REPARAREA SI INTRETINEREA IMBRACAMINTILOR DIN BETON

Structurile rutiere sunt supuse efectului de degradare atat sub incarcarile

ciclice date de vehicule cat si de solicitarile periodice date de factorii de
mediu respectiv diferentele de temperatura si de umiditate.
O constatare certa, prezentata in multe lucrari de specialitate, este
aceea ca sistemele rutiere cu straturi din beton de ciment au o durata de
serviciu lunga, daca executia este facuta corect, dar se repara greu si cu
cheltuieli mari.
Masurile de intretinere - reparatie se iau in functie de tipul de
degradare aparut. Daca degradarile sunt de suprafata (microfisurare,
ciupituri, exfolieri, uzura avansata) se iau masuri corespunzatoare de
protectie cu staturi asfaltice sau chiar cu tratamente ale suprafetei dupa
tehnologii speciale. Protectia cu straturi asfaltice a fost prezentata la
capitolul de specialitate, acest capitol detaliind tratamente ale suprafetei
betonului prin tehnologii speciale. In cazul degradarilor structurale,
materializate prin fisuri si crapaturi longitudinale sau transversale, se iau
masuri de reparatie pe grosimea dalei, folosind tehnologii corespunzatoare
de decupare, tratare, asigurarea conlucrarii si refacerea dalei.

Degradarile imbracamintilor din beton de ciment au fost clasate in

doua mari categorii:
degradari de suprafata;
degradari structurale.
Aceste tipuri de degradari au fost prezentate in detaliu in capitolul 4.
Dupa identificarea lor pe teren in formulare tip, un exemplu fiind in
figura 66, se stabileste frecventa aparitiei lor si se alege tehnologia
corespunzatoare de reparatie.
In figura 66 este prezentat un tronson de drum cu imbracaminte din
beton de ciment rostuita transversal si longitudinal, acostamentele fiind
consolidate cu dale din beton de ciment a caror latime este o treime din
latimea unei dale din carosabil. Schema de identificare a degradarilor
cuprinde tipul de degradare si nivelul starii de degradare in functie de
deflexiunea critica masurata.

Figura 68
1

EXFOLIERE

RUPTURI ROST TRANSVERSAL

RUPTURI MARGINE

FISURA LONGITUDINALA

FISURA TRANSVERSALA

POMPAJ

7.1 REPARAREA DEGRADARILOR DE SUPRAFATA A IMBRACAMINTILOR

DIN BETON DE CIMENT
Masurile de reparare si tehnologiile adoptate depind de nivelul de
degradare pe tipurile enuntate.
Astfel, pentru degradarile de suprafata se iau masuri de colmatare a
fisurilor si de refacere a suprafetelor exfoliate cu mortare preparate cu rasini
epoxidice, care se intaresc rapid, au o aderenta buna la suprafata betonului
vechi decapat pe grosimea maxima de 56cm si ofera ulterior rezistente
mecanice mari.
Rasinile epoxidice de tip EPODUR C se gasesc sub forma a doua
componente, respectiv una epoxidica si cealalta pentru intarire. Amestecul
se realizeaza in proportie de 4:1.
Raportul liant-agregat este 1/3 1/4 in cazul folosirii nisipului la
prepararea mortarului sau 1/1 atunci cand se utilizeaza filerul in solutie
apoasa pentru colmatarea fisurilor.
Repararea exfolierilor la imbracamintile din beton de ciment cuprinde
urmatoarele etape:
pregatirea suprafetei betonului cu decaparea de suprafata pe
o grosime de maxim 6 cm, frecarea cu peria de sarma si
suflarea cu aer comprimat pentru indepartarea materialelor
rezultate prin decapare;
se urmareste sa se obtina o suprafata a betonului perfect
curata, uscata fara pete de ulei sau bitum;
amorsarea suprafetei betonului prin aplicarea unui strat
subtire de liant epoxidic, preparat cu un raport 4:1 intre solutia
epoxidica si cea de intarire;
prepararea
manuala
utilizand
proportiile
celor
doua
componente in sarje de 5 Kg cu asternerea imediata pentru a
nu se intari;
protejarea de factori agresivi exteriori timp de 6 ore;

O alta metoda folosita la repararea defectelor de suprafata este

utilizarea mortarelor cu emulsie de acetat de polivinil (aracet E50 sau D50
VM) sub forma de solutie apoasa neplastifiata.
Tehnologia de reparatie seamana cu cea prezentata la repararea cu mortare pe baza de rasini epoxidice figura (69).

Printre tehnologiile de reparatii a suprafetei cu tratamente speciale se

poate enunta colmatarea fisurilor prin procedeul vacuumarii. Acest procedeu
presupune utilizarea unor echipamente speciale si a unor materiale de
colmatare de tipul solutiilor apoase prezentate (rasini epoxidice sau emulsii
de acetat de polivinil) (figurile 71)

Figura 69

Figura 70

In figura 70 se prezinta suprafata degradata inainte de tratarea prin

vacuumare. Procesul tehnologic consta in urmatoarele etape (figura 71):
acoperirea suprafetei betonului pe suprafata degradata cu
folie de polietilena (1);
forarea unor gauri 20 mm pe grosimea stratului din beton
(2);
montarea echipamentului de lucru si introducerea tijelor de
vacuumare in golurile forate (3);
introducerea solutiei de colmatare a fisurilor (rasina epoxidica
sau emulsie acetat polivinil) pe suprafata intre dala si folia
protectoare;
demararea procesului de vacuumare pe grosimea dalei (in
locul aerului in fisuri si pori va accede solutia de colmatare)
(figura 71)
O derivata a acestui procedeu este tehnologia de introducere a solutiei
de colmatare prin subpresiune De aceasta data solutia de colmatare accede
in placa din beton de jos in sus inchizand fisurile aparute datorita
fenomenului de oboseala prin incovoiere repetata datorita incarcarilor date
de trafic.
Solutia apoasa se introduce prin pompare cu un echipament
corespunzator, legatura cu sondele de imersare facandu-se prin furtune de
presiune (figurile 71 pozitia 4)
Aceste procedee sunt extrem de eficace si de eficiente in acelasi timp,
intrucat reutilizeaza stratul de beton de ciment, caruia ii imbunatateste
caracteristicile de etanseitate si de suprafatare (repararea exfolierilor) fara a
distruge structura betonului de ciment.

Figura 71
7.2. REPARAREA DEGRADARILOR STRUCTURALE ALE
IMBRACAMINTILOR DIN BETON DE CIMENT

In cazul degradarilor structurale de tipul fisurilor si crapaturilor

transversale ori longitudinale, ruperilor la margine sau la rost, ruperi ale
colturilor dalei, se iau masuri de refacere a dalei pe intreaga grosime.
Pentru aceasta se recomanda aplicarea urmatoarei tehnologii de
executie:
decuparea dalei de suprafata aferenta tipului de degradare;
refacerea suprafetei stratului suport dala prin nivelare si
compactare in spatii inguste. In cazul in care apar deficiente
de calitate a suportului in zona afectata se reface si fundatia
dalei, prin scoaterea materialului degradat si inlocuirea lui,
urmata de nivelare-compactare in spatii inguste;
forarea gaurilor pentru gujoane pe conturul vertical al
decupajului din dala utilizand un echipament special in acest
scop, ce se caleaza si se pozitioneaza conform figurii 72.

Figura 72
1

Bormasina

Maner

Burghiu bormasina

Tije culisare

actionare

bormasina

Tije culisaj suport burghiu

Avansul echipamentului pe directia gaurii forate se face manual

cu ajutorul unui maner, care permite deplasarea acestuia pe tijele de
translatie (poz.5).
Se introduc armaturi tip gujon pe laturile transversale ale dalei din
beton de ciment si ancore in rostul longitudinal (figura 73)

Figura 73
Se betoneaza suprafata decupata si se protejeaza pana la intarire,
conform normelor de executie a betonului de ciment rutier. Dupa cum se
observa in figura 73, dala refacuta are o lungime mai mare decat cea initiala,
intrucat rosturile sunt armate.
In cazul decaparilor pe lungimea unei fisuri longitudinale sau
transversale pe o treime din grosimea dalei, se utilizeaza armatura de coasere
a fisurii conform figurii 74.

Figura 74

In aceasta situatie se decapeaza dala pe lungimea fisurii si se pozeaza

armatura 16 mm intr-un strat de mortar pe baza de rasina epoxidica. Se
toarna betonul de ciment, iar pe directia fisurii se taie cu discul, ca la rosturi
si se colmateaza cu mastic bituminos. Prin aceasta metoda se previne
infiltratia apei in cazul in care procesul de fisurare continua.
In cazul in care reparatia se face pe intreaga grosime a dalei, se
foreaza gauri de gujon pe conturul decupajului in dala si se introduc
gujoanele cu respectarea conditiilor de lucru a rosturilor cu gujoane. Se
toarna betonul proaspat iar in treimea superioara se amplaseaza plasa
sudata pentru armarea zonei reparate (figura 75).

Figura 75

In cazul degradarilor aparute la rosturile transversale si la reparatiile

crapaturilor transversale se aplica aceeasi tehnologie folosita la
repararea fisurilor longitudinale (figura 76).

Figura 76
Prezenta gujoanelor asigura transferul la rostul de dilatatie a
elementului de reparatie ce are o latime mult mai mica decat dala initiala.
Rigiditatea blochetului de reparatie este asigurata de armatura continua
(plasa sudata).
In cazul defectelor la coltul dalelor se aplica o tehnologie de refacere
pe intreaga grosime a dalei cu modificarea comportarii ei la preluarea
efortului din incarcarea autovehiculului de calcul (figura 77).

Dupa cum se observa in figura 77, in urma reparatiilor la coltul dalei

rezulta elemente din beton gujonate care asigura conlucrarea dalelor
invecinate. Aceste elemente consolideaza coltul dalelor ce nu mai lucreaza
independent, ci sunt legate prin conlucrare de cele alaturate.

Figura 77
Daca apar ruperi la rosturile de contractie se intervine cu reparatii
locale conform figurii 76. Aici sunt expuse cazurile de ruperi la una sau la
ambele muchii ale rostului de contractie din imbracamintea din beton de
ciment. Reparatia afecteaza numai zona rupturii pe adancimea de o treime
din grosimea dalei cat era executat rostul de contractie. Pentru remedierea
efectiva se poate folosi mortar cu rasina epoxidica sau emulsie de acetat cu

polivinil, tehnologie ce a fost prezentata la repararea degradarilor de

suprafata a imbracamintilor din beton de ciment.
In figura 78 se reprezinta in detaliu procedura de reparare a degradarii
duble la muchiile rostului de contractie. Aici apar principalele operatii
tehnologice:
marcarea conturului suprafetei de reparat;
decuparea conturului;
o zona reparata;
elementele de rost.

Figura 78

In cazul reparatiilor temporare se aplica solutii locale de largire a fisurii

sau crapaturii si umplerea ei cu mortar pe baza de rasini epoxidice sau
emulsii de acetat polivinil.
Figura 79

Operatia de largire a crapaturii in vederea etansarii ei, se face cu

ajutorul unui picon cu actionare dinamica. In fanta obtinuta se introduce
fortat un mortar pe baza de rasina epoxidica sau emulsie de acetat polivinil
utilizand dispozitivul din figura 80.(figura 79, 80)
Trebuie avut grija ca sa rezulte un cordon de material pentru umplutura
care sa nu fie in exces, deoarece conduce la propagarea defectului sub
actiunea pneului.

Figura 80
In cazul aparitiei frecvente a degradarilor ca urmare a fenomenului de
pompaj la rostul de dilatatie se recomanda o solutie de drenare conform
figurii 81.

Refacerea imbracamintii din beton de ciment se poate face prin

acoperire cu straturi asfaltice, caz in care ea trece pe pozitia de strat de
baza. Acelasi rol il ocupa si in cazul utilizarii solutiei de refacere cu alta
imbracaminte din beton de ciment. In caz extrem, daca imbracamintea din
beton de ciment este considerata distrusa (procentul de degradari
structurale cu grad de severitate ridicat), se renunta la proprietatea de dala
prin faramitarea si utilizarea materialelor rezultate in fundatia rutiera.
7.3

PROCEDEE DE RECICLARE A BETONULUI RUTIER

Cresterea traficului rutier si a incarcarii pe osie in paralel cu penuria agregatelor naturale de balastiera, conduc la
reconsiderarea tehnologiei betonului de ciment rutier. Atunci cand se pune problema consolidarii sistemelor rutiere
a caror straturi sunt legate cu lianti hidraulici, tehnologia reciclarii materialelor existente in zestrea drumului devine
pregnanta in conditiile aratate mai sus.

Cercetarea actuala se indreapta spre solutii novatoare legate de

posibilitatea refacerii capacitatii portante a vechilului strat rutier legat cu
liant hidraulic. In aceasta directie, analizele de laborator stabilesc solutii
optime privind componentele materiale de aport ale stratului vechi ce
trebuie reconstruit. Astfel, o imbracaminte din beton de ciment degradata,
care dupa solutiile clasice se mai poate refolosi numai ca strat de fundatie
concasat, poate fi folosita in strat de baza sau de fundatie cu caracteristici
fizico-mecanice superioare.
Adaptarea unei imbracaminti de protectie dupa o tehnologie adecvata,
conduce la inmagazinarea rezervei de capacitate portanta rezultata, prin
imbunatatirea rigiditatii stratului vechi utilizand metode tehnologice de
reciclare.
In sensul celor aratate, putem enunta tehnologii de reciclare a
materialelor existente in corpul drumului dupa cum urmeaza:
-

Metoda FAQUIR specializata in tratarea

hidraulice a stratului de forma al drumului;

pe

loc

cu

materiale

Metoda ARC 700 specializata in reciclarea materialelor rutiere din

straturi vechi aglomerate cu ciment (imbracaminti din beton de
ciment sau straturi stabilizate cu ciment);

Metoda ATRECOR specializata in reciclarea straturilor de natura

asfaltica.

Cu metodele enuntate se poate regenera capacitatea portanta a straturilor rutiere uzate, care apoi fiind
protejate la suprafata cu covoare asfaltice subtiri folosind bitumuri cu diverse adaosuri, asigura noului drum
impermeabilitate si rugozitate precum si rezistenta la actiunea agresiva a factorilor de trafic si mediu.

TEHNOLOGIA BEUGNET
PROCEDEUL FAQUIR
Dupa anul 1960, rolul stratului de forma se modifica in procesul de
proiectare a structurilor rutiere. Printr-un tratament cu var sau cu ciment pe
o grosime suficienta, stratul de forma nu ramane numai un strat de protectie
a mediului suport contra agentilor climaterici si a agresivitatii traficului, ci un
element component al structurii rutiere.
El este incadrat in categoria straturilor de fundatie si deci este prins in
dimensionarea sistemului rutier contribuind in acest fel la reducerea grosimii
totale a acestuia. S-a constatat ca prin metoda stabilizarii pe loc a stratului
de forma apar economii insemnate fata de tratamentele executate in
centrale fixe. In aceasta directie BEUGNET a realizat un nou material cu un
randament sporit, denumit FAQUIR, capabil sa asigure tratarea in situ a
stratului de forma la drumuri.

Echipamentul de lucru BEUGNET asigura un front de lucru de 4 m

latime pana la 50 cm grosime avand o productivitate de 10000m 2 cu o viteza
de 2-7m/min.
Combina rutiera
componente de baza:

de

mare

randament

cuprinde

urmatoarele

o unitate de stocaj si de dozarea liantului hidraulic;

o unitate de tratare a materialului ce asigura functia de dozare a

componentelor lichide, de malaxare si de punere in opera printr-un
echipament de lucru ce asigura densificarea stratului incepand de la
baza sa.

Performanta metodei BEUGNET rezida din tratarea stratului de forma

pe o grosime de 50 cm ceea ce presupune asigurarea unei rigiditati ridicate
ce corespunde unui modul de aproximativ 2000 bar, ceea ce permite
reducerea grosimii straturilor superioare.
Utilizarea materialelor locale tratate cu
necesitatea utilizarii de materiale noi, costisitoare.

lianti

hidraulici,

evita

In cazul utilizarii armarii cu fibre se poate reduce grosimea straturilor

superioare ale fundatiei, respectiv cu 6 cm la balastul tratat cu bitum si cu 5
cm a stratului de balast reconstituit modificat.
Caracteristic acestei metode este uniformitatea executiei
uniformitatea dozajului de liant, calitatea amestecului realizat.

prin

In concluzie, avantajele obtinute prin aceasta tehnologie se pot

enumera astfel:
-

grosimea tratamentului realizat pe 50cm;

conditia de granulometrie a materialului este ca 80% sa treaca prin

sita de 20 mm pentru a raspunde problemelor de gelivitate;

calitate corespunzatoare a malaxajului intre material, ciment, fibre

si apa;

calitate corespunzatoare a punerii in opera si o nivelare riguroasa.

Dozaj ciment:

5,9 - 6%

Granulometrie:

63 mm .. trece 100%
20 mm .. trece 93%

5 mm .. trece 63%
Apa:

10 - 23 %

Continut de apa dupa tratament: 21,6%

Wopt:

21,08 dupa Proctor

Rezistenta mecanica a materialului tratat: 0,285 MPa

Deflexiunea medie: = 6 - 11x10-2mm
Compactitate medie: 98,9 %
PROCEDEUL ARC 700
Utilizeaza metoda reutilizarii materialului din vechiul strat rutier prin
frezare si malaxare pe loc, intr-o singura trecere, cu incorporare de liant
hidraulic sau bituminos. Se reface astfel incat se obtine un strat omogen,
stabil, rezistent si insensibil la inghet.
Combina rutiera aferenta, permite o ranforsare a sistemului rutier cu
30 - 40 % pentru drumuri cu trafic redus.
Bune rezultate au dat, tratarea in situ a materialului frezat cu 47%
ciment in care au fost inglobate fibre sintetice de la 20 - 50 mm lungime.
Aceste fibre incorporate in stratul reciclat conduc la o intarziere a procesului
de fisurare, de altfel inerent straturilor rutiere legate cu ciment. Aceste fibre
constituie in amestecul agregat-apa-ciment functia de armatura.
O solutie ce s-a aplicat si a dat rezultate bune in cazul unui trafic
mediu este urmatoarea (figura 82).
Reciclare ARC 700 cu
ciment si fibre

Anrobat drenant bitum cauciuc

Etansare emulsie polimer

Figura 82
Solutia consta in introducerea de fibre sintetice in amestecul agregat
frezat-apa-ciment, etansarea acestui strat reciclat cu emulsie cu polimeri si
protectia cu un strat tip anrobat drenat de 4 cm.
Anrobatul drenant trebuie sa aiba un suport impermeabil pentru o
buna functionare.
Prezenta
fibrelor
sintetice
in
paralel
cu
o
compactitate
ridicata conduce la o crestere corespunzatoare a unghiului de frecare
interna. Dupa priza cimentului aceste fibre se opun procesului de
microfisurare datorita contractiei hidraulice.
Etansarea cu emulsie polimer se executa in doua etape succesive
pentru a asigura o etansare corespunzatoare a stratului regenerat cu metoda
ARC 700.
Fixarea compozitiei materialului regenerat in metoda ARC 700:
h
3

- adancimea de malaxare [m]

- masa volumica aparenta in stare uscata a stratului compactat

[t/m ]
d

- dozaj de ciment exprimat in % din M

- dozaj de ciment exprimat [Kg/m2]

- adaosuri (intarzietori de priza) [%c]

- cresterea volumului de apa [%]

Dozarea materialelor pulverulente (ciment):

C=1000 x h x M x d [Kg/m2]
Dozarea apei:
W=1000 x h x M x w [l/m2]
Dozarea adaosurilor:
A = 1000 x c x a [g/m2]
Controlul calitatii executiei

Reglarea dozajului mediu se determina prin cantarire la un esantion de

1m lungime pe intreaga latime de lucru a echipamentului.
Conditiile de raspandire in cazul vitezei de lucru de 5m/min., latime
2,05m sunt pentru dozajul de 30 Kg/m2.
Coeficient de variatie longitudinala este limitat la 5%.
ARC 700 este o tehnica de intretinere ce intra in categoria reabilitarii
unui drum, care ii permite totodata de ai restitui carosabilului din calitatile
pierdute printr-un cost al lucrarilor reduse fata de reconstructia lui.
Avantaje obtinute:
1. Ecologic:

- lucru la rece;
- materiale locale.

2. Economic:
23%

- la rece - reducerea consumurilor energetice;

- tratament partial;
- reducerea costurilor materiale si al transporturilor.

3. Tehnic:

- rigidizarea stratului tratat;

- efect de dala.

CARACTERISTICI ALE COMBINEI ARC 700 (Figura 83)

1. Dozarea componentelor: sunt amplasate pe o semiremorca a combinei
-

stocaj apa 20 m3

stocaj ciment 15 m3

Dispozitiv dozaj apa si ciment 30 Kg/m 2 controlate prin echipamente de

masura si control electronic pentru:
-

viteza de deplasare a combinei

densitatea ciment

latimea de lucru

In figura 84 se prezinta echipamentul specializat pentru dozarea constituentilor de aport in material frezat din
stratul vechi. Materialul de aport este repartizat pe suprafata frezata dupa care urmeaza masina de frezat, care este
echipata si cu un malaxor in strat, un sistem de repartitie in profil transversal si o lama de profilare in sectiunea
transversala a carosabilului (figura 85).

Frezarea Echipament

MALAXARE
Figura 83

SASIU REGLABIL MALAXOR

Figura 84

Figura 85
1

Malaxor

Repartitor

Lama profilare

In tabelul 30 se prezinta performantele echipamentului corespunzator

diverselor materiale rutiere, functie de densitatile obtinute exprimate in
grame pe centimetru cub.
TABEL 30
Adancimea de
masurare H

Balast stabilizat cu
zgura (laitier)

Beton (balast) de
ciment compactat

Beton slab
pervibrat

5mm

2,31

3cm

2,13

2,14

2,34

Densitate maxima H/2

2,20

2,20

2,35

> H/2

1,98

2,05

2,36

Beton compactat prin presare si vibro-compactare rezulta o structura

mai deosebita la care contactele dintre granule sunt 'cimentate' respectiv
legate prin pasta de ciment (figura 86).

Granula
Gol
Pasta de ciment
Figura 86
Betonul pervibrat presupune o reasezare a structurii in stare
compactata la care volumul de goluri este minim. In aceasta situatie volumul
de goluri dintre granule este ocupat de pasta de ciment (figura 87).

Granula
Pasta de ciment
Figura 87
Balastul stabilizat are o structura asemanatoare cu betonul compactat
numai
ca dozajul de ciment este redus 3-5% ajungand la un maxim de 6%.
Literatura de specialitate propune pentru betonul slab un dozaj de 814% ciment (norma franceza figura 88).
Functie de cantitatea de apa se impune si tehnologia de executie:
-

la betonul compactat, se umecteaza in continuare pentru ca

hidratarea cimentului sa continue 7 zile dupa fisurare (a/c < 0,6);

la betonul pervibrat raportul a/c = 0,6 0,8 respectiv intreaga

cantitate de apa se afecteaza la turnare, mentinandu-se atmosfera
umeda pe perioada intaririi dupa reglementarile betonului clasic.

Figura 88
Din punct de vedere al lucrabilitatii, balastul stabilizat si betonul compactat presupune o energie de compactare
mare cu realizari ale densitatii variabile pe grosimea stratului, pe cand betonul pervibrat are o maniabilitate mai
buna la care corespunde o densitate in strat mai uniform (tabelul 30).

In figurile 88,89 se prezinta, fusurile granulometrice pentru cele doua

categorii de agregat 1 si 2 cand se ia in consideratie si aportul cimentului.
Aceste agregate aglomerate cu ciment sunt incadrate de normativul
francez N.F.P. 98-122/1991 in patru grupe inregistrate la simbolurile
G1,G2,G3,G4 (figura 90). Astfel, straturile executate pe principiul reciclarii la
care caracteristicile rezultate din grupul de valori R t360 cu E360 se incadreaza
in zona G4, se pot considera in categoria betoanelor de ciment pentru
fundatii rutiere.

Spre exemplu punctul (A) din figura 90 corespund grupului de valori

Rt360=0,4MPa si E360=5000MPa. Aceste valori presupun obtinerea R t60=0,65;
Rt360=0,65x0,4=0,26 MPa, respectiv E60 = 0,70 x E360 adica E60= 3500MPa.
Deci, Rt360=0,26MPa=260KPa=2,6daN /cm2 corespunde unui balast
stabilizat cu 3% ciment.

In cazul punctului (B) din figura 90 corespunde grupul de valori

Rt360=1,1 MPa si E360= 5000MPa.
La randul lor aceste valori presupun obtinerea in laborator pe epruvete din acelasi material:

Rt60=0,65x Rt360=0,65x1,1=0,72MPa=7,2 daN/cm2 ceea ce corespunde

unui beton compactat pentru fundatii rutiere.
In fine,in cazul punctului C din figura 90 daca se iau in consideratie
grupul de valori Rt360 = 2MPa si E360=5000MPa, acestea corespund valori ale
incercarilor de laborator
Rt60=0,65x Rt360=0,65x2=1,3 MPa=13daN/cm2.
respectiv
E60=0,7 x E360=3500 MPa=35000 daN/cm2.
Valoarea de Rt60=1,3 MPa intra deja in categoria betoanelor de ciment
vibrate.

Figura 89

Rt360=Rezistenta la intindere la 360 zile

E360 = Modul de elasticitate
Figura 90
CONCLUZII
Lucrarea de fata doreste sa prezinte unele aspecte teoretice si practice legate de exploatarea drumurilor ce conduce la agresarea structurii
rutiere, in urma careia apare degradarea respectiv vatamarea sistemului rutier.

Punand in balanta factorii de agresivitate si fenomenele de vatamare

rezultate, cu explicitarea teoretica a legaturilor existente intre aceste doua
aspecte, se pot calcula indicii de stare tehnica care permit evaluarea
metodelor de remediere.
In ultima parte sunt prezentate cateva din procedeele tehnologice de
remediere a defectelor aparute si cateva dintre metodele preconizate la
repararea imbracamintilor rutiere.