poate extinsa prin telescoape, de altfel constructorul a creat posibilitatea se a produce o extensie sucienta pana la dublarea celei initiale. In felul acesta se poate turna e o banda de circulatie de 3 -4 m, e toata latimea drumului de 4,5 7 m. O alta decizie care trebuie luata se refera la alegerea cilindrului compactor cel mai ecient. Acesta trebuie sa aiba dimensiunile si greutatea adecvata, in asa fel incat sa execute o buna compactare si sa se deplaseze cu usurinta de la un punct la altul. Modul de func ionare a utilajului de aternere Finisorul se compune in principal, dintr-un sasiu tractor cu senile sau pneuri, echipament cu un motor diesel pe care sunt montate toate echipamentele ce realizeaza operatiunile necesare. Viteza utilajului poate sa e adaptata ritmului de aprovizionare, astfel incat sa se evite inreruperile de functionare intre doua descarcari ale mijloacelor de
transport, pentru a intelege cum lucreaza un utilaj de asternut asfalt trebuie cunoscute partile principale ale acestuia. Buncarul si transportorul Buncarul de primire care are pereti rabatabili servesc la descarcarea mixturii din autocamioane. Materialul din acest buncar este preluat de catre banda transportoare, montata la baza lui care conduce materialul catre zona centrala a nisorul unde va repartizat transversal. In timp materialul este transportat de banda transportoare, partile laterale ale buncarului se ridica astfel incat materialul de pe perete cade spre banda transportoare. In felul acesta, se impiedica racirea materialului de pe peretii laterali. Repartizorul Acesta imprastie materialul adus de banda transportoare, transversal pe stratul suport. Materialul este asternut uniform in grosime prestabilita. Dispozitivul de compactare In urma repartizorului este montat un echipament pentru realizarea unei compactari initiale, constituit dintr-o grinda de nivelare cu vibrare hidraulica si batere, cu reglare na, pana la 4000 vibratii/minut. Grinda este prevazuta cu prelungiri telescopice. Batatorul este prevazut cu incalzire electrica. Acest echipament constituie partea principala a nisorului deoarece trebuie sa asigure prin vibrare si batere o prima compactare a mixturii asfaltice si trebuie, in consecinta sa e incalzita. Finisoarele moderne produc un indice de compactare de ordinul a 85 90% din compactarea nala. Controlul vibronisorului Prima operatie inainte de a incepe asternerea este reglarea utilajulu la latimea corespunzatoare. Aceasta se realizeaza cu ajutorul dispozitivelor manuale, unele dintre utilajele mai moderne au dispozitive telescopice de extensie. De asemenea, inainte de a incepe lucrul de asternere a materialului bituminos, dispozitivul de asternere trebuie sa e dispus la o temperatura cu cel putin 5oC mai mare decat temepratura materialuli ce urmeaza a asternut. Cele mai bune rezultate se obtin cand exista o constanta a aprovizionarii utilajelor de asternere cu material bituminos. Lucrul nu trebuie sa inceapa decat in momentul in care la repartizor se aa cel putin 2 mijloace de transport incarcate cu material bituminos. Inaltimea materialului pe banda transportoare este reglata de deschiderea din spatele buncarului. Cantitatea de material care se asterne se poate regla prin dimensiunile deschiderii din spatele buncarului, viteza transportorului si viteza repartiTehnologia meseriei - 29
zorului. In felul acesta se asigura debitul de material bituminos corespunzator cu grosimea stratului. Importanta este, asa cum s-a spus mai inainte, aprovizionarea continua cu material bituminos. Compactarea materialelor bituminoase Compactarea este operatia nala a punerii in opera a materialelor bituminoase de care va depinde in mare parte, viabilitatea stratului de rulare. Scopul sau este dublu: - de a obtine capacitatea necesara; - de a asigura obtinerea unei bune uniformitati a suprafetei. Pentru a asigura o cat mai buna compactare posibila, tehnico-rutiera, se dispune de trei mari familii de utilaje: - cilindrii cu rulari netede; - compactori cu pneuri; - cilindrii vibratori. Cilindrii cu rulouri netede actioneaza prin greutatea proprie, exercitand o presiune de contact denite prin incarcarea pe cm de bandaj. Greutatea proprie a utilajului variaza cu posibilitatea de lestare a utilajului. Compactoarele cu pneuri prin modul de actionare, asigura compactarea mixturii fara sa zdrobeasca sau sa sparga pietrele. Aceste compactoare actioneaza atat prin presiunea exercitata de pneuri cat si prin efectele de framantare a materialului datorita deformarii pneurilor. Pentru straturile de rulare, compactoarele cu pneuri au o roata speciala plasata lateral care asigura compactarea marginii benzii de circulatie. Prin utilizarea compactoarelor cu pneuri se obtine un grad ridicat si uniform de compactare. Pentru evitarea formarii fagaselor trebuie reglata presiunea din pneuri pe masura cresterii gradului de compactare. Reglarea presiuni din pneuri se realizeaza in functie de temperatura, de tipul de liant si de felul agregatelor. Se pot folosi cu rezultate foarte bune rulouri tandem vibratoare. Frecventa si amplitudinea vibratiilor sunt variabile. Se obtin in general grade de compactare ridicate in cazul realizarii compactarii cu comapactoare cu pneuri sau compactoare vibratoare dupa cilindrarea initiala care se realizeaza cu compactoare cu rulouri netede. Factorii principali care inuenteaza compactarea mixturilor asfaltice sunt: - dozajul si consistenta bitumului; un continut de liant mai ridicat conduce la obtinerea unui volum de goluri mai mic, dar datorita procentului ridicat de liant, stabilitatea stratului la temperatura ridicata scade si aceasta cu atat mai mult cu cat consistenta sa este mai scazuta; - compozitia granulometrica si forma agregatelor inuanteaza compactitatea mai ales cand aceasta se realizeaza la temperaturi mai
scazute: mixturile asfaltice cu un procent ridicat de criblura prezinta o rezistenta mai mare la compactare fata de cele cu un continut mai redus de criblura; - temperatura mixturii asfaltice este unul din factorii determinanti in obtinerea gradului de compactare corespunzator: scaderea temperaturii de compactare fata de temperatura optima cu 25% conduce la un volum de goluri remanente dublu pentru acelasi lucru mecanic: pentru temperaturi de compactare mai scazute decat cele prescrise pentru diverse tipuri de mixtura nu se pot obtine grade de compactare corespunzatoare oricat s-ar mari energia de compactare. Se face observatia ca atunci cand mixtura asfaltica se asterne in strat subtire, temperatura materialului scade rapid sub temperatura optima (care este peste 110C, iar pentru mixturile asfaltice rugoase peste 130C) si compactarea nu se mai face in bune conditii. Grosimea stratului de compactat se alege in functie de tipul mixturii, de utilajul existent si de valoarea rezultata din calculele de dimensionare. Studiile expermentale realizate arata ca pana la grosimi de 14 cm, diferenta intre gradele de compactare obtinute la partea superioara si inferioara a stratului poate considerata neglijabila, iar pentru grosimi mai mari aceasta diferenta este sesizabila si conduce la neuniformitate in comportarea stratului sub circulatie. Reguli privind compactarea mixturilor asfaltice - Compactarea mixturilor asfaltice se face pentru ecare strat in parte, in grosimi uzuale de 8-9 cm. - Compactarea se face in lungul drumului, de la margini spre axa, iar pe sectoarele de rampa sau cu prol transversal cu panta unica de la marginile cu cota mai mica spre cele cu cota mai ridicata. - Compactoarele trebuie sa lucreze fara socuri, cu viteza redusa si constanta. - Fiecare trecere peste materialul de compactat este urmata de o trecere inapoi pe aceeasi urma. - Fiecare urma a compactorului se va suprapune cu 20-30 cm peste cea precedenta. - Deplasarea laterala a compactorului, pentru compactarea fasiei urmatoare se realizeaza pe zona cu material deja compactat. - Pentru prima compactare se recomanda ca in general compactorul sa se deplaseze cu roata motrice inainte. - Schimbarea sensului de mers (de la mers inapoi la mers inainte) trebuie sa se realizeze in puncte decalate, la distante de cca. 1 m.
- Nu este admisa stationarea compactoarelor pe mixtura calda, proaspat compactata. - Udarea rulourilor sau a pneurilor pentru evitarea lipirii mixturii de acestea - operatie utila trebuie facuta cu cantitati reduse de apa pentru a nu se produce racirea brusca a mixturii de la partea superioara a stratului. - Temperatura maxima a mixturii trebuie sa e astfel incat sa nu se produca valuri sau deplasari laterale de material. - Compactoarele vor realiza treceri lungi, astfel incat numarul de opriri la schimbarea sensului de mers sa e redus. - Primele treceri se vor face cu viteze mai mici (2-4 km/h), iar urmatoarele cu viteze mai mari (4-6 km/h). Nu trebuie depasita viteza de 6 km/h. - Cand se lucreaza pe jumatate din latimea caii trebuie asigurata lipirea la rostul de lucru. Pentru aceasta se taie marginea, se amorseaza si apoi se compacteaza, compactorul deplasandu-se pe materialul racit. Rosturile de lucru la cele doua straturi suprapuse se decaleaza fata de axa drumului.
5. CONTROLUL CALIT
II MBR C MIN ILOR ASFALTICE
5.1. Cotele de nivel ale suprafe ei Fiecare strat de suprafa trebuie s e executat la cotele de nivel cerute i cu toleran e admise. Opera iunea este necesar pentru a constata c stratul de mbr c minte este la cota de nivel corect la bordur i c sunt realizate pantele transversale de scurgere a apei. M rimile toleran elor sunt astfel precizate pentru toate celelalte straturi i se asigur c sunt realizate grosimile avute n vedere pentru ecare strat. Uniformitatea (planeitatea) suprafe ei Dei cotele de nivel corecte ale suprafe ei vor asigura c grosimile avute n vedere ale straturilor i pantele de scurgere sunt ob inute, ele nu vor asigura neap rat o rulare lin . Acest cerin are n vedere controlul m rimii permise i a frecven ei denivel rilor. Metode pentru controlul cotelor de nivel pe durata aternerii stratului Exist trei metode principale de control a nivelurilor materialului din stratul de suprafa aternut de cte un repartizor: - metoda nivelarii cu grinda articulat otanta; - dispozitive de control automat; - metoda grilei cotelor de nivel. Marea majoritate a straturilor de suprafata executate la cald se realizeaza mecanic deoarece este mai rapid, mai ieftin si se obtine o mai buna nisare. Asternerea manuala este de obicei limitata la suprafete mici sau de forma geometrica neregulata. Pentru aternerea mecanic se folosete metoda nivel rii cu grinda articulat otant . Metoda nivelarii cu grinda articulata otanta Este cea mai r spndit metod folosit la nivelarea mbr c mintilor existente. Ea nu conduce la cele mai bune rezultate, dar este convenabila si nu necesita nici o tratare a denivelarilor. Dispozitivul de aternere al repartizorului este astfel reglat incat sa asigure grosimea medie dorita a stratului. Apoi este mentinut la acest reglaj. Aceasta metoda se bazeaza pe faptul ca dispozitivul de nivelare al masinii va nivela el insusi denivelari mici existente pe suprafata. Grinda nivelatoare se deplaseaza pe stratul de material nou asternut si se orienteaza paralel cu directia de inaintare a vehiculului tractor. Cand rotile din fata ale tractorului trec peste o denivelare (umatura) sau peste o groapa, schimbarea nivelului de referinta nu se transmite imediat (instantaneu) grinzii nivelatoare.
In cazul neregularitatilor scurte si superciale ce nu depasesc 2 m lungime vehiculul tractor revine la nivelul s u de referinta inainte de a apare o schimbare la nivelul grinzii nivelatoare. In cazul umaturilor sau gropilor mai lungi ansamblul de asternere (vehicul tractor - nivelator) reduc din efectul neregularitatilor asupra nivelului suprafetei noi, dar nu-l elimina complet. Dispozitive de nivelare cu control automat. Aceste dispozitive automate controleaza nivelul unuia sau a doua puncte de articulatie. Ele urmaresc nivelul liniei bordurii sau alt nivel de referinta si mentin punctul de articulatie la o cota de nivel dorita, deasupra sau sub acesta. Se descriu mai intai patru tipuri de asemenea dispozitive ce lucreaza dupa acest principiu si apoi un altul care lucreaza dupa un principiu diferit. Senzorii de bordura pot folositi in cazul in care exista bordura continua cu fata neteda sau o linie de rigola. Un papuc sau senzor urmareste aceasta linie si printr-un mecanism aproximativ simplu se controleaza inaltimea punctului de articulatie alaturat, mentinandu-l paralel cu fata de sus a bordurii. Senzorii pe re metalice sunt adesea folositi pe santierele mari de constructie a partii carosabile. Nivelurile ecarui strat ce se construieste sunt stabilite adesea fata de re metalice (sarme) intinse, xate pe tarusi metalici montati de-a lungul ecarei laturi a partii carosabile. Lama nivelatoare a utilajului de asternut material poate controlata cu ajutorul unor senzori ce se deplaseaza pe aceste sarme. Senzorii de egalare la rosturi trebuie sa e folositi de indata ce prima banda a partii carosabile a fost executata. Nivelul marginii de la rostul de lucru poate folosit pentru controlul cotelor de nivel ale benzii urmatoare alaturate. Un senzor se deplaseaza de-a lungul marginii rostului de lucru si asigura ca valorile cotelor de nivel de la banda a doua in executie si de la prima banda sunt aceleasi Acest procedeu automat de control nu necesita o alta operatie preliminara si trebuie folosit ntotdeauna cand se executa benzi alaturate. Grinzile de mediere a valorilor pot utilizate cand nu este posibil sa se recurga la una din alternativele de mai inainte. O grinda metalica cu lungimea de 10m se ataseaza lateral repartizorului, ea ind rezemata pe un numar oarecare de palpatori cu arc. Din inregistrarile palpatorilor se stabileste o valoare medie a ridicaturilor si a gropilor pe suprafata existenta in fata grinzii metalice. Cota de nivel medie ce rezulta se foloseste pentru controlul cotei punctului de articulatie. Grinda este greoaie si de aceea nu se prefera pe santierele aglomerate sau cu caracter dicil. Vericatorii de panta transversala difera de cele patru tipuri prezentate mai inainte prin aceea ca pot folositi numai cand un dispozitiv de alt tip este utilizat pentru controlul unei laturi a repartizatorului.
Vericatorul de panta transversala controleaza a doua latura in comparatie cu prima. El se angajeaza (xeaza) la o valoare constanta a pantei transversale sau la o succesiune de valori in apropierea unei curbe. Pentru cele mai bune rezultate trebuie sa se dispuna de mai multe tipuri de dispozitive, iar cel considerat ideal care se alege pentru folosire depinde de conditiile de lucru. O buna metoda pentru refacerea stratului de suprafata la un drum cu doua benzi prin control complet automat al cotelor de nivel ar : Prima banda: folosirea unui senzor si a vericatorului de panta transversala. Banda a doua: folosirea unui senzor pe fata bordurii si a unui senzor de egalare la marginile rostului longitudinal. Metoda grilei cotelor de nivel Acolo unde metoda cu grinda articulata otanta nu da rezultate satisfacatoare si metodele cu dispozitive automate de control nu sunt disponibile trebuie utilizata o gril a cotelor de nivel. Aceasta consta intr-o serie de marcaje la diferite intervale de-a lungul ambelor margini ale ecarei benzi de circulatie, Marcajele facute cu creta sau vopsea stabilesc grosimile de material de adaugat in ecare punct al grilei. Intervalele dintre marcaje depind de uniformitatea suprafetei stratului suport, de complexitatea suprafetei stratului suport, de complexitatea suprafetei de realizat si de volumul de lucru. Operatorul de pe repartizator poate regla manual grinda nivelatoare in scopul de a furniza grosimile de material cerute asa cum este indicat in ecare punct in lungul partii carosabile. Grila cotelor de nivel poate realizata cu orientarea e in lungul, e transversal partii carosabile, sau prin combinarea celor doua orientari. Intai, acolo unde drumul este prevazut cu borduri denivelate procedeul consta in a masura sageti fata de o sarma intinsa xata la nivelul bordurilor, asa cum se arata in gura 17 de mai jos:
Figura 17
In alta situatie, la un drum fara borduri denivelate, cotele de nivel existente pot masurate cu o nivela si comparate cu valorile dorite ale acestor cote; in felul acesta grosimile de material pot calculate.
Asternerea manuala Majoritatea asternerilor manuale de material se fac pe benzi inguste de pana la 2m latime cum ar in cazul trotuarelor sau a peticirii partii carosabile. Cotele de nivel ale marginilor acestor suprafete sunt bine determinate de cotele de pe borduri si de la limita trotuarului in cazul trotuarelor, sau de catre cotele de nivel ale suprafetei ce inconjoara peticul. Opera iunea se realizeaz cu ajutorul unei greble cu care materialul se ntinde corespunzator pentru a putea realiza cotele de nivel cerute ele suprafetei in aceasta situatie. Daca suprafata de asternut manual este relativ lata, va aproape imposibil sa se obtina un bun rezultat fara a folosi cote de nivel intermediare. Cea mai obisnuita cale de a furniza aceasta informatie este cu ajutorul unei grile alcatuita din calupuri de lemn, tarusi din lemn sau cupoane de metal amplasati la 3 sau 5m, avand marcata cota de nivel a suprafetei. Cand se asterne material pe suprafata tare a unui drum existent, este de obicei imposibil sa realizam cotele de nivel cu nimic altceva decat folosind ca martori pavele din lemn amplasate pe suprafata. Factorii care afecteaza calitatea suprafetei de rulare In afara de necesitatea de a utiliza un sistem de control al cotelor de nivel care sa e corespunzator scopului, exista un numar de alti factori care pot afecta calitatea suprafetei de rulare. Urmeaza o lista a problemelor potentiale care necesita a se lua in considerare. Neuniformitatea stratului suport (substratul). Daca stratul suport (adica suprafata existenta) este neuniforma nu se poate realiza o suprafata plana buna prin simpla acoperire cu un strat de imbracaminte rutiera. Desi suprafata ce se realizeaza imediat in spatele repartizatorului poate satisfacatoare, ea rezulta din grosimi variabile ale unui material nou compactat neuniform. Cnd suprafata este circulat p r ile mai groase se vor tasa mai mult dect p r ile mai sub iri i se va produce ceea ce se numete compactare diferentiala. Cnd suprafa a existent este neuniform um turile trebuie t iate iar adnciturile umplute pentru a ndep rta partea cea mai rea a neregularit ilor. P r ile ridicate sunt n mod obinuit ndep rtate cu nite maini ce aplic procedee la cald sau la rece pentru refacerea planeit ii. Adnciturile sunt umplute cu un material asem n tor celui din mbr c minte, folosit ca material de nivelare, scopul este de a realiza un strat conform cerin elor din proiect. Substrat cu vascozitate scazuta Daca materialul pentru o imbracaminte este asternut in stare calda pe un strat alcatuit din material cu vascozitate scazuta sau cu intarire (priza) intarziata, caldura va avea ca efect inmuierea materialului suport. Acest proces conduce la deformarea stratului suport cand se cilindreaza materialul din imbracaminte.
In scopul de a evita aceasta situatie sau stratul suport vechi se inlocuieste, sau se foloseste in imbracaminte un material cu o temperatura de asternere mai scazuta. De exemplu, o imbracaminte din macadam bitumat poate folosita in locul unui beton asfaltic cilindrat. Marimea agregatelor minerale. Cand dimensiunea agregatelor minerale din materialul nou este prea redusa fata de grosimea stratului, atunci materialul este supus unei deplasari orizontale de cilindrii compactorului si suprafata rezulta cu urme (fagase). De asemenea daca agregatele minerale au dimensiunea prea mare grinda nivelatoare a repartizatorului aluneca pe muchiile agregatelor sau produce fagase de antrenare a materialului. Acestea vor impiedica obtinerea cotelor de nivel corecte si vor reduce durabilitatea materialului prin mentinerea lui in apa ce se acumuleaza. Continuitatea aprovizionarii cu material. Cotele de nivel satisfacatoare se pot obtine cand exista o continuitate in aprovizionarea cu material. Grinda nivelatoare se reazem pe suprafa a materialului care trece pe sub aceasta. O ntrerupere a aprovizion rii cu material face ca grinda nivelatoare s se afunde n material i s produc o suprafa de tipul celei ar tate n gura 18 de mai jos. Aceasta nu numai ca afecteaza calitatea de rulare dar va reduce si durata de serviciu a imbracamintii.
Figura 18 Tehnologia meseriei - 37
Opera iunea de aternere Urm toarele aspecte principale trebuie urm rite cnd se aterne material cu ajutorul repartizatorului: - partea frontal a grinzii nivelatoare trebuie s e curat ; - placa compactoare trebuie s e corect reglat ; - grinda nivelatoare trebuie s e nc lzit nainte de nceperea lucrului; - o aprovizionare constant cu material trebuie men inut la distribuitorul elicoidal al repartizatorului i la grinda nivelatoare; - materialul aternut manual longitudinal repartizatorului trebuie nl turat pentru a permite o compactare suplimentar de c tre compactor; - o reducere trebuie f cut la rosturi pentru a putea compacta materialul nou aternut. Temperaturi Temperatura medie de livrare este de 130C. Temperaturile maxime de stocare sunt n limitele 155C - 175C i astfel va inuen a n mic m sur temperaturile de livrare. Materialul trebuie aternut n general la temperatur minim de livrare. El trebuie s e destul de erbinte pentru a permite realizarea cilindr rii nainte ca temperatura s scad sub valoarea minim de cilindrare. Cnd materialul se aterne manual trebuie dat aten ie ca el s se men in n stare cald . Gramada de material se acoper cu prelate i se aterne n strat ct de repede nainte de a deveni prea rece i nelucrabil. Tehnologia cilindr rii Deoarece cilindrarea este ultima opera ie ce are loc, ea va determina efectiv calitatea nal a suprafe ei. O mpingere excesiv n fa a tamburului se produce cnd cilindrarea se face la temperatur prea ridicat sau cu vitez prea mare. Deforma iile plastice (permanente) sunt cauzate de asemenea de oprirea sau ntoarcerea ro ilor cilindrului pe materialul cald. Cilindrarea trebuie continuat pn ce urmele lasate de ro ile compactorului dispar. Specicarea i m surarea cotelor de nivel ale suprafe ei. Pe durata de construc ie a p r ii carosabile cotele de nivel sau nivelurile structurii, la stratul de form , substratul de nisip, straturile de baz i la mbr c minte, trebuie vericate. Drumul va avea rezisten a proiectat numai dac toate straturile vor construite cu grosimea corect . Toleran ele cotelor de nivel ale suprafe ei. n practic , nu este efectiv posibil s se realizeze cu exactitate grosimile ar tate n proiect sau n specica ii. De aceea, n normele ociale se accept toleran e cu anumite valori. Toleran a la cotele de nivel ale suprafe ei stratului de baz i ale mbr c min ii este de 6 mm. De asemenea, pentru ca o combinare a
toleran elor s nu aib ca efect sub ierea mbr c min ii, grosimea specicat a acesteia nu trebuie s e redus cu mai mult de 5 mm. Pentru vericarea toleran elor, nivelurile de pe suprafa , cotele de nivel se m soar la intervale de 10 m longitudinal i de 2 m transversal. Nivelul suprafe ei este apreciat satisf c tor atunci cnd nu mai mult de una din cele zece valori m surate succesiv longitudinal, sau una din cele m surate transversal este n afara toleran ei permise. Se pot verica toleran ele e m surnd cotele de nivel n punctele anume alese, e m surnd s ge ile ntre suprafa a studiat i o srm ntins rezemat pe borduri sau o srm ntins longitudinal. Specicarea i m surarea regularit ii de suprafa Regularitatea suprafe ei se refer la m rimea i frecven a um turilor. Suprafa a unui drum trebuie s e pe ct posibil de neted cu scopul de a reduce la minimum eforturile att n structura drumului ct i asupra vehiculelor i s asigure un confort de deplasare participan ilor n trac. Standardele elaborate pentru neregularit ile maxime admise la o suprafa nou , au fost stabilite pe baza de experien i ele prev d c trebuie asigurat o deplasare f r zdruncin turi Cea mai simpl i cu mult cea mai economic metod de testare dac o suprafa nou este satisf c toare, const n a rula pe aceasta i a vedea dac este acceptabil . Dac rulajul mainii este f r zdruncin turi nu mai este necesar s se recurg la o alt testare. Dac rulajul este nesatisf c tor, atunci este necesar s se cuantice starea de neregularitate i s se compare aceasta cu cerin ele de regularitate a suprafe ei cuprinse n standarde atunci cnd un constructor se ocup numai de execu ia mbr c min ii unui drum, regularitatea suprafe ei acestuia este inuen at n mod considerabil de regularitatea stratului suport. n asemenea situa ii nainte de nceperea lucr rilor se anun beneciarul asupra denivel rilor suprafe ei existente. Cnd suprafa a existent prezint multe neregularit i nu este posibil s se ob in o suprafa plan a mbr c min ii f r o opera ie de recticare a acestora sau aternerea unui strat intermediar cu rol de a elimina neregularit ile Urm toarele trei metode sunt utilizate pentru a cuantica gradul de neregularitate a suprafe ei unui drum. Metoda de m surare cu rigla i pana. O rigl dreapt din lemn sau metal, cu lungimea de 3 m care nu se deformeaz sub greutate proprie cnd este rezemat la capete, este pozi ionat pe suprafa a drumului. Cu ajutorul unei pene gradate ce se introduce sub rigl se m soar denivel rile dintre latura inferioar a riglei i suprafa a drumului. Aceasta metod se folosete pentru m surarea denivel rilor pe direc ie longitudinal i transversal drumului. Se poate astfel controla dac sunt
respectate toleran ele admise la construc ie dar se pot m sura i denivel rile ce apar la exploatare. Metoda de m surare cu rigla mobil . O rigl metalic nedeformabil cu lungimea de 3 m prev zut cu ro i la cele dou capete i o roat palpatoare intermediar se deplaseaz longitudinal pentru a m sura neregularit ile pe aceast direc ie. Pe grind se a montat un dispozitiv ce nregistreaz diferen a de nivel dintre roata palpatoare i ro ile de la capetele grinzii, conform gurii 19 de mai jos:
Figura 19
Normele ociale prev d ca m sur torile s se fac pe un sector cu lungimea de 300 m al mbr c min ii iar cnd lungimea total construit este mai mic , se va face pe un sector de cel pu in 75m lungime. n tabelul de mai jos sunt indicate valorile ce corespund celor dou lungimi. Condi iile tehnice prev d c nu se admit neregularit i longitudinale mai mari de 10 mm. Num rul neregularit ilor pentru stratul de leg tur (binder) sau pentru pene laterale de ranforsare este cu 50% mai mare dect cel acceptat i prezentat n tabelul de mai jos pentru mbr c minte.
Denivelarea Lungimea (m) Drumuri nationale Drumuri judetene 4 mm 300 20 40 75 9 18 7 mm 300 2 4 75 1 2 4 mm 300 40 60 75 18 27 7 mm 300 4 6 75 2 3
Factori ce afecteaz durabilitatea Suprafa a mbr c min ii este supus la cele mai mari solicit ri. n timpul rul rii pe mbr c mintea unui drum, oricare defect al acesteia poate cauza unui accident. Biciclitii i motociclitii sunt n mod deosebit supui acestui risc. De aceea este foarte important ca materialele pentru stratul de suprafa s e bine alese i corect aternute astfel ca s asigure o durat
de serviciu maxim . Prin durabilitate se n elege aceast durat de serviciu. mbr c mintea drumului trebuie s suporte nc rc rile din trac i ac iunea factorilor de clim pe o durat de ani ct mai mare posibil i n acelai timp s -i men in forma i rezistent la derapare. Defectele suprafe ei pot permite apelor s se inltreze pn la nivelul stratului de funda ie i a p mntului suport ceea ce antreneaz o sc dere a capacit ii portante a acestuia. Apa inltrat n straturile rutiere prin nghe are distruge coeziunea materialului, urmat de dislocarea lui i de apari ia gropilor, distrugerea rosturilor sau chiar um turi locale. Factorii care inuen eaz durabilitatea suprafe ei: - rezisten a straturilor de baz i de funda ie; - calitatea materialelor folosite n mbr c minte; - metodele de aternere i de compactare a materialelor n strat. Rezisten a straturilor suport ale mbr c min ii Dei straturile de suprafa repartizeaz nc rc turile date de trac unui anumit spa iu este esen ial ca straturile suport s e sucient de rezistente fa de solicit rile la care sunt supuse. n cazul unui drum nou, mbr c mintea, stratul de baz i cel de funda ie trebuie sa aib rezisten a corespunz toare pentru a suporta solicit rile date de trac, chiar i n condi iile n care p mntul suport are caracteristici de portan mai slabe. Pentru rennoirea mbr c min ii este esen ial ca drumul existent s e sucient de rezistent pentru a folosi aceluiai scop. Ca un drum rennoit s aib n totalitate aceiai durat de serviciu este necesar ca toate straturile componente s e aduse la acelai nivel de rezisten . Orice zon f r rezisten a mbr c min ii, cum ar gropile, traneele temporare sau zonele surate trebuie s e reparate nainte de rennoirea mbr c min ii. Suprafe ele la care se constat o cedare a funda iei trebuie sacricate, materialul ndep rtat i reconstruit complet. Cnd nu se recurge la acest procedeu mbr c mintea nou se va rupe n aceste zone f r rezisten ca urmare a transmiterii pe grosimea ei a deform rilor i surilor. Alegerea materialelor pentru realizarea durabilitatii Materialele pentru mbr c minte se realizeaz cu lian i bituminoi pentru a lega ntre ele agregatele minerale i a conferi pe ansamblu o impermeabilizare. Lian ii trebuie s aib o vscozitate ridicat (rezisten mare la curgere) astfel c el s nu se deformeze sub nc rc rile produse de trac ori s se nmoaie pe timp cald. Agregatele minerale din mixturile asfaltice sunt alc tuite dintr-un anumit amestec de diferite dimensiuni (adic au o granulozitate continu ) astfel ca ele s se mp neze reciproc i s formeze pe ansamblu o structur stabil i rezistent .
Aceste caracteristici confer materialului capacitatea de a suporta nc rc turile din trac i ac iunea factorilor de clim , adic m resc durabilitatea. n general cu ct stratul de material este mai aproape de suprafa a drumului cu att mai mare vor solicit rile din trac i cele produse de factorii climatici. Pentru mbr c minte cele mai bune materiale se dovedesc a cele alc tuite cu lian i care au o vscozitate mare i cu agregate minerale cu granulozitate continu , ob inndu-se o structur dens . Aspecte ale durabilit ii privind aternerea i compactarea Durabilitatea poate afectat sub aspectele: - apa se va inltra n sistemul rutier i va nmuia p mntul suport; - nc rc turile din trac vor compacta par ial mbr c mintea dar numai pe urmele de deplasare a ro ilor producnd o suprafa deformat ; - materialul va mult mai pu in rezistent dect ar fost n cazul unei compact ri corecte, ceea ce conduce la solicit ri mai mari pentru straturile inferioare; - apa care se inltreaz n mbr c minte va nghe a iarna avnd ca efect dezintegrarea materialului, n particular pe direc ia rosturilor de lucru; - cnd compactarea este de slab calitate, materialul poate refulat lateral de ac iunea ro ilor. Tehnologiile de aternere trebuie s e corespunz toare pentru a realiza o mbr c minte bine compactat i impermeabil , inclusiv n zona rosturilor de lucru. Pentru realizarea acesteia sunt urm rite aspectele: - vericarea materialului livrat, sub aspectul calit ii; - preg tirea suprafe ei existente; - amenajarea corect a rosturilor; - aternerea; - cilindrarea. Vericarea materialului livrat Probleme care apar cnd materialul este adus pe antier: - Materialul are o consisten variabil . Aceasta se poate ntmpla e c materialul a fost malaxat necorespunz tor, e c s-a produs o segregare pe durata stoc rii i transportului. Rezultatul segreg rii este c materialul este mai grosier pe marginile nc rc turii fa de cel situat n interiorul ei; - Materialul este prea rece. Cnd materialul este rece sau p r ile laterale ale basculantei sunt reci se vor forma buc i care nu pot trece prin repartizorul elicoidal al utilajului de aternut. Materialul va de asemenea greu de compactat;
- Materialul este prea cald. Dac materialul este prea cald, liantul ncepe s curg de pe agregate i se dreneaz c tre partea de jos a nc rc turii. Dac temperatura a fost prea ridicat pe durata malaxarii, liantul poate par ial ars, caz n care materialul se arunc ; - Materialul con ine substan e improprii. Este important de a da aten ie la oricare contaminare, n special cea realizat cu o cantitate prea mare de nisip sau cu ulei diesel care adesea este folosit pentru a preveni lipirea materialului de partea interioar din spate a basculantei. Aceste greeli trebuie identicate ct de repede posibil pentru a evita aternerea materialului care ulterior va trebui nlocuit. Materialul trebuie s se ncadreze n intervalul de temperaturi specicate nainte ca basculanta s descarce materialul n bunc rul repartizorului. Pregatirea suprafetei. Pentru a ob ine cea mai durabil rennoire a unui drum existent cteva lucr ri preg titoare sunt necesare. O mbr c minte este un strat destul de sub ire din material n grosime de la 20 la 60 mm. Acest strat singur este insucient de rezistent la toate solicit rile orizontale cauzate de frnare sau r sucirea ro ilor n condi ii de trac. Sub ac iunea acestor solicit ri este posibil ca mbr c mintea s alunece longitudinal sau s cedeze lent fa de suprafa a stratului suport, avnd ca urmare ruperea i deformarea materialului din mbr c minte. Acest aspect poate evitat dac se asigur c suprafa a stratului suport este rugoas ; n caz contrar este necesar rabotarea acesteia, n scopul de a realiza o suprafa rugoas . Procedeul cel mai obinuit i mai ieftin de a preveni curgerea lent const n a mbun t ii adeziunea ntre cele dou suprafe e cu ajutorul unui strat sub ire de leg tur . Acesta const ntr-o stropire uoar a suprafe ei vechi cu o emulsie de bitum n cantitate de 0,3 la 0,5 litri/m. C p cele golurilor de canalizare i alte piese metalice s e cur ate i unse cu bitum. Acest tratament se va face de asemenea pe fe ele interioare ale bordurilor care vor n contact cu betonul asfaltic. Rosturi Acolo unde mbr c mintea nou se m rginete cu materiale aternute anterior (de exemplu la un rost de lucru transversal sau la un rost longitudinal), trebuie amenajat un rost etan. Aceasta se poate realiza prin una din urm toarele metode: Metoda 1: materialul n stare rece existent poate nc lzit la temperatura de cilindrare cu ajutorul unui radiator cu raze infraroii nainte de a aterne al turat materialul cald. Opera ia de cilindrare va lipi cele dou materiale. Metoda 2: materialul existent se taie pe o l ime de circa 10 cm astfel ca s rezulte cu o fa vertical . Aceasta se unge cu bitum cald nainte de aternerea materialului nou. Aceast opera ie se poate realiza mai uor dac
marginea primei benzi aternute este nisat cu o fa vertical nainte de r cirea materialului, prin t iere cu o frez ataat cilindrului compactor. Un rost, chiar bine amenajat, este mai pu in rezistent dect materialul aternut continuu. Rosturile de la straturile suprapuse nu se vor executa pe aceeai vertical . Toate rosturile (att cele transversale ct i cele longitudinale) trebuie s e decalate cu cel pu in 300 mm fa de cele ale straturilor situate dedesubt. n cazul unei execu ii noi pe o suprafa mare pentru a evita s se ob in rost longitudinal n stare rece, se recurge la dou repartizatoare de material care vor lucra unul dup altul. Repartizatorul al doilea va urma ndeaproape i lateral primul astfel ca s realizeze un rost n stare cald . Aternerea Din materialul livrat n stare corespunz toare de malaxare i f r aspect de segregare, repartizatorul va realiza un strat continuu cu grosime uniform . Aternerea manual se face cu grij pentru a siguri ca opera ia de ntindere cu grebla nu conduce la o separare a agregatelor mai mari. Cilindrarea Opera ia de cilindrare este foarte important pentru a se realiza o mbr c minte durabil i impermeabil . Cilindrarea trebuie sa inceapa imediat dupa asternere, fara a cauza o impingere excesiva a materialului in fata rotilor. Ea trebuie sa e terminata inainte ca temperatura sa scada sub valoarea minima de cilindrare si tinand seama ca vor necesare cel putin sase treceri pe directie transversala. Rezisten a la derapare Macrotextura rezulta din aranjamentul agregatelor minerale la suprafata stratului in asa fel incat sunt inglobate numai partial in acesta, sau rezulta din imprastierea de criblura pe suprafata de rulare. Macrotextura rezulta din rugozitatea na a suprafetei ecarei granule minerale. Atat macrotextura cat si microtextura au tendinta de a se reduce ca marime sub actiunea tracului si a conditiilor de clima dupa un numar de ani. Rezistenta la derapare efectiva pe o suprafata a drumului va depinde in oricare interval de timp de conditiile climaterice, de macrostructura si microstructura reziduala. Alegerea materialelor pentru imbracaminti cu rezistenta la derapare Cele mai multe materiale folosite la imbracaminti cu rezistenta la derapare vor avea urmatoarele caracteristici: - un mozaic restrans al agregatelor minerale aparente; - o buna textura a granulelor pe grosimea stratului; - granulele minerale sa ramana in relief peste nivelul general al materialului pentru a permite apei sa se dreneze sub nivelul suprafetei de contact a pneului;
- un liant cu vascozitate ridicata care confera mixturii asfaltice stabilitate la deformare, rezistenta si reduce procesul de indesare progresiva a granulelor de la suprafata in grosimea stratului; - granulele minerale sa aiba fete aspre, cu proeminente ale caror muchii sunt ascutite; - agregatele minerale sa aiba duritate, uzura mica si sa nu se lustruiasca. Primele patru caracteristici enumerate privesc diferite aspecte ale macrostructurii, iar ultimile doua, diferite aspecte ale microstructurii. In practica este greu sa se obtina cel mai bun din toate domeniile, in special din cauza costurilor ridicate ale materialelor care pot realiza cea mai buna rezistenta la derapare. De exemplu, agregatul mineral cel mai rezistent la derapare si care se lustruieste cel mai putin este bauxita calcinata. Utilizarea acestui agregat este insa limitata, datorita costului ridicat, la alcatuirea straturilor de rulare cu grosime mica ce se aplica in intersectii foarte aglomerate si in acoperirea trecerilor pietonale din zonele urbane, in scopul de a asigura distante de franare reduse. Zgura de furnal care rezulta ca un subprodus in industria otelului, are de asemenea calitatea de a nu se lustrui, dar comparativ cu bauxita calcinata are duritate mica si ca urmare asperitatile de pe suprafata granuleleor se uzeaza complet pe durata unui an sau doi in cazul unui trac intens. Rocile granitice usor de procurat in forma dorita ca materiale pentru lucrari de drumuri, au o duritate mare si de aceea sunt rezistente la uzura. Totusi din cauza structurii foarte ne pe care o au, uzura chiar mica ce rezulta in timp, conduce la suprafete plane slefuite care favorizeaza deraparea pe timp umed. Calcarele utilizate frecvent la lucrarile de drumuri au o duritate mai mica fata de granit si o structura mai putin na. Ca urmare prezinta o uzura mai mare in timp iar suprafetele granulelor minerale devin foarte plane si lustruite cu favorizarea derapajului pe timp umed. Rocile bazaltice au o duritate foarte apropiata de acea a rocilor granitice si au o rezistenta buna la uzura in timp. Granulele minerale bazaltice au fete aspre cu muchii ascutite, ce nu se lustruiesc in timp, sub actiunea tracului si ca urmare sunt cel mai frecvent folosite in straturile de rulare asfaltice din tara noastra. Materialele folosite au caracteristici de duritate si de rezistenta la slefuire diferite. Acestea depind de sursa din care provin si tehnologia de extragere si prelucrare a lor. Cel mai important lucru de retinut este ca rezistenta la derapare a unui drum este cea mai scazuta pe vreme umeda. Principalul obiectiv la alegerea unui material ar trebui, de aceea, sa e asigurarea ca suprafata nisata a
imbracamintii va avea o buna textura cu granule iesite in relief si care sa aiba o buna durabilitate. Aceasta se obtine nu numai prin alegerea agregatelor minerale corespunzatoare dar si prin alcatuirea potrivita a mixturii asfaltice care sa asigure o textura de suprafata acceptabila daca asternerea este corecta. Asternerea unei imbracaminti rezistenta la derapare. Modalitatea in care materialul este asternut in strat nu afecteaza microtextura agregatelor, dar afecteaza macrotextura suprafetei drumului. In cazul materialelor la care nisarea suprafetei nu se face prin raspandire de criblura, macrotextura (sau textura de adancime) se va obtine printr-o tehnologie normala de asternere. Singura precautie este sa se asigure ca cilindrarea nu va incepe la o temperatura prea ridicata sau prelungita pe o durata prea mare. Fiecare din cele doua situatii conduce la o suprafata neteda cu o textura de adancime prea mica. Raspandirea de criblura anrobata. Acest procedeu este de obicei aplicat la imbracaminti si la macadamuri cu textura na bitumat (traditional numite asfalturi ne la rece). Pentru ca procedeul de raspandire a criblurii bitumate sa e reusit este necesar sa e controlate urmatoarele aspecte: - cantitatea de criblura raspandita; - masura in care aceasta se incastreaza in stratul suport. Scopul este de a raspandi o cantitate sucienta astfel incat granulele sa se situeze una langa alta. Pentru a obtine aceasta, dispozitivul de raspandit se regleaza si se testeaza inainte de folosire. Oricare zona a suprafetei pe care repartizatorul nu o acopera cu o cantitate sucienta trebuie reparata si acoperita suplimentar cu criblura prin raspandire cu lopata. Criblura care se aa depozitata pe o banda alaturata celei in executie se inlatura inainte de inceperea cilindrarii pe banda in lucru pentru a evita ridicarea cilindrului la trecerea in zona rostului. Daca cantitatea de criblura raspandita este prea mare, granulele se vor deplasa lateral si nu se vor incastra corect in stratul suport. In scopul de a obtine o raspandire uniforma repartizatorul trebuie sa lucreze continuu fara intreruperi. Proportia de criblura raspandita trebuie sa e masurata si controlata in raport cu cerintele date in prescriptii. Masurarea cantitatii de criblura ce trebuie raspandita, inainte de a incepe lucrul in ux continuu sau in timp ce acesta se desfasoara se face cu o tava din aluminiu de forma patrata cu o latura de 300 mm, care se suspenda la o balanta cu arc. O serie de asemenea tavi sunt plasate in fata repartizatorului de criblura si dupa ce acesta trece peste ele greutatea criblurii se masoara utilizand balanta cu arc. Se intelege ca pe zona unde au stat tavile criblura se raspandeste din nou inainte de a incepe cilindrarea.
Pentru drumurile intens circulate normale pentru cantitatile de raspandire sunt cuprinse intre urmatoarele limite: - criblura 15/25 mm: 9,5 la 12 kg/m (=105 la 85 m/tona) - criblura 8/15 mm: 7,5 la 9,5 kg/m (=135 la 105 m/tona) Criblurile trebuie sa e din roci dure, rugoase cu marimea 15/25 sau 8/15 mm. Dupa raspandirea criblurii, urmatoarea operatie foarte importanta este cilindrarea ei, pentru a o incastra corect in stratul suport. Daca cilindrarea este excesiva intreaga macrotextura de suprafata se pierde. Cand granulele de criblura sunt slab incastrate in stratul suport ele pot smulse sub actiunea tracului sau slabite prin actiunea repetata a inghetului. Masurarea rezistentei la derapare a suprafetei drumului. Rezistenta la derapare a suprafetei drumului depinde de macrostructura lui, de microstructura agregatelor minerale si de conditiile de clima. Sunt disponibile diverse aparate pentru a simula actiunea unui vehicul care aluneca, iar dintre acestea cel mai simplu se dovedeste a Testerul portabil pentru determinarea rezistentei la derapare. Valorile obtinute cu acest aparat sunt numite valorile rezistentei la derapare (Skid rezistence value = SRV). Schema aparatului prezentat conform gurii de mai jos:
Figura 20
Aparatul este amplasat pe suprafata drumului si reglat astfel ca baza lui sa e in pozitie orizontala. Tija verticala este reglata pe inaltime astfel ca placuta de cauciuc a pendulului sa e in contact cand oscileaza pe suprafata drumului. Bratul pendulului se aduce in pozitie orizontala si se blocheaza dispozitivul de xare - eliberare, iar acul indicator de pe cadran se aduce in pozitie verticala.
Cand se elibereaza pendulul din dispozitivul de retinere el se deplaseaza spre fata drumului cu care intra in frecare prin placuta de cauciuc si antreneaza in miscare acul indicator al scalei aparatului. Cu cat acul indicator este deplasat mai inspre partea stanga a scalei cu atat frecarea pe suprafata drumului a fost mai mica si deci mai redusa valoarea rezistentei la deplasare (SRV). Operatia se repeta de cel putin trei ori, cand aceste valori sunt destul de apropiate ele se considera acceptabile. Daca nu sunt apropiate se repeta incercarea pana se obtine acest lucru. Intocmai ca testul petei de nisip, testul rezistentei la derapare poate folosit pentru a urmari schimbarile valorilor rezistentei la derapare ale unui drum. De asemenea, testul poate utilizat si in situatii mai aparte cum ar receptia unei lucrari noi sau dupa un accident. In aceasta situatie se poate determina daca rezistenta la derapare a fost unul din factorii care a favorizat accidentul. Masurarea rezistentei la uzura a agregatelor minerale. Este o incercare de laborator prin care se masoara cantitatea cu care se uzeaza un esantion de agregate minerale care au fost supuse unei solicitari standard de uzura. Incercarea este folosita pentru a evalua calitatea agregatelor minerale pentru a corespunde utilizarii lor in alcatuirea straturilor de rulare (imbracaminti de drumuri) sau pentru compararea calitatii diferitelor tipuri de agregate. Un esantion de agregate minerale pregatit in anumite conditii este supus unei actiuni de uzura standard, dupa care se determina procedeul de material mai mic decat o anumita dimensiune rezultat si se calculeaza un coecient de calitate. Procedeul de uzura se realizeaza cu masini diferite dupa cum urmeaza: a) masina Deval care este alcatuita din doi cilindrici metalici, xati in pozitie inclinata fata de un ax orizontal in jurul caruia se rotesc, supune agregatele minerale unei operatii de uzura prin frecare reciproca intere granule. Dupa 10000 de rotatii ale cilindrilor metalici, sortul de material testat este cernut folosind o sita cu latura ochiului de 1,5 mm sau un ciur cu diametrul ochiului de 2 mm. Fractiunea de material mai mica de 1,5 mm sau 2 mm, exprimata in procente, ce s-a desprins din granulele initiale, da o indicatie asupra rezistentei la uzura. Coecientul de calitate se calculeaza cu relatia: C = 40/F unde F este fractiunea mai mica de 1,5 mm sau 2 mm, in %. Dupa valorile coecientului de calitate agregatele minerale sunt apreciate astfel: - cu rezistenta la uzura mica, C < 7; - cu rezistenta la uzura medie, C = 7 - 9; - cu rezistenta la uzura acceptabila, C = 9 11;
- cu rezistenta la uzura buna, C = 11 13; - cu rezistenta la uzura foarte buna, C = 13 15. Pentru macadam se admit agregate minerale cu un coecient de calitate intre 9 si 13 iar pentru betoanele asfaltice criblurile cu un coecient de calitate intre 9 si 11. Incercarea cu masina Deval (gura 21.a) se poate face si in prezenta apei prin inchiderea etansa a cilindrilor metalici. Incercarea este mai apropiata de conditii reale de solicitare a agregatelor minerale si pune in evidenta faptul ca la agregatele provenite din roci semidure sau slabe coecientul de calitate se reduce ca valoare la jumatate sau mai mult. In cazul acesta, agregatele pentru macadam trebuie sa ateste un coecient de calitate mai mare decat 6.
Figura 21.a
b) masina Los-Angeles gura 21.b care este alcatuita dintr-un cilindru metalic cu axul de rotire orizontal, supune agregatele minerale unei operatii combinate de uzura, prin frecare reciproca intre granule si in acelasi timp prin lovire cu bile de fonta de o anumita marime. Numarul si greutatea bilelor introduse in cilindru variaza in functie de felul probei (6 la 12 bile in greutate de 390 la 445 grame). Incercarea se face cu un esantion de material in greutate de 5 kg, iar rezistenta la uzura se apreciaza prin procentul de material ce trece prin sita cu latura ochiului de 1,68 mm, dupa 500 de rotatii ale cilindrului. Calitatea agregatelor minerale se exprima prin valoarea coecientului LA care trebuie sa e 20 in cazul agregatelor de buna calitate si 50 in cazul celor mediocre.
Figura 21.b Tehnologia meseriei - 49
SUPORT DE CURS PENTRU DISCIPLINA NO IUNI DE ORGANIZARE I LEGISLA IA MUNCII
No iuni de organizare i legisla ia muncii - 1
NO IUNI DE ORGANIZARE I LEGISLA IA MUNCII 1. Cunoaterea locului i rolului construc iilor n cadrul economiei de pia No iunea de pia . Potrivit tratatelor de economie i p rerilor unanime ale specialitilor, pia a desemneaz sfera economic n care produc ia de m rfuri apare sub form de ofert , iar nevoile de consum sub form de cerere. ntr-o asemenea accep iune, sfera confrunt rii ofertei cu cererea de m rfuri i realizarea lor sub forma actelor de vnzare-cump rare are n vedere, pe de o parte, produc ia total de m rfuri, iar pe de alt parte, ntregul consum, att productiv, ct i neproductiv. Totodat , respectivul concept are n vedere, att rela iile care au ca obiect un bun oarecare, ct i rela iile care se refer la sfera serviciilor, e c este vorba de utiliz ri industriale i asimilate acestora, e c se refer la destina ii privind consumul individual. n plus, trebuie subliniat c , datorit diviziunii sociale a muncii, orice produs ce face obiectul rela iilor de pia trece, nainte de a intra n consum, prin mai multe procese tranzac ionale i prin diferite forme de circula ie, genernd o multitudine de rela ii care fac ca structura pie ei s aib un caracter foarte complex. Un asemenea fenomen a determinat specialitii s sus in ideea potrivit c reia diversitatea proceselor ce formeaz obiectul actelor de schimb, natura diferit a subiec ilor care apar n rela iile de pia , localizarea pie ei, precum i alte elemente, dau acesteia imaginea unui imens conglomerat de subdiviziuni, prezentnd n consecin o structur deosebit de complex . Urmare a unor asemenea concepte, trebuie subliniat faptul c , ntradev r, pia a reprezint un mare ansamblu, un mecanism complet, dar care trebuie tratat pe componente, diferen iat, inndu-se seama de structura sa secven ial . Una din pie ele importante este pia a construc iilor care i pune amprenta asupra celorlalte componente ale economiei de pia . Pia a construc iilor, particularitate a mediului economic. Pentru o analiz corect a pie ei construc iilor, a acestui domeniu n general, se impune, pe lng studierea i cunoaterea structurii i a particularit ilor domeniului, n elegerea fenomenelor economice i a formelor concrete de manifestare n cadrul pie ei respective, avnd totodat n vedere condi iile reale de desf urare a activit ii n construc ii. Construc iile au reprezentat n toate timpurile una dintre componentele esen iale ale civiliza iei umane, constituind suportul desf ur rii principalelor activit i economice, sociale i politice.
O prim mare problem a sectorului construc iilor o reprezint identicarea unor noi orient ri, pe baze ra ionale, care s permit proiectarea activit ii n construc ii ca element al permanentei dezvolt ri economice. O alt problem fundamental a acestui domeniu o constituie, n contextul economiei de pia , ecien a activit ii n construc ii, principalul deziderat al oric rei activit i economice i care este n prezent n primul rnd rezultatul progresului tehnic, al aplic rii imediate, corecte i permanente a inven iilor i inova iilor tehnologice, al mecaniz rii i automatiz rii proceselor de produc ie, precum i al unui sistem managerial capabil s genereze performan economic . Aspectele specice ale pie ei construc iilor sunt determinate, n mare m sur , de particularit ile acestui domeniu. n primul rnd, aceste particularit i denesc i delimiteaz sectorul construc iilor ca domeniu distinct al economiei, iar n al doilea rnd genereaz anumite implica ii n desf urarea activit ii specice, provocnd forme de manifestare caracteristice fenomenelor economice, ceea ce impune specialitilor o anumit orientare n studierea pie ei construc iilor, pentru adoptarea celor mai juste m suri pentru diminuarea efectelor perturbatoare produse de aceste particularit i asupra ecien ei economice. n cadrul acestui capitol ne-am propus s prezent m unele dintre reperele ce marcheaz locul sectorului construc iilor n cadrul economiei na ionale, elemente ce determin specicitatea respectivei pie e, precum i cteva particularit i ale procesului de cercetare de marketing a pie ei construc iilor. Locul sectorului de construc ii n cadrul economiei romneti Timpul a demonstrat c domeniul construc iilor, prin produsele sale, cl diri, elemente de infrastructur , amenaj ri ale teritoriului etc., a jucat i joac un rol esen ial n desf urarea i dezvoltarea activit ilor economice i social-culturale, ac ionnd deosebit de favorabil asupra evolu iei societ ii umane. Se poate, deci, arma c progresul oric rei societ i este bazat, printre altele, pe importante eforturi de investi ii umane, materiale i nanciare menite s contribuie la refacerea, renovarea i modernizarea continu a structurii i suprastructurii de care dispune ecare ar . n complexul de eforturi, precum i n cadrul de realizare a investi iilor respective, un rol important revine sectorului de construc ii, att n calitate de realizator al multora dintre obiectivele presupuse de programele de investi ii, ct i n calitatea sa de beneciar i gestionar al unui mare volum din fondurile alocate respectivelor investi ii. Pentru o ct mai bun n elegere a aspectelor referitoare la locul i importan a domeniului construc iilor n economia i macrostructura unui
100 - No iuni de organizare i legisla ia muncii
stat, inclusiv n Romnia, ct i a fenomenelor generate i cu ajutorul c rora se poate asigura simultan o argumenta ie tiin ic i pragmatic , prezentul studiu apeleaz la o dubl abordare, conceptual i statistic . Conceptual , pentru a intui, analiza i contura principalele fenomene generate n cadrul societ ii de c tre activitatea de construc ii, inclusiv amploarea impactului evolu iei respectivelor fenomene asupra structurilor sociale. Statistic , pentru a nf ia cifric dimensiunile sectorului respectiv, dimensiunile fenomenelor generate, precum i dimensiunile macro i micro economice ale inuen elor exercitate asupra dezvolt rii durabile a societ ii romneti. Argumente statistico-economice privind importan a sectorului de construc ii n cadrul economiei romneti Solicit rile societ ii la care trebuie s r spund sectorul construc iilor. n Romnia, domeniul construc iilor cunoate, n prezent, o nou orientare, n direc ia realiz rii de produse capabile s r spund exigen elor societ ii contemporane, e c este vorba de exigen e de natur economic , social sau de mediu. Principalele cerin e la care trebuie s r spund sectorul construc iilor n Romnia, ar aat n plin proces de dezvoltare i restructurare economic , sunt: asigurarea locuin elor pentru popula ie, dezvoltarea i modernizarea infrastructurii c ilor de comunica ii, suplimentarea serviciilor urbane, precum i rezolvarea problemelor legate de protec ia mediului (poluarea urban ind, n general, peste media admisibil ). Aceste cerin e impun solu ii, abord ri i strategii distincte pentru activit ile din domeniul construc iilor, arhitecturii, amenaj rii teritoriului i urbanismului n ara noastr . Prin strategia na ional de dezvoltare economic pe termen mediu, Romnia i-a stabilit, ca unul dintre principalele obiective, integrarea n Uniunea European . Reformele specice domeniului de construc ii, ce urmeaz a realizate n vederea materializ rii strategiei respective i a valoric rii disponibilit ilor de care ara noastr dispune contureaz , totodat , i necesitatea cre rii unor mecanisme de conducere specice, capabile s ofere solu ii problemelor complexe ce apar, att la nivelul macroeconomic, ct i n cadrul ec rui domeniu de activitate n parte. Creterea economic durabil poate realizat numai prin modernizarea industriei, agriculturii, infrastructurii i serviciilor. n cadrul acestui deziderat, dezvoltarea i modernizarea infrastructurii i amenajarea durabil a teritoriului na ional, reprezint temelia pentru ntreaga activitate economico-social i deci, n consecin , obiectivele pe care societatea romneasc i le-a xat n acest domeniu cap t o importan deosebit . C ile de realizare a unor asemenea obiective implic o serie de eforturi conceptuale, care trebuie s propun solu ii viabile i eciente, capabile s ofere metode i tehnici manageriale moderne, pentru a contribui la dezvoltarea ritmic a economiei romneti.
Avnd n vedere toate aceste aspecte, investi iile din construc ii trebuie s de in o pondere semnicativ din totalul investi iilor realizate la nivel na ional. n principal, investi iile n domeniul construc iilor s-au materializat n ansamblul lucr rilor prin care au fost realizate noi obiective, n reconstruirea, dezvoltarea, modernizarea sau reabilitarea cl dirilor deja existente, n lucr rile de montaj ale utilajelor tehnologice i func ionale cu ntregul complex de opera ii prin care s-a realizat asamblarea pe antiere a componentelor lor, precum i xarea pe funda ii a acestora. Specicitatea pie ei construc iilor Pia a construc iilor are n vedere sistemul de rela ii specice generate de activit ile desf urate de c tre ntreprinderile care i ofer produsele i serviciile de construc ii altor ntreprinderi sau organiza ii, ct i popula iei. Drept urmare, ea se particularizeaz , n cadrul pie ei globale, att prin natura produselor, ct i prin specicul clien ilor pe care i intereseaz produsele i serviciile respective, deci individualizndu-se att prin modul de manifestare i concretizare a cererii i ofertei, ct i prin modul de realizare a tranzac iilor. Pentru a delimita pia a construc iilor, ca i n cazul altor pie e componente ale pie ei globale, este necesar luarea n considera ie a unui ansamblu de elemente specice: consumul; num rul, categoria i importan a organiza iilor i indivizilor, formatorii cererii; tipul produselor realizate i care formeaz oferta specic construc iilor. Elemente ale procesului de cercetare a pie ei n domeniul construc iilor. Pia a construc iilor, ca de altfel orice pia , grupeaz to i utilizatorii de obiective sau servicii specice domeniului, att pe cei ai ntreprinderii care cerceteaz pia a, ct i pe cei ai altor unit i economice de prol. Organiza ia care apeleaz la cercet rile de marketing i dorete s determine dimensiunile propriei sale pie e trebuie s cunoasc partea de pia acoperit de produsele sale i, n aceeai m sur , partea i puterea de penetra ie a produselor realizate de celelalte ntreprinderi din acelai domeniu de activitatea. Totodat , foarte important este i identicarea principalelor tendin e de evolu ie ce se manifest pe pia a construc iilor. Astfel, ca i n cazul celorlalte pie e, cercetarea pie ei construc iilor are o component calitativ i una cantitativ . Prima component are n vedere identicarea utilizatorilor, natura i specicul acestora, iar cea de a doua urm rete cuanticarea importan ei acestor utilizatori i a capacit ii lor de absor ie, prin intermediul unor procese de cercetare specice.
NO IUNI DE ORGANIZARE I LEGISLA IA MUNCII 2. Cunoaterea modului de organizare i func ionare a unei societ i de construc ii ROF Societate 1. Structura func ional Func iile organiza iei Termenul de organizare l folosim att de frecvent, nct via a noastr de ecare zi ar deveni mult mai s rac dac ar s renun m la el. Ne organiz m timpul de lucru, timpul liber, activit ile dintr-o s pt mn , ntlnirile de afaceri, ntlnirile cu prietenii, c r ile din bibliotec , ierele de lucru din memoria calculatorului, etc. Prin aceast activitate, noi punem ordine i reducem entropia asociat structurii pe care o organiz m. Organizarea s-a dezvoltat ca o necesitate, pentru a crete ecien a i calitatea muncii. Prin procesul de organizare se genereaz ordine structural i func ional . ntr-o ntreprindere, organizarea se refer , n mod deosebit, la dou aspecte, organizarea structurii administrative i organizarea structurii func ionale. Cele dou structuri organizatorice se condi ioneaz reciproc, dar nu ntr-un mod determinist. Aceasta nseamn c pentru aceeai structur administrativ putem avea mai multe structuri func ionale i invers, pentru realizarea aceleeai structuri func ionale pot concepute mai multe variante de structuri administrative. Acest aspect este foarte important, deoarece el permite ca pentru orice ntreprindere s existe mai multe variante de structuri administrative i structuri func ionale posibile, care pot optimizate astfel ca s se realizeze o organizare structural i func ional ct mai ecient . Acest rezultat este important i pentru institu iile publice, deoarece el permite s se ac ioneze asupra organigramelor ini iale date prin actul de constituire i s se realizeze structuri organizatorice mai performante. Organizarea este un proces dinamic. Odat realizate structura administrativ i structura func ional a unei organiza ii, ele nu trebuie considerate rigide i imuabile. Ele trebuie considerate ntr-un proces dinamic, n sensul c se pot modica oricnd este nevoie pentru a permite organiza iei o adaptare permanent la cerin ele mediului extern competitive sau la cerin ele cmpului de for e politice care stabilesc misiunea i obiectivele organiza iei. Organizarea se refer la modul n care se descompun progresiv procesele de munc dintr-o organiza ie n componente func ionale din ce n ce mai mici, se realizeaz de c tre anagaja i prin procesarea resurselor disponibile i apoi se integreaz sub forma produselor i serviciilor destinate consumatorilor. Organizarea rmei const n stabilirea i delimitarea proceselor de munc zic i intelectual , a componentelor acestora (mic ri, timpi, opera ii,
lucr ri, sarcini, etc.), precum i gruparea lor pe posturi, forma ii de munc , compartimente, etc., corespunz tor anumitor criterii manageriale, economice, tehnice i sociale, n vederea realiz rii n cele mai bune condi ii a obiectivelor previzionate. Organizarea poate avea ca anvergur ntreaga rm sau numai o parte component a ei. Ea este o func ie generic a managementului. Atunci cnd se organizeaz un proces sau o activitate component a lui, se trece de la mediul continuu i comportamentul haotic, la un mediu structurat i un comportament reglementat printr-o serie de proceduri. Prin organizare se creeaz condi iile necesare pentru implementarea deciziilor i realizarea obiectivelor organiza ionale. Totodat , desf urarea proceselor se face n mod programat i controlabil. Organizarea este o func ie managerial care poate genera un num r innit de solu ii teoretice. n practic , se ncearc ob inerea unei solu ii optime, dar de cele mai multe ori se accept o solu ie sucient de bun , care s satisfac cerin ele de contingen ale mediului intern cu cele ale mediului extern. Organizarea are ca nalitate realizarea a dou structuri fundamentale, una func ional i una organizatoric . Cele dou structuri se coreleaz , dar nu se condi ioneaz n mod univoc. Cu alte cuvinte, pentru o structur func ional pot exista mai multe structuri organizatorice, iar o structur organizatoric poate genera mai multe structuri func ionale. Managementul ca tiin , ncearc s g seasc cea mai bun corelare dintre cele dou structuri i integrarea lor n func ionalitatea organiza iei. Structura func ional i structura organizatoric nu sunt rigide i nici intransformabile Exist o anumit dinamic a lor n timp, ca o reac ie necesar de adaptare la schimb rile produse n mediul extern organiza iei. Orice organiza ie are o structur func ional generic , n sensul c ntreg spectrul de activit i se poate descompune pe baza criteriului de omogenitate n urm toarele categorii: activit i de cerectare-dezvoltare, activit i de produc ie, activit i comerciale, activit i nanciar-contabile i activit i de personal. Realizarea ec rei categorii de activit i constituie o func ie a organiza iei. Structura func ional a organiza iei se refer la urm toarele func ii sau func iuni: a) cercetare-dezvoltare, b) produc ie, c) comercial , d) nanciar-contabil , e) de personal. Fiecare dintre func iile mai sus men ionate se poate descompune n mai multe activit i. La rndul ei o activitate se poate descompune n mai multe atribu ii. Continund aceast descompunere de sus n jos, unii autori consider atribu ia ca un agregat de sarcini:Sarcina reprezint o component de baz a
unui proces de munc complex sau un proces de munc simplu ce contribuie la realizarea unui obiectiv individual, care, de regul , se atribuie spre realizare unei singure persoane. La descompunerea atribu iilor n sarcini se au n vedere calicarea, cunotin ele, deprinderile i aptitudinile angaja ilor. Deoarece sarcinile se raporteaz la persoane, ele au o anumit autonomie func ional . Important este s subliniem faptul c aceast descompunere nu este standardizat , ea depinznd de contextul opera ional al rmei. ntr-o rm mic , procesul de descompunere este foarte redus, ecare angajat ind nc rcat cu ct mai multe sarcini i activit i, indiferent dac acestea sunt omogene sau neomogene. Organiza ia ntr-o rm mare, procesul de munc se descompune n componente ct mai mici, care se distribuie apoi celor angaja i. Totodat , ntr-o rm dinamic , apt de a se adapta continuu cerin elor impuse de mediul extern, descompunerea proceselor de munc n componente tot mai mici se modic n timp. De aceea, este important de re inut procesul generic de descompunere al muncii n entit i omogene ct mai mici i nu denirea rigid i cantitativ a acestor entit i. De multe ori, inovarea i dezvoltarea tehnologic fac ca multe dintre activit ile i sarcinile denite ntr-un anumit context de munc s dispar . De exemplu, n urm cu dou decenii, introducerea datelor n calculator se f cea cu ajutorul cartelelor perforate. ntr-o rm care dispunea de un centru de calcul, perforarea cartelelor constituia o sarcin sau chiar o activitate foarte important . Perfec ionarea echipamentelor de calcul a permis ca introducerea datelor s se fac folosind tastatura. Perforatoarele au disp rut i o dat cu ele au disp rut i activit ile de perforare a cartelelor. Func ia de cercetare-dezvoltare Aceast func ie integreaz activit ile care au ca scop generarea de noi cunotin e i idei privind procesul de produc ie i implementarea lor. Inovarea constituie una dintre cele mai puternice strategii competitive pentru rme. Func ia de produc ie Func ia de produc ie se poate descompune ntr-o serie de activit i, care depind prin natura lor de specicul proceselor de execu ie din rm . n sens generic, se pot considera urm toarele activit i mai importante: programarea, lansarea i urm rirea produc iei; fabrica ia sau exploatarea; controlul proceselor i a rezultatelor acestora; ntre inerea i repararea utilajelor; realizarea unor procese secundare de tip suport, de natur energetic sau informa ional . Func ia comercial Aceast func ie cuprinde activit ile care contribuie la realizarea conexiunilor i a uxurilor opera ionale dintre organiza ie i mediul ambiant. Ea se realizeaz n dou sensuri: dinspre mediu spre organiza ie i invers, dinspre organiza ie spre mediul extern.
Func ia nanciar-contabil n condi iile trecerii la economia de pia , importan a func iei nanciarcontabile a crescut tot mai mult, att pentru rme ct i pentru institu iile publice. n realizarea acestei func ii se deosebesc trei activit i importante: nanciar , contabil i controlul nanciar de gestiune. Func ia de personal Func ia de personal integreaz activit ile prin care se realizeaz recrutarea, angajarea, preg tirea i perfec ionarea continu a personalului din organiza ie. 2. Structura organizatoric a ntreprinderii Structura organizatoric este denit ca ansamblul persoanelor, al subdiviziunilor organizatorice i al rela iilor dintre acestea astfel constituite nct s asigure premisele organizatorice adecvate realiz rii obiectivelor prestabilite. Structura organizatoric poate considerat drept scheletul rmei i cuprinde dou p r i: a) structura de conducere sau func ional , b) structura de produc ie sau opera ional . n cadrul acestor p r i se reg sesc componentele primare i anume postul, func ia, compartimentul, rela iile organizatorice, ponderea ierarhic , nivelul ierarhic. Postul este alc tuit din ansamblul obiectivelor, sarcinilor, competentelor i responsabilit ilor desemnate pe anumite perioade de timp ec rui component al rmei. Obiectivele postului se reg sesc n sistemul piramidal al obiectivelor rmei. O alt component a postului este autoritatea formal sau competen a organiza ional ce poate ierarhic atunci cnd ac ioneaz asupra persoanelor i func ional cnd se exercit asupra unor activit i. n afara autorit ii formale, titularii postului de in i autoritate profesional exprimat de nivelul de pregatire i experien a de care dispune o persoan . Func ia constituie factorul care generalizeaz posturi asem n toare din punct de vedere al ariei de cuprindere, a autorit ii i responsabilit ii. Functiile pot grupate n: - func ii de conducere, - func ii de execu ie. Compartimentele sunt rezultatul agreg rii unor posturi i func ii cu continut similar i/sau complementar reunind persoane care desf oar activit i relativ omogene i solicit cunotin e specializate dintr-un anumit domeniu, sunt amplasate ntr-un anumit spa iu i subordonate nemijlocit unei singure persoane. Compartimentele pot : - opera ionale, - func ionale.
Rela iile organizatorice sunt alc tuite din ansamblul leg turilor dintre componentele structurii stabilite prin reglement ri ociale. Rela iile organizatorice pot : - de autoritate, - de cooperare, - de control, - de reprezentare. Nivelurile ierarhice sunt alc tuite din ansamblul subdiviziunilor organizatorice plasate pe linii orizontale la aceeai distan fa de managementul de vrf al rmei. Num rul de niveluri ierarhice este inuen at de dimensionarea rmei, diversitatea activit ilor, complexitatea produc iei dar i de competen a managerilor. Ponderea ierarhic reprezint num rul persoanelor conduse nemijlocit de un cadru de conducere i nregistreaz valori diferite. Astfel pe verticala structurii organizatorice crete c tre nivelurile inferioare iar pe orizontala structurii organizatorice se amplic pe m sura trecerii de la compartimente cu activitate tehnico-economic spre compartimente cu activitate opera ional . Structura organizatoric prin modul de combinare a resurselor umane, materiale i nanciare condi ioneaz ecien a desf ur rii activit ii necesare realiz rii obiectivelor, precum i calitatea i operativitatea sistemului decizional i congura ia sistemului informa ional. Sistemul organiza ional trebuie s realizeze obiectivele stabilite n condi iile minimiz rii costului economic i social, contribuind astfel la armonizarea intereselor individuale i de grup. Func ionalitatea structurii organizatorice este condi ionat att de factori endogeni ct i exogeni rmei, analiza acestora constituind o rezerv nelimitat n creterea ecien ei managementului rmei. Al turi de aceast form de organizare poate exista i o organizare informal alc tuit din ansamblul grup rilor i al rela iilor interumane stabilite spre satisfacerea unor interese personale. Aceast organizare informal , dei nso ete organizarea formal ac ioneaz , de cele mai multe ori, independent de aceasta. Cauzele apari iei organiz rii informale in de afectivitate, satisfac ii, interese, aspira ii, nivel de preg tire, calicare i origine social . Componentele organiz rii informale sunt grupul informal, liderul informal, rela iile informale. ntre cele dou tipuri de organizare este o strns interdependen determinat de unele asem n ri i anume: sunt constituite n cadrul aceleeai organiza ii, servesc realiz rii unor obiective, au un caracter dinamic i general. Se deosebesc prin marea mobilitate a organiz rii informale i subordonarea acesteia realiz rii unor aspira ii personale.
Inuen ele organiz rii informale pot att pozitive ct i negative, rolul managementului formal constnd n cadrul organiz rii formale, realizndu-se astfel nct obiectivele individuale ct i cele de grup. Variabila organiza ional este reprezentat de factorii interni sau externi unit ii care condi ioneaz caracteristicile acesteia dar i factori tipologici utiliza i n abordarea comparativ a mai multor rme. Variabilele organizatorice sunt: - dimensiunea rmei, - complexitatea rmei, - caracteristicile procesului tehnologic, - nivelul dot rii tehnice, - gradul de specializare i cooperare n produc ie, - dispozi ia teritorial , - caracterul procesului de desfacere, - ritmul de nnoire a produselor i tehnologiilor. Acestea inuen eaz congura ia structurii organizatorice precum i componentele acesteia. De aici reiese necesitatea identic rii factorilor care in de managementul rmei i de luarea lor n considera ie, cnd se utilizeaz diferite metode i tehnici de conducere. Clasicarea structurii organizatorice se face folosind dou criterii: 1. Dup morfologia structurii respectiv componente, mod de mbinare i raporturile ce se stabilesc ntre elementele de natur func ional i opera ional se disting urm toarele tipuri de structuri: a) structura ierarhic se caracterizeaz printr-un num r redus de componente opera ionale, ecare persoan ind subordonat unui singur ef iar conducerea ec rui compartiment exercit toate atribu iile conducerii la acel nivel; b) structura func ional caracterizat prin existen a compartimentelor opera ionale i func ionale, conduc torii sunt specializa i ntr-un anumit domeniu iar executan ii primesc ordine att de la ei ierarhici, ct i de la conducerea compartimentelor func ionale; c) structura ierarhic-functional caracterizat prin existen a componentelor opera ionale i func ionale. Executan ii sunt subordona i efului ierarhic; 2. Criteriul ce ine seama de func ionalitatea, ecien a, exibilitatea structurii: a) privat tradi ionale, b) sisteme birocratice, c) sisteme moderne. 3.Cerin e i etape n proiectarea unei structuri organizatorice eciente. Procesul de analiz , proiectare, evaluare i mbun t ire a structurii
organizatorice presupune respectarea urm toarelor cerin e: a. Asigurarea unui evantai optim al subordon rii adic una dintre cele mai valoroase calit i ale unei structuri organizatorice este suple ea ei caracterizat printr-un num r mic de nivele ierarhice; b. Crearea i dependen a compartimentelor, adic ecare func iune ce prezint importan pentru realizarea politicii i obiectivelor unei ntreprinderi trebuie s se constituie ntr-un compartiment specializat. Exist patru criterii de corelare a compartimentelor specializate: - importan a lor, - frecven a leg turilor dintre ele, - interdependen a lor, - competen a managerului. c. Asigurarea unei conduceri i a unor servicii func ionale competente. Un serviciu func ional nu este ecient pentru ntreprindere dect dac este alc tuit din persoane responsabile, opera ionale, competente, active i eciente. d. Asigurarea economiei de comunica ii. O structura ecient trebuie s minimizeze volumul comunica iilor nestandardizate i necodicate; e. Folosirea deleg rii n cadrul procesului de conducere. Pentru problemele curente de rutin conducerea trebuie s e descentralizat i ct mai aproape de executan i. Procesul de analiza i proiectare a structurii organizatorice presupune parcurgerea urm toarelor etape: - analiza obiectivelor ntreprinderii, - denirea activit ilor i stabilirea con inutului lor, - proiectarea compartimentelor, gruparea lor i stabilirea rela iilor dintre ele, - proiectarea propriu-zis a structurii organizatorice, - evaluarea func ionalit ii i a laturii constructive a ntreprinderii. Fiind un element dinamic i complex, structura organizatoric necesit perfec ion ri continue pe baza unor studii realiste care s e bazate pe conceptele tiin ei manageriale. f. Documente de formalizare a structurii organizatorice a ntreprinderii. Pentru formalizarea unei structuri organizatorice se folosesc urm toarele documente: a) regulamentul de organizare i func ionare care cuprinde cinci p r i i anume: - prima parte, denumit organizarea rmei, cuprinde dispozi ii generale, actul normativ de nin are, obiectul de activitate, tipul societ ii, statutul juridic i prezentarea structurii organizatorice; - partea a doua se refer la atribu iile rmei;
n partea a treia se fac preciz ri cu privire la conducerea rmei. Se precizeaz care sunt atribu iile adun rii generale a ac ionarilor, atribu iile consiliului de administra ie, atribu iile conducerii executive cu detalierea responsabilit ilor pentru func iile de director general i director pe func iuni; - partea a patra cuprinde atribu iile i diagrama de rela ii pentru ecare compartiment func ional i opera ional; - partea a cincea cuprinde dispozi ii generale; b) a postului este un document opera ional important ce prezint n detaliu elementele cerute unui salariat pentru ca acest s -i poat exercita n condi ii normale activitatea. Fia postului cuprinde: - denumirea i obiectivele postului, - compartimentul din care face parte, - competen ele i responsabilit ile, - cerin ele referitoare la studii, vechime i aptitudini. Fia postului servete ca document organizatoric indispensabil ecarui salariat i ca suport pentru evaluarea muncii acestuia. c) organigrama - o reprezentare grac a structurii organizatorice a ntreprinderii care red o parte din componentele structurii, i anume: - compartimente, - nivelurile ierarhice, - rela iile organiza ionale, - ponderea ierarhic . Organigrama este un instrument important folosit n analiza managementului rmei. Din punct de vedere al sferei de cuprindere pot : - organigrame generale, - organigrame par iale Din punct de vedere al modului de ordonare a compartimentelor i a rela iilor dintre ele, organigramele pot : - piramidale, - circulare, - orientate de la dreapta la stnga. Post, func ie compartiment Metaforic vorbind, structura organizatoric este similar structurii arhitecturale a unei cl diri, respectiv a modului n care aceasta este compartimentat pe tronsoane, etaje i camere. Compartimentarea cl dirii, aranjarea camerelor i a conexiunilor dintre ele s-au f cut att din ra iuni inginereti care s asigure rezisten i stabilitate construc iei, ct i din ra iuni func ionale care s asigure desf urarea n cele mai bune condi ii a activit ilor
prev zute prin proiect. Din acest punct de vedere, o cl dire de locuit va avea o structur arhitectural diferit de o cl dire pentru birouri sau o cl dire industrial . Dar i reciproca este adev rat , n sensul c pentru asigurarea aceleeai func ionalit i (locuit, birouri, industrie) se pot imagina i realiza o diversitate de structuri i stiluri arhitecturale. n orice organiza ie coexist dou procese fundamentale: procesul tehnologic destinat realiz rii produselor i serviciilor pentru care a fost creat organiza ia i procesul de management, care asigur realizarea primului n condi ii de ecien economic i de calitate. Cele dou procese se intercondi ioneaz reciproc, dei rolul primordial revine procesului tehnologic de produc ie. Toate activit ile care alc tuiesc cele dou procese se grupeaz pe baza principiilor de integrabilitate i omogenitate n domenii de diferite dimensiuni i denumiri (departamente, compartimente, birouri, etc.) i se atribuie unor posturi, caracterizate printr-o serie de competen e profesionale i decizionale, responsabilit i i obiective. Structura organizatoric a unit ii economice reprezint ansamblul posturilor i compartimentelor de munc din care este constituit unitatea, modul lor de grupare i subordonare precum i leg turile ce se stabilesc ntre ele pentru realizarea n mod corespunz tor a tuturor sarcinilor de munc detaliate n raport cu specicul unit ii respective. Atunci cnd este proiectat , o structur organizatoric ra ional i ecient trebuie s respecte urm toarele cerin e generale: - s acopere ntregul spectru de activit i din organiza ie; - s distribuie aceste activit i astfel nct s se evite suprapunerile i paralelismele; - s asigure continuitate i uiditate n realizarea activit ilor; - s asigure respectarea unit ii de conducere la ecare nivel pe ct posibil, respectiv, ecare subordonat s aib un singur ef; - s e exibil , n sensul de a se putea adapta uor diferitelor cerin e, cum ar amplic ri n cazul dezvolt rii organiza iei, reduceri de posturi n cazul unui declin al organiza iei, comas ri ale unor compartimente, etc. Realizarea unei structuri organizatorice eciente presupune deci s se analizeze modul n care ea r spunde cerin elor de mai sus. Aceasta nseamn c structura trebuie s e gndit i proiectat n func ie de spectrul de activit i din organiza ie i nu n func ie de persoanele care urmeaz s lucreze n cadrul ei. Dei pare paradoxal, multe dintre structurile organizatorice realizate pentru o serie de institu ii publice de la noi, att nainte, ct i dup 1989, au fost concepute pentru a satisface cerin ele subiective ale unor persoane i mai pu in pentru satisfacerea unui interes public. Aceast tendin se poate observa i atunci cnd se formeaz un nou Guvern. Structura lui organizatoric este gndit pornindu-se de la oameni i nu de la spectrul de activit i i probleme. De aceea, n activitatea noului organism pot ap rea o serie de disfunc ionalit i
i incoeren e. Indiferent de ntreprinderea sau institu ia la care ne referim, elementele caracteristice ale unei structuri organizatorice sunt urm toarele: Postul. Postul de munc reprezint cea mai simpl subdiviziune organizatoric cu sens complet. El se denete ca ind un ansamblu de sarcini, obiective, competen e i responsabilit i ce revin, n mod regulat i permanent, unui singur angajat. Principiul de agregare a acestora l constituie omogenitatea activit ilor. Obiectivele atribuite postului constituie argumentele ra ionale ale utilit ii postului, ce exprim necesitatea cre rii lui, precum i criterii de evaluare a muncii angajatului pe postul respectiv. Aceste obiective se realizeaz prin intermediul sarcinilor, ca urmare a competen ei profesionale, a autonomiei decizionale i a autorit ii formale de care dispune persoana angajat pe postul respectiv. Anvergura procesului de decizie i de ac iune asociat unui post n vederea realiz rii obiectivelor propuse constituie autoritatea formal a acestuia. Responsabilitatea asociat unui post reprezint obliga ia moral i legal ce revine angajatului de a-i ndeplini obiectivele, la nivelul cerin elor impuse de calitate i ecien . Func ia. Totalitatea posturilor de munc care prezint aceleai caracteristici principale formeaz o func ie. Rezult c ntr-o organiza ie, pentru aceeai func ie pot exista mai multe posturi de munc , pe care s se fac angaj ri. De exemplu, ntr-o organiza ie pot lucra mai mul i angaja i avnd func ia de ef de sec ie sau ef de birou. n concordan cu procesele fundamentale dintr-o organiza ie, func iile pot de execu ie sau de management. Ponderea ierarhic /norma de conducere. Ponderea ierarhic reprezint num rul de salaria i condui nemijlocit de un manager. Dimensiunea acestei ponderi depinde de specicul muncii, al organiza iei, precum i de concep ia managerial existente. De exemplu, ntr-o ntreprindere de m rime mijlocie sau mare ponderea ierarhic este de 4-8 subalterni pentru pozi iile situate n jum tatea superioar a piramidei manageriale i poate s creasc pn la 20-30 de subalterni, pe m sur ce nivelul ierarhic se apropie de baza piramidei Compartimentul. Acesta reprezint ansamblul persoanelor care efectueaz munci omogene sau complementare, contribuind astfel la realizarea acelorai obiective i ind subordonate aceluiai manager. Necesitatea cre rii acestor compartimente deriv din unitatea proceselor fundamentale i deci, din nevoia integr rii activit ilor i oamenilor ce le realizeaz . Dup modul de executare a autorit ilor n cadrul grupului, compartimentele pot : a) compartimente de baz , n care n afar de conduc torul compartimentului nimeni nu posed delegare de autoritate privind comanda i coordonarea
subordona ilor; b) compartimente de ansamblu, care rezult din gruparea sub o autoritate unic a mai multor compartimente de baz i n care autoritatea ierarhic se execut prin deleg ri succesive de la conduc torul principal la cel al compartimentului de baz . Nivelul ierarhic. Acesta reprezint ansamblul compartimentelor care se a la aceeai distan ierarhic fa de vrful piramidei manageriale. El se caracterizeaz decizional sau autoritate formal . Nivelul ierarhic prin aceeai competen
se coreleaz invers propor ional cu ponderea ierarhic . Cu ct ponderea ierarhic are o valoare mai mic , cu att vor mai multe niveluri ierarhice n organiza ia respectiv . Cu ct num rul de niveluri ierarhice este mai mare, cu att piramida managerial este mai nalt i invers, cu ct num rul de niveluri ierarhice este mai mic cu att piramida devine mai aplatizat . Conexiunile func ionale. Pentru integrarea tuturor activit ilor este necesar ca ntre diferitele compartimente s existe leg turi func ionale. Acestea pot verticale, orizontale sau oblice. Conexiunile verticale i oblice se caracterizeaz prin transmiterea informa iilor de jos n sus i a deciziilor de sus n jos. Cu alte cuvinte, aceste leg turi permit transferul de autoritate i de control. Conexiunile orizontale se folosesc pentru informare reciproc i permit cooperarea ntre compartimente i oameni. Conexiunile pot formale sau informale i ele materializeaz rela iile de management. Structurile organizatorice pot : - structuri organizatorice nalte, - structuri organizatorice plate. Modele de structuri organizatorice n literatura de specialitate se g sesc diferite clasic ri de structuri organizatorice, care se diferen iaz prin modul n care se grupeaz func iile i posturile din organigram . Cele mai importante clase sau modele de structuri organizatorice sunt: structuri func ionale, structuri divizionale, structuri matriceale, structuri pe echipe i structuri neuronale.
NO IUNI DE ORGANIZARE I LEGISLA IA MUNCII 3. Cunoaterea elementelor componente i a factorilor care inuen eaz procesul de produc ie 1. Denirea conceptului de proces de produc ie: ntreprinderile productive i realizeaz func iunea de produc ie prin desf urarea n bune condi ii a procesului de produc ie. Procesul de produc ie contribuie att la ob inerea diferitelor produse, lucr ri i servicii, ct i la crearea unui ansamblu de rela ii de produc ie ntre persoane ce concur la realizarea acestuia. Conceptul de proces de produc ie poate denit prin totalitatea ac iunilor contiente ale angaja ilor unei ntreprinderi, ndreptate cu ajutorul diferitelor maini, utilaje sau instala ii asupra materiilor prime, materialelor sau a altor componente n scopul transform rii lor n produse, lucr ri sau servicii cu anumit valoare de pia . n cadrul unui proces de produc ie componenta principal o constituie procesele de munc iar n anumite ramuri industriale la acestea se adaug i anumite procese industriale. innd seama de aceste componente, conceptul de proces de produc ie mai poate denit prin totalitatea proceselor de munc i a proceselor naturale ce concur la ob inerea produselor sau la execu ia diferitelor lucr ri sau servicii. Procesul de produc ie poate abordat i sub raport cibernetic, ca un proces destinat s transforme un set de elemente denumite ieiri. Abordat din acest punct de vedere, procesul de produc ie poate denit prin trei componente: intr ri, ieiri, realizarea procesului de produ ie. Componenta principal a procesului de munc poate denit prin ac iunea muncitorilor cu ajutorul uneltelor de munc asupra diferitelor materii prime, materiale sau alte componente n vederea transform rii lor n bunuri economice. 2. Criterii de clasicare a elementelor componente ale procesului de produc ie Componentele procesului de produc ie pot clasicate dup mai multe criterii: - n raport cu modul n care particip la executarea diferitelor produse, lucr ri sau servicii n procesul de munc ce constituie principala component a unui proces de produc ie sunt: a) procesele de munc de baz prin care se n eleg acele procese care au ca scop transformarea diferitelor materii prime i materiale n produse, lucr ri sau servicii care constituie obiectul activit ii de baza a ntreprinderii; b) procesele auxiliare sunt acelea care prin realizarea lor asigur ob inerea
unor produse sau lucr ri care nu constituie obiectul activit ii de baza a ntreprinderii, dar care asigur i condi ioneaz buna desf urare a proceselor de munc de baz ; c) procesele de munc de servire au ca scop executarea unor servicii productive care nu constituie obiectul activit ii de baz sau activit ii auxiliare dar care prin realizarea lor condi ioneaz buna desfaurare att a activit ii de baz , ct i a celor auxiliare; - procesele de produc ie se mai pot clasica i n raport cu modul este execu ie, dup care sunt: a) procese manuale, b) procese manual mecanice, c) procese de aparatur ; - n raport cu modul de ob inere a produselor nite din materii prime: a) procese de munc directe - atunci cnd produsul nit se ob ine ca urmare a efectu rii unor opera ii succesive asupra aceleeai materii prime; b) procese sintetice - atunci cnd produsul nit se ob ine din mai multe feluri de materii prime dup prelucr ri succesive; c) procese analitice cnd dintr-un singur fel de materii prime se ob ine o gama larg de produse. - n raport cu natura tehnologic a opera iilor efectuate: a) procese chimice, b) procese de schimbare a congura iei sau formei, c) procese de ansamblu, d) procese de transport. - n raport cu natura activit ii desfaurate: a) procese de produc ie propriu-zise formate din diferite opera ii tehnologice, b) procese de depozitare sau magazinaj, c) procese de transport. Diferitele procese i opera ii elementare se reunesc ntr-un anumit mod formnd un ux de produc ie specic fabric rii diferitelor produse sau execut rii diferitelor lucr ri sau servicii. Produc ia, vazut ca rezultat al realiz rii procesului de produc ie Conceptul de produc ie are o accep iune complex , ceea ce necesit o abordare dup diferite criterii: a) dup natura produc iei se deosebesc:
- ntreprinderi care furnizeaz servicii, - ntreprinderi care i realizeaz produc ia prin montaj, - ntreprinderi care fabric produse prin transformarea materiilor prime i a materialelor. n prima categorie intr prest rile de servicii sau prest rile de ordin intelectual care nu se concretizeaz ntr-un produs material. n a doua categorie intr acele ntreprinderi care efectueaz numai opera iuni de montaj pe baza pieselor sau a diferitelor componente pe care le achizi ioneaz de la alte ntreprinderi. n a treia categorie intr ntreprinderile care ob in produse prin transformarea materiilor prime i a materialelor cu ajutorul unor utilaje sau instala ii. b) Sub raportul continuit ii desf ur rii lor, procesele de produc ie se pot clasica: - procese de produc ie discontinue, adic procese de produc ie neliniare, ce se caracterizeaz prin aceea c produsele se ob in prin prelucr ri succesive la diferite locuri de munc grupate n ateliere sau sec ii de produc ie, iar produc ia discontinu este o produc ie fabricat pe laturi de unicat i produc ie de mas ; - procese de produc ie continue, a c ror produc ie este de tip liniar i se caracterizeaz prin faptul c procesul de prelucrare a materiilor prime i materialelor nu se ntrerupe ntre dou locuri de munc consecutive i necesit stocaje intermediare ntre posturi. Produc ia de tip continuu se realizeaz pe linii tehnologice sau de fabrica ie caracterizate printr-o vitez regulat de transformare i de transfer i cu aprovizionare continu . c) Dup tipurile de fabrica ie care denesc rela iile ntreprindere-client: - fabrica ia pe comand ce se caracterizeaz prin faptul c produsul nu se execut dect dup primirea unei comenzi ferme care stabilete felul produsului, cantitatea, calitatea i termenele de execu ie; - fabrica ia pe stoc, ce se caracterizeaz prin faptul c produsele se execut f r a se cunoate cump r torii, produsele putnd comandate imediat de clien i; - fabrica ia mixt reprezint o variant a produc iei la comand , ntreprinderea executnd pe stoc piese sau subansamble ce se vor monta n mod operativ la comanda beneciarilor. 4. Tipurile de produc ie, concept, criterii de clasicare, caracteristici Conducerea i organizarea activit ii de produc ie din cadrul ntreprinderii se a ntr-o dependen direct fa de tipul produc iei. Prin tip de produc ie se n elege o stare organizatoric i func ional a ntreprinderii, determinat de nomenclatura produselor fabricate, volumul produc iei executate pe ecare pozi ie din nomenclatur , gradul de specializare a ntreprinderii, sec iilor i
locurilor de munc , modul de deplasare a diferitelor materii prime, materiale, semifabricate de la un loc de munc la altul. n practic se disting 3 tipuri de produc ie: - tipul de produc ie n serie, - tipul de produc ie n mas , - tipul de produc ie individual. Tipul de produc ie preponderent ce caracterizeaz o ntreprindere impune metodele i tehnicile de organizare a produc iei de baz auxiliare i de servire precum i modul de preg tire a fabrica iei noilor produse de eviden i control a activit ii productive. Tipul de produc ie n mas este caracteristic ntreprinderilor care fabric o gam redus de tipuri de produse iar ecare tip de produs se execut n cantit i foarte mari, adic n mas . n condi iile acestui tip de produc ie are loc o specializare a ntreprinderii n ansamblu sau pe sec ii i ateliere pn la nivelul locurilor de munc . La acest tip de produc ie deplasarea produselor de la un loc de munc la altul se face n mod continuu, de regul bucat cu bucat , folosindu-se n acest scop mijloace de transport n cea mai mare parte mecanizate i automatizate. Prin caracteristicile sale, tipul de produc ie n mas creeaz condi ii pentru automatizarea produc iei i organizarea ei sub form de linii tehnologice n ux. Tipul de produc ie n serie caracterizeaz ntreprinderile care fabric o gam mai larg de produse n cantit ii mari, mijlocii sau mici. n raport cu nomenclatorul produselor fabricate i m rimea seriilor de fabrica ie precum i gradul de specializare a sec iilor, atelierelor i a locurilor de munc , acesta poate mai accentuat sau mai redus, iar deplasarea produselor de la un loc de munc la altul se face n catit i egale cu m rimea lotului de transport. Pentru deplasarea produselor de la un loc de munc la altul se folosesc mijloace de transport cu mers continuu, n cazul seriilor mari i cu mers discontinuu n cazul unor serii mici de fabrica ie. La ntreprinderile caracterizate prin tipul de produc ie n serie amplasarea diferitelor maini i utilaje se face pe grupe omogene sau pe linii de produc ie n ux. 5. Tipul de produc ie individual ntreprinderile caracterizate prin acest tip de produc ie execut o gam foarte larg de produse, ecare fel de produs ind unicat sau executndu-se n cantit i foarte reduse. n cantitatea tipului de produse individuale, diferitele sec ii, ateliere i locuri de munc sunt organizate dup principiul tehnologic, folosind maini, utilaje i for a de munc cu caracter universal pentru a adaptate rapid la execu ia unei variet i de feluri de produse n condi ii de ecien economic . O alt caracteristic a acestui tip de produc ie o constituie faptul c produsele sau piesele se deplaseaz de la un loc de munc la altul, bucat cu
bucat sau n loturi mici, folosindu-se pentru deplasare mijloace de transport cu mers discontinuu.Datorit caracterului de unicat al produselor sau gamei largi de produse, preg tirea tehnic a fabrica iei nu este la fel de detaliat ca la tipul produc iei n mas . 6. Metode de organizare a produc iei de baz Pornind de la marea diversitate a ntreprinderilor care i desf oar activitatea n cadrul economiei na ionale, se pot stabili anumite metode i tehnici specice de organizare a acestora pe grupe de ntreprinderi, avnduse n vedere anumite criterii comune. Asupra metodelor de organizare a produc iei de baz are inuen gradul de transformare al produselor nite, precum i gradul de complexitate al opera iilor procesului tehnologic. Primul tip de organizare a produc iei de baz este organizarea produc iei n ux, pe linii de fabrica ie, specic ntreprinderilor care fabric o gam redus de feluri de produse n mas sau n serie mare. n aceste cazuri organizarea produc iei n ux se caracterizeaz n metode i tehnici specice cum sunt: organizarea pe linii tehnologice pe band , pe linii automate de produc ie i ajungndu-se n cadrul unor forme agregate superioare la organizarea pe ateliere, sec i sau a ntreprinderii n ansamblu, cu productia n ux, n condi iile unui grad nalt de mecanizare i automatizare. Organizarea produc iei n ux se caracterizeaz prin: - divizarea procesului tehnologic pe opera ii egale sau multiple sub raportul volumului de munc i precizarea celei mai ra ionale succesiuni a execut rii lor, - repartizarea excut rii unei opera ii sau al unui grup restrns de opera ii pe un anumit loc de munc , - amplasarea locurilor de munc n ordinea impus de succesiunea execut rii opera iilor tehnologice, - trecerea diferitelor materii prime, piese i semifabricate de la un loc de munc la altul n mod continuu sau discontinuu, cu ritm reglementat sau liber, n raport cu gradul de sincronizare al execut rii opera iilor tehnologice; - executarea n mod concomitent a opera iilor la toate locurile de munc n cadrul liniei de produc ie n ux; - deplasarea materialelor, a pieselor, semifabricatelor sau produselor de la un loc de munc la altul prin mijloacele de transport adecvate; - executarea n cadrul formei de organizare a produc iei n ux a unui fel de produs sau pies sau a mai multor produse asem n toare din punct de vedere constructiv, tehnologic i al materiilor prime utilizate. n concluzie, se poate spune c organizarea produc iei n ux se poate deni c acea form de organizare a produc iei caracterizat prin specializarea locurilor de munc n executarea anumitor opera ii, necesitate de fabricarea
unui produs, a unor piese, a unui grup de produse sau piese asem n toare, prin amplasarea locurilor de munc n ordinea impus de succesiunea execut rii opera iilor i prin deplasarea produselor sau pieselor de la un loc de munc la altul, cu mijloace adecvate de transport, ntregul proces de produc ie desf urndu-se sincronizat pe baza unui ! unic de func ionare stabilit anterior. 7. Caracteristicile organiz rii fabric rii produselor dup metoda produc iei individuale i de serie mic . n cadrul agen lor economici exist o serie de unit i economice care execut o gam larg de produse n loturi foarte mici sau unicate. Aceast situa ie impune adoptarea unui astfel de sistem i metode de organizare a produc iei de baz care s corespund cel mai bine realiz rii de produse unicat sau n serii mici. Principalele caracteristici ale acestui mod de organizare sunt: - organizarea unit ilor de produc ie dup principiul tehnologic Conform acestei metode de organizare unit ile de produc ie se creeaz pentru efectuarea anumitor stadii ale procesului tehnologic, iar amplasarea unit ilor i a utilajelor din cadrul lor se face pe grupe omogene de maini. n acest caz dotarea locurilor de munc se face cu maini universale care s permit efectuarea tuturor opera iunilor tehnologice la o mare varietate de produse; - trecerea de la o opera ie la alta a produsului are loc bucat cu bucat n acest caz exist ntreprinderi foarte mari n procesul de produc ie, ceea ce determin cicluri lungi de fabrica ie i stocuri mari de produc ie neterminat . - pentru fabricarea produselor se elaboreaz o tehnologie n care se vor stabili urm oarele aspecte: a) felul i succesiunea opera iunilor ce vor executate, b) grupele de utilaje pe care vor executate opera iile, c) felul SDV-urilor ce vor utilizate. Aceast tehnologie urmeaz a se denitiva pentru ecare loc de munc . - pentru proiectarea tehnologiei de fabrica ie se folosesc normative grupate, eviden iindu-se elaborarea de tehnologii detaliate care ar necesita o mare perioad de timp i costuri ridicate. 8. Tendin ele actuale i de perspectiv n organizarea produc iei n cadrul sistemelor avansate de produc ie, sistemul de fabrica ie i schimb modul de a r spunde unor sarcini diverse de fabrica ie n condi iile de ecien i competitivitate. Sistemul exibil de fabrica ie reprezint un r spuns dat unor cerin e specice dar nu constituie o solu ie universal aplicabil n orice condi ii. Sistemele de fabrica ie actuale reprezint rezultatul unei evolu ii de peste 100 ani i constituie un mod de r spuns la modic rile ap rute n mediul economic n care activeaz .
Un sistem exibil de fabrica ie este un sistem de produc ie capabil s se adapteze la sarcini de produc ie diferite, att sub raportul formei i dimensiunilor, ct i al procesului tehnologic care trebuie realizat. Se consider c un sistem exibil de fabrica ie trebuie s aib urm toarele caracteristici: 1. integrabilitate, 2. adecvare, 3. adaptabilitate, 4. dinamism structural. n practic nu poate vorba de caracteristici absolute ci doar de anumite grade de integrabilitate sau dinamism structural, deoarece nu pot atinse simulat toate aceste caracteristici. Practica a eviden iat trei stadii ale sistemelor exibile de fabrica ie care difer prin complexitate i arie de cuprindere astfel: 1. Unitatea exibil de prelucrare Aceasta reprezint , de regul , o main complex , echipat cu o magazie multifunc ional , un manipulator automat care poate func iona n regim automat. 2. Celula exibil de fabrica ie Aceasta este constituit din dou sau mai multe unit i exibile de prelucrare dotate cu maini controlate direct prin calculator. 3. Sistemul exibil de fabrica ie Cuprinde mai multe celule de fabrica ie conectate prin sisteme automate de transport, iar ntreg sistemul se a sub controlul direct al unui calculator care dirijeaz i sistemul de depozitare, echipamentele de m surare automat i testare. Astfel se asigur o coordonare total a subsistemelor economice prin intermediul calculatorului electronic. Fa de sistemele rigide de fabrica ie, cele exibile prezint urm toarele avantaje: - capacitate mare de adaptare la modic rile survenite prin schimbarea pieselor de prelucrat avnd loc modicarea programelor de calculator i nu schimbarea utilajelor; - posibilitatea de a prelucra semifabricate n ordine aleatoare; - autonomie func ional pentru trei schimburi, f r interven ia direct a operatorului uman; - utilizarea intensiv a mainilor cu comand numeric , a robo ilor i a sistemelor automate de transport i control; - posibilitatea de evolu ie i perfectabilitate treptat n func ie de necesit ile de produc ie. Dezvoltarea sistemelor exibile de fabrica ie precum i introducerea robotiz rii constituie direc ii noi de organizare, inducnd efecte importante asupra tuturor subsistemelor de produc ie. n introducerea noilor tehnologii
robotizate cea mai mare importan o au activit ile de preg tire organizatoric . S-a constatat c n multe cazuri fondul de timp al tehnologiilor robotizate este folosit n propor ie de numai 50-55%. Aceast situa ie nu se datoreaz unor erori tehnologice privind construc ia sau modul de operare al calculatorului, ci unei incorecte organiz ri i conduceri ale unit ilor de produc ie. Aceasta nseamn c pericolul modic rilor tehnologice nu const n efectul acestora asupra omului, ci mai curnd n imposibilitatea acestora de a la recunoate i deci de a-i sesiza i inuen a efectele. Introducerea robotiz rii modic situa ia nanciar a unit ii industriale m rindu-i volumul de mijloace xe, mbun t ind condi iile de produc ie, ceea ce va duce la producerea anumitor perturba ii i la creterea abilit ii sistemelor operative, de execu ie i de conducere. Gestiunea produc iei Reprezint un concept complex care cuprinde ansamblul activit ilor efectuate de o ntreprindere din momentul identic rii unei cerin e de pia pn n momentul distribuirii c tre beneciari a bunurilor solicitate. n mod practic, pentru a putea identica activit ile implicate n gestiunea produc iei este necesar s se porneasc de la ciclul complet de activit i realizate de ntreprindere pentru fabrica ia unui produs sau executarea unei lucr ri. ntr-o ntreprindere industrial ciclul activit ilor legate de gestiunea produc iei este format dintr-un ciclu de comercializare i un ciclu de produc ie, produc ia andu-se practic la interferen a acestora. Gestiunea produc iei reprezint o activitate complex pentru desf urarea c reia se utilizeaz o serie de metode: 1. Programarea liniar folosit n optimizarea aloc rii resurselor Programarea liniar ine cont de dou elemente: obiective i restric ii. Programarea liniar poate folosit n gestiunea produc iei pentru rezolvarea unor probleme: - de repartizare a produc iei pe diferite maini n condi iile maximiz rii protului, - privind transportul produselor ntre locurile de munc i ntre acestea i punctele de distribu ie, - de determinare a cantit ilor din diverse bunuri ce trebuie produse. 2. Metoda PERT Se aplic n cazul produc iei de unicate complexe i de mare importan , la care opera iile succesive trebuie realizate prin respectarea restric iilor de prioritate i de termene. 3. Metoda Just in time Aceasta este considerat de specialiti ca o condi ie important pentru ob inerea unei organiz ri superioare a produc iei, iar aplicarea ei contribuie
la reducerea costurilor de produc ie aferente stocurilor de materii prime, materiale, piese i subansambluri. 9. Ciclul de produc ie - no iune i structur Acesta caracterizeaz nivelul de organizare al produc iei i al muncii n cadrul ntreprinderii industriale. n procesul de produc ie materiile prime i materialele parcurg o serie de opera ii la diferite locuri de munc i n diferite sec ii, ntr-o anumit ordine prevazut de procesul tehnologic. Ciclul de produc ie reprezint o succesiune de activit i prin care materiile prime i materialele trec n mod organizat pe uxul tehnologic pentru a transformate n semifabricate sau produse nite, iar durata ciclului de produc ie reprezint intervalul de timp dintre momentul lans rii n fabrica ie a diferitelor materii prime i materiale i momentul transform rii lor prin prelucr ri succesive n produse nite. Durata ciclului de produc ie reprezint un element de baz folosit n programarea produc iei n scopul stabilirii termenelor de ncepere a procesului de produc ie a unui produs sau lot, a elabor rii programelor operative de produc ie, a calculului stocului de produc ie neterminat , necesarului de mijloace circulante i vitezei de rota ie a acestora. Prin durata sa, ciclul de produc ie inuen eaz toate laturile activit ii acesteia. Cu ct este mai mic durata ciclului de produc ie, cu att vor folosite mai ra ional resursele materiale i umane n ntreprindere. Durata ciclului de produc ie depinde de o serie de factori care inuen eaz att m rimea elementelor structurale ale ciclului de produc ie, ct i perioada de deplasare a obiectelor muncii de la o opera ie la alta. Prin structura ciclului de produc ie se n elege totalitatea elementelor componente precum i ponderea duratei acestora fa de durata total a ciclului de produc ie. Cunoaterea structurii ciclului de produc ie este necesar pentru stabilirea duratei lui, precum i pentru identicarea m surilor tehnice i organizatorice ce trebuie luate n scopul reducerii acesteia. Durata total a ciclului de produc ie se mparte n dou p r i: perioada de lucru i perioada de ntreruperi. Perioada de lucru cuprinde durata ciclului operativ, durata proceselor naturale i durata activit ii de servire. Ciclul operativ are ponderea cea mai mare n structura ciclului de produc ie, durata acestuia cuprinznd duratele tehnologice i durata opera iunilor de preg tire-ncheiere. Durata proceselor naturale reprezint perioada de timp de-a lungul c reia, sub inuen a condi iilor naturale, procesul de munc nceteaz , procesul de produc ie continu . Activitatea de servire asigur condi iile normale de lucru pentru desf urarea opera iilor de transformare nemijlocit a obiectelor muncii n produse nite. n cadrul acestora intr transportul obiectelor muncii de la un loc de munc la altul i controlul tehnic de calitate.
Perioada de ntrerupere cuprinde ntreruperile care au loc n procesul de produc ie. n cadrul duratei ciclului de produc ie nu se includ toate ntreruperile, ci numai acelea care sunt considerate normale pentru condi iile locului de munc . n func ie de cauza care le-a guvernat, ntreruperile pot grupate n: - ntreruperi n cadrul schimbului sau interopera ii, - n afara schimbului sau de regim. 10. Politici de produc ie O ntreprindere productiv , pe baza strategiei alese, poate adopta politici de produc ie diferite, innd seama de obiectivele economice stabilite de resursele de care dispune i de pia a poten ial . De regul se pot deosebi dou politici importante: - ntreprinderea se organizeaz pentru a executa anumite produse sau lucr ri prin folosirea propriilor unit i de produc ie grupate n aceeai incint sau dispersate teritorial, - ntreprinderea execut , n totalitate sau par ial, produse folosind componente realizate de alte ntreprinderi. n primul tip de politic , ntreprinderea execut politica sa iar unit ile de produc ie, ca i conducerea administrativ , sunt grupate ntr-un singur loc. Pe m sura dezvolt rii pe baza efectu rii de noi investi ii se poate adopta o politic de descentralizare a produc iei prin crearea de noi unit i de produc ie. O astfel de politic de produc ie ridic probleme noi privind achizi ionarea de terenuri, construirea de noi cl diri, atragerea sau formarea de for de munc . A doua politica de produc ie este aceea de a executa produse sau lucr ri apelnd n totalitate sau par ial la componentele executate de alte ntreprinderi care devin astfel subfurnizori. Tipurile de politic de produc ie bazat pe subfurnizori este acela care se desf oar n situa ia n care o ntreprindere, numit cea care d dispozi ie de produc ie, ncredin eaz execu ia unor lucr ri care concur la realizarea obiectelor de fabrica ie unei alte ntreprinderi i este denumit subfurnizor. Politica de produc ie bazat pe furnizori este cu totul altceva dect furnizarea de c tre o ntreprindere de produse, lucr ri sau servicii altei ntreprinderi i, deci, care intr n conceptul de aprovizionare tehnico-material . Politica de produc ie cu subfurnizori presupune existen a unor leg turi speciale ntre cel ce d dispozi ie de produc ie i subfurnizori, respectiv de la darea comenzilor pn la efectuarea controlului privind modul de execu ie al diferitelor componente. Politica de produc ie cu subfurnizori este motivat economic, juridic, strategic atunci cnd nu are fonduri suciente pentru dezvoltare sau atunci cnd subfurnizorii produc componente la pre uri mai reduse sau de o calitate mai bun , n compara ie cu cele produse n unit ile proprii sau atunci cnd ei sunt specializa i n execu ia anumitor lucr ri.
Sub raport juridic, o ntreprindere apeleaz la subfurnizori atunci cnd posibilit ile sale de dezvoltare sunt limitate datorit existen ei unei legi antitrust, iar sub raport strategic - cnd exist riscul n crearea de noi capacit i proprii sau cnd ntreprinderea urm rete ca n timp subfurnizorii s i devin liale. n afara celor dou politici prezentate anterior, pe plan economic exist i o politic de produc ie care presupune realizarea unei largi cooper ri ntre ntreprinderi. Cooperarea ntre ntreprinderi reprezint procesul economic prin care se stabilesc leg turi strnse de produc ie ntre ntreprinderi care concureaz la fabricarea diferitelor produse. Cooperarea poate : - pe produse, atunci cnd anumite ntreprinderi, denumite conexe, livreaz unele produse nite; - pe piese; - tehnologic - atunci cnd o ntreprindere, folosind excedentul de capacitate de care dispune, efectueaz prelucr ri tehnologice pentru alte ntreprinderi. Implicarea factorilor de mediu n activitatea ntreprinderii moderne Considera ii generale cu privire la rela ia ntreprindere - mediul ambiant Firma i organizeaz i desf oar activitatea sa sub impactul condi iilor concrete ale mediului s u ambiant. Mediul ambiant reprezint un ansamblu de factori eterogeni de natur economic , social , politic , tiin icotehnic , juridic , geograc i demograc ce ac ioneaz pe plan na ional i interna ional asupra ntreprinderii, inuen nd rela iile de pia . ntreprinderea este parte integrant a mediului ambiant, este o component economic a acestuia. n condi iile actuale mediul ambiant se caracterizeaz printr-un dinamism accentuat, printr-o cretere spectaculoas a frecven ei schimb rilor. Mediul ambiant este de trei feluri: - mediu stabil, unde schimbarile sunt rare, de mic amploare i uor vizibile; - mediu schimb tor, unde schimb rile sunt frecvente, de o amploare variat , dar n general previzibile; - mediu turbulent, unde schimb rile sunt foarte frecvente, de amploare mare, cu incidente profunde asupra activit ii ntreprinderii i greu de anticipat; Componentele mediului ambiant ale ntreprinderii sunt: micromediul, mezomediul, macromediul. Micromediul ntreprinderii cuprinde ansamblul componentelor cu care aceasta intr n rela ii directe.
Acestea sunt: - furnizorii de m rfuri care sunt agen i economici ce asigur resursele necesare de materii prime, material, echipamente i maini; - prestatorii de servicii reprezenta i de rme sau persoane particulare care ofer o gam larg de servicii utile realiz rii obiectivelor rmei; - furnizorii for ei de munc sunt unit ile de nv mnt, ociile for ei de munc i persoanele care caut un loc de munc ; - clien i care sunt consumatori, utilizatori industriali, ntreprinderi comerciale sau agen iile guvernamentale c rora le sunt oferite, spre consum, bunurile produse de ntreprindere; - organismele publice - asocia iile profesionale, asocia iile consumatorilor, mediile de informare n mas i publicul consumator; - concuren ii sunt rme sau persoane particulare care-i disput aceeai categorie de clien i, iar n situa ii frecvente aceiai furnizori sau prestatori de servicii. Mezomediul este o no iune intermediar care devine tot mai necesar n explicarea evolu iei macroeconomice a ntreprinderii. Pentru remedierea oric ror decien e de explicare se studiaz comportamentul ntreprinderii din sistemul productiv si social cel mai apropiat ntreprinderii si care poate un intermediar ntre macromediul si micromediul ntreprinderii. Mezomediul trebuie s intereseze n mod deosebit sistemul de conducere al ntreprinderii pentru c permite abordarea rela iilor acesteia cu mediul sau n termeni mult mai apropia i de lumea afacerilor. O ntreprindere poate face parte din urm toarele sisteme mezoeconomice: - o anumit industrie, - o zona geograc sau administrativ , - un grup de ntreprinderi. Aceste sisteme sunt n m sur s inuen eze ac iunile, deciziile i rezultatele unei ntreprinderi, inuen a exercitat la acest nivel poate att direct ct i indirect , dar are un caracter general, n sensul c inuen eaz toate ntreprinderile care apar in aceluiai sistem. Activitatea oric rei ntreprinderi, ca i a celorlal i agen i din cadrul micromediului ntreprinderii, se a i sub inuen a altor factori de mediu, care ac ioneaz pe o arie mai larg . Leg tura care se stabilete ntre ntreprindere i aceti factori este de regul industrial , inuen a exercitndu-se pe termen lung i formnd macromediul ntreprinderii Componentele macromediului sunt: mediul demograc, num rul popula iei, structura pe sexe i grupe de vrst , num rul de familii i dimensiunea medie a unei familii, repartizarea teritorial i pe medii a popula iei, rata natalit ii.
Analiza unor astfel de caracteristici i surprinderea tendin ei lor reprezint punctul de pornire n evaluarea dimensiunii cererii poten iale, a pie ei ntreprinderii; - mediul economic, Ansamblul elementelor care compun via a economic a spa iului n care ac ioneaz ntreprinderea determin mediul economic al acesteia. Acesta determin volumul i structura ofertei de m rfuri, nivelul veniturilor baneti, marimea cererii de m rfuri, micarea pre urilor la nivelul concuren ei; mediul tehnologic, ntreprinderea se implic n dinamic mediului tehnologic, att ca beneciar ct i ca furnizor, n principal prin intermediul pie ei. Este una din cele mai dinamice componente ale macromediului ntreprinderii i dobndete o exprimare concret prin inven ii, inova ii, m rimea i orientarea fondurilor destinate cercet rii, explozia produc iei noi, perfec ionarea produc iei tradi ionale, reglement ri privind delimitarea tehnologiilor poluante; - mediul cultural - reprezentat de ansamblul elementelor ce privesc sistemele de valori, obiceiuri, tradi ii, credin e i norme ce guverneaz statutul oamenilor n societate; - mediul politic reect structurile societ ii, clasele sociale i rolul lor n societate, for ele politice i raporturile dintre ele, gradul de implicare al statului n economie, gradul de stabilitate al climatului politic intern, zonal, interna ional. - mediul institu ional cuprinde ansamblul reglement rilor de natur juridic ce vizeaz direct sau indirect activitatea de pia a ntreprinderii; - mediul natural - condi iile naturale ce determin modul de localizare i de distribuire n spa iu a activit ii umane. Aceast conjunctur economic reprezint starea curent i concret a fenomenelor, proceselor i evenimentelor specice unei ramuri ale economiei na ionale. Importan a sa este dat de reducerea resurselor de materii prime neregenerabile i de accentuarea gradului de poluare; Rela iile ntreprinderii cu mediul extern n calitatea sa de component a mediului, ntreprinderea se a ntrun contact permanent cu diferite componente. ntreprinderea intr ntrun ansamblu de rela ii prin care i orienteaz i nalizeaz activitatea economic . Aceste rela ii dintre ntreprindere i componentele mediului s u extern sunt prin natura i con inutul lor de dou feluri: rela ii de pia i rela ii de concuren . Din multitudinea de rela ii ale ntreprinderii cu mediul s u extern se remarc prin amploare i complexitate rela iile de pia . Acestea au ca obiect vnzarea i cump rarea de m rfuri i servicii, mprumutul de capital i angajarea for ei de munc . Studierea pie ei constituie premisa i punctul de plecare n activitatea oric rei ntreprinderi.
Mecanismul pie ei reprezint pentru ntreprinderea modern termenul de confruntare al situa iei prezentate cu cea de perspectiv , sursa de idei pentru produse noi sau pentru modernizarea celor existente. Rela iile ntreprinderii cu pia a sunt reectate i de uxul aprovizionare, produc ie, desfacere. De asemenea, aceast rela ie se reect i n orientarea activit ii ntreprinderii c tre obiective prioritare cum sunt: satisfacerea n condi ii superioare a nevoilor consumatorilor prin produsele create i oferite, crearea rentabilit ii i ecien ei economice pe baza sporirii vnz rilor totale i a protului unitar. Rela iile ntreprinderii cu pia a vizeaz trei mari componente i anume: - pia a m rfurilor, - pia a capitalului, - pia a for ei de munc . Natura i dimensiunile rela iilor ntreprinderii depind de o serie de factori generali i specici, obiectivi i subiectivi, interni sau externi ntreprinderii, cei mai importan i ind: cadrul economico-social, specicul pie ei i caracterul ntreprinderii. Rela iile ntreprinderii cu pia a cunosc, astfel, o mare diversitate i se pot grupa dup mai multe criterii: - dup obiectul rela iilor. Potrivit acestui criteriu, rela iile ntreprinderii cu pia a sunt de dou feluri: - rela ii de vnzare-cumparare, - rela ii de transmitere, receptie de informa ii. Rela iile de vnzare-cumparare pot lua forme diferite i anume: livrarea de m rfuri, achizi ionarea de m rfuri i servicii, prestarea de servicii, nchirierea, mprumutul precum i activit ile de intermediere. Principalele forme pe care le mbrac succesiv rela iile de vnzarecumparare sunt: - rela ii precontractuale - rela ii contractuale, - rela ii postcontractuale. Rela iile precontractuale se realizeaz n principal prin negociere, comand , cerere de ofert i ofert ferm . Rela iile contractuale au ca instrument principal contractul la care se adaug o serie de activit i ca: facturarea, livrarea, transportul, recep ia i decontarea. Rela iile postcontractuale apar n perioada de garan ie i postgaran ie. Rela iile de transmitere de informa ii au ca scop sus inerea i concretizarea rela iilor de vnzare-cump rare, realizndu-se prin publicitate, rela ii publice i alte forme de promovare.
Dup prolul agen ilor de pia , rela iile pot : cu furnizorii, cu prestatorii de servicii, cu beneciarii, cu institu iile i cu mecanismele de stat; Dup frecven , rela iile sunt permanente, periodice sau ocazionale; Dup gradul de concentrare, rela iile pot concentrate dimensional, spa ial sau temporal i rela ii dispersate. Obiectivele economice ale ntreprinderii n condi ii concure iale n condi iile actuale ntreprinderea nu se poate reduce la un organism simplu care urm rete maximizarea protului, ci este un organism complex, ce se confrunt cu o multitudine de obiective contradictorii ce in de strategia ec rei ntreprinderi. Concuren a const ntr-o multitudine de forme de comportament ce se manifest n cadrul rela iilor dintre furnizori pentru captarea interesului unei clientele ct mai numeroase. Pentru a deni aceste forme de manifestare a concuren ei se pot avea n vedere urm toarele aspecte: - interesele i aspira iile clientelei, - libertatea de a ac iona, - interesele i aspira iile produc torilor n calitate de ofertan i, - existen a n mediul economic a unor reglement ri juridice i a unei st ri psihologice i sociale care impun sau favorizeaz anumite ac iuni sau comportamente din partea agentului economic. n condi iile economiei de pia concuren a apare ca o necesitate obiectiv , face parte din regulile de joc ale pie ei. Competitivitatea unui agent economic este determinat n principal de trei mari caracteristici i anume: servicii, costuri i calitate. Ansamblul raportului de interac iune n care intr agen ii economici n lupt pentru asigurarea resurselor de aprovizionare i a pie ei de desfacere formeaz sistemul rela iilor de concuren . Mijloacele i instrumentele utilizate n rela iile de concuren se pot delimita n jurul produsului, pre ului, promov rii i distribu iei. Concuren a este de dou tipuri: - direct , manifestat ntre ntreprinderile care realizeaz bunuri identice sau cu mici diferen ieri, destinate satisfacerii aceleeai game de nevoi; - indirect - manifestat ntre ntreprinderile care se adreseaz acelorai nevoi sau nevoi diferite prin oferta unei game variate de lucru. Pentru a se asigura desf urarea n bune condi ii a activita ii economice, statul trebuie s asigure un cadru concuren ial normal care presupune existen a urmatoarelor elemente i anume: - autonomia ntreprinderii, - libertatea de nin are a oric rui tip de ntreprindere, - promovarea celor mai rentabile produse din punct de vedere al intereselor ec rei rme,
- reglement ri economico-nanciare egale pentru to i agen ii economici, indiferent de forma de proprietate, - formarea liber a pre urilor, - stabilitate prin reglement ri bugetare pe pia a extern , - m suri pentru favorizarea particip rii pe pia a extrabugetar , - reglement ri clare pentru sanc ionarea prin instan ele juridice a rmelor nerentabile.
NO IUNI DE ORGANIZARE I LEGISLA IA MUNCII 4. Cunoaterea structurii organizatorice a unui antier Organizarea antierului antierul este spa iul n care se execut o construc ie prev zut cu toate dot rile necesare (corp administrativ, magazii, instala ii, grup sanitar, utilaje, c i de comunica ii, etc.). Proiectele de organizare a antierului cuprind m surile pentru aducerea la timp a materialelor, a utilajelor i a for ei de munc , precum i ordinea reasc de desf urare a procesului tehnologic. Proiectul de organizare stabilete urm toarele: - construc ii provizorii i instala iile necesare, - ordinea de aprovizionare cu materiale, - ordinea n care se vor aduce utilajele (manuale i mecanizate), - ordinea i termenele n care se vor executa lucr rile, - ordinea i termenele n care se vor aduce pe antier echipele de muncitori de alte specialit i. Conduc torul punctului de lucru are sarcina de a preg ti toate opera iile ce urmeaz a se desf ura n antier: - vericarea mijloacelor de munc (maini, utilaje, instala ii, dispozitive, scule, unelte, etc.), - vericarea materialelor i a elementelor auxiliare, - instruirea echipelor de lucru n activitatea specic , - cur area, nivelarea i compactarea terenului, - conduce efectiv executarea lucr rii. Planurile calendaristice Planurile calendaristice stabilesc ordinea i termenele n care trebuie realizate lucr rile precum i termenul de punere n func iune a obiectivului. Abaterile de la ordinea lucr rilor cuprinse n planul de organizare atrage dup sine stnjenirea muncii echipelor. Pentru ca o lucrare s e de bun calitate fazele, opera iile i procesele tehnologice de lucru trebuie executate n mod corect. Forma iile de munc Lucr rile se execut de c tre muncitori organiza i n forma ii de munc . Forma ia de munc cu cel mai redus num r de muncitori se numete forma ie minim i uneori poate compus dintr-un sigur muncitor. Forma ia de munc format din mai mul i muncitori i condus de c tre un ef se numete echip , respectiv ef de echip . n cadrul echipei intr muncitori de diferite calic ri corespunz toare opera iilor i fazelor de lucru pe care trebuie s le execute. Muncitorii cu o calicare superioar vor executa
opera ii i faze mai complicate iar cei cu o calicare inferioar vor executa opera ii i faze mai simple. Sectoarele de lucru Sectoarele de lucru sunt por iuni ce se ob in prin mp r irea lucr rii de executat. Metode de organizare a lucr rilor Exist trei metode de lucru : n paralel, n succesiune, n lan . Prin metoda de lucru n paralel, n toate sectoarele se execut acelai proces de munc , n acelai timp. n cazul metodei de lucru n succesiune, lucr rile dintr-un sector ncep numai dup terminarea lucr rilor din sectorul anterior, iar pentru metoda de lucru n lan , dup terminarea unui proces de lucru dintrun sector se trece n urm torul sector i se execut acelai proces de lucru. Dup ce spa iul construibil a fost eliberat de materiale, are loc nivelarea terenului i nceperea lucr rilor de organizare a antierului.
NO IUNI DE ORGANIZARE I LEGISLA IA MUNCII 5. Cunoasterea notiunilor privind normele de munca aplicate in unitatile de constructii Continutul si obiectivele activitatii de normare a muncii NORMAREA MUNCII reprezinta activitatea de cercetare analitica a proceselor de munca, cu ajutorul unor metode si procedee adecvate si de stabilire a cantitatii de munca real necesara pentru efectuarea in conditii normale de lucru si cu respectarea conditiilor de calitate prescrise, a unor operatii, lucrari, servicii sau activitati utile societatii. Normarea muncii cuprinde doua laturi distincte si anume: - organizarea muncii sau studiiul metodelor - masurarea muncii. Organizarea muncii sau studiul metodelor reprezinta activitatea de cercetare a proceselor si conditiilor de munca, a altor factori ce determina utilizarea corespunzatoare a fortei de munca, precum si activitatea de aplicare a masurilor rezultate pe aceasta baza. Organizarea muncii urmareste reducerea continutului muncii oricarei activitati, pornind de la o metoda initiala si ajungand la o metoda perfectionata, prin eliminarea risipei de timp, prin reducerea eforturilor in timpul executiei si prin eliminarea miscarilor inutile si obositoare. Noua metoda trebuie sa asigure o organizare mai buna a locului de munca si deservirea corespunzatoare a acesteia. Masurarea muncii urmareste inregistrarea timpului de munca strict necesar pentru efectuarea operatiilor, lucrarilor, serviciilor sau activitatilor dupa metoda noua sau imbunatatita. Aceste doua laturi ale normarii muncii sunt interdependente, iar actiunea lor comuna se concretizeaza in elaborarea de norme de munca fundamentate. 1. Structura procesului si a timpului de munca 1.1. Structura procesului de munca Procesul de munca este latura de baza a procesului de productie reprezentand activitatea zica, intelectuala sau mixta a executantului (individual sau colectiv). In afara productiei materiale, a serviciilor sau in indeplinirea unei functii in sfera neproductiva. Gradul de mecanizare si automatizare al partilor componente ale procesului de productie determina caracterul muncii executantului, pentru transformarea sau actionarea directa asupra obiectului muncii (munca manuala, munca
manuala mecanizata sau activitate de supraveghere a functionarii utilajului). Operatia de munca este acea parte a procesului de munca de a carei efectuare raspunde un executant (individual sau colectiv) pe un anumit loc de munca, dotat cu utilajele si uneltele necesare pentru a actiona asupra unor anumite obiecte sau grupe de obiecte ale muncii, in cadrul aceleiasi tehnologii. Operatia de munca poate cuprinde elemente ale procesului de productie, prin care nu se realizeaza transformari ale obiectului muncii, dar sunt necesare pentru realizarea procesului respectiv, ca de exemplu: controlul tehnic al calitatii executiei operatiilor, transportul obiectului muncii de la o operatie la alta, depozitarea (inmagazinarea) acestuia in vederea reintroducerii in procesul de productie. In unele cazuri, in functie de gradul de diviziune a muncii, operatia de munca poate cuprinde si numai astfel de elemente. 1.2. Structura timpului de munca La elaborarea studiilor de normare a muncii, atat pentru analiza metodei cat si a timpului de munca, apare necesitatea cercetarii simultane a situatiei in timp a tuturor celor trei elemente care concura la realizarea procesului de productie: executantul (individual sau colectiv), utilajul si obiectul muncii, deoarece aceeasi perioada de timp poate reprezenta, de exemplu, pentru executant perioada de munca, pentru utilaj perioada de nefunctionare, pentru obiectul muncii perioada de asteptare sau diverse alte combinatii. 2. Normele de munca Norma de munca exprima cantitatea de munca necesara pentru efectuarea unei operatii sau lucrari de calitate prescrisa, de catre una sau mai multe persoane cu calicare corespunzatoare, care lucreaza cu intensitate normala in conditiile unor procese tehnologice si de organizare precizate. Norma de munca cuprinde timpul productiv (TP), timpul pentru intreruperile reglementate de desfasurare a procesului tehnologic stabilit si de organizare rationala a muncii (t10), timpul pentru odihna si necesitati ziologice in cadrul programului de munca (ton), precum si descrierea procesului tehnologic, organizarea locului de munca, sarcinile si metodele de lucru, categoria de incadrare a lucrarii si normele de tehnica securitatii muncii. 2.1. Formele de exprimare a normelor de munca In functie de natura activitatii sau caracteristicile principale ale procesului de productie, normele de munca pot : norme de timp, norme de productie, atributii concrete cu precizarea zonelor de deservire, sarcini de serviciu sau alte tipuri de norme corespunzatoare activitatilor respective. Cand se refera la un singur executant, norma (sarcina) de munca este individuala.
In cazul organizarii si desfasurarii muncii in colectiv se pot elabora si aplica norme de munca colective care stabilesc numarul, meseriile, functiile si nivelul de calicare a personalului din formatia de munca normata, potrivit prevederilor indicatoarelor de calicare in vigoare. La unele activitati, normele de munca se pot exprima, de exemplu, si sub forma de: frecventa a lucrarilor pe o anumita perioada, stabilita in functie de durata ecarei lucrari (de exemplu numarul de controale ce trebuie efectuate pe zi de un controlor la activitatea de transporturi in comun); volum al marfurilor (exprimat valoric sau in unitati naturale) ce poate vandut intr-o anumita unitate de timp etc. De asemenea, in unele cazuri justicate, determinate de specicul deosebit al activitatii sau a serviciilor, normele de munca pot exprimate si sub forma de tarife, cote procentuale din incasarile realizate, etc., cu conditia ca acestea sa e fundamentate pe baza consumului de munca necesar realizarii lor. 2.1.1 Norma de timp si norma de productie Normele de timp si cele de productie au un continut comun si exprima legatura directa dintre sarcinile de munca si timpul de munca necesar pentru realizarea acestora. Prin norma de timp (de munca) NT - se intelege timpul real necesar stabilit unui executant care are calicarea corespunzatoare si lucreaza cu intensitate normala pentru efectuarea unei unitati de lucrare (produs), in conditii tehnice si organizatorice precizate. Norma de productie Np reprezinta cantitatea de produse sau de lucrari stabilita a se efectua intr-o unitate de timp (luna, schimb, ora, etc) de catre un executant care are calicarea corespunzatoare si lucreaza cu intensitate normala - in conditii tehnice si organizatorice precizate. Norma de timp se ecprima in unitati de timp ora (secunde om, minute om, ore om, zile om etc.) pe unitatea zica de lucrare (produs) (buc., kg., m., etc) pe unitatea de timp om (secunda om, minut om, ora om, schimb om, zi om etc.). Pentru ca unitatea de masura a normei de timp sa poata deosebita de timpul consumat efectiv pentru realizarea sarcinii respective, eset necesar ca pe langa unitatea de timp sa se adauge si notiunea de norma. In felul acesta, norma de timp va exprimata in ore om norma. In cazul lucrului in colectiv (echipa, brigada), pentru a se cunoaste precis unitatea de masura la care se refera norma de timp eset necesar a se preciza daca norma se refera la durata executarii operatiei de intregul colectiv sau la timpul de munca necesar tuturor executantilor individuali din colectivul respectiv. In primul caz, se va utiliza expresia de ore echipa brigada norma, iar in cel de-al doilea caz ore om norma
Normele de timp pot foloste e ca atare, e pentru stabilirea celorlalte norme si, in primul rand, a normelor de productie. Normele de productie se utilizeaza, de regula, in cazul productiei de masa si de serie mare, la care operatiile sau lucrarile se repeta in mod frecvent, o perioada mai lunga de timp. Norma de munca se exprima sub forma de norma de productie si la procesele de aparatura sau la productia cu ritm reglementat pe banda. 2.1.2. Sarcini de serviciu sau sfera de atributii si norma (zona) de deservire Atunci cand lucrarile sunt variate si cu durate de executie relativ mici sau atunci cand ordinea in care apar lucrarile si ponderea ecareia dintre ele se contureaza abia in timpul desfasurarii lor, fara a putea precizate anticipat, cum este cazul lucrarilor de intretinere sau reparatii curente a utilajelor, inde neeconomica stabilirea si exprimarea normei de munca sub forma de norma de timp sau de productie, aceasta se exprima sub forma sarcinilor de serviciu sau a sferei de atributii, cu precizarea normei (zonei) de deservire si gradului de ocupare in munca a personalului. Sfera de atributii (SA) reprezinta ansamblul de taributii si sarcini de munca stabilite unui executant care are calicarea corespunzatoare si lucreaza cu intensitate normala pentru a le indeplini in cadrul procesului de productie la care participa sau al activitatii pe care o desfasoara, in conditii tehnice sau organizatorice precizate. Aceasta se stabileste e pe baza determinarii directe a cantitatii de munca necesara pentru lucrarile cu volum cunoscut, e pe baza examinarii volumului total de munca necesar realizarii lucrarilor intr-o perioada mai lunga de timp. Exprimarea normei de munca sub forma sferei de atributii se utilizeaza si acolo unde prescriptiile tehnologice sau tehnica securitatii de muncii prevad anumite posturi xe, obligatorii, cum ar de exemplu: la controlul personalului, la intrarea si iesirea din sectii sau unitate; macaragii, electricienii de la camerele de comanda ale centralelor sau sectiilor electrice; vanzatorii din unitatile de desfacere cu un singur lucrator; personalul TESA etc. In astfel de cazuri, norma de munca cuprinde descrierea detaliata a tuturor atributiilor si sarcinilor de munca ce trebuie indeplinite de catre executant la postul respectiv. Norma (zona) de deservire (ND) reprezinta locul de munca, delimitat prin suprafata sau inzestrarea sa ori prin numarul de obiecte ale muncii, in care exercita atributiile sau sarcinile de munca. Astfel, norma de deservire pentru un ungator de masini reprezinta numarul de masini ce s-a stabilit pentru a unse de catre el intr-o anumita perioada de timp; pentru muncitorii de la ingrijirea incaperilor de productie numarul de
metri patrati de incapere; pentru lacatusii de revizie la calea ferata numarul de executanti din subordine etc. Norma de deservire trebuie sa e stabilita si in cazul in care normele de munca exprimate sub forma normelor de timp sau de productie pe unele locuri de munca (utilaje) nu asigura ocuparea completa a executantului in decursul regimului normal (schimbului) de lucru. In astfel de cazuri, determinate in special de mecanizarea proceselor de munca, stabilirea normei de deservire are ca scop folosirea completa a timpului de munca al executantilor, precizand numarul utilajelor (locurilor de munca) ce pot deservite simultan de catre ecare executant. De exemplu, in industria textila, tesatorul are stabilita atat norma de productie (metri de tesatura sau numar de batai pe schimb), cat si numarul de razboaie pe care trebuie sa le deserveasca simultan. 2.1.3. Norme de personal (Np) In foarte multe cazuri ca, de exemplu, la procesele de aparatura, la productia de banda, in comert, in constructii, in industria miniera, in exploatarile forestiere etc., munca este organizata in colectiv (echipa, brigada, etc), in cadrul caruia executantii individuali colaboreaza la realizarea in comun a sarcinilor de munca ce revin colectivului respectiv. In asemenea situatii, odata cu stabilirea normei de munca pe colectiv, este necesar sa se precizeze si numarul de personal pe meserii, functii si nivel de calicare, sub forma unei norme de personal. Norma de personal (formatia normata de munca) reprezinta numarul strict necesar de personal pe meserii, functii si nivel de calicare pentru realizarea, de catre executantul colectiv, a unui ansamblu de sarcini normate de munca, in conditii tehnice si organizatorice precizate. De exemplu, pentru confectionat recipienti, la operatia de nituire, formatia de lucru se compune din 3 muncitori si anume: un muncitor de categoria a 2-a care executa baterea niturilor, un muncitor de categoria I care executa incalzirea niturilor si un muncitor de categoria 1, care tine contrabuterola. Norma de munca pentru aceasta formatie exprimata sub forma de norma de timp (1 minut echipa sau 3 minute om, pentru baterea unui nit), se completeaza cu norma de personal de 3 muncitori in echipa, cu calicarea si cu sarcinile concrete ale ecaruia corespunzator lucrarilor ce le executa ecare. Norma de personal precizeaza formatiile de munca necesare, pe locuri de munca, linii tehnologice, ateliere, sectii, servicii, birouri etc. la baza stabilirii ei trebuie sa stea organizarea rationala a muncii si folosirea completa de catre executanti a timpului de munca. La unele locuri de munca (de exemplu, la productia cu caracter sezonier) sarcinile de munca normate se pot modica, putand apare situatii in care
acelasi executant sa lucreze cu norme exprimate in mod diferit (norme de timp, de productie etc) in raport cu operatiile (lucrarile) executate. 2.2. Clasicarea normelor de munca Normele de munca se clasica in: - norme pe elemente, care se refera la efectuarea unei singure operatii sau lucrari; acestea pot exprimate sib forma normelor de timp, de productie, sferelor de atributii, normelor de deservire si de personal; - norme grupate, care rezulta din insumarea normelor pe elemente, pentru efectuarea unui grup de operatii sau lucrari; spre deosebire de normele pe elemente, cele grupate nu pot exprimate, de regula, decat sub forma normelor de timp. Dupa grupare, in anumite cazuri, normele de timp pot exprimate si sub forma normelor de productie. 2.3. Conditii de calitate ale normelor de munca Pentru ca norma de munca sa e de calitate ea trebuie sa poata realizata de catre toti executantii care poseda calicarea corespunzatoare lucrarii respective si si-au insusit modul rational de executare a acesteia, lucreaza cu intensitate normala (ritm normal) si respecta conditiile tehnice si organizatorice prevazute. Pentru a-si realiza sarcina de munca in anumite conditii tehnico organizatorice precizate, executantul dispune de o cantitate de energie zica si nervoasa pe care o poate consuma. In momentul cand epuizeaza aceasta energie mediu pe unitatea de timp, el este nevoit sa se odihneasca, in vederea mentinerii capacitatii de munca pe toata durata programului de lucru. Ca urmare, normele de munca trebuie sa e in asa fel elaborate incat sa nu solicite in unitatea de timp o cantitate de energie mai mare decat cea posibila de consumat de catre un executant mediu. In practica, criteriul de evaluarea a gradului de incordare a normelor il constituie timpul de munca real necesar pentru executarea operatiilor (lucrarilor) in ritm normal, in conditiile tehnico organizatorice avute in vedere la elaborarea normelor respective, urmand ca diferentele de intensitate a muncii, determinate de anumiti factori obiectivi (efortul prin solicitare statica, efortul prin solicitare dinamica, conditiile de munca in care se desfasoara lucrarile, etc), sa e echilibrate prin asigurarea unui timp de odihna, organizat corespunzator specicului ecarei munci prestate. Daca toate normele practicate in cadrul unei unitati, pe sectii, ateliere, compartimente tehnice, economice, etc., si locurile de munca sau intre unitati, la nivelul subramurilor
si ramurilor economiei, vor respecta asemenea conditii de calitate in raport cu conditiile tehnice si organizatorice in care se desfasoara munca, se poate arma ca acestea au un grad egal de incordare, adica pun in fata executantilor cerinte echivalente. In practica, insa, datorita inuentei diferitilor factori, normele de munca nu reecta intotdeauna cu strictete timpul de munca real necesar pentru efectuarea operatiilor (lucrarilor), ceea ce face ca acestea sa nu aiba acelasi grad de incordare. Unii dintre acesti factori au un caracter obiectiv, adica sunt independenti de executant ca de exemplu tipul productiei, caracterul muncii, forma de cooperare in munca, dicultatea executarii unor parti ale operatiilor in munca; alti factori pot avea un caracter subiectiv, adica sunt dependenti de executant, ca de exemplu: nivelul de calicare a acestuia, deprinderile in munca, capacitatea de munca, metoda de munca utilizata, etc. Gradul de incordare a normelor se reecta, de regula, in indicele de indeplinire a normelor respective si in repartizarea executantilor pe niveluri de indeplinire a normelor. Cu cat este mai mare indicele de indeplinire a normelor de munca, gradul de incordare este considerat mai mic si invers. Rezulta ca pentru a studia dispersia gradului de incordare a normelor, este necesar sa se calculeze si sa se analizeze dispersia indeplinirilor individuale de norme, care prezinta, de regula, o distributie de tip Gauss, a carei forma poate diferi in functie de tipul productiei si caracterul muncii. 3. Normativele de munca Normativele de munca reprezinta elemente componente ale normelor de muca, stabilite sub forma unor marimi sau durate ale procesului de munca, care se folosesc la determinarea consumului de munca necesar pentru efectuarea unor parti componente ale operatiilor sau lucrarilor, ori sub forma de ponderi ale diferitelor categorii de personal. 3.1. Normativele de munca Din punct de vedere al continutului lor, normativele de munca pot : - normative de timp (de munca) - normative de deservire - normative de personal. Normativul de timp (de munca) (Nt) reprezinta timpul necesar pentru efectuarea unuia sau mai multor elemente grupate ale procesului de munca sau pentru intreruperi reglementate, in functie de factorii de inuenta si in conditii tehnice si organizatorice precizate. Aceste normative sunt astfel sistematizate incat normele de munca sa poata calculate prin insumarea timpilor din
normative, pentru elementele care corespund sarcinilor concrete de munca. Normativele de timp se exprima in unitati de timp om pe unitate naturala de productie, iar pentru unele elemente ale normei de munca (Tdl, ton, sau tto), in procente fata de timpul de baza, operativ sau productiv. In functie de complexitatea lor, normatovele de munca se impart in: a) normative de timp pep elemente (miscari, manuiri, etc) (Nte) care redau timpul necesar pentru efectuarea unui element al operatiei, in conditii tehnice si organizatorice precizate. Ele se elaboreaza, in general, pentru productia de masa, serie mare si serie mijlocie. b) normative de timp grupat (Ntg) care redau timpul necesar pentru efectuarea unui grup de elemente ale procesului de munca, in conditii tehnice si organizatorice precizate. Normativele de timp pot elaborate si pentru elementele structurale ale normei de timp (timp de pregatire si incheiere, timp operativ de baza sau ajutator timp de deservire a locului de munca si timp de odihna si necesitati ziologice). Normativul de deservire (Nd) reprezinta elementuld e calcul folosit la stabilirea normelor de deservire in functie de factorii de inuenta. De exemplu, in activitatea de intretinere auto, normativul de deservire pentru gresori este de 50 autocamioane sau 33 autobuze pe zi, pentru un muncitor gresor. Normativul de personal (Np) reprezinta elementul de calcul folosit la stabilirea normei de personal sau direct a numarului de personal, in functie de factorii de inuenta, in conditii tehnice si organizatorice precizate. De exemplu, intr-o autobaza, pentru stabilirea numarului de gresori se foloseste normativul de personal, de 0,03 muncitori/ zi pentru un autobuz si 0,02 muncitori pe zi pentru un autocamion. Normativul de personal reprezinta inversul normativului de deservire. Dupa sfera de aplicare, normativele de munca pot , ca si normele de munca, unicate pe economie, pe departament (organ central sau local) sau pe grup de unitati economico sociale. In activitatea de normare a muncii se pot utiliza si alte normative care stau la baza calculului necesarului de munca, cum sunt: Normativul de regim tehnologic (Nr) care reprezinta marimea stabilita pentru precizarea conditiilor de folosire rationala a masinilor, utilajelor si instalatiilor, a materiilor prime sau a materialelor utilizate in desfasurarea procesului de productie; poate dat in legatura cu tipul sau caracteristiile masinii, utilajului, instalatiei (presiunea de regim, turatia, avansul, viteza de perforare, latimea de lucru, etc.), ale sculelor folosite (unghiul de atac, numarul de dinti, etc), ale materialelor prelucrate si produselor obtinute (duritatea, aciditatea, densitatea, caldura specica, umiditatea, culoarea tolerantelor dimensionale, etc) sau cu tehnologia folosita (timpul sau viteza de reactie,
numarul de treceri, numarul de portii pe sarja, presiunea, temperatura, etc). normativele de regim sunt folosite pentru stabilirea intensitatii si ecacitatii actiunii masinii, utilajului sau instalatiei asupra produsului. Normativele de regim folosite trebuie sa contina datele care sa permita determinarea celor mai avantajoase regimuri de lucru, tinand seama de timpul productiei si felul utilajului, de caracteristicile materiei prime si ale materialelor ce se prelucreaza, de caracterul prelucrarii si, in general, de particularitatile productiei ce se efectueaza. Normativul de frecventa (Nf) care reprezinta numarul de repetari a unei actiuni pe unitatea de msura a lucrarii (produsului), determinat de anumiti factori de inuenta. De exemplu, la operatia de rebobinare a relor de batatura de pe bobine pe canete, timpul necesar pentru legarea rului la o rupere este de 0,3 minute. Cum norma pentru operatia de rebobinare are ca unitate de masura timpul pe un kg re de o anumita calitate, inseamna ca trebuie determinata frecventa de rupere la un kg de re. Daca numarul de ruperi (frecventa ruperilor) pe kg este 5, inseamna ca pentru inlaturarea acestor ruperi trebuie prevazut un timp egal cu 5x0,3=1,5 minute la un kg de re. De asemenea, daca la executarea productiei pe masini uneltele trebuie efectuate operatii de control la ecare a 10-a piesa, inseamna ca frecventa masurilor (normativul de frecventa) este de 0,1 pe o piesa. Daca timpul necesar pentru o masurare este de 0,35 minute, inseamna ca in calculul normei de timp pentru o piesa se vor include 0,35x0,1=0,035 minute. La stabilirea normelor de munca trebuie sa se tina seama si de normativele prevazute de tehnica securitatii muncii, care precizeaza conditiile ce trebuie asigurate (microclimat, zgomot, iluminat, etc.), iar in unele cazuri chiar numarul de personal necesar pentru desfasurarea activitatii in conditii de deplina securitate a muncii.
SUPORT DE CURS PENTRU DISCIPLINA S N TATEA I SECURITATEA MUNCII, PROTEC IA MEDIULUI, PREVENIREA I STINGEREA INCENDIILOR
S n tatea i securitatea muncii, protec ia mediului, prevenirea i stingerea incendiilor - 1
SANATATEA SI SECURITATEA MUNCII I. Cunoasterea HG-urilor cu aplicabilitate pentru meseria de asfaltator LEGEA SECURITATII SI SANATATII IN MUNCA 319/14.07.2006 CERINTE MINIME DE SECURITATE SI SANATATE PENTRU HOTARARE PRIVIND CERINTELE MINIME PENTRU SEMNALI-
SANTIERE TEMPORARE SAU MOBILE H.G. 300/2006 (pag. 90) ZARE DE SECURITATE SI/SAU SANATATE LA LOCUL DE MUNCA HG NR.971/2006 (pag.156) HOTARARE PRIVIND CERINTELE MINIME DE SECURITATE SI SANATATE PENTRU UTILIZAREA DE CATRE LUCRATORI A ECHIPAMENTELOR INDIVIDUALE DE PROTECTIE LA LOCURI DE MUNCA HG 1048/2006 (pag.244) HOTARARE PRIVIND CERINTELE MINIME DE SECURITATE SI SANATATE PENTRU MANIPULAREA MANULA A MASELOR CARE PREZINTA RISCURI PENTRU LUCRATORI, IN SPECIAL DE AFECTIUNI DORSOLOMBARE - HG 1051/2006. (pag. 347) HOTARARE PRIVIND CERINTELE MINIME DE SECURITATE SI HOTARARE PRIVIND CERINTELE MINIME DE SECURITATE SI SANATATE PENTRU LOCURI DE MUNCA HG 1091/2006 (pag. 375) SANATATE PENTRU UTILIZAREA IN MUNCA DE CATRE LUCRATORI A ECHIPAMENTELOR DE MUNCA - HG 1146/2006 (pag. 542) HOTARARE PRIVIND CERINTELE MINIME DE SECURITATE SI SANATATE REFERITOARE LA EXPUNEREA LUCR TORILOR LA RISCURILE GENERATE DE ZGOMOT HGR 493/2006 HOTARARE PRIVIND CERIN ELE MINIME DE SECURITATE I S N TATE REFERITOARE LA EXPUNEREA LUCR TORILOR LA RISCURILE GENERATE DE VIBRATII HGR 1876/2005 ORDONAN DE URGEN NR. 195 DIN 12 DECEMBRIE 2002 (*REPUBLICAT *) PRIVIND CIRCULA IA PE DRUMURILE PUBLICE OUG 195/2002 - republicata in Monitorul Ocial nr. 670 din 3 august 2006
II. Instructiuni privind activitatea de securitatea si sanatatea muncii in santierele de constructii lucrari de asfaltare
II. 1 Instructiune proprie de securitatea si sanatatea muncii privind utilizarea uneltelor si sculelor de mana 1. SCOP 1.1. Instruc iunea are ca scop eliminarea sau diminuarea riscurilor de accidentare si/sau imbolnavire profesionala la utilizarea sculelor i uneltelor de mn . 2. DOMENIUL DE APLICARE 2.1. Instructiunea se adreseaza lucratorilor care utilizeaza scule i unelte de mn . 3. DEFINITII SI ABREVIERI 3.1. S.S.M. Securitatea si Sanatatea Muncii. 2.2. E.I.P. Echipament individual de protectie 2.3. E.M. Echipament de munca 2.4. I.P.S.M. Instructiune Proprie de Securitatea Muncii 4. DOCUMENTE DE REFERINTA 1.1. Instruc iuni de utilizare, ntre inere, revizii, repara ii scule i unelte de mn 1.2. Legea nr. 319/2006 a Securitatii si Sanatatii in Munca. 1.3. HGR nr. 1425/2006 Norme Metodologice de aplicare a prevederilor Legii Securitatii si Sanatatii in Munca 1.4. HGR nr. 1091/16.08.2006 privind cerintele minime de securitate si sanatate pentru locul de munca 1.5. HGR nr. 1146/30.08.2006 privind cerintele minime de securitate si sanatate pentru utilizarea in munca de catre lucratori a echipamentelor de munca 1.6. HGR nr. 971/26.07.2006 privind cerintele minime pentru semnalizarea de securitate si/sau de sanatate la locul de munca 1.7. HGR nr. 1048/09.08.2006 privind cerintele minime de securitate si sanatate pentru utilizarea de catre lucratori a echipamentelor individuale de protectie la locul de munca; 1.8. HGR nr. 1051/09.08.2006 privind cerintele minime de securitate si sanatate pentru manipularea manuala a maselor care prezinta riscuri pentru lucratori, in special de afectiuni dorsolombare 1.9. Normativ intern de acordare a EIP
144 - S n tatea i securitatea muncii, protec ia mediului, prevenirea i stingerea incendiilor
5. RESPONSABILITATI 5.1. Directorul General / Directorii de Sucursala / Sei de santiere si sei punctelor de lucru asigura conditiile de securitatea si sanatatea muncii pentru prevenirea accidentelor de munca si imbolnavire profesionala, necesare desfasurarii in conditii de siguranta la utilizarea uneltelor si sculelor de mana. 5.2. Instruirea personalului se face conform prevederilor legii 319/2006 si a HGR nr. 1425/2006 Norme Metodologice de aplicare a legii 319. 5.3. Executantul are responsabilitatea insusirii, respectarii si aplicarii prezentelor instructiuni. 6. MODALITATE DE LUCRU 6.1. PREVEDERI GENERALE 6.1.1. Sculele i uneltele de orice categorie i pentru orice ntrebuin are trebuie s e n perfect stare i s corespund lucr rilor care sunt executate. 6.1.2. Uneltele de mn vor confec ionate din materiale corespunz toare opera iilor ce se execut . 6.1.3. Este interzis cu des vrire folosirea sculelor i uneltelor defecte. Toate uneltele de mn vor vericate cu aten ie la nceputul lucrului. Periodic n func ie de frecven a de utilizare, uneltele de mn vor controlate sistematic. Uneltele de mn care nu corespund condi iilor normale de lucru, vor nlocuite cu altele corespunz toare. 6.1.4. Cozile i mnerele uneltelor de mn vor netede, bine xate i vor avea dimensiuni care s permit prinderea lor sigur i comod . n cazul folosirii cozilor i mnerelor de lemn, se va alege lemn de esen tare, cu brele axiale drepte, f r noduri, cr p turi i achii desprinse. 6.1.5. Fiecare scul trebuie s e xat n mner, pensulele, urubelni ele i celelalte scule asem n toare, trebuie s aib inele metalice pentru strngerea mnerului pe cap tul sculei introduse n mner. Este interzis folosirea acestor scule f r mner. 6.1.6. Pentru xarea cozilor i mnerelor la scule se vor folosi pene metalice corespunz toare. 6.1.7. Dimensiunile mnerelor trebuie s e corespunz toare, pentru a rezista eforturilor mari i continui la care sunt supuse, dar s nu e supradimensionate, deoarece m resc efortul zic al lucr torului. 6.1.8. Uneltele - ciocanele, d l ile, foarfecele, dornurile, c puitoarele i toate uneltele de mn similare vor executate n aa fel nct sub ac iunea eforturilor la care sunt supuse n timpul lucrului, s nu permit deform ri permanente, suri sau desprinderi de achii.
6.1.9. Folosirea uneltelor de mn cu suprafe e de percu ie deformate, norite sau tirbite, i a uneltelor de mn improvizate este interzis . 6.1.10. Este interzis folosirea ciocanelor de orice greutate, neprev zute cu pan de xare, care s aib lungimea ct 1/3 din n l imea oriciului ciocanului. 6.1.11. Uneltele de mn prev zute cu articula ii ca foarfecele, cleti, etc., vor avea o construc ie robust care s nu prezinte frec ri mari sau joc n articula ie fapt care nu duce la eforturi suplimentare pentru ac ionare i n acelai timp la nesiguran a n timpul lucrului. 6.1.12. La lucr rile cu dalta dreapt sau n cruce, lucr torii trebuie s utilizeze ochelari pentru protejarea ochilor contra achiilor ce ar putea s ri. 6.1.13. Sculele pentru t iat metale vor trebui s ndeplineasc urm toarele condi ii: nu trebuie s e degradate, cu cr p turi sau ruginite; muchiile laterale nu trebuie s prezinte margini t ioase, n locurile unde acestea se strng cu mna; la foarfecele pentru t iat tabl , lamele se vor strnge n aa fel, nct s preseze una pe alta, f r joc n axul de xare; cap tul d l ilor unde muncitorul lovete cu ciocanul trebuie s e neted i s nu aib suri i oblicit i, iar lungimea lor s e de cel pu in 150 mm. 6.1.14. Cletii vor avea f lcile complet suprapuse i f r tirbituri. 6.1.15. La g urirea pieselor de dimensiuni mici, acestea nu trebuie inute n mn , ci se prind ntr-o menghin sau se folosesc dispozitive de prindere. 6.1.16. Polizoarele mobile vor prev zute cu carcase de protec ie rigide. Carcasa de protec ie va permite accesul numai la acea parte a discului, necesar pentru lucru. Se interzice polizarea din mn f r rezemarea piesei. 6.1.17. Pietrele de polizor vor corespunde prin granula ie i duritate operatiei de lucru. 6.1.18. n cazul execut rii lucr rilor la n l ime, sculele nu trebuie s e aruncate de pe sol la o pozi ie de lucru sau de la pozi ia de lucru la sol. n acest scop, vor utiliza i ntotdeauna saci de pnz pentru scule, sau alte containere izolate, trase de funii de ajutor. 6.1.19. Este interzis efectuarea lucr rilor cu scule i unelte mecanizate de pe sc ri rezemate. 6.1.20. n timpul lucrului cu uneltele de mn , la opera iile la care se pot produce scntei, achii metalice, angaja ii vor purta ochelari de protec ie, iar zona de munc va protejat pentru a se mpiedica accidentarea.
O O O O
6.1.20. Pentru uneltele i sculele care prin forma lor devin periculoase n timpul transportului (er straie, topoare, trn coape, etc.) se vor lua m suri de acoperire a p r ilor t ioase cu teci gen i etc., iar p r ile t ioase, n cazul transportului cu autovehicule se vor aeza n aceeai direc ie i numai n untru. 6.1.21. Toate sculele vor controlate periodic la cel mult 30 zile de o persoan calicat (sef echipa), iar cele g site defecte, vor imediat reparate sau scoase din uz. 6.1.22. Uneltele de mn ac ionate electric sau pneumatic vor prev zute cu dispozitive sigure pentru xarea sculei, precum i cu dispozitive care s mpiedice func ionarea lor necomandat . 6.1.23. Dispozitivul de comand va astfel conceput nct dup ncetarea ac ion rii lui, func ionarea uneltei de mn s se opreasc imediat. 6.1.24. Dac uneltele de mn cu ac ionare electric sunt dotate cu scule ce prezint pericol de accidentare, cum ar pietrele de polizor, pnza de er str u, etc., acestea vor protejate mpotriva atingerii. 6.1.25. Tuburile exibile de aer comprimat trebuie s corespund debitului i presiunii de lucru. Fixarea lor pe racordul uneltei va asigurat cu coliere metalice. 6.1.26. Uneltele de mn rotative, cu ac ionare pneumatic vor dotate cu dispozitive de reglare i limitare a presiunii i a debitului, n vederea limit rii tura iei. 6.2. INSTRUC IUNI SPECIFICE LA UNELTELE AC IONATE PNEUMATIC 6.2.1. Cu uneltele i mainile pneumatice trebuie s lucreze numai lucratori n vrst de peste 18 ani autoriza i i dota i cu echipamentul individual de protec ie corespunz tor. 6.2.2. Repararea, ungerea, reglarea uneltelor pneumatice sau nlocuirea lor n timpul utiliz rii este interzis . Uneltele i mainile pneumatice vor controlate dup ecare oprire a lor i nainte de repunerea n func iune. Se va verica starea tuturor pieselor, dndu-se aten ie deosebit dispozitivelor de siguran . 6.2.3. Repara iile vor executate numai de lucratori autoriza i instrui i special pentru aceasta. 6.2.4. Sculele i uneltele care lucreaz cu aer comprimat vor astfel construite, nct piesele care sunt n func iune, n timpul lucrului s nu sar din manon. 6.2.5. Supapele sculelor cu aer comprimat vor controlate i reglate pentru a se deschide uor i repede. La ntreruperea ap s rii pe mnerul de comand , ele trebuie s nu mai permit trecerea aerului comprimat.
6.2.6. n timpul lucrului cu unelte de aer comprimat se va ine seama de urm toarele condi ii: legarea i dezlegarea conductelor i uneltelor la recipientul compresorului este permis numai dup ntreruperea admisiei aerului; nainte de legarea conductelor, acestea vor cur ate prin suare; admisia aerului se va face numai dup ce se va aeza unealta n pozi ia de lucru; mersul n gol al uneltelor este permis numai n vederea veric rilor, n vederea nceperii lucrului sau n cursul repara iilor; n timpul lucrului, lucratorii vor purta ochelari de protectie, manui de protec ie costum salopeta de protectie si bocanci de protectie cu bombeu metalic si lamela antiperforatie.
O O O O O
6.3. INSTRUC IUNI SPECIFICE LA UNELTELE AC IONATE ELECTRIC 6.3.1. Pentru prevenirea accidentelor prin electrocutare, uneltele de mn ac ionate electric trebuie s corespund standardelor i normelor n vigoare, i vor vericate periodic de c tre personalul de specialitate. 6.3.2. Sculele i uneltele electrice se vor folosi numai de lucr torii care cunosc bine metodele de lucru i m surile de protec ie contra electrocut rilor, precum i m surile de prin ajutor ce trebuie luate n caz de electrocutare. 6.3.3. Uneltele i sculele electrice trebuie p strate n magazii, bancuri de lucru i vericate n ecare lun i dup ecare defectare. Dac n timpul lucrului muncitorul simte chiar i cea mai uoar ac iune a curentului electric, el este obligat s ntrerup imediat lucrul i s predea scula defect pentru vericare. 6.3.4. Sculele electrice care se predau lucr torilor trebuie s e n perfect stare de func ionare i s aib o izola ie sigur . Starea acestora se veric zilnic, vizual. 6.3.5. Folosirea sculelor electrice ca: maini de g urit, polizoare etc. f r leg tura cu priza de p mnt printr-un conductor special sau fara nul de protectie i f r echipamentul individual de protec ie este cu des vrire interzis . 6.3.6. Izola ia electric la cablurile i sculele electrice se va controla nainte de nceperea lucrului. n timpul lucrului cablurile electrice de la sculele portative se vor proteja prin jgheaburi, evi, prin pozitionarea
lor astfel incat sa se evite deteriorarea lor sau impiedicarea de ele sau prin suspendare la n l imi inaccesibile muncitorilor. 6.3.7. n cazul ntreruperii curentului electric sau a lucrului, sculele electrice vor deconectate de la re eaua electric de alimentare (prize sau tablouri de distribu ie). 6.3.8. n locurile cu umiditate mare, precum i la lucrul pe piese mari metalice (schele metalice, stlpi metalici, etc.) se vor utiliza numai tensiuni reduse de 12 sau 24 V. 6.3.9. Este interzis lucrul cu maini unelte electrice portative sau mecanizate, de pe sc ri rezemate liber. 6.3.10. ntrebuin area sculelor cu mnere izolate nu exclude folosirea m nuilor electroizolante, oriunde acestea sunt prescrise. 7. INREGISTRARI 7.1. Fisa de instruire individuala privind securitatea si sanatatea in munca II. 2 Instructiune proprie de securitatea si sanatatea muncii privind manipularea manuala a maselor 1. SCOP 1.1. Instruc iunea are ca scop eliminarea sau diminuarea riscurilor de accidentare si/sau imbolnavire profesionala la manipularea manuala a maselor si asigurarea celor mai bune conditii pentru desfasurarea procesului de munca. 2. DOMENIUL DE APLICARE 2.1. Instructiunea se adreseaza personalului care manipuleaza manual mase (sarcini). 3. DEFINITII SI ABREVIERI 3.1. S.S.M. Securitatea si Sanatatea Muncii. 3.2. E.I.P. Echipament individual de protectie - orice echipament destinat a purtat sau mnuit de un lucr tor pentru a-l proteja mpotriva unuia ori mai multor riscuri care ar putea s i pun n pericol securitatea i s n tatea la locul de munc , precum i orice supliment sau accesoriu proiectat pentru a ndeplini acest obiectiv 3.3. E.M. Echipament de munca - orice main , aparat, unealt sau instala ie folosit n munc 3.4. I.P.S.M. Instructiune Proprie de Securitatea Muncii 3.5. Loc de munc - Locul destinat s cuprind posturi de lucru, situat
n cl dirile ntreprinderii i / sau unit ii, inclusiv orice alt loc din aria ntreprinderii i / sau unit ii la care lucr torul are acces n cadrul desf ur rii activit ii 3.6. Lucr tor - Persoan angajat de c tre un angajator, potrivit legii, inclusiv studen ii, elevii n perioada efectu rii stagiului de practic , precum i ucenicii i al i participan i la procesul de munc , cu excep ia peroanelor care presteaz activit i casnice 3.7. Pericol grav i iminent de accidentare - Situa ia concret , real i actual c reia i lipsete doar prilejul declanator pentru a produce un accident n orice moment. 3.8. Manipularea manuala a materialelor (maselor) Operatiile de transport / sustinere a unei mase de unul sau mai multi lucratori, inclusiv ridicarea, aezarea, impingerea, tragerea, purtarea sau deplasarea unei mase care datorit caracteristicilor acesteia sau condi iilor ergonomice necorespunz toare, prezint riscuri pentru lucr tori, n special afec iuni dorsolombare. 4. DOCUMENTE DE REFERINTA 4.1. Legea nr.319/2006 Securitatii si Sanatatii in Munca. 4.2. HGR nr. 1425/2006 Norme Metodologice de aplicare a prevederilor Legii Securitatii si Sanatatii in Munca 4.3. HGR nr. 1091/16.08.2006 privind cerintele minime de securitate si sanatate pentru locul de munca 4.4. HGR nr. 1051/09.08.2006 privind cerintele minime de securitate si sanatate pentru manipularea manuala a maselor care prezinta riscuri pentru lucratori, in special de afectiuni dorsolombare 4.5. HGR nr. 971/26.07.2006 privind cerintele minime pentru semnalizarea de securitate si/sau de sanatate la locul de munca 4.6. HGR nr. 1048/09.08.2006 privind cerintele minime de securitate si sanatate pentru utilizarea de catre lucratori a echipamentelor individuale de protectie la locul de munca; 4.7. HGR nr. 300/02.03.2006 privind cerintele minime de securitate si sanatate pentru santiere temporare sau mobile 4.8 . Normativ intern de acordare a EIP 5. RESPONSABILITATI 5.1. Directorul General / Director Sucursala / Sef Santier asigura conditiile de securitatea si sanatatea muncii pentru prevenirea accidentelor de munca si imbolnavire profesionala, necesare desfasurarii in conditii de siguranta a lucrarilor manipulare manuala a maselor.
5.2. Instruirea personalului se face conform legii 319/2006 si a HGR nr. 1425/2006 Norme Metodologice de aplicare a legii 319 5.3. Executantul are responsabilitatea insusirii, respectarii si aplicarii prezentei instructiuni. 6. MODALITATE DE LUCRU 6.1 Fiecare lucr tor trebuie s i desf oare activitatea, n conformitate cu preg tirea i instruirea sa, precum i cu instruc iunile primite din partea angajatorului, astfel nct s nu expun la pericol de accidentare sau mboln vire profesional , att propria persoan , ct i alte persoane care pot afectate de ac iunile sau omisiunile sale n timpul procesului de munc . 6.2 Efortul muscular dezvoltat la manipularea manuala a maselor provoaca o crestere a ritmului cardiac, respirator si a energiei calorice. 6.3 Sub inuenta efortului muscular si a greutatii masei manipulate pot sa apara afectiuni grave la articulatii si in special afectiuni dorsolombare. Fenomenele pot sa apara cu atit mai devreme cu cat efortul zic, caracteristicele maselor si ale mediului de munca sunt : - mai grele; - ritm de manipulare intens; - gabarit mare; - ridicarea/ depunerea se face cu bustul aplecat; - apucate si depuse la distanta mare pe verticala; - manipulate prin rasucirea bustului; - corpul se aa intr-o pozitie instabila; - nu exista sucient spatiu liber, in special pe verticala; - solul sau planul de sprijin prezinta denivelari; - temperatura, umiditatea sau circulatia aerului este necorespunzatoare; - perioada insucienta de repaus ziologic sau de recuperare. 6.4 In functie de postura lucratorului forta care se exercit la nivelul vertebrelor lombare poate diferita (exemplu la manipularea unei mase de 50 kg, for a poate de 750 daN sau de 150 daN). 6.5 Pentru reducerea fortei, masa trebuie apucata astfel incat, centrul de greutate al lucr torului sa e cit mai aproape posibil de centrul de greutate al masei (vezi gura 1).
Figura nr. 1
6.6. Manipularea manual a maselor poate prezenta riscuri, n special de afec iuni dorsolombare, dac masa este: - prea grea sau prea mare; - greu de manuit i de prins; - instabila sau cu un con inut ce risca sa se deplaseze; - pozitionata astfel nct necesita sus inerea sau manipularea ei la distanta fata de trunchi sau cu exia ori rasucirea trunchiului; - susceptibil sa produc leziuni lucr torilor, din cauza marginilor i/ sau consistentei sale, n special n cazul unei coliziuni. Efortul zic poate prezenta riscuri, n special de afec iuni dorsolombare, dac : este prea intens; nu poate realizat dect printr-o micare de rasucire a trunchiului; poate sa antreneze o deplasare brusca a masei; este realizat atunci cnd corpul se aa ntr-o pozi ie instabila 6.7. Sei punctelor de lucru vor instrui si verica nivelul de instruire al lucratorilor asupra modului de manipulare a maselor si riscurilor care apar atunci cind aceste operatii sunt efectuate incorect. 6.8. Sei punctelor de lucru vor supraveghea lucrarile de manipulare a maselor si vor raspunde de repartizarea corecta a lucratorilor, in functie de greutatea si forma maselor ce urmeaza sa e manipulate. 6.9. Se va evita, pe cat posibil, manipularea maselor prin purtare directa de catre lucratori, in acest sens conducatorii locurilor de munca vor lua masurile organizatorice necesare folosind instalatii si / sau dispozitive mecanizate sau nemecanizate. 6.10. Masele maxime admise, a manipulate prin purtare directa, se reduc cu 75% pentru femei gravide pana in luna a 6-a.
6.11.Este interzis ridicarea manuala a maselor pe o distanta mai mare de 60 m si diferenta de nivel mai mare de 4 m (pe scari sau pe plane inclinate ). 6.12. Este interzis transportul manual al maselor pe verticala, la o inaltime mai mare de 1,5 m. 6.13. Transportul manual al maselor pe plan inclinat nu va depasi 25 -30 kg pentru barbati si 12 kg pentru femei. 6.14. Masele maxime ce pot transportate pe plan inclinat cu mijloace de transport pe roti, in functie de sex si de gradul de inclinare a planului de deplasare sunt:
Mijloace de transport 0. a.) Cu roaba pe teren consolidat sau pe scanduri. Masa maxima in Kg Barbati 1. 2. 50 75 Inclinarea terenului: 3 10 % 20 %
Femei
b. ) Cu carucioare prevazute cu 3 sau 4 roti impinse cu forta bratelor pe teren neted .
100
130
1 % 10 %
6.15. La manipularea si transportul maselor sei punctelor de lucru vor tine cont de urmatoarele caracteristici (riscuri): 1) Caracteristicile masei: - greutatea si dimensiunea masei; - dicultatea de apucare; - instabilitatea sau riscul deplasarii continutului si schimbarea centrului de greutate; - plasamentul lucratorilor fata de sarcina. 2) Efort zic depus: - prea mare; - care antreneaza o miscare brusca a masei; - care este realizat cand corpul se aa intr-o pozitie instabila. 3) Caracteristicile mediului de munca: - inexistenta unui spatiu sucient, in special pe verticala; - pardoseli alunecoase sau care prezinta denivelari; - manipularea maselor la mai multe nivele; - instabilitatea suprafetei de sprijin; - conditii climatice (microclimat) necorespunzatoare.
6.16.
6.17.
6.18. 6.19. 6.20. 6.21. 6.22.
6.23. 6.24.
6.25.
6.26.
6.27.
4) Caracteristicile activitatii: - efort zic permanent si / sau prelungit; - insucienta repausului ziologic sau de recuperare; - ritm mare impus de procesul de munca; - distante mari pentru transportul maselor. Operatiile de manipulare si transportul prin purtare directa a maselor se vor efectua numai de catre lucratorii care corespund din punct de vedere zic si medical. Se punctelor de lucru vor indica greutatea masei de ridicat precum si centrul de greutate (in cazul unor sarcini ambalate excentric se vor pozitiona corespunzator lucratorii ce urmeaza sa execute manipularea). Se interzice transportul prin purtare al maselor care impiedica vizibilitatea. Se interzice transportul prin purtare al maselor care nu au sisteme/ posibilitate de prindere corespunzatoare. Se interzice manipularea in acelasi timp a doua sau mai multe obiecte (mase) care nu sunt xate intre ele corespunzator. Se interzice transportul prin purtare directa al maselor pe traseee cu obstacole, instabile sau alunecose. Manipularea si transportul prin purtare directa a maselor care au margini sau suprafete taioase sau care datorita naturii lor pot produce leziuni ale miinilor, se va face numai cu manusi de protectie specice riscului (taiere, intepare, abrazare). Se interzice manipularea manuala a maselor in locurile in care nu exista spatiu pe orizontala sau pe verticala corespunzator. Planurile inclinate utilizate de lucratori pentru manipularea si transportul manual al maselor trebuie sa aiba stabilitate si sa e prevazut cu balustrade de protectie si suprafete antiderapante. In cazul in care conditiile climatice (vint, ceata, caldura, frig excesiv, etc.) nu permit manipularea si transportul manual al maselor in conditii de securitate, se punctelor de lucru, trebuie sa ia masuri suplimentare pentru eliminarea sau reducerea riscului de accidentare / imbolnavire profesionala sau sa amine efectuarea operatiilor pana la stabilizarea conditiilor climatice. Se interzice cresterea numarului de ridicari sau coboriri pe unitatea de timp fara acordul lucratorilor sau a reprezentantilor acestora. In cazul in care se manipuleaza materiale care contin substante toxice si / sau periculoase, lucratorii vor instruiti suplimentar pentru cunoasterea pericolelor si regulilor de manipulare, transport, depozitare prevazute in sele tehnice de securitate.
Caile de circulatie trebuie sa e amenajate corespunzator astfel, incat sa poata utilizate usor, sa e semnalizate si intretinute. 6.29. Lucratorii trebuie sa dispuna de apa potabila si de conditii pentru servirea mesei. 6.30. Echipamentul individual de protectie trebuie sa e adecvat n functie de riscurile la care sunt expusi lucratorii, respectiv: incaltaminte cu bombeu metalic, imbracaminte de protectie, casca de protectie, manusi riscuri mecanice, bru. 6.31. Orice eveniment va comunicat, de orice lucratorul/-ii care ia cunotin de eveniment, de ndat conduc torului locului de munc , iar acesta va comunica imediat conducerii societatii i serviciului de prevenire si protectie. 6.32. Fiecare loc de munc va dotat cu o trus de prim ajutor n caz de accidente i cu materiale de prim interven ie n caz de incendiu . Personalul muncitor va instruit asupra modului de ac iune n caz de accidente / incendii (alarmare i acordare a primului ajutor). n cazul unor situa ii de urgen pentru care sunt necesare m suri i ac iuni urgente, ntregul personal trebuie s cunoasc modul de ac ionare i schema de ntiin are i alarmare. II. 3 Instructiune proprie de securitatea si sanatatea muncii privind prepararea mixturilor asfaltice 1.SCOP Instruc iunea are ca scop eliminarea sau diminuarea riscurilor de accidentare i/sau mboln vire profesional i asigurarea celor mai bune condi ii n desf urarea procesului de munc . 2.DOMENIUL Este obligatorie la STATIA DE MIXTURI ASFALTICE 3.DEFINITII SI PRESCURTARI 3.1. I.P.S.S.M. Instruc iune proprie de securitate i s n tate a muncii; 3.2. P.T.E. Procedur tehnic de execu ie; 3.3. S.S.M. Securitate i s n tate n munc ; 3.4. L. 319 / 2006 Legea Securitatii si Sanatatii in munca nr. 319 / 2006 ; 3.5. H.G - ri Hotarari Guvernamentale pe domenii de activitate; 3.6. E.I.P. Echipament individual de protec ie; 3.7. E.M. Echipament de munca;
6.28.
3.8. B.C. - Buletinul Construc iilor; 3.9. R.O.F. Regulament de ordine i func ionare; 3.10. R.O.I. Regulament de ordine interioar ; 3.11. F.P. Fia postului; 4. 4.1. 4.2. 4.3. 4.4. DOCUMENTE DE REFERIN Legea Securitatii si Sanatatii in munca nr. 319 / 2006; Norme Metodologice de Aplicare a Legii 319 / 2006; Normativ de acordare a E.I.P.; Hotarari Guvernamentale - H.G nr. 115, H.G nr. 300, H.G nr. 971, H.G nr. 1.048, H.G nr. 1.051, H.G nr. 1.136, H.G nr. 1.146, H.G nr. 1.218; Documenta ia si tehnologii de executie; Buletinul Construc iilor vol. 5 6 7 8 / 1993; Regulament de ordine i func ionare; Regulament de ordine interioar ; Fia postului; RESPONSABILITATI
4.5. 4.6. 4.7. 4.8. 4.9. 5.
5.1 EFUL FABRICII DE MIXTURI ASFALTICE; a) Are obliga ia s organizeze, sa coordoneze si sa controleze desf urarea activit ilor, a proceselor de munc n deplin siguran pentru lucratorii pe care i conduc, ind r spunz tori pentru aplicarea normelor i instruc iunilor de siguran i s natate n munc ; b) Asigur condi iile de instruire a lucratorilor din subordine (schimburi, forma ii,etc); c) Instruieste lucratorii din subordinea direct cu m surile de securitate i s n tate n munc ce trebuie aplicate; d) Urm reste aplicarea m surilor de securitate i s n tate n munc i ia m surile necesare pentru aceasta, inclusiv m suri administrative; e) Supravegheaz i asigur ordinea la locurile de munc din subordine; f) Urm reste cum sunt exploatate i ntre inute echipamentele de munca din dotare i ia m suri corective acolo unde este cazul; g) Identica locurile de munca periculoase, ia masurile de securitate si asigura semnalizarea acestora; h) Urm reste i asigur drumurile i c ile de acces, transportul si aerisirea la locurile de munc , ; i) Urm reste ca lucratorii s e dota i cu echipament de protec ie corespunz tor riscurilor practic rii meseriei si admite intrarea in
j)
k)
l) m)
n) o) p) q) r) s) t)
u)
v)
w)
schimb numai a lucratorilor care sunt echipati cu EIP obligatoriu. Totodat urm reste ca lucratorii s e dota i cu sculele necesare i acestea s e corespunz toare; Urm reste i ine eviden a local a accidentelor de munc i anun superiorii despre orice accident, eveniment, sau mboln vire profesional . Ia m surile impuse de competen n cazul producerii unor accidente sau evenimente; n situa ia desf ur rii procesului de produc ie n schimburi, dac apar situa ii periculoase, le aduce la cunotin n scris schimbului ce urmeaz s intre n lucru si concomitent anunta pe seful ierarhic; Raspunde de propaganda de securitate si sanatatea in munca, la locurile de munca. Toate procesele de produc ie se vor urm ri n desf urare, astfel incit sa se previna accidentele i sa e diminuate riscurile de accidentare si de imbolnavire profesionala. Asigura si raspunde de aplicarea masurilor de prevenire a acidentelor de munca si de imbolnavire profesionala, la locurile de munca; Intocmeste planul de lichidare a avariilor; Raspunde de asigurarea asistentei tehnice, pe toata durata schimburilor; Raporteaza zilnic, sefului ierarhic, starea de securitate a lucrarilor; Vizeaza zilnic ,,Raportul de schimb al maistrilor (cind activitatea se desfasoara in schimburi); Intocmesc instructiunile proprii de securitatea muncii si le completeaza de cate ori apar situatii care necesita masuri suplimentare S verice zilnic, nainte de nceperea lucrului, dac sunt asigurate dispozitivele de securitatea muncii, dac ele sunt n bun stare de functionare, dac sunt amenajate si intretinute corespunz tor c ile de acces, dac sunt aate la locul de munc instruc iunile de lucru i securitatea muncii i dac sunt semnalizate locurile periculoase; nainte de nceperea programului de lucru, seful statiei va discuta cu forma iile de lucratori pe care le coordoneaz , procesul de munca pe faze de execu ie, stabilind m surile pentru evitarea producerii accidentelor de munc ; S verice zilnic, nainte de nceperea lucrului, dac sunt asigurate dispozitivele de securitatea muncii, dac ele sunt n bun stare de functionare, dac sunt amenajate si intretinute corespunz tor c ile de acces, dac sunt aate la locul de munc instruc iunile de lucru i securitatea muncii i dac sunt semnalizate locurile periculoase; S nu primeasc la lucru lucratori f r instruirea efectuata, conform instruc iunilor, f r echipament de protec ie corespun-
z tor meseriei si riscurilor existente, muncitori bolnavi, n stare avansat de oboseal sau n stare de ebrietate. x) S instruiasc lucratorii asupra modului de folosire a echipamentului de protec ie i a dispozitivelor de securitatea muncii; y) S nu trimit s lucreze la n l ime lucratori care nu au aviz medical, care s certice aptitudinea lor pentru astfel de lucr ri, tineri f r experien de cel pu in doi ani n construc ii sau lucratori cu varsta sub 18 ani sau care au dep it vrsta de 50 ani. Pentru lucrul la inaltime asigura conditii de desfasurare in siguranta inclusiv echiparea lucratorilor cu EIP pentru lucrul la inaltime; Prioritar ia masurile de protectie colectiva (parapeti, balustrade, schele, platforme, esafodaje, tipizate}; 5.3. PERSONALUL LUCRATOR (LUCR TORII) Personalul lucrator execut numai lucr rile pe care maistrul i eful de echipa i le ncredin eaz , avnd obliga ia s respecte prevederile proiectelor de execu ie, prescrip iile tehnice i masurile de securitate si sanatate in munca. Au obligatia: a) S se prezinte la program, odihniti, mbr cat corect cu echipamentul de protec ie adecvat; b) S nu se prezinte la lucru n stare de ebrietate i s nu consume b uturi alcoolice n timpul programului sau in incinta locului de munca; c) S participe n mod regulat la instruirile de securitatea muncii, programate i s -i nsueasc instruc iunile de securitatea muncii potrivit meseriei pe care o practic ; d) S nu execute lucr ri pentru care nu este calicat i instruit, precum i lucr ri de o tehnicitate sau de o periculozitate care dep esc nivelul s u de calicare i experien n munc ; e) S nu execute alte lucr ri dect cele stabilite de maistru i eful de echip , s nu intervin la instala ii sau utilaje n func iune sau stationare i s nu p r seasc locul de munc f r tirea efului de echip , a maistrului sau a conducatorului locului de munca; f) S -i desf oare activitatea de aa manier nct s nu expun la pericol de accidentare sau mboln vire profesional att persoana proprie ct i pe celelalte persoane participante la procesul de munc ; g) Sa foloseasca echipamentul individual de protectie obligatoriu pentru meseria practicata si numai in stricta conformitate cu destinatia acestuia. h) Este interzisa baia sau inotul in ruri sau alte acumulari de apa, in timpul programului de lucru;
i) S aduc la cunotin a conduc torului locului de munc , sefului de echipa,maistrului, orice defec iune tehnic sau alt situa ie care constituie un pericol de accidentare; j) Sa anunte conducatorul locului de munca despre accidentele suferite de propria persoana sau de componentii formatiilor de lucru din care face parte si despre situatiile periculoase aparute; k) Sa dea relatiile solicitate de organele de control si de cercetare in domeniul securitatii si sanatatii in munca; ECHIPAMENT DE PROTECTIE obligatoriu
Casca protectie Salopete Cizme protectie sau bocanci termoizolanti Manusi termoizolante
Masca protectie
Centura siguranta
Ochelari protectie
Cizme sau bocanci termoizolanti
PERICOLE PENTRU OM la fabricarea mixturilor asfaltice
Pericol de prindere
Pericol de strivire
Pericol de electrocutare
Pericol de orbire datorita ricoseului
Pericol de arsuri
Pericol de surprindere de catre
ECHIPA DE MUNCA
6 INSTRUIREA 6.1. Alimentarea materialului mineral rece 6.1.1. Dozatoarele de minerale. - In timpul operarii incarcatorului cu cupa frontala, este interzisa patrunderea in zona de predozare, - In timpul functionarii este interzisa intrarea in dozatoare - Pentru efectuarea lucrarilor de intretinere, se intra in dozator numai daca este gol si dupa informarea deserventului incarcatorului frontal in legatura cu aceasta activitate. - Pentru intrarea in dozator se vor folosi scari - In timpul functionarii este interzisa urcarea pe dozatoare - Pentru lucrarile de intretinere se va asigura un loc stabil si un sistem de sustinere. 6.1.2. Benzile transportoare - este interzisa efectuarea de lucrari la benzile transportoare in mers - inainte de eliminarea defectiunilor , benzile transportoare se vor opri si asigura impotriva repornirii accidentale - In timpul functionarii benziilor transportoare nu se va calca pe ele si nu se vor folosi pasarelele benzilor - Balustrazile pasarelelor nu se vor indeparta - Nu introduceti mainile intre piesele in miscare - Pastrati distanta si nu porniti banda transportoare atata timp cat se aa persoane in zona periculoasa - Operarea benzilor transportoare se vor efectua numai cu grilajele de protectie montate, gurile de vizitare (oriciile de intretinere) inchise. 6.1.3. Separatorul de granule mari - Este interzisa efectuarea de lucrari la separatorul de granule mari in timpul functionarii acestuia - Inainte de a incepe eliminarea defectiunii separatorul se opreste si se asigura impotriva pornirii accidentale; - Separatorul se exploateaza numai cu dispozitivele de protectie montate; - Este interzis introducerea mainilor intre organele in miscare ale seseparatorului; - Este interzis stationarea sub gurile de descarcare si sub capetele de intoarcere a benzilor transportoare. 6.2. Uscarea 6.2.1. Uscatorul - In timpul functionarii nu atingeti uscatorul;
Evitati contactul materialelor cu pielea; daca iese praf se vor folosi ochelari sau masca de protectie Inainte de efectuarea lucrarilor de reglaje uscatorul va lasat sa se raceasca. In timpul functionarii tamburului nu se vor efectua lucrari de intretinere - Inainte de toate lucrarile de intretinere la sistemul de uscare, se va opri uscatorul si se va intrerupe alimentarea cu energie; - Inainte de toate lucrarile de intretinere la sistemul de uscare, se va dezactiva cu cheia sistemul de control al instalatiilor de stingere. Reactivarea sistemului se va face numai dupa nalizarea lucrarilor; - In timpul lucrarilor de intretinere, tamburul nu trebuie sa contina praf si trebuie sa existe la indemana agenti de stingere; - Lucrarile de intretinere la sistemul de alimentare se vor efectua numai de personal instruit si calicat; - Inainte de toate lucrarile ventilatorul se va lasa sa se raceasca; - Componentele instalatiei electrice ( ex. cabluri, trolii, transformatoare), nu se vor pune in tamburul uscatorului; - La interventiile in tambur se vor folosi numai lanterne cu tensiune joasa conectate in afara tamburului sau pe baterii; - Daca intrarea in tambur este mai sus de 2m se vor folosi dispozitive de protectie impotriva caderii de la inaltime sau platforme; - Inainte de deschiderea ventilatorului se va astepta pana paleta se opreste; - Toate lucrarile de intretinere vor efectuate de minim doua persoane (o persoana intra in tambur si a doua pazeste intrarea); - Inainte de toate lucrarile de intretinere, inspectie si reparatii, tamburul trebuie spalat cu apa timp de minim 5 minute. In aceasta perioada trebuie extras minimum de 3 ori volumul tamburului.
6.2.2. Alimentarea cu combustibil - Este strict interzis fumatul, folosirea focului deschis, sudarea, taierea cu ama sau slefuirea in apropierea combustibililor; - Este interzis efectuarea de modicari la sistemul de alimentare si control, indepartarea sau deteriorarea impamantari - In caz de erori de functionare, statia se va opri imediat; - Alimentarea cu gaz catre tambur se va efectua numai dupa ce s-a format o perdea de material in tambur; - Uleiul care arde nu se va stinge niciodata cu apa; - Este interzisa introducerea mainilor intre piesele mobile in timp ce acestea sunt in miscare; - In timpul lucrarilor de intretinere, se vor deconecta piesele de la energia electrica;
In timpul lucrarilor in afara rezervoarelor, silozurilor si recipientilor de depozitare se va folosi masca de protectie, i-ar in timpul lucrarilor in rezervoare, silozuri si recipientise vor folosi aparate de respirat; Toate lucrarile la rezervoare vor efectuate de minim doua persoane; Nu se va intra in rezervoare decit daca acestea sunt goale; In timpul functionarii este interzisa accesarea acoperiselor de la zonele de depozitare; In timpul procesului de umplere cu combustibil, numai persoana insarcinata cu umplerea are voie sa stationeze in vecinatatea instalatiei de umplere; Este interzisa distribuirea catre terti a combustibilului depozitat in instalatie; Alimentarea cu combustibil poate folosita numai daca arzatorul functioneaza Este interzisa folosirea simultana a mai multor tipuri de combustibil; Este interzis amestecul tipurilor de combustibili;
6.3. Colectorul de praf - In timpul functionarii unele piese pot sa ajunga la o temperatura de 180 C. Se va evita contactul cu pielea; - Sunt interzise modicarile la sistemul de alimentare si control; - In caz de erori de functionare, statia va deconectata imediat; - Este interzisa introducerea miinilor in piesele mobile in timp ce acestea sunt in miscare; - In timpul lucrarilor de intretinere, se va face deconectarea pieselor de la energie electrica; - In timpul lucrarilor direct la ltru sau langa cos se va utiliza masca de protectie - In interventiile la colectorul de praf vor lucra minim 2 persoane, o persoana in colectorul de praf si o persoana sa pazeasca intrarea - Este interzisa deschiderea gurilor de vizitare (oriciile de intretinere) ale transportorului elicoidal in timpul functionarii acestuia; - Gurile de vizitare se vor deschide numai daca transportorul elicoidal este gol. In momentul deschiderii este interzisa stationarea direct sub gurile de vizitare; - Este interzisa accesarea acoperiselor zonelor de depozitare in timpul functionarii.
6.4. Turnul de Mixare - In cazul interventiilor la Turnul de Mixare se vor folosi dispozitive de protectie impotriva caderii de la inaltime sau platforme sigure de lucru - In timpul functionarii unele piese ale turnului de mixare si materialul pot ajunge la o temperature de 180C (chiar pana la 300C in timpul productiei de asfalt topit) Este interzisa atingerea pieselor erbinti. Inainte de interventii se vor lasa sa se raceasca piesele erbinti - Inainte de efectuarea lucrarilor de intretinere este obligatorie golirea componentelor statiei si este interzsisa stationarea direct in fata sau sub gurile de vizitare(oriciile de intretinere) - Este interzisa efectuarea lucrarilor de intretinere la componentele statiei in timp ce aceasta functioneaza; - In timpul functionari este obligatorie pastrarea distantei fata de componentele in miscare - Inainte de efectuarea lucrarilor de intretinere este obligatorie deconectarea de la energia electrica. - In timpul lucrarilor de intretinere este obligatorie purtarea mastilor de protectie - Este interzisa intrarea in spatiile insucient ventilate - Inainte de interventie este obligatorie aspirarea prafului timp de cel putin 15 minute - Stationarea direct in fata gurilor de vizitare sau a capacelor este interzisa; - Este interzisa efectuarea simultana a lucrarilor de intretinere la capul si baza elevatorului; - Este interzisa atingerea capacelor, trapelor si cilindrii in timpul functionarii; - In timpul lucrarilor de intretinere se vor securiza si elibera de presiune; - Functionarea turnului de mixare se va face numai cu gurile de vizitare ( oriciile de intretinere ) inchise. 6.5. Alimentarea cu ler - Inainte de efectuarea lucrarilor de intretinere este obligatorie golirea statiei - In timpul lucrarilor de intretinere este interzisa stationarea direct in fata sau sub gurile de vizitare ( oriciile de intretinere); - Este interzisa efectuarea lucrarilor de intretinere la componentele statiei in timp ce acestea functioneaza; - Este obligatorie pastrarea distantei fata de componentele in miscare; - Inainte de efectuarea lucrarilor de intretinere, este obligatorie deconectarea de la energia lectrica;
In timpul lucarilor de interventie este obligatorie purtarea masti de protectie, iar interventiile vor efectuate de minim 2 persoane; Este interzisa intrarea in componentele insucient ventilate; Inainte de interventie este obligatorie aspirarea prafului timp de cel putin 15 minute Stationarea direct in fata gurilor de vizitare sau a capacelor este interzisa; Nu atingeti capacele, trapele si cilindrii in timpul functionarii.
6.6. Silozul de Mixturi - In timpul lucrarilor de intretinere sau reparati este obligatorie folosirea dispozitivelor de protectie impotrive caderii de la inaltime; - Carcasele si grilele de protectie pot scoase numai pentru efectuarea lucrarilor de intretinere; - In timpul functionarii unele piese ale turnului de mixare si materialul pot ajunge la o temperature de 180C (chiar pana la 300C in timpul productiei de asfalt topit) Este interzisa atingerea pieselor erbinti. Inainte de interventii se vor lasa sa se raceasca piesele erbinti - Inainte de efectuarea lucrarilor de intretinere este obligatorie golirea componentelor statiei si este interzisa stationarea direct in fata sau sub gurile de vizitare(oriciile de intretinere) - Este interzisa efectuarea lucrarilor de intretinere la componentele statiei in timp ce aceasta functioneaza; - In timpul functionarii este obligatorie pastrarea distantei fata de componentele in miscare - Inainte de efectuarea lucrarilor de intretinere este obligatorie deconectarea de la energia electrica. - In timpul lucrarilor de intretinere este obligatorie purtarea mastilor de protectie - Este interzisa intrarea in spatiile insucient ventilate - Inainte de interventie este obligatorie aspirarea prafului timp de cel putin 15 minute - Stationarea direct in fata gurilor de vizitare sau a capacelor este interzisa; - Nu atingeti capacele, trapele si cilindrii in timpul functionarii, iar in impul lucrarilor de intretinere securizati-le sau eliberatile de presiune; - Este interzisa efectuarea lucrarilor de intretinere, cu sistemul de de actionare al cupei pornit; - Este interzisa folosirea trapelor de evacuare ca locuri de intrare sau guri de vizitare - Nu accesati zona de sub trapele de evacuare in timpul functionarii.
In timpul procesului de incarcare, nimeni nu are voie sa stationeze in sau langa vehiculul ce urmeaza a incarcat; Vehiculul ce urmeaza a incarcat trebuie parcat la mijloc, intre trapele de evacuare. Operatorul statiei trebuie sa se asigure ca soferii vehiculelor ce urmeaza a incarcate cunosc aceste conditii.
6.7. Alimentarea cu bitum - In timpul lucrarilor de intretinere sau reparati este obligatorie folosirea dispozitivelor de protectie impotrive caderii de la inaltime; - Este interzisa demontarea, indepartarea balustradelor, pasarelelor si platformelor - In timpul functionarii piesele sistemului de alimentare cu bitum si bitumul pot ajunge la o temperatura de pana la 200C. Nu atingeti piesele erbinti. Lasati piesele erbinti sa se raceasca inainte de a le deschide; - Este obligatorie pastrarea termoizolatiei in stare buna; - Conductele de incalzire se vor etansa impotriva scurgerilor. Evitati contactul cu uleiul termal scurs; - Inainte de a efectua lucrarile de intretinere, lasati sa se raceasca instalatia de incalzire; - Evitati patrunderea in rezervoarele de bitum a aerului, apei si a altor gaze sau luchide ce nu sunt necesare pentru functionare; - Este interzisa deschiderea capacelor turnului daca rezervorul nu este gol; - Este interzisa efectuarea lucrarilor de intretinere la componentele statiei in timp ce pompa de bitum functioneaza; - Pastrati distanta fata de pompele de bitum in miscare; - Inainte de efectuarea lucrarilor de intretinere este obligatorie deconectarea de la energia electrica; - Intrati numai in rezrvoarele de bitum sucient ventilate - Aspirati vaporii timp de cel putin 15 minute; - Este interzisa stingerea cu apa a acarilor de bitum; - Este interis accesarea acoperisurilor rezervoarelor de bitum in timpul functionarii; - In timpul procesului de umplere cu bitum, numai persoana insarcinata cu umplerea are voie sa stationeze in vecinatatea instalatiei de umplere. 6.8. Adaosul de asfalt granulat - In timpul lucrarilor la aacul rotativ, separati cilindrul de ar comprimat pentru operarea capacului de la instalatia de alimentare cu aer comprimat;
Este interzisa adaugarea materialelor inamabile la adaosul rece de asfalt granulat; Nu adaugati material uscat cu granulatie na sau pulbere la adaosul la cald de asfalt granulat La Adaosul de asfalt granulat se vor respecta si instructiunile enumerate la capitolele 6.1.1. Dozatoare de mineral, 6.1.2. Benzile transportoare, 6.4. Turnul de mixare.
6.9. Instalatia electrica, pneumatica si hidraulica 6.9.1. Lucrarile la instalatia electrica - Nu atingeti liniile electrice ( neizolate). Daca izolatia este deteriorata opriti alimentarea cu curent; - Opriti imediat statia daca apare o eroare la sistemul de alimentare cu energie electrica; - Inainte de orice lucrari la instalatia electrica, operatorul trebuie informat despre tipul lucrarilor ce urmeaza a executate; - Intretinerea si pornirea componentelor instalatiei trebuie coordonate cu celelalte persoane ce lucreaza pe statie; - Defectiunile, cum ar conexiunile slabite sau cablurile deteriorate trebuie indepartate imediat de un electrician calicat. In cazul unui cablu ars, trebuie vericat intregul circuit asociat; - Statia si componentele la care se vor efectua lucrari de intretinere trebuie mai intai deconectate de la retea; - Deconectarea de la energia electrica in toate cazurile prevazute in cadrul acestei instructiuni, la lucrarile de intretinere sau reparatie se va face respectind cele 5 reguli de baza: 1. Deconectare 2. Protectie impotriva reconectarii 3. Scoaterea sistemului de sub tensiune 4. Impamantare si scurtcircuitare 5. Acoperirea sau izolarea componentelor adiacente sau sub tensiune 1. Deconectare - Componentele la care se efectueaza lucrari de intretinere trebuie deconectate de la reteaua de alimentare; - Operatorul statiei trebuie sa e informat cu privire la componenta electrica ce trebuie deconectata; - Intrerupatoarele principale oprite trebuie marcate cu un semn de identicare; - Semnele trebuie sa indice cine efectueaza lucrarea de intretinere si ce lucrare se efectueaza
2. Securizare impotriva reconectarii Pe timpul lucrului trebuie aplicate semne de interdictie pe toate manetele, comutatoarele, butoanele de comanda, componentele de baza si intrerupatoarele de circuit folosite pentru conectarea si deconectarea componentelor la/de la sistemul de alimentare
3. Scoaterea sistemului de sub tensiune - Cu un aparat de masura trebuie vericat daca sistemul mai contine tensiune. 4. Impamantarea si scurtcircuitarea - Inainte de lucrul la echipamentele electrice, acestea trebuie legate la pamant si scurtcircuitate 5. Izolarea componentelor sub tensiune - Componentele sub tensiune trebuie acoperite cu materiale izolatoare (neconducatoare de energie) 6.9.2. Lucrarile la instalatia hidraulica si pneumatica - Lucrarile la instalatiile hidraulice si pneumatice trebuie efectuate numai de catre persoane care au cunostinte speciale si experienta in domeniul instalatiilor hidraulice si pneumatice; - Personalul de intretinere trebuie sa se asigure ca conductele hidraulice si de aer comprimat sunt dispuse si instalate corespunzator. Racordurile nu trebuie amestecate; - Inainte de efectuarea lucrarilor la instalatia de aer comprimat trebuie depresurizata instalatia; - Sectiunile instalatiei si conductele sub presiune ( hidraulice si de aer comprimat) ce trebuie desfacute sunt depresurizate si sunt protejate impotriva pornirii cu ajutorul unui lacat; - Este interzisa amestecarea mai multor tipuri de ulei; - Drenati uleiul hidraulic inainte de a deschide liniile hidraulice 6.9.3. Sudura - Operatorul trebuie sa se asigure ca operatiile de sudura, taiere cu acara si slefuire sunt efectuate numai cu acordul expres in scris al sefului statiei de mixturi asfaltice; - Uleiul si combustibilii sunt usor inamabili si pot exploda in amestec cu aerul. Este interzisa taierea, sudarea sau slefuirea in apropierea acestor substante.
In timpul lucrarilor de sudura la si in rezervoare, silozuri si containere de depozitare, curatati zona de lucru. Indepartati reziduurile si gazele inamabile inainte de sudare. - Inainte de efectuarea lucrarilor de sudura, taiere cu acara si slefuire, personalul de intretinere trebuie sa se asigure ca locul de munca si zona inconjuratoare sunt curate, fara praf si alte materiale inamabile. Zona de lucru trebuie curatata de grasimi si uleiuri; - La locul de sudura, ardere sau slefuire trebuie sa existe un stingator de incendiu; Dupa incheierea lucrarilor de sudua, zona de lucru trebuie lasata sa se raceasca la temperatura camerei si apoi trebuie vericata cu privire la posibile surse de aprindere. REGULI DE COMPORTAMENT
In timpul lucrului sunt interzise: - servirea mesei si a cafelei, concomitent cu lucrarile de asfaltare; - fumatul in locuri neamenajate si nesemnalizate; - focul deschis; Este obligatoriu spalatul pe miini: - inaintea pauzelor de masa sau a celor de fumat; - dupa terminarea lucrului. Spalarea se face cu sapun si apa din abundenta.
Stingerea focului se face numai cu extinctoare cu spuma.
PENTRU SITUATII DE URGENTA :
TEL. 112 sau ambulanta 961
MEDICUL DE MEDICINA MUNCII SITUATII DE URGENTA TEL. 112 sau pompierii 981
7. RAPOARTE SI INREGISTRARI 7.1. 7.2. 7.3. 7.4. Fisa individuala de instruire privind securitatea si sanatatea muncii Proces verbal de instruire Proces verbal de autorizare Autorizatie
II. 4 Instructiune proprie de securitatea si sanatatea muncii pentru turnare asfalt
ACCIDENTELE SE ELIMINA PRIN: - instruire; - aplicare;

ACCIDENT 2008
- eliminare riscuri; - comportament adecvat. NU TE CONSIDERA UN LEU !
1.SCOP Instruc iunea are ca scop eliminarea sau diminuarea riscurilor de accidentare i/sau mboln vire profesional i asigurarea celor mai bune condi ii n desf urarea procesului de munc .
2. DOMENIUL Este obligatorie la toate punctele de lucru unde se fac lucrari de asfaltare 3.DEFINITII SI PRESCURTARI 3.1. 3.2. 3.3. 3.4. ; 3.5. 3.6. 3.7. 3.8. 3.9. 3.10. 3.11. I.P.S.S.M. Instruc iune proprie de securitate i s n tate a muncii; P.T.E. Procedur tehnic de execu ie; S.S.M. Securitate i s n tate n munc ; L. 319 / 2006 Legea Securitatii si Sanatatii in munca nr. 319 / 2006 H.G - ri Hotarari Guvernamentale pe domenii de activitate; E.I.P. Echipament individual de protec ie; E.M. Echipament de munca; B.C. - Buletinul Construc iilor; R.O.F. Regulament de ordine i func ionare; R.O.I. Regulament de ordine interioar ; F.P. Fia postului;
4. DOCUMENTE DE REFERIN 4.1. Legea Securitatii si Sanatatii in munca nr. 319 / 2006 ; 4.2. Norme Metodologice de Aplicare a Legii 319 / 2006 ; 4.3. Normativ de acordare a E.I.P.; 4.4. P.T.E. XV.1 01, IPSSM-XV.1-01 ; 4.5. Hotarari Guvernamentale - H.G nr. 115, H.G nr. 300, H.G nr. 971, H.G nr. 1.048, H.G nr. 1.051, H.G nr. 1.136, H.G nr. 1.146, H.G nr. 1.218; 4.6. Documenta ia si tehnologii de executie; 4.7. Buletinul Construc iilor vol. 5 6 7 8 / 1993; 4.8. Regulament de ordine i func ionare; 4.9. Regulament de ordine interioar ; 4.10. Fia postului; 5. RESPONSABILITATI 5.1 EFUL DE LOT; a) Are obliga ia s organizeze, sa coordoneze si sa controleze desf urarea activit ilor, a proceselor de munc n deplin siguran pentru lucratorii pe care i conduc, ind r spunz tori pentru aplicarea normelor i instruc iunilor de siguran i s natate n munc ; b) Asigur condi iile de instruire a lucratorilor din subordine ( schimburi, forma ii,etc);
c) Instruieste lucratorii din subordinea direct cu m surile de securitate i s n tate n munc ce trebuie aplicate; d) Urm reste aplicarea m surilor de securitate i s n tate n munc i ia m surile necesare pentru aceasta, inclusiv m suri administrative; e) Supravegheaz i asigur ordinea la locurile de munc din subordine; f) Urm reste cum sunt exploatate i ntre inute echipamentele de munca din dotare i ia m suri corective acolo unde este cazul; g) Identica locurile de munca periculoase, ia masurile de securitate si asigura semnalizarea acestora; h) Urm reste i asigur drumurile i c ile de acces, transportul si aerisirea la locurile de munc ; i) Urm reste ca lucratorii s e dota i cu echipament de protec ie corespunz tor riscurilor practic rii meseriei si admite intrarea in schimb numai a lucratorilor care sunt echipati cu EIP obligatoriu. Totodat urm reste ca lucratorii s e dota i cu sculele necesare i acestea s e corespunz toare; j) Urm reste i ine eviden a local a accidentelor de munc i anun superiorii despre orice accident, eveniment, sau mboln vire profesional . Ia m surile impuse de competen n cazul producerii unor accidente sau evenimente; k) n situa ia desf ur rii procesului de produc ie n schimburi, dac apar situa ii periculoase, le aduce la cunotin n scris schimbului ce urmeaz s intre n lucru si concomitent anunta pe seful de santier; l) Raspunde de propaganda de securitate si sanatatea in munca, la locurile de munca. m) Toate procesele de produc ie se vor urm ri n desf urare, astfel incat sa se previna accidentele i sa e diminuate riscurile de accidentare si de imbolnavire profesionala. n) Asigura si raspunde de aplicarea masurilor de prevenire a acidentelor de munca si de imbolnavire profesionala, la locurile de munca; o) Intocmeste planul de lichidare a avariilor; p) Raspunde de asigurarea asistentei tehnice, pe toata durata schimburilor; q) Raporteaza zilnic, sefului de santier, starea de securitate a lucrarilor; r) Vizeaza zilnic ,,Raportul de schimb al maistrilor (cind activitatea se desfasoara in schimburi); 5.2. EFUL PUNCTULUI DE LUCRU, MAITRI; Maitrii i ceilal i conduc tori ai punctelor de lucru (ingineri, tehnicieni.) au obliga ia s organizeze desf urarea activit ii n deplin siguran pentru lucratorii pe care i conduc, ind r spunz tori
de aplicarea normelor i instruc iunilor de securitate i s n tate n munc , avnd n acest scop urm toarele obliga ii: a) S respecte prevederile proiectelor de execu ie, prescrip iile tehnice, ele tehnologice, instruc iunile de folosire i ntre inere a utilajelor, instala iilor i mainile de la punctul de lucru, precum i instruc iunile de securitate i s n tate a muncii, n vederea prevenirii accidentelor de munc ; b) S organizeze locurile de munc i s preg teasc condi iile de lucru pentru ecare echip , s supravegheze i s ndrume lucratorii din subordine, pentru formarea deprinderilor de munc corecte i aplicarea strict a normelor i instruc iunilor de securitatea muncii; c) S nu primeasc spre execu ie proiecte care nu au prev zute in detaliile de execu ie, m surile i dispozitivele de securitate a muncii si in situatii de urgenta; d) S execute toate lucr rile din proiecte pentru a asigura exploatarea obiectivului construit n condi ii depline de securitate i s n tate n munc ; e) S nu modice solu iile tehnice i prevederile de securitate a muncii din proiectele de execu ie f r acordul proiectantului i al investitorului; f) S solicite chemarea proiectantului pentru acordarea de asisten tehnic la execu ia lucr rilor cu grad ridicat de dicultate, pentru solu ionarea problemelor de securitatea muncii i evitarea accidentelor; g) Intocmesc instructiunile proprii de securitatea muncii si le completeaza de cate ori apar situatii care necesita masuri suplimentare; h) S instruiasc , conform prevederilor instruc iunilor, lucratorii pentru lucr rile pe care acetia urmeaz s le execute; i) S verice dup ecare instruire dac lucratorii i-au nsuit regulile de siguran i s n tate n munc predate la instruirile periodice, consemn nd acest fapt n a de instruire si in procesele verbale de instruire; j) S verice zilnic, nainte de nceperea lucrului, dac sunt asigurate dispozitivele de securitatea muncii, dac ele sunt n bun stare de functionare, dac sunt amenajate si intretinute corespunz tor c ile de acces, dac sunt aate la locul de munc instruc iunile de lucru i securitatea muncii i dac sunt semnalizate locurile periculoase; k) S nu primeasc la lucru lucratori f r instruirea efectuata, conform instruc iunilor, f r echipament de protec ie corespunz tor meseriei si riscurilor existente, muncitori bolnavi, n stare avansat de oboseal sau n stare de ebrietate. l) S nu dea dispozi ii lucratorilor pe care i conduc, s execute lucr ri pentru care acetia nu au calicarea i experien a necesar , nu sunt instrui i, sau care dep este capacitatea lor zic ;
m) S instruiasc lucratorii asupra modului de folosire a echipamentului de protec ie i a dispozitivelor de securitatea muncii; n) S nu trimit s lucreze la n l ime lucratori care nu au aviz medical, care s certice aptitudinea lor pentru astfel de lucr ri, tineri f r experien de cel pu in doi ani n construc ii sau lucratori cu virsta sub 18 ani sau care au dep it vrsta de 50 ani. Pentru lucrul la inaltime asigura conditii de desfasurare in siguranta inclusiv echiparea lucratorilor cu EIP pentru lucrul la inaltime; o) Prioritar ia masurile de protectie colectiva (parapeti, balustrade, schele, platforme, esafodaje, tipizate); p) nainte de nceperea programului de lucru, seful punctului de lucru maistrul va discuta cu forma iile de lucratori pe care le coordoneaz , procesul de munca pe faze de execu ie, stabilind m surile pentru evitarea producerii accidentelor de munc ; q) S controleze n permanen dac se respect tehnologiile de lucru i masurile de securitatea muncii prev zute n proiecte; r) Cnd lucreaz n incinta unui investitor, s cear acestuia s fac instruirea de securitatea muncii pentru personalul lucrator i s respecte regulile de securitate si sanatate in munca, stabilite prin conven ia de lucru incheiata ntre p r i; s) R spund de propaganda de securitatea muncii, la lucr rile pe care le conduc; t) S supravegheze func ionarea utilajelor i instala iilor la lucr rile pe care le conduc, urm rind s nu se produc accidentarea lucratorilor din cauza echipamentelor de munca i s nu permit interven ia lucratorilor neautoriza i s execute repara ii la ele; u) Sa urmareasca in permanenta respectarea tehnologiei de lucru, respectarea prevederilor din instructiunile proprii de lucru. Accentul maxim se va acorda etapelor tehnologice care au nivel de risc de accidentare mare; v) Intocmesc raportul de lucru la terminarea schimbului, in care includ obligatoriu starea de securitate a lucrarii si eventualele deciente semnalate; w) n cazul producerii unui accident de munc , s organizeze acordarea primul ajutor i s anun e imediat seful ierarhic superior, lund m suri s nu e modicat starea de fapt pn la cercetarea acccidentului. In situatiile in care nemodicarea starii in care s-a produs un accident ar periclita siguranta si a altor lucratori sau persoane, ia masurile de securitate de eliminare a riscurilor de accidentare si a altor persoane;
5.3. EF DE ECHIP eful de echip i loc iitorul acestuia, numi i prin dispozitie interna, r spund de realizarea m surilor de securitatea muncii prev zute n proiectele de execu ie, in instructiunile de securitate proprii i de prevenirea accidentelor de munc de catre lucratorii pe care ii conduc, avnd n acest scop urm toarele obliga ii: a) S execute numai lucr rile ncredin ate de maistru (sau seful direct), respectnd prevederile proiectelor, prescrip iile tehnice i masurile de securitatea muncii. S discute cu maistrul i cu forma ia pe care o conduce, nainte de nceperea lucr rilor, modul de organizare, tehnologia de execu ie i m surile de securitatea muncii obligatorii de respectat; b) S nu execute lucr ri pentru care nu s-au prev zut m suri de securitatea muncii, sau nu au fost prev zut m suri suciente, ori s-au f cut improviza ii; c) Este obligatoriu s anun e maistrul i s -i cear completarea m surilor de securitatea muncii ori de cte ori constat c acestea sunt insuciente i pun n pericol securitatea lucratorilor din subordine; d) S nu admit la lucru lucratori f r control medical efectuat la angajare sau control medical efectuat periodic, oameni bolnavi, oameni obosi i, n stare de ebrietate sau f r instruire corespunz toare cu lucr rile pe care urmeaz s le execute; e) C nd lucreaz n incinta investitorului este obligat, s respecte regulile de securitatea muncii stabilite de acesta i s solicite acestuia instruirea cu cerin ele de securitate ale locului de munc (instruire efectuata lucratorilor echipei pe care o conduc); f) S nu execute lucr ri la o n l ime mai mare de 2,00 m f r a avea asigurate m surile de protec ie obligatorii la lucrul la inaltime , (prioritar se adopta masurile de protectie colectiva - parapeti, balustrade, schele, platforme de lucru sau alte amenaj ri tipizate) conform cu instructiunile de securitatea muncii, inclusiv EIP pentru lucrul la inaltime; g) S verice nainte de nceperea lucrului dac lucratorii din subordine au echipamentul de protec ie corespunz tor, s verice dac dispozitivele de protec ie sunt n bun stare de func ionare i dac sunt bine amenajate-intretinute c ile de acces; h) S discute zilnic cu lucratorii din echipe tehnologia pe faze de lucru, m surile de securitatea muncii i m surile de prevenire a accidentelor, insistnd n mod deosebit asupra fazelor de lucru periculoase; j) S supravegheze lucratorii din echipa s nu p r seasc locul de munc , s nu execute alte lucr ri dect cele ncredin ate, s nu practice procedee de lucru periculoase i s nu-i formeze deprinderi de munc riscante;
5.4. PERSONALUL LUCRATOR (LUCRATORII) Personalul lucrator execut numai lucr rile pe care maistrul i eful de echipa i le ncredin eaz , avnd obliga ia s respecte prevederile proiectelor de execu ie, prescrip iile tehnice i masurile de securitate si sanatate in munca. Au obligatia: a) S se prezinte la program, odihniti, mbr cat corect cu echipamentul de protec ie adecvat; b) S nu se prezinte la lucru n stare de ebrietate i s nu consume b uturi alcoolice n timpul programului sau in incinta locului de munca; c) S participe n mod regulat la instruirile de securitatea muncii, programate i s -i nsueasc instruc iunile de securitatea muncii potrivit meseriei pe care o practic ; d) S nu execute lucr ri pentru care nu este calicat i instruit, precum i lucr ri de o tehnicitate sau de o periculozitate care dep esc nivelul s u de calicare i experien n munc ; e) S nu execute alte lucr ri dect cele stabilite de maistru i eful de echip , s nu intervin la instala ii sau utilaje n func iune sau stationare i s nu p r seasc locul de munc f r tirea efului de echip , a maistrului sau a conducatorului locului de munca; f) S -i desf oare activitatea de aa manier nct s nu expun la pericol de accidentare sau mboln vire profesional att persoana proprie ct i pe celelalte persoane participante la procesul de munc ; g) Sa foloseasca echipamentul individual de protectie obligatoriu pentru meseria practicata si numai in stricta conformitate cu destinatia acestuia. h) Este interzisa baia sau inotul in riuri sau alte acumulari de apa, in timpul programului de lucru; i) S aduc la cunotin a conduc torului locului de munc , sefului de echipa,maistrului, orice defec iune tehnic sau alt situa ie care constituie un pericol de accidentare; j) Sa anunte conducatorul locului de munca despre accidentele suferite de propria persoana sau de componentii formatiilor de lucru din care face parte si despre situatiile periculoase aparute; k) Sa dea relatiile solicitate de organele de control si de cercetare in domeniul securitatii si sanatatii in munca;
ECHIPAMENT DE PROTECTIE obligatoriu

Casca protectie Salopete Cizme protectie sau bocanci termoizolanti Manusi termoizolante
Pericol de prindere
Pericol de strivire
Pericol de electrocutare
Pericol de orbire datorita ricoseului
ECHIPA DE MUNCA
Pericol de arsuri Pericol de surprindere de catre
PERICOLE PENTRU OM la turnarea asfaltului
6. INSTRUIREA 6.1. Deserventul echipamentului de munca (utilajului) va avea varsta de 18 ani impliniti. - Va lucrator angajat, instruit si autorizat pentru a deservi acest echipament. - Trebuie sa cunoasca masurile de securitate si sanatate, aplicabile, de prevenire a accidentelor de munca, precum si toate instructiunile de S.S.M., referitoare la echipamente si sa le aplice in permanenta;. - Va folosi echipamentul, numai in scopul pentru care a fost fabricat si in conformitate cu instructiunile de exploatare;. - Va purta echipamentul de protectie acordat in conformitate cu riscurile existente si cu Normativul de acordare in vigoare. - Daca constata existenta unor defectiuni care ar putea sa afecteze functionarea in conditii de siguranta a echipamentului, va aduce la
cunostinta persoanelor competente acest fapt si nu va pune in functie echipamentul. 6.2. Daca in timpul functionarii, constata producerea unor defectiuni functionale care ar putea periclita persoane, echipamentul va oprit imediat. 6.3. Lucrarile de reparatii,de intretinere si de curatare, precum si remedierea unor defectiuni functionale trebuie facute numai dupa ce motorul a fost oprit complet. 6.4. Repartizorul nisor va asigurat atat impotriva riscului repunerii in functiune de catre persoane neautorizate,cat si impotriva deplasarii involuntare datorita inertiei.Amplasarea acestuia se va face pe o suprafata plana si sucient de rezistenta. Daca este necesar se vor folosi cale de blocare. 6.5. Se va scoate cheia din contact. 6.6. Scarile de acces, balustradele, platformele, rampele si grilajele vor permanent mentinute uscate si curate. 6.7. Datorita temperaturii ridicate a materialului, partile componente ale acestuia pot foarte erbinti existand pericolul de accidentare prin ardere. Este obligatorie purtarea echipamentului de protectie conform riscului existent, pe cat posibil se va evita atingerea unor elemente componente ale motorului. 6.8.Lucrarile la sistemul de alimentare cu carburant vor incepute numai dupa ce in prealabil, motorul Diesel a fost oprit si lasat sa se raceasca. 6.9. Carburantul scurs pe langa ltru se va indeparta cu ajutorul unei carpe. 6.10. La inlocuirea ltrului de aer exista pericolul de accidentare datorita unor piese aate in rotatie(curelele de transmisie trapezoidale care antreneaza alternatorul si generatorul nu sunt acoperite in timpul functionarii).Se va opri motorul si se vor scoate cheile din contact. Se va evita cu strictete introducerera unei parti a corpului in zona expusa pericolului, intre piesele aate in miscare.Nu se va purta imbracaminte larga, sau obiecte de podoaba. 6.11. Cartusele ltrante nu vor curatate niciodata cu benzina sau cu alte lichide.Se va sua cu aer comprimat uscat la o presiune maxima de 5 bari. 6.12. La schimbarea uleiului hidraulic din instalatie se va purta E.I.P. prescris,si se va evita atingerea directa a unor elemente componente ale agregatelor si instalatiei si se va evita contactul direct al epidermei cu lubriantii sau uleiurile minerale din agregate.
6.20. Lucrari in instalatia electrica se vor executa numai dupa ce se asteapta minim 30 de minute de la oprirea motorului. 6.13. La manipularea bateriilor de acumulatori, exista pericolul de explozie prin formarea ad-hoc de gaz. Este interzis fumatul si folosirea de acari deschise in zona. 6.14. Prizele vor vericate pentru a se constata daca pozitia lor este ferma si daca sunt xate corect, se va verica pozitia si xarea calotei de protectie si a clemelor de siguranta. 6.15. La schimbarea curelelor de transmisie se va opri motorul..Nu se vor purta haine largi sau obiecte de podoaba. 6.16. La schimbarea uleiului de transmisie se va aseza repartizorul nisor pe o suprafata neteda si plana. Se va asigura impotriva deplasarii involuntare (daca este necesar se vor folsi cale de blocare) si se va purta E.I.P. adecvat.Se va evita atingerea directa a unor elemente componente ale agregatelor si instalatiei, unele parti ale agregatelor nd foarte erbinti. 6.17. La echipamentul de nivelare se va verica: a) Cablul de intoarcere,pentru a depista eventualele avarii sau depuneri de impuritati. b) Fileturile legaturilor realizate prin sisteme stecher, precum si capacele de inchidere ale celulelor de conexiunela in care sunt conectate cablurile. Acestea trebuie sa e mentinute libere de impuritati, lubrianti minerali, asfalt sau beton astfel incat sa se evite riscuri electrice. Curatirea se face cu mijloace adecvate. c)Senzorul de tip etrier, senzorul de tip SKI , se vor curata dupa ecare folosire. d) Senzorul de inaltime se va mentine in permanenta in stare de curatenie. 6.18. La montarea si demontarea pavilionului de protectie exista pericolul de accidentare datorita greutatii mari a unor ansambluri..Este obligatoriu la montare sa participe doua persoane care vor echipate cu E.I.P. 6.19. Pavilionul de protectie se va suspenda cu ochiurile de suspendare in carligul unei instalatii de ridicare.Aceasta se va aseza pe cadre, se va monta cu bulonul de articulatie saiba boilag si splintul. 6.20. La montarea cadrului parbrizului frontal se va avea in vedere necesitatea de a feri de avarie manunchiul de cabluri care este montat in interiorul cadrului parbrizului frontal.
6.21. Prin intermediul fascicolului de cablu , care este incorporat in cadrul parbrizului de protectie se va stabili legatura electrica dintre cablurile aate in pavilioanele de protectie si respectiv cablul aat in capatul motorului. 6.22. In timpul folosirii repartizorului nisor echipat cu sistemul automat de directie, deserventul echipamentului trebuie sa urmareasca in permanenta in deaproape si cu mare atentie toate miscarile echipamentului astfel in cat sa poata interveni operativ ori de cate ori este necesar. 6.23. Cind se monteaza si demonteaza placile adaptoare datorita greutatii mari a grinzii exista pericolul producerii unor accidente cu urmari grave ind obligatorii urmatoarele. a)-purtarea echipamentului individual de protectie; b)-grinda va asigurata prin mijloace adecvate impotriva riscului rasturnarii; c) se interzice intrarea unor persoane intre zona dintre grinda si repartizorul nisor. 6.24. In timpul folosirii echipamentului se interzice transportul de persoane. 6.25.Se interzice parasirea postului de catre deservent in timpul functionarii echipamentului. 6.26. Se interzice punerea in functiune si folosirea echipamentului din afara postului de comanda. 6.27.Se interzice deservirea echipamentului de munca cu rampa rabatabila de acces in sus. 6.28.Se interzice curatarea utilajului cu jet de apa cu inalta presiune sau folosirea in acest scop a echipamentului specic pompierilor. 6.29.Se interzice indepartarea unor dispozitive sau a acoperisului de protectie in timpul lucrului. 6.30.Se interzice manipularea si utilizarea necorespunzatoare a echipamentului. 6.31.Se vor respecta prescriptiile tehnice, referitoare la exploatare si intretinere.
6.32. Substantele si dispozitivele folosite pentru curatare, ca si utilitatile uzate vor introduse in sistemul adecvat de gestionare a deseurilor. REGULI DE COMPORTAMENT
In timpul lucrului sunt interzise: servirea mesei si a cafelei, concomitent cu lucrarile de asfaltare; fumatul in locuri neamenajate si nesemnalizate; focul deschis; Este obligatoriu spalatul pe maini: - inaintea pauzelor de masa sau a celor de fumat; - dupa terminarea lucrului. Spalarea se face cu sapun si apa din abundenta.
Stingerea focului se face numai cu extinctoare cu spuma.
PENTRU SITUATII DE URGENTA:
TEL. 112 sau ambulanta 961
MEDICUL DE MEDICINA MUNCII SITUATII DE URGENTA TEL. 112 sau pompierii 981
II. 5 Instructiune proprie de securitatea si sanatatea muncii pentru utilizare vibrocompactor 1. SCOP 1.1. Instruc iunea are ca scop eliminarea sau diminuarea riscurilor de accidentare si/sau imbolnavire profesionala la utilizarea si conducerea vibrocompactorului. 2. DOMENIUL DE APLICARE 2.1. Instructiunea se adreseaza personalului care deserveste vibrocompactorul. 3. DEFINITII SI ABREVIERI 3.1. S.S.M. Securitatea si Sanatatea Muncii. 3.2. E.I.P. Echipament individual de protectie - orice echipament destinat a purtat sau mnuit de un lucr tor pentru a-l proteja mpotriva unuia ori mai multor riscuri care ar putea s i pun n pericol securitatea i s n tatea la locul de munc , precum i orice supliment sau accesoriu proiectat pentru a ndeplini acest obiectiv 3.3. E.M. Echipament de munca - orice main , aparat, unealt sau instala ie folosit n munc 3.4. I.P.S.M. Instructiune Proprie de Securitatea Muncii 3.5. Loc de munc - Locul destinat s cuprind posturi de lucru, situat n cl dirile ntreprinderii i / sau unit ii, inclusiv orice alt loc din aria ntreprinderii i / sau unit ii la care lucr torul are acces n cadrul desf ur rii activit ii 3.6. Lucr tor - Persoan angajat de c tre un angajator, potrivit legii, inclusiv studen ii, elevii n perioada efectu rii stagiului de practic , precum i ucenicii i al i participan i la procesul de munc , cu excep ia persoanelor care presteaz activit i casnice. 3.7. Pericol grav i iminent de accidentare - Situa ia concret , real i actual c reia i lipsete doar prilejul declanator pentru a produce un accident n orice moment. 4. 4.1. 4.2. DOCUMENTE DE REFERINTA Legea nr.319/2006 Securitatii si Sanatatii in Munca. HGR nr. 1425/2006 Norme Metodologice de aplicare a prevederilor Legii Securitatii si Sanatatii in Munca 4.3. HGR nr. 1091/16.08.2006 privind cerintele minime de securitate si sanatate pentru locul de munca 4.4. HGR nr. 971/26.07.2006 privind cerintele minime pentru semnalizarea de securitate si/sau de sanatate la locul de munca
4.5.
4.6. 4.7.
4.8.
HGR nr. 1048/09.08.2006 privind cerintele minime de securitate si sanatate pentru utilizarea de catre lucratori a echipamentelor individuale de protectie la locul de munca; HGR nr. 300/02.03.2006 privind cerintele minime de securitate si sanatate pentru santiere temporare sau mobile HGR nr. 1146/30.08.2006 privind cerintele minime de securitate si sanatate pentru utilizarea in munca de catre lucratori a echipamentelor de munca Normativ intern de acordare a EIP
5. RESPONSABILITATI Directorul General / Director Sucursala / Sef Santier societatii asigura conditiile de securitatea si sanatatea muncii pentru prevenirea accidentelor de munca si imbolnavire profesionala, necesare desfasurarii in conditii de siguranta a lucrarilor. 5.2. Instruirea personalului se face conform Legii 319/2006 si a HGR 1425/2006 Norme Metodologice de aplicare a legii 319 5.3. Executantul are responsabilitatea insusirii, respectarii si aplicarii prezentei instructiuni. 6. MODALITATE DE LUCRU UTILIZARE NECONFORMA CU PRESCRIPTIILE Nu se lucreaza cu vibrare pe beton dur intarit, pe strat de bitum legat sau pe teren inghetat. Pornirea si functionarea masinii in zone cu pericol de explozie este strict interzisa. PERSONALUL DESTINAT SA CONDUCA UTILAJUL Conducerea si utilizarea masinii este permisa numai persoanelor calicate, instruite si special desemnate, care au varsta peste 18 ani. Sarcinile trebuie sa e clar stabilite si respectate la utilizare. Persoanele care sunt sub inuenta alcoolului, medicamentelor si drogurilor nu li se permite sa utilizeze, sa intretina sau sa repare vibrocompactorul. Intretinerea si repararea masinii necesita cunostiinte speciale si va executata numai de personal de specialitate. MODIFICARI SI TRANSFORMARI CONSTRUCTIVE ALE MASINII Modicarile arbitrare la masina sunt interzise din motive de siguranta. Piesele si accesoriile originale sunt concepute special pentru masina. Montarea sau utilizarea unor produse care nu sunt originale si care nu sunt agreate de producator pot sa afecteze siguranta activa si/sau pasiva la deplasare.
INCARCAREA MASINII CU BANDA DE RIDICARE (SUSPENDARE INTR-UN PUNCT) Operatiunea de tragere si ridicare a sarcinilor este permis numai persoanelor instruite n acest scop. Se vor utiliza numai utilaje de ridicare macarale sigure si portante. nainte de ecare ridicare cu macaraua, se efectueaz o vericare vizual a benzii de ridicare. Banda de ridicare nu are voie s prezinte nici o deteriorare. n cazul deteriorarilor constatate, care inuenteaz siguranta operatiei, este interzis utilizarea benzii de ridicare. Este interzis supranc rcarea benzii de ridicare. Masina nu se ridic , respectiv nu se coboar niciodat cu smucituri. Tragerea trebuie s se efectueze ntotdeauna pe vertical . n timpul ridic rii cu macaraua, se va avea n vedere c masina trebuie s e sub control. Pentru persoane exist pericol de moarte dac : trec sub sarcini suspendate sau dac stationeaz sub sarcini suspendate n stare de suspendare este permis doar o usoar pendulare a masinii, n caz de necesitate se vor utiliza ustensile de ridicat n 4 puncte. Banda de ridicare se va verica anual de c tre un reprezentant al producatorului. Banda de ridicare se nlocuieste dup 5 ani.
O
TRACTAREA MASINII n mod obligatoriu se utilizeaz stanga de tractare. Viteza max. de tractare 1km/h, distanta max.de tractare 500 m. La sl birea frnei lamelare, masina se va asigura mpotriva deplas rii accidentale. VERIFICAREA CADRULUI DE PROTECTIE LA ROSTOGOLIRE (ROPS) Sasiul masinii nu se permite s e deformat sau s prezinte rupturi n zona de xare a cadrului ROPS. Cadrul ROPS nu trebuie s prezinte zone de rugin , deterior ri,cr p turi, suri sau rupturi. Cadrul ROPS trebuie s e bine xat, s nu cl mp ne.Toate asambl rile letate trebuie s e strnse si s e conforme specicatiilor tehnice recomandate (se va respecta momentul de strngere). Nu se permite utilizarea suruburilor si piulitelor care sunt deteriorate sau deformate.
F r acordul fabricantului nu se vor atasa prin sudare sau xa prin nsurubare piese suplimentare si nu se vor executa g uri suplimentare care pot afecta rezistenta sasiului. PORNIREA MASINII nainte de pornire Masina va comandat numai de pe scaunul de comand . Se vor utiliza numai masinile la care lucr rile de ntretinere au fost executate n mod regulat. Se va face nsusirea cunostintelor referitoare la elementele de comand si utilizare, la modul de lucru al masinii si la domeniile de utilizare. Se va folosi echipamentul individual de protectie (casc , incaltaminte de protectie, imbracaminte de protectie, etc.). nainte de urcarea la postul de comand al masinii, se veric dac : se g sesc persoane sau obstacole lng sau sub masin ; masina a fost cur tat de substante uleioase sau inamabile; toate mnerele, treptele si platformele sunt cur tate de unsoare, ulei, combustibili, noroi, z pad sau gheat ; capota motorului este inchis si ncuiat . La urcarea pe masin se vor folosi treptele si mnerele special prev zute. nainte de pornire se veric dac : masina prezint defectiuni constatate vizual; toate dispozitivele de protectie sunt bine xate; directia, frnele, elementele de comand , sistemul de iluminare si avertizare sonor (claxon) functioneaz ; scaunul este corect reglat; Nu se va porni masina cu dispozitive, l mpi de control si avertizare si elemente de comand defecte.
O O O O O O O O
Pornirea Masina se va porni si se va conduce numai de pe scaunul postului de comand . Pentru pornire toate manetele de comand se vor aduce n pozitia ZERO. DEPLASAREA MASINII Baza de actiune a masinii cu pericol pentru persoane nainte de nceperea lucrului sau chiar dup o scurt ntrerupere, n special la deplasarea cu spatele, se veric dac persoane sau obstacole se a n raza de actiune a masinii. Dac este necesar se va da un semnal sonor pentru ndep rtarea persoanelor. Se va opri imediat lucrul, dac n ciuda avertiz rilor mai exist persoane n raza de actiune.
Deplasarea n situatiile de avarie sau de pericol se apas imediat butonul de avarie urgent . Nu se va utiliza butonul de avarie-urgent ca frn de seviciu. Masina va repus n functiune numai dup ce pericolul pentru care s-a folosit butonul de avarie-urgent , a fost ndep rtat. Dac lampa de control pentru presiunea uleiului de motor lumineaz , se va ori imediat motorul. Dac masina a atins linii de nalt tensiune: nu se p r seste postul de comand ; persoanele din afar vor avertizate s nu se apropie si s nu ating masina; dac este posibil se va scoate masina din zona de pericol; se va comunica persoanelor n drept pentru ntreruperea curentului electric. Masina se va conduce numai de pe scaunul postului de comand . Scaunul nu se regleaz niciodat n timpul deplas rii. Urcarea sau coborrea n timpul mersului este interzis . Schimbarea sensului de deplasare se face numai cu masina oprit . La sesizarea unor zgomote si degaj ri de fum neobisnuite se opreste masina, se constat cauza si se dispune repararea defectiunii. Se va p stra ntotdeauna distanta sucient fat de marginile s p turilor de fundatie si cu taluz liber. De asemenea se va evita orice mod de lucru care pericliteaz stabilitatea masinii. Nu se lucreaz cu vibrare pe suprafat de beton tare, de asfalt compact rigid sau pe teren puternic nghetat. La trecerea prin pasaje, peste poduri, prin tuneluri, linii electrice, etc. se va p stra n permanent distanta corespunz toare fata de celelalte autovehicule. Deplasarea n pant si n ramp Masina nu se va conduce pe o ramp cu nclinare mai mare dect rampa max. prev zut pentru masin . Deplasarea n pant se face cu atentie si ntodeauna pe directia pantei n sus sau n jos. Pentru pornire se va cupla cutia de vitez n treapta I. P mntul cu umiditate si afnare ridicat reduce considerabil aderenta masinii la deplasarea n ramp sau n pant . Pericol de accident!
O O
O O
VERIFICAREA INFLUENTEI EFECTULUI VIBR RII La lucr rile de compactare prin vibrare se veric efectul asupra cl dirilor aate n apropiere si a lucr rilor subterane (conducte de gaz, ap , canalizare, linii electrice), iar dac conditiile date o impun trebuie sistate lucr rile de compactare prin vibrare. Nu se efectueaz lucr ri prin vibrare pe p mnt dur (nghetat, betonat). Pericol de deteriorare a lag relor rulourilor! PARCAREA MASINII Masina se parcheaz pe un teren plan si portant. nainte de p r sirea masinii: se aduce maneta de deplasare n pozitia ZERO; se actioneaz frna de parcare; se opreste motorul si se scoate cheia din contactul de pornire; se asigur masina mpotriva utiliz rii nepermise. Coborrea de pe masin nu se face prin s ritur ci se vor folosi treapta si mnerele prev zute n acest scop. Masinile parcate, care prezint un obstacol, vor asigurate vizibil corespunz tor. Masina se asigur mpotriva alunec rii prin punerea n fata sau n spatele rulourilor a calelor metalice.
O O O O
ALIMENTAREA CU COMBUSTIBIL Se va evita inspirarea de vapori de combustibil. Alimentarea se face numai cu motorul oprit. Folosirea focului deschis si fumatul sunt interzise. Se va evita v rsarea de combustibil. n caz c se vars combustibil, acesta se colecteaz , evitndu-se inltratia n p mnt. LUCR RI DE NTRETINERE Lucr rile de ntretinere trebuie executate numai de personal calicat si autorizat pentru aceste lucr ri. n cazul lucr rilor de montaj si ntretinere peste n ltimea corpului se vor utiliza dispozitivele de urcare si platformele de munc prescrise pentru acest lucru sau altele reglementate n privinta securit tii. Este interzis executarea lucr rilor de ntretinere cnd masina se deplaseaz sau cnd motorul este pornit. LUCR RI LA BATERIE n cazul lucr rilor la baterie nu se fumeaz si se evit focul deschis.
LUCR RI DE CUR TARE Lucr rile de cur tare se realizeaz numai cu motorul oprit. Nu se vor utiliza niciodat pentru cur tare benzin sau alte substante usor inamabile. n cazul cur t rii cu dispozitiv de cur tare cu jet de abur, toate componentele electrice si materialele izolatoare nu vor expuse direct jetului ci se acoper n prealabil. A se evita p trunderea jetului de ap n instalatia de esapament si n ltrul de aer. NC RCAREA nainte de ridicarea masinii, se introduce ntotdeauna sistemul de asigurare a articulatiei. A se utiliza numai utilaje de ridicare sigure si portante n stare de suspendare, este permis doar o usoar pendulare a masinii. Pentru ridicarea masinii se utilizeaz cele patru urechi de ridicare de la reaz me. nc rcarea cu benzi de ridicare Banda de ridicare nu are voie s prezinte deterior ri vizibile, care ar putea inuenta siguranta acesteia. Nu se mai utilizeaz , ci se vor utiliza ustensile de ridicare normale. Se introduce sistemul de blocare al articulatiilor. Se rabateaz sistemul de protectie mpotriva vandalismului peste placa de bord.
O O
7. INREGISTRARI 1.2. Fisa de instruire individuala privind securitatea si sanatatea in munca
III. Cunoasterea modului de functionare a utilajelor, echipamentelor si instalatiilor III.1. Utilaje terasiere de sapat, incarcat si masini de transportat Tractor echipat cu excavator si lama de nivelat (buldoexcavator) -Vedere lateral - fata
-Vedere lateral - spate
Echipament frontal de nivelat si/sau incarcat
III.1.2. Utilaje pe pneuri echipat cu cupa frontala de incarcat

UTILAJE EFOLOSITE IN ACTVITATEA DE CONSTRUTII - Buldoexcavator - Buldozer pe senile - Masina de turnat asfalt - Excavator pe senile - Vibrocompactor picior oaie - Vibrocompactor cu cilindru lis - Cilindru compactor lis
III.1.5. Utilaje de compactat
PROTECTIA MEDIULUI 1. Introducere Mediul nconjurator reprezinta un element esential al existentei umane si reprezinta rezultatul interferentelor unor elemente naturale - sol, aer, apa, clima, biosfera - cu elemente create prin activitatea umana. Toate acestea interactioneaza si inuenteaza conditiile existentiale si posibilitatile de dezvoltare viitoare a societatii. Orice activitate umana si implicit existenta individului este de neconceput n afara mediului. De aceea, calitatea n ansamblu a acestuia, precum si a ecarei componente a sa n parte, si pun amprenta asupra nivelului existentei si evolutiei indivizilor. Asigurarea unei calitati corespunzatoare a mediului, protejarea lui - ca necesitate supravietuirii si progresului - reprezinta o problema de interes major si certa actualitate pentru evolutia sociala. n acest sens, se impune pastrarea calitatii mediului, diminuarea efectelor negative ale activitatii umane cu implicatii asupra acestuia. Poluarea si diminuarea drastica a depozitelor de materii regenerabile n cantitati si ritmuri ce depasesc posibilitatile de refacere a acestora pe cale naturala au produs dezechilibre serioase ecosistemului planetar. Fenomenul de apari ie a unor factori perturbatori ai mediului i de producere a dezechilibrelor ecologice a fost denumit poluare (de la cuvintele polluo, -ere= a murd ri, a degrada). Cauzele apari iei polu rii pot sintetizate astfel: utilizarea haotic a rezervelor naturale; acumul ri n mediu de substan e neutilizabile; apari ia de substan e noi, la care ritmul de consum i de reciclare de c tre organisme este mult inferior ritmului de apari ie; creterea demograc vertiginoas , n special n ultimele dou secole; dezvoltarea intens a industriei, transporturilor i a agriculturii; apari ia centrelor urbane suprapopulate.
O O O O O O
2. Tipuri de poluare Dup provenien poluare natural : biologic , zico-chimic , antropic ; poluare industrial : agricol , din transporturi, menajer ; Dup natura poluan ilor poluare zic : termic , fonic (sonor ), radioactiv , electromagnetic ; poluare chimic : cu carbon i deriva ii acestuia, cu compuii sulfului, ourului sau ai azotului, compui cu metale grele, materiale plastice, pesticide, materii organice fermentabile; poluare biologic : prin contaminarea mediilor inhalate i ingerate, prin modic ri ale biocenozelor i invazii de specii animale i vegetale (de exemplu insecte nedorite, buruieni); INSTALATIE - orice unitate tehnic sta ionar sau mobil precum i orice alt activitate direct legat , sub aspect tehnic, cu activit ile unit ilor sta ionare/mobile aate pe acelai amplasament, care poate produce emisii i efecte asupra mediului; poluare estetic : degradarea peisajelor datorit urbaniz rii, industriei, sistematiz rii eronat concepute; Dup starea zic a poluantului (factorul care, aat n mediu n cantit i ce dep esc optimul pentru una sau mai multe specii, are ac iune toxic ) poluare cu lichide; poluare cu substan e solide; poluare cu gaze i pulberi. 3. Denitii DEEU - orice substan , preparat sau orice obiect din categoriile stabilite de legisla ia specic privind regimul deeurilor, pe care de in torul l arunc , are inten ia sau are obliga ia de a-l arunca; DESEU RECICLABIL - deeu care poate constitui materie prim ntr-un proces de produc ie pentru ob inerea produsului ini ial sau pentru alte scopuri; DETERIORAREA MEDIULUI - alterarea caracteristicilor zicochimice i structurale ale componentelor naturale i antropice ale mediului, reducerea diversit ii sau productivit ii biologice a ecosistemelor naturale i antropizate, afectarea mediului natural cu efecte asupra calit ii vie ii, cauzate, n principal, de poluarea apei, atmosferei i solului, supraexploatarea resurselor, gospod rirea i valoricarea lor decitar , ca i prin amenajarea necorespunz toare a teritoriului;
ECOSISTEM - complex dinamic de comunit i de plante, animale i microorganisme i mediul abiotic, care interac ioneaz ntr-o unitate func ional ; POLUANT - orice substan , preparat sub form solid , lichid , gazoas sau sub form de vapori ori de energie, radia ie electromagnetic , ionizant , termic , fonic sau vibra ii care, introdus n mediu, modic echilibrul constituen ilor acestuia i al organismelor vii i aduce daune bunurilor materiale; PREJUDICIU - efectul cuanticabil n cost al daunelor asupra s n t ii oamenilor, bunurilor sau mediului, provocat prin poluan i, activit i d un toare ori dezastre; SUBSTANTA - element chimic i compui ai acestuia, n n elesul reglement rilor legale n vigoare, cu excep ia substan elor radioactive i a organismelor modicate genetic SUBSTAN A PERICULOAS - orice substan clasicat ca periculoas de legisla ia specic n vigoare din domeniul chimicalelor; MEDIU - ansamblul de condi ii i elemente naturale ale Terrei: aerul, apa, solul, subsolul, aspectele caracteristice ale peisajului, toate straturile atmosferice, toate materiile organice i anorganice, precum i in ele vii, sistemele naturale n interac iune, cuprinznd elementele enumerate anterior, inclusiv unele valori materiale i spirituale, calitatea vie ii i condi iile care pot inuen a bun starea i s n tatea omului; 4. Legislatie aplicabila
Ordonanta de urgenta 195/2005 privind protectia mediului aprobata prin Legea 265/2006 OUG nr. 78/2000 privind regimul deseurilor aprobata prin Legea nr. 426/ 2001, modicata si completata de OUG nr. 61/2006, aprobata prin Legea 27/2007; HG nr. 856/2002 privind evidenta gestiunii deseurilor si pentru aprobarea listei cupriznd deseurile, inclusiv deseurile periculoase
5. Instructiune de lucru bitum 5.1. Descrierea substantei periculoase: Amestecuri de asfalt (bitum de petrol ) obtinut ca reziduu la distilarea sau oxidarea pacurii;bitum modicat. PERICOLE PENTRU OM SI MEDIU:
O O O
Inamabil. Infestant pentru apa si sol. Toxic prin gazele degajate la descompunere. Daunator sanatatii la inhalare, contact cu pielea sau ochii.
5.2. Manipulare si depozitare

O
Se va depozita in butoaie PFL, containere inchise sau cutii de carton, termoizolatein locuri racoroase, uscate, bine ventilate, departe de surse de foc si materiale incompatibile. Se transporta in cisterne termoizolate, amenajate special, prevazute cu sistem de incalzire, descarcare si golire completa a bitumului.
5.3. Masuri de protectie si reguli de comportament

O
Fumatul si focul deschis interzise !
Se utilizeaza mijloace de protectia corpului acordandu-se atentie starii in care se aa: Ochelarii de protectie. Sorturi de protectie. Masusi de protectie. Cisme. Se vor asigura sisteme de ventilare locala pentru dispersia noxelor.
O O O O O O
Fumatul, mancatul, bautul si pastrarea alimentelor in spatiul de lucru sunt interzise.

O
COMPORTAMENT IN CAZ DE INCENDIU Se va izola si ventila zona. Se va recupera materialul imprastiat si se va depozita in containere speciale pentru indepartarea ulterioara
O O
Scurgeri accidentale Se anunta pompierii, telefon Sursele de incendiu se sting cu chimicale uscate, dioxid de carbon, spume numai dupa ce s-a oprit complet scurgerea
O O
PRIMUL AJUTOR In caz de inhalare intoxicatul trebuie scos imediat la aer curat. se face respiratie articiala si se solicita asistenta medicala daca este cazul
O O
O O
In cazul contactului cu ochii se spala ochii cu apa din abundenta inclusiv sub pleoape se solicita asistenta medicala daca este cazul.
In cazul contactului cu pielea: se va spala imbracamintea contaminata timp de 15 min. In toate cazurile se va instiinta medicul de intreprindere si se va merge la el cu accidentatul.
O
INTRETINERE / EVACUARE / PROTECTIA MEDIULUI Nu se vor face deversari in canale sau cursuri de apa. Materialul deversat se va recupera in containere specializate inchise etans, etichetate corespunzator.
O O
URMARI IN CAZ DE NERESPECTARE Raniri, probleme de sanatate, pagube materiale.

O

Asfaltator Suport de Curs Varianta Finala

Încărcat de

Informații document

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Asfaltator Suport de Curs Varianta Finala

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

CURS DE CALIFICARE / RECALIFICARE N MESERIA DE ASFALTATOR

SUPORT DE CURS PENTRU DISCIPLINA TEHNOLOGIA MESERIEI

1. UTILIZAREA CORECT A VOCABULARULUI TEHNIC PENTRU MESERIA DE ASFALTATOR

2. SISTEME RUTIERE MULTISTRAT; ROLUL STRATURILOR

95 100 67 90 40 67 20 50 7 - 17 7,0 9,0 10 - 15

95 - 100 60 85 35 65 22 50 12 40 7 - 15 5,5 8,0 18 - 20

95 100 50 75 35 55 22 45 12 40 7 - 15 6,0 8,0 25 - 30

90 100 75 95 45 70 30 55 24 44 19 34 7 - 15 6,0 7,5 25 - 30

Figura 4 10 - Tehnologia meseriei

Caracteristicile tehnice ale criblurilor sunt prezentate n tabelul de mai jos.

2.5-3.5 30-40 >3.5 >4.0 4.0-7.0

4.0-5.0 4.0-5.0 4.0-5.0 -

IV-V II-V I-V I-III IV-V

Figura 6 Rugozitatea suprafe ei de rulare

Figura 10.a. Clutarea la temperatura prea ridicata Tehnologia meseriei - 19

Figura 10.b. Clutarea la temperatura sub cele indicate

Figura 11. Efectul drenajului n reducerea apei de suprafa 20 - Tehnologia meseriei

reteta de lucru, conform gurii 13.

Figura 15 26 - Tehnologia meseriei

II MBR C MIN ILOR ASFALTICE

Figura 18 Tehnologia meseriei - 37

Figura 21.b Tehnologia meseriei - 49

CURS DE CALIFICARE / RECALIFICARE N MESERIA DE ASFALTATOR

SUPORT DE CURS PENTRU DISCIPLINA NO IUNI DE ORGANIZARE I LEGISLA IA MUNCII

No iuni de organizare i legisla ia muncii - 1

No iuni de organizare i legisla ia muncii - 129

No iuni de organizare i legisla ia muncii - 131

140 - No iuni de organizare i legisla ia muncii

CURS DE CALIFICARE / RECALIFICARE N MESERIA DE ASFALTATOR

S n tatea i securitatea muncii, protec ia mediului, prevenirea i stingerea incendiilor - 1

146 - S n tatea i securitatea muncii, protec ia mediului, prevenirea i stingerea incendiilor

b. ) Cu carucioare prevazute cu 3 sau 4 roti impinse cu forta bratelor pe teren neted .

6.18. 6.19. 6.20. 6.21. 6.22.

154 - S n tatea i securitatea muncii, protec ia mediului, prevenirea i stingerea incendiilor

4.5. 4.6. 4.7. 4.8. 4.9. 5.

S n tatea i securitatea muncii, protec ia mediului, prevenirea i stingerea incendiilor - 157

Cizme sau bocanci termoizolanti

PERICOLE PENTRU OM la fabricarea mixturilor asfaltice

Pericol de orbire datorita ricoseului

Pericol de surprindere de catre

S n tatea i securitatea muncii, protec ia mediului, prevenirea i stingerea incendiilor - 159

162 - S n tatea i securitatea muncii, protec ia mediului, prevenirea i stingerea incendiilor

Stingerea focului se face numai cu extinctoare cu spuma.

168 - S n tatea i securitatea muncii, protec ia mediului, prevenirea i stingerea incendiilor

PENTRU SITUATII DE URGENTA :

TEL. 112 sau ambulanta 961

II. 4 Instructiune proprie de securitatea si sanatatea muncii pentru turnare asfalt

ACCIDENTELE SE ELIMINA PRIN: - instruire; - aplicare;

- eliminare riscuri; - comportament adecvat. NU TE CONSIDERA UN LEU !

S n tatea i securitatea muncii, protec ia mediului, prevenirea i stingerea incendiilor - 175

ECHIPAMENT DE PROTECTIE obligatoriu

Pericol de orbire datorita ricoseului

PERICOLE PENTRU OM la turnarea asfaltului

Stingerea focului se face numai cu extinctoare cu spuma.

PENTRU SITUATII DE URGENTA:

TEL. 112 sau ambulanta 961

7. INREGISTRARI 1.2. Fisa de instruire individuala privind securitatea si sanatatea in munca

S n tatea i securitatea muncii, protec ia mediului, prevenirea i stingerea incendiilor - 187

-Vedere lateral - spate

Echipament frontal de nivelat si/sau incarcat

III.1.2. Utilaje pe pneuri echipat cu cupa frontala de incarcat

S n tatea i securitatea muncii, protec ia mediului, prevenirea i stingerea incendiilor - 189

190 - S n tatea i securitatea muncii, protec ia mediului, prevenirea i stingerea incendiilor

S n tatea i securitatea muncii, protec ia mediului, prevenirea i stingerea incendiilor - 191